, STEVEN IOHNSON

WONDER

Traducere din englezi;i note deDan Criciun

,1"'.'.

.. r'

t;,]t,,

-.',,. ,,.t.,.,

;IUI C@IECTIA i ;

t6

i DE STIINTA . itt

CUPRINS

2.Muzica

3. Gustul

4.lluzia

5.locurile

Introducere

l. Moda gi cumpiriturile

6. Spaliul public

Concluzie

Mul!umiri

Note

Bibliografie

9

29

83

135

t77

225

281

333

34t

345

36s

o2Jdt4azo3

Moda gi cumpiriturile

Calico Madams

Melcul de mare Hexaplex trunculus triiegte in apele pufinadAnci qi in bazinele mareice insirate de-a lungul coastei me-diteraneene qi pe tirmurile Atlanticului, din Portugalia piniin vestul Saharei. Pentru ochiul neexersat, melcul murex,cum este numit adeseori, arati ca o molusci obignuiti, adi-postitiintr-o cochilie conici, inconjurati de giruri de !epi. Cu

milioane de ani in urmi, melcul gi-a dezvoltat un soi de armibiologici, folositi si igi sedeze prada gi si se apere de pri-ditori: o secrelie de culoare inchisi, care conline un compus

rar, numit dibromoindigo. Acum aproape patru mii de ani, ci-vilizalia minoici din insulele egeene a descoperit ci secreliamelcului murex se poate folosi ca vopsea, pentru a crea unadintre nuanlele cele mai rare: purpura.

Cu timpul, vopseaua de purpuri a luat numele unui oras

din sudul Feniciei, Tyr, unde se producea in mari cantitifi.Procedura exacti de fabricalie a purpurei tyriene este necu-noscuti astizi, degi Pliniu cel Bitrin a inclus o refeti frag-mentari in a sa lstorie naturald. incercirile moderne de re-creare a vopselei sugereazi ci era nevoie de peste zece mii de

melci pentru a se produce numai un gram de vopsea tyriani.Dar, daci tehnicile de produclie rimin un mister, mirturiile

zoa

Eo

tll

plFa

istorice sunt clare sub un anumit aspect: purpura tyriani arf,mas un simbol de rang social inalt gi de bogilie vreme decel pulin o mie de ani. Bentile de purpuri tyriani erau cusutepe tunicile senatorilor romani; copilul unui impirat bizantina primit numele onorificPorphyrogenitus - literal, ,,niscut inpurpuri". De-a lungul mileniului care s-a scurs din epoca fe-nicienilor pini la ciderea Romei, o uncie de purpuri tyrianipretuia semnificativ mai mult decit o uncie de aur, valoarecare i-a determinat pe marinari si exploreze intreaga coastimediteraneeani, ciutind colonii de melci murex.

in cele din urmi, oferta de Hexaplex trunculus din MareaMediterani nu a mai putut si lini pasul cu cererea de purpu-ri tyriani gi ciliva cutezitori marinari fenicieni au inceputsi plinuiasci niste cilitorii mai ambitioase in ciutarea mo-lustei, dincolo de apele linigtite ale mirii interioare, departein valurile intunecate si turbulente ale Atlanticului. Fenici-enii trecuseri deja de Strimtoarea Gibraltar in ciutarea zi-cimintelor aluvionare de cositor, coribiile lor caracteristi-ce, placate cu lemn de cedru, propulsate de cAte treisprezecevislagi de fiecare parte a navei, stribitind coastele Spaniei,care, tehnic vorbind, apartineau Atlanticului. insi melculmurex i-a silit siinfrunte valurile inalte gi apele necartogra-fiate din largul oceanului. S-au aventurat spre sud, pe lingicoastele Africii de Nord, unde au descoperit pini la urml o

multime de melci, care aveau si imbrace in purpuri aristo-cralii pini tArziu in vremurile intunecate ale Evului Mediu.Mostenirea acestor expedilii depiseste cu mult simpla modivestimentari. Trecerea din apele Mediteranei in vastul mis-ter al Atlanticului a marcat un adevirat moment de cotituriin istoria exploririlor umane. ,,Capacitatea acum dovediti afenicienilor de a naviga pe lAngi coasta nord-africani aveasi fie cheia care a deschis Atlanticul pentru totdeauna", scrie

Simon Winchester. ,,Teama de marea enigmi a apelor de din-colo de Coloanele lui Hercule s-a risipit rapid."r Gandifi-vi latoate modalitilile in care va fi transformati lumea de navelelansate de lirile mediteraneene, explorind Atlanticul gi ape-

le mai indepirtate. in cele din urmi, acele vase vor pleca pe

mare in ciutare de aur, de libertate religioasi ori de cuceririmilitare. Dar primul cintec de sireni care i-a ademenit in lar-gul oceanului a fost o simpli culoare.

Melcul murex

Designul vestimentar a impulsionat inovalia chiar de la in-ceputul existenlei umane. Foarfeci, ace de cusut gi rizuitoare gpentru transformarea pieilor de animale in acoperiminte pro- Itectoare ale corpului se numiri printre cele mai vechi unelte 4recuperate din era paleolitici. Desigur, mare parte din acea 2inovatie a fost de naturi utilitari. Lisind Ia o parte cravate- g

zo6zEIztL1

I!F6

le Ascot si fustele malacov, majoritatea hainelor au o valoarefunctionali qi nu incape indoiali ci strimogii nostri de acumcincizeci de mii de ani confecfionau haine cu scopul explicit dea le tine cald gi ca si-i apere de ploaie gi de posibile pericole.Faptul ci atit de multe inovatii tehnologice - de la primeleandrele de tricotat pini la rizboaiele manuale de lesut si roa-ta de tors - au apirut din produclia de textile poate si pari,la prima vedere, mai degrabi o chestiune de invenlie dictatide necesitate. $i totugi, mirturiile arheologice sunt pline deexemple timpurii de ustensile cu scop pur decorativ: un colierdin scoici, descoperit in Pestera Sikul din Israel, a fost confec-tionat cu peste o suti de mii de ani in urmi. De indati ce oame-nii au devenit creatori de unelte, au inceput si creeze bijuterii.,

Indiferent ce combinalie de spirit juciug gi sim! practica impulsionat primele forme umane de design vestimentar,inventia purpurei tyriene anunla o schimbare fundamenta-li de direcfie inspre delectare si surprizi - o trecere, intr-unanumit sens, de la funcfie spre fason. Nimeni nu are nevoiede purpuri. Nu te apiri de malarie, nu iti furnizeazi proteineutile, nici nu reduce sansele tale de a muri la nastere. Doararati frumos, mai ales daci triiesti intr-o lume in care hai-nele de purpuri se intAmpli si fie rare.

in acest moment, ali putea obiecta cu temei ci acei ciuti-tori fenicieni de melci - gi primii vislasi care i-au dus dincolode Strimtoarea Gibraltar - erau motivali de cAgtigul financi-ar gi nu de o sublimi reactie estetici fali de purpura ca atare.Acesta este, cu siguranti, modul canonic de relatare. Deindatice am inventat banii lichizi, fiinlele umane au dorit brusc si se

lanseze in nigte proiecte exagerat de ambitioase gi de pericu-loase pentru un pre! pe misuri. Oamenii au lisat in urmi si-guranta Mirii Mediterane fiindci erau in joc nigte bani - o mo-tivalie cu siguranti puternici, dar nu deosebit de interesanti.N

m

Un argument comparabil se poate aduce in legituri cu im- g

portanla rangului social in purtarea acelor haine de purpu-ri. Oamenii au evoluat in societili ierarhice gi cei mai mullidintre noi recunosc faptul ci dorinla de rang social inalt este

o forli motrice comuni, degi uneori regretabili, a comporta-mentului uman. Aristocralii fenicieni doreau si isi vopseascihainele cu purpuri tyriani ca siigi poati afiga superioritateafali de oamenii de rind gi erau dispugi si pliteasci pentruacest privilegiu. inci o dati, lanlul cauzal este unul familiar:oamenii vor merge pind departe pentru a satisface nevoileelitei conducitoare daci sunt generos recompensafi pentrumunca lor. Faptul ci aceasti munci presupunea si se culeagimii de melci poate fi o gocanti ciudifenie istorici, dar ne spu-ne ea cu adevirat ceva despre forlele cu ridicini adinci carepropulseazi schimbarea istorici?

Cu tot respectul fali de briciul lui Occam, cred ci, in acest

caz, povestea mai simpli nu este corecti sau cel pulin ci nureugegte si includi partea cea mai interesanti a explicafiei.Cigtigul financiar ori simbolurile de rang social au fost nigteefecte secundare; obsesia iniliali fali de purpuri a fost primulmotor. Dali la o parte reaclia pur estetica fali de vopseaua de

purpuri tyriand siintregul lan! de exploriri, invenlie gi profitse niruie. Acesta se dovedegte a fi un model recurent in istoriajocului. intrucit lucrurile care ne desfati sunt prefioase, atragfrecvent speculaliile comerciale, care finanleazi gi cultivi noitehnologii, piele sau exploriri geografice. Cind privim pro-cesul retrospectig tindem si vorbim despre el in termeni le-gali de bani, de piele sau de vanitatea elitelor conducitoare,

2care impulsioneazi idei noi. Dar banii au propriii stipini gi, Sin multe cazuri, intre acegtia dominant este apetitul uman de frsurprizi, noutate gi frumusefe. Daci sipali dincolo de stratu- 2orile arheologicein care se gisesc invenliatehnologici, dorinla 3

zo6

Eozt{ptt-6

de profit, cuceririle si setea de mirire, veti descoperi adeseoriun strat putin probabil, care zace sub straturile mai familia-re: simpla plicere a unei experienle noi - in acest caz, conurilealbastre gi rogii de pe retinele noastre, inregistrind o stranienuanli hibridi, aproape nicicind de gisit in naturi. Respusi,povestea este cumva reform,ulati ca un basm cu inventatorieroici, piele de capital eficiente sau exploatare brutali. Acelprim moment de incAntare devine un gand tardiv, o noti desubsol a naratiunii principale.

Niciieri nu este mai stridenti aceasti omisiune decit inpovestea aflati in spatele celei mai mari prefaceri radicaledin timpurile moderne: revolulia industriali.

in ultimele decenii din secolul al XVII-lea, un nou stil s-aputut vedea - plauzibil pentru prima oari in istorie - pe stri-zile citorva cartiere selecte din Londra: St. |ames, LudgateHill, Bank Junction. Un sir de magazine, fiecare oferind ispi-titoare coleclii de pinzeturi, bijuterii sau mobilier, grupatetoate in citeva cvartale. La stradi, se infitisau largi vitrinede sticli, cu mirfuri expuse in aranjamente care i1i furau pri-virea. Interioarele erau impodobite cu coloane, oglinzi com-plicate si corpuri de iluminat, cornise sculptate si draperii.Un observator de lainceputul anilor 1700 le descria ca pe nig-te ,,teatre perfect decorate".

Toati aceasti eleganti teatrali era meniti si creeze unnou tip de aureoli in jurul simplului act de a cumpira bu-nuri. Mai devreme in secolul al XVII-lea, galerii comercialeprecum New Exchange si Westminster Hall creaseri pentrutranzactiile comerciale nigte spalii pline de forfoti qi gili-gie, dar noile magazine au adus in plus o noti de grandoaregi de eleganfi, care ficea galeriile si pari, prin comparatie,inghesuite si apisitoare. in vechile localuri comerciale, spa-

liul fiecirui vdnzitor era restrins si aproape lipsit de mobi-sfd)

no

a

,l&E!oo3

Card comercialcare fdcea reclamd unui magazin londonez, circa 1758