PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMAcircNIA

ANUL LXIII = NR 556-557 (1356-1357) = 1 ndash 31 MARTIE 2020 = 5 ADAR ndash 6 NISAN 5780 = 24 PAGINI ndash 3 LEI

Benny Ganz icircnsărcinat să formeze un nou guvernȘi cel de-al treilea tur al alegerilor

legislative din Israel desfășurat la 2 martie ac s-a terminat cu rezulta-te neconcludente nici Likud (cen-tru- dreapta) nici Alb-Albaștrii (centru stacircnga) nereușind să stracircngă suficien-te voturi pentru a forma singur o majo-ritate icircn Knesset Liderul Likud Ben-jamin Netanyahu icircmpreună cu parti-dele ultrareligioase cu care este și la ora actuală icircn alianță a adunat 58 de mandate insuficiente pentru formarea unui guvern Icircn schimb pentru liderul Alb-Albaștrilor generalul (r) Benny Gantz 61 de deputați și-au manifestat susținerea icircn fața președintelui Reu-ven Rivlin Fiind vorba de o majorita-te acesta l-a icircnsărcinat icircntr-o primă rundă pe liderul Alb-Albaștrilor să ducă negocieri pentru un viitor Cabi-net Este interesant de văzut ce forțe politice s-au pronunțat icircn favoarea ge-neralului deoarece avem de-a face cu un paradox printre susținători se află Lista Unită Arabă cu 15 mandate care din 1992 nu a sprijinit nici un guvern dar și Israel Beytenu al lui Avigdor Liberman care a declarat de mai multe ori că nu va sta niciodată la masă cu partidele arabe

La inaugurarea noului Knesset icircn fața unei săli goale (foto) din cauza coronavirusului cacirct și icircn dialogul cu partidele poltice președintele Rivlin a subliniat că este imperios necesa-ră formarea unui guvern că populația israeliană nu ar mai suporta un al pa-trulea tur de scrutin și a atras atenția că cea mai mare calitate a oamenilor

politici este compromisul Dorința lui Rivlin pe care nu a ascuns-o nici icircn septembrie ar fi un guvern de uniu-ne națională icircntre Likud și Alb-Albaștri și a icircndemnat cele două partide să icircncerce să soluționeze această pro-blemă Delegațiile au icircnceput negoci-erile dar fără rezultate concrete Alb-Albaștrii nu sunt de acord cu formula agreată de Netanyahu care a propus conducerea rotativă a guvernului dar icircn primii doi ani postul de premier să-i revină lui Prin această inițiativă Ne-tanyahu sugerează că mizează pe re-zolvarea problemelor sale cu justiția deocamdată icircnceperea procesului icircn care este acuzat de corupție fiind amacircnată cu două luni din cauza epi-demiei de coronavirus

Deși recent Ganz a declarat icircntr-un interviu acordat Canalului 12 de televi-ziune că nu respinge nici o opțiune o referire la eventualitatea formării gu-vernului de uniune națională el a pre-cizat icircntr-un mesaj pe Facebook citat de bdquoThe Jerusalem Postldquo bdquomă stră-duiesc exact așa cum am promis să formez un guvern larg stabil cu răs-pundere care va ști cum să facă față marilor provocări care ne stau icircn fațărdquo

Faptul că Rivlin l-a icircnsărcinat pe Ganz cu formarea guvernului nu icircn-seamnă icircn mod automat că va și reuși acest demers și chiar dacă ar ajunge la o formulă (icircn care nu vor intra parti-dele arabe ele doar vor sprijini guver-nul icircn Knesset) nu este sigur că va avea votul a 61 de deputați Proble-mele pot veni atacirct din cauza reticenței

formațiunii Israel Beytenu de a co-labora efectiv cu Lista Arabă cacirct și din cauza ostilității unor deputați din formațiunea Alb-Albaștrilor nemai-vorbind de unii alegători ai partidului care nu văd cu ochi buni sprijinul ara-bilor israelieni

Pe de altă parte reprezentanții ce-lor patru partide arabe vor condiționa susținerea lor icircn Knesset de o serie de revendicări Și dacă revendicările de ordin economic și social pot fi accep-tabile (mulți reprezentanți ai clasei po-litice israeliene recunosc disciminări icircn legislație cu privire la arabii israeli-eni) cele politice mai ales referitoare la negocierile israeliano-palestiniene vor reprezenta un mare obstacol poa-

te chiar insurmontabil Adevărul este că la ora actuală acest front comun care l-a propulsat pe Ganz icircn rolul de actor principal pe eșichierul politic is-raelian se bazează icircn primul racircnd pe dorința de a-l icircmpiedica pe Netanyahu să mai ocupe funcția de premier Dar chiar dacă proiectele de lege pregătite de opoziția anti-Netanyahu vor trece prin Knesset ele nu vor reprezenta o garanție pentru formarea unui guvern de către Ganz

Icircn condițiile icircn care epidemia de coronavirus este icircn plină desfășurare Israelul are nevoie rapid de un guvern stabil Din păcate o astfel de pers-pectivă este icircncă incertă

EVA GALAMBOS

Dumnezeu a despărțit apele mării pentru ca evreii sa poată merge spre libertate

HAG PESAH SAMEAH Iubiți coreligionari

și dragi prieteniSuntem contemporanii unor vre-

muri grele și inedite Noi toți oame-nii de pe Pămacircnt Ne confruntăm cu un inamic mult mai perfid decacirct ceea ce cunoșteam icircnainte Evreii din țara noastră și din lume precum și poporul romacircn sau alte națiuni avem ndash din ne-fericire ndash experiențe extrem de triste Dar mereu istoria a dovedit că ome-nirea și umanitatea nu pier Acum ca niciodată cei aproape 8 miliarde de oameni de pe această mică planetă sunt extrem de uniți Vom trece și pes-te asta va fi bine

Icircn contextul global al luptei icircmpo-triva coronavirusului președintele Romacircniei a declarat stare de urgență icircn Romacircnia Asta icircnseamnă icircn prin-cipal că

CELULĂ DE CRIZĂ LA FCERLa FCER funcționează o

Celulă de Criză cu care puteți lua legătura prin e-mail la adre-sa celuladecrizajewishroorg

Pentru București am icircnființat HOTLINE FCER - COVID-19

bull pentru persoane asistate 0734047881 Mihaela Alupoaiei

bull pentru persoane neasistate 07766378259 Silvia Solomo-novici (icircntre orele 800-1500) și 0728466777 Sanda Wolf (icircntre orele 1500-2100)

Vă stăm la dispoziție pentru orice problemă legată de Covid-19 alta decacirct cea medicală nu ezitați să ne cereți ajutorul

Informați-vă numai din surse au-torizate

Pentru urgențe medicale apelați numărul unic de urgență 112

Pentru Comunitățile Evreiești din celelalte localități vă rugăm să vă adresați comunității de care aparțineți

(Continuare icircn pag 14)

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

luniimartie

ndash Icircnainte ca OMS să decla-re pan demia de coro navirus și președintele Ro-macircniei să decre-

teze Starea de Urgență pe icircntreg te-ritoriul Romacircniei au avut totuși loc evenimente importante organizate de FCER

ndash A fost Purim 5780 Nu l-am mai putut sărbători așa cum am fi dorit deși icircncă nu se instituise sta-rea de urgență Spectacolele de la Templul Coral și TES au fost anu-late dar s-a citit bdquoMeghilat Esterrdquo la Templul Coral icircn prezența unui nu-măr restracircns de participanți Eveni-mentul a putut fi urmărit pe internet Ne-am amintit de salvarea evreilor de la moarte miracol săvacircrșit de Dumnezeu cu noi acum circa 3000 de ani rugacircndu-L s-o facă și-n zile-le noastre cu toți locuitorii Terrei și cu poporul evreu oriunde se află Purim e cea mai veselă dintre săr-bătorile evreiești Avem datoria să ne veselim Dar cum să fim veseli icircn condițiile tensionate din prezent Cu o zi icircnainte am moderat simpo-zionul In memoriam Țicu Goldstein zl icircn aceleași condiții Icircmpreună cu dr Hary Kuller căruia-i dorim multă sănătate Țicu Goldstein aparținea familiei spirituale a enciclopediștilor din comunitatea noastră Mulțumesc pentru inițiativă profesorului Carol Iancu participanților prieteni ai re-gretatului om de cultură donatorilor pentru construirea monumentului său funerar inaugurat icircn aceeași zi

ndash Au mai fost icircntruniri ale Comi-tetului Director icircnainte de decretarea Stării de Urgență și dacă da care din decizii merită o atenție specială

ndash Am avut o reuniune la 6 martie ac icircn care a fost recomandată sus-pendarea manifestărilor artistice de Purim la București și icircn comunitățile din țară S-a luat notă de bull informa-rea privind reuniunea Board-ului Cari-tatea și negocierile privind semnarea noului Memorandum bull propunerea de evaluare sau re-evaluare a tablourilor din patrimoniul FCER bull informarea deputatului Silviu Vexler privind acti-vitatea sa parlamentară icircn intervalul de timp scurs de la icircntrunirea prece-dentă a Comitetului Director bull infor-marea despre rapoartele de activitate primite de la comunități din țară A fost amacircnată organizarea Reuniunii Consiliului de Conducere al FCER care urma să se desfășoare icircn zilele de 23-24 martie ac Au fost validate rezultatele alegerilor pentru conduce-rea CE Bacircrlad cu amendamentul că Alexandrina Credință nu icircntrunește condițiile necesare pentru funcția de cenzor conform legislației financiar-contabile icircn vigoare comunitatea ur-macircnd să angajeze un auditor pentru situațiile financiare anuale Au fost validate rezultatele alegerilor pentru conducerile de comunități din Tulcea și Ploiești Au fost aprobate bull amacircna-rea organizării de Adunări Generale pentru conducerile comunităților din Zalău Fălticeni Rădăuți Suceava Iași Sibiu bull majorarea de principiu a baremului asistaților din categoria F de asistență

ndash Ce icircntrevederi ați dori să semnalați

ndash Am primit la sediul Federației vizita ES David Saranga ambasa-dorul Israelului la București Am fă-cut fiecare un tur de orizont despre situația actuală a FCER și viața isra-eliană din prezent urmacircnd să avem periodic asemenea icircntacirclniri informa-tive Icircntacirclnirea a decurs neprotocolar firescul comunicării fiind facilitat de faptul că ambasadorul israelian este bun cunoscător al limbii romacircne

ndash Cum gestionează FCER pune-rea icircn aplicare a Decretului privind in-stituirea Stării de Urgență pe teritoriul Romacircniei

ndash Dat fiind că suntem o organizație de cult ne conformăm interdicției de a ține adunări publice icircn perioada de aplicare a Decretului Am suspendat serviciile religioase zilnice și de Șabat cu excepția minian-ului de dimineață Prim-rabinul Rafael Shaffer transmite predicile pe internet Au fost suspen-date kiduș-uri de Șabat Seder-uri co-munitare de Pesah Prim-rabinul Rafa-el Shaffer urmează să transmită un icircn-drumar privind regulile de desfășurare a Seder-ului icircn familie precum și de respectare a alimentației specifice pe parcursul celor opt zile de Pesah icircntre 8-16 aprilie ac Am icircnchis restauran-tele rituale Icircn limita posibilităților ce-lor care nu pot să respecte Pesah-ul le vor fi oferite contracost meniuri la pa-chet pentru Seder și zilele de Pesah Echipe de voluntari vor asigura trans-portul pachetelor la domiciliu Au fost suspendate bull reuniunile de Comitet Director amintita reuniune a Consiliu-lui de Conducere Adunarea Genera-lă ceea ce implică o decalare a datei la care trebuia să aibă loc icircn luna iulie ac Congresul al IV-lea al FCER bull icircn-trunirile de alegeri pentru conducerile icircn comunități Am decalat programul de lucru al angajaților pentru a evita aglomerația icircn mijloacele de transport Acolo unde a fost posibil a fost insti-tuită munca la domiciliu Au fost sus-pendate deplasările icircn interes de ser-viciu icircn afara localității de domiciliu vizitele icircn spațiile FCER audiențele Icircn situații imperios necesare se vor fo-losi mijloace electronice Un exemplu am recomandat ca plata chiriilor să fie efectuată prin transfer bancar Au loc consultări zilnice icircntre coordonatorul Celulei de Criză secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și directo-rii de departamente rabinat

ndash Ce mesaj doriți să transmiteți membrilor comunității evreiești din Romacircnia

ndash Să continuăm se ne respectăm tradițiile religioase istorice Să ne adaptăm la situația prezentă asigu-racircnd bunul mers al vieții comunitare Să ne facem datoria de oameni și de evrei avacircnd drept cuvacircnt de ordine solidaritatea comunitară și socială Să ne dorim să depășim cu bine momen-tele dificile prin care trecem la nivel in-dividual național și internațional afec-tacircndu-ne existența de zi cu zi Pentru asta e nevoie să ne păstrăm calmul să avem curaj răbdare icircncredere icircn viitor Să ne rugăm bunului Dumnezeu să aibă grijă de toți locuitorii planetei și de noi Hag Pesah Sameah

IULIA DELEANU

Solidaritate comunitară și socială

Interviu cu președintele FCER dr Aurel Vainer

IntERvIUL Se măresc salariile angajaților din muzee și biblioteci

La inițiativa deputatului Silviu Vexler icircn cadrul unui proiect de lege dezbătut și adoptat de Parlamen-tul Romacircniei a fost inclus un amen-dament care prevede majorarea cu 30 a salariului de bază brut pentru personalul din cadrul muzeelor de importanță națională al bibliotecilor naționale sau de importanță națională precum și din cadrul Bibliotecii Aca-demiei Romacircne După promulgarea legii de către președintele Klaus Ioha-nnis mărirea de salariu urmează să fie aplicată icircncepacircnd cu luna august 2020 cu respectarea prevederilor art 38 alin (6) din Legea nr 1532017 cu modificările și completările ulterioare

Motivul introducerii acestui amen-dament a fost explicat de Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook bdquoIndiferent de forma ei cultura este coloana ver-tebrală a oricărei societăți Icircmi doresc ca acest amendament să reprezinte un pas icircnainte dintr-un proiect mult mai larg și pe termen lung pentru spri jinirea și icircncurajarea tuturor celor care sunt implicați icircn acest domeniu esențialrdquo

La ședința icircn plen a Camerei De-pu taților deputatul minorității evre -

iești a susținut acest amendament spunacircnd bdquoPrin votul dat astăzi am făcut un gest de demnitate și ne-am exprimat respectul pentru acei oameni care și-au dedicat icircntreaga activitate și viața prezentării și promo-vării culturii istoriei și tradițiilor Romacirc-niei Sunt un grup de oameni care de multe ori au fost uitați deși contribuția lor la dezvoltarea culturii romacircnești este inestimabilă prin tot ceea ce fac icircn cadrul bibliotecilor și muzeelor de importanță naționalărdquo

bdquoApreciez icircncrederea primită din partea liderilor de la Sindicatul Lucră-torilor din Muzeul Național de Istorie a Romacircniei Bibliotecii Academiei Romacircne Bibliotecii Centrale Univer-sitare iar angajații din toate aceste instituții pot să fie cu adevărat macircndri de reprezentanții lor Mă bucur că am putut continua de-a lungul ultimilor ani colaborarea noastrărdquo

Silviu Vexler a mai mulțumit pen-tru susținerea și icircncurajările primite de-a lungul procesului legislativ din partea colegilor din Camera Deputa- ților

AM

bdquoIcircn Parlamentul Romacircniei deputatul Silviu vexler a fost foarte eficientldquo

Reuniți icircn număr mare la Muze-ul de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia (MICER) ndash Templul bdquoUni-rea Sfacircntărdquo membri ai BBR au as-cultat retrospectiva făcută de depu-tatul FCER Silviu Vexler asupra activității sale parlamentare icircntre 2016 și 2020 icircn apărarea interese-lor comunității evreiești și conturarea principalelor preocupări de viitor

Icircn cuvacircntul introductiv președin-tele BBR ing Jose Iacobescu a schițat o carte de vizită a deputa-tului președinte al Grupului Parla-mentar de Prietenie cu Statul Israel vicepreședinte al Comisiei de muncă și protecție socială Icircnalt Reprezentant pentru combaterea antisemit ismului protejarea memoriei victimelor Holoca-ustului și dezvolta-rea vieții evreiești Au fost aminti-te participarea icircn delegația condu-să de președintele Romacircniei Klaus Iohannis la Foru-mul Internațional organizat de Yad Vashem pentru comemorarea a 75 de ani de la eli-berarea Auschwitzului icircntacirclnirea cu președintele Knessetului Yuli Edel-stein

Din expozeul deputatului au reieșit respectarea programului pentru care a fost ales și succesul altor inițiative legislative De pildă legea privind ri-dicarea unui monument comemorativ dedicat ostașilor evrei care fără să fi avut cetățenie romacircnă au luptat pacircnă la sacrificiu de sine icircn Primul Război Mondial Monumentul va fi ampla-sat icircntr-o zonă centrală a Capitalei A fost subliniată semnificația votului unanim indicacircnd consensul icircntre toa-te partidele politice Au fost trecute icircn revistă proiectul devenit lege de sim-plificare a procedurii pentru acorda-rea de indemnizații supraviețuitorilor Holocaustului originari din Romacircnia

trăitori icircn Israel și icircn alte țări mări-rea indemnizațiilor acordate tuturor persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate icircn Romacircnia cu icircncepere de la 6 sep-tembrie 1940 pacircnă la 6 martie 1945 Din această categorie fac parte evrei romi romacircni a specificat vorbitorul A fost adoptată legea privind unele mă-suri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului bdquocel mai dificil mai important proiect legislativrdquo Legea utilizează definiția antisemitismului adoptată de IHRA prin bdquoantisemi-tism icircnțelegacircndu-se atacirct percepția referitoare la evrei exprimată ca ură icircmpotriva acestora cacirct și manifestări

verbale sau fizice motivate de ură icircm-potriva evreilorrdquo Infracțiunile pentru manifestări icircn public se pedepsesc cu icircnchisoare de la trei luni la zece ani La propunerea sa a fost adoptată Le-gea de icircnființare a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustu-lui Muzeul amplasat pe Calea Victo-riei 218 din Capitală va funcționa sub administrarea INSHR Din Consiliul de Administrație și Consiliul de Onoa-re va face parte FCER

Reușitele deputatului au fost apre-ciate de BBE a arătat ing Jose Iaco-bescu Referindu-se la programul nou icircnființatului Comitet interministerial pen tru prevenirea și eliminarea dis-criminării și asigurarea egalității creat de Ministerul de Externe din care fac p a r t e F C E R și BBR

Cronica BBR

(Continuare icircn pag 22)IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 3

Creștere dramatică a antisemitismului icircn Europa

Simboluri evreiești alături de cele naziste

de vacircnzare pe e-bay

Antisemitismul icircn mediul virtual este din păcate la ordinea zilei cu numeroase articole declarații luări de poziție fie icircmpotriva evreilor fie icircmpo-triva Israelului Dar ele pot icircmbrăca și diverse alte forme Astfel se face re-clamă la posibilitatea achiziționării de

simboluri evreiești pe e-bay o mare rețea de vacircnzări online Ele apar pe pagina de reclamă a site-ului Numai că surpriză Alături sau icircn mijlocul cunoscutelor simboluri iudaice au fost plasate și cele naziste așa cum se vede icircn ilustrația pe care o alăturăm

Iată o altă formă a antisemitismu-lui greu de combătut deoarece ele pot fi eliminate numai cu aprobarea administratorului de site ceea ce e foarte dificil de obținut mai ales icircn condițiile icircn care se dorește vacircnzarea acestor obiecte indiferent de ceea ce reprezintă

Prejudecățile antisemite și antiis-raeliene sunt larg răspacircndite icircn Euro-pa aproape unul din patru europeni icirci identifică pe israelieni cu naziștii și unul din cinci crede că evreii se folosesc de Holocaust ca să obțină beneficii se arată icircntr-un raport al organizației Liga Europeană pentru Acțiune și Protecție de la Budapesta al cărei președinte este rabinul Shlo-mo Koumlves din Ungaria Raportul a fost prezentat icircn cadrul unei conferințe de presă la Centrul European pen-tru Iudaism de la Paris pe marginea Conferinței de la Paris a Asociației Evreiești Europene

Raportul a colectat 500000 de date de la 14000 de persoane din 16 țări membre ale UE icircn perioada decem-brie 2019-ianuarie 2020 Potrivit rapor-tului 24 dintre europeni bdquonu sunt de acord icircn mod hotăracirctrdquo sau bdquotind să nu fie de acordrdquo cu prezența unui număr mare de evrei icircn țara lor iar 15 dintre europeni cred că evreii sunt predispuși să se folosească de căi oculte pentru

a-și atinge scopul Tot 15 au afir-mat că evreii au prea mare influență icircn țările lor 18 bdquosunt categoric de acordrdquo și bdquotind să fie de acordrdquo cu ide-ea că trebuie să fie precauți cu evreii iar 20 și-au exprimat convingerea că bdquoexistă o rețea evreiască secretă care influențează afacerile politice și eco-nomice icircn lumerdquo 21 afirmă că bdquoevreii vorbesc prea mult despre Holocaustrdquo și 20 susțin că evreii exploatează Holocaustul icircn favoarea lor 34 dintre respondenți au opinat că icircn timpul ce-lui de-al Doilea Război Mondial popoa-rele lor au suferit la fel ca evreii

Icircn ceea ce privește Israelul 25 bdquocategoric nu sunt de acordrdquo sau bdquotind să nu fie de acordrdquo cu ideea că Israe-lul este implicat icircn autoapărare legiti-mă icircmpotriva dușmanilor săi și același procent afirmă că atunci cacircnd se gacircndesc la politica Israelului icircnțeleg de ce unii oameni icirci urăsc pe evrei

24 icirci identifică pe evrei cu naziștii icircn comportamentul lor față de pales-tinieni și tot 24 consideră că acest

comportament justifică un boicot internațional la adresa Israelului

Icircn conferința sa de presă Koumlves a subliniat că este pentru prima dată că s-a realizat bdquoun sondaj la scară atacirct de largă și reprezentativă mai ales cu accent pe atitudinile antisemite din societaterdquo El a mai scos icircn evidență faptul că potrivit rezultatelor negarea Holocaustului și stereotipurile despre conspirațiile evreiești sunt caracteris-tice Europei de Est și Greciei icircn timp ce pozițiile antiisraeliene sunt mai re-prezentative icircn vestul continentului Cunoașterea acestei situații ne va ajuta să elaborăm cele mai bune po-litici de combatere a antisemitismului a specificat vorbitorul

Liga AntiDefăimare (ADL) icircngrijorată de asasinatele comise

de extrema dreaptă americanăUn raport al ADL (SUA) constată

cu icircngrijorare existența icircn continua-

re icircn Statele Unite a extremiștilor de dreapta autori a numeroase atacuri și asasinate Icircn 2019 susținătorii de extrema dreaptă ai supremației albi-lor au fost responsabili pentru 38 de asasinate țintele fiind membri ai dife-ritelor minorități printre care și evre-ii De asemenea pentru prima dată după 11 septembrie 2001 icircn Florida a avut loc un asasinat icircn masă al cărui autor a fost un saudit Făptașii celor mai multe asasinate dintre cele 42 co-mise anul trecut au fost susținători ai supremației albilor

Congresul Mondial Evreiesc preocupat de antisemitismul

din lumea virtualăIcircn cadrul Conferinței de Securi-

tate de la Muumlnchen din 14 februarie 2020 Congresul Mondial Evreiesc a fost partener icircn cadrul unei mese rotunde despre pericolul antisemitis-mului și islamofobiei icircn social media Participanții au recunoscut marea ca-pacitate a social media de a răspacircndi informații dar se icircnregistrează și pro-liferarea online de propagandă antise-mită și rasistă Ei au adresat un apel societăților de social media să extin-dă lupta icircmpotriva grupurilor teroriste recunoscute internațional ca de pildă Statul Islamic ale căror materiale au fost eliminate icircn trecut din mediul vir-tual

Rabinul Goldschmidt (Rusia) a lan-sat un apel guvernelor să reglemen-teze monitorizarea social media icircn condițiile icircn care bdquoura și prejudecățile sunt răspacircndite icircn mediul virtual Ata-cul de Iom Kipur icircmpotriva Sinagogii din Halle și atacul moscheii din Christ-church Noua Zeelandă sunt exemple concludente ale unor atacuri inspirate digitalrdquo a spus el

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial diplomați polonezi din Elveția au icircncercat să salveze de la deportare icircntre 8000 și 10000 de evrei oferindu-le documente false emise de state din America Latină potrivit unor noi cerce-tări icircntreprinse de Institutul Pilecki din Varșovia

Versiunea icircn limba engleză a Listei Lados (The Ła-doś List) care prezintă detalii necunoscute pacircnă acum despre Grupul Ładoś (cunoscut și sub numele de Grupul din Berna) precum și un index complet al numelor celor 3253 de evrei care au primit sau erau pe cale să primeas-că respectivele documente urmau să fie prezentate sub patronajul Congresului Evreiesc Mondial la 27 februarie la Colegiul European Union Institutul Evreiesc de Religie din New York după ce anul trecut icircn decembrie a apărut varianta icircn limba polonă

Publicarea Listei Ładoś denumită după ambasadorul polonez Aleksander Ładoś care a activat icircn Elveția icircn pe-rioada 1940-45 și a condus eforturile de falsificare a docu-mentelor este rezultatul a doi ani de cercetări riguroase realizate de Institutul Pilecki icircmpreună cu Institutul de Is-torie Evreiască din Varșovia Muzeul Memorial Auschwitz-Birkenau și Institutul Polonez pentru Memorie Națională Este unul dintre cele mai complexe proiecte de cercetare a Holocaustului efectuate icircn ultimii ani și a fost posibil ca urmare a accesului la diferite arhive inclusiv la cele din Bad Arolsen Yad Vashem Arhivele Centrale Poloneze ndash Dosarele Moderne și altele a declarat directorul Institutului Pilecki dr Wojciech Kozłowski

Icircntre 26 și 46 la sută dintre cei 3253 de evrei care au primit documente falsificate poloneze au reușit să supraviețuiască iar cacircteva zeci dintre aceștia sunt icircncă icircn viață Numărul real al supraviețuitorilor este icircnsă mult mai mare a spus dr Jakub Kumoch Ambasadorul Poloniei icircn Elveția și editorul studiului bdquoEstimăm că grupul Ładoś a contribuit la salvarea a 2000 pacircnă la 3000 de persoanerdquo a spus Kumoch adăugacircnd că se crede că alte mii de evrei au beneficiat de aceste eforturi deși numele lor nu sunt documentate

Grupul Ładoś a ajutat evrei din toată Europa deși ma-joritatea pașapoartelor identificate și documentate icircn tim-pul cercetării au fost folosite de evrei din Polonia ocupată Olanda și icircntr-o oarecare măsură Germania potrivit Mo-nikăi Maniewska arhivist al Institutului Pilecki și coautor al listei Ładoś De la prezentarea sa icircn Polonia icircn decem-brie anul trecut mai mulți oameni s-au prezentat pentru a confirma detaliile dezvăluite icircn material Ediția icircn limba engleză care include relatările de viață a peste 50 de supraviețuitori a fost prezentată pentru prima dată recent la Londra la Wiener Holocaust Library

Icircntr-un articol publicat icircn revista bdquoTabletrdquo vicepreședintele executiv al Congresului Mondial Evreiesc consilierul ge-neral Menachem Rosensaft al cărui tată Josef (Joacutezef) Ro-sensaft se numără printre evreii salvați printr-un certificat fals de naționalitate paraguayană a lăudat aceste eforturi El a scris bdquoNu putem și nu trebuie să-i trecem cu vederea pe acei polonezi care i-au ucis pe evrei sau i-au predat ger-manilor pentru a fi uciși care au profitat fără rușine de ghe-toizarea și deportarea compatrioților lor evrei Icircn același timp este la fel de important să subliniem faptul că au fost

mii de polonezi care și-au riscat viața pentru a ascunde și a salva evrei și că guvernul polonez din exil de la Londra a fost unul dintre puținii aliați ai evreilor europeni icircn anii Holocaustuluildquo

Lista evreilor care au fost salvați de Grupul Ładoś inclu-de mai mulți eroi ai revoltei din ghetoul de la Varșovia din 1943 inclusiv Zivia Lubetkin și Yitzchak Zuckerman pre-cum și lideri ai rezistenței evreiești din Slovacia Franța și Italia Printre miile de supraviețuitori s-a numărat și Mirjam Finkelstein mama politicianului britanic și redactor asociat al bdquoThe Timesrdquo lordul Daniel Finkelstein care a vorbit des-pre istoria familiei sale icircn timpul prezentării listei la Londra O altă supraviețuitoare este cea mai bună prietenă a Annei Frank Hannah bdquoHannelirdquo Goslar

Ambasadorul Ładoś care a reprezentat guvernul po-lonez aflat icircn exil la Londra icircn timpul ocupației germane naziste i-a autorizat pe diplomații săi să fabrice documen-te din țări terțe icircn icircncercarea de a ajuta la salvarea a cel puțin o parte dintre cele peste 35 milioane de evrei care trăiau icircn Polonia la acea vreme Operațiunea a fost posibi-lă printr-o cooperare stracircnsă și fidelă icircntre Legația Polone-ză Congresul Evreiesc Mondial și Agudath Yisrael (care a finanțat activitatea) sub protecția directă a Ambasadorului Ładoś și cu sprijinul Guvernului Poloniei și al unor persoa-ne private

Documentele Grupului Ładoś aveau drept scop prote-jarea evreilor aflați icircn situația de a fi deportați icircn lagărele de exterminare ale Germaniei naziste Documentele au fost trimise cetățenilor din cacircteva zeci de state europene internați icircn lagăre de concentrare și ghetouri din Polonia și Olanda țări care fuseseră ocupate Aproape jumătate dintre pașapoartele și certificatele de cetățenie au fost fal-sificate de viceconsulul lui Ładoś Konstanty Rokicki cu ajutorul adjunctului său Stefan Ryniewicz și al unui anga-jat evreu al Ambasadei Juliusz Kuumlhl

Alte documente de identitate pașapoarte și certifica-te atribuite unor state precum Honduras Haiti și Peru au fost de asemenea cumpărate icircn mod ilegal de la consu-lii onorifici ai acestor țări cu autorizația lui Ładoś și a doi membri evrei ai Grupului Ładoś Abraham Silberschein reprezentacircnd Congresul Evreiesc Mondial și Chaim Eiss reprezentacircnd Agudath Yisrael care erau forțele din spate-le organizațiilor evreiești de la acea vreme Icircn 1943 Guver-nul Poloniei a acordat sprijin deplin operațiunii exercitacircnd presiuni asupra statelor latino-americane să recunoască aceste documente falsificate din motive umanitare

Directorul Institutului Pilecki W Kozłowski a decla-rat că deși 3253 de nume de evrei care au primit aceste documente au fost confirmate un număr de aproximativ 5000ndash7000 de persoane sunt icircncă necunoscute bdquoSpe-răm sincer să primim ajutorul comunităților evreiești din icircntreaga lume pentru a afla identitățile acestor persoane Considerăm că nu există nicio altă posibilitate de a identi-fica nume suplimentare prin cercetare arhivistică Icircn ultimii doi ani autorii au făcut foarte mult Acum a venit timpul ca familiile supraviețuitorilor și victimelor să icircși spună poves-teardquo a declarat Kozłowski

EVA GALAMBOSTraducere GEORGE WEINER

Icircn timpul Holocaustului

Diplomați polonezi de la Berna au icircncercat să salveze 10000 de evrei

(Continuare icircn pag 22)Grupaj realizat de EVA GALAMBOS

Captură de pe situl e-bay

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Aurel Vainer demers cultural icircmpotriva antisemitismului

bdquoȚicu Goldstein iubea cartea o onora icircmpărtășind și celorlalți bucuria experiențelor sale intelectualerdquo i-a de-finit atitudinea față de cultură dr Aurel Vainer bdquoA fost foarte prezent printre colaboratorii Hasefer-ului și Realității Evreiești susținacircndu-și ardent opinii-le icircn adunări publice Era icircntotdeauna profund documentat și extrem de con-vingător icircn intervențiile sale S-a re-marcat prin traduceri din opera filozo-fică a dr Alexandru Șafran A absolvit Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost redactor de emi-siuni culturale la Radio a fost foarte apropiat de comunitate promotor al culturii icircn general al celei iudaice icircn special A influențat prin traduceri perceperea corectă a evreilor contra-caracircnd deformările din mentalitatea publică cauzate de antisemiți și apro-pierea de comunitatea noastră a unor remarcabili intelectuali neevrei unii ndash prezenți icircn sală Mulțumesc profeso-rului Carol Iancu președinte al Consi-liului Științific pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romacircnia conducător al colectivului angrenat icircn Proiectul laquoMe-morie și recunoștințăraquo pentru cerce-tarea faptelor de omenie ale neevre-ilor din Romacircnia față de evrei icircn anii Holocaustuluirdquo a spus președintele FCER icircn deschiderea evenimentului

Carol Iancu adevărata activitate publicistică

a lui Țicu Goldstein a fost după 1989Icircn intervenția sa prof univ dr Ca-

rol Iancu i-a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru menținerea icircn program a acestei manifestări cultura-le o decizie deloc ușoară I-a amintit pe invitații care nu au putut fi de față ndash Avinoam Safran și Esther Staro-binski-Safran de la Universitatea din Geneva Michael Finkenthal de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și Alexandru-Florin Platon de la Univer-sitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iași A salutat prezența lui Felix Goldstein fiul celui omagiat și a Gabrielei Cocora care a continuat ultima traducere a lui Țicu Goldstein ndash cartea bdquoCe este filosofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan lansată de Editura Hasefer la Gau-deamus 2019 Vorbitorul a subliniat că regimul totalitar comunist a căzut cacircnd Țicu Goldstein născut icircn 1929 ajungea la vacircrsta pensionării după o

activitate de excepție ca traducător din franceză al celor mai importanți filozofi din Occident ca redactor la Radiodifuziunea Romacircnă ca publi-

cist la Revista Cultului Mozaic Icircn loc să se retragă comod a preferat ca abia de-atunci să-și icircnceapă veri-tabila activitate prin redescoperirea unor personalități uitate precum Cili-bi Moise și Adolphe Stern La Editura Hasefer a tradus o serie de cărți de calibru pentru iudaismul romacircnesc și cel european icircn primul racircnd opera cvasicompletă a șef-rabinului Alexan-dru Șafran Țicu Goldstein a fost și un eseist de excepție calitate vizibilă mai ales icircn cartea bdquoUniversalismul iudaicrdquo Icircndrăgostit de cărți și de muzica cla-sică nu a făcut parte din Partidul Co-munist Romacircn dar nici nu s-a icircnchis icircn turnul de fildeș al intelectualului A fost un adevărat om de cultură și un fin observator al lumii icircn care trăia a conchis vorbitorul

Ovidiu Șimonca pentru ca această lume

să rămacircnă icircn cadrul democrațieiCentrată pe colaborarea lui Țicu

Goldstein la Observator Cultural (OC) comunicarea redactorului șef adjunct al amintitei reviste Ovidiu Șimonca a constat icircn comentarii și observații despre bdquoacribia cronicarului și tradu-cătoruluirdquo bdquoDorea să-și vadă textele icircnainte de tipărire pentru ca acestea să fie impecabile lingvistic Prin pro-cesul de urmărire a textului l-aș numi un cronicar totalrdquo A fost preocupat de raportul autorului față de propria operă și biografie de sinuozitățile tra-seelor biografice ale unor intelectuali de marcă ai secolului XX cu simpatii față de mișcările de extremă dreapta icircn anii de ascensiune și guvernare După război unii s-au dezis de con-vingerile lor (Cioran) alții ndash nu (Elia-de Heidegger) Prin ceea ce a scris Țicu Goldstein bdquoa arătat un lucru pe care trebuie să-l avem permanent icircn vedere cum facem ca această lume să rămacircnă icircn cadrul democratic Nu avem voie să uităm Holocaustul dar icircn același timp să ne străduim să mergem mai departe icircmpreunărdquo Țicu Goldstein a oferit un model de dialog icircn acest spirit

Ștefan Cazimir Țicu Goldstein istoricul literar

Analizacircnd micromonografia lui Țicu Goldstein bdquoCilibi Moise un filo-zof popular primul autor evreu de limbă romacircnărdquo (Hasefer 2012) prof univ dr Ștefan Cazimir i-a evidențiat bdquoicircnalta competență icircn domeniul cul-turii iudaice și interferențelor ei cu cultura romacircnărdquo a făcut incursiuni fi-lologice asupra pseudonimului Cilibi al lui Froim Moise Schwarz numele său de stare civilă referiri la obliga-tivitatea școlarizării ndash hederul ndash la copiii evrei ceea ce anulează opinia legată de bdquoanalfabetismulrdquo scriitorului Icircn contextul receptării antume și pos-tume a lui Cilibi Moise a fost aminti-tă aprecierea lui Hasdeu din revista bdquoAghiuțărdquo (1864) despre bdquoMendels-sohn-ul evreilor bucureștenirdquo Privitor la paralela Anton Pann - Cilibi Moise a fost citată aserțiunea etnologului Gh Ghibănescu din 1901 bdquoTot astfel cum ne-a fost dat ca un bulgar icircmpru-

mutacircnd-o să ne redea așa de bine fi-rea neamului nostru iată că un evreu face același lucrurdquo Direcții de cerce-tare universalism și expresie specifi-că icircn aforisme umor bdquoo radiografie a societății romacircnești icircn tranzițierdquo bdquosu-prem elogiurdquo ndash influența scrierilor lui Cilibi Moise asupra lui Caragiale

Vasile Morar valoarea operei de traducător

Prof univ dr Vasile Morar a apre-ciat valoarea formativă a traduceri-lor lui Țicu Goldstein asupra gacircndirii studenților instrumente necesare contraofensivei față de antisemitismul emergent Icircn acest sens a amintit tra-ducerea cărții bdquoMiturile fondatoare ale antisemitismului Din Antichitate pacircnă icircn zilele noastrerdquo de Carol Iancu (Ha-sefer 2005) bdquoMulte alte cărți traduse de Țicu Goldstein () au contribuit și ele pentru substanțierea aceluiași țelrdquo A fost subliniată impor tanța traduceri-lor sale și pentru mai buna cunoaștere icircn racircndul cititorilor romacircni a relației icircn-tre religia și filozofia iudaică Ideea a fost ilustrată prin ultima traducere la care a participat bdquoCe este filozofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan că-reia n-a apucat să-i dea formă defini-tivă misiunea fiind asumată de Gabri-ela Cocora Cartea lansată icircn 2019 la Gaudeamus este bdquoo călătorie prin 20 de secole de gacircndire filozofică repar-tizate potrivit unor secvențe tempora-le extrem de fragmentate și disemina-te pe arii spațio-culturale eterogenerdquo A fost exprimată recunoștința pentru opera de traducător

Răzvan Voncu un exemplu al rezistenței culturii

Conf univ dr Răzvan Voncu de la Facultatea de Litere a Universității din București a argumentat bdquoPerso-nalitatea complexă a celui omagiat ne obligă să ne referim simultan la mai multe planuri ndash eseist publicist tra-ducător cunoscător al culturii romacirc-ne și al celei iudaice icircnsăși această unitate indestructibilă icircntre persoana și creația sa icircl definește ca umanist Rezultatul secolului al XX-lea și icircn primul racircnd al Holocaustului se vede icircn filozofie icircncă din anii rsquo80 icircn ceea ce gacircnditorii au numit laquomoartea omuluiraquo Icircn Occident structuralismele au spart o serie icircntreagă de limbaje iar icircn Ră-sărit ideologia comunistă punacircnd co-lectivitatea icircn prim-plan a strivit omul ca ființă concretă Astfel icircn anii rsquo90 a icircnceput să se vorbească despre o cultură postumanistă pe care noile tehnologii ale comunicațiilor o fac tot mai puternică și tot mai vizibilă chiar icircn viața oamenilor de cultură Suntem tot mai atomizați tot mai dependenți de efemer și tot mai puțin apropiați de rădăcinile clasice ale culturii noastre Icircn acest context personalități cum a fost cea a lui Țicu Goldstein sunt vi-tale esențiale nu neapărat pentru că aș crede icircn rezistența prin cultură dar cred ndash și știu că și Țicu Goldstein cre-dea ndash icircn rezistența culturiirdquo Trei trăsă-

turi care icircl situează pe Țicu Goldstein pe poziția unui umanist de factură modernă sunt icircn viziunea sa prima-tul cărții asupra existenței recupera-rea și restaurarea critică a trecutului și icircn sfacircrșit universalismul a opinat vorbitorul

Alexandru Marinescu Țicu Goldstein un entuziast

al culturiibdquoLegătura lui Țicu Goldstein cu

cultura era atacirct de adacircncă icircncacirct nu poți vorbi despre omul Țicu Goldste-in fără să te referi la cărturarul Țicu Goldsteinrdquo l-a definit directorul CIEP Alexandru Marinescu L-au caracte-rizat bdquovarietatea domeniilor abordate la nivel profesionist energia și en-tuziasmul dăruirea intelectuală față de mentorirdquo A fost un bdquofar pe tăracircm intelectualrdquo cum a reieșit din mărtu-risirea prefațatorului Carol Iancu l-a descoperit pe Cilibi Moise după ce l-a cunoscut pe Țicu Goldstein A tră-it Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 de la București baricadat icircn casă cu familia rămacircnacircndu-i icircn memorie ges-tul unui ucenic al tatălui său bdquoun țigan pe nume Dumitrurdquo bătacircnd icircn ușă le adusese macircncare bdquogest de omenie icircn vremuri de neomenierdquo O amintire din copilărie ndash suferința de a fi pierdut banii primiți pentru munca mamei sale urmărindu-l o viață ndash denota sensibili-tate Remarcabilă ndash pasiunea cu care icircși susținea propunerile de publicare a unor cărți ca membru al Consiliu-lui Editorial al Hasefer-ului A publicat frecvent la RE cu bdquodorință de ancora-re icircn prezentrdquo

Iulia Deleanu Verticalitatea unui intelectual evreu romacircn

icircnainte și după rsquo89Demnitatea lui Țicu Goldstein icircn

fața nedreptăților sociale a fost domi-nanta urmărită de Iulia Deleanu (RE) A fost colaborator la Revista Cultu-lui Mozaic (RCM) icircntr-un moment icircn care majoritatea intelectualilor evrei ocoleau instituțiile culturale comuni-tare Icircși puteau risca poziția socială I s-a propus cacircnd era redactor la Radio să devină membru de partid A refuzat Icircn rsquo73 bdquobeneficiarrdquo al inter -dicției pentru nemembrii de partid de a lucra icircn presă a ajuns la Institutul de Igienă sociolog Icircn toți acești ani co-laborarea la RCM a icircnsemnat un act de rezistență spirituală După 89 și-ar fi putut face un capital din nedreptățile icircndurate icircn totalitarism Dar nu era vacircnător de avantaje sociale și ono-ruri Restructurarea orientării politice a FCER cacircnd a venit la conducere acad Nicolae Cajal a facilitat revis-tei cu nume și conținut nou emulația culturală capabilă să-i asigure confort spiritual Hasefer-ul l-a ajutat să se

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl La București a avut loc un amplu simpozion bdquoIn memoriam Țicu Goldstein

zlrdquo organizat de FCER la Sinagoga Mare din Capitală la inițiativa prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier Manifes-tarea a fost urmată de inaugurarea monumentului funerar al lui Țicu Goldstein la Cimitirul Giurgiului Evenimentul de la Sinagoga Mare deschis de directo-rul DCIAM Robert Schorr a fost o evocare din diverse unghiuri a personalității unuia dintre bdquoultimii cărturari evrei romacircni ai veacului trecut și icircnceput de se-col XXIrdquo cum icircl caracteriza președintele FCER dr Aurel Vainer Icircn public s-a aflat și fiul celui dispărut dr Felix Goldstein

(Continuare icircn pag 5)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU GEORGE GIcircLEA

R Voncu (dr) Șt Cazimir C Iancu A Vainer Al Marinescu și V Morar

Inaugurarea monumentului de la mormacircntul lui Țicu Goldstein

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 5

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl afirme ca pro-motor de filozo-

fie iudaică și istorie a evreilor romacircni

Felicia Waldman amintirile lui Țicu Goldstein

povestite chiar de elConf univ dr Felicia Waldman

de la Universitatea din București și-a propus să facă auzită vocea lui Țicu Goldstein realizacircnd o selecție dintr-un interviu acordat cu umor și har de po-vestitor Georgetei Pană pentru Cen-tropa bdquoDe sărbători după ce pregătea casa pentru primirea Pesahului a Pu-rimului sau a Hanucăi mama se du-cea la Templul Coral și nu la Sinagoga Malbim unde mergea tata de obicei Ei icirci plăcea mai mult acolo pentru că voia să vadă și să fie văzută La Tem-plul Coral se legau mai ușor prietenii relații Noi copiii ne jucam icircn curtea sinagogii sau ne trimiteam bezele cu cunoscuții care stăteau la balcon Icircn fi-ecare an de Iom Kipur mama spunea laquoVai ce ușor a fost postul anul ăstaraquo Era clar că avea un antrenament se-rios icircn sensul acesta Eu și cu fratele meu mai macircncam pe furiș dar mama se făcea că nu observă A avut toa-tă viața o vitalitate extraordinară [] Trebuia să mergem la Teatrul Savoy unde grădinița mea avea serbare iar mașina i-a dus acolo pe cei care jucau pe scenă Eu aveam de dat o singură replică și anume laquoMi se rupe inima de mila taraquo Din cauza emoției am spus-o icircnsă pe dos laquoMi se rupe mila de inima taraquo Toată lumea a racircs cacircnd trebuia să fie un moment tragic Așa icircncacirct cariera mea de actor a icircnceput și s-a terminat cu o singură replică [] Am fost șef de promoție și icircn aceas-tă calitate am vorbit la Templul Coral icircn numele tuturor băieților confirmați atunci Am fost fascinat de șarmul per-sonal pe care rabinul Șafran icircl avea icircncă de pe atunci El nu cobora la turmă ci ridica turma la el Peste ani i-am povestit rabinului ndash din a cărui operă am tradus icircn romacircnă ndash impresia pe care mi-a făcut-o icircn copilărierdquo

Adrian Niculescu un bonom cuceritor

Conf univ dr Adrian Niculescu de la SNSPA s-a referit la Țicu Goldstein ca la bdquoun om de o bonomie extraor-dinară de o maximă deschidere de o simpatie cuceritoarerdquo dar și bdquode o imensă modestie și abnegațierdquo Os-moza spirituală dintre Carol Iancu și Țicu Goldstein a caracterizat-o drept bdquoun binomrdquo de multe ori icircntacirclnindu-i icircmpreună la conferințe internaționale și admiracircndu-le performanțele icircn plan istoric respectiv filozofic Pe de o par-te icircn 2001 vorbitorul a icircntreprins o călătorie aproape inițiatică alături de Țicu Goldstein la Montpeacutellier la un co-locviu la care au participat amacircndoi Pe de altă parte prof Carol Iancu a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Adrian Niculescu finalizată icircn 2002 Casa lui Țicu Goldstein plină de cărți era și bdquoo oază de reculegere muzicalărdquo Icircn evocarea sa vorbitorul a ținut să descrie figura unui om bun nu doar a unui literat

Filozofia și poezia repere spirituale

Drd Marina Nicolaev de la Uni-versitatea bdquoPaul Valeacuteryrdquo din Montpe-llier arhitectă și-a intitulat comunica-rea bdquoEtica Prima și poezia au fost la sufletul meu dintotdeaunardquo Pe Țicu Goldstein l-a cunoscut mai bine din

2012 cu ocazia festivității de acorda-re a premiilor bdquoDr Alexandru Șafranrdquo I-a propus atunci un interviu de aici titlul comunicării Momentul semnifi-cativ al vieții sale a fost icircntacirclnirea cu Al Șafran reper amintit și icircn intervi-ul pentru Centropa citat de Felicia Waldman Prima carte tradusă de Țicu Goldstein pentru Editura Hasefer a fost constituită de memoriile lui Al Șafran bdquoUn tăciune smuls flăcărilorrdquo icircn 1996 cacircnd director era Zigu Ornea Ulterior avea să traducă din franceză aproape toate cărțile fostului șef-rabin al Romacircniei Vorbitoarea s-a oprit și asupra poeziilor haiku aparținacircndu-i lui Țicu Goldstein reunite icircn volume-le bdquoMuntele visuluirdquo și bdquoVeșnicia trece prin clipărdquo dacircnd citire cacirctorva poeme bdquoUna dintre zilele icircn care a făcut Dum-nezeu lumea poartă numele Liberta-te Icircn această zi a trăit și a creat Țicu Goldsteinrdquo a icircncheiat vorbitoarea

Iancu Țucărman modestia lui Țicu Goldstein

Din public a luat cuvacircntul Iancu Țucărman supraviețuitor al Trenu-rilor Morții de la Iași la Podu Iloaiei care a reliefat modestia lui Țicu Gold-stein Icircn opinia vorbitorului cu cacirct o personalitate acumulează mai multe cunoștințe pe care icircnvață să le ofere celorlalți cu atacirct dovedește o modes-tie mai rar icircntacirclnită Au fost buni par-teneri de dialog Țicu Goldstein nu icircl lăsa să-l laude ci voia să-i audă păre-rile contrarii față de ale lui Dezbăteau icircmpreună subiecte precum credința icircn Dumnezeu sau concepția asupra iubi-rii și a relațiilor interumane

Inaugurarea monumentului funerar din Cimitirul Giurgiului

După simpozionul dedicat memo-riei lui Țicu Goldstein o parte din-tre apropiații săi alături de fiul Felix Goldstein au fost prezenți la inițiativa profesorului Carol Iancu la inaugura-rea monumentului funerar de la mor-macircntul lui Țicu Goldstein din Cimitirul evreiesc din Șoseaua Giurgiului De altfel monumentul a fost realizat de Departamentul SACRA sub icircndru-marea președintelui CEB ing Paul Schwartz din donațiile unor prieteni și foști colaboratori ai lui Țicu Gold-stein Prof Carol Iancu a ținut să le mulțumească donatorilor și lui Paul Schwartz pentru organizare

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer a oficiat o ceremonie religioasă iar cei prezenți au aprins lumacircnări și au ținut un moment de reculegere icircn amintirea lui Țicu Goldstein

Paul Schwartz a mulțumit celor prezenți și celor care au participat la simpozionul din Sinagoga Mare icircn special inițiatorului evenimentului prof Carol Iancu amintind că pierde-rea lui Țicu Goldstein este foarte greu de recuperat oameni de talia sa năs-cacircndu-se foarte rar O pierdere atacirct pentru evreii din Romacircnia cacirct și pen-tru cultura romacircnă icircn general a mai spus Paul Schwartz

bdquoIcircl țin minte pe tata ca fiind un en-tuziast al vieții un om de o vitalitate extraordinară pacircnă icircn ultimul moment De aceea prezența dumneavoastră aici este un gest frumos pentru care vă mulțumescrdquo a spus Felix Goldstein

Icircn final prof Carol Iancu și-a ex-primat speranța că Țicu Goldstein va rămacircne icircn memoria noastră și a citit versurile care stau scrise pe monu-mentul său funerar

bdquoDa era un pomA fost cacircndva și-un omA fost o lumehelliprdquoLa finalul icircntregii manifestări prof

Carol Iancu a mulțumit participanților și celor care nu au putut veni deși și-au exprimat dorința din cauza pan-demiei de coronavirus De asemenea el le-a mulțumit colegilor care i s-au alăturat și au participat la finanțarea monumentului funerar și anume An-drei Corbea-Hoișie (Iași) Michael Fin-kenthal (Ierusalim) Adrian Niculescu (București) Avinoam Șafran și Esther Starobinski-Șafran (Geneva)

Prof Carol Iancu a adresat feli-citări pentru succesul simpozionului președintelui Aurel Vainer directo-rului Robert Schorr precum și echi-pei tehnice de la Dept Cultură al FCER Mulțumiri au mai fost adresa-te președintelui CEB Paul Schwartz prim-rabinului Rafael Shaffer echipei de la SACRA

După serviciul religios de la mațeiva lui Țicu Goldstein zl la pro-punerea prof Ștefan Cazimir a avut loc o vizită la mormacircntul lui Constan-tin Dobrogeanu Gherea zl aflat tot icircn Cimitirul Giurgiului A fost primul gest comunitar comemorativ după o sută de ani de la moartea lui Icircn prezența profesorilor Ștefan Cazimir și Carol Iancu prim-rabinul Rafael Shaffer a spus El Male Rahamim pentru odihna sufletului lui Constantin Dobrogeanu Gherea

(Urmare din pag 4)

IStAnBUL ndash Comemorare a 78 de ani de la scufundarea Strumei

La fel ca icircn fiecare an din 2015 icircncoace autoritățile din Istanbul icircmpreună cu reprezentanți ai comunității evreiești din Turcia au organizat pe 24 februarie o comemorare oficială a scufundării icircn 1942 a vasului Struma Eveni-mentul a avut loc chiar icircn apropierea locului unde vasul a fost torpilat acum 78 de ani icircn districtul Sarayburnu Conform declarației purtătorului de cuvacircnt al Ministerului de Externe turc Hami Aksoy ceremonia a fost găzduită de Guvernatorul orașului pentru a marca implicarea Turciei icircn acest moment tragic din istoria evreilor icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial bdquoComemorăm cu respect și onoare memoria tuturor celor care și-au pierdut viața pe vasul Struma icircn speranța că vor reuși să scape de Holo-caust acum 78 de anirdquo a spus el (httpswwwaacomtrenturkeyturkey-marks-anniversary-of-1942-refugee-ship-disaster1743536)

La eveniment au participat pe lacircngă conducerea comunității evreiești atacirct Consulul Statului Israel cacirct și Consulul General al Romacircniei precum și viceprimarul orașului Printre vorbitori s-a numărat și Metin Delevi unul dintre membrii de seamă ai comunității evreiești din Istan-

bul care a subliniat icircn discursul lui bdquoIcircn decembrie 1941 aproa-pe 800 de evrei romacircni s-au icircmbarcat pe Struma icircndrep-tacircndu-se spre ceea ce avea să devină sfacircrșitul lor comun cel mai tacircnăr era Sorin Schwartz de șase ani iar cea mai icircn vacircr-stă Liza Glickman de 70 de ani [hellip] Călătoria care icircn mod normal ar fi durat 14 ore a luat 3 zile dar icircn final au ajuns la Istanbul Pe vas se icircmbarcase-ră mult mai mulți pasageri de-cacirct putea acesta să ducă iar necesitățile nu puteau fi aco-

perite Vremea era rece iar motorul era stricat Icircn plus o altă surpriză și mai neplăcută icirci aștepta pe pasageri aici nici Marea Britanie nici Germania nu permiteau continua-rea călătoriei și nici Romacircnia nu voia să icirci primească icircna-poi O așteptare care avea să dureze 70 de zile a icircnceput atunci Semiluna Roșie și comunitatea evreiască din Istan-bul au icircncercat să răspundă strigătelor de ajutor trimițacircnd

alimente Unul dintre cei care au participat la acest efort a fost tatăl meu care avea la vremea aceea numai 14 ani Icircncă icircși amintește și astăzi cacirct de ne-ajutorat s-a simțit Speranțele au dispărut pe 23 februarie 1942 Cum motorul nu mergea vasul a fost tractat icircn mare pe coasta Şile Icircn dimineața următoare un submarin so-vietic a torpilat nava ucigacircnd aproximativ 768 de refugiați icircn ceea ce a devenit cel mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră

Submarinul sovietic Shch-213 care a scufundat Stru-ma a anunțat dezastrul la bază icircn numai cacircteva propoziții laquoIcircn dimineața de 24 februarie 1942 am dat peste un vas inamic nepăzit Vasul a fost torpilat cu succes de la 1118 metri Tinerii ofițeri comandantul navei subofițerii și mari-narii flotei roșii care au tras torpila au demonstrat un curaj exemplarraquo

Nu are sens să căutam criminalii sau pe cei mai vinovați de ceea ce s-a icircntacircmplat Așa cum spunea odată un cercetător al Holocaustului icircn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial nici o țară nu a rămas cu macircinile curate unele s-au murdărit mai puțin altele mai mult icircnsă aceste momente trebuie analizate icircn profunzime și trebuie să tra-gem icircnvațămintele adecvate din ele [hellip]rdquo

Programul manifestării a inclus o prezentare a istoriei Strumei un discurs din partea comunității evreiești (Metin Delevi) un discurs al viceprimarului Istanbulului Kadiș și El Male Rahamim rostite de către Rabinul Șef precum și lansarea pe apă a unor coroane de flori de către Rabinul Șef viceprimar și copiii de la școala evreiască

Icircn public s-au aflat reprezentanți ai autorităților locale ai Ministerului de Externe turc diplomați jurnaliști membri ai comunității evreiești dar și cetățeni turci interesați de această parte a istoriei recente

Comemorarea devenită deja tradiție este un pas sem-nificativ spre normalitate și demonstrează o deschidere care ar merita folosită pentru a afla mai multe detalii din surse pacircnă acum mai puțin sau deloc disponibile despre ceea ce a făcut posibil finalul tragic atacirct de singular al Stru-mei și al celor icircmbarcați pe ea zrsquorsquol

FELICIA WALDMAN

Foto courtesy of Metin Delevi

Foto courtesy of Metin Delevi

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

La 20 februarie ac la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) fostul ambasador american icircn Romacirc-nia Alfred Moses și-a lansat cartea bdquoJurnal de Bucureștirdquo cu un subtitlu edificator bdquoDrumul Romacircniei de la icircn-tuneric la luminărdquo Moses a fost amba-sadorul SUA la București din decem-brie 1994 pacircnă icircn 1997 o perioadă istorică icircn care Romacircnia făcea primii pași dificili către lumea democratică cu toate atributele sale ndash privatiza-rea drepturile minorităților alegerile libere dorința Romacircniei de a intra icircn NATO dar și cu particularitățile nega-tive implicite ale unei democrații prost interpretate de pildă extremismul sau antisemitismul

Lansarea a constat dintr-un dialog icircntre fostul ambasador al SUA și prof univ dr Liviu Rotman de la SNSPA iar răspunsurile la icircntrebări au relevat marile probleme pe care le-a icircntacircmpi-nat țara noastră pe calea schimbărilor de structură precum și rolul diploma-tului american care a icircncercat și de multe ori a și reușit să icircndrume Ro-macircnia icircn direcția cea bună spre Vest

Liviu Rotman a apreciat că icircn car-tea lui Alfred Moses este și cronicar și actor al timpurilor sale iar volumul reflectă perioada de intrare icircn norma-litate a societății romacircnești un proces dificil mai ales la icircnceput Profesorul Rotman a menționat momentul ante-rior numirii lui Moses ca ambasador perioada Ceaușescu anul 1978 cacircnd Alfred Moses a venit icircn Romacircnia și bdquoa făcut istorierdquo salvacircnd de la demola-re Sinagoga Mare De asemenea el a arătat că icircn toată perioada icircn care Moses a fost ambasador printre prin-cipalele sale icircngrijorări a fost cea pri-vind activitatea partidelor extremiste despre care a vorbit de mai multe ori cu președintele Iliescu precum și icircn-grijorarea Statelor Unite privind reabi-litarea lui Antonescu

Alfred Moses și-a amintit de aces-te momente a subliniat că a avut nu-meroase intervenții și luări de poziție legate de cele două probleme bdquoJurnal de Bucureștirdquo prezintă pe larg demer-surile pe care le-a inițiat icircn perioada ceaușistă icircn favoarea comunității evreilor ca reprezentant al guvernului american pentru problemele evreiești și ca președinte al Comitetului Evre-iesc American icircn primul racircnd icircn ceea ce privește emigrarea lor Cartea de-taliază negocierile cu autoritățile ro-macircne inclusiv la nivelul cel mai icircnalt pentru a permite emigrarea evreilor icircn Israel icircn schimbul acordării Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate Romacirc-niei pe baza Legii Jackson-Vanick aceasta fiind condiționată de cele două probleme Un aspect poate mai puțin știut pe care Moses l-a relatat icircn volum și pe care l-a criticat este intervenția Statului Israel icircn procesul de emigrare a evreilor romacircni con-tra cost Alfred Moses scrie că nu a cunoscut faptul că Israelul a plătit pentru evrei de fapt inutil deoarece el ajunsese la o icircnțelegere cu privi-re la emigrare fără nici un alt fel de avantaje materiale pentru Romacircnia icircn afara celor prevăzute prin acorda-rea Clauzei A obține anual Clauza din partea Congresului chiar și după 1989 a fost un lucru deosebit de di-ficil din cauza icircmpotrivirii unor legis-latori americani din ambele Camere care reprezentau anumite grupuri de interese (de exemplu cel al maghia-rilor) Și icircn cuvacircntul său și icircn carte Moses a descris relația sa foarte bună cu șef-rabinul Moses Rosen relație care la icircnceput a fost umbrită de sus-piciuni dar care icircncetul cu icircncetul s-a transformat icircn prietenie el icircnțelegacircnd

poziția uneori ambiguă a șef-rabinului icircn relațiile cu conducerea Romacircniei Icircn cei aproximativ 25 de ani icircn care s-a ocupat de problema evreilor din Romacircnia Alfred Moses evreu credin-cios a vizitat numeroase comunități sinagogi a participat la Hanuchiade și a văzut cu durere icircn suflet cum comunitățile dispar icircncetul cu icircncetul Icircn perioada de dinainte de 1989 a remarcat el evreimea din Romacircnia a fost izolată evreii erau dați afară din serviciu lumea cunoștea prea puțin situația lor

Cartea prezintă foarte pe larg ndash iar Moses a povestit și la lansare ndash de-mersurile complicate pentru salva-rea Sinagogii Mari și icircncercarea de salvare a Sinagogii Sefarde care icircn pofida promisiunilor a fost demola-tă De fapt a menționat Moses el a ajuns ambasador icircn Romacircnia datorită activității sale de dinainte de 1989 pe linie evreiască

Icircn dialogul de la lansare Liviu Rot-man a arătat că SUA s-au interesat icircntotdeauna de problema evreilor ro-macircni Chiar și primul trimis american Peixotto a venit icircn Romacircnia cu o scri-soare a președintelui american Ulys-ses Grant cu privire la situația evre-ilor Icircncepacircnd de atunci diplomația americană a avut icircn vedere această

problemă iar Alfred Moses a fost un demn continuator al acestei linii a re-marcat Liviu Rotman

Referindu-se la perioada icircn care a devenit ambasador Moses a arătat că a continuat să se preocupe de drep-turile evreilor icircn contextul legislației romacircnești referindu-se icircn acest sens la problema retrocedării bunurilor co-munitare și particulare Dar el a preci-zat că nu a fost ambasadorul evreilor ci al Statelor Unite ale căror interese le-a reprezentat

Atacirct icircn cadrul dialogului cacirct mai ales icircn volum Alfred Moses a descris eforturile Romacircniei sprijinite de Sta-tele Unite de el personal legate de dorința de a face parte din NATO ela-borarea Parteneriatului stra tegic romacirc-no-american ca un fel de compensație pentru excluderea Romacirc niei din pri-mul val al aderării la Ali anța atlantică și a arătat că primirea icircn primul val a numai trei țări a avut motive de poli-tică internă americană trebuia con-vins Congresul care era foarte atent la factorul cheltuieli Icircn carte se pre-zintă detaliat demersurile făcute pen-tru semnarea tratatelor bilaterale de prietenie cu Ungaria și respectiv cu Ucraina condiții obligatorii pentru pri-mirea Romacircniei icircn NATO Moses de-scrie și vizitele familiei Bush a lui Hil-

lary Clinton și a președin telui Clinton acesta fiind icircntacircmpinat de 500000 de romacircni Un aspect interesant des-pre care a vorbit ambasadorul și care este detaliat icircn carte este procesul spinos al privatizării icircntacircrziat mult icircn Romacircnia din lipsa voinței politi-ce din cauza temerilor că icircnchiderea unor fabrici neproductive respec-tiv trimiterea icircn șomaj a angajaților vor avea efecte negative icircn alegeri Moses a recunoscut că icircn acest do-meniu nu se poate lăuda cu prea mari succese Icircn carte există o serie de portrete ale unor personalități politice din perioada respectivă președinții Ion Iliescu și Emil Constanti nescu

EVA GALAMBOS

ndash Cum a fost primit filmul la Berlin Care a fost reacția publicului chiar dacă vorbim de un public de festival ceva mai avizat

ndash Orașul este marcat de efectul Berlinalei care este un fenomen cultural și social

Surpriza plăcută pentru mine a fost să văd mii de oa-meni fluxuri icircntregi de oameni mergacircnd la filmele din fes-tival inclusiv la cele patru proiecții ale filmului nostru Am avut mereu public numeros și răbdător La fiecare din cele patru proiecții am avut parte de același tip de experiență oameni care au stat la cele trei ore de film și care au par-ticipat la discuții Spre exemplu prima discuție de după proiecție a durat aproximativ o oră A fost un val de icircntrebări multe dintre ele către mine despre tehnica de cercetare Foarte multe icircntrebări și către Radu Jude despre cum am luat decizia de a spune povești doar despre victime nu și despre criminalii de război care au fost implicați icircn atrocități Oamenii au fost curioși care a fost logica regizorală și ce loc ocupă acest film icircn creația lui Radu Jude din ultimii ani

Au fost discuții foarte serioase iar lumea a icircnțeles care a fost logica noastră de a alege anumite formule Lumea a icircnțeles că e foarte important efectul de acumulare pe care icircl creează filmul și că toate cele trei ore icircși au rostul lor pen-tru că doar așa poți icircnțelege complexitatea unei atrocități icircn masă De asemenea aparența statică a filmului are un efect angajant asupra publicului care este pus icircn postura să icircși imagineze diferite situații din pogrom

ndash Ați propus icircn acest film o altfel de formulă cinema-tografică avacircnd la bază doar fotografii și istorisiri Cum a primit publicul această formulă

ndash Această formulă este cumva nouă pentru Romacircnia Am discutat foarte mult cu Radu Jude precedentele exis-tente icircn acest sens el fiind un foarte bun cunoscător al is-toriei cinematografiei și am putut vedea tot felul de formule inclusiv aceasta cu folosirea extensivă a fotografiilor sau a portretelor icircn filme Pentru specialiști nu este neapărat ceva rar sau nou

ndash Dincolo de abordarea asta cinematografică și viziu-nea voastră regizorală bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo are o muncă de cercetare foarte mare icircn spatehellip

ndash Nu neapărat Filmul are autonomia lui și ca orice altă producție din momentul icircn care e lansată pe piață autorii

filmului și tot efortul de creație trec icircn plan secund Noi am plecat de la ideea că multe din cărțile despre Pogromul de la Iași și din filmele documentare făcute pacircnă acum și sunt cacircteva au această viziune panoramică și sintetică care se concentrează asupra sistemului decizional asupra ideologiei regimului și asupra forțelor care se pun icircn slujba unui proiect statal de exterminare și purificare etnică Noi abordăm o altă perspectivă privind dinspre victime și re-constituim realitatea unei crime icircn masă cu aspectul unui arhipelag de situații de violență Atunci cacircnd pățesc ceva oamenii nu au neapărat imaginea de ansamblu a situației generale De asemenea pentru că am studiat profilul și motivațiile a sute de criminali de război e important de știut că oamenii se angajează icircn acte violente avacircnd tot felul de declanșatori E important așadar de știut ce icirci mișcă pe oameni pentru a cunoaște natura violenței și ce resimte victima Pentru că uneori este doar ideologia alteori este doar dorința de jaf o memorie istorică pe care vor să o răzbune sau situația personală contează foarte multe lu-cruri Am vrut să vedem cum resimt victimele o situație de escaladare de tipul acesta

ndash Cum ați ajuns la aceste fotografii și la aceste poveștindash Studiind Pogromul de la Iași și avacircnd această preocu-

pare pentru că tendința aceasta se regăsește peste tot icircn lumea academică de evidențiere a situației victimelor fă-cacircnd documentarea asta sistematică am avut intuiția din capul locului de fiecare dată cacircnd am găsit fotografii să le scanez și să le adun La un moment dat mi-am dat seama că cercetarea icircncepe să aibă un caracter reprezentativ

Am adunat fotografii de la Arhivele Naționale din Iași o altă sursă importantă a fost Arhiva Yad Vashem de unde am cumpărat pozele la fel și Arhiva Joint de la New York o parte sunt de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia Sursa principală a fost icircnsă un album publicat icircn 1970 pe baza muncii unui activist al memoriei care a adu-nat de la familii fotografii ale celor decedați icircn Pogromul de la Iași Sunt 364 de imagini icircn acest album iar pentru toa-te aceste portrete am căutat informații icircntr-o bază de date imensă pe care am constituit-o icircn acești 10 ani

Icircn finalul interviului l-am icircntrebat pe Adrian Cioflacircncă icircn ce alte festivaluri va mai fi proiectat filmul și cacircnd va intra icircn cinematografe pentru publicul larg Avacircnd icircn ve-dere icircnsă măsurile recente de suspendare sau anulare a evenimentelor culturale premiera filmului programată icircn cadrul Festivalului One World Romacircnia nu va mai avea loc festivalul fiind anulat

Programul festivalier și data intrării icircn cinematografele din țară a filmului bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo vor fi probabil anunțate icircn funcție de evoluția restricțiilor impuse temporar de autorități icircn ceea ce privește adunările publice

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul american Alfred Moses și evreii romacircni

Adrian Cioflacircncă despre documentarul bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo

bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo film de montaj compus icircn icircntregime din fotografii de arhivă și documente referitoare la Pogromul de la Iași din iunie 1941 regizat de Radu Jude și Adrian Cioflacircncă a avut recent premiera mondia-lă la editția a 70-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Despre acest film proiectat la unul dintre cele mai im-portante festivaluri de profil din Europa am stat de vorbă pentru bdquoRealitatea Evreiascărdquo cu unul dintre cei doi regi-zori istoricul Adrian Cioflacircncă directorul CSIER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

luniimartie

ndash Icircnainte ca OMS să decla-re pan demia de coro navirus și președintele Ro-macircniei să decre-

teze Starea de Urgență pe icircntreg te-ritoriul Romacircniei au avut totuși loc evenimente importante organizate de FCER

ndash A fost Purim 5780 Nu l-am mai putut sărbători așa cum am fi dorit deși icircncă nu se instituise sta-rea de urgență Spectacolele de la Templul Coral și TES au fost anu-late dar s-a citit bdquoMeghilat Esterrdquo la Templul Coral icircn prezența unui nu-măr restracircns de participanți Eveni-mentul a putut fi urmărit pe internet Ne-am amintit de salvarea evreilor de la moarte miracol săvacircrșit de Dumnezeu cu noi acum circa 3000 de ani rugacircndu-L s-o facă și-n zile-le noastre cu toți locuitorii Terrei și cu poporul evreu oriunde se află Purim e cea mai veselă dintre săr-bătorile evreiești Avem datoria să ne veselim Dar cum să fim veseli icircn condițiile tensionate din prezent Cu o zi icircnainte am moderat simpo-zionul In memoriam Țicu Goldstein zl icircn aceleași condiții Icircmpreună cu dr Hary Kuller căruia-i dorim multă sănătate Țicu Goldstein aparținea familiei spirituale a enciclopediștilor din comunitatea noastră Mulțumesc pentru inițiativă profesorului Carol Iancu participanților prieteni ai re-gretatului om de cultură donatorilor pentru construirea monumentului său funerar inaugurat icircn aceeași zi

ndash Au mai fost icircntruniri ale Comi-tetului Director icircnainte de decretarea Stării de Urgență și dacă da care din decizii merită o atenție specială

ndash Am avut o reuniune la 6 martie ac icircn care a fost recomandată sus-pendarea manifestărilor artistice de Purim la București și icircn comunitățile din țară S-a luat notă de bull informa-rea privind reuniunea Board-ului Cari-tatea și negocierile privind semnarea noului Memorandum bull propunerea de evaluare sau re-evaluare a tablourilor din patrimoniul FCER bull informarea deputatului Silviu Vexler privind acti-vitatea sa parlamentară icircn intervalul de timp scurs de la icircntrunirea prece-dentă a Comitetului Director bull infor-marea despre rapoartele de activitate primite de la comunități din țară A fost amacircnată organizarea Reuniunii Consiliului de Conducere al FCER care urma să se desfășoare icircn zilele de 23-24 martie ac Au fost validate rezultatele alegerilor pentru conduce-rea CE Bacircrlad cu amendamentul că Alexandrina Credință nu icircntrunește condițiile necesare pentru funcția de cenzor conform legislației financiar-contabile icircn vigoare comunitatea ur-macircnd să angajeze un auditor pentru situațiile financiare anuale Au fost validate rezultatele alegerilor pentru conducerile de comunități din Tulcea și Ploiești Au fost aprobate bull amacircna-rea organizării de Adunări Generale pentru conducerile comunităților din Zalău Fălticeni Rădăuți Suceava Iași Sibiu bull majorarea de principiu a baremului asistaților din categoria F de asistență

ndash Ce icircntrevederi ați dori să semnalați

ndash Am primit la sediul Federației vizita ES David Saranga ambasa-dorul Israelului la București Am fă-cut fiecare un tur de orizont despre situația actuală a FCER și viața isra-eliană din prezent urmacircnd să avem periodic asemenea icircntacirclniri informa-tive Icircntacirclnirea a decurs neprotocolar firescul comunicării fiind facilitat de faptul că ambasadorul israelian este bun cunoscător al limbii romacircne

ndash Cum gestionează FCER pune-rea icircn aplicare a Decretului privind in-stituirea Stării de Urgență pe teritoriul Romacircniei

ndash Dat fiind că suntem o organizație de cult ne conformăm interdicției de a ține adunări publice icircn perioada de aplicare a Decretului Am suspendat serviciile religioase zilnice și de Șabat cu excepția minian-ului de dimineață Prim-rabinul Rafael Shaffer transmite predicile pe internet Au fost suspen-date kiduș-uri de Șabat Seder-uri co-munitare de Pesah Prim-rabinul Rafa-el Shaffer urmează să transmită un icircn-drumar privind regulile de desfășurare a Seder-ului icircn familie precum și de respectare a alimentației specifice pe parcursul celor opt zile de Pesah icircntre 8-16 aprilie ac Am icircnchis restauran-tele rituale Icircn limita posibilităților ce-lor care nu pot să respecte Pesah-ul le vor fi oferite contracost meniuri la pa-chet pentru Seder și zilele de Pesah Echipe de voluntari vor asigura trans-portul pachetelor la domiciliu Au fost suspendate bull reuniunile de Comitet Director amintita reuniune a Consiliu-lui de Conducere Adunarea Genera-lă ceea ce implică o decalare a datei la care trebuia să aibă loc icircn luna iulie ac Congresul al IV-lea al FCER bull icircn-trunirile de alegeri pentru conducerile icircn comunități Am decalat programul de lucru al angajaților pentru a evita aglomerația icircn mijloacele de transport Acolo unde a fost posibil a fost insti-tuită munca la domiciliu Au fost sus-pendate deplasările icircn interes de ser-viciu icircn afara localității de domiciliu vizitele icircn spațiile FCER audiențele Icircn situații imperios necesare se vor fo-losi mijloace electronice Un exemplu am recomandat ca plata chiriilor să fie efectuată prin transfer bancar Au loc consultări zilnice icircntre coordonatorul Celulei de Criză secretarul general al FCER Eduard Kupferberg și directo-rii de departamente rabinat

ndash Ce mesaj doriți să transmiteți membrilor comunității evreiești din Romacircnia

ndash Să continuăm se ne respectăm tradițiile religioase istorice Să ne adaptăm la situația prezentă asigu-racircnd bunul mers al vieții comunitare Să ne facem datoria de oameni și de evrei avacircnd drept cuvacircnt de ordine solidaritatea comunitară și socială Să ne dorim să depășim cu bine momen-tele dificile prin care trecem la nivel in-dividual național și internațional afec-tacircndu-ne existența de zi cu zi Pentru asta e nevoie să ne păstrăm calmul să avem curaj răbdare icircncredere icircn viitor Să ne rugăm bunului Dumnezeu să aibă grijă de toți locuitorii planetei și de noi Hag Pesah Sameah

IULIA DELEANU

Solidaritate comunitară și socială

Interviu cu președintele FCER dr Aurel Vainer

IntERvIUL Se măresc salariile angajaților din muzee și biblioteci

La inițiativa deputatului Silviu Vexler icircn cadrul unui proiect de lege dezbătut și adoptat de Parlamen-tul Romacircniei a fost inclus un amen-dament care prevede majorarea cu 30 a salariului de bază brut pentru personalul din cadrul muzeelor de importanță națională al bibliotecilor naționale sau de importanță națională precum și din cadrul Bibliotecii Aca-demiei Romacircne După promulgarea legii de către președintele Klaus Ioha-nnis mărirea de salariu urmează să fie aplicată icircncepacircnd cu luna august 2020 cu respectarea prevederilor art 38 alin (6) din Legea nr 1532017 cu modificările și completările ulterioare

Motivul introducerii acestui amen-dament a fost explicat de Silviu Vexler pe pagina sa de Facebook bdquoIndiferent de forma ei cultura este coloana ver-tebrală a oricărei societăți Icircmi doresc ca acest amendament să reprezinte un pas icircnainte dintr-un proiect mult mai larg și pe termen lung pentru spri jinirea și icircncurajarea tuturor celor care sunt implicați icircn acest domeniu esențialrdquo

La ședința icircn plen a Camerei De-pu taților deputatul minorității evre -

iești a susținut acest amendament spunacircnd bdquoPrin votul dat astăzi am făcut un gest de demnitate și ne-am exprimat respectul pentru acei oameni care și-au dedicat icircntreaga activitate și viața prezentării și promo-vării culturii istoriei și tradițiilor Romacirc-niei Sunt un grup de oameni care de multe ori au fost uitați deși contribuția lor la dezvoltarea culturii romacircnești este inestimabilă prin tot ceea ce fac icircn cadrul bibliotecilor și muzeelor de importanță naționalărdquo

bdquoApreciez icircncrederea primită din partea liderilor de la Sindicatul Lucră-torilor din Muzeul Național de Istorie a Romacircniei Bibliotecii Academiei Romacircne Bibliotecii Centrale Univer-sitare iar angajații din toate aceste instituții pot să fie cu adevărat macircndri de reprezentanții lor Mă bucur că am putut continua de-a lungul ultimilor ani colaborarea noastrărdquo

Silviu Vexler a mai mulțumit pen-tru susținerea și icircncurajările primite de-a lungul procesului legislativ din partea colegilor din Camera Deputa- ților

AM

bdquoIcircn Parlamentul Romacircniei deputatul Silviu vexler a fost foarte eficientldquo

Reuniți icircn număr mare la Muze-ul de Istorie și Cultură a Evreilor din Romacircnia (MICER) ndash Templul bdquoUni-rea Sfacircntărdquo membri ai BBR au as-cultat retrospectiva făcută de depu-tatul FCER Silviu Vexler asupra activității sale parlamentare icircntre 2016 și 2020 icircn apărarea interese-lor comunității evreiești și conturarea principalelor preocupări de viitor

Icircn cuvacircntul introductiv președin-tele BBR ing Jose Iacobescu a schițat o carte de vizită a deputa-tului președinte al Grupului Parla-mentar de Prietenie cu Statul Israel vicepreședinte al Comisiei de muncă și protecție socială Icircnalt Reprezentant pentru combaterea antisemit ismului protejarea memoriei victimelor Holoca-ustului și dezvolta-rea vieții evreiești Au fost aminti-te participarea icircn delegația condu-să de președintele Romacircniei Klaus Iohannis la Foru-mul Internațional organizat de Yad Vashem pentru comemorarea a 75 de ani de la eli-berarea Auschwitzului icircntacirclnirea cu președintele Knessetului Yuli Edel-stein

Din expozeul deputatului au reieșit respectarea programului pentru care a fost ales și succesul altor inițiative legislative De pildă legea privind ri-dicarea unui monument comemorativ dedicat ostașilor evrei care fără să fi avut cetățenie romacircnă au luptat pacircnă la sacrificiu de sine icircn Primul Război Mondial Monumentul va fi ampla-sat icircntr-o zonă centrală a Capitalei A fost subliniată semnificația votului unanim indicacircnd consensul icircntre toa-te partidele politice Au fost trecute icircn revistă proiectul devenit lege de sim-plificare a procedurii pentru acorda-rea de indemnizații supraviețuitorilor Holocaustului originari din Romacircnia

trăitori icircn Israel și icircn alte țări mări-rea indemnizațiilor acordate tuturor persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate icircn Romacircnia cu icircncepere de la 6 sep-tembrie 1940 pacircnă la 6 martie 1945 Din această categorie fac parte evrei romi romacircni a specificat vorbitorul A fost adoptată legea privind unele mă-suri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului bdquocel mai dificil mai important proiect legislativrdquo Legea utilizează definiția antisemitismului adoptată de IHRA prin bdquoantisemi-tism icircnțelegacircndu-se atacirct percepția referitoare la evrei exprimată ca ură icircmpotriva acestora cacirct și manifestări

verbale sau fizice motivate de ură icircm-potriva evreilorrdquo Infracțiunile pentru manifestări icircn public se pedepsesc cu icircnchisoare de la trei luni la zece ani La propunerea sa a fost adoptată Le-gea de icircnființare a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustu-lui Muzeul amplasat pe Calea Victo-riei 218 din Capitală va funcționa sub administrarea INSHR Din Consiliul de Administrație și Consiliul de Onoa-re va face parte FCER

Reușitele deputatului au fost apre-ciate de BBE a arătat ing Jose Iaco-bescu Referindu-se la programul nou icircnființatului Comitet interministerial pen tru prevenirea și eliminarea dis-criminării și asigurarea egalității creat de Ministerul de Externe din care fac p a r t e F C E R și BBR

Cronica BBR

(Continuare icircn pag 22)IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 3

Creștere dramatică a antisemitismului icircn Europa

Simboluri evreiești alături de cele naziste

de vacircnzare pe e-bay

Antisemitismul icircn mediul virtual este din păcate la ordinea zilei cu numeroase articole declarații luări de poziție fie icircmpotriva evreilor fie icircmpo-triva Israelului Dar ele pot icircmbrăca și diverse alte forme Astfel se face re-clamă la posibilitatea achiziționării de

simboluri evreiești pe e-bay o mare rețea de vacircnzări online Ele apar pe pagina de reclamă a site-ului Numai că surpriză Alături sau icircn mijlocul cunoscutelor simboluri iudaice au fost plasate și cele naziste așa cum se vede icircn ilustrația pe care o alăturăm

Iată o altă formă a antisemitismu-lui greu de combătut deoarece ele pot fi eliminate numai cu aprobarea administratorului de site ceea ce e foarte dificil de obținut mai ales icircn condițiile icircn care se dorește vacircnzarea acestor obiecte indiferent de ceea ce reprezintă

Prejudecățile antisemite și antiis-raeliene sunt larg răspacircndite icircn Euro-pa aproape unul din patru europeni icirci identifică pe israelieni cu naziștii și unul din cinci crede că evreii se folosesc de Holocaust ca să obțină beneficii se arată icircntr-un raport al organizației Liga Europeană pentru Acțiune și Protecție de la Budapesta al cărei președinte este rabinul Shlo-mo Koumlves din Ungaria Raportul a fost prezentat icircn cadrul unei conferințe de presă la Centrul European pen-tru Iudaism de la Paris pe marginea Conferinței de la Paris a Asociației Evreiești Europene

Raportul a colectat 500000 de date de la 14000 de persoane din 16 țări membre ale UE icircn perioada decem-brie 2019-ianuarie 2020 Potrivit rapor-tului 24 dintre europeni bdquonu sunt de acord icircn mod hotăracirctrdquo sau bdquotind să nu fie de acordrdquo cu prezența unui număr mare de evrei icircn țara lor iar 15 dintre europeni cred că evreii sunt predispuși să se folosească de căi oculte pentru

a-și atinge scopul Tot 15 au afir-mat că evreii au prea mare influență icircn țările lor 18 bdquosunt categoric de acordrdquo și bdquotind să fie de acordrdquo cu ide-ea că trebuie să fie precauți cu evreii iar 20 și-au exprimat convingerea că bdquoexistă o rețea evreiască secretă care influențează afacerile politice și eco-nomice icircn lumerdquo 21 afirmă că bdquoevreii vorbesc prea mult despre Holocaustrdquo și 20 susțin că evreii exploatează Holocaustul icircn favoarea lor 34 dintre respondenți au opinat că icircn timpul ce-lui de-al Doilea Război Mondial popoa-rele lor au suferit la fel ca evreii

Icircn ceea ce privește Israelul 25 bdquocategoric nu sunt de acordrdquo sau bdquotind să nu fie de acordrdquo cu ideea că Israe-lul este implicat icircn autoapărare legiti-mă icircmpotriva dușmanilor săi și același procent afirmă că atunci cacircnd se gacircndesc la politica Israelului icircnțeleg de ce unii oameni icirci urăsc pe evrei

24 icirci identifică pe evrei cu naziștii icircn comportamentul lor față de pales-tinieni și tot 24 consideră că acest

comportament justifică un boicot internațional la adresa Israelului

Icircn conferința sa de presă Koumlves a subliniat că este pentru prima dată că s-a realizat bdquoun sondaj la scară atacirct de largă și reprezentativă mai ales cu accent pe atitudinile antisemite din societaterdquo El a mai scos icircn evidență faptul că potrivit rezultatelor negarea Holocaustului și stereotipurile despre conspirațiile evreiești sunt caracteris-tice Europei de Est și Greciei icircn timp ce pozițiile antiisraeliene sunt mai re-prezentative icircn vestul continentului Cunoașterea acestei situații ne va ajuta să elaborăm cele mai bune po-litici de combatere a antisemitismului a specificat vorbitorul

Liga AntiDefăimare (ADL) icircngrijorată de asasinatele comise

de extrema dreaptă americanăUn raport al ADL (SUA) constată

cu icircngrijorare existența icircn continua-

re icircn Statele Unite a extremiștilor de dreapta autori a numeroase atacuri și asasinate Icircn 2019 susținătorii de extrema dreaptă ai supremației albi-lor au fost responsabili pentru 38 de asasinate țintele fiind membri ai dife-ritelor minorități printre care și evre-ii De asemenea pentru prima dată după 11 septembrie 2001 icircn Florida a avut loc un asasinat icircn masă al cărui autor a fost un saudit Făptașii celor mai multe asasinate dintre cele 42 co-mise anul trecut au fost susținători ai supremației albilor

Congresul Mondial Evreiesc preocupat de antisemitismul

din lumea virtualăIcircn cadrul Conferinței de Securi-

tate de la Muumlnchen din 14 februarie 2020 Congresul Mondial Evreiesc a fost partener icircn cadrul unei mese rotunde despre pericolul antisemitis-mului și islamofobiei icircn social media Participanții au recunoscut marea ca-pacitate a social media de a răspacircndi informații dar se icircnregistrează și pro-liferarea online de propagandă antise-mită și rasistă Ei au adresat un apel societăților de social media să extin-dă lupta icircmpotriva grupurilor teroriste recunoscute internațional ca de pildă Statul Islamic ale căror materiale au fost eliminate icircn trecut din mediul vir-tual

Rabinul Goldschmidt (Rusia) a lan-sat un apel guvernelor să reglemen-teze monitorizarea social media icircn condițiile icircn care bdquoura și prejudecățile sunt răspacircndite icircn mediul virtual Ata-cul de Iom Kipur icircmpotriva Sinagogii din Halle și atacul moscheii din Christ-church Noua Zeelandă sunt exemple concludente ale unor atacuri inspirate digitalrdquo a spus el

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial diplomați polonezi din Elveția au icircncercat să salveze de la deportare icircntre 8000 și 10000 de evrei oferindu-le documente false emise de state din America Latină potrivit unor noi cerce-tări icircntreprinse de Institutul Pilecki din Varșovia

Versiunea icircn limba engleză a Listei Lados (The Ła-doś List) care prezintă detalii necunoscute pacircnă acum despre Grupul Ładoś (cunoscut și sub numele de Grupul din Berna) precum și un index complet al numelor celor 3253 de evrei care au primit sau erau pe cale să primeas-că respectivele documente urmau să fie prezentate sub patronajul Congresului Evreiesc Mondial la 27 februarie la Colegiul European Union Institutul Evreiesc de Religie din New York după ce anul trecut icircn decembrie a apărut varianta icircn limba polonă

Publicarea Listei Ładoś denumită după ambasadorul polonez Aleksander Ładoś care a activat icircn Elveția icircn pe-rioada 1940-45 și a condus eforturile de falsificare a docu-mentelor este rezultatul a doi ani de cercetări riguroase realizate de Institutul Pilecki icircmpreună cu Institutul de Is-torie Evreiască din Varșovia Muzeul Memorial Auschwitz-Birkenau și Institutul Polonez pentru Memorie Națională Este unul dintre cele mai complexe proiecte de cercetare a Holocaustului efectuate icircn ultimii ani și a fost posibil ca urmare a accesului la diferite arhive inclusiv la cele din Bad Arolsen Yad Vashem Arhivele Centrale Poloneze ndash Dosarele Moderne și altele a declarat directorul Institutului Pilecki dr Wojciech Kozłowski

Icircntre 26 și 46 la sută dintre cei 3253 de evrei care au primit documente falsificate poloneze au reușit să supraviețuiască iar cacircteva zeci dintre aceștia sunt icircncă icircn viață Numărul real al supraviețuitorilor este icircnsă mult mai mare a spus dr Jakub Kumoch Ambasadorul Poloniei icircn Elveția și editorul studiului bdquoEstimăm că grupul Ładoś a contribuit la salvarea a 2000 pacircnă la 3000 de persoanerdquo a spus Kumoch adăugacircnd că se crede că alte mii de evrei au beneficiat de aceste eforturi deși numele lor nu sunt documentate

Grupul Ładoś a ajutat evrei din toată Europa deși ma-joritatea pașapoartelor identificate și documentate icircn tim-pul cercetării au fost folosite de evrei din Polonia ocupată Olanda și icircntr-o oarecare măsură Germania potrivit Mo-nikăi Maniewska arhivist al Institutului Pilecki și coautor al listei Ładoś De la prezentarea sa icircn Polonia icircn decem-brie anul trecut mai mulți oameni s-au prezentat pentru a confirma detaliile dezvăluite icircn material Ediția icircn limba engleză care include relatările de viață a peste 50 de supraviețuitori a fost prezentată pentru prima dată recent la Londra la Wiener Holocaust Library

Icircntr-un articol publicat icircn revista bdquoTabletrdquo vicepreședintele executiv al Congresului Mondial Evreiesc consilierul ge-neral Menachem Rosensaft al cărui tată Josef (Joacutezef) Ro-sensaft se numără printre evreii salvați printr-un certificat fals de naționalitate paraguayană a lăudat aceste eforturi El a scris bdquoNu putem și nu trebuie să-i trecem cu vederea pe acei polonezi care i-au ucis pe evrei sau i-au predat ger-manilor pentru a fi uciși care au profitat fără rușine de ghe-toizarea și deportarea compatrioților lor evrei Icircn același timp este la fel de important să subliniem faptul că au fost

mii de polonezi care și-au riscat viața pentru a ascunde și a salva evrei și că guvernul polonez din exil de la Londra a fost unul dintre puținii aliați ai evreilor europeni icircn anii Holocaustuluildquo

Lista evreilor care au fost salvați de Grupul Ładoś inclu-de mai mulți eroi ai revoltei din ghetoul de la Varșovia din 1943 inclusiv Zivia Lubetkin și Yitzchak Zuckerman pre-cum și lideri ai rezistenței evreiești din Slovacia Franța și Italia Printre miile de supraviețuitori s-a numărat și Mirjam Finkelstein mama politicianului britanic și redactor asociat al bdquoThe Timesrdquo lordul Daniel Finkelstein care a vorbit des-pre istoria familiei sale icircn timpul prezentării listei la Londra O altă supraviețuitoare este cea mai bună prietenă a Annei Frank Hannah bdquoHannelirdquo Goslar

Ambasadorul Ładoś care a reprezentat guvernul po-lonez aflat icircn exil la Londra icircn timpul ocupației germane naziste i-a autorizat pe diplomații săi să fabrice documen-te din țări terțe icircn icircncercarea de a ajuta la salvarea a cel puțin o parte dintre cele peste 35 milioane de evrei care trăiau icircn Polonia la acea vreme Operațiunea a fost posibi-lă printr-o cooperare stracircnsă și fidelă icircntre Legația Polone-ză Congresul Evreiesc Mondial și Agudath Yisrael (care a finanțat activitatea) sub protecția directă a Ambasadorului Ładoś și cu sprijinul Guvernului Poloniei și al unor persoa-ne private

Documentele Grupului Ładoś aveau drept scop prote-jarea evreilor aflați icircn situația de a fi deportați icircn lagărele de exterminare ale Germaniei naziste Documentele au fost trimise cetățenilor din cacircteva zeci de state europene internați icircn lagăre de concentrare și ghetouri din Polonia și Olanda țări care fuseseră ocupate Aproape jumătate dintre pașapoartele și certificatele de cetățenie au fost fal-sificate de viceconsulul lui Ładoś Konstanty Rokicki cu ajutorul adjunctului său Stefan Ryniewicz și al unui anga-jat evreu al Ambasadei Juliusz Kuumlhl

Alte documente de identitate pașapoarte și certifica-te atribuite unor state precum Honduras Haiti și Peru au fost de asemenea cumpărate icircn mod ilegal de la consu-lii onorifici ai acestor țări cu autorizația lui Ładoś și a doi membri evrei ai Grupului Ładoś Abraham Silberschein reprezentacircnd Congresul Evreiesc Mondial și Chaim Eiss reprezentacircnd Agudath Yisrael care erau forțele din spate-le organizațiilor evreiești de la acea vreme Icircn 1943 Guver-nul Poloniei a acordat sprijin deplin operațiunii exercitacircnd presiuni asupra statelor latino-americane să recunoască aceste documente falsificate din motive umanitare

Directorul Institutului Pilecki W Kozłowski a decla-rat că deși 3253 de nume de evrei care au primit aceste documente au fost confirmate un număr de aproximativ 5000ndash7000 de persoane sunt icircncă necunoscute bdquoSpe-răm sincer să primim ajutorul comunităților evreiești din icircntreaga lume pentru a afla identitățile acestor persoane Considerăm că nu există nicio altă posibilitate de a identi-fica nume suplimentare prin cercetare arhivistică Icircn ultimii doi ani autorii au făcut foarte mult Acum a venit timpul ca familiile supraviețuitorilor și victimelor să icircși spună poves-teardquo a declarat Kozłowski

EVA GALAMBOSTraducere GEORGE WEINER

Icircn timpul Holocaustului

Diplomați polonezi de la Berna au icircncercat să salveze 10000 de evrei

(Continuare icircn pag 22)Grupaj realizat de EVA GALAMBOS

Captură de pe situl e-bay

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Aurel Vainer demers cultural icircmpotriva antisemitismului

bdquoȚicu Goldstein iubea cartea o onora icircmpărtășind și celorlalți bucuria experiențelor sale intelectualerdquo i-a de-finit atitudinea față de cultură dr Aurel Vainer bdquoA fost foarte prezent printre colaboratorii Hasefer-ului și Realității Evreiești susținacircndu-și ardent opinii-le icircn adunări publice Era icircntotdeauna profund documentat și extrem de con-vingător icircn intervențiile sale S-a re-marcat prin traduceri din opera filozo-fică a dr Alexandru Șafran A absolvit Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost redactor de emi-siuni culturale la Radio a fost foarte apropiat de comunitate promotor al culturii icircn general al celei iudaice icircn special A influențat prin traduceri perceperea corectă a evreilor contra-caracircnd deformările din mentalitatea publică cauzate de antisemiți și apro-pierea de comunitatea noastră a unor remarcabili intelectuali neevrei unii ndash prezenți icircn sală Mulțumesc profeso-rului Carol Iancu președinte al Consi-liului Științific pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romacircnia conducător al colectivului angrenat icircn Proiectul laquoMe-morie și recunoștințăraquo pentru cerce-tarea faptelor de omenie ale neevre-ilor din Romacircnia față de evrei icircn anii Holocaustuluirdquo a spus președintele FCER icircn deschiderea evenimentului

Carol Iancu adevărata activitate publicistică

a lui Țicu Goldstein a fost după 1989Icircn intervenția sa prof univ dr Ca-

rol Iancu i-a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru menținerea icircn program a acestei manifestări cultura-le o decizie deloc ușoară I-a amintit pe invitații care nu au putut fi de față ndash Avinoam Safran și Esther Staro-binski-Safran de la Universitatea din Geneva Michael Finkenthal de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și Alexandru-Florin Platon de la Univer-sitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iași A salutat prezența lui Felix Goldstein fiul celui omagiat și a Gabrielei Cocora care a continuat ultima traducere a lui Țicu Goldstein ndash cartea bdquoCe este filosofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan lansată de Editura Hasefer la Gau-deamus 2019 Vorbitorul a subliniat că regimul totalitar comunist a căzut cacircnd Țicu Goldstein născut icircn 1929 ajungea la vacircrsta pensionării după o

activitate de excepție ca traducător din franceză al celor mai importanți filozofi din Occident ca redactor la Radiodifuziunea Romacircnă ca publi-

cist la Revista Cultului Mozaic Icircn loc să se retragă comod a preferat ca abia de-atunci să-și icircnceapă veri-tabila activitate prin redescoperirea unor personalități uitate precum Cili-bi Moise și Adolphe Stern La Editura Hasefer a tradus o serie de cărți de calibru pentru iudaismul romacircnesc și cel european icircn primul racircnd opera cvasicompletă a șef-rabinului Alexan-dru Șafran Țicu Goldstein a fost și un eseist de excepție calitate vizibilă mai ales icircn cartea bdquoUniversalismul iudaicrdquo Icircndrăgostit de cărți și de muzica cla-sică nu a făcut parte din Partidul Co-munist Romacircn dar nici nu s-a icircnchis icircn turnul de fildeș al intelectualului A fost un adevărat om de cultură și un fin observator al lumii icircn care trăia a conchis vorbitorul

Ovidiu Șimonca pentru ca această lume

să rămacircnă icircn cadrul democrațieiCentrată pe colaborarea lui Țicu

Goldstein la Observator Cultural (OC) comunicarea redactorului șef adjunct al amintitei reviste Ovidiu Șimonca a constat icircn comentarii și observații despre bdquoacribia cronicarului și tradu-cătoruluirdquo bdquoDorea să-și vadă textele icircnainte de tipărire pentru ca acestea să fie impecabile lingvistic Prin pro-cesul de urmărire a textului l-aș numi un cronicar totalrdquo A fost preocupat de raportul autorului față de propria operă și biografie de sinuozitățile tra-seelor biografice ale unor intelectuali de marcă ai secolului XX cu simpatii față de mișcările de extremă dreapta icircn anii de ascensiune și guvernare După război unii s-au dezis de con-vingerile lor (Cioran) alții ndash nu (Elia-de Heidegger) Prin ceea ce a scris Țicu Goldstein bdquoa arătat un lucru pe care trebuie să-l avem permanent icircn vedere cum facem ca această lume să rămacircnă icircn cadrul democratic Nu avem voie să uităm Holocaustul dar icircn același timp să ne străduim să mergem mai departe icircmpreunărdquo Țicu Goldstein a oferit un model de dialog icircn acest spirit

Ștefan Cazimir Țicu Goldstein istoricul literar

Analizacircnd micromonografia lui Țicu Goldstein bdquoCilibi Moise un filo-zof popular primul autor evreu de limbă romacircnărdquo (Hasefer 2012) prof univ dr Ștefan Cazimir i-a evidențiat bdquoicircnalta competență icircn domeniul cul-turii iudaice și interferențelor ei cu cultura romacircnărdquo a făcut incursiuni fi-lologice asupra pseudonimului Cilibi al lui Froim Moise Schwarz numele său de stare civilă referiri la obliga-tivitatea școlarizării ndash hederul ndash la copiii evrei ceea ce anulează opinia legată de bdquoanalfabetismulrdquo scriitorului Icircn contextul receptării antume și pos-tume a lui Cilibi Moise a fost aminti-tă aprecierea lui Hasdeu din revista bdquoAghiuțărdquo (1864) despre bdquoMendels-sohn-ul evreilor bucureștenirdquo Privitor la paralela Anton Pann - Cilibi Moise a fost citată aserțiunea etnologului Gh Ghibănescu din 1901 bdquoTot astfel cum ne-a fost dat ca un bulgar icircmpru-

mutacircnd-o să ne redea așa de bine fi-rea neamului nostru iată că un evreu face același lucrurdquo Direcții de cerce-tare universalism și expresie specifi-că icircn aforisme umor bdquoo radiografie a societății romacircnești icircn tranzițierdquo bdquosu-prem elogiurdquo ndash influența scrierilor lui Cilibi Moise asupra lui Caragiale

Vasile Morar valoarea operei de traducător

Prof univ dr Vasile Morar a apre-ciat valoarea formativă a traduceri-lor lui Țicu Goldstein asupra gacircndirii studenților instrumente necesare contraofensivei față de antisemitismul emergent Icircn acest sens a amintit tra-ducerea cărții bdquoMiturile fondatoare ale antisemitismului Din Antichitate pacircnă icircn zilele noastrerdquo de Carol Iancu (Ha-sefer 2005) bdquoMulte alte cărți traduse de Țicu Goldstein () au contribuit și ele pentru substanțierea aceluiași țelrdquo A fost subliniată impor tanța traduceri-lor sale și pentru mai buna cunoaștere icircn racircndul cititorilor romacircni a relației icircn-tre religia și filozofia iudaică Ideea a fost ilustrată prin ultima traducere la care a participat bdquoCe este filozofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan că-reia n-a apucat să-i dea formă defini-tivă misiunea fiind asumată de Gabri-ela Cocora Cartea lansată icircn 2019 la Gaudeamus este bdquoo călătorie prin 20 de secole de gacircndire filozofică repar-tizate potrivit unor secvențe tempora-le extrem de fragmentate și disemina-te pe arii spațio-culturale eterogenerdquo A fost exprimată recunoștința pentru opera de traducător

Răzvan Voncu un exemplu al rezistenței culturii

Conf univ dr Răzvan Voncu de la Facultatea de Litere a Universității din București a argumentat bdquoPerso-nalitatea complexă a celui omagiat ne obligă să ne referim simultan la mai multe planuri ndash eseist publicist tra-ducător cunoscător al culturii romacirc-ne și al celei iudaice icircnsăși această unitate indestructibilă icircntre persoana și creația sa icircl definește ca umanist Rezultatul secolului al XX-lea și icircn primul racircnd al Holocaustului se vede icircn filozofie icircncă din anii rsquo80 icircn ceea ce gacircnditorii au numit laquomoartea omuluiraquo Icircn Occident structuralismele au spart o serie icircntreagă de limbaje iar icircn Ră-sărit ideologia comunistă punacircnd co-lectivitatea icircn prim-plan a strivit omul ca ființă concretă Astfel icircn anii rsquo90 a icircnceput să se vorbească despre o cultură postumanistă pe care noile tehnologii ale comunicațiilor o fac tot mai puternică și tot mai vizibilă chiar icircn viața oamenilor de cultură Suntem tot mai atomizați tot mai dependenți de efemer și tot mai puțin apropiați de rădăcinile clasice ale culturii noastre Icircn acest context personalități cum a fost cea a lui Țicu Goldstein sunt vi-tale esențiale nu neapărat pentru că aș crede icircn rezistența prin cultură dar cred ndash și știu că și Țicu Goldstein cre-dea ndash icircn rezistența culturiirdquo Trei trăsă-

turi care icircl situează pe Țicu Goldstein pe poziția unui umanist de factură modernă sunt icircn viziunea sa prima-tul cărții asupra existenței recupera-rea și restaurarea critică a trecutului și icircn sfacircrșit universalismul a opinat vorbitorul

Alexandru Marinescu Țicu Goldstein un entuziast

al culturiibdquoLegătura lui Țicu Goldstein cu

cultura era atacirct de adacircncă icircncacirct nu poți vorbi despre omul Țicu Goldste-in fără să te referi la cărturarul Țicu Goldsteinrdquo l-a definit directorul CIEP Alexandru Marinescu L-au caracte-rizat bdquovarietatea domeniilor abordate la nivel profesionist energia și en-tuziasmul dăruirea intelectuală față de mentorirdquo A fost un bdquofar pe tăracircm intelectualrdquo cum a reieșit din mărtu-risirea prefațatorului Carol Iancu l-a descoperit pe Cilibi Moise după ce l-a cunoscut pe Țicu Goldstein A tră-it Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 de la București baricadat icircn casă cu familia rămacircnacircndu-i icircn memorie ges-tul unui ucenic al tatălui său bdquoun țigan pe nume Dumitrurdquo bătacircnd icircn ușă le adusese macircncare bdquogest de omenie icircn vremuri de neomenierdquo O amintire din copilărie ndash suferința de a fi pierdut banii primiți pentru munca mamei sale urmărindu-l o viață ndash denota sensibili-tate Remarcabilă ndash pasiunea cu care icircși susținea propunerile de publicare a unor cărți ca membru al Consiliu-lui Editorial al Hasefer-ului A publicat frecvent la RE cu bdquodorință de ancora-re icircn prezentrdquo

Iulia Deleanu Verticalitatea unui intelectual evreu romacircn

icircnainte și după rsquo89Demnitatea lui Țicu Goldstein icircn

fața nedreptăților sociale a fost domi-nanta urmărită de Iulia Deleanu (RE) A fost colaborator la Revista Cultu-lui Mozaic (RCM) icircntr-un moment icircn care majoritatea intelectualilor evrei ocoleau instituțiile culturale comuni-tare Icircși puteau risca poziția socială I s-a propus cacircnd era redactor la Radio să devină membru de partid A refuzat Icircn rsquo73 bdquobeneficiarrdquo al inter -dicției pentru nemembrii de partid de a lucra icircn presă a ajuns la Institutul de Igienă sociolog Icircn toți acești ani co-laborarea la RCM a icircnsemnat un act de rezistență spirituală După 89 și-ar fi putut face un capital din nedreptățile icircndurate icircn totalitarism Dar nu era vacircnător de avantaje sociale și ono-ruri Restructurarea orientării politice a FCER cacircnd a venit la conducere acad Nicolae Cajal a facilitat revis-tei cu nume și conținut nou emulația culturală capabilă să-i asigure confort spiritual Hasefer-ul l-a ajutat să se

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl La București a avut loc un amplu simpozion bdquoIn memoriam Țicu Goldstein

zlrdquo organizat de FCER la Sinagoga Mare din Capitală la inițiativa prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier Manifes-tarea a fost urmată de inaugurarea monumentului funerar al lui Țicu Goldstein la Cimitirul Giurgiului Evenimentul de la Sinagoga Mare deschis de directo-rul DCIAM Robert Schorr a fost o evocare din diverse unghiuri a personalității unuia dintre bdquoultimii cărturari evrei romacircni ai veacului trecut și icircnceput de se-col XXIrdquo cum icircl caracteriza președintele FCER dr Aurel Vainer Icircn public s-a aflat și fiul celui dispărut dr Felix Goldstein

(Continuare icircn pag 5)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU GEORGE GIcircLEA

R Voncu (dr) Șt Cazimir C Iancu A Vainer Al Marinescu și V Morar

Inaugurarea monumentului de la mormacircntul lui Țicu Goldstein

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 5

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl afirme ca pro-motor de filozo-

fie iudaică și istorie a evreilor romacircni

Felicia Waldman amintirile lui Țicu Goldstein

povestite chiar de elConf univ dr Felicia Waldman

de la Universitatea din București și-a propus să facă auzită vocea lui Țicu Goldstein realizacircnd o selecție dintr-un interviu acordat cu umor și har de po-vestitor Georgetei Pană pentru Cen-tropa bdquoDe sărbători după ce pregătea casa pentru primirea Pesahului a Pu-rimului sau a Hanucăi mama se du-cea la Templul Coral și nu la Sinagoga Malbim unde mergea tata de obicei Ei icirci plăcea mai mult acolo pentru că voia să vadă și să fie văzută La Tem-plul Coral se legau mai ușor prietenii relații Noi copiii ne jucam icircn curtea sinagogii sau ne trimiteam bezele cu cunoscuții care stăteau la balcon Icircn fi-ecare an de Iom Kipur mama spunea laquoVai ce ușor a fost postul anul ăstaraquo Era clar că avea un antrenament se-rios icircn sensul acesta Eu și cu fratele meu mai macircncam pe furiș dar mama se făcea că nu observă A avut toa-tă viața o vitalitate extraordinară [] Trebuia să mergem la Teatrul Savoy unde grădinița mea avea serbare iar mașina i-a dus acolo pe cei care jucau pe scenă Eu aveam de dat o singură replică și anume laquoMi se rupe inima de mila taraquo Din cauza emoției am spus-o icircnsă pe dos laquoMi se rupe mila de inima taraquo Toată lumea a racircs cacircnd trebuia să fie un moment tragic Așa icircncacirct cariera mea de actor a icircnceput și s-a terminat cu o singură replică [] Am fost șef de promoție și icircn aceas-tă calitate am vorbit la Templul Coral icircn numele tuturor băieților confirmați atunci Am fost fascinat de șarmul per-sonal pe care rabinul Șafran icircl avea icircncă de pe atunci El nu cobora la turmă ci ridica turma la el Peste ani i-am povestit rabinului ndash din a cărui operă am tradus icircn romacircnă ndash impresia pe care mi-a făcut-o icircn copilărierdquo

Adrian Niculescu un bonom cuceritor

Conf univ dr Adrian Niculescu de la SNSPA s-a referit la Țicu Goldstein ca la bdquoun om de o bonomie extraor-dinară de o maximă deschidere de o simpatie cuceritoarerdquo dar și bdquode o imensă modestie și abnegațierdquo Os-moza spirituală dintre Carol Iancu și Țicu Goldstein a caracterizat-o drept bdquoun binomrdquo de multe ori icircntacirclnindu-i icircmpreună la conferințe internaționale și admiracircndu-le performanțele icircn plan istoric respectiv filozofic Pe de o par-te icircn 2001 vorbitorul a icircntreprins o călătorie aproape inițiatică alături de Țicu Goldstein la Montpeacutellier la un co-locviu la care au participat amacircndoi Pe de altă parte prof Carol Iancu a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Adrian Niculescu finalizată icircn 2002 Casa lui Țicu Goldstein plină de cărți era și bdquoo oază de reculegere muzicalărdquo Icircn evocarea sa vorbitorul a ținut să descrie figura unui om bun nu doar a unui literat

Filozofia și poezia repere spirituale

Drd Marina Nicolaev de la Uni-versitatea bdquoPaul Valeacuteryrdquo din Montpe-llier arhitectă și-a intitulat comunica-rea bdquoEtica Prima și poezia au fost la sufletul meu dintotdeaunardquo Pe Țicu Goldstein l-a cunoscut mai bine din

2012 cu ocazia festivității de acorda-re a premiilor bdquoDr Alexandru Șafranrdquo I-a propus atunci un interviu de aici titlul comunicării Momentul semnifi-cativ al vieții sale a fost icircntacirclnirea cu Al Șafran reper amintit și icircn intervi-ul pentru Centropa citat de Felicia Waldman Prima carte tradusă de Țicu Goldstein pentru Editura Hasefer a fost constituită de memoriile lui Al Șafran bdquoUn tăciune smuls flăcărilorrdquo icircn 1996 cacircnd director era Zigu Ornea Ulterior avea să traducă din franceză aproape toate cărțile fostului șef-rabin al Romacircniei Vorbitoarea s-a oprit și asupra poeziilor haiku aparținacircndu-i lui Țicu Goldstein reunite icircn volume-le bdquoMuntele visuluirdquo și bdquoVeșnicia trece prin clipărdquo dacircnd citire cacirctorva poeme bdquoUna dintre zilele icircn care a făcut Dum-nezeu lumea poartă numele Liberta-te Icircn această zi a trăit și a creat Țicu Goldsteinrdquo a icircncheiat vorbitoarea

Iancu Țucărman modestia lui Țicu Goldstein

Din public a luat cuvacircntul Iancu Țucărman supraviețuitor al Trenu-rilor Morții de la Iași la Podu Iloaiei care a reliefat modestia lui Țicu Gold-stein Icircn opinia vorbitorului cu cacirct o personalitate acumulează mai multe cunoștințe pe care icircnvață să le ofere celorlalți cu atacirct dovedește o modes-tie mai rar icircntacirclnită Au fost buni par-teneri de dialog Țicu Goldstein nu icircl lăsa să-l laude ci voia să-i audă păre-rile contrarii față de ale lui Dezbăteau icircmpreună subiecte precum credința icircn Dumnezeu sau concepția asupra iubi-rii și a relațiilor interumane

Inaugurarea monumentului funerar din Cimitirul Giurgiului

După simpozionul dedicat memo-riei lui Țicu Goldstein o parte din-tre apropiații săi alături de fiul Felix Goldstein au fost prezenți la inițiativa profesorului Carol Iancu la inaugura-rea monumentului funerar de la mor-macircntul lui Țicu Goldstein din Cimitirul evreiesc din Șoseaua Giurgiului De altfel monumentul a fost realizat de Departamentul SACRA sub icircndru-marea președintelui CEB ing Paul Schwartz din donațiile unor prieteni și foști colaboratori ai lui Țicu Gold-stein Prof Carol Iancu a ținut să le mulțumească donatorilor și lui Paul Schwartz pentru organizare

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer a oficiat o ceremonie religioasă iar cei prezenți au aprins lumacircnări și au ținut un moment de reculegere icircn amintirea lui Țicu Goldstein

Paul Schwartz a mulțumit celor prezenți și celor care au participat la simpozionul din Sinagoga Mare icircn special inițiatorului evenimentului prof Carol Iancu amintind că pierde-rea lui Țicu Goldstein este foarte greu de recuperat oameni de talia sa năs-cacircndu-se foarte rar O pierdere atacirct pentru evreii din Romacircnia cacirct și pen-tru cultura romacircnă icircn general a mai spus Paul Schwartz

bdquoIcircl țin minte pe tata ca fiind un en-tuziast al vieții un om de o vitalitate extraordinară pacircnă icircn ultimul moment De aceea prezența dumneavoastră aici este un gest frumos pentru care vă mulțumescrdquo a spus Felix Goldstein

Icircn final prof Carol Iancu și-a ex-primat speranța că Țicu Goldstein va rămacircne icircn memoria noastră și a citit versurile care stau scrise pe monu-mentul său funerar

bdquoDa era un pomA fost cacircndva și-un omA fost o lumehelliprdquoLa finalul icircntregii manifestări prof

Carol Iancu a mulțumit participanților și celor care nu au putut veni deși și-au exprimat dorința din cauza pan-demiei de coronavirus De asemenea el le-a mulțumit colegilor care i s-au alăturat și au participat la finanțarea monumentului funerar și anume An-drei Corbea-Hoișie (Iași) Michael Fin-kenthal (Ierusalim) Adrian Niculescu (București) Avinoam Șafran și Esther Starobinski-Șafran (Geneva)

Prof Carol Iancu a adresat feli-citări pentru succesul simpozionului președintelui Aurel Vainer directo-rului Robert Schorr precum și echi-pei tehnice de la Dept Cultură al FCER Mulțumiri au mai fost adresa-te președintelui CEB Paul Schwartz prim-rabinului Rafael Shaffer echipei de la SACRA

După serviciul religios de la mațeiva lui Țicu Goldstein zl la pro-punerea prof Ștefan Cazimir a avut loc o vizită la mormacircntul lui Constan-tin Dobrogeanu Gherea zl aflat tot icircn Cimitirul Giurgiului A fost primul gest comunitar comemorativ după o sută de ani de la moartea lui Icircn prezența profesorilor Ștefan Cazimir și Carol Iancu prim-rabinul Rafael Shaffer a spus El Male Rahamim pentru odihna sufletului lui Constantin Dobrogeanu Gherea

(Urmare din pag 4)

IStAnBUL ndash Comemorare a 78 de ani de la scufundarea Strumei

La fel ca icircn fiecare an din 2015 icircncoace autoritățile din Istanbul icircmpreună cu reprezentanți ai comunității evreiești din Turcia au organizat pe 24 februarie o comemorare oficială a scufundării icircn 1942 a vasului Struma Eveni-mentul a avut loc chiar icircn apropierea locului unde vasul a fost torpilat acum 78 de ani icircn districtul Sarayburnu Conform declarației purtătorului de cuvacircnt al Ministerului de Externe turc Hami Aksoy ceremonia a fost găzduită de Guvernatorul orașului pentru a marca implicarea Turciei icircn acest moment tragic din istoria evreilor icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial bdquoComemorăm cu respect și onoare memoria tuturor celor care și-au pierdut viața pe vasul Struma icircn speranța că vor reuși să scape de Holo-caust acum 78 de anirdquo a spus el (httpswwwaacomtrenturkeyturkey-marks-anniversary-of-1942-refugee-ship-disaster1743536)

La eveniment au participat pe lacircngă conducerea comunității evreiești atacirct Consulul Statului Israel cacirct și Consulul General al Romacircniei precum și viceprimarul orașului Printre vorbitori s-a numărat și Metin Delevi unul dintre membrii de seamă ai comunității evreiești din Istan-

bul care a subliniat icircn discursul lui bdquoIcircn decembrie 1941 aproa-pe 800 de evrei romacircni s-au icircmbarcat pe Struma icircndrep-tacircndu-se spre ceea ce avea să devină sfacircrșitul lor comun cel mai tacircnăr era Sorin Schwartz de șase ani iar cea mai icircn vacircr-stă Liza Glickman de 70 de ani [hellip] Călătoria care icircn mod normal ar fi durat 14 ore a luat 3 zile dar icircn final au ajuns la Istanbul Pe vas se icircmbarcase-ră mult mai mulți pasageri de-cacirct putea acesta să ducă iar necesitățile nu puteau fi aco-

perite Vremea era rece iar motorul era stricat Icircn plus o altă surpriză și mai neplăcută icirci aștepta pe pasageri aici nici Marea Britanie nici Germania nu permiteau continua-rea călătoriei și nici Romacircnia nu voia să icirci primească icircna-poi O așteptare care avea să dureze 70 de zile a icircnceput atunci Semiluna Roșie și comunitatea evreiască din Istan-bul au icircncercat să răspundă strigătelor de ajutor trimițacircnd

alimente Unul dintre cei care au participat la acest efort a fost tatăl meu care avea la vremea aceea numai 14 ani Icircncă icircși amintește și astăzi cacirct de ne-ajutorat s-a simțit Speranțele au dispărut pe 23 februarie 1942 Cum motorul nu mergea vasul a fost tractat icircn mare pe coasta Şile Icircn dimineața următoare un submarin so-vietic a torpilat nava ucigacircnd aproximativ 768 de refugiați icircn ceea ce a devenit cel mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră

Submarinul sovietic Shch-213 care a scufundat Stru-ma a anunțat dezastrul la bază icircn numai cacircteva propoziții laquoIcircn dimineața de 24 februarie 1942 am dat peste un vas inamic nepăzit Vasul a fost torpilat cu succes de la 1118 metri Tinerii ofițeri comandantul navei subofițerii și mari-narii flotei roșii care au tras torpila au demonstrat un curaj exemplarraquo

Nu are sens să căutam criminalii sau pe cei mai vinovați de ceea ce s-a icircntacircmplat Așa cum spunea odată un cercetător al Holocaustului icircn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial nici o țară nu a rămas cu macircinile curate unele s-au murdărit mai puțin altele mai mult icircnsă aceste momente trebuie analizate icircn profunzime și trebuie să tra-gem icircnvațămintele adecvate din ele [hellip]rdquo

Programul manifestării a inclus o prezentare a istoriei Strumei un discurs din partea comunității evreiești (Metin Delevi) un discurs al viceprimarului Istanbulului Kadiș și El Male Rahamim rostite de către Rabinul Șef precum și lansarea pe apă a unor coroane de flori de către Rabinul Șef viceprimar și copiii de la școala evreiască

Icircn public s-au aflat reprezentanți ai autorităților locale ai Ministerului de Externe turc diplomați jurnaliști membri ai comunității evreiești dar și cetățeni turci interesați de această parte a istoriei recente

Comemorarea devenită deja tradiție este un pas sem-nificativ spre normalitate și demonstrează o deschidere care ar merita folosită pentru a afla mai multe detalii din surse pacircnă acum mai puțin sau deloc disponibile despre ceea ce a făcut posibil finalul tragic atacirct de singular al Stru-mei și al celor icircmbarcați pe ea zrsquorsquol

FELICIA WALDMAN

Foto courtesy of Metin Delevi

Foto courtesy of Metin Delevi

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

La 20 februarie ac la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) fostul ambasador american icircn Romacirc-nia Alfred Moses și-a lansat cartea bdquoJurnal de Bucureștirdquo cu un subtitlu edificator bdquoDrumul Romacircniei de la icircn-tuneric la luminărdquo Moses a fost amba-sadorul SUA la București din decem-brie 1994 pacircnă icircn 1997 o perioadă istorică icircn care Romacircnia făcea primii pași dificili către lumea democratică cu toate atributele sale ndash privatiza-rea drepturile minorităților alegerile libere dorința Romacircniei de a intra icircn NATO dar și cu particularitățile nega-tive implicite ale unei democrații prost interpretate de pildă extremismul sau antisemitismul

Lansarea a constat dintr-un dialog icircntre fostul ambasador al SUA și prof univ dr Liviu Rotman de la SNSPA iar răspunsurile la icircntrebări au relevat marile probleme pe care le-a icircntacircmpi-nat țara noastră pe calea schimbărilor de structură precum și rolul diploma-tului american care a icircncercat și de multe ori a și reușit să icircndrume Ro-macircnia icircn direcția cea bună spre Vest

Liviu Rotman a apreciat că icircn car-tea lui Alfred Moses este și cronicar și actor al timpurilor sale iar volumul reflectă perioada de intrare icircn norma-litate a societății romacircnești un proces dificil mai ales la icircnceput Profesorul Rotman a menționat momentul ante-rior numirii lui Moses ca ambasador perioada Ceaușescu anul 1978 cacircnd Alfred Moses a venit icircn Romacircnia și bdquoa făcut istorierdquo salvacircnd de la demola-re Sinagoga Mare De asemenea el a arătat că icircn toată perioada icircn care Moses a fost ambasador printre prin-cipalele sale icircngrijorări a fost cea pri-vind activitatea partidelor extremiste despre care a vorbit de mai multe ori cu președintele Iliescu precum și icircn-grijorarea Statelor Unite privind reabi-litarea lui Antonescu

Alfred Moses și-a amintit de aces-te momente a subliniat că a avut nu-meroase intervenții și luări de poziție legate de cele două probleme bdquoJurnal de Bucureștirdquo prezintă pe larg demer-surile pe care le-a inițiat icircn perioada ceaușistă icircn favoarea comunității evreilor ca reprezentant al guvernului american pentru problemele evreiești și ca președinte al Comitetului Evre-iesc American icircn primul racircnd icircn ceea ce privește emigrarea lor Cartea de-taliază negocierile cu autoritățile ro-macircne inclusiv la nivelul cel mai icircnalt pentru a permite emigrarea evreilor icircn Israel icircn schimbul acordării Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate Romacirc-niei pe baza Legii Jackson-Vanick aceasta fiind condiționată de cele două probleme Un aspect poate mai puțin știut pe care Moses l-a relatat icircn volum și pe care l-a criticat este intervenția Statului Israel icircn procesul de emigrare a evreilor romacircni con-tra cost Alfred Moses scrie că nu a cunoscut faptul că Israelul a plătit pentru evrei de fapt inutil deoarece el ajunsese la o icircnțelegere cu privi-re la emigrare fără nici un alt fel de avantaje materiale pentru Romacircnia icircn afara celor prevăzute prin acorda-rea Clauzei A obține anual Clauza din partea Congresului chiar și după 1989 a fost un lucru deosebit de di-ficil din cauza icircmpotrivirii unor legis-latori americani din ambele Camere care reprezentau anumite grupuri de interese (de exemplu cel al maghia-rilor) Și icircn cuvacircntul său și icircn carte Moses a descris relația sa foarte bună cu șef-rabinul Moses Rosen relație care la icircnceput a fost umbrită de sus-piciuni dar care icircncetul cu icircncetul s-a transformat icircn prietenie el icircnțelegacircnd

poziția uneori ambiguă a șef-rabinului icircn relațiile cu conducerea Romacircniei Icircn cei aproximativ 25 de ani icircn care s-a ocupat de problema evreilor din Romacircnia Alfred Moses evreu credin-cios a vizitat numeroase comunități sinagogi a participat la Hanuchiade și a văzut cu durere icircn suflet cum comunitățile dispar icircncetul cu icircncetul Icircn perioada de dinainte de 1989 a remarcat el evreimea din Romacircnia a fost izolată evreii erau dați afară din serviciu lumea cunoștea prea puțin situația lor

Cartea prezintă foarte pe larg ndash iar Moses a povestit și la lansare ndash de-mersurile complicate pentru salva-rea Sinagogii Mari și icircncercarea de salvare a Sinagogii Sefarde care icircn pofida promisiunilor a fost demola-tă De fapt a menționat Moses el a ajuns ambasador icircn Romacircnia datorită activității sale de dinainte de 1989 pe linie evreiască

Icircn dialogul de la lansare Liviu Rot-man a arătat că SUA s-au interesat icircntotdeauna de problema evreilor ro-macircni Chiar și primul trimis american Peixotto a venit icircn Romacircnia cu o scri-soare a președintelui american Ulys-ses Grant cu privire la situația evre-ilor Icircncepacircnd de atunci diplomația americană a avut icircn vedere această

problemă iar Alfred Moses a fost un demn continuator al acestei linii a re-marcat Liviu Rotman

Referindu-se la perioada icircn care a devenit ambasador Moses a arătat că a continuat să se preocupe de drep-turile evreilor icircn contextul legislației romacircnești referindu-se icircn acest sens la problema retrocedării bunurilor co-munitare și particulare Dar el a preci-zat că nu a fost ambasadorul evreilor ci al Statelor Unite ale căror interese le-a reprezentat

Atacirct icircn cadrul dialogului cacirct mai ales icircn volum Alfred Moses a descris eforturile Romacircniei sprijinite de Sta-tele Unite de el personal legate de dorința de a face parte din NATO ela-borarea Parteneriatului stra tegic romacirc-no-american ca un fel de compensație pentru excluderea Romacirc niei din pri-mul val al aderării la Ali anța atlantică și a arătat că primirea icircn primul val a numai trei țări a avut motive de poli-tică internă americană trebuia con-vins Congresul care era foarte atent la factorul cheltuieli Icircn carte se pre-zintă detaliat demersurile făcute pen-tru semnarea tratatelor bilaterale de prietenie cu Ungaria și respectiv cu Ucraina condiții obligatorii pentru pri-mirea Romacircniei icircn NATO Moses de-scrie și vizitele familiei Bush a lui Hil-

lary Clinton și a președin telui Clinton acesta fiind icircntacircmpinat de 500000 de romacircni Un aspect interesant des-pre care a vorbit ambasadorul și care este detaliat icircn carte este procesul spinos al privatizării icircntacircrziat mult icircn Romacircnia din lipsa voinței politi-ce din cauza temerilor că icircnchiderea unor fabrici neproductive respec-tiv trimiterea icircn șomaj a angajaților vor avea efecte negative icircn alegeri Moses a recunoscut că icircn acest do-meniu nu se poate lăuda cu prea mari succese Icircn carte există o serie de portrete ale unor personalități politice din perioada respectivă președinții Ion Iliescu și Emil Constanti nescu

EVA GALAMBOS

ndash Cum a fost primit filmul la Berlin Care a fost reacția publicului chiar dacă vorbim de un public de festival ceva mai avizat

ndash Orașul este marcat de efectul Berlinalei care este un fenomen cultural și social

Surpriza plăcută pentru mine a fost să văd mii de oa-meni fluxuri icircntregi de oameni mergacircnd la filmele din fes-tival inclusiv la cele patru proiecții ale filmului nostru Am avut mereu public numeros și răbdător La fiecare din cele patru proiecții am avut parte de același tip de experiență oameni care au stat la cele trei ore de film și care au par-ticipat la discuții Spre exemplu prima discuție de după proiecție a durat aproximativ o oră A fost un val de icircntrebări multe dintre ele către mine despre tehnica de cercetare Foarte multe icircntrebări și către Radu Jude despre cum am luat decizia de a spune povești doar despre victime nu și despre criminalii de război care au fost implicați icircn atrocități Oamenii au fost curioși care a fost logica regizorală și ce loc ocupă acest film icircn creația lui Radu Jude din ultimii ani

Au fost discuții foarte serioase iar lumea a icircnțeles care a fost logica noastră de a alege anumite formule Lumea a icircnțeles că e foarte important efectul de acumulare pe care icircl creează filmul și că toate cele trei ore icircși au rostul lor pen-tru că doar așa poți icircnțelege complexitatea unei atrocități icircn masă De asemenea aparența statică a filmului are un efect angajant asupra publicului care este pus icircn postura să icircși imagineze diferite situații din pogrom

ndash Ați propus icircn acest film o altfel de formulă cinema-tografică avacircnd la bază doar fotografii și istorisiri Cum a primit publicul această formulă

ndash Această formulă este cumva nouă pentru Romacircnia Am discutat foarte mult cu Radu Jude precedentele exis-tente icircn acest sens el fiind un foarte bun cunoscător al is-toriei cinematografiei și am putut vedea tot felul de formule inclusiv aceasta cu folosirea extensivă a fotografiilor sau a portretelor icircn filme Pentru specialiști nu este neapărat ceva rar sau nou

ndash Dincolo de abordarea asta cinematografică și viziu-nea voastră regizorală bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo are o muncă de cercetare foarte mare icircn spatehellip

ndash Nu neapărat Filmul are autonomia lui și ca orice altă producție din momentul icircn care e lansată pe piață autorii

filmului și tot efortul de creație trec icircn plan secund Noi am plecat de la ideea că multe din cărțile despre Pogromul de la Iași și din filmele documentare făcute pacircnă acum și sunt cacircteva au această viziune panoramică și sintetică care se concentrează asupra sistemului decizional asupra ideologiei regimului și asupra forțelor care se pun icircn slujba unui proiect statal de exterminare și purificare etnică Noi abordăm o altă perspectivă privind dinspre victime și re-constituim realitatea unei crime icircn masă cu aspectul unui arhipelag de situații de violență Atunci cacircnd pățesc ceva oamenii nu au neapărat imaginea de ansamblu a situației generale De asemenea pentru că am studiat profilul și motivațiile a sute de criminali de război e important de știut că oamenii se angajează icircn acte violente avacircnd tot felul de declanșatori E important așadar de știut ce icirci mișcă pe oameni pentru a cunoaște natura violenței și ce resimte victima Pentru că uneori este doar ideologia alteori este doar dorința de jaf o memorie istorică pe care vor să o răzbune sau situația personală contează foarte multe lu-cruri Am vrut să vedem cum resimt victimele o situație de escaladare de tipul acesta

ndash Cum ați ajuns la aceste fotografii și la aceste poveștindash Studiind Pogromul de la Iași și avacircnd această preocu-

pare pentru că tendința aceasta se regăsește peste tot icircn lumea academică de evidențiere a situației victimelor fă-cacircnd documentarea asta sistematică am avut intuiția din capul locului de fiecare dată cacircnd am găsit fotografii să le scanez și să le adun La un moment dat mi-am dat seama că cercetarea icircncepe să aibă un caracter reprezentativ

Am adunat fotografii de la Arhivele Naționale din Iași o altă sursă importantă a fost Arhiva Yad Vashem de unde am cumpărat pozele la fel și Arhiva Joint de la New York o parte sunt de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia Sursa principală a fost icircnsă un album publicat icircn 1970 pe baza muncii unui activist al memoriei care a adu-nat de la familii fotografii ale celor decedați icircn Pogromul de la Iași Sunt 364 de imagini icircn acest album iar pentru toa-te aceste portrete am căutat informații icircntr-o bază de date imensă pe care am constituit-o icircn acești 10 ani

Icircn finalul interviului l-am icircntrebat pe Adrian Cioflacircncă icircn ce alte festivaluri va mai fi proiectat filmul și cacircnd va intra icircn cinematografe pentru publicul larg Avacircnd icircn ve-dere icircnsă măsurile recente de suspendare sau anulare a evenimentelor culturale premiera filmului programată icircn cadrul Festivalului One World Romacircnia nu va mai avea loc festivalul fiind anulat

Programul festivalier și data intrării icircn cinematografele din țară a filmului bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo vor fi probabil anunțate icircn funcție de evoluția restricțiilor impuse temporar de autorități icircn ceea ce privește adunările publice

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul american Alfred Moses și evreii romacircni

Adrian Cioflacircncă despre documentarul bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo

bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo film de montaj compus icircn icircntregime din fotografii de arhivă și documente referitoare la Pogromul de la Iași din iunie 1941 regizat de Radu Jude și Adrian Cioflacircncă a avut recent premiera mondia-lă la editția a 70-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Despre acest film proiectat la unul dintre cele mai im-portante festivaluri de profil din Europa am stat de vorbă pentru bdquoRealitatea Evreiascărdquo cu unul dintre cei doi regi-zori istoricul Adrian Cioflacircncă directorul CSIER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 3

Creștere dramatică a antisemitismului icircn Europa

Simboluri evreiești alături de cele naziste

de vacircnzare pe e-bay

Antisemitismul icircn mediul virtual este din păcate la ordinea zilei cu numeroase articole declarații luări de poziție fie icircmpotriva evreilor fie icircmpo-triva Israelului Dar ele pot icircmbrăca și diverse alte forme Astfel se face re-clamă la posibilitatea achiziționării de

simboluri evreiești pe e-bay o mare rețea de vacircnzări online Ele apar pe pagina de reclamă a site-ului Numai că surpriză Alături sau icircn mijlocul cunoscutelor simboluri iudaice au fost plasate și cele naziste așa cum se vede icircn ilustrația pe care o alăturăm

Iată o altă formă a antisemitismu-lui greu de combătut deoarece ele pot fi eliminate numai cu aprobarea administratorului de site ceea ce e foarte dificil de obținut mai ales icircn condițiile icircn care se dorește vacircnzarea acestor obiecte indiferent de ceea ce reprezintă

Prejudecățile antisemite și antiis-raeliene sunt larg răspacircndite icircn Euro-pa aproape unul din patru europeni icirci identifică pe israelieni cu naziștii și unul din cinci crede că evreii se folosesc de Holocaust ca să obțină beneficii se arată icircntr-un raport al organizației Liga Europeană pentru Acțiune și Protecție de la Budapesta al cărei președinte este rabinul Shlo-mo Koumlves din Ungaria Raportul a fost prezentat icircn cadrul unei conferințe de presă la Centrul European pen-tru Iudaism de la Paris pe marginea Conferinței de la Paris a Asociației Evreiești Europene

Raportul a colectat 500000 de date de la 14000 de persoane din 16 țări membre ale UE icircn perioada decem-brie 2019-ianuarie 2020 Potrivit rapor-tului 24 dintre europeni bdquonu sunt de acord icircn mod hotăracirctrdquo sau bdquotind să nu fie de acordrdquo cu prezența unui număr mare de evrei icircn țara lor iar 15 dintre europeni cred că evreii sunt predispuși să se folosească de căi oculte pentru

a-și atinge scopul Tot 15 au afir-mat că evreii au prea mare influență icircn țările lor 18 bdquosunt categoric de acordrdquo și bdquotind să fie de acordrdquo cu ide-ea că trebuie să fie precauți cu evreii iar 20 și-au exprimat convingerea că bdquoexistă o rețea evreiască secretă care influențează afacerile politice și eco-nomice icircn lumerdquo 21 afirmă că bdquoevreii vorbesc prea mult despre Holocaustrdquo și 20 susțin că evreii exploatează Holocaustul icircn favoarea lor 34 dintre respondenți au opinat că icircn timpul ce-lui de-al Doilea Război Mondial popoa-rele lor au suferit la fel ca evreii

Icircn ceea ce privește Israelul 25 bdquocategoric nu sunt de acordrdquo sau bdquotind să nu fie de acordrdquo cu ideea că Israe-lul este implicat icircn autoapărare legiti-mă icircmpotriva dușmanilor săi și același procent afirmă că atunci cacircnd se gacircndesc la politica Israelului icircnțeleg de ce unii oameni icirci urăsc pe evrei

24 icirci identifică pe evrei cu naziștii icircn comportamentul lor față de pales-tinieni și tot 24 consideră că acest

comportament justifică un boicot internațional la adresa Israelului

Icircn conferința sa de presă Koumlves a subliniat că este pentru prima dată că s-a realizat bdquoun sondaj la scară atacirct de largă și reprezentativă mai ales cu accent pe atitudinile antisemite din societaterdquo El a mai scos icircn evidență faptul că potrivit rezultatelor negarea Holocaustului și stereotipurile despre conspirațiile evreiești sunt caracteris-tice Europei de Est și Greciei icircn timp ce pozițiile antiisraeliene sunt mai re-prezentative icircn vestul continentului Cunoașterea acestei situații ne va ajuta să elaborăm cele mai bune po-litici de combatere a antisemitismului a specificat vorbitorul

Liga AntiDefăimare (ADL) icircngrijorată de asasinatele comise

de extrema dreaptă americanăUn raport al ADL (SUA) constată

cu icircngrijorare existența icircn continua-

re icircn Statele Unite a extremiștilor de dreapta autori a numeroase atacuri și asasinate Icircn 2019 susținătorii de extrema dreaptă ai supremației albi-lor au fost responsabili pentru 38 de asasinate țintele fiind membri ai dife-ritelor minorități printre care și evre-ii De asemenea pentru prima dată după 11 septembrie 2001 icircn Florida a avut loc un asasinat icircn masă al cărui autor a fost un saudit Făptașii celor mai multe asasinate dintre cele 42 co-mise anul trecut au fost susținători ai supremației albilor

Congresul Mondial Evreiesc preocupat de antisemitismul

din lumea virtualăIcircn cadrul Conferinței de Securi-

tate de la Muumlnchen din 14 februarie 2020 Congresul Mondial Evreiesc a fost partener icircn cadrul unei mese rotunde despre pericolul antisemitis-mului și islamofobiei icircn social media Participanții au recunoscut marea ca-pacitate a social media de a răspacircndi informații dar se icircnregistrează și pro-liferarea online de propagandă antise-mită și rasistă Ei au adresat un apel societăților de social media să extin-dă lupta icircmpotriva grupurilor teroriste recunoscute internațional ca de pildă Statul Islamic ale căror materiale au fost eliminate icircn trecut din mediul vir-tual

Rabinul Goldschmidt (Rusia) a lan-sat un apel guvernelor să reglemen-teze monitorizarea social media icircn condițiile icircn care bdquoura și prejudecățile sunt răspacircndite icircn mediul virtual Ata-cul de Iom Kipur icircmpotriva Sinagogii din Halle și atacul moscheii din Christ-church Noua Zeelandă sunt exemple concludente ale unor atacuri inspirate digitalrdquo a spus el

Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial diplomați polonezi din Elveția au icircncercat să salveze de la deportare icircntre 8000 și 10000 de evrei oferindu-le documente false emise de state din America Latină potrivit unor noi cerce-tări icircntreprinse de Institutul Pilecki din Varșovia

Versiunea icircn limba engleză a Listei Lados (The Ła-doś List) care prezintă detalii necunoscute pacircnă acum despre Grupul Ładoś (cunoscut și sub numele de Grupul din Berna) precum și un index complet al numelor celor 3253 de evrei care au primit sau erau pe cale să primeas-că respectivele documente urmau să fie prezentate sub patronajul Congresului Evreiesc Mondial la 27 februarie la Colegiul European Union Institutul Evreiesc de Religie din New York după ce anul trecut icircn decembrie a apărut varianta icircn limba polonă

Publicarea Listei Ładoś denumită după ambasadorul polonez Aleksander Ładoś care a activat icircn Elveția icircn pe-rioada 1940-45 și a condus eforturile de falsificare a docu-mentelor este rezultatul a doi ani de cercetări riguroase realizate de Institutul Pilecki icircmpreună cu Institutul de Is-torie Evreiască din Varșovia Muzeul Memorial Auschwitz-Birkenau și Institutul Polonez pentru Memorie Națională Este unul dintre cele mai complexe proiecte de cercetare a Holocaustului efectuate icircn ultimii ani și a fost posibil ca urmare a accesului la diferite arhive inclusiv la cele din Bad Arolsen Yad Vashem Arhivele Centrale Poloneze ndash Dosarele Moderne și altele a declarat directorul Institutului Pilecki dr Wojciech Kozłowski

Icircntre 26 și 46 la sută dintre cei 3253 de evrei care au primit documente falsificate poloneze au reușit să supraviețuiască iar cacircteva zeci dintre aceștia sunt icircncă icircn viață Numărul real al supraviețuitorilor este icircnsă mult mai mare a spus dr Jakub Kumoch Ambasadorul Poloniei icircn Elveția și editorul studiului bdquoEstimăm că grupul Ładoś a contribuit la salvarea a 2000 pacircnă la 3000 de persoanerdquo a spus Kumoch adăugacircnd că se crede că alte mii de evrei au beneficiat de aceste eforturi deși numele lor nu sunt documentate

Grupul Ładoś a ajutat evrei din toată Europa deși ma-joritatea pașapoartelor identificate și documentate icircn tim-pul cercetării au fost folosite de evrei din Polonia ocupată Olanda și icircntr-o oarecare măsură Germania potrivit Mo-nikăi Maniewska arhivist al Institutului Pilecki și coautor al listei Ładoś De la prezentarea sa icircn Polonia icircn decem-brie anul trecut mai mulți oameni s-au prezentat pentru a confirma detaliile dezvăluite icircn material Ediția icircn limba engleză care include relatările de viață a peste 50 de supraviețuitori a fost prezentată pentru prima dată recent la Londra la Wiener Holocaust Library

Icircntr-un articol publicat icircn revista bdquoTabletrdquo vicepreședintele executiv al Congresului Mondial Evreiesc consilierul ge-neral Menachem Rosensaft al cărui tată Josef (Joacutezef) Ro-sensaft se numără printre evreii salvați printr-un certificat fals de naționalitate paraguayană a lăudat aceste eforturi El a scris bdquoNu putem și nu trebuie să-i trecem cu vederea pe acei polonezi care i-au ucis pe evrei sau i-au predat ger-manilor pentru a fi uciși care au profitat fără rușine de ghe-toizarea și deportarea compatrioților lor evrei Icircn același timp este la fel de important să subliniem faptul că au fost

mii de polonezi care și-au riscat viața pentru a ascunde și a salva evrei și că guvernul polonez din exil de la Londra a fost unul dintre puținii aliați ai evreilor europeni icircn anii Holocaustuluildquo

Lista evreilor care au fost salvați de Grupul Ładoś inclu-de mai mulți eroi ai revoltei din ghetoul de la Varșovia din 1943 inclusiv Zivia Lubetkin și Yitzchak Zuckerman pre-cum și lideri ai rezistenței evreiești din Slovacia Franța și Italia Printre miile de supraviețuitori s-a numărat și Mirjam Finkelstein mama politicianului britanic și redactor asociat al bdquoThe Timesrdquo lordul Daniel Finkelstein care a vorbit des-pre istoria familiei sale icircn timpul prezentării listei la Londra O altă supraviețuitoare este cea mai bună prietenă a Annei Frank Hannah bdquoHannelirdquo Goslar

Ambasadorul Ładoś care a reprezentat guvernul po-lonez aflat icircn exil la Londra icircn timpul ocupației germane naziste i-a autorizat pe diplomații săi să fabrice documen-te din țări terțe icircn icircncercarea de a ajuta la salvarea a cel puțin o parte dintre cele peste 35 milioane de evrei care trăiau icircn Polonia la acea vreme Operațiunea a fost posibi-lă printr-o cooperare stracircnsă și fidelă icircntre Legația Polone-ză Congresul Evreiesc Mondial și Agudath Yisrael (care a finanțat activitatea) sub protecția directă a Ambasadorului Ładoś și cu sprijinul Guvernului Poloniei și al unor persoa-ne private

Documentele Grupului Ładoś aveau drept scop prote-jarea evreilor aflați icircn situația de a fi deportați icircn lagărele de exterminare ale Germaniei naziste Documentele au fost trimise cetățenilor din cacircteva zeci de state europene internați icircn lagăre de concentrare și ghetouri din Polonia și Olanda țări care fuseseră ocupate Aproape jumătate dintre pașapoartele și certificatele de cetățenie au fost fal-sificate de viceconsulul lui Ładoś Konstanty Rokicki cu ajutorul adjunctului său Stefan Ryniewicz și al unui anga-jat evreu al Ambasadei Juliusz Kuumlhl

Alte documente de identitate pașapoarte și certifica-te atribuite unor state precum Honduras Haiti și Peru au fost de asemenea cumpărate icircn mod ilegal de la consu-lii onorifici ai acestor țări cu autorizația lui Ładoś și a doi membri evrei ai Grupului Ładoś Abraham Silberschein reprezentacircnd Congresul Evreiesc Mondial și Chaim Eiss reprezentacircnd Agudath Yisrael care erau forțele din spate-le organizațiilor evreiești de la acea vreme Icircn 1943 Guver-nul Poloniei a acordat sprijin deplin operațiunii exercitacircnd presiuni asupra statelor latino-americane să recunoască aceste documente falsificate din motive umanitare

Directorul Institutului Pilecki W Kozłowski a decla-rat că deși 3253 de nume de evrei care au primit aceste documente au fost confirmate un număr de aproximativ 5000ndash7000 de persoane sunt icircncă necunoscute bdquoSpe-răm sincer să primim ajutorul comunităților evreiești din icircntreaga lume pentru a afla identitățile acestor persoane Considerăm că nu există nicio altă posibilitate de a identi-fica nume suplimentare prin cercetare arhivistică Icircn ultimii doi ani autorii au făcut foarte mult Acum a venit timpul ca familiile supraviețuitorilor și victimelor să icircși spună poves-teardquo a declarat Kozłowski

EVA GALAMBOSTraducere GEORGE WEINER

Icircn timpul Holocaustului

Diplomați polonezi de la Berna au icircncercat să salveze 10000 de evrei

(Continuare icircn pag 22)Grupaj realizat de EVA GALAMBOS

Captură de pe situl e-bay

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Aurel Vainer demers cultural icircmpotriva antisemitismului

bdquoȚicu Goldstein iubea cartea o onora icircmpărtășind și celorlalți bucuria experiențelor sale intelectualerdquo i-a de-finit atitudinea față de cultură dr Aurel Vainer bdquoA fost foarte prezent printre colaboratorii Hasefer-ului și Realității Evreiești susținacircndu-și ardent opinii-le icircn adunări publice Era icircntotdeauna profund documentat și extrem de con-vingător icircn intervențiile sale S-a re-marcat prin traduceri din opera filozo-fică a dr Alexandru Șafran A absolvit Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost redactor de emi-siuni culturale la Radio a fost foarte apropiat de comunitate promotor al culturii icircn general al celei iudaice icircn special A influențat prin traduceri perceperea corectă a evreilor contra-caracircnd deformările din mentalitatea publică cauzate de antisemiți și apro-pierea de comunitatea noastră a unor remarcabili intelectuali neevrei unii ndash prezenți icircn sală Mulțumesc profeso-rului Carol Iancu președinte al Consi-liului Științific pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romacircnia conducător al colectivului angrenat icircn Proiectul laquoMe-morie și recunoștințăraquo pentru cerce-tarea faptelor de omenie ale neevre-ilor din Romacircnia față de evrei icircn anii Holocaustuluirdquo a spus președintele FCER icircn deschiderea evenimentului

Carol Iancu adevărata activitate publicistică

a lui Țicu Goldstein a fost după 1989Icircn intervenția sa prof univ dr Ca-

rol Iancu i-a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru menținerea icircn program a acestei manifestări cultura-le o decizie deloc ușoară I-a amintit pe invitații care nu au putut fi de față ndash Avinoam Safran și Esther Staro-binski-Safran de la Universitatea din Geneva Michael Finkenthal de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și Alexandru-Florin Platon de la Univer-sitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iași A salutat prezența lui Felix Goldstein fiul celui omagiat și a Gabrielei Cocora care a continuat ultima traducere a lui Țicu Goldstein ndash cartea bdquoCe este filosofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan lansată de Editura Hasefer la Gau-deamus 2019 Vorbitorul a subliniat că regimul totalitar comunist a căzut cacircnd Țicu Goldstein născut icircn 1929 ajungea la vacircrsta pensionării după o

activitate de excepție ca traducător din franceză al celor mai importanți filozofi din Occident ca redactor la Radiodifuziunea Romacircnă ca publi-

cist la Revista Cultului Mozaic Icircn loc să se retragă comod a preferat ca abia de-atunci să-și icircnceapă veri-tabila activitate prin redescoperirea unor personalități uitate precum Cili-bi Moise și Adolphe Stern La Editura Hasefer a tradus o serie de cărți de calibru pentru iudaismul romacircnesc și cel european icircn primul racircnd opera cvasicompletă a șef-rabinului Alexan-dru Șafran Țicu Goldstein a fost și un eseist de excepție calitate vizibilă mai ales icircn cartea bdquoUniversalismul iudaicrdquo Icircndrăgostit de cărți și de muzica cla-sică nu a făcut parte din Partidul Co-munist Romacircn dar nici nu s-a icircnchis icircn turnul de fildeș al intelectualului A fost un adevărat om de cultură și un fin observator al lumii icircn care trăia a conchis vorbitorul

Ovidiu Șimonca pentru ca această lume

să rămacircnă icircn cadrul democrațieiCentrată pe colaborarea lui Țicu

Goldstein la Observator Cultural (OC) comunicarea redactorului șef adjunct al amintitei reviste Ovidiu Șimonca a constat icircn comentarii și observații despre bdquoacribia cronicarului și tradu-cătoruluirdquo bdquoDorea să-și vadă textele icircnainte de tipărire pentru ca acestea să fie impecabile lingvistic Prin pro-cesul de urmărire a textului l-aș numi un cronicar totalrdquo A fost preocupat de raportul autorului față de propria operă și biografie de sinuozitățile tra-seelor biografice ale unor intelectuali de marcă ai secolului XX cu simpatii față de mișcările de extremă dreapta icircn anii de ascensiune și guvernare După război unii s-au dezis de con-vingerile lor (Cioran) alții ndash nu (Elia-de Heidegger) Prin ceea ce a scris Țicu Goldstein bdquoa arătat un lucru pe care trebuie să-l avem permanent icircn vedere cum facem ca această lume să rămacircnă icircn cadrul democratic Nu avem voie să uităm Holocaustul dar icircn același timp să ne străduim să mergem mai departe icircmpreunărdquo Țicu Goldstein a oferit un model de dialog icircn acest spirit

Ștefan Cazimir Țicu Goldstein istoricul literar

Analizacircnd micromonografia lui Țicu Goldstein bdquoCilibi Moise un filo-zof popular primul autor evreu de limbă romacircnărdquo (Hasefer 2012) prof univ dr Ștefan Cazimir i-a evidențiat bdquoicircnalta competență icircn domeniul cul-turii iudaice și interferențelor ei cu cultura romacircnărdquo a făcut incursiuni fi-lologice asupra pseudonimului Cilibi al lui Froim Moise Schwarz numele său de stare civilă referiri la obliga-tivitatea școlarizării ndash hederul ndash la copiii evrei ceea ce anulează opinia legată de bdquoanalfabetismulrdquo scriitorului Icircn contextul receptării antume și pos-tume a lui Cilibi Moise a fost aminti-tă aprecierea lui Hasdeu din revista bdquoAghiuțărdquo (1864) despre bdquoMendels-sohn-ul evreilor bucureștenirdquo Privitor la paralela Anton Pann - Cilibi Moise a fost citată aserțiunea etnologului Gh Ghibănescu din 1901 bdquoTot astfel cum ne-a fost dat ca un bulgar icircmpru-

mutacircnd-o să ne redea așa de bine fi-rea neamului nostru iată că un evreu face același lucrurdquo Direcții de cerce-tare universalism și expresie specifi-că icircn aforisme umor bdquoo radiografie a societății romacircnești icircn tranzițierdquo bdquosu-prem elogiurdquo ndash influența scrierilor lui Cilibi Moise asupra lui Caragiale

Vasile Morar valoarea operei de traducător

Prof univ dr Vasile Morar a apre-ciat valoarea formativă a traduceri-lor lui Țicu Goldstein asupra gacircndirii studenților instrumente necesare contraofensivei față de antisemitismul emergent Icircn acest sens a amintit tra-ducerea cărții bdquoMiturile fondatoare ale antisemitismului Din Antichitate pacircnă icircn zilele noastrerdquo de Carol Iancu (Ha-sefer 2005) bdquoMulte alte cărți traduse de Țicu Goldstein () au contribuit și ele pentru substanțierea aceluiași țelrdquo A fost subliniată impor tanța traduceri-lor sale și pentru mai buna cunoaștere icircn racircndul cititorilor romacircni a relației icircn-tre religia și filozofia iudaică Ideea a fost ilustrată prin ultima traducere la care a participat bdquoCe este filozofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan că-reia n-a apucat să-i dea formă defini-tivă misiunea fiind asumată de Gabri-ela Cocora Cartea lansată icircn 2019 la Gaudeamus este bdquoo călătorie prin 20 de secole de gacircndire filozofică repar-tizate potrivit unor secvențe tempora-le extrem de fragmentate și disemina-te pe arii spațio-culturale eterogenerdquo A fost exprimată recunoștința pentru opera de traducător

Răzvan Voncu un exemplu al rezistenței culturii

Conf univ dr Răzvan Voncu de la Facultatea de Litere a Universității din București a argumentat bdquoPerso-nalitatea complexă a celui omagiat ne obligă să ne referim simultan la mai multe planuri ndash eseist publicist tra-ducător cunoscător al culturii romacirc-ne și al celei iudaice icircnsăși această unitate indestructibilă icircntre persoana și creația sa icircl definește ca umanist Rezultatul secolului al XX-lea și icircn primul racircnd al Holocaustului se vede icircn filozofie icircncă din anii rsquo80 icircn ceea ce gacircnditorii au numit laquomoartea omuluiraquo Icircn Occident structuralismele au spart o serie icircntreagă de limbaje iar icircn Ră-sărit ideologia comunistă punacircnd co-lectivitatea icircn prim-plan a strivit omul ca ființă concretă Astfel icircn anii rsquo90 a icircnceput să se vorbească despre o cultură postumanistă pe care noile tehnologii ale comunicațiilor o fac tot mai puternică și tot mai vizibilă chiar icircn viața oamenilor de cultură Suntem tot mai atomizați tot mai dependenți de efemer și tot mai puțin apropiați de rădăcinile clasice ale culturii noastre Icircn acest context personalități cum a fost cea a lui Țicu Goldstein sunt vi-tale esențiale nu neapărat pentru că aș crede icircn rezistența prin cultură dar cred ndash și știu că și Țicu Goldstein cre-dea ndash icircn rezistența culturiirdquo Trei trăsă-

turi care icircl situează pe Țicu Goldstein pe poziția unui umanist de factură modernă sunt icircn viziunea sa prima-tul cărții asupra existenței recupera-rea și restaurarea critică a trecutului și icircn sfacircrșit universalismul a opinat vorbitorul

Alexandru Marinescu Țicu Goldstein un entuziast

al culturiibdquoLegătura lui Țicu Goldstein cu

cultura era atacirct de adacircncă icircncacirct nu poți vorbi despre omul Țicu Goldste-in fără să te referi la cărturarul Țicu Goldsteinrdquo l-a definit directorul CIEP Alexandru Marinescu L-au caracte-rizat bdquovarietatea domeniilor abordate la nivel profesionist energia și en-tuziasmul dăruirea intelectuală față de mentorirdquo A fost un bdquofar pe tăracircm intelectualrdquo cum a reieșit din mărtu-risirea prefațatorului Carol Iancu l-a descoperit pe Cilibi Moise după ce l-a cunoscut pe Țicu Goldstein A tră-it Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 de la București baricadat icircn casă cu familia rămacircnacircndu-i icircn memorie ges-tul unui ucenic al tatălui său bdquoun țigan pe nume Dumitrurdquo bătacircnd icircn ușă le adusese macircncare bdquogest de omenie icircn vremuri de neomenierdquo O amintire din copilărie ndash suferința de a fi pierdut banii primiți pentru munca mamei sale urmărindu-l o viață ndash denota sensibili-tate Remarcabilă ndash pasiunea cu care icircși susținea propunerile de publicare a unor cărți ca membru al Consiliu-lui Editorial al Hasefer-ului A publicat frecvent la RE cu bdquodorință de ancora-re icircn prezentrdquo

Iulia Deleanu Verticalitatea unui intelectual evreu romacircn

icircnainte și după rsquo89Demnitatea lui Țicu Goldstein icircn

fața nedreptăților sociale a fost domi-nanta urmărită de Iulia Deleanu (RE) A fost colaborator la Revista Cultu-lui Mozaic (RCM) icircntr-un moment icircn care majoritatea intelectualilor evrei ocoleau instituțiile culturale comuni-tare Icircși puteau risca poziția socială I s-a propus cacircnd era redactor la Radio să devină membru de partid A refuzat Icircn rsquo73 bdquobeneficiarrdquo al inter -dicției pentru nemembrii de partid de a lucra icircn presă a ajuns la Institutul de Igienă sociolog Icircn toți acești ani co-laborarea la RCM a icircnsemnat un act de rezistență spirituală După 89 și-ar fi putut face un capital din nedreptățile icircndurate icircn totalitarism Dar nu era vacircnător de avantaje sociale și ono-ruri Restructurarea orientării politice a FCER cacircnd a venit la conducere acad Nicolae Cajal a facilitat revis-tei cu nume și conținut nou emulația culturală capabilă să-i asigure confort spiritual Hasefer-ul l-a ajutat să se

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl La București a avut loc un amplu simpozion bdquoIn memoriam Țicu Goldstein

zlrdquo organizat de FCER la Sinagoga Mare din Capitală la inițiativa prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier Manifes-tarea a fost urmată de inaugurarea monumentului funerar al lui Țicu Goldstein la Cimitirul Giurgiului Evenimentul de la Sinagoga Mare deschis de directo-rul DCIAM Robert Schorr a fost o evocare din diverse unghiuri a personalității unuia dintre bdquoultimii cărturari evrei romacircni ai veacului trecut și icircnceput de se-col XXIrdquo cum icircl caracteriza președintele FCER dr Aurel Vainer Icircn public s-a aflat și fiul celui dispărut dr Felix Goldstein

(Continuare icircn pag 5)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU GEORGE GIcircLEA

R Voncu (dr) Șt Cazimir C Iancu A Vainer Al Marinescu și V Morar

Inaugurarea monumentului de la mormacircntul lui Țicu Goldstein

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 5

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl afirme ca pro-motor de filozo-

fie iudaică și istorie a evreilor romacircni

Felicia Waldman amintirile lui Țicu Goldstein

povestite chiar de elConf univ dr Felicia Waldman

de la Universitatea din București și-a propus să facă auzită vocea lui Țicu Goldstein realizacircnd o selecție dintr-un interviu acordat cu umor și har de po-vestitor Georgetei Pană pentru Cen-tropa bdquoDe sărbători după ce pregătea casa pentru primirea Pesahului a Pu-rimului sau a Hanucăi mama se du-cea la Templul Coral și nu la Sinagoga Malbim unde mergea tata de obicei Ei icirci plăcea mai mult acolo pentru că voia să vadă și să fie văzută La Tem-plul Coral se legau mai ușor prietenii relații Noi copiii ne jucam icircn curtea sinagogii sau ne trimiteam bezele cu cunoscuții care stăteau la balcon Icircn fi-ecare an de Iom Kipur mama spunea laquoVai ce ușor a fost postul anul ăstaraquo Era clar că avea un antrenament se-rios icircn sensul acesta Eu și cu fratele meu mai macircncam pe furiș dar mama se făcea că nu observă A avut toa-tă viața o vitalitate extraordinară [] Trebuia să mergem la Teatrul Savoy unde grădinița mea avea serbare iar mașina i-a dus acolo pe cei care jucau pe scenă Eu aveam de dat o singură replică și anume laquoMi se rupe inima de mila taraquo Din cauza emoției am spus-o icircnsă pe dos laquoMi se rupe mila de inima taraquo Toată lumea a racircs cacircnd trebuia să fie un moment tragic Așa icircncacirct cariera mea de actor a icircnceput și s-a terminat cu o singură replică [] Am fost șef de promoție și icircn aceas-tă calitate am vorbit la Templul Coral icircn numele tuturor băieților confirmați atunci Am fost fascinat de șarmul per-sonal pe care rabinul Șafran icircl avea icircncă de pe atunci El nu cobora la turmă ci ridica turma la el Peste ani i-am povestit rabinului ndash din a cărui operă am tradus icircn romacircnă ndash impresia pe care mi-a făcut-o icircn copilărierdquo

Adrian Niculescu un bonom cuceritor

Conf univ dr Adrian Niculescu de la SNSPA s-a referit la Țicu Goldstein ca la bdquoun om de o bonomie extraor-dinară de o maximă deschidere de o simpatie cuceritoarerdquo dar și bdquode o imensă modestie și abnegațierdquo Os-moza spirituală dintre Carol Iancu și Țicu Goldstein a caracterizat-o drept bdquoun binomrdquo de multe ori icircntacirclnindu-i icircmpreună la conferințe internaționale și admiracircndu-le performanțele icircn plan istoric respectiv filozofic Pe de o par-te icircn 2001 vorbitorul a icircntreprins o călătorie aproape inițiatică alături de Țicu Goldstein la Montpeacutellier la un co-locviu la care au participat amacircndoi Pe de altă parte prof Carol Iancu a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Adrian Niculescu finalizată icircn 2002 Casa lui Țicu Goldstein plină de cărți era și bdquoo oază de reculegere muzicalărdquo Icircn evocarea sa vorbitorul a ținut să descrie figura unui om bun nu doar a unui literat

Filozofia și poezia repere spirituale

Drd Marina Nicolaev de la Uni-versitatea bdquoPaul Valeacuteryrdquo din Montpe-llier arhitectă și-a intitulat comunica-rea bdquoEtica Prima și poezia au fost la sufletul meu dintotdeaunardquo Pe Țicu Goldstein l-a cunoscut mai bine din

2012 cu ocazia festivității de acorda-re a premiilor bdquoDr Alexandru Șafranrdquo I-a propus atunci un interviu de aici titlul comunicării Momentul semnifi-cativ al vieții sale a fost icircntacirclnirea cu Al Șafran reper amintit și icircn intervi-ul pentru Centropa citat de Felicia Waldman Prima carte tradusă de Țicu Goldstein pentru Editura Hasefer a fost constituită de memoriile lui Al Șafran bdquoUn tăciune smuls flăcărilorrdquo icircn 1996 cacircnd director era Zigu Ornea Ulterior avea să traducă din franceză aproape toate cărțile fostului șef-rabin al Romacircniei Vorbitoarea s-a oprit și asupra poeziilor haiku aparținacircndu-i lui Țicu Goldstein reunite icircn volume-le bdquoMuntele visuluirdquo și bdquoVeșnicia trece prin clipărdquo dacircnd citire cacirctorva poeme bdquoUna dintre zilele icircn care a făcut Dum-nezeu lumea poartă numele Liberta-te Icircn această zi a trăit și a creat Țicu Goldsteinrdquo a icircncheiat vorbitoarea

Iancu Țucărman modestia lui Țicu Goldstein

Din public a luat cuvacircntul Iancu Țucărman supraviețuitor al Trenu-rilor Morții de la Iași la Podu Iloaiei care a reliefat modestia lui Țicu Gold-stein Icircn opinia vorbitorului cu cacirct o personalitate acumulează mai multe cunoștințe pe care icircnvață să le ofere celorlalți cu atacirct dovedește o modes-tie mai rar icircntacirclnită Au fost buni par-teneri de dialog Țicu Goldstein nu icircl lăsa să-l laude ci voia să-i audă păre-rile contrarii față de ale lui Dezbăteau icircmpreună subiecte precum credința icircn Dumnezeu sau concepția asupra iubi-rii și a relațiilor interumane

Inaugurarea monumentului funerar din Cimitirul Giurgiului

După simpozionul dedicat memo-riei lui Țicu Goldstein o parte din-tre apropiații săi alături de fiul Felix Goldstein au fost prezenți la inițiativa profesorului Carol Iancu la inaugura-rea monumentului funerar de la mor-macircntul lui Țicu Goldstein din Cimitirul evreiesc din Șoseaua Giurgiului De altfel monumentul a fost realizat de Departamentul SACRA sub icircndru-marea președintelui CEB ing Paul Schwartz din donațiile unor prieteni și foști colaboratori ai lui Țicu Gold-stein Prof Carol Iancu a ținut să le mulțumească donatorilor și lui Paul Schwartz pentru organizare

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer a oficiat o ceremonie religioasă iar cei prezenți au aprins lumacircnări și au ținut un moment de reculegere icircn amintirea lui Țicu Goldstein

Paul Schwartz a mulțumit celor prezenți și celor care au participat la simpozionul din Sinagoga Mare icircn special inițiatorului evenimentului prof Carol Iancu amintind că pierde-rea lui Țicu Goldstein este foarte greu de recuperat oameni de talia sa năs-cacircndu-se foarte rar O pierdere atacirct pentru evreii din Romacircnia cacirct și pen-tru cultura romacircnă icircn general a mai spus Paul Schwartz

bdquoIcircl țin minte pe tata ca fiind un en-tuziast al vieții un om de o vitalitate extraordinară pacircnă icircn ultimul moment De aceea prezența dumneavoastră aici este un gest frumos pentru care vă mulțumescrdquo a spus Felix Goldstein

Icircn final prof Carol Iancu și-a ex-primat speranța că Țicu Goldstein va rămacircne icircn memoria noastră și a citit versurile care stau scrise pe monu-mentul său funerar

bdquoDa era un pomA fost cacircndva și-un omA fost o lumehelliprdquoLa finalul icircntregii manifestări prof

Carol Iancu a mulțumit participanților și celor care nu au putut veni deși și-au exprimat dorința din cauza pan-demiei de coronavirus De asemenea el le-a mulțumit colegilor care i s-au alăturat și au participat la finanțarea monumentului funerar și anume An-drei Corbea-Hoișie (Iași) Michael Fin-kenthal (Ierusalim) Adrian Niculescu (București) Avinoam Șafran și Esther Starobinski-Șafran (Geneva)

Prof Carol Iancu a adresat feli-citări pentru succesul simpozionului președintelui Aurel Vainer directo-rului Robert Schorr precum și echi-pei tehnice de la Dept Cultură al FCER Mulțumiri au mai fost adresa-te președintelui CEB Paul Schwartz prim-rabinului Rafael Shaffer echipei de la SACRA

După serviciul religios de la mațeiva lui Țicu Goldstein zl la pro-punerea prof Ștefan Cazimir a avut loc o vizită la mormacircntul lui Constan-tin Dobrogeanu Gherea zl aflat tot icircn Cimitirul Giurgiului A fost primul gest comunitar comemorativ după o sută de ani de la moartea lui Icircn prezența profesorilor Ștefan Cazimir și Carol Iancu prim-rabinul Rafael Shaffer a spus El Male Rahamim pentru odihna sufletului lui Constantin Dobrogeanu Gherea

(Urmare din pag 4)

IStAnBUL ndash Comemorare a 78 de ani de la scufundarea Strumei

La fel ca icircn fiecare an din 2015 icircncoace autoritățile din Istanbul icircmpreună cu reprezentanți ai comunității evreiești din Turcia au organizat pe 24 februarie o comemorare oficială a scufundării icircn 1942 a vasului Struma Eveni-mentul a avut loc chiar icircn apropierea locului unde vasul a fost torpilat acum 78 de ani icircn districtul Sarayburnu Conform declarației purtătorului de cuvacircnt al Ministerului de Externe turc Hami Aksoy ceremonia a fost găzduită de Guvernatorul orașului pentru a marca implicarea Turciei icircn acest moment tragic din istoria evreilor icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial bdquoComemorăm cu respect și onoare memoria tuturor celor care și-au pierdut viața pe vasul Struma icircn speranța că vor reuși să scape de Holo-caust acum 78 de anirdquo a spus el (httpswwwaacomtrenturkeyturkey-marks-anniversary-of-1942-refugee-ship-disaster1743536)

La eveniment au participat pe lacircngă conducerea comunității evreiești atacirct Consulul Statului Israel cacirct și Consulul General al Romacircniei precum și viceprimarul orașului Printre vorbitori s-a numărat și Metin Delevi unul dintre membrii de seamă ai comunității evreiești din Istan-

bul care a subliniat icircn discursul lui bdquoIcircn decembrie 1941 aproa-pe 800 de evrei romacircni s-au icircmbarcat pe Struma icircndrep-tacircndu-se spre ceea ce avea să devină sfacircrșitul lor comun cel mai tacircnăr era Sorin Schwartz de șase ani iar cea mai icircn vacircr-stă Liza Glickman de 70 de ani [hellip] Călătoria care icircn mod normal ar fi durat 14 ore a luat 3 zile dar icircn final au ajuns la Istanbul Pe vas se icircmbarcase-ră mult mai mulți pasageri de-cacirct putea acesta să ducă iar necesitățile nu puteau fi aco-

perite Vremea era rece iar motorul era stricat Icircn plus o altă surpriză și mai neplăcută icirci aștepta pe pasageri aici nici Marea Britanie nici Germania nu permiteau continua-rea călătoriei și nici Romacircnia nu voia să icirci primească icircna-poi O așteptare care avea să dureze 70 de zile a icircnceput atunci Semiluna Roșie și comunitatea evreiască din Istan-bul au icircncercat să răspundă strigătelor de ajutor trimițacircnd

alimente Unul dintre cei care au participat la acest efort a fost tatăl meu care avea la vremea aceea numai 14 ani Icircncă icircși amintește și astăzi cacirct de ne-ajutorat s-a simțit Speranțele au dispărut pe 23 februarie 1942 Cum motorul nu mergea vasul a fost tractat icircn mare pe coasta Şile Icircn dimineața următoare un submarin so-vietic a torpilat nava ucigacircnd aproximativ 768 de refugiați icircn ceea ce a devenit cel mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră

Submarinul sovietic Shch-213 care a scufundat Stru-ma a anunțat dezastrul la bază icircn numai cacircteva propoziții laquoIcircn dimineața de 24 februarie 1942 am dat peste un vas inamic nepăzit Vasul a fost torpilat cu succes de la 1118 metri Tinerii ofițeri comandantul navei subofițerii și mari-narii flotei roșii care au tras torpila au demonstrat un curaj exemplarraquo

Nu are sens să căutam criminalii sau pe cei mai vinovați de ceea ce s-a icircntacircmplat Așa cum spunea odată un cercetător al Holocaustului icircn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial nici o țară nu a rămas cu macircinile curate unele s-au murdărit mai puțin altele mai mult icircnsă aceste momente trebuie analizate icircn profunzime și trebuie să tra-gem icircnvațămintele adecvate din ele [hellip]rdquo

Programul manifestării a inclus o prezentare a istoriei Strumei un discurs din partea comunității evreiești (Metin Delevi) un discurs al viceprimarului Istanbulului Kadiș și El Male Rahamim rostite de către Rabinul Șef precum și lansarea pe apă a unor coroane de flori de către Rabinul Șef viceprimar și copiii de la școala evreiască

Icircn public s-au aflat reprezentanți ai autorităților locale ai Ministerului de Externe turc diplomați jurnaliști membri ai comunității evreiești dar și cetățeni turci interesați de această parte a istoriei recente

Comemorarea devenită deja tradiție este un pas sem-nificativ spre normalitate și demonstrează o deschidere care ar merita folosită pentru a afla mai multe detalii din surse pacircnă acum mai puțin sau deloc disponibile despre ceea ce a făcut posibil finalul tragic atacirct de singular al Stru-mei și al celor icircmbarcați pe ea zrsquorsquol

FELICIA WALDMAN

Foto courtesy of Metin Delevi

Foto courtesy of Metin Delevi

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

La 20 februarie ac la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) fostul ambasador american icircn Romacirc-nia Alfred Moses și-a lansat cartea bdquoJurnal de Bucureștirdquo cu un subtitlu edificator bdquoDrumul Romacircniei de la icircn-tuneric la luminărdquo Moses a fost amba-sadorul SUA la București din decem-brie 1994 pacircnă icircn 1997 o perioadă istorică icircn care Romacircnia făcea primii pași dificili către lumea democratică cu toate atributele sale ndash privatiza-rea drepturile minorităților alegerile libere dorința Romacircniei de a intra icircn NATO dar și cu particularitățile nega-tive implicite ale unei democrații prost interpretate de pildă extremismul sau antisemitismul

Lansarea a constat dintr-un dialog icircntre fostul ambasador al SUA și prof univ dr Liviu Rotman de la SNSPA iar răspunsurile la icircntrebări au relevat marile probleme pe care le-a icircntacircmpi-nat țara noastră pe calea schimbărilor de structură precum și rolul diploma-tului american care a icircncercat și de multe ori a și reușit să icircndrume Ro-macircnia icircn direcția cea bună spre Vest

Liviu Rotman a apreciat că icircn car-tea lui Alfred Moses este și cronicar și actor al timpurilor sale iar volumul reflectă perioada de intrare icircn norma-litate a societății romacircnești un proces dificil mai ales la icircnceput Profesorul Rotman a menționat momentul ante-rior numirii lui Moses ca ambasador perioada Ceaușescu anul 1978 cacircnd Alfred Moses a venit icircn Romacircnia și bdquoa făcut istorierdquo salvacircnd de la demola-re Sinagoga Mare De asemenea el a arătat că icircn toată perioada icircn care Moses a fost ambasador printre prin-cipalele sale icircngrijorări a fost cea pri-vind activitatea partidelor extremiste despre care a vorbit de mai multe ori cu președintele Iliescu precum și icircn-grijorarea Statelor Unite privind reabi-litarea lui Antonescu

Alfred Moses și-a amintit de aces-te momente a subliniat că a avut nu-meroase intervenții și luări de poziție legate de cele două probleme bdquoJurnal de Bucureștirdquo prezintă pe larg demer-surile pe care le-a inițiat icircn perioada ceaușistă icircn favoarea comunității evreilor ca reprezentant al guvernului american pentru problemele evreiești și ca președinte al Comitetului Evre-iesc American icircn primul racircnd icircn ceea ce privește emigrarea lor Cartea de-taliază negocierile cu autoritățile ro-macircne inclusiv la nivelul cel mai icircnalt pentru a permite emigrarea evreilor icircn Israel icircn schimbul acordării Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate Romacirc-niei pe baza Legii Jackson-Vanick aceasta fiind condiționată de cele două probleme Un aspect poate mai puțin știut pe care Moses l-a relatat icircn volum și pe care l-a criticat este intervenția Statului Israel icircn procesul de emigrare a evreilor romacircni con-tra cost Alfred Moses scrie că nu a cunoscut faptul că Israelul a plătit pentru evrei de fapt inutil deoarece el ajunsese la o icircnțelegere cu privi-re la emigrare fără nici un alt fel de avantaje materiale pentru Romacircnia icircn afara celor prevăzute prin acorda-rea Clauzei A obține anual Clauza din partea Congresului chiar și după 1989 a fost un lucru deosebit de di-ficil din cauza icircmpotrivirii unor legis-latori americani din ambele Camere care reprezentau anumite grupuri de interese (de exemplu cel al maghia-rilor) Și icircn cuvacircntul său și icircn carte Moses a descris relația sa foarte bună cu șef-rabinul Moses Rosen relație care la icircnceput a fost umbrită de sus-piciuni dar care icircncetul cu icircncetul s-a transformat icircn prietenie el icircnțelegacircnd

poziția uneori ambiguă a șef-rabinului icircn relațiile cu conducerea Romacircniei Icircn cei aproximativ 25 de ani icircn care s-a ocupat de problema evreilor din Romacircnia Alfred Moses evreu credin-cios a vizitat numeroase comunități sinagogi a participat la Hanuchiade și a văzut cu durere icircn suflet cum comunitățile dispar icircncetul cu icircncetul Icircn perioada de dinainte de 1989 a remarcat el evreimea din Romacircnia a fost izolată evreii erau dați afară din serviciu lumea cunoștea prea puțin situația lor

Cartea prezintă foarte pe larg ndash iar Moses a povestit și la lansare ndash de-mersurile complicate pentru salva-rea Sinagogii Mari și icircncercarea de salvare a Sinagogii Sefarde care icircn pofida promisiunilor a fost demola-tă De fapt a menționat Moses el a ajuns ambasador icircn Romacircnia datorită activității sale de dinainte de 1989 pe linie evreiască

Icircn dialogul de la lansare Liviu Rot-man a arătat că SUA s-au interesat icircntotdeauna de problema evreilor ro-macircni Chiar și primul trimis american Peixotto a venit icircn Romacircnia cu o scri-soare a președintelui american Ulys-ses Grant cu privire la situația evre-ilor Icircncepacircnd de atunci diplomația americană a avut icircn vedere această

problemă iar Alfred Moses a fost un demn continuator al acestei linii a re-marcat Liviu Rotman

Referindu-se la perioada icircn care a devenit ambasador Moses a arătat că a continuat să se preocupe de drep-turile evreilor icircn contextul legislației romacircnești referindu-se icircn acest sens la problema retrocedării bunurilor co-munitare și particulare Dar el a preci-zat că nu a fost ambasadorul evreilor ci al Statelor Unite ale căror interese le-a reprezentat

Atacirct icircn cadrul dialogului cacirct mai ales icircn volum Alfred Moses a descris eforturile Romacircniei sprijinite de Sta-tele Unite de el personal legate de dorința de a face parte din NATO ela-borarea Parteneriatului stra tegic romacirc-no-american ca un fel de compensație pentru excluderea Romacirc niei din pri-mul val al aderării la Ali anța atlantică și a arătat că primirea icircn primul val a numai trei țări a avut motive de poli-tică internă americană trebuia con-vins Congresul care era foarte atent la factorul cheltuieli Icircn carte se pre-zintă detaliat demersurile făcute pen-tru semnarea tratatelor bilaterale de prietenie cu Ungaria și respectiv cu Ucraina condiții obligatorii pentru pri-mirea Romacircniei icircn NATO Moses de-scrie și vizitele familiei Bush a lui Hil-

lary Clinton și a președin telui Clinton acesta fiind icircntacircmpinat de 500000 de romacircni Un aspect interesant des-pre care a vorbit ambasadorul și care este detaliat icircn carte este procesul spinos al privatizării icircntacircrziat mult icircn Romacircnia din lipsa voinței politi-ce din cauza temerilor că icircnchiderea unor fabrici neproductive respec-tiv trimiterea icircn șomaj a angajaților vor avea efecte negative icircn alegeri Moses a recunoscut că icircn acest do-meniu nu se poate lăuda cu prea mari succese Icircn carte există o serie de portrete ale unor personalități politice din perioada respectivă președinții Ion Iliescu și Emil Constanti nescu

EVA GALAMBOS

ndash Cum a fost primit filmul la Berlin Care a fost reacția publicului chiar dacă vorbim de un public de festival ceva mai avizat

ndash Orașul este marcat de efectul Berlinalei care este un fenomen cultural și social

Surpriza plăcută pentru mine a fost să văd mii de oa-meni fluxuri icircntregi de oameni mergacircnd la filmele din fes-tival inclusiv la cele patru proiecții ale filmului nostru Am avut mereu public numeros și răbdător La fiecare din cele patru proiecții am avut parte de același tip de experiență oameni care au stat la cele trei ore de film și care au par-ticipat la discuții Spre exemplu prima discuție de după proiecție a durat aproximativ o oră A fost un val de icircntrebări multe dintre ele către mine despre tehnica de cercetare Foarte multe icircntrebări și către Radu Jude despre cum am luat decizia de a spune povești doar despre victime nu și despre criminalii de război care au fost implicați icircn atrocități Oamenii au fost curioși care a fost logica regizorală și ce loc ocupă acest film icircn creația lui Radu Jude din ultimii ani

Au fost discuții foarte serioase iar lumea a icircnțeles care a fost logica noastră de a alege anumite formule Lumea a icircnțeles că e foarte important efectul de acumulare pe care icircl creează filmul și că toate cele trei ore icircși au rostul lor pen-tru că doar așa poți icircnțelege complexitatea unei atrocități icircn masă De asemenea aparența statică a filmului are un efect angajant asupra publicului care este pus icircn postura să icircși imagineze diferite situații din pogrom

ndash Ați propus icircn acest film o altfel de formulă cinema-tografică avacircnd la bază doar fotografii și istorisiri Cum a primit publicul această formulă

ndash Această formulă este cumva nouă pentru Romacircnia Am discutat foarte mult cu Radu Jude precedentele exis-tente icircn acest sens el fiind un foarte bun cunoscător al is-toriei cinematografiei și am putut vedea tot felul de formule inclusiv aceasta cu folosirea extensivă a fotografiilor sau a portretelor icircn filme Pentru specialiști nu este neapărat ceva rar sau nou

ndash Dincolo de abordarea asta cinematografică și viziu-nea voastră regizorală bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo are o muncă de cercetare foarte mare icircn spatehellip

ndash Nu neapărat Filmul are autonomia lui și ca orice altă producție din momentul icircn care e lansată pe piață autorii

filmului și tot efortul de creație trec icircn plan secund Noi am plecat de la ideea că multe din cărțile despre Pogromul de la Iași și din filmele documentare făcute pacircnă acum și sunt cacircteva au această viziune panoramică și sintetică care se concentrează asupra sistemului decizional asupra ideologiei regimului și asupra forțelor care se pun icircn slujba unui proiect statal de exterminare și purificare etnică Noi abordăm o altă perspectivă privind dinspre victime și re-constituim realitatea unei crime icircn masă cu aspectul unui arhipelag de situații de violență Atunci cacircnd pățesc ceva oamenii nu au neapărat imaginea de ansamblu a situației generale De asemenea pentru că am studiat profilul și motivațiile a sute de criminali de război e important de știut că oamenii se angajează icircn acte violente avacircnd tot felul de declanșatori E important așadar de știut ce icirci mișcă pe oameni pentru a cunoaște natura violenței și ce resimte victima Pentru că uneori este doar ideologia alteori este doar dorința de jaf o memorie istorică pe care vor să o răzbune sau situația personală contează foarte multe lu-cruri Am vrut să vedem cum resimt victimele o situație de escaladare de tipul acesta

ndash Cum ați ajuns la aceste fotografii și la aceste poveștindash Studiind Pogromul de la Iași și avacircnd această preocu-

pare pentru că tendința aceasta se regăsește peste tot icircn lumea academică de evidențiere a situației victimelor fă-cacircnd documentarea asta sistematică am avut intuiția din capul locului de fiecare dată cacircnd am găsit fotografii să le scanez și să le adun La un moment dat mi-am dat seama că cercetarea icircncepe să aibă un caracter reprezentativ

Am adunat fotografii de la Arhivele Naționale din Iași o altă sursă importantă a fost Arhiva Yad Vashem de unde am cumpărat pozele la fel și Arhiva Joint de la New York o parte sunt de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia Sursa principală a fost icircnsă un album publicat icircn 1970 pe baza muncii unui activist al memoriei care a adu-nat de la familii fotografii ale celor decedați icircn Pogromul de la Iași Sunt 364 de imagini icircn acest album iar pentru toa-te aceste portrete am căutat informații icircntr-o bază de date imensă pe care am constituit-o icircn acești 10 ani

Icircn finalul interviului l-am icircntrebat pe Adrian Cioflacircncă icircn ce alte festivaluri va mai fi proiectat filmul și cacircnd va intra icircn cinematografe pentru publicul larg Avacircnd icircn ve-dere icircnsă măsurile recente de suspendare sau anulare a evenimentelor culturale premiera filmului programată icircn cadrul Festivalului One World Romacircnia nu va mai avea loc festivalul fiind anulat

Programul festivalier și data intrării icircn cinematografele din țară a filmului bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo vor fi probabil anunțate icircn funcție de evoluția restricțiilor impuse temporar de autorități icircn ceea ce privește adunările publice

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul american Alfred Moses și evreii romacircni

Adrian Cioflacircncă despre documentarul bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo

bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo film de montaj compus icircn icircntregime din fotografii de arhivă și documente referitoare la Pogromul de la Iași din iunie 1941 regizat de Radu Jude și Adrian Cioflacircncă a avut recent premiera mondia-lă la editția a 70-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Despre acest film proiectat la unul dintre cele mai im-portante festivaluri de profil din Europa am stat de vorbă pentru bdquoRealitatea Evreiascărdquo cu unul dintre cei doi regi-zori istoricul Adrian Cioflacircncă directorul CSIER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Aurel Vainer demers cultural icircmpotriva antisemitismului

bdquoȚicu Goldstein iubea cartea o onora icircmpărtășind și celorlalți bucuria experiențelor sale intelectualerdquo i-a de-finit atitudinea față de cultură dr Aurel Vainer bdquoA fost foarte prezent printre colaboratorii Hasefer-ului și Realității Evreiești susținacircndu-și ardent opinii-le icircn adunări publice Era icircntotdeauna profund documentat și extrem de con-vingător icircn intervențiile sale S-a re-marcat prin traduceri din opera filozo-fică a dr Alexandru Șafran A absolvit Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost redactor de emi-siuni culturale la Radio a fost foarte apropiat de comunitate promotor al culturii icircn general al celei iudaice icircn special A influențat prin traduceri perceperea corectă a evreilor contra-caracircnd deformările din mentalitatea publică cauzate de antisemiți și apro-pierea de comunitatea noastră a unor remarcabili intelectuali neevrei unii ndash prezenți icircn sală Mulțumesc profeso-rului Carol Iancu președinte al Consi-liului Științific pentru Studierea Istoriei Evreilor din Romacircnia conducător al colectivului angrenat icircn Proiectul laquoMe-morie și recunoștințăraquo pentru cerce-tarea faptelor de omenie ale neevre-ilor din Romacircnia față de evrei icircn anii Holocaustuluirdquo a spus președintele FCER icircn deschiderea evenimentului

Carol Iancu adevărata activitate publicistică

a lui Țicu Goldstein a fost după 1989Icircn intervenția sa prof univ dr Ca-

rol Iancu i-a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru menținerea icircn program a acestei manifestări cultura-le o decizie deloc ușoară I-a amintit pe invitații care nu au putut fi de față ndash Avinoam Safran și Esther Staro-binski-Safran de la Universitatea din Geneva Michael Finkenthal de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și Alexandru-Florin Platon de la Univer-sitatea bdquoAl I Cuzardquo din Iași A salutat prezența lui Felix Goldstein fiul celui omagiat și a Gabrielei Cocora care a continuat ultima traducere a lui Țicu Goldstein ndash cartea bdquoCe este filosofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan lansată de Editura Hasefer la Gau-deamus 2019 Vorbitorul a subliniat că regimul totalitar comunist a căzut cacircnd Țicu Goldstein născut icircn 1929 ajungea la vacircrsta pensionării după o

activitate de excepție ca traducător din franceză al celor mai importanți filozofi din Occident ca redactor la Radiodifuziunea Romacircnă ca publi-

cist la Revista Cultului Mozaic Icircn loc să se retragă comod a preferat ca abia de-atunci să-și icircnceapă veri-tabila activitate prin redescoperirea unor personalități uitate precum Cili-bi Moise și Adolphe Stern La Editura Hasefer a tradus o serie de cărți de calibru pentru iudaismul romacircnesc și cel european icircn primul racircnd opera cvasicompletă a șef-rabinului Alexan-dru Șafran Țicu Goldstein a fost și un eseist de excepție calitate vizibilă mai ales icircn cartea bdquoUniversalismul iudaicrdquo Icircndrăgostit de cărți și de muzica cla-sică nu a făcut parte din Partidul Co-munist Romacircn dar nici nu s-a icircnchis icircn turnul de fildeș al intelectualului A fost un adevărat om de cultură și un fin observator al lumii icircn care trăia a conchis vorbitorul

Ovidiu Șimonca pentru ca această lume

să rămacircnă icircn cadrul democrațieiCentrată pe colaborarea lui Țicu

Goldstein la Observator Cultural (OC) comunicarea redactorului șef adjunct al amintitei reviste Ovidiu Șimonca a constat icircn comentarii și observații despre bdquoacribia cronicarului și tradu-cătoruluirdquo bdquoDorea să-și vadă textele icircnainte de tipărire pentru ca acestea să fie impecabile lingvistic Prin pro-cesul de urmărire a textului l-aș numi un cronicar totalrdquo A fost preocupat de raportul autorului față de propria operă și biografie de sinuozitățile tra-seelor biografice ale unor intelectuali de marcă ai secolului XX cu simpatii față de mișcările de extremă dreapta icircn anii de ascensiune și guvernare După război unii s-au dezis de con-vingerile lor (Cioran) alții ndash nu (Elia-de Heidegger) Prin ceea ce a scris Țicu Goldstein bdquoa arătat un lucru pe care trebuie să-l avem permanent icircn vedere cum facem ca această lume să rămacircnă icircn cadrul democratic Nu avem voie să uităm Holocaustul dar icircn același timp să ne străduim să mergem mai departe icircmpreunărdquo Țicu Goldstein a oferit un model de dialog icircn acest spirit

Ștefan Cazimir Țicu Goldstein istoricul literar

Analizacircnd micromonografia lui Țicu Goldstein bdquoCilibi Moise un filo-zof popular primul autor evreu de limbă romacircnărdquo (Hasefer 2012) prof univ dr Ștefan Cazimir i-a evidențiat bdquoicircnalta competență icircn domeniul cul-turii iudaice și interferențelor ei cu cultura romacircnărdquo a făcut incursiuni fi-lologice asupra pseudonimului Cilibi al lui Froim Moise Schwarz numele său de stare civilă referiri la obliga-tivitatea școlarizării ndash hederul ndash la copiii evrei ceea ce anulează opinia legată de bdquoanalfabetismulrdquo scriitorului Icircn contextul receptării antume și pos-tume a lui Cilibi Moise a fost aminti-tă aprecierea lui Hasdeu din revista bdquoAghiuțărdquo (1864) despre bdquoMendels-sohn-ul evreilor bucureștenirdquo Privitor la paralela Anton Pann - Cilibi Moise a fost citată aserțiunea etnologului Gh Ghibănescu din 1901 bdquoTot astfel cum ne-a fost dat ca un bulgar icircmpru-

mutacircnd-o să ne redea așa de bine fi-rea neamului nostru iată că un evreu face același lucrurdquo Direcții de cerce-tare universalism și expresie specifi-că icircn aforisme umor bdquoo radiografie a societății romacircnești icircn tranzițierdquo bdquosu-prem elogiurdquo ndash influența scrierilor lui Cilibi Moise asupra lui Caragiale

Vasile Morar valoarea operei de traducător

Prof univ dr Vasile Morar a apre-ciat valoarea formativă a traduceri-lor lui Țicu Goldstein asupra gacircndirii studenților instrumente necesare contraofensivei față de antisemitismul emergent Icircn acest sens a amintit tra-ducerea cărții bdquoMiturile fondatoare ale antisemitismului Din Antichitate pacircnă icircn zilele noastrerdquo de Carol Iancu (Ha-sefer 2005) bdquoMulte alte cărți traduse de Țicu Goldstein () au contribuit și ele pentru substanțierea aceluiași țelrdquo A fost subliniată impor tanța traduceri-lor sale și pentru mai buna cunoaștere icircn racircndul cititorilor romacircni a relației icircn-tre religia și filozofia iudaică Ideea a fost ilustrată prin ultima traducere la care a participat bdquoCe este filozofia evreiascărdquo de Geacuterard Bensussan că-reia n-a apucat să-i dea formă defini-tivă misiunea fiind asumată de Gabri-ela Cocora Cartea lansată icircn 2019 la Gaudeamus este bdquoo călătorie prin 20 de secole de gacircndire filozofică repar-tizate potrivit unor secvențe tempora-le extrem de fragmentate și disemina-te pe arii spațio-culturale eterogenerdquo A fost exprimată recunoștința pentru opera de traducător

Răzvan Voncu un exemplu al rezistenței culturii

Conf univ dr Răzvan Voncu de la Facultatea de Litere a Universității din București a argumentat bdquoPerso-nalitatea complexă a celui omagiat ne obligă să ne referim simultan la mai multe planuri ndash eseist publicist tra-ducător cunoscător al culturii romacirc-ne și al celei iudaice icircnsăși această unitate indestructibilă icircntre persoana și creația sa icircl definește ca umanist Rezultatul secolului al XX-lea și icircn primul racircnd al Holocaustului se vede icircn filozofie icircncă din anii rsquo80 icircn ceea ce gacircnditorii au numit laquomoartea omuluiraquo Icircn Occident structuralismele au spart o serie icircntreagă de limbaje iar icircn Ră-sărit ideologia comunistă punacircnd co-lectivitatea icircn prim-plan a strivit omul ca ființă concretă Astfel icircn anii rsquo90 a icircnceput să se vorbească despre o cultură postumanistă pe care noile tehnologii ale comunicațiilor o fac tot mai puternică și tot mai vizibilă chiar icircn viața oamenilor de cultură Suntem tot mai atomizați tot mai dependenți de efemer și tot mai puțin apropiați de rădăcinile clasice ale culturii noastre Icircn acest context personalități cum a fost cea a lui Țicu Goldstein sunt vi-tale esențiale nu neapărat pentru că aș crede icircn rezistența prin cultură dar cred ndash și știu că și Țicu Goldstein cre-dea ndash icircn rezistența culturiirdquo Trei trăsă-

turi care icircl situează pe Țicu Goldstein pe poziția unui umanist de factură modernă sunt icircn viziunea sa prima-tul cărții asupra existenței recupera-rea și restaurarea critică a trecutului și icircn sfacircrșit universalismul a opinat vorbitorul

Alexandru Marinescu Țicu Goldstein un entuziast

al culturiibdquoLegătura lui Țicu Goldstein cu

cultura era atacirct de adacircncă icircncacirct nu poți vorbi despre omul Țicu Goldste-in fără să te referi la cărturarul Țicu Goldsteinrdquo l-a definit directorul CIEP Alexandru Marinescu L-au caracte-rizat bdquovarietatea domeniilor abordate la nivel profesionist energia și en-tuziasmul dăruirea intelectuală față de mentorirdquo A fost un bdquofar pe tăracircm intelectualrdquo cum a reieșit din mărtu-risirea prefațatorului Carol Iancu l-a descoperit pe Cilibi Moise după ce l-a cunoscut pe Țicu Goldstein A tră-it Pogromul legionar din ianuarie rsquo41 de la București baricadat icircn casă cu familia rămacircnacircndu-i icircn memorie ges-tul unui ucenic al tatălui său bdquoun țigan pe nume Dumitrurdquo bătacircnd icircn ușă le adusese macircncare bdquogest de omenie icircn vremuri de neomenierdquo O amintire din copilărie ndash suferința de a fi pierdut banii primiți pentru munca mamei sale urmărindu-l o viață ndash denota sensibili-tate Remarcabilă ndash pasiunea cu care icircși susținea propunerile de publicare a unor cărți ca membru al Consiliu-lui Editorial al Hasefer-ului A publicat frecvent la RE cu bdquodorință de ancora-re icircn prezentrdquo

Iulia Deleanu Verticalitatea unui intelectual evreu romacircn

icircnainte și după rsquo89Demnitatea lui Țicu Goldstein icircn

fața nedreptăților sociale a fost domi-nanta urmărită de Iulia Deleanu (RE) A fost colaborator la Revista Cultu-lui Mozaic (RCM) icircntr-un moment icircn care majoritatea intelectualilor evrei ocoleau instituțiile culturale comuni-tare Icircși puteau risca poziția socială I s-a propus cacircnd era redactor la Radio să devină membru de partid A refuzat Icircn rsquo73 bdquobeneficiarrdquo al inter -dicției pentru nemembrii de partid de a lucra icircn presă a ajuns la Institutul de Igienă sociolog Icircn toți acești ani co-laborarea la RCM a icircnsemnat un act de rezistență spirituală După 89 și-ar fi putut face un capital din nedreptățile icircndurate icircn totalitarism Dar nu era vacircnător de avantaje sociale și ono-ruri Restructurarea orientării politice a FCER cacircnd a venit la conducere acad Nicolae Cajal a facilitat revis-tei cu nume și conținut nou emulația culturală capabilă să-i asigure confort spiritual Hasefer-ul l-a ajutat să se

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl La București a avut loc un amplu simpozion bdquoIn memoriam Țicu Goldstein

zlrdquo organizat de FCER la Sinagoga Mare din Capitală la inițiativa prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea Paul Valeacutery din Montpellier Manifes-tarea a fost urmată de inaugurarea monumentului funerar al lui Țicu Goldstein la Cimitirul Giurgiului Evenimentul de la Sinagoga Mare deschis de directo-rul DCIAM Robert Schorr a fost o evocare din diverse unghiuri a personalității unuia dintre bdquoultimii cărturari evrei romacircni ai veacului trecut și icircnceput de se-col XXIrdquo cum icircl caracteriza președintele FCER dr Aurel Vainer Icircn public s-a aflat și fiul celui dispărut dr Felix Goldstein

(Continuare icircn pag 5)

CLAUDIA BOSOIIULIA DELEANU GEORGE GIcircLEA

R Voncu (dr) Șt Cazimir C Iancu A Vainer Al Marinescu și V Morar

Inaugurarea monumentului de la mormacircntul lui Țicu Goldstein

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 5

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl afirme ca pro-motor de filozo-

fie iudaică și istorie a evreilor romacircni

Felicia Waldman amintirile lui Țicu Goldstein

povestite chiar de elConf univ dr Felicia Waldman

de la Universitatea din București și-a propus să facă auzită vocea lui Țicu Goldstein realizacircnd o selecție dintr-un interviu acordat cu umor și har de po-vestitor Georgetei Pană pentru Cen-tropa bdquoDe sărbători după ce pregătea casa pentru primirea Pesahului a Pu-rimului sau a Hanucăi mama se du-cea la Templul Coral și nu la Sinagoga Malbim unde mergea tata de obicei Ei icirci plăcea mai mult acolo pentru că voia să vadă și să fie văzută La Tem-plul Coral se legau mai ușor prietenii relații Noi copiii ne jucam icircn curtea sinagogii sau ne trimiteam bezele cu cunoscuții care stăteau la balcon Icircn fi-ecare an de Iom Kipur mama spunea laquoVai ce ușor a fost postul anul ăstaraquo Era clar că avea un antrenament se-rios icircn sensul acesta Eu și cu fratele meu mai macircncam pe furiș dar mama se făcea că nu observă A avut toa-tă viața o vitalitate extraordinară [] Trebuia să mergem la Teatrul Savoy unde grădinița mea avea serbare iar mașina i-a dus acolo pe cei care jucau pe scenă Eu aveam de dat o singură replică și anume laquoMi se rupe inima de mila taraquo Din cauza emoției am spus-o icircnsă pe dos laquoMi se rupe mila de inima taraquo Toată lumea a racircs cacircnd trebuia să fie un moment tragic Așa icircncacirct cariera mea de actor a icircnceput și s-a terminat cu o singură replică [] Am fost șef de promoție și icircn aceas-tă calitate am vorbit la Templul Coral icircn numele tuturor băieților confirmați atunci Am fost fascinat de șarmul per-sonal pe care rabinul Șafran icircl avea icircncă de pe atunci El nu cobora la turmă ci ridica turma la el Peste ani i-am povestit rabinului ndash din a cărui operă am tradus icircn romacircnă ndash impresia pe care mi-a făcut-o icircn copilărierdquo

Adrian Niculescu un bonom cuceritor

Conf univ dr Adrian Niculescu de la SNSPA s-a referit la Țicu Goldstein ca la bdquoun om de o bonomie extraor-dinară de o maximă deschidere de o simpatie cuceritoarerdquo dar și bdquode o imensă modestie și abnegațierdquo Os-moza spirituală dintre Carol Iancu și Țicu Goldstein a caracterizat-o drept bdquoun binomrdquo de multe ori icircntacirclnindu-i icircmpreună la conferințe internaționale și admiracircndu-le performanțele icircn plan istoric respectiv filozofic Pe de o par-te icircn 2001 vorbitorul a icircntreprins o călătorie aproape inițiatică alături de Țicu Goldstein la Montpeacutellier la un co-locviu la care au participat amacircndoi Pe de altă parte prof Carol Iancu a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Adrian Niculescu finalizată icircn 2002 Casa lui Țicu Goldstein plină de cărți era și bdquoo oază de reculegere muzicalărdquo Icircn evocarea sa vorbitorul a ținut să descrie figura unui om bun nu doar a unui literat

Filozofia și poezia repere spirituale

Drd Marina Nicolaev de la Uni-versitatea bdquoPaul Valeacuteryrdquo din Montpe-llier arhitectă și-a intitulat comunica-rea bdquoEtica Prima și poezia au fost la sufletul meu dintotdeaunardquo Pe Țicu Goldstein l-a cunoscut mai bine din

2012 cu ocazia festivității de acorda-re a premiilor bdquoDr Alexandru Șafranrdquo I-a propus atunci un interviu de aici titlul comunicării Momentul semnifi-cativ al vieții sale a fost icircntacirclnirea cu Al Șafran reper amintit și icircn intervi-ul pentru Centropa citat de Felicia Waldman Prima carte tradusă de Țicu Goldstein pentru Editura Hasefer a fost constituită de memoriile lui Al Șafran bdquoUn tăciune smuls flăcărilorrdquo icircn 1996 cacircnd director era Zigu Ornea Ulterior avea să traducă din franceză aproape toate cărțile fostului șef-rabin al Romacircniei Vorbitoarea s-a oprit și asupra poeziilor haiku aparținacircndu-i lui Țicu Goldstein reunite icircn volume-le bdquoMuntele visuluirdquo și bdquoVeșnicia trece prin clipărdquo dacircnd citire cacirctorva poeme bdquoUna dintre zilele icircn care a făcut Dum-nezeu lumea poartă numele Liberta-te Icircn această zi a trăit și a creat Țicu Goldsteinrdquo a icircncheiat vorbitoarea

Iancu Țucărman modestia lui Țicu Goldstein

Din public a luat cuvacircntul Iancu Țucărman supraviețuitor al Trenu-rilor Morții de la Iași la Podu Iloaiei care a reliefat modestia lui Țicu Gold-stein Icircn opinia vorbitorului cu cacirct o personalitate acumulează mai multe cunoștințe pe care icircnvață să le ofere celorlalți cu atacirct dovedește o modes-tie mai rar icircntacirclnită Au fost buni par-teneri de dialog Țicu Goldstein nu icircl lăsa să-l laude ci voia să-i audă păre-rile contrarii față de ale lui Dezbăteau icircmpreună subiecte precum credința icircn Dumnezeu sau concepția asupra iubi-rii și a relațiilor interumane

Inaugurarea monumentului funerar din Cimitirul Giurgiului

După simpozionul dedicat memo-riei lui Țicu Goldstein o parte din-tre apropiații săi alături de fiul Felix Goldstein au fost prezenți la inițiativa profesorului Carol Iancu la inaugura-rea monumentului funerar de la mor-macircntul lui Țicu Goldstein din Cimitirul evreiesc din Șoseaua Giurgiului De altfel monumentul a fost realizat de Departamentul SACRA sub icircndru-marea președintelui CEB ing Paul Schwartz din donațiile unor prieteni și foști colaboratori ai lui Țicu Gold-stein Prof Carol Iancu a ținut să le mulțumească donatorilor și lui Paul Schwartz pentru organizare

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer a oficiat o ceremonie religioasă iar cei prezenți au aprins lumacircnări și au ținut un moment de reculegere icircn amintirea lui Țicu Goldstein

Paul Schwartz a mulțumit celor prezenți și celor care au participat la simpozionul din Sinagoga Mare icircn special inițiatorului evenimentului prof Carol Iancu amintind că pierde-rea lui Țicu Goldstein este foarte greu de recuperat oameni de talia sa năs-cacircndu-se foarte rar O pierdere atacirct pentru evreii din Romacircnia cacirct și pen-tru cultura romacircnă icircn general a mai spus Paul Schwartz

bdquoIcircl țin minte pe tata ca fiind un en-tuziast al vieții un om de o vitalitate extraordinară pacircnă icircn ultimul moment De aceea prezența dumneavoastră aici este un gest frumos pentru care vă mulțumescrdquo a spus Felix Goldstein

Icircn final prof Carol Iancu și-a ex-primat speranța că Țicu Goldstein va rămacircne icircn memoria noastră și a citit versurile care stau scrise pe monu-mentul său funerar

bdquoDa era un pomA fost cacircndva și-un omA fost o lumehelliprdquoLa finalul icircntregii manifestări prof

Carol Iancu a mulțumit participanților și celor care nu au putut veni deși și-au exprimat dorința din cauza pan-demiei de coronavirus De asemenea el le-a mulțumit colegilor care i s-au alăturat și au participat la finanțarea monumentului funerar și anume An-drei Corbea-Hoișie (Iași) Michael Fin-kenthal (Ierusalim) Adrian Niculescu (București) Avinoam Șafran și Esther Starobinski-Șafran (Geneva)

Prof Carol Iancu a adresat feli-citări pentru succesul simpozionului președintelui Aurel Vainer directo-rului Robert Schorr precum și echi-pei tehnice de la Dept Cultură al FCER Mulțumiri au mai fost adresa-te președintelui CEB Paul Schwartz prim-rabinului Rafael Shaffer echipei de la SACRA

După serviciul religios de la mațeiva lui Țicu Goldstein zl la pro-punerea prof Ștefan Cazimir a avut loc o vizită la mormacircntul lui Constan-tin Dobrogeanu Gherea zl aflat tot icircn Cimitirul Giurgiului A fost primul gest comunitar comemorativ după o sută de ani de la moartea lui Icircn prezența profesorilor Ștefan Cazimir și Carol Iancu prim-rabinul Rafael Shaffer a spus El Male Rahamim pentru odihna sufletului lui Constantin Dobrogeanu Gherea

(Urmare din pag 4)

IStAnBUL ndash Comemorare a 78 de ani de la scufundarea Strumei

La fel ca icircn fiecare an din 2015 icircncoace autoritățile din Istanbul icircmpreună cu reprezentanți ai comunității evreiești din Turcia au organizat pe 24 februarie o comemorare oficială a scufundării icircn 1942 a vasului Struma Eveni-mentul a avut loc chiar icircn apropierea locului unde vasul a fost torpilat acum 78 de ani icircn districtul Sarayburnu Conform declarației purtătorului de cuvacircnt al Ministerului de Externe turc Hami Aksoy ceremonia a fost găzduită de Guvernatorul orașului pentru a marca implicarea Turciei icircn acest moment tragic din istoria evreilor icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial bdquoComemorăm cu respect și onoare memoria tuturor celor care și-au pierdut viața pe vasul Struma icircn speranța că vor reuși să scape de Holo-caust acum 78 de anirdquo a spus el (httpswwwaacomtrenturkeyturkey-marks-anniversary-of-1942-refugee-ship-disaster1743536)

La eveniment au participat pe lacircngă conducerea comunității evreiești atacirct Consulul Statului Israel cacirct și Consulul General al Romacircniei precum și viceprimarul orașului Printre vorbitori s-a numărat și Metin Delevi unul dintre membrii de seamă ai comunității evreiești din Istan-

bul care a subliniat icircn discursul lui bdquoIcircn decembrie 1941 aproa-pe 800 de evrei romacircni s-au icircmbarcat pe Struma icircndrep-tacircndu-se spre ceea ce avea să devină sfacircrșitul lor comun cel mai tacircnăr era Sorin Schwartz de șase ani iar cea mai icircn vacircr-stă Liza Glickman de 70 de ani [hellip] Călătoria care icircn mod normal ar fi durat 14 ore a luat 3 zile dar icircn final au ajuns la Istanbul Pe vas se icircmbarcase-ră mult mai mulți pasageri de-cacirct putea acesta să ducă iar necesitățile nu puteau fi aco-

perite Vremea era rece iar motorul era stricat Icircn plus o altă surpriză și mai neplăcută icirci aștepta pe pasageri aici nici Marea Britanie nici Germania nu permiteau continua-rea călătoriei și nici Romacircnia nu voia să icirci primească icircna-poi O așteptare care avea să dureze 70 de zile a icircnceput atunci Semiluna Roșie și comunitatea evreiască din Istan-bul au icircncercat să răspundă strigătelor de ajutor trimițacircnd

alimente Unul dintre cei care au participat la acest efort a fost tatăl meu care avea la vremea aceea numai 14 ani Icircncă icircși amintește și astăzi cacirct de ne-ajutorat s-a simțit Speranțele au dispărut pe 23 februarie 1942 Cum motorul nu mergea vasul a fost tractat icircn mare pe coasta Şile Icircn dimineața următoare un submarin so-vietic a torpilat nava ucigacircnd aproximativ 768 de refugiați icircn ceea ce a devenit cel mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră

Submarinul sovietic Shch-213 care a scufundat Stru-ma a anunțat dezastrul la bază icircn numai cacircteva propoziții laquoIcircn dimineața de 24 februarie 1942 am dat peste un vas inamic nepăzit Vasul a fost torpilat cu succes de la 1118 metri Tinerii ofițeri comandantul navei subofițerii și mari-narii flotei roșii care au tras torpila au demonstrat un curaj exemplarraquo

Nu are sens să căutam criminalii sau pe cei mai vinovați de ceea ce s-a icircntacircmplat Așa cum spunea odată un cercetător al Holocaustului icircn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial nici o țară nu a rămas cu macircinile curate unele s-au murdărit mai puțin altele mai mult icircnsă aceste momente trebuie analizate icircn profunzime și trebuie să tra-gem icircnvațămintele adecvate din ele [hellip]rdquo

Programul manifestării a inclus o prezentare a istoriei Strumei un discurs din partea comunității evreiești (Metin Delevi) un discurs al viceprimarului Istanbulului Kadiș și El Male Rahamim rostite de către Rabinul Șef precum și lansarea pe apă a unor coroane de flori de către Rabinul Șef viceprimar și copiii de la școala evreiască

Icircn public s-au aflat reprezentanți ai autorităților locale ai Ministerului de Externe turc diplomați jurnaliști membri ai comunității evreiești dar și cetățeni turci interesați de această parte a istoriei recente

Comemorarea devenită deja tradiție este un pas sem-nificativ spre normalitate și demonstrează o deschidere care ar merita folosită pentru a afla mai multe detalii din surse pacircnă acum mai puțin sau deloc disponibile despre ceea ce a făcut posibil finalul tragic atacirct de singular al Stru-mei și al celor icircmbarcați pe ea zrsquorsquol

FELICIA WALDMAN

Foto courtesy of Metin Delevi

Foto courtesy of Metin Delevi

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

La 20 februarie ac la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) fostul ambasador american icircn Romacirc-nia Alfred Moses și-a lansat cartea bdquoJurnal de Bucureștirdquo cu un subtitlu edificator bdquoDrumul Romacircniei de la icircn-tuneric la luminărdquo Moses a fost amba-sadorul SUA la București din decem-brie 1994 pacircnă icircn 1997 o perioadă istorică icircn care Romacircnia făcea primii pași dificili către lumea democratică cu toate atributele sale ndash privatiza-rea drepturile minorităților alegerile libere dorința Romacircniei de a intra icircn NATO dar și cu particularitățile nega-tive implicite ale unei democrații prost interpretate de pildă extremismul sau antisemitismul

Lansarea a constat dintr-un dialog icircntre fostul ambasador al SUA și prof univ dr Liviu Rotman de la SNSPA iar răspunsurile la icircntrebări au relevat marile probleme pe care le-a icircntacircmpi-nat țara noastră pe calea schimbărilor de structură precum și rolul diploma-tului american care a icircncercat și de multe ori a și reușit să icircndrume Ro-macircnia icircn direcția cea bună spre Vest

Liviu Rotman a apreciat că icircn car-tea lui Alfred Moses este și cronicar și actor al timpurilor sale iar volumul reflectă perioada de intrare icircn norma-litate a societății romacircnești un proces dificil mai ales la icircnceput Profesorul Rotman a menționat momentul ante-rior numirii lui Moses ca ambasador perioada Ceaușescu anul 1978 cacircnd Alfred Moses a venit icircn Romacircnia și bdquoa făcut istorierdquo salvacircnd de la demola-re Sinagoga Mare De asemenea el a arătat că icircn toată perioada icircn care Moses a fost ambasador printre prin-cipalele sale icircngrijorări a fost cea pri-vind activitatea partidelor extremiste despre care a vorbit de mai multe ori cu președintele Iliescu precum și icircn-grijorarea Statelor Unite privind reabi-litarea lui Antonescu

Alfred Moses și-a amintit de aces-te momente a subliniat că a avut nu-meroase intervenții și luări de poziție legate de cele două probleme bdquoJurnal de Bucureștirdquo prezintă pe larg demer-surile pe care le-a inițiat icircn perioada ceaușistă icircn favoarea comunității evreilor ca reprezentant al guvernului american pentru problemele evreiești și ca președinte al Comitetului Evre-iesc American icircn primul racircnd icircn ceea ce privește emigrarea lor Cartea de-taliază negocierile cu autoritățile ro-macircne inclusiv la nivelul cel mai icircnalt pentru a permite emigrarea evreilor icircn Israel icircn schimbul acordării Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate Romacirc-niei pe baza Legii Jackson-Vanick aceasta fiind condiționată de cele două probleme Un aspect poate mai puțin știut pe care Moses l-a relatat icircn volum și pe care l-a criticat este intervenția Statului Israel icircn procesul de emigrare a evreilor romacircni con-tra cost Alfred Moses scrie că nu a cunoscut faptul că Israelul a plătit pentru evrei de fapt inutil deoarece el ajunsese la o icircnțelegere cu privi-re la emigrare fără nici un alt fel de avantaje materiale pentru Romacircnia icircn afara celor prevăzute prin acorda-rea Clauzei A obține anual Clauza din partea Congresului chiar și după 1989 a fost un lucru deosebit de di-ficil din cauza icircmpotrivirii unor legis-latori americani din ambele Camere care reprezentau anumite grupuri de interese (de exemplu cel al maghia-rilor) Și icircn cuvacircntul său și icircn carte Moses a descris relația sa foarte bună cu șef-rabinul Moses Rosen relație care la icircnceput a fost umbrită de sus-piciuni dar care icircncetul cu icircncetul s-a transformat icircn prietenie el icircnțelegacircnd

poziția uneori ambiguă a șef-rabinului icircn relațiile cu conducerea Romacircniei Icircn cei aproximativ 25 de ani icircn care s-a ocupat de problema evreilor din Romacircnia Alfred Moses evreu credin-cios a vizitat numeroase comunități sinagogi a participat la Hanuchiade și a văzut cu durere icircn suflet cum comunitățile dispar icircncetul cu icircncetul Icircn perioada de dinainte de 1989 a remarcat el evreimea din Romacircnia a fost izolată evreii erau dați afară din serviciu lumea cunoștea prea puțin situația lor

Cartea prezintă foarte pe larg ndash iar Moses a povestit și la lansare ndash de-mersurile complicate pentru salva-rea Sinagogii Mari și icircncercarea de salvare a Sinagogii Sefarde care icircn pofida promisiunilor a fost demola-tă De fapt a menționat Moses el a ajuns ambasador icircn Romacircnia datorită activității sale de dinainte de 1989 pe linie evreiască

Icircn dialogul de la lansare Liviu Rot-man a arătat că SUA s-au interesat icircntotdeauna de problema evreilor ro-macircni Chiar și primul trimis american Peixotto a venit icircn Romacircnia cu o scri-soare a președintelui american Ulys-ses Grant cu privire la situația evre-ilor Icircncepacircnd de atunci diplomația americană a avut icircn vedere această

problemă iar Alfred Moses a fost un demn continuator al acestei linii a re-marcat Liviu Rotman

Referindu-se la perioada icircn care a devenit ambasador Moses a arătat că a continuat să se preocupe de drep-turile evreilor icircn contextul legislației romacircnești referindu-se icircn acest sens la problema retrocedării bunurilor co-munitare și particulare Dar el a preci-zat că nu a fost ambasadorul evreilor ci al Statelor Unite ale căror interese le-a reprezentat

Atacirct icircn cadrul dialogului cacirct mai ales icircn volum Alfred Moses a descris eforturile Romacircniei sprijinite de Sta-tele Unite de el personal legate de dorința de a face parte din NATO ela-borarea Parteneriatului stra tegic romacirc-no-american ca un fel de compensație pentru excluderea Romacirc niei din pri-mul val al aderării la Ali anța atlantică și a arătat că primirea icircn primul val a numai trei țări a avut motive de poli-tică internă americană trebuia con-vins Congresul care era foarte atent la factorul cheltuieli Icircn carte se pre-zintă detaliat demersurile făcute pen-tru semnarea tratatelor bilaterale de prietenie cu Ungaria și respectiv cu Ucraina condiții obligatorii pentru pri-mirea Romacircniei icircn NATO Moses de-scrie și vizitele familiei Bush a lui Hil-

lary Clinton și a președin telui Clinton acesta fiind icircntacircmpinat de 500000 de romacircni Un aspect interesant des-pre care a vorbit ambasadorul și care este detaliat icircn carte este procesul spinos al privatizării icircntacircrziat mult icircn Romacircnia din lipsa voinței politi-ce din cauza temerilor că icircnchiderea unor fabrici neproductive respec-tiv trimiterea icircn șomaj a angajaților vor avea efecte negative icircn alegeri Moses a recunoscut că icircn acest do-meniu nu se poate lăuda cu prea mari succese Icircn carte există o serie de portrete ale unor personalități politice din perioada respectivă președinții Ion Iliescu și Emil Constanti nescu

EVA GALAMBOS

ndash Cum a fost primit filmul la Berlin Care a fost reacția publicului chiar dacă vorbim de un public de festival ceva mai avizat

ndash Orașul este marcat de efectul Berlinalei care este un fenomen cultural și social

Surpriza plăcută pentru mine a fost să văd mii de oa-meni fluxuri icircntregi de oameni mergacircnd la filmele din fes-tival inclusiv la cele patru proiecții ale filmului nostru Am avut mereu public numeros și răbdător La fiecare din cele patru proiecții am avut parte de același tip de experiență oameni care au stat la cele trei ore de film și care au par-ticipat la discuții Spre exemplu prima discuție de după proiecție a durat aproximativ o oră A fost un val de icircntrebări multe dintre ele către mine despre tehnica de cercetare Foarte multe icircntrebări și către Radu Jude despre cum am luat decizia de a spune povești doar despre victime nu și despre criminalii de război care au fost implicați icircn atrocități Oamenii au fost curioși care a fost logica regizorală și ce loc ocupă acest film icircn creația lui Radu Jude din ultimii ani

Au fost discuții foarte serioase iar lumea a icircnțeles care a fost logica noastră de a alege anumite formule Lumea a icircnțeles că e foarte important efectul de acumulare pe care icircl creează filmul și că toate cele trei ore icircși au rostul lor pen-tru că doar așa poți icircnțelege complexitatea unei atrocități icircn masă De asemenea aparența statică a filmului are un efect angajant asupra publicului care este pus icircn postura să icircși imagineze diferite situații din pogrom

ndash Ați propus icircn acest film o altfel de formulă cinema-tografică avacircnd la bază doar fotografii și istorisiri Cum a primit publicul această formulă

ndash Această formulă este cumva nouă pentru Romacircnia Am discutat foarte mult cu Radu Jude precedentele exis-tente icircn acest sens el fiind un foarte bun cunoscător al is-toriei cinematografiei și am putut vedea tot felul de formule inclusiv aceasta cu folosirea extensivă a fotografiilor sau a portretelor icircn filme Pentru specialiști nu este neapărat ceva rar sau nou

ndash Dincolo de abordarea asta cinematografică și viziu-nea voastră regizorală bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo are o muncă de cercetare foarte mare icircn spatehellip

ndash Nu neapărat Filmul are autonomia lui și ca orice altă producție din momentul icircn care e lansată pe piață autorii

filmului și tot efortul de creație trec icircn plan secund Noi am plecat de la ideea că multe din cărțile despre Pogromul de la Iași și din filmele documentare făcute pacircnă acum și sunt cacircteva au această viziune panoramică și sintetică care se concentrează asupra sistemului decizional asupra ideologiei regimului și asupra forțelor care se pun icircn slujba unui proiect statal de exterminare și purificare etnică Noi abordăm o altă perspectivă privind dinspre victime și re-constituim realitatea unei crime icircn masă cu aspectul unui arhipelag de situații de violență Atunci cacircnd pățesc ceva oamenii nu au neapărat imaginea de ansamblu a situației generale De asemenea pentru că am studiat profilul și motivațiile a sute de criminali de război e important de știut că oamenii se angajează icircn acte violente avacircnd tot felul de declanșatori E important așadar de știut ce icirci mișcă pe oameni pentru a cunoaște natura violenței și ce resimte victima Pentru că uneori este doar ideologia alteori este doar dorința de jaf o memorie istorică pe care vor să o răzbune sau situația personală contează foarte multe lu-cruri Am vrut să vedem cum resimt victimele o situație de escaladare de tipul acesta

ndash Cum ați ajuns la aceste fotografii și la aceste poveștindash Studiind Pogromul de la Iași și avacircnd această preocu-

pare pentru că tendința aceasta se regăsește peste tot icircn lumea academică de evidențiere a situației victimelor fă-cacircnd documentarea asta sistematică am avut intuiția din capul locului de fiecare dată cacircnd am găsit fotografii să le scanez și să le adun La un moment dat mi-am dat seama că cercetarea icircncepe să aibă un caracter reprezentativ

Am adunat fotografii de la Arhivele Naționale din Iași o altă sursă importantă a fost Arhiva Yad Vashem de unde am cumpărat pozele la fel și Arhiva Joint de la New York o parte sunt de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia Sursa principală a fost icircnsă un album publicat icircn 1970 pe baza muncii unui activist al memoriei care a adu-nat de la familii fotografii ale celor decedați icircn Pogromul de la Iași Sunt 364 de imagini icircn acest album iar pentru toa-te aceste portrete am căutat informații icircntr-o bază de date imensă pe care am constituit-o icircn acești 10 ani

Icircn finalul interviului l-am icircntrebat pe Adrian Cioflacircncă icircn ce alte festivaluri va mai fi proiectat filmul și cacircnd va intra icircn cinematografe pentru publicul larg Avacircnd icircn ve-dere icircnsă măsurile recente de suspendare sau anulare a evenimentelor culturale premiera filmului programată icircn cadrul Festivalului One World Romacircnia nu va mai avea loc festivalul fiind anulat

Programul festivalier și data intrării icircn cinematografele din țară a filmului bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo vor fi probabil anunțate icircn funcție de evoluția restricțiilor impuse temporar de autorități icircn ceea ce privește adunările publice

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul american Alfred Moses și evreii romacircni

Adrian Cioflacircncă despre documentarul bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo

bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo film de montaj compus icircn icircntregime din fotografii de arhivă și documente referitoare la Pogromul de la Iași din iunie 1941 regizat de Radu Jude și Adrian Cioflacircncă a avut recent premiera mondia-lă la editția a 70-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Despre acest film proiectat la unul dintre cele mai im-portante festivaluri de profil din Europa am stat de vorbă pentru bdquoRealitatea Evreiascărdquo cu unul dintre cei doi regi-zori istoricul Adrian Cioflacircncă directorul CSIER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 5

Simpozion In memoriam Țicu Goldstein zl afirme ca pro-motor de filozo-

fie iudaică și istorie a evreilor romacircni

Felicia Waldman amintirile lui Țicu Goldstein

povestite chiar de elConf univ dr Felicia Waldman

de la Universitatea din București și-a propus să facă auzită vocea lui Țicu Goldstein realizacircnd o selecție dintr-un interviu acordat cu umor și har de po-vestitor Georgetei Pană pentru Cen-tropa bdquoDe sărbători după ce pregătea casa pentru primirea Pesahului a Pu-rimului sau a Hanucăi mama se du-cea la Templul Coral și nu la Sinagoga Malbim unde mergea tata de obicei Ei icirci plăcea mai mult acolo pentru că voia să vadă și să fie văzută La Tem-plul Coral se legau mai ușor prietenii relații Noi copiii ne jucam icircn curtea sinagogii sau ne trimiteam bezele cu cunoscuții care stăteau la balcon Icircn fi-ecare an de Iom Kipur mama spunea laquoVai ce ușor a fost postul anul ăstaraquo Era clar că avea un antrenament se-rios icircn sensul acesta Eu și cu fratele meu mai macircncam pe furiș dar mama se făcea că nu observă A avut toa-tă viața o vitalitate extraordinară [] Trebuia să mergem la Teatrul Savoy unde grădinița mea avea serbare iar mașina i-a dus acolo pe cei care jucau pe scenă Eu aveam de dat o singură replică și anume laquoMi se rupe inima de mila taraquo Din cauza emoției am spus-o icircnsă pe dos laquoMi se rupe mila de inima taraquo Toată lumea a racircs cacircnd trebuia să fie un moment tragic Așa icircncacirct cariera mea de actor a icircnceput și s-a terminat cu o singură replică [] Am fost șef de promoție și icircn aceas-tă calitate am vorbit la Templul Coral icircn numele tuturor băieților confirmați atunci Am fost fascinat de șarmul per-sonal pe care rabinul Șafran icircl avea icircncă de pe atunci El nu cobora la turmă ci ridica turma la el Peste ani i-am povestit rabinului ndash din a cărui operă am tradus icircn romacircnă ndash impresia pe care mi-a făcut-o icircn copilărierdquo

Adrian Niculescu un bonom cuceritor

Conf univ dr Adrian Niculescu de la SNSPA s-a referit la Țicu Goldstein ca la bdquoun om de o bonomie extraor-dinară de o maximă deschidere de o simpatie cuceritoarerdquo dar și bdquode o imensă modestie și abnegațierdquo Os-moza spirituală dintre Carol Iancu și Țicu Goldstein a caracterizat-o drept bdquoun binomrdquo de multe ori icircntacirclnindu-i icircmpreună la conferințe internaționale și admiracircndu-le performanțele icircn plan istoric respectiv filozofic Pe de o par-te icircn 2001 vorbitorul a icircntreprins o călătorie aproape inițiatică alături de Țicu Goldstein la Montpeacutellier la un co-locviu la care au participat amacircndoi Pe de altă parte prof Carol Iancu a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Adrian Niculescu finalizată icircn 2002 Casa lui Țicu Goldstein plină de cărți era și bdquoo oază de reculegere muzicalărdquo Icircn evocarea sa vorbitorul a ținut să descrie figura unui om bun nu doar a unui literat

Filozofia și poezia repere spirituale

Drd Marina Nicolaev de la Uni-versitatea bdquoPaul Valeacuteryrdquo din Montpe-llier arhitectă și-a intitulat comunica-rea bdquoEtica Prima și poezia au fost la sufletul meu dintotdeaunardquo Pe Țicu Goldstein l-a cunoscut mai bine din

2012 cu ocazia festivității de acorda-re a premiilor bdquoDr Alexandru Șafranrdquo I-a propus atunci un interviu de aici titlul comunicării Momentul semnifi-cativ al vieții sale a fost icircntacirclnirea cu Al Șafran reper amintit și icircn intervi-ul pentru Centropa citat de Felicia Waldman Prima carte tradusă de Țicu Goldstein pentru Editura Hasefer a fost constituită de memoriile lui Al Șafran bdquoUn tăciune smuls flăcărilorrdquo icircn 1996 cacircnd director era Zigu Ornea Ulterior avea să traducă din franceză aproape toate cărțile fostului șef-rabin al Romacircniei Vorbitoarea s-a oprit și asupra poeziilor haiku aparținacircndu-i lui Țicu Goldstein reunite icircn volume-le bdquoMuntele visuluirdquo și bdquoVeșnicia trece prin clipărdquo dacircnd citire cacirctorva poeme bdquoUna dintre zilele icircn care a făcut Dum-nezeu lumea poartă numele Liberta-te Icircn această zi a trăit și a creat Țicu Goldsteinrdquo a icircncheiat vorbitoarea

Iancu Țucărman modestia lui Țicu Goldstein

Din public a luat cuvacircntul Iancu Țucărman supraviețuitor al Trenu-rilor Morții de la Iași la Podu Iloaiei care a reliefat modestia lui Țicu Gold-stein Icircn opinia vorbitorului cu cacirct o personalitate acumulează mai multe cunoștințe pe care icircnvață să le ofere celorlalți cu atacirct dovedește o modes-tie mai rar icircntacirclnită Au fost buni par-teneri de dialog Țicu Goldstein nu icircl lăsa să-l laude ci voia să-i audă păre-rile contrarii față de ale lui Dezbăteau icircmpreună subiecte precum credința icircn Dumnezeu sau concepția asupra iubi-rii și a relațiilor interumane

Inaugurarea monumentului funerar din Cimitirul Giurgiului

După simpozionul dedicat memo-riei lui Țicu Goldstein o parte din-tre apropiații săi alături de fiul Felix Goldstein au fost prezenți la inițiativa profesorului Carol Iancu la inaugura-rea monumentului funerar de la mor-macircntul lui Țicu Goldstein din Cimitirul evreiesc din Șoseaua Giurgiului De altfel monumentul a fost realizat de Departamentul SACRA sub icircndru-marea președintelui CEB ing Paul Schwartz din donațiile unor prieteni și foști colaboratori ai lui Țicu Gold-stein Prof Carol Iancu a ținut să le mulțumească donatorilor și lui Paul Schwartz pentru organizare

Prim-rabinul FCER Rafael Sha-ffer a oficiat o ceremonie religioasă iar cei prezenți au aprins lumacircnări și au ținut un moment de reculegere icircn amintirea lui Țicu Goldstein

Paul Schwartz a mulțumit celor prezenți și celor care au participat la simpozionul din Sinagoga Mare icircn special inițiatorului evenimentului prof Carol Iancu amintind că pierde-rea lui Țicu Goldstein este foarte greu de recuperat oameni de talia sa năs-cacircndu-se foarte rar O pierdere atacirct pentru evreii din Romacircnia cacirct și pen-tru cultura romacircnă icircn general a mai spus Paul Schwartz

bdquoIcircl țin minte pe tata ca fiind un en-tuziast al vieții un om de o vitalitate extraordinară pacircnă icircn ultimul moment De aceea prezența dumneavoastră aici este un gest frumos pentru care vă mulțumescrdquo a spus Felix Goldstein

Icircn final prof Carol Iancu și-a ex-primat speranța că Țicu Goldstein va rămacircne icircn memoria noastră și a citit versurile care stau scrise pe monu-mentul său funerar

bdquoDa era un pomA fost cacircndva și-un omA fost o lumehelliprdquoLa finalul icircntregii manifestări prof

Carol Iancu a mulțumit participanților și celor care nu au putut veni deși și-au exprimat dorința din cauza pan-demiei de coronavirus De asemenea el le-a mulțumit colegilor care i s-au alăturat și au participat la finanțarea monumentului funerar și anume An-drei Corbea-Hoișie (Iași) Michael Fin-kenthal (Ierusalim) Adrian Niculescu (București) Avinoam Șafran și Esther Starobinski-Șafran (Geneva)

Prof Carol Iancu a adresat feli-citări pentru succesul simpozionului președintelui Aurel Vainer directo-rului Robert Schorr precum și echi-pei tehnice de la Dept Cultură al FCER Mulțumiri au mai fost adresa-te președintelui CEB Paul Schwartz prim-rabinului Rafael Shaffer echipei de la SACRA

După serviciul religios de la mațeiva lui Țicu Goldstein zl la pro-punerea prof Ștefan Cazimir a avut loc o vizită la mormacircntul lui Constan-tin Dobrogeanu Gherea zl aflat tot icircn Cimitirul Giurgiului A fost primul gest comunitar comemorativ după o sută de ani de la moartea lui Icircn prezența profesorilor Ștefan Cazimir și Carol Iancu prim-rabinul Rafael Shaffer a spus El Male Rahamim pentru odihna sufletului lui Constantin Dobrogeanu Gherea

(Urmare din pag 4)

IStAnBUL ndash Comemorare a 78 de ani de la scufundarea Strumei

La fel ca icircn fiecare an din 2015 icircncoace autoritățile din Istanbul icircmpreună cu reprezentanți ai comunității evreiești din Turcia au organizat pe 24 februarie o comemorare oficială a scufundării icircn 1942 a vasului Struma Eveni-mentul a avut loc chiar icircn apropierea locului unde vasul a fost torpilat acum 78 de ani icircn districtul Sarayburnu Conform declarației purtătorului de cuvacircnt al Ministerului de Externe turc Hami Aksoy ceremonia a fost găzduită de Guvernatorul orașului pentru a marca implicarea Turciei icircn acest moment tragic din istoria evreilor icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial bdquoComemorăm cu respect și onoare memoria tuturor celor care și-au pierdut viața pe vasul Struma icircn speranța că vor reuși să scape de Holo-caust acum 78 de anirdquo a spus el (httpswwwaacomtrenturkeyturkey-marks-anniversary-of-1942-refugee-ship-disaster1743536)

La eveniment au participat pe lacircngă conducerea comunității evreiești atacirct Consulul Statului Israel cacirct și Consulul General al Romacircniei precum și viceprimarul orașului Printre vorbitori s-a numărat și Metin Delevi unul dintre membrii de seamă ai comunității evreiești din Istan-

bul care a subliniat icircn discursul lui bdquoIcircn decembrie 1941 aproa-pe 800 de evrei romacircni s-au icircmbarcat pe Struma icircndrep-tacircndu-se spre ceea ce avea să devină sfacircrșitul lor comun cel mai tacircnăr era Sorin Schwartz de șase ani iar cea mai icircn vacircr-stă Liza Glickman de 70 de ani [hellip] Călătoria care icircn mod normal ar fi durat 14 ore a luat 3 zile dar icircn final au ajuns la Istanbul Pe vas se icircmbarcase-ră mult mai mulți pasageri de-cacirct putea acesta să ducă iar necesitățile nu puteau fi aco-

perite Vremea era rece iar motorul era stricat Icircn plus o altă surpriză și mai neplăcută icirci aștepta pe pasageri aici nici Marea Britanie nici Germania nu permiteau continua-rea călătoriei și nici Romacircnia nu voia să icirci primească icircna-poi O așteptare care avea să dureze 70 de zile a icircnceput atunci Semiluna Roșie și comunitatea evreiască din Istan-bul au icircncercat să răspundă strigătelor de ajutor trimițacircnd

alimente Unul dintre cei care au participat la acest efort a fost tatăl meu care avea la vremea aceea numai 14 ani Icircncă icircși amintește și astăzi cacirct de ne-ajutorat s-a simțit Speranțele au dispărut pe 23 februarie 1942 Cum motorul nu mergea vasul a fost tractat icircn mare pe coasta Şile Icircn dimineața următoare un submarin so-vietic a torpilat nava ucigacircnd aproximativ 768 de refugiați icircn ceea ce a devenit cel mai mare dezastru naval civil din Marea Neagră

Submarinul sovietic Shch-213 care a scufundat Stru-ma a anunțat dezastrul la bază icircn numai cacircteva propoziții laquoIcircn dimineața de 24 februarie 1942 am dat peste un vas inamic nepăzit Vasul a fost torpilat cu succes de la 1118 metri Tinerii ofițeri comandantul navei subofițerii și mari-narii flotei roșii care au tras torpila au demonstrat un curaj exemplarraquo

Nu are sens să căutam criminalii sau pe cei mai vinovați de ceea ce s-a icircntacircmplat Așa cum spunea odată un cercetător al Holocaustului icircn timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial nici o țară nu a rămas cu macircinile curate unele s-au murdărit mai puțin altele mai mult icircnsă aceste momente trebuie analizate icircn profunzime și trebuie să tra-gem icircnvațămintele adecvate din ele [hellip]rdquo

Programul manifestării a inclus o prezentare a istoriei Strumei un discurs din partea comunității evreiești (Metin Delevi) un discurs al viceprimarului Istanbulului Kadiș și El Male Rahamim rostite de către Rabinul Șef precum și lansarea pe apă a unor coroane de flori de către Rabinul Șef viceprimar și copiii de la școala evreiască

Icircn public s-au aflat reprezentanți ai autorităților locale ai Ministerului de Externe turc diplomați jurnaliști membri ai comunității evreiești dar și cetățeni turci interesați de această parte a istoriei recente

Comemorarea devenită deja tradiție este un pas sem-nificativ spre normalitate și demonstrează o deschidere care ar merita folosită pentru a afla mai multe detalii din surse pacircnă acum mai puțin sau deloc disponibile despre ceea ce a făcut posibil finalul tragic atacirct de singular al Stru-mei și al celor icircmbarcați pe ea zrsquorsquol

FELICIA WALDMAN

Foto courtesy of Metin Delevi

Foto courtesy of Metin Delevi

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

La 20 februarie ac la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) fostul ambasador american icircn Romacirc-nia Alfred Moses și-a lansat cartea bdquoJurnal de Bucureștirdquo cu un subtitlu edificator bdquoDrumul Romacircniei de la icircn-tuneric la luminărdquo Moses a fost amba-sadorul SUA la București din decem-brie 1994 pacircnă icircn 1997 o perioadă istorică icircn care Romacircnia făcea primii pași dificili către lumea democratică cu toate atributele sale ndash privatiza-rea drepturile minorităților alegerile libere dorința Romacircniei de a intra icircn NATO dar și cu particularitățile nega-tive implicite ale unei democrații prost interpretate de pildă extremismul sau antisemitismul

Lansarea a constat dintr-un dialog icircntre fostul ambasador al SUA și prof univ dr Liviu Rotman de la SNSPA iar răspunsurile la icircntrebări au relevat marile probleme pe care le-a icircntacircmpi-nat țara noastră pe calea schimbărilor de structură precum și rolul diploma-tului american care a icircncercat și de multe ori a și reușit să icircndrume Ro-macircnia icircn direcția cea bună spre Vest

Liviu Rotman a apreciat că icircn car-tea lui Alfred Moses este și cronicar și actor al timpurilor sale iar volumul reflectă perioada de intrare icircn norma-litate a societății romacircnești un proces dificil mai ales la icircnceput Profesorul Rotman a menționat momentul ante-rior numirii lui Moses ca ambasador perioada Ceaușescu anul 1978 cacircnd Alfred Moses a venit icircn Romacircnia și bdquoa făcut istorierdquo salvacircnd de la demola-re Sinagoga Mare De asemenea el a arătat că icircn toată perioada icircn care Moses a fost ambasador printre prin-cipalele sale icircngrijorări a fost cea pri-vind activitatea partidelor extremiste despre care a vorbit de mai multe ori cu președintele Iliescu precum și icircn-grijorarea Statelor Unite privind reabi-litarea lui Antonescu

Alfred Moses și-a amintit de aces-te momente a subliniat că a avut nu-meroase intervenții și luări de poziție legate de cele două probleme bdquoJurnal de Bucureștirdquo prezintă pe larg demer-surile pe care le-a inițiat icircn perioada ceaușistă icircn favoarea comunității evreilor ca reprezentant al guvernului american pentru problemele evreiești și ca președinte al Comitetului Evre-iesc American icircn primul racircnd icircn ceea ce privește emigrarea lor Cartea de-taliază negocierile cu autoritățile ro-macircne inclusiv la nivelul cel mai icircnalt pentru a permite emigrarea evreilor icircn Israel icircn schimbul acordării Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate Romacirc-niei pe baza Legii Jackson-Vanick aceasta fiind condiționată de cele două probleme Un aspect poate mai puțin știut pe care Moses l-a relatat icircn volum și pe care l-a criticat este intervenția Statului Israel icircn procesul de emigrare a evreilor romacircni con-tra cost Alfred Moses scrie că nu a cunoscut faptul că Israelul a plătit pentru evrei de fapt inutil deoarece el ajunsese la o icircnțelegere cu privi-re la emigrare fără nici un alt fel de avantaje materiale pentru Romacircnia icircn afara celor prevăzute prin acorda-rea Clauzei A obține anual Clauza din partea Congresului chiar și după 1989 a fost un lucru deosebit de di-ficil din cauza icircmpotrivirii unor legis-latori americani din ambele Camere care reprezentau anumite grupuri de interese (de exemplu cel al maghia-rilor) Și icircn cuvacircntul său și icircn carte Moses a descris relația sa foarte bună cu șef-rabinul Moses Rosen relație care la icircnceput a fost umbrită de sus-piciuni dar care icircncetul cu icircncetul s-a transformat icircn prietenie el icircnțelegacircnd

poziția uneori ambiguă a șef-rabinului icircn relațiile cu conducerea Romacircniei Icircn cei aproximativ 25 de ani icircn care s-a ocupat de problema evreilor din Romacircnia Alfred Moses evreu credin-cios a vizitat numeroase comunități sinagogi a participat la Hanuchiade și a văzut cu durere icircn suflet cum comunitățile dispar icircncetul cu icircncetul Icircn perioada de dinainte de 1989 a remarcat el evreimea din Romacircnia a fost izolată evreii erau dați afară din serviciu lumea cunoștea prea puțin situația lor

Cartea prezintă foarte pe larg ndash iar Moses a povestit și la lansare ndash de-mersurile complicate pentru salva-rea Sinagogii Mari și icircncercarea de salvare a Sinagogii Sefarde care icircn pofida promisiunilor a fost demola-tă De fapt a menționat Moses el a ajuns ambasador icircn Romacircnia datorită activității sale de dinainte de 1989 pe linie evreiască

Icircn dialogul de la lansare Liviu Rot-man a arătat că SUA s-au interesat icircntotdeauna de problema evreilor ro-macircni Chiar și primul trimis american Peixotto a venit icircn Romacircnia cu o scri-soare a președintelui american Ulys-ses Grant cu privire la situația evre-ilor Icircncepacircnd de atunci diplomația americană a avut icircn vedere această

problemă iar Alfred Moses a fost un demn continuator al acestei linii a re-marcat Liviu Rotman

Referindu-se la perioada icircn care a devenit ambasador Moses a arătat că a continuat să se preocupe de drep-turile evreilor icircn contextul legislației romacircnești referindu-se icircn acest sens la problema retrocedării bunurilor co-munitare și particulare Dar el a preci-zat că nu a fost ambasadorul evreilor ci al Statelor Unite ale căror interese le-a reprezentat

Atacirct icircn cadrul dialogului cacirct mai ales icircn volum Alfred Moses a descris eforturile Romacircniei sprijinite de Sta-tele Unite de el personal legate de dorința de a face parte din NATO ela-borarea Parteneriatului stra tegic romacirc-no-american ca un fel de compensație pentru excluderea Romacirc niei din pri-mul val al aderării la Ali anța atlantică și a arătat că primirea icircn primul val a numai trei țări a avut motive de poli-tică internă americană trebuia con-vins Congresul care era foarte atent la factorul cheltuieli Icircn carte se pre-zintă detaliat demersurile făcute pen-tru semnarea tratatelor bilaterale de prietenie cu Ungaria și respectiv cu Ucraina condiții obligatorii pentru pri-mirea Romacircniei icircn NATO Moses de-scrie și vizitele familiei Bush a lui Hil-

lary Clinton și a președin telui Clinton acesta fiind icircntacircmpinat de 500000 de romacircni Un aspect interesant des-pre care a vorbit ambasadorul și care este detaliat icircn carte este procesul spinos al privatizării icircntacircrziat mult icircn Romacircnia din lipsa voinței politi-ce din cauza temerilor că icircnchiderea unor fabrici neproductive respec-tiv trimiterea icircn șomaj a angajaților vor avea efecte negative icircn alegeri Moses a recunoscut că icircn acest do-meniu nu se poate lăuda cu prea mari succese Icircn carte există o serie de portrete ale unor personalități politice din perioada respectivă președinții Ion Iliescu și Emil Constanti nescu

EVA GALAMBOS

ndash Cum a fost primit filmul la Berlin Care a fost reacția publicului chiar dacă vorbim de un public de festival ceva mai avizat

ndash Orașul este marcat de efectul Berlinalei care este un fenomen cultural și social

Surpriza plăcută pentru mine a fost să văd mii de oa-meni fluxuri icircntregi de oameni mergacircnd la filmele din fes-tival inclusiv la cele patru proiecții ale filmului nostru Am avut mereu public numeros și răbdător La fiecare din cele patru proiecții am avut parte de același tip de experiență oameni care au stat la cele trei ore de film și care au par-ticipat la discuții Spre exemplu prima discuție de după proiecție a durat aproximativ o oră A fost un val de icircntrebări multe dintre ele către mine despre tehnica de cercetare Foarte multe icircntrebări și către Radu Jude despre cum am luat decizia de a spune povești doar despre victime nu și despre criminalii de război care au fost implicați icircn atrocități Oamenii au fost curioși care a fost logica regizorală și ce loc ocupă acest film icircn creația lui Radu Jude din ultimii ani

Au fost discuții foarte serioase iar lumea a icircnțeles care a fost logica noastră de a alege anumite formule Lumea a icircnțeles că e foarte important efectul de acumulare pe care icircl creează filmul și că toate cele trei ore icircși au rostul lor pen-tru că doar așa poți icircnțelege complexitatea unei atrocități icircn masă De asemenea aparența statică a filmului are un efect angajant asupra publicului care este pus icircn postura să icircși imagineze diferite situații din pogrom

ndash Ați propus icircn acest film o altfel de formulă cinema-tografică avacircnd la bază doar fotografii și istorisiri Cum a primit publicul această formulă

ndash Această formulă este cumva nouă pentru Romacircnia Am discutat foarte mult cu Radu Jude precedentele exis-tente icircn acest sens el fiind un foarte bun cunoscător al is-toriei cinematografiei și am putut vedea tot felul de formule inclusiv aceasta cu folosirea extensivă a fotografiilor sau a portretelor icircn filme Pentru specialiști nu este neapărat ceva rar sau nou

ndash Dincolo de abordarea asta cinematografică și viziu-nea voastră regizorală bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo are o muncă de cercetare foarte mare icircn spatehellip

ndash Nu neapărat Filmul are autonomia lui și ca orice altă producție din momentul icircn care e lansată pe piață autorii

filmului și tot efortul de creație trec icircn plan secund Noi am plecat de la ideea că multe din cărțile despre Pogromul de la Iași și din filmele documentare făcute pacircnă acum și sunt cacircteva au această viziune panoramică și sintetică care se concentrează asupra sistemului decizional asupra ideologiei regimului și asupra forțelor care se pun icircn slujba unui proiect statal de exterminare și purificare etnică Noi abordăm o altă perspectivă privind dinspre victime și re-constituim realitatea unei crime icircn masă cu aspectul unui arhipelag de situații de violență Atunci cacircnd pățesc ceva oamenii nu au neapărat imaginea de ansamblu a situației generale De asemenea pentru că am studiat profilul și motivațiile a sute de criminali de război e important de știut că oamenii se angajează icircn acte violente avacircnd tot felul de declanșatori E important așadar de știut ce icirci mișcă pe oameni pentru a cunoaște natura violenței și ce resimte victima Pentru că uneori este doar ideologia alteori este doar dorința de jaf o memorie istorică pe care vor să o răzbune sau situația personală contează foarte multe lu-cruri Am vrut să vedem cum resimt victimele o situație de escaladare de tipul acesta

ndash Cum ați ajuns la aceste fotografii și la aceste poveștindash Studiind Pogromul de la Iași și avacircnd această preocu-

pare pentru că tendința aceasta se regăsește peste tot icircn lumea academică de evidențiere a situației victimelor fă-cacircnd documentarea asta sistematică am avut intuiția din capul locului de fiecare dată cacircnd am găsit fotografii să le scanez și să le adun La un moment dat mi-am dat seama că cercetarea icircncepe să aibă un caracter reprezentativ

Am adunat fotografii de la Arhivele Naționale din Iași o altă sursă importantă a fost Arhiva Yad Vashem de unde am cumpărat pozele la fel și Arhiva Joint de la New York o parte sunt de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia Sursa principală a fost icircnsă un album publicat icircn 1970 pe baza muncii unui activist al memoriei care a adu-nat de la familii fotografii ale celor decedați icircn Pogromul de la Iași Sunt 364 de imagini icircn acest album iar pentru toa-te aceste portrete am căutat informații icircntr-o bază de date imensă pe care am constituit-o icircn acești 10 ani

Icircn finalul interviului l-am icircntrebat pe Adrian Cioflacircncă icircn ce alte festivaluri va mai fi proiectat filmul și cacircnd va intra icircn cinematografe pentru publicul larg Avacircnd icircn ve-dere icircnsă măsurile recente de suspendare sau anulare a evenimentelor culturale premiera filmului programată icircn cadrul Festivalului One World Romacircnia nu va mai avea loc festivalul fiind anulat

Programul festivalier și data intrării icircn cinematografele din țară a filmului bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo vor fi probabil anunțate icircn funcție de evoluția restricțiilor impuse temporar de autorități icircn ceea ce privește adunările publice

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul american Alfred Moses și evreii romacircni

Adrian Cioflacircncă despre documentarul bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo

bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo film de montaj compus icircn icircntregime din fotografii de arhivă și documente referitoare la Pogromul de la Iași din iunie 1941 regizat de Radu Jude și Adrian Cioflacircncă a avut recent premiera mondia-lă la editția a 70-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Despre acest film proiectat la unul dintre cele mai im-portante festivaluri de profil din Europa am stat de vorbă pentru bdquoRealitatea Evreiascărdquo cu unul dintre cei doi regi-zori istoricul Adrian Cioflacircncă directorul CSIER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

La 20 februarie ac la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu) fostul ambasador american icircn Romacirc-nia Alfred Moses și-a lansat cartea bdquoJurnal de Bucureștirdquo cu un subtitlu edificator bdquoDrumul Romacircniei de la icircn-tuneric la luminărdquo Moses a fost amba-sadorul SUA la București din decem-brie 1994 pacircnă icircn 1997 o perioadă istorică icircn care Romacircnia făcea primii pași dificili către lumea democratică cu toate atributele sale ndash privatiza-rea drepturile minorităților alegerile libere dorința Romacircniei de a intra icircn NATO dar și cu particularitățile nega-tive implicite ale unei democrații prost interpretate de pildă extremismul sau antisemitismul

Lansarea a constat dintr-un dialog icircntre fostul ambasador al SUA și prof univ dr Liviu Rotman de la SNSPA iar răspunsurile la icircntrebări au relevat marile probleme pe care le-a icircntacircmpi-nat țara noastră pe calea schimbărilor de structură precum și rolul diploma-tului american care a icircncercat și de multe ori a și reușit să icircndrume Ro-macircnia icircn direcția cea bună spre Vest

Liviu Rotman a apreciat că icircn car-tea lui Alfred Moses este și cronicar și actor al timpurilor sale iar volumul reflectă perioada de intrare icircn norma-litate a societății romacircnești un proces dificil mai ales la icircnceput Profesorul Rotman a menționat momentul ante-rior numirii lui Moses ca ambasador perioada Ceaușescu anul 1978 cacircnd Alfred Moses a venit icircn Romacircnia și bdquoa făcut istorierdquo salvacircnd de la demola-re Sinagoga Mare De asemenea el a arătat că icircn toată perioada icircn care Moses a fost ambasador printre prin-cipalele sale icircngrijorări a fost cea pri-vind activitatea partidelor extremiste despre care a vorbit de mai multe ori cu președintele Iliescu precum și icircn-grijorarea Statelor Unite privind reabi-litarea lui Antonescu

Alfred Moses și-a amintit de aces-te momente a subliniat că a avut nu-meroase intervenții și luări de poziție legate de cele două probleme bdquoJurnal de Bucureștirdquo prezintă pe larg demer-surile pe care le-a inițiat icircn perioada ceaușistă icircn favoarea comunității evreilor ca reprezentant al guvernului american pentru problemele evreiești și ca președinte al Comitetului Evre-iesc American icircn primul racircnd icircn ceea ce privește emigrarea lor Cartea de-taliază negocierile cu autoritățile ro-macircne inclusiv la nivelul cel mai icircnalt pentru a permite emigrarea evreilor icircn Israel icircn schimbul acordării Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate Romacirc-niei pe baza Legii Jackson-Vanick aceasta fiind condiționată de cele două probleme Un aspect poate mai puțin știut pe care Moses l-a relatat icircn volum și pe care l-a criticat este intervenția Statului Israel icircn procesul de emigrare a evreilor romacircni con-tra cost Alfred Moses scrie că nu a cunoscut faptul că Israelul a plătit pentru evrei de fapt inutil deoarece el ajunsese la o icircnțelegere cu privi-re la emigrare fără nici un alt fel de avantaje materiale pentru Romacircnia icircn afara celor prevăzute prin acorda-rea Clauzei A obține anual Clauza din partea Congresului chiar și după 1989 a fost un lucru deosebit de di-ficil din cauza icircmpotrivirii unor legis-latori americani din ambele Camere care reprezentau anumite grupuri de interese (de exemplu cel al maghia-rilor) Și icircn cuvacircntul său și icircn carte Moses a descris relația sa foarte bună cu șef-rabinul Moses Rosen relație care la icircnceput a fost umbrită de sus-piciuni dar care icircncetul cu icircncetul s-a transformat icircn prietenie el icircnțelegacircnd

poziția uneori ambiguă a șef-rabinului icircn relațiile cu conducerea Romacircniei Icircn cei aproximativ 25 de ani icircn care s-a ocupat de problema evreilor din Romacircnia Alfred Moses evreu credin-cios a vizitat numeroase comunități sinagogi a participat la Hanuchiade și a văzut cu durere icircn suflet cum comunitățile dispar icircncetul cu icircncetul Icircn perioada de dinainte de 1989 a remarcat el evreimea din Romacircnia a fost izolată evreii erau dați afară din serviciu lumea cunoștea prea puțin situația lor

Cartea prezintă foarte pe larg ndash iar Moses a povestit și la lansare ndash de-mersurile complicate pentru salva-rea Sinagogii Mari și icircncercarea de salvare a Sinagogii Sefarde care icircn pofida promisiunilor a fost demola-tă De fapt a menționat Moses el a ajuns ambasador icircn Romacircnia datorită activității sale de dinainte de 1989 pe linie evreiască

Icircn dialogul de la lansare Liviu Rot-man a arătat că SUA s-au interesat icircntotdeauna de problema evreilor ro-macircni Chiar și primul trimis american Peixotto a venit icircn Romacircnia cu o scri-soare a președintelui american Ulys-ses Grant cu privire la situația evre-ilor Icircncepacircnd de atunci diplomația americană a avut icircn vedere această

problemă iar Alfred Moses a fost un demn continuator al acestei linii a re-marcat Liviu Rotman

Referindu-se la perioada icircn care a devenit ambasador Moses a arătat că a continuat să se preocupe de drep-turile evreilor icircn contextul legislației romacircnești referindu-se icircn acest sens la problema retrocedării bunurilor co-munitare și particulare Dar el a preci-zat că nu a fost ambasadorul evreilor ci al Statelor Unite ale căror interese le-a reprezentat

Atacirct icircn cadrul dialogului cacirct mai ales icircn volum Alfred Moses a descris eforturile Romacircniei sprijinite de Sta-tele Unite de el personal legate de dorința de a face parte din NATO ela-borarea Parteneriatului stra tegic romacirc-no-american ca un fel de compensație pentru excluderea Romacirc niei din pri-mul val al aderării la Ali anța atlantică și a arătat că primirea icircn primul val a numai trei țări a avut motive de poli-tică internă americană trebuia con-vins Congresul care era foarte atent la factorul cheltuieli Icircn carte se pre-zintă detaliat demersurile făcute pen-tru semnarea tratatelor bilaterale de prietenie cu Ungaria și respectiv cu Ucraina condiții obligatorii pentru pri-mirea Romacircniei icircn NATO Moses de-scrie și vizitele familiei Bush a lui Hil-

lary Clinton și a președin telui Clinton acesta fiind icircntacircmpinat de 500000 de romacircni Un aspect interesant des-pre care a vorbit ambasadorul și care este detaliat icircn carte este procesul spinos al privatizării icircntacircrziat mult icircn Romacircnia din lipsa voinței politi-ce din cauza temerilor că icircnchiderea unor fabrici neproductive respec-tiv trimiterea icircn șomaj a angajaților vor avea efecte negative icircn alegeri Moses a recunoscut că icircn acest do-meniu nu se poate lăuda cu prea mari succese Icircn carte există o serie de portrete ale unor personalități politice din perioada respectivă președinții Ion Iliescu și Emil Constanti nescu

EVA GALAMBOS

ndash Cum a fost primit filmul la Berlin Care a fost reacția publicului chiar dacă vorbim de un public de festival ceva mai avizat

ndash Orașul este marcat de efectul Berlinalei care este un fenomen cultural și social

Surpriza plăcută pentru mine a fost să văd mii de oa-meni fluxuri icircntregi de oameni mergacircnd la filmele din fes-tival inclusiv la cele patru proiecții ale filmului nostru Am avut mereu public numeros și răbdător La fiecare din cele patru proiecții am avut parte de același tip de experiență oameni care au stat la cele trei ore de film și care au par-ticipat la discuții Spre exemplu prima discuție de după proiecție a durat aproximativ o oră A fost un val de icircntrebări multe dintre ele către mine despre tehnica de cercetare Foarte multe icircntrebări și către Radu Jude despre cum am luat decizia de a spune povești doar despre victime nu și despre criminalii de război care au fost implicați icircn atrocități Oamenii au fost curioși care a fost logica regizorală și ce loc ocupă acest film icircn creația lui Radu Jude din ultimii ani

Au fost discuții foarte serioase iar lumea a icircnțeles care a fost logica noastră de a alege anumite formule Lumea a icircnțeles că e foarte important efectul de acumulare pe care icircl creează filmul și că toate cele trei ore icircși au rostul lor pen-tru că doar așa poți icircnțelege complexitatea unei atrocități icircn masă De asemenea aparența statică a filmului are un efect angajant asupra publicului care este pus icircn postura să icircși imagineze diferite situații din pogrom

ndash Ați propus icircn acest film o altfel de formulă cinema-tografică avacircnd la bază doar fotografii și istorisiri Cum a primit publicul această formulă

ndash Această formulă este cumva nouă pentru Romacircnia Am discutat foarte mult cu Radu Jude precedentele exis-tente icircn acest sens el fiind un foarte bun cunoscător al is-toriei cinematografiei și am putut vedea tot felul de formule inclusiv aceasta cu folosirea extensivă a fotografiilor sau a portretelor icircn filme Pentru specialiști nu este neapărat ceva rar sau nou

ndash Dincolo de abordarea asta cinematografică și viziu-nea voastră regizorală bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo are o muncă de cercetare foarte mare icircn spatehellip

ndash Nu neapărat Filmul are autonomia lui și ca orice altă producție din momentul icircn care e lansată pe piață autorii

filmului și tot efortul de creație trec icircn plan secund Noi am plecat de la ideea că multe din cărțile despre Pogromul de la Iași și din filmele documentare făcute pacircnă acum și sunt cacircteva au această viziune panoramică și sintetică care se concentrează asupra sistemului decizional asupra ideologiei regimului și asupra forțelor care se pun icircn slujba unui proiect statal de exterminare și purificare etnică Noi abordăm o altă perspectivă privind dinspre victime și re-constituim realitatea unei crime icircn masă cu aspectul unui arhipelag de situații de violență Atunci cacircnd pățesc ceva oamenii nu au neapărat imaginea de ansamblu a situației generale De asemenea pentru că am studiat profilul și motivațiile a sute de criminali de război e important de știut că oamenii se angajează icircn acte violente avacircnd tot felul de declanșatori E important așadar de știut ce icirci mișcă pe oameni pentru a cunoaște natura violenței și ce resimte victima Pentru că uneori este doar ideologia alteori este doar dorința de jaf o memorie istorică pe care vor să o răzbune sau situația personală contează foarte multe lu-cruri Am vrut să vedem cum resimt victimele o situație de escaladare de tipul acesta

ndash Cum ați ajuns la aceste fotografii și la aceste poveștindash Studiind Pogromul de la Iași și avacircnd această preocu-

pare pentru că tendința aceasta se regăsește peste tot icircn lumea academică de evidențiere a situației victimelor fă-cacircnd documentarea asta sistematică am avut intuiția din capul locului de fiecare dată cacircnd am găsit fotografii să le scanez și să le adun La un moment dat mi-am dat seama că cercetarea icircncepe să aibă un caracter reprezentativ

Am adunat fotografii de la Arhivele Naționale din Iași o altă sursă importantă a fost Arhiva Yad Vashem de unde am cumpărat pozele la fel și Arhiva Joint de la New York o parte sunt de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia Sursa principală a fost icircnsă un album publicat icircn 1970 pe baza muncii unui activist al memoriei care a adu-nat de la familii fotografii ale celor decedați icircn Pogromul de la Iași Sunt 364 de imagini icircn acest album iar pentru toa-te aceste portrete am căutat informații icircntr-o bază de date imensă pe care am constituit-o icircn acești 10 ani

Icircn finalul interviului l-am icircntrebat pe Adrian Cioflacircncă icircn ce alte festivaluri va mai fi proiectat filmul și cacircnd va intra icircn cinematografe pentru publicul larg Avacircnd icircn ve-dere icircnsă măsurile recente de suspendare sau anulare a evenimentelor culturale premiera filmului programată icircn cadrul Festivalului One World Romacircnia nu va mai avea loc festivalul fiind anulat

Programul festivalier și data intrării icircn cinematografele din țară a filmului bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo vor fi probabil anunțate icircn funcție de evoluția restricțiilor impuse temporar de autorități icircn ceea ce privește adunările publice

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul american Alfred Moses și evreii romacircni

Adrian Cioflacircncă despre documentarul bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo

bdquoIeșirea trenurilor din garărdquo film de montaj compus icircn icircntregime din fotografii de arhivă și documente referitoare la Pogromul de la Iași din iunie 1941 regizat de Radu Jude și Adrian Cioflacircncă a avut recent premiera mondia-lă la editția a 70-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin

Despre acest film proiectat la unul dintre cele mai im-portante festivaluri de profil din Europa am stat de vorbă pentru bdquoRealitatea Evreiascărdquo cu unul dintre cei doi regi-zori istoricul Adrian Cioflacircncă directorul CSIER

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 7

Au fost desecretizate arhivele vaticanului din timpul Papei Pius al XII-leaVaticanul a permis icircncepacircnd din 2

martie accesul la documente din Ar-hivele sale informează AFP preluată de Agerpres

Peste 200 de istorici se pregătesc să icircnceapă munca de cercetare icircn Arhivele Vaticanului referitoare la pe-rioada Papei Pius al XII-lea cel mai controversat Suveran Pontif din isto-rie criticat pentru că nu a condamnat niciodată public Holocaustul

Papa Francisc a anunțat intenția de desecretizare a documentelor re-feritoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea icircncă de anul trecut

Măsura era extrem de așteptată cel puțin icircn racircndul cercetătorilor avacircnd icircn vedere controversa creată icircn jurul Papei Pius al XII-lea icircn ceea ce privește atitudinea sa față de Holo-caust Accesul la aceste documente

ar trebui să stabilească dacă liderul Bisericii Catolice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial un fost diplo-mat al Sfacircntului Scaun icircn Germania a fost prea tăcut şi pasiv icircn momentul promulgării legilor rasiale icircn Europa şi icircn faţa Holocaustului Susţinătorii pontificatului său consideră icircnsă că a contribuit la salvarea multor evrei icircn timpul Holocaustului și argumen-tează că declaraţiile răsunătoare ale unui Papă care fusese izolat la Vatican de nazişti apoi de fasciştii ita-lieni i-ar fi pus icircn pericol pe catolicii din Europa

Iată ce spune istoricul Adrian Cio-flacircncă icircntr-un scurt interviu pentru Realitatea Evreiască despre impactul acestei măsuri a Vaticanului

bdquoAtunci cacircnd am fost bursier la Mu-zeul Holocaustului din Washington a

apărut tot ca bursier un cercetător italian care primise un acces incipient la dosare din Arhivele Vaticanului iar asta era considerat icircn urmă cu 10 ani un mare pas icircnainte Dar era vor-ba de un acces capilar la informații icircn condițiile icircn care icircn lumea acade-mică există un mare interes față de acest subiect rolul Papei și al Bisericii Catolice icircn general icircn Holocaust fi-ind controversat Icircn medii importante este formulată deseori acuzația de colaboraționism dar cel mai des se aude acuzația de ambivalență și de neimplicare

Avacircnd și o logică a supraviețuirii instituționale au avut un tip de dupli-citate oameni care au făcut și bine și rău S-a considerat icircnsă că datoria lor era conform vocației umanitare a bisericii E foarte clar avacircnd icircn vede-

re popularitatea instituției papale și pregnanța acestui subiect icircn lumea academică că există așteptări foarte mari față de acest subiect și au fost presiuni foarte mari asupra Vaticanu-lui să icircși deschidă arhivele Sunt sigur că vom mai avea surprize iar acesta este un pas icircnainte binevenitrdquo a spus Adrian Cioflacircncă

GEORGE GIcircLEA

Ambasadorul Israelului icircn vizită la Căminul Rosen

2 martie 2020 soarele strălucește puternic o zi frumoasă de mărțișor A fost și o zi de mare bucurie pentru rezidenții Căminului Rosen care au primit vizita ES David Saranga am-basadorul Israelului icircn Romacircnia

Persoană carismatică sociabilă cu un discurs plăcut și o notă de umor caracteristică poporului evreu a creat imediat o atmosferă foarte prietenoa-să Unii dintre noi ne-am amintit de vi-zitele făcute icircn Țara Sfacircntă Uracircndu-i bun venit am subliniat că prezența sa icircn mijlocul nostru ne face să simțim Is-raelul mai aproape de inimile noastre

Au luat apoi cuvacircntul Nilu Arono-vici Liviu Beris Ioseph Cotnăreanu Iudit Ardeleanu Wili Shachter și alții exprimacircnd admirația pentru Israel o țară mică cu un sol nisipos și resur-se naturale reduse icircnconjurată de țări inamice și atacată permanent prin acțiuni teroriste care a reușit totuși icircntr-un timp scurt realizări extraordi-nare fiind considerată icircn prezent prin-tre cele mai avansate țări din lume Domnul ambasador a avut surpriza ca doamna Fanchette Ocneanu să i se adreseze icircn limba ebraică

Vorbind fluent limba romacircnă Da-vid Saranga ne-a relatat că a debu-tat icircn diplomație icircn urmă cu 20 de ani icircntr-o misiune icircn Romacircnia cacircnd a icircnvățat romacircnește Deci el s-a icircn-tors icircn Romacircnia dar consideră că de fapt nu s-a despărțit niciodată de țara noastră pe care a icircndrăgit-o Ne-a oferit icircn continuare informații despre situația internă și externă a Israelului A ținut să menționeze răspunzacircnd la o icircntrebare că icircn bugetul Israelu-lui sumele alocate pentru educație și cercetare sunt mai mari decacirct cele pentru apărare Ne-a relatat totodată că obiectivul principal al misiunii sale este dezvoltarea legăturilor economi-ce științifice tehnologice și culturale dintre Israel și Romacircnia

Am fost profund impresionați Un om puternic un bun evreu și un exce-lent reprezentant al Israelului

Impresionat la racircndul său de at-mosfera de la Căminul pentru per-soane vacircrstnice bdquoDr Moses Rosenrdquo David Saranga a scris pe pagina sa de Facebook bdquoEmoționantă a fost icircn-tacirclnirea la azilul de bătracircni comu nitar evreiesc din București laquoVechiul tribraquo (Sterian Pompiliu cel mai bătracircn blo-gger din Romacircnia care și-a sărbătorit recent cea de-a 100-a aniversare) m-a binecuvacircntat icircn numele prezentului O altă doamnă mi-a spus că fiul ei de 64 de ani care locuiește icircn Israel a fost rănit și și-a pierdut macircna și pi-ciorul Prof Liviu Beris care locuiește icircn azil cu soția sa mi-a vorbit despre icircntacirclnirea dintre noi acum douăzeci de ani icircn orașul Iași și a adăugat că este atacirct de fericit că și-a amintit clar acest episod cu prilejul vizitei mele la Că-min Pacircnă la 120 cu multă sănătaterdquo a scris ambasadorul icircn icircncheiere

POMPILIU STERIAN

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

I U D A I C A

Purim 5780 la templul Coral din Capitală Un mesaj de speranță

Cei patru fii ai lui Israel

Printre aspectele ideii unității poporului lui Israel Hagada de Pesah (Povestirea ieșirii lui Israel din Egipt citită icircn prima seară de Pesah icircn Israel și icircn primele două seri de Pe-sah icircn diaspora) prezintă cazul celor patru fii care vin să participe la masa festivă de Seder Cei patru apar ca frații care vin aca-să pentru celebrarea sărbătorii simbolizacircnd unitatea familiei cu toții respectiv toată fa-milia stau la cină șed alături icircn jurul mesei Faptul pare a fi comparabil cu cele patru plante binecuvacircntate de Sucot fructul arbo-relui frumos frunza de palmier crenguțele de mirt crenguțele de salcie

Cine sunt cei patru fii care vin acasă și discută cu tatăl lor care organizează cina festivă icircn seara din ajunul sărbătorii Textul ne lasă să icircnțelegem că ar fi cu adevărat pa-tru frați diferiți icircntre ei Oameni care și-au ales căi diferite icircn viață Unul este icircnvățat icircn Tora al doilea este un necredincios care s-a icircndepărtat nu numai de studiul Torei ci și de respectarea poruncilor ei deși le cunoaște al treilea este neicircnvățat icircn Tora al patrulea este un om simplu atacirct de neicircnvățat și necu-noscător icircncacirct nici măcar nu știe să icircntrebe ce este și ce reprezintă ceremonialul mesei festive Icircn privința primilor trei fiecare pune icircn felul său icircntrebări despre ceremonie Icircnvățatul icircn Tora icircnțeleptul icircntreabă ce icircn-seamnă mărturiile legile și judecățile porun-cite de Dumnezeu iar tatăl trebuie să-l icircnvețe tradițiile sărbătorii de Pesah Necredinciosul icircntreabă ce-i cu aceste obiceiuri pentru cei ai casei dar nu pentru el fiindcă el le respinge deși le cunoaște tatăl icirci răspunde că este mulțumirea față de Dumnezeu că l-a salvat dar că dacă acest fiu ar fi fost atunci prin-tre evrei n-ar fi fost eliberat din robie Atunci cacircnd cel de al treilea icircntreabă ce este tatăl icirci răspunde că e pentru că Dumnezeu ne-a scos din Egipt din robie Celui de al patru-lea tatăl icirci deschide ușa și icirci spune că a fost o minune făcută de Dumnezeu ieșirea din Egipt și salvarea lui Israel Dar toți patru tre-buie să șadă laolaltă alături de părintele lor pentru el toți sunt fiii lui toți trebuie să audă și să cunoască povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei decisă și organizată de Dumnezeu icircnsuși Conform celor spuse icircn Hagada fiecare evreu trebuie să conside-re că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt

Interpretări ulterioare au făcut referire la această povestire care are caracterul unei exemplificări Ar fi vorba de cele patru cate-gorii ale poporului lui Israel icircnvățații icircn Tora care respectă poruncile ei icircn totalitate deși chiar și icircnvățatului trebuie să i se explice semnificația ceremonialului de Seder evre-ii care s-au icircndepărtat de studiul Torei și nu mai respectă legile ei preferacircnd alte legi evreii neicircnvățați icircn Tora oamenii simpli

Altă explicație datează din perioada mo-dernizării a icircndepărtării deliberate de iuda-ism a unei părți dintre evrei icircn secolul al XIX-lea și se referă la patru generații Conform ei icircnvățatul este prima generație evreul tradițional credincios care trăiește icircn me-diul lui de care este atașat și care icircnvață Tora pentru a cunoaște și a respecta cele 613 porunci ale ei Necredinciosul este fiul icircnvățatului care a primit o educație evreias-că a icircnvățat Tora dar ulterior a părăsit-o preferacircnd alt mod de viață fără să respec-te poruncile și tradiția Cel de al treilea este fiul fiului el n-a icircnvățat Tora dar cunoaște ceva extrem de puțin din tradiție aflată de la bunicul său despre Seder Pesah știe din vizitele făcute icircmpreună cu tatăl său la bu-nic Cel de al patrulea este fiul celui de al treilea și nepotul celui de al doilea Icircn cea de a patra generație bătracircnul icircnvățat icircn Tora nu mai este icircn viață Strănepotul lui nu a văzut Seder Pesah nici la tatăl lui nici la bunicul lui tatăl fiind necunoscător iar bunicul ne-credincios De aceea el nici măcar nu știe să pună o icircntrebare

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

Seini ndash O Sinagogă părăsită și un vis

bdquoOmul este dator să citească Meghilat Ester noap-tea și s-o repete ziuardquo Iată o aserțiune talmudică din tratatul Meghilat 4 aplicabilă metaforic unei posibile interpretări la condițiile icircn care Meghilat a fost citită la Templul Coral din Capitală actuala pandemie de coronavirus Dacă bdquoziuardquo vizează epocile de normali-tate repetarea avacircnd funcție de memento bdquonoapteardquo semnifică perioade ieșite din matcă cum este cea din prezent Atunci bdquose citeșterdquo adică se (re)descoperă funcțiile cognitive ale acestei cărți-parabolă despre declanșarea unui mecanism de autoapărare icircn fața unui pericol letal Asupra poporului evreu aflat icircn exil icircn Babilonul antic a fost emis un edict de exterminare E drept era o calamitate socială și mijloacele de contra-atac vizau buna cunoaștere a mentalităților mai ales ale sus-pușilor vremii Dar luciditatea inteligența tactul cu care au acționat liderii evreilor Ester și Mordehai dejucacircnd bdquosoluția finalărdquo și convingacircndu-l pe Ahașveroș asupra oportunității icircnlăturării lui Haman și a salvării evreilor reconfirmă veridicitatea unuia din icircndemnurile lui Solomon bdquoSă nu te sperii de spaima ce dintr-odată te-a cuprins (Proverbe 3 24) căci bdquocu noi e Dumne-zeurdquo (Ișaiahu 8 10)

Deși Dumnezeu nu apare icircn Cartea Esterei amintea secretarul general al FCER Eduard Kupferberg atunci cacircnd arătăm că suntem capabili să ne luăm icircn macircini propria soartă Divinitatea icircși face simțită prezența și ne ajută Prima regulă icircn fața unei primejdii majore e să nu ne lăsăm cuprinși de panică Poporul evreu are un icircndelungat antrenament icircn această privință Icircn cele dintacirci ore de libertate după robia egipteană cu armate-le faraonului icircn spate și marea icircn față unii dintre foștii sclavi s-au codit să intre icircn mare pe cărarea făptuită de Moșe cu sprijin Divin Atunci Pinhas cel care avea să dea și numele unei pericope și-a făcut curaj icircnain-tacircnd icircn marea pentru moment despicată cu icircncredere icircn Dumnezeu Decizia lui a influențat icircn bine ezitările oamenilor

Icircn același spirit a vorbit președintele FCER dr Aurel Vainer evidențiind forța de mobilizare a energiilor care

se poate desprinde din Meghilat Ester bdquoSă traversăm o situație grea cu atenție să nu intrăm icircn panică Po-porul evreu a trecut prin multe și mari dificultăți dar nu l-a părăsit speranța că va ieși cu bine din toate icircncer-cărilerdquo De Purim rememorăm bdquomodul icircn care nepoata lui Mordehai a reușit să schimbe edictul lui Ahașveroș Istoria noastră e plină de minuni De unde optimismul evreiescrdquo Un optimism născut din adversitățile istorice icircntacircmpinate cultivat din nevoia de a le face față Vor-bitorul a icircncheiat recitacircnd icircn original și-n traducere un fragment dintr-o poezie populară idiș bdquoPurim cu bine vă zic Icircnot icircn noroaie Merg cad mă ridic Nevasta-i bol-navă Și-n loc să fac caz Racircd cu suspine E Purim azirdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a dat o icircntorsătură glumeață cvasiabsenței de public icircn Templu bdquoNicicacircnd n-am avut mai mulți spectatori gacircndindu-mă la cacircți ne urmăresc acum pe netrdquo De ce bdquode Purim totul e in-versrdquo s-a icircntrebat retoric vorbitorul Se icircmplineau 70 de ani de exil babilonian după care conform profeției evreii aveau să se icircntoarcă icircn Israel Ahașveroș credea că profeția-i falsă De asta a dat fastuoasa petrecere la palat pentru care a folosit vase furate din Templul de la Ierusalim La petrecere au participat și evrei ceea ce denota o completă lipsă de verticalitate Singurul care și-a păstrat demnitatea a fost Mordehai nu i s-a icircnchi-nat prim-ministrului Haman Icircnfuriat Haman i-a pregătit ștreangul și a plănuit uciderea icircntregului său popor Ce s-a icircntacircmplat Evreii s-au icircntors din exil Icircn ștreangul pregătit pentru Mordehai a atacircrnat Haman Ahașveroș și-a modificat edictul și evreii au fost salvați

Capitolele din Meghilat Ester citite la Bima au fost rezumate racircnd pe racircnd icircn romacircnă Lectorii mascați cum cere tradiția au cacircntat și au dansat Au fost servite humacircntașicircn

Au fost aduse mulțumiri participanților icircn mod spe-cial musafirilor cum a fost PS Ieronim Sinaitul epis-cop vicar patriarhal bdquooameni care n-au venit pentru spectacol ndash care n-a mai avut loc ndash ci pentru a ne aduce din inimă un mesaj de speranțărdquo

IULIA DELEANU

O sinagogă fără graiDrum pustiu fără de RaiO viață fără de ursităClădirea veche icircncă-așteaptăChiar Someșul să-i care apăCăci setea ei este pacircrjol

Racircndurile de mai sus au apărut icircn volumul bdquoSeini și Poezierdquo scris de Teodor Morar carte pe care am primit-o icircn dar de la Gabriela Tulbure primarul orașului Seini

Orașul Seini atacirct de icircncărcat de poezie ocupă un loc important pe harta evreimii romacircne Aici a activat una dintre puținele tipografii evreiești din Romacircnia Cacircnd rabinul Dr Thenen șef-rabinul Brăilei a căutat o tipografie pentru a tipări cartea de rugăciune pentru marile sărbători icircn ediție bilingvă el a ales tipografia din Seini Cu tot progresul tehnologic tipărirea unui text bilingv ebraic-romacircn a rămas dificilă Cu atacirct mai mult icircn zilele cacircnd tiparul era manual

Peste evreii din Seini a trecut ca peste toți evreii din nordul Transilvaniei pacircrjolul nazist Supraviețuitorii pacircrjolului nu și-au mai găsit locul icircn bdquoraiul socialistrdquo Cacircnd au avut ocazia au plecat spre meleaguri mai pri-mitoare

De nevoie Legea Iudaică s-a adaptat condițiilor vi-trege ale diasporei Legea Iudaică prevede că atunci cacircnd o sinagogă a fost părăsită de obștea ei ea poate fi vacircndută Banii obținuți din vacircnzare trebuie folosiți icircn-tr-un scop sacru iar sinagoga devine un spațiu profan Așa s-a procedat și la Seini Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă Romacircnia a vacircndut sinagoga unei cooperative meșteșugărești care a folo-sit-o ca depozit de mobilă Tristă soartă

Inimoșii edili ai orașului Seini nu s-au icircmpăcat cu această tristă realitate Icircn ochii lor sinagoga este mai mult decacirct casa icircn care s-au rugat pe vremuri evreii Icircn ochii lor sinagoga este una dintre clădirile emblematice ale orașului Seini care nu poate fi lăsată icircn paragină

Zis și făcut Din fondurile primăriei au răscum-părat sinagoga și acum caută fonduri pentru reno-varea și transformarea ei icircntr-un muzeu al evreimii maramureșene

Nu ne rămacircne decacirct să-i binecuvacircntăm ca visul lor să se icircmplinească și tristul edificiu de astăzi să se pre-facă icircntr-un centru cultural activ pentru localnici și un focar de atracție pentru turiști

Fie ca frumosul lor exemplu să fie urmat și de alte primării din Romacircnia și din icircntreaga Europă

Prim-Rabin RAFAEL SHAFFER

Oct Bodea viceprimar Seini (stg) R Sabău contabil șef Primărie Seini G Tulbure primar Seini

prim-rabin R Shaffer T Kornreich președinte CE Baia Mare M Pop administrator public Seini

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 9

Pe 8 martie cu ocazia sărbătorii de Purim la Debrecen a fost organi-zat un eveniment interesant intitulat bdquoO după-amiază nostalgică de Purimrdquo organizat de Agenția Evreiască Soh-nut Budapesta icircn colaborare cu Co-munitatea Evreilor din Oradea și cea din Debrecen

La eveniment au fost prezenți aproximativ 60 de evrei atacirct din Ora-dea cacirct și din Debrecen iar aceas-tă acțiune a fost dedicată supra-viețuitorilor Holocaustului și persoa-nelor vacircrstnice sosite alături de icircnsoțitorii dumnealor

Reprezentanta Sohnut directoa-rea Corina Berger (originară din Cluj)

le-a pregătit participanților un program memorabil și antrenant din care nu au lipsit principalele trăsături ale sărbăto-rii multă veselie și voie bună cacircntece specifice de Purim dansuri carnaval mascat jocuri de Purim dar și multă băutură și macircncare Succes mare au avut jocurile individuale sau icircn echipă activitatea de colorat măști o pre-zentare a unor poze din Israel unde concurenții trebuiau să recunoască orașul arătat icircn imagini probe la care grupul din Oradea s-a descurcat cu brio La proba de costumație Andrei Rosenzveig membru al Comunității orădene a reprezentat personajul lui Moshe Dayan ocupacircnd locul I

A urmat icircmpărțirea pachetelor de Mișloah Manot și cadouri de 8 martie pentru femei

Icircn final au fost declarate două gru-pe cacircștigătoare cu cacircte 25 de puncte printre laureați număracircndu-se Oradea și un grup din Debrecen

Icircn concluzie a fost un eveniment reușit icircn care supraviețuitorii și vacircrst-nicii au petrecut o după-amiază plă-cută și cu toții s-au simțit foarte bine

DOINA BUMBU

Elevii și profesorii Colegiului bdquoCsiki Gergelyrdquo din Arad au vizitat Sinagoga Neologă din oraș icircn cadrul unui pro-iect internațional Acțiunea inițiată de HETI Fundația Irlandeză pentru Edu-carea despre Holocaust contribuie icircn mod deosebit la icircnțelegerea a ceea ce s-a icircntacircmplat icircntr-una dintre cele mai negre perioade ale istoriei ome-nirii Astfel elevii și profesorii din 11 țări europene vorbesc despre oamenii care au suferit sau au pierit icircn timpul Holocaustului despre cum s-a putut icircntacircmpla așa ceva și cum se poate evita un alt Șoah

Datorită acestui demers elevii de peste 11 ani sunt mișcați atunci cacircnd plantează florile de Crocus (bracircndușa) cele care dau numele proiectului Gestul este făcut icircn me-moria celor 15 milioane de copii evrei decedați icircn timpul Holocaustului și a altor mii de copii care au suferit din cauza regimului nazist Tinerii au aflat despre copii ca ei cărora le plăcea să se joace să cacircnte să citească și să racircdă dar ale căror vieți au fost curma-te sau distruse de ura omului față de om Atacirct elevii de la bdquoCsiki Gergelyrdquo cacirct și cei din celelalte state europene au aflat prin intermediul pedagogilor lor despre distrugerea pe care o pot genera cuvintele ororile la care duc xenofobia și urahellip

Ajunși la Sinagoga neologă gru-pul elevilor de la bdquoCsiki Gergelyrdquo icircmpreună cu profesorii de istorie An-geacutela Olasz Amalia Kass Muntean Tibor și jurnalistul Ujj Janos au fost

icircntacircmpinați de Margareta Szegő ma-nager de proiect la Comunitatea Evre-ilor din Arad După cacircteva fotografii de grup Ujj Janos le-a vorbit copiilor despre personalitățile marcante ale comunității și istoria lor Informațiile date de Ujj Janos au fost completate de Margareta Szegő cu detalii despre sinagogă viața religioasă și cea cul-turală a evreilor arădeni S-au auzit nume precum Hirschl și Chorin judele și rabinul cărora le datorăm complexul sinagogal S-a aflat despre sinagoga ortodoxă despre școala evreiască și multe multe altele

Atacirct elevii de la bdquoCsikyrdquo cacirct și ori-cine altcineva care calcă pragul sina-gogii sau al Comunității Evreilor din Arad este supus cacirctorva exerciții de imaginație Margareta Szegő le pro-pune tuturor să se gacircndească cum ar fi fost dacă naziștii nu ar fi fost opriți Ura răspacircndită de ei a icircnceput cu cei de religie mozaică a mers mai departe pacircnă la anihilarea persoa-nelor LGBT a celor cu diferite grade de handicap etc Ciuma nazistă nu dădea semne de a se opri vreoda-tă Tot ceea ce icircnseamnă diversitate umană tot ceea ce e atacirct de prețios pentru supraviețuirea noastră a fost desființat de către naziști

Prin proiecte precum bdquoCrocusrdquo prin vizite la sinagogă fie ele alături de minunata echipă de pedagogi de la bdquoCsiki Gergelyrdquo fie alături de muzeo-grafi extrem de pasionați precum Anit-ta Mizsur și Adelina Stoenescu ori icircn evenimentele organizate de prof Ma-rius Grec directorul Centrului de Stu-dii Iudaice din Arad elevii icircnvață că ura și xenofobia distrug omenirea Fe-licitări tuturor celor mai sus menționați pentru toate aceste demersuri de valorificare a culturii iudaice și de fa-miliarizare a elevilor și studenților cu istoria cultura religia și tradițiile evreiești

V M SZEGŐ (Articol preluat de pe site-ul

CE din Arad)

Proiectul bdquoCrocusrdquo a ajuns la sinagogă

Ziua de 20 februarie a fost una de-osebită pentru Comunitatea Evreilor din Oradea deoarece Excelența Sa Cord Meier-Klodt ambasadorul Ger-maniei icircn Romacircnia a răspuns pozitiv invitației adresate de președintele CE Oradea Felix Koppelmann Diploma-tul alături de soția sa a efectuat o vi-zită informală Icircn sala de festivități a comunității noastre oaspeții au fost

invitați la masa de pracircnz la care au luat parte supraviețuitoarea Clarisa Popescu prim-rabinul Shraya Kav primarul orașului Ilie Bolojan pre-fectul județului Bihor Dumitru Țiplea precum și o delegație din partea Fo-rumului German Timp de aproximativ trei ore atmosfera a fost una naturală unde fiecare dintre invitați au adus icircn discuție subiecte despre viitoare cola-borări ambasadorul asiguracircnd toto-dată la solicitarea primarului sprijinul domniei sale icircn vederea icircmbunătățirii predării limbii germane la Liceul Schil-ler din Oradea prin colaborări cu pro-fesori vorbitori nativi ai limbii germa-ne

Oaspetele a răspuns la două icircn-

trebări adresate de corespondentul revistei bdquoRealitatea Evreiascărdquo

ndash Cărui fapt i se datorează această cinste de a vă avea ca oaspete

ndash Fiecare oportunitate să fiu aici e una foarte bună deoarece regiunea județului Bihor icircn general și muni-

ComunitAti

Arad

O după-amiază nostalgică la Debrecen

Ambasadorul Cord Meier-Klodt icircn vizită la comunitatea evreiască

Purim cu restricții

Păstrăm vie amintirea

Evei HeymanPe 17 februarie JCC Oradea

a găzduit icircn sala de evenimente a comunității o interpretare teatrală a celui mai cunoscut și răscolitor jurnal A fost o icircntacirclnire prețioasă prin care ne-am adus aminte de Eva Hey man copila de 13 ani aruncată cu forța icircntr-o lume lipsită de umanitate Cunoscută ca Anne Frank a Transilvaniei datorită jurnalului ei pe care l-a ținut icircn perioa-da 13 februarie - 30 mai 1944 unde a așternut icircnsemnări despre dorința de viață a fetei icircnchise icircn ghetoul oră-dean din simplul fapt că s-a născut icircntr-o familie de evrei

Jurnalul tinerei evreice tipărit icircn limba romacircnă la Editura Hasefer a fost pus icircn scenă de Borostyan Pro-dukcio din Debrecen La acest spec-tacol comemorativ au participat atacirct membrii CEO cacirct și persoane nea-filiate comunității Ororile celui de-al Doilea Război Mondial ne icircnspăimacircn-tă iar obligația noastră este să ne protejăm viitorul prin păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului și prin manifestări de acest gen

Oradea

Pe 9 martie icircn Erev de Purim 5780 am icircntacircmpinat sărbătoarea icircn Sinago-ga Mare Ortodoxă din Oradea după rugăciunea de Marsquoariv fiind citit Meghilat Esther

Decizia de a ne limita doar la serviciu religios a venit icircn urma măsurilor luate la nivel național cu privire la epidemia de coronavirus (COVID-19) păstracircndu-se totuși atmosfera de sărbătoare prin cacircntecele tradiționale de Purim și degustarea delicioșilor humăntașen icircnsoțită de un pa-har de vin tradițional cașer

Datorită faptului că aju-nul sărbătorii de Purim a fost imediat după 8 Martie Ziua Internațională a Femeii la in-trarea icircn Sinagogă toate doam-nele și domnișoarele au fost icircntacircmpinate cu galanterie de președintele Comunității Felix Koppelmann care le-a oferit participantelor flori și bomboa-ne de ciocolată

cipiul Oradea icircn special sunt prefe-ratele mele din Romacircnia Cred că o vizită icircn Oradea și la comunitatea dvs merită să fie icircntotdeauna sărbătorită deoarece această icircnțelegere și co-laborare frumoasă este o adevărată onoare și plăcere și pentru mine ca diplomat

ndash Cum evaluați relațiile intercomu-nitare și interconfesionale icircn Romacircnia și icircn special icircn județul Bihor

ndash Activitatea desfășurată pentru consolidarea permanentă a legăturilor icircntre Republica Federală Germania și Romacircnia este extrem de importantă Pot să vă spun sincer că momentul cel mai emoționant pentru mine icircn cursul anului a fost buna colaborare icircntre comunitatea germană și comu-nitatea evreiască Nivelul de solidari-tate și de icircncredere atins de această relație are o importanță enormă pen-tru mine ca ambasador dar și icircn cali-tate de cetățean german

Șederea distinșilor oaspeți a fost icircncheiată cu o scurtă vizită icircn frumoa-sa Sinagogă Ortodoxă a comunității noastre

DOINA BUMBU

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Ziua Internaţională a Limbii Mater-ne este o sărbătoare celebrată anu-al la 21 februarie icircn icircntreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală precum şi mul-tilingvismul Data aminteşte ziua icircn care icircn 1952 studenţii care demon-strau pentru recunoaşterea limbii lor materne bangali ca limbă naţională a Pakistanului au fost ucişi de poliţie la Dhaka astăzi devenită capitala Bangladeșului

Anul acesta la Iaşi Ziua Interna-ţională a Limbii Materne a fost sărbă-torită de Casa municipală de Cultură bdquoMihai Ursachirdquo icircn parteneriat cu mi-norităţi etnice recunoscute oficial din oraş printr-un spectacol de muzică şi poezie ce a avut loc icircn sala Diotima a acestei instituţii de cultură

Icircn cadrul evenimentului a avut loc şi lansarea cărţii bdquoMetamorfoze liricerdquo o microantologie de poezie armeană ebraică elenă italiană romă rusă ucraineană arabă şi franceză editată de Editura bdquoARS LONGArdquo din Iaşi icircn anul 2020 cu sprijinul Casei de Cultu-ră a Municipiului Iaşi bdquoMihai Ursachirdquo

Cartea a fost prezentată de scriito-

rul Liviu Apetroaie şi de Bracircnduşa Tă-maş directoarea editurii Au luat cu-vacircntul reprezentanți ai comunităților etnice din Iași Albert Lozneanu di-rectorul Centrului Comunitar Evreiesc din Iaşi Doina Tofănescu de la Co-munitatea Elenă din Iași Valeriu Iva-nov președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Iași Victor Hrihorciuc președinte al Comunității Ucraineni-lor din Iași Ștefana Agop de la Su-cursala Iaşi a Uniunii Armenilor din Romacircnia Fiecare vorbitor a prezen-tat succint comunitatea din care face parte axacircndu-se pe tradiţii culturale specifice şi referindu-se la poeziile şi poemele incluse icircn microantologia proaspăt editată

Au mai vorbit Cristian Tămaș cer-cetător specialist icircn cultură arabă Valeriu Mardare profesor de neo-greacă şi Daria Tănăsucă reprezen-tanta Comunității Armene din Iași una dintre inițiatoarele proiectului

Icircn prefaţa intitulată bdquoUnicitate icircn di-versitate Literatura multietnică liant cultural icircntre popoarele lumiirdquo Daria Tănăsucă arată bdquoIcircncă din cele mai vechi timpuri literatura a jucat un rol esenţial icircn dezvoltarea naţiunilor Icircn afară de contribuţiile importante la dezvoltarea economică comunităţile

etnice au avut un rol important icircn conturarea unei vieţi cultu-rale bogate Muzica literatura pictura au fost domenii-che-ie icircn acest fenomen spiritu-al Deşi departe de ţinuturile natale minorităţile etnice au luptat pentru menţinerea iden-tităţii naţionale promovacircnd valorile culturale proprii Lite-ratura a jucat un rol esenţial icircn păstrarea identităţii deoarece prin intermediul său şi al limbii materne s-au promovat unici-

tatea şi valoarea geniului naţionalrdquoIcircn capitolul intitulat bdquoDin lirica ebra-

icărdquo sunt prezentate poezii scrise de Paul Celan Ion Pribeagu şi Benjamin Fondane De asemenea icircn deschi-derea capitolului Albert Lozneanu a prezentat activitatea culturală şi spi-rituală a Comunităţii Evreilor din Iaşi comunitate icircn care funcţionează cea mai veche sinagogă din Romacircnia Sinagoga Mare inaugurată icircn anul 1671 Tot la Iaşi a apărut icircn 1858 pri-mul ziar din lume editat icircn limba idiş iar Avram Goldfaden a pus bazele primului teatru profesionist din lume icircn limba idiş icircn anul 1876 icircn Grădina bdquoPomul Verderdquo din Iaşi

Actorii Mihai Afloarei și Tudor An-drei Ostafie au recitat poezii din volu-mul proaspăt editat iar soprana Mari-na Porumb a susținut un microrecital muzical

Printre poeziile recitate s-a numă-rat şi bdquoRondel de toamnărdquo scrisă de Benjamin Fundoianu-Fondane

Volumul bdquoMetamorfoze liricerdquo este un exponent al diversităţii cultura-le ieşene un demers benefic pentru promovarea prieteniei şi colaborării multietnice

MARTHA EŞANU

ComunitAti

Icircntre Prieteni ediţia a vIII-a

Ziua Internaţională a Limbii Materne

tu biȘvat din timpuri străvechi

pacircnă aziDin timpuri străvechi evreii din icircn-

treaga lume sărbătoresc Anul Nou al Pomilor icircn a 15-a zi a lunii Șvat de unde și numele Hamișa Asar biȘvat

Icircn Israel sărbătoarea marchează icircn-cheierea iernii și a sezonului ploilor Pămacircntul umed și căldura moderată constituie momentul prielnic pentru sădirea pomilor Icircn timpul exilului consumarea de fructe caracteristice zonei mediteraneene inclusiv a ce-lor care cresc icircn Ereț Israel exprima atașamentul față de țara strămoșilor noștri

Vremea blacircndă a permis ca cere-monia de plantare de pomi să aibă loc și icircn comunitatea sătmăreană icircn curtea sediului său comunitar Participanții la evenimentul organizat de CE Satu Mare au gustat din cele șapte specii de plante care cresc icircn Israel gracircu secară struguri smochi-ne curmale rodii măsline

Cu sprijinul JCC a avut loc Se-der Tu biȘvat cu o largă participare a membrilor comunității Președintele CE Satu Mare Adrian Beșa a mulțumit JCC-ului arătacircnd că sărbă-torile evreiești celebrate icircn comunita-te icircntăresc sentimentul identitar și i-a icircndemnat pe cei prezenți să participe icircn număr cacirct mai mare la serviciul religios de Șabat pe icircntreg parcursul anului

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

tu biŞvat 5780Icircn cadrul proiectului bdquoPromovarea

culturii istoriei tradiţiilor Comunită-ţii Evreieşti din Romacircniardquo Asociaţia Centrală de Prietenie şi Colabora-re Culturală cu Israel a organizat cu elevi şi icircnvăţători de la Şcoala gimna-zială bdquoSmaranda Gheorghiurdquo (Elisa şi Iosef Samuil) din Tacircrgoviște sub co-ordonarea directoarei școlii activităţi specifice Anului Nou al Pomilor S-au

plantat bulbi de zambile narcise la-lele s-au pus icircn ghivece sacircmburi de curmale portocale seminţe de legu-me autohtone Ghivecele au fost puse icircn clase iar elevii le vor icircngriji şi le vor urmări dezvoltarea

Prim-rabinul Rafael Shaffer a tri-mis elevilor o scrisoare icircn care le ex-plică semnificaţia sărbătorii dar şi ce obligaţii au oamenii icircn aceste zile să mulțumească lui Dumnezeu pentru recolta anului trecut şi să se roage pentru recolta anului ce vine Scrisoa-rea se icircncheie cu icircndemnul bdquoSă ne rugăm aşadar fiecare icircn limba lui fie-care după religia lui să avem cu toţii un an icircmbelşugatrdquo

Copiii au icircncheiat activitatea cu cacircntecelul-urare bdquoSă trăiţi să icircnfloriţi să rodiţi ca merii ca perii icircn mijlocul veriirdquo

ILEANA GHENCIULESCU

tacircrgoviște

Satu Mare

Iași

ClujIcircntre Prieteni este genericul sub care se desfăşoară

icircntacirclnirea dintre armenii şi evreii din Cluj şi Gherla pe care am iniţiat-o icircmpreună cu Ioan Esztegaacuter preşedintele UAR sucursala Gherla Robert Schwartz preşedintele Comuni-tăţii Evreilor din Cluj şi Mircea Tivadar (1957-2018) un om profund dedicat comunităţii sale armeneşti şi convieţuirii interetnice din spaţiul ardelean Ideea era inspirată de si-militudinile existente icircn istoria celor două popoare ndash civi-lizaţie şi glorie străveche diasporă milenară prigoană şi genocid Med Yeghern (Marele Rău) şi Şoah (Nimicirea) ataşamentul faţă de ţările străbune renăscute şi faţă de Ierusalim Icircn acelaşi timp existau multe aspecte inedite ale culturii şi tradiţiilor celor două comunităţi care aşteptau să fie icircmpărtăşite reciproc

Dacă prima icircntacirclnire cea din 2011 a avut loc icircn cadrul intim al restaurantului ritual evreiesc din Cluj celelalte ndash organizate alternativ la Gherla şi la Cluj ndash au adunat un public numeros alcătuit din concitadini care au urmărit cu interes evoluţia formaţiilor artistice armeneşti şi evreieşti şi au degustat preparatele lor culinare

Cea de a opta icircntacirclnire Icircntre Prieteni a avut loc icircn 9 februarie chiar de Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) şi a fost găzduită icircn Casa Tranzit din Cluj amfitrioană fiind Co-

munitatea Evreilor din Cluj reunind un număr mare de participanţi arme-nii oaspeţi evreii gazde şi mulţi alţi clujeni

După un mo-ment dedicat me-moriei lui Azaduhi Varduca Horenian (1940 - 2020) pro-fesoară respectată şi pictoriţă aprecia-tă ani de zile pre-şedinta sucursalei Cluj a Uniunii Ar-

menilor din Romacircnia a fost marcată şi sărbătoarea de Tu biȘvat prin proiecţia unui scurt film despre semnificaţia şi obiceiurile Anului Nou al Pomilor icircn tradiţia iudaică

Apoi au evoluat formaţiile artistice ale celor două comu-nităţi corul Armenopolis din Gherla dirijat de cantorul Aacuter-paacuted Molnaacuter a prezentat cacircntece liturgice şi populare arme-neşti icircn prelucrarea lui Komitas Formaţia klezmer Mazel Tov ndash conducerea muzicală prof Vasile Socea solistă Su-lamita Socea ndash a venit cu un program special de Tu biȘvat icircn timp ce corul Şira Hadaşa dirijat de prof Ecaterina Hal-moş a dat icircntacircietate soliştilor Ofelia Eisikovits Gheorghe Eisikovits şi Andrei Verő care au interpretat cacircntece evre-ieşti şi arii din musical-uri de autori evrei Cele cinci surori Kasabian cu vacircrste cuprinse icircntre 7 şi 15 ani au icircncacircntat publicul cu melodii instrumentale şi vocale armeneşti iar formaţia de dansuri Hayakhaghak din Gherla a stacircrnit ro-pote de aplauze cu repertoriul său plin de ritm şi exotism

Programul care a durat aproape trei ore s-a icircncheiat cu degustarea bucatelor evreieşti tradiţionale preparate şi servite de personalul restaurantului ritual evreiesc din Cluj cu dulciuri armeneşti puse la bătaie de UAR sucursala Cluj şi cu fructe specifice de Tu biȘvat Lumea s-a simţit bine a tăifăsuit şi a pus la cale următoarea icircntacirclnire Icircntre Prie-teni care va avea loc la Gherla

ANDREA GHIŢĂ

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 11

ciu După realizarea unui scurt istoric al Holocaus-tului elevii au prezen-tat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de E r i c - E m -m a n u e l S c h m i t t oferit bibli-otecii școlii

Cu toate restricțiile impuse de epi-demia de coronavirus Comunitatea Evreilor din Tecuci a ținut să sărbăto-rească și icircn acest an cel mai vesel eve-niment Purimul Programat din timp pentru data de 10 martie 2020 după ce s-au efectuat pregătirile pentru absolut toate cele necesare locuința președintelui a fost transformată icircn-tr-o cantină cașer avacircnd la comandă dar și la execuție pe soția acestuia Roza Aizic Aici au fost pregătite tot felul de prăjiturele icircncepacircnd cu ho-niklekeh plăcinte cu iaurt cornulețe toate dominate de tradiționalele humacircntașen

Apoi pungile cu toate aceste dul-ciuri alături de portocale și sticle cu apă au fost distribuite cu mare plăcere celor 30 de membri ai comunității cola-

boratori sau simpatizanți care oricum ar fi participat cu cea mai mare bucurie

la acest frumos eveniment Toți s-au bucurat de aceste pachete dovadă că

indiferent de restricții viața comunitară tecuceană trăiește și va trăi Și cacircnd afirm acest lucru icircmi amintesc cu mare plăcere că icircn anul 2001 la un an după numirea mea ca președinte un colectiv de tecuceni din Israel a colectat date și oameni pentru realizarea volumu-lui bdquoEvreii din orașul și județul Tecuci amintiri evenimente și documenterdquo avacircnd-o coordonatoare pe tecuceanca Medy Goldemberg nepoata cunoscu-tului și regretatului Avram Goldstein Goren cel care a sponsorizat reface-rea Sinagogii din Tecuci lucru pentru care a fost desemnat bdquoCetățean de onoarerdquo al Tecuciului Icircn această carte printre cele trei articole pe care le-am semnat cel de la pagina 50 se intitula bdquoComunitatea Evreilor din Tecuci există și va existardquo Și iată au trecut de atunci 20 de ani și acest lucru privit atunci de unii cu neicircncredere are acum acoperi-re icircn realitate Și spun și acum că va continua să existe

IANCU AIZICpreședinte CE Tecuci

de Cristal punerea icircn aplicare a anti-semitismului de stat sistemul lagăre-lor de concentrare adoptarea soluției finale memorii ale supraviețuitorilor eliberarea lagărului de la Auschwitz de către Armata Roșie Elevii au scris eseuri au prezentat materiale vizu-ale și diverse informații legate de tema zilei Invitată la această acțiune subsemnata membră a Fundației Leolam am vorbit despre situația evreilor din Moinești la vremea re-spectivă și am prezentat romanul bdquoCopilul lui Noerdquo de Eric-Emmanuel Schmitt

S-a păstrat un moment de recu-legere icircn memoria victimelor Holo-caustului

MIHAELA RUSU

De Ziua Internațională de Come-morare a Victimelor Holocaustului Fundația Leolam din Moinești a invi-tat instituțiile de icircnvățămacircnt locale să organizeze activități prin care elevii să cunoască subiectul Holocaustului și să reflecteze la importanța memo-riei Rezoluția ONU icirci icircncurajează pe tineri să icircnvețe din lecțiile Holocaustu-lui să acționeze icircmpotriva discrimi-nării și să apere valorile democratice icircn comunitățile lor icircntr-un moment icircn

care răspacircndirea neonazismului și a grupurilor de ură icircncurajează antise-mitismul și alte forme de ostilitate icircn icircntreaga lume

La Moinești invitația a fost ono-rată de Școala Gimnazială bdquoTristan Tzarardquo și Școala Gimnazială bdquoGeorge Enescurdquo La prima instituție elevii au fost coordonați de prof Patricia Ba-

ComunitAti

Alegerea noii conduceri comunitare

Oaspeți ieșeni

de Anul nou al Pomilor

Anul Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat 5780 ndash a fost sărbătorit la CE Bacău icircn prezența unor oaspeți din conducerea comunității ieșene rabinul Yehoshua Aharonovich președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi directorul JCC Iași Albert Lozneanu Au parti-cipat numeroși membri ai comunității băcăuane de toate vacircrstele

Rabinul Yehoshua Aharonovich a făcut o succintă prezentare a semni-ficațiilor sărbătorii a icircnsuflețit atmos-fera interpretacircnd frumoase cacircnte-ce evreiești dedicate Anului Nou al Pomilor a icircmpărțit copiilor fructe și bomboane din Ereț Israel icircnsoțite de cuvinte care le-au mers tuturor la ini-mă Șlagăre din folclorul muzical idiș au răsunat icircn versiunea interpretativă a lui Albert Lozneanu Replica muzi-cală din partea membrilor comunității băcăuane a fost dată de ing Hari Ru-bingher

Un moment special așa cum cere tradiția icircn curtea sediului comunitar pe o vreme icircnsorită au fost plantați un cais și un prun

Rabinul Yehoshua Aharonovich s-a arătat impresionat de efervescența vieții evreiești din comunitatea băcă-uană

Președintele CE Bacău Hain rich Brif a mulțumit oaspeților pentru vizi-tă și-a exprimat dorința de a o repeta și cu prilejul altor evenimente orga-

nizate de CE Bacău și a accentuat că Tu biȘvat icircntărește sentimentul apartenenței noastre la Ereț Israel Președinta interimară a CE Iași Ina Vladcovschi a mulțumit pentru primi-re adresacircndu-le membrilor CE Bacău invitația de a participa la manifestări organizate de CE Iași

HAINRICH BRIFpreședinte CE Bacău

Ziua Internațională de Comemorare a victimelor Holocaustului

PURIM icircn vremea coronavirusului

veselie de ziua icircnfracircngerii lui Haman

BacăuMoinești

Bacircrlad

Președintele CE Bacău Hainrich Brif a participat ca reprezentant al conducerii FCER la Adunarea Ge-nerală pentru alegerea noii condu-ceri a comunității evreilor bacircrlădeni Cu acest prilej oaspetele a vizitat sediul comunitar renovat și Sinago-ga Mare din oraș icircn curs de reabili-tare a remarcat valoarea picturilor murale reprezentacircnd cele 12 triburi ale lui Israel și a fost plăcut impresi-onat de ospitalitatea președintelui icircn exercițiu Haim Rabinovici I-a apreci-at energia și optimismul manifestate atacirct icircn demersurile pentru restaura-rea sinagogii cacirct și icircn grija pentru menținerea icircn bună stare a celor trei cimitire din Bacircrlad unul monument istoric cu pietre funerare datacircnd din secolele XVII și XVIII al doilea ndash din secolul XIX (ambele icircnchise) și al treilea ndash icircn funcțiune A amintit tot-odată grija comunității pentru cele

două cimitire arondate din localități vecine unde nu mai trăiesc evrei bdquoNe-am convins ndash scrie ndash cacirct de com-plexe sunt problemele unei comunități micirdquo

Icircntrunirea pentru alegerea noii conduceri a comunității a avut loc icircn sala mică a Sinagogii cu o largă parti-cipare a membrilor comunității bdquoceea ce denotă interes față de viața comu-nitară icircn generalrdquo a observat Hain-rich Brif

După prezentarea retrospectivei și programului pentru următorii pa-tru ani Haim Rabinovici a fost reales președinte Au mai fost aleși secretar ndash Tedy Croitoru membri icircn Comitetul de Conducere ndash Adrian Sacircrbu și Pau-la Matei cenzor ndash Adriana Caradința bdquoSperăm ca la următoarea vizită să găsim Sinagoga restauratărdquo le-a urat succes celor aleși reprezentantul FCER (HB)

tecuci

tulcea

In ziua de 10 martie 2020 membrii Comunității Evreilor din Tulcea s-au icircntacirclnit la restaurantul din Complexul

bdquoDeltardquo unde au sărbătorit Purimul și salvarea evreilor de la distrugere

Semnificația sărbătorii a fost p r e z e n t a -tă invitaților și prie tenilor comu n i tă ț i i iar icircn final au fost gustate și apreciate de meseni prăjitu-rile tradiționale humăntașen

SOLOMON FAIMBLAT

p r e ș e d i n t e CE Tulcea

de Fundația Leolam Romanul ilus-trează icircncercările la care sunt supuși un băiețel evreu și familia sa icircn tim-pul Holocaustului icircn Belgia Activita-tea a fost concepută sub forma unui interviu icircn care bdquoreporterulrdquo punea icircntrebări pe marginea poveștii iar bdquoinvitațiirdquo ofereau răspunsuri icircn timp ce icircn clasă circulau imagini cu tema Holocaustului Elevii au prezentat și o istorie succintă a evreilor din Moinești Concluziile au subliniat necesitatea comemorării victimelor Holocaustului și posibile demersuri menite să evite repetarea acestei tragedii

La Școala bdquoGeorge Enescurdquo elevii coordonați de prof Gabriela Dima au prezentat o cronologie a subiectului Holocaustului cu accent pe Noaptea

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Șah icircn comunitateInițiat cu ani icircn urmă de un inimos

voluntar Edith Șimșensohn și organi-zat cu dăruire de Delia Marc Festiva-lul-Concurs de Șah al Prieteniei bdquoDol-phi Drimerrdquo aflat la ediția a V-a s-a desfășurat la JCC București icircn ziua de 23 februarie 2020 bucuracircndu-se de sprijinul profesionist al Clubului Spor-tiv Universitar de Șah din București

Ediția a stracircns peste 90 de concu-renți sosiți din nouă orașe de pe teri-toriul Romacircniei copii și adulți amatori și profesioniști membri ai diverselor minorități etnice și culturale din Ro-macircnia

Ne-am bucurat de participarea lui Mihai-Lucian Gruumlnberg (Timișoara) maestru internațional campion de șah al Romacircniei cacircștigător la Mac-cabi Games ndash Jocurile Olimpice Evre-iești care a onorat pentru a doua oară acest eveniment și care a oferit icircn

final o demonstrație de măiestrie și eleganță printr-un joc simultan abso-lut spectaculos

Icircn competiția de juniori icircncepători s-a impus pe primul loc David Tănase iar la adulți icircncepători a cacircștigat Florin

Ungureanu Competiția de avansați a fost cacircștigată la juniori de Nicolae Ba-laban iar la adulți pe prima treaptă a podiumului a urcat Iulian Turcu

Felicitări tuturor participanților și să ne vedem cu bine icircn fața tablei de șah la ediția viitoare

Din viitorul apropiatVremea de afară ne icircndeamnă să

ne pregătim pentru taberele evreiești ce urmează a se desfășura icircn peri-oada verii și la care vă icircndemn să vă rezervați loc din timp

Tabere la Cristian BrașovMahane Mișpahot tabăra pentru

familii cu copii 30 iunie - 5 iulieMahane Hermon tabăra pentru

adulți 21 - 26 iulieKaytanat Negev tabăra pentru co-

pii 5 - 12 ani 4 - 9 augustKaytanat Galil tabăra pentru ado-

lescenți 13 - 18 ani 11 - 16 augustTabăra Sportivă pentru familii cu

copii 3-6 septembrieJewish Adventure Camp - tabăra

de aventură pentru 18-35 ani 20 - 23 august

Taberele pentru seniori organizate cu sprijinul DASM

22-28 iunie și 27 iulie - 2 august la Cristian 31 august - 6 septembrie și 7 - 13 septembrie la Eforie Nord

Szarvas UngariaTabăra Internațională Evreiască

pentru 6 - 18 ani 12 - 24 iulieMachol - Seminarul de Dansuri Is-

raeliene 26 - 30 augustCele mai noi informații legate de

desfășurarea taberelor icircnscriere și chiar achitarea contribuției de partici-pare online cu cardul găsiți pe wwwjccrotabere-2020

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Anul Nou al Pomilor prima celebrare din 2020

Comunitatea Evreilor din Timi-şoara şi JCC Timişoara au celebrat icircmpreună icircntr-o frumoasă atmosfe-ră festivă Tu biȘvat Hag HaIlanot - Anul Nou al Pomilor La Seder au luat

parte peste 120 de persoane Masa principală a fost din nou a celor 20 de copii prezenţi

Preşedinta comunităţii timişorene dr Luciana Friedmann a vorbit des-pre multiplele semnificaţii ale aces-tei sărbători de la sensurile agrare la cele mistice De altfel Tu biȘvat este una dintre cele patru celebrări ale Anului Nou evreiesc ele fiind la 1 Tișrei 1 Nisan 1 Elul şi acest 15 Șvat Desigur anul nou bdquoal anotim-purilorrdquo socotit de la Crearea Lumii cacircnd este Roș Hașana are loc la 1

Tișrei dar celebrarea renaşterii naturii are o semnificaţie de asemenea im-portantă

Tiberiu Hornung a oficiat Sederul a cărui tradiţie vine din Evul Mediu fi-ind iniţiat de Rabinii Cabaliști din Țfat unul dintre oraşele cele mai spirituali-zate ale Israelului menţionat icircn Tora Dorind să celebreze Crearea Lumii ei au inclus icircn această masă rituală toa-te etapele formării şi toate sferele la care omul poate accede ca parte a Creaţiei Vinul alb şi vinul roşu semni-ficacircnd trecerea de la iarnă la vară se

regăsesc la această masă tradiţiona-lă Se consumă doar anumite fructe şi gracircne acestea din urmă transforma-te icircn varianta timişoreană icircn delicioa-se prăjituri

A fost un prilej pentru a cacircnta me-lodii tradiţionale evreieşti dar şi pen-tru a face tradiţionalul gest al plantării unui arbust Cacircţiva voluntari din co-munitate au icircndeplinit această tradiţie

Sărbătoarea de Tu biȘvat a des-chis seria celebrărilor majore ale anu-lui 2020 fiind ocazia de a se reuni co-munitatea (LF)

JCC tiMişOArA

Icircn așteptarea primăverii și aPurimului

Membrii Comunității Evreilor din Iași au celebrat icircmpreună Anul Nou al Pomilor (Tu biȘvat) prin participarea la un Seder tradițional (Seder Leil Tu biȘvat)

Ceremonia a fost prefațată de Benjamina Ides Vladcovschi preșe-dinte interimar al CE Iași și de Al-

bert Lozneanu directorul JCC Iași care le-au vorbit celor prezenți despre sensurile multiple ale sărbătorii de la semnificația agricolă de renaștere a naturii prin care evreii icircși demonstrea-ză respectul și grija pentru pămacircnt și roadele lui la semnificația spirituală de renaștere a Creației

Icircn continuare rabinul Yehoshua Aha ronovich a rostit binecuvacircntarea specială a bdquoreicircnnoiriirdquo după care a explicat participanților motivul pentru care de Tu biȘvat se mănacircncă șapte ti-puri de fructe din Ereț Israel (Shivat Ha-minim) care trebuie consumate icircntr-o ordine bine stabilită alături de cele pa-tru cupe tradiționale cu vin alb și roșu

De la un asemenea eveniment nu puteau lipsi copiii cărora li s-a dedicat un program special icircn care au dese-nat și decorat copaci din hacircrtie cu di-verse semințe și fructe uscate

Copii părinți și bunici au participat duminică 23 februarie la bdquoAtelierul de mărțișoare și măștirdquo prilejuit de apro-piata sosire a primăverii și a sărbătorii de Purim Șnururi albe și roșii hacircrtie creponată și colorată autocolante pensoane și acuarele carioci și cre-ioane colorate foarfeci lipici sclipici și mărgele din care s-au confecționat frumoase felicitări și mărțișoare pentru cei dragi precum și diverse modele de măști de Purim icircmpreună cu multă

imaginație răbdare și voie bună au fost ingredientele unei frumoase dimineți petrecute icircmpreună la JCC Iași

Și pentru că toți copiii iubesc dul-ciurile și se apropia și sărbătoarea veselă de Purim JCC Iași a organizat un concurs de preparat humacircntașen Coordonați de Benjamina Ides Vlad-covschi copii și părinți au experimentat atacirct rețetele bunicilor humacircntașen cu umplutură tradițională de nuci și mac cacirct și rețete noi cu umpluturi de cremă de ciocolată stafide sau curmale

Aromele icircmbietoare și gustul savu-ros al prăjiturilor au icircncununat efortul celor mici și mari

SILVIAN SEGAL

Despre iubire și Tu biȘvatPe 7 februarie JCC a organizat un

Oneg Șabat special icircn cinstea sosirii ra-binului Shaul Nachum care a ținut locul prim-rabinului Shraya Kav pentru două săptămacircni perioadă icircn care acesta a fost icircntr-o vizită icircn Israel Februarie cu-noscută ca lună a iubirii este asocia-tă cu ciocolată și flori fiind totodată și un moment minunat pentru a icircmpărtăși sentimentul de apartenență față de co-legii de la locul de muncă spațiu consi-derat pentru mulți dintre noi ca o a doua casă datorită timpului icircndelungat petre-cut alături de colectivitate

9 februarie a icircnsemnat celebrarea Anului Nou al Pomilor ndash Tu biȘvat ndash

la noi icircn comunitate după obiceiul și tradiția sărbătorii activitatea coordo-nată de rabinul Shaul desfășuracircndu-se icircntr-o manieră veselă și interactivă

Icircn acest context pe 14 februarie de Valentinersquos Day președintele Fe-lix Koppelmann cu o experiență de neegalat icircn a-și arăta respectul și aprecierile față de icircntreaga echipă a comunității a oferit tuturor colegilor CEO JCC și Cantinei comunității flori și cacircte o cutie cu bomboane de cio-colată toate icircnsoțite de cele mai fru-moase gacircnduri

Prezent la eveniment rabinul Sha-ul Nachum și-a mărturisit sentimentul de apropiere față de comunitatea din Oradea spunacircnd bdquoVă simt ca pe o a doua familie și sunt tare fericit că sunt azi cu voi aici sărbătorind Ziua Iubirii Acesta este un gest frumos și din ini-mă pe care mulți lideri ar trebui să-l urmezerdquo a icircncheiat rabinul Shaul

Pe 16 februarie aproximativ 60 de membri ai CEO au răspuns la invitația comunității evreilor din Debrecen pen-tru a participa la spectacolul de Tu biȘvat Cu o tradiție de aproape 30 de ani Ansamblul coral-instrumental al comunității bdquoGyuri Vilanrdquo a fost solici-

tat să participe cu un moment muzi-cal format din cele mai alese cacircntece specifice sărbătorii de Tu biȘvat

Trupa de dansuri israeliene Or Ne-urim a adus publicul pe scenă dan-

sacircnd pentru prima dată icircn Sinagoga din Debrecen Au mai cacircntat sonete evreiești italiene și rugăciuni Alexan-drina și Florian Chelu

Pe 22 februarie Trupa Or Neurim a fost invitată la balul interetnic orga-nizat de Forumul Democrat German la Universitatea Partium iar micuța Alexandra Nagy fiica dansatoarei Nagy Beaacuteta a cacircștigat locul trei la co-pii pentru vestimentație primind un ursuleț alb-albastru precum culorile steagului Israelului

Generația bdquode aurrdquo a avut icircn aceas-tă lună o activitate ceva mai deosebi-tă Vacircrstnicii au fost icircn vizită la Muzeul de Farmacie din orașul nostru recent icircnființat icircntr-o clădire veche icircn care timp de 250 de ani a funcționat o far-macie cunoscută (farmacia Rodia) fără icircntrerupere pacircnă anul acesta cacircnd spațiul a fost transformat icircn muzeu

DOINA BUMBU

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 13

Icircn cele ce urmează va fi vorba des-pre Fritzi Kaplun o evreică icircnchisă icircn 1941 icircn ghetoul din Cernăuți care icircn momentul de apogeu al Holocaustu-lui a fost suspectată de implicarea icircn-tr-o relație amoroasă interzisă cu un magistrat militar Pentru a reconstitui această poveste am pus laolaltă do-cumente de la Arhivele Naționale ale Romacircniei Arhiva CNSAS Arhivele Militare de la Pitești și Arhivele de la Cernăuți

Multe lucruri rămacircn neclare dar drama lui Fritzi Kaplun trebuie aminti-tă pentru a icircnțelege mai bine impactul pe care persecuțiile rasiale le-au avut asupra vieții private a evreilor chiar și a celor care au supraviețuit

Mai icircntacirci o scurtă introducere is-torică Icircn preajma războiului trăiau la Cernăuți peste 40000 de evrei constituind a doua comunitate ca mă-rime după cea din București După declanșarea războiului din Est icircn care Romacircnia antonesciană s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute icircn 1940 și pentru a realiza epurarea etnică a țării comu-nitatea evreiască din Cernăuți a deve-nit o țintă Icircn momentul intrării trupelor romacircne icircn Bucovina doar o treime din populația orașului era romacircneas-că Numărul creștinilor se icircmpuținase odată cu alipirea nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică atunci au fost evacuați 25000 de germani și 10000 de romacircni ajungacircndu-se ca evre-ii să constituie aproximativ 60 din populația orașului

Tragedia evreilor a icircnceput icircncă din 5 iulie 1941 cacircnd au intrat icircn Cernăuți trupele romacircne Au urmat execuții sumare jafuri distrugeri arestări Icircn oraș a intrat și Einsatzkommando 10b care avea misiunea de a decapita co-munitatea evreiască și de a-i executa pe toți liderii și activiștii comuniști

Pacircnă icircn toamna lui 1941 evreii au făcut obiectul politicii antisemite sistematice coordonate de guver-natorul Bucovinei generalul Corne-liu Calotescu și de șeful Comanda-mentului Militar al Bucovinei gene-ralul Vasile Ionescu Evreii au fost obligați să poarte steaua galbenă au fost mobilizați la muncă forțată și au fost supuși unui număr nesfacircrșit de restricții și atacuri la demnitatea uma-nă Printre altele evreilor nu le erau permise relațiile personale cu creștini din armată poliție și administrație

Icircn august și septembrie 1941 s-au făcut pregătiri pentru icircnființarea unui ghetou icircn Cernăuți Acesta va fi creat icircn octombrie 1941 fiind conceput ca o anticameră a deportării la est de Nis-tru Deportarea a fost ordonată perso-nal de Ion Antonescu și s-a petrecut icircn mai multe transporturi icircn a doua jumătate a lunii octombrie și prima ju-mătate a lunii noiembrie

Singurul din administrația romacirc-nească aflat pe o poziție diferită a fost primarul Cernăuțiului Traian Popovici Acesta a fost pare-se și la originea ideii de a păstra o parte din evrei icircn oraș dintre cei care erau considerați utili și loiali administrației și economi-ei Astfel icircn 1941 au fost salvați de la deportare aproximativ 20000 de evrei care au primit autorizații sem-nate de Calotescu sau Popovici Lis-tele de bdquospecialiștirdquo au fost alcătuite de Comitetul evreiesc din oraș dar o parte din autorizații au fost date prin corupție și relații personale cu membri ai administrației romacircnești

Unul dintre magistrații Curții Marțiale a Diviziei a 8-a Cernăuți maiorul Anton Nicolau a intrat icircn conflict cu șefii săi fiind bănuit că icircntreținea relații intime cu o evreică

bdquode o frumusețe remarcabilă blondă distinsărdquo Fritzi Kaplun pentru care ar fi intervenit să fie scoasă din ghe-tou Declanșacircndu-se o anchetă s-a aflat că maiorul și evreica erau prie-teni icircncă din 1937 și că relația lor era de notorietate icircn oraș La revenirea icircn Cernăuți a autorităților romacircne icircn vara anului 1941 magistratul ar fi re-luat relația cu Fritzi și icircn momentele critice din octombrie 1941 ar fi inter-venit pentru scoaterea din ghetou a prietenei scăpacircnd-o de evacuarea icircn Transnistria icircmpreună cu familia ei pe nume Reich (tatăl fetei Iulius Reich era frizer)

Interogată Kaplun a recunoscut relația de prietenie cu Anton Nicolau dar nu și relația intimă S-au cunoscut icircn momentul icircn care icircn 1938 Fritzi a intervenit pentru soțul ei Liviu (Leo-va) Kaplun (un ziarist cu care icircși unise destinul chiar icircn acel an după o lo-godnă de 7 ani) Icircn 1937 Leova aflat mai mereu icircn conflict cu autoritățile a fost condamnat la 1 an de icircnchisoa-re spune Fritzi bdquopentru lez-națiunerdquo Pe cacircnd Leova era icircnchis Fritzi a in-tervenit la mai multe persoane inclu-siv la magistratul Nicolau pentru ca un denunț la adresa soțului care ar fi prelungit detenția să fie retras Icircn momentul intrării sovieticilor icircn terito-riile revendicate icircn vara anului 1940 Leova a dezertat din Divizia 14 In-fanterie și a rămas icircn Cernăuți Fritzi a susținut mai tacircrziu că icircn timpul ocupației sovietice a divorțat de Leo-va pentru că era scandalagiu Odată cu intrarea trupelor romacircne Leova a fost considerat dezertor trădător și spion NKVD fiind icircnchis icircn lagă-rul de la Sadagura Icircn toamnă a fost băgat icircn ghetoul din Cernăuți iar de

aici informațiile sunt neclare conform unor rapoarte ar fi reușit să-și bdquocum-pererdquo ieșirea conform altora a fost deportat icircn Transnistria

Fritzi Kaplun și Anton Nicolau au negat că ar fi avut o relație intimă Fritzi a povestit că s-a icircntacirclnit de cacircteva ori pe stradă cu maiorul icircn 1941 și ori au schimbat cacircteva cuvinte ori doar s-au salutat icircn treacăt Icircn versiunea magis-tratului Nicolau care era necăsătorit el ar fi dorit să icircnceapă o relație cu Fritzi icircncă din 1937 dar cum aceasta i-a rezistat bdquoinvocacircnd mereu principii de moralitaterdquo au rămas simpli prie-teni La revenirea icircn Cernăuți a evitat să o mai vadă bdquodin cauza atmosferei generale ce se crease contra evreilorrdquo

Cacircnd se afla icircnchisă icircn ghetou Fritzi i-a scris magistratului Nicolau ceracircnd ajutor Nicolau a susținut icircn fața autorităților antonesciene că nu a dat curs rugăminților Fritzi nu știa dacă Nicolau a intervenit sau dacă a fost pusă pe listă și a obținut autorizația (nr 3854 din 20101941) de a rămacircne ca urmare a faptului că avea un copil mic de un an și că era funcționară comercială A fost audiat și primarul Popovici care a negat că Nicolau ar fi intervenit pentru vreun evreu Autoritățile mai știau că magis-tratul ar mai fi intervenit pentru două surori pe nume Fessler

Icircn dosarul de anchetă era invo-cată și Poliția de Siguranță care ar fi fost convinsă că icircntre cei doi exis-ta o relație apropiată Icircn rapoarte se spune că icircntre 11-15 ianuarie 1942 au fost făcute filaje icircn urma cărora s-ar fi constatat că Fritzi Kaplun l-a vizitat de mai multe ori pe maiorul Nicolau rămacircnacircnd inclusiv tacircrziu icircn noapte De asemenea magistratul icirci adu-

cea regulat alimente și lemne de foc Fritzi Kaplun și Nicolau au susținut icircn schimb că nu s-au văzut după oprirea deportărilor

Maiorul Anton Nicolau bănu-ia că denunțul și ancheta au fost o răzbunare din partea unor ofițeri și magistrați pe care icirci deranjase icircn special a șefului său colonel magis-trat Gh Cristescu președinte al Curții Marțiale Cernăuți Maiorul a răspuns icircnvinuirilor aduse printr-o solicitare de a fi transferat la Curtea Marțială de la Odessa icircncepacircnd cu 1 aprilie 1942 spre a icircnlătura orice suspiciu-ne icircn legătură bdquocu o pretinsă relațiune sentimentală pe care aș fi avut-o cu o evreică din Cernăuțirdquo

Efectele anchetei s-au simțit și un an mai tacircrziu după ce Nicolau a fost mutat pe 1 mai 1943 ca Procuror Militar Șef al Curții Marțiale Cernăuți Comandantul Diviziei a 8-a Infanterie general D Carlaonț a formulat urmă-toarea concluzie icircn mai 1943 bdquoSunt de acord cu părerea () că dacă chestiunea legăturilor icircntre maiorul mag Nicolau și evreica Fritzi Caplun nu sunt definitiv icircntrerupte ofițerul nu poate avea autoritatea morală de a conduce parchetul militar al acestei Curți Marțiale Sunt de părere să fie chemat la MAN unde să se lămureas-că definitiv această chestiune și să i se ia declarație pe cuvacircnt de onoare că nu va mai avea nici o legătură cu această evreicărdquo

MARIA MĂDĂLINA IRIMIA

Din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM

O dramă din ghetou cu aparență de idilă

SEMNE DE CARTE

victimele Pogromului din București Oscar Andrei și Peppi Ionel Hirsch

Continuăm povestea victimelor Pogromului din București cu doi membri ai aceleiași familii socru și gi-nere Oscar Andrei și inginerul Peppi (zis Teodoru) Ionel Hirsch o poveste relatată și de Matatias Carp icircn Cartea Neagră (1946) și ilustrată prin fotografii de familie (opcit planșa IX care lipsesc pe mormacircntul lor comun din Cimi-tirul Filantropia ndash grupa 11 B racircndul 10 locul 15 și 14)

Oscar Andrei (născut la Roman fiul lui Marcu și Sura Andrei căsătorit cu Sofia Johnston) avea 52 de ani era comerciant coproprietar al celebrului Studio Foto Luvru (Samson amp Andrei Samson Wandelbrod amp Oscar Andrei cu adresa icircn 1925 pe Bulevardul Academiei 2 apoi din 1937 pe Calea Victoriei 54 la etajul 1 al celebrei case Rie-gler aproape de Hotel Luvru actualul Continental) Calea Victoriei era un punct de atracție pentru comerț și mărfuri-le de lux ca și artera preferată a fotografilor de studio de succes (nu departe se afla Foto Julietta (studio Julietta Klingsberg) Foto Luvru este un studio fotografic tipic cu fotografii care se icircnscriu icircn ciclul normal al vieții căsătorii copii mici icircndrăgostiți mici portrete Chiar și fotografiile celor două victime este posibil să fie făcute icircn același stu-dio

Peppi Ionel Hirsch (născut icircn București fiul lui Adolf și Fanny Hirsch căsătorit cu Ortansa n Andrei) era inginer avea doar 32 de ani icircn momentul pogromului) și era tatăl unui copil mic Locuia icircmpreună cu familia soției icircn strada Petre Locusteanu numărul 4 de unde a fost arestat icircm-preună cu socrul său Au fost găsiți morți icircmpreună icircn pădurea Jilava

Povestea lor ca și cea a atacirctor victime ale pogromului se sfacircrșește icircn același loc dar ar fi putut avea și un final diferit dacă vecinii lor ar fi fost salvatorii și nu denunțătorii lor

Iată ce relatează MCarp icircn Cartea Neagră despre icircn-cercările acestei familii bdquoLa miezul nopţii un grup de rebeli a atacat casa Bătăile icircn uşă şi strigătele lor au deşteptat din somn pe locatarii casei care s-au icircntrunit icircn aparta-mentul de la etaj pentru a se sfătui Se aflau acolo Oscar Andrei cu soţia Peppi Ionel Hirsch cu soţia şi copilul de 8 luni şi icircncă o fiică a primului Toţi cei prezenţi icircnspăi-macircntaţi au urcat icircn pod iar printr-o lucarnă au ieşit pe aco-

periş şi icircn icircntuneric au trecut icircntr-un imobil vecin intracircnd icircn alt pod şi coboracircnd pacircnă la apartamentul unor locatari care au refuzat să deschidă Aceşti locatari icircntre care o domnişoară Perieţeanu fostă secretară a Conservatorului

de Muzică i-au izgonit cu strigăte fioroase de laquoafară afa-răraquo şi apoi au chemat pe rebeli care continuau să spar-gă uşile Victimele icircntre care una păstra icircn braţe copilaşul scos din leagăn şi bandiţii au coboracirct icircn apartamentul lui Oscar Andrei pe acelaşi drum căţăracircndu-se prin ză-padă Icircn apartamentul lui Oscar Andrei totul era răvăşit Au bătut victimele apoi cacircţiva au ridicat pe Oscar Andrei şi pe ing Peppi Ionel Hirsch Nu se ştie ce au mai suferit aceştia pacircnă cacircnd au fost omoracircţi Cadavrele lor au fost găsite vineri dimineaţa lacircngă Jilava icircn dreptul podului de pe Sabar unul lacircngă altul despuiaţi de veşminterdquo (Cartea Neagră vol I pp 230-231)

Oscar Andrei Zichrono livrahaPeppi Ionel (Teodoru) Hirsch Zichrono livrahaSemne de carte este un proiect educațional memoria-

listic despre victimele Pogromului din București sub forma a 25 de semne de carte (o selecție din cele 125 de victime documentare și concept de Anca Tudorancea și grafica de Irina Weiner-Spirescu) prezentat inițial icircn formă concisă pentru Noaptea sinagogilor deschise ndash 2017 la Sinagoga Mare icircn timpul piesei București 1941 Tur - Retur

ANCA TUDORANCEA

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

O ancoră egipteană veche de peste 3400 de ani gravată cu hiero-glife şi un desen reprezentacircnd-o pe zeița Seshat a fost descoperită icircn Is-rael Acoperit de nisip artefactul a fost găsit de-a lungul coastelor israeliene icircn apropierea oraşului Atlit la sud de Haifa Inscripțiile neobișnuite au fost remarcate de un medic veterinar icircn timp ce icircnota icircn Mediterana bdquoA fost ca şi cum aş fi intrat icircntr-un templu egip-tean pe fundul Mediteraneirdquo a poves-tit pentru cotidianul Haaretz bărbatul icircn vacircrstă de 55 de ani Rafi Bahalul cel care a descoperit ancora Timp de mii de ani ancora realizată din calcar

a fost conservată icircn nisip pacircnă cacircnd recent a fost dezgropată de curenţi icircn urma unei furtuni puternice Potrivit lui Jacob Sharvit şeful unităţii de arhe-ologie maritimă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Arheologie acest artefact vine icircn completarea unei icircn-tregi colecţii de ancore din aceeaşi perioadă deja recuperate icircn acest sit arheologic bdquoO mare descoperire pentru noi şi din fericire un icircnotător a văzut-o şi ne-a alertatrdquo

Odată scoasă la suprafaţă ancora a fost atent examinată Se pare con-form specialiștilor că ea a fost folosi-tă de navigatori icircn Epoca Bronzului Ca majoritatea artefactelor datacircnd din acea epocă ancora are forma unui trapez cu colţuri rotunjite cu o gaură icircn partea superioară pentru a putea fi prinsă Dar ceea ce o face inedită este calitatea decoraţiunilor care sunt pe suprafaţa ei Arheologii icircncear-că acum să identifice locul de unde provine Ancora poate fi admirată la Muzeul Israelului de la Ierusalim icircn cadrul expoziţiei bdquoEmoglyphsrdquo

vaccinul icircmpotriva coronavirusului cercetat icircn Israel

Reprezentanții Ministerului Științei și Tehnologiei din Israel au anunțat că dacă cercetătorii nu vor icircntacircmpina probleme neașteptate vaccinul ar pu-tea fi gata icircn următoarele săptămacircni și ar putea apărea pe piață icircn cel mult 90 de zile Conform bdquoJerusalem Postrdquo oamenii de știință israelieni sunt foarte aproape de a lansa primul vaccin icircm-potriva noului tip de coronavirus bdquoFeli-citări Institutului de Cercetare din Gali-leea (MIGAL) pentru această descope-rire Am icircncredere că va fi un progres rapid care ne va permite să producem răspunsul mult dorit la temutul corona-virusrdquo a transmis ministrul Ofir Akunis

Echipa de cercetători de la MIGAL inițiase acum patru ani un proiect pentru a dezvolta un vaccin icircmpotri-va virusului bronșitei infecțioase care afectează găinile Cercetătorii au de-cis icircnsă să testeze vaccinul și asupra COVID-19 și au descoperit că ar putea preveni infecția cu o serie de modificări bdquoSperăm ca icircn cacircteva săptămacircni să fie gata vaccinul Cadrul științific pentru vaccin se bazează pe un nou vector de expresie proteică care formează și secretă o proteină chimică solubilă care livrea-ză antigenul viral icircn țesuturile mucoasei prin intermediul en-docitozei determinacircnd astfel organismul să formeze anticorpi icircmpotriva virusului a explicat dr Chen Katz managerul biotehnologic al companiei israeliene

Ministerul israelian al Sănătății a anunțat că va grăbi procesul de avi-

zare a noului vaccin ca să ajungă cacirct mai repede pe piață bdquoAvacircnd icircn vedere nevoia globală urgentă pentru un vac-cin icircmpotriva coronavirusului facem tot ce putem ca să icirci grăbim dezvolta-rea Vaccinul ar putea fi aprobat icircn 90

de zile după icircncheierea cercetărilorrdquo a transmis directorul MIGAL David Zigdon care precizează că va fi un vaccin oral ușor accesibil publicului larg

Exuberanța unui mim trist Radu Cosașu

Radu Cosașu (Oscar Rohrlich) aproape nonagenar (29 octombrie) nu poate trăi fără icircntrebări icircndoieli Pentru el antinomiile sunt comple-mentare Crede că valorile nu pot fi ucise A experimentat-o pe propria piele după ce a susținut icircn 1956 la Conferința tinerilor scriitori celebra teorie a bdquoadevărului integralrdquo Icircn sin-teză să nu ascundem adevărul so-cial sub preș A ispășit pentru bdquoaba-tererdquo dar opera pe care avea s-o scrie a fost mai presus A icircmbrăcat icircntotdeauna public ndash la Hasefer i-au apărut bdquoO supraviețuire cu Oscarrdquo (1997) bdquoAutodenunțare și precizărirdquo (2001) ndash complicatul veșmacircnt al in-telectualului evreu hiperlucidul spi-rit mobil umorul și zbaterile icircn care viața artei și arta vieții se topesc icircn tr-un amalgam inconfundabil

Debutează icircn ´48 la bdquoRevista elevilorrdquo Icircl consacră primele șase volume de bdquoSupraviețuirirdquo publicate icircntre 1973-1989 După ´90 fondea-ză bdquoDilemardquo icircmpreună cu Andrei Pleșu Tita Chiper Zigu Ornea ul-terior bdquoDilema vecherdquo și-și continuă bdquoSupraviețuirilerdquo indiferent de titlu

P r i m u l moment for-mativ ce-a simțit cacircnd a auzit că fasciștii l-au ucis pe Lor-ca Atunci a aflat pri-ma oară de fascism bdquoca ucigaș de poețirdquo A intuit ndash adultul de mai tacircrziu a icircnțeles ndash că bdquode cacircte ori un poet este asasinat ceva rău se petrece sau urmează să se petreacă icircn des-tinul tuturor oamenilorrdquo Alt moment anii icircn care și-a cacircștigat existența ca frezor la Uzinele bdquoTimpuri Noirdquo fiind-că unchiul Marcel din Austria dan-sator de cabaret pe care-l icircntacirclnise o singură dată-n viață cacircnd avea opt ani venit icircn vizită la fratele lui din București cu bdquonevasta cufărul cu recuzită și cacircinele Timotirdquo ndash era acuzat bdquocă-i spion imperialistrdquo Mai tacircrziu Cosașu a icircnțeles că asistă la icircnceputul sfacircrșitului unei ideologii icircn-gropate de tancuri Ce-l doare după ´90 e prins icircn bdquoViața ficțiunii după o revoluțierdquo bdquoCorect politic contemplu cu plăcere toată pleiada de savanți anticomuniști care au crescut icircn case de nomenclaturiști cu biblioteci inteligenterdquo

Prozatorul Cosașu este un poet uneori refulat alteori nu mim trist care presară tandrețe spre a o tăia cu mai bucuros sadism capabil de atacirct de bună parodie și autoparo-die icircncacirct pacircnă la urmă ajunge s-o și creadă Credință de-o secundă Cu un singur lucru din lume e infle-xibil cu scrisul lui Cu bucuriile și deznădejdile legate de ce-i iese sau nu Să sapi să sapi pacircnă-n ultimul ceas al vieții Marile iubiri literare Caragiale și Babel Alte iubiri mu-zica sportul filmul Cu predilecție Stan și Bran bdquoCei doi nedespărțiți prieteni sunt o sinteză a tot ce este tragedie și comedierdquo scrie icircntr-una din bdquoSupraviețuirirdquo bdquoCacircnd lumea va icircnceta să existe icircn acel moment pe ecrane cred că va trebui să ruleze laquoStan și Bran vacircnzători de bradraquordquo

IULIA DELEANU

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Ancoră din Epoca bronzului recuperată din apele Mediteranei

născuți icircn 1930

Banii de la buget vor ajun-

ge mult mai repede la cei icircn nevoie (unități spitalicești clinici etc)

Se anulează sau se amacircnă eveni-mente sociale sau culturale

Icircncercați pe cacirct posibil să vă autoizolați

Anumite libertăți (cum ar fi cea de mișcare) pot fi restricționate

Acum ce avem de făcutNU INTRAȚI IcircN PANICĂ SUN-

TEM CALMI ȘI RESPONSABILI Rugăciunile icircn grup nu se vor mai

desfășura Ceremoniile religioase se amacircnă Ele se vor derula online Vă rugăm să apelați prin telefon sau internet la rabinii sau la oficianții Comunităților noastre pentru icircndru-mare spirituală icircntr-un moment icircn care dorim mai mult ca oricacircnd să ne adresăm lui Dumnezeu Sederul de Pesah se va ține doar icircn familie

Hag Pesah SameahAveți grijă de familia dumneavoas-

tră comunicați cacirct mai des cu cei dragi chiar dacă prin telefon sau alte metode electronice

Nici animăluțele nu trebuie uitate Nu vă neglijați cățeii pisicuțele cana-rii și peștișorii ei ne vor aduce mereu

un zacircmbet pe buzeStăm acasă (dacă aveți proble-

me de orice natură adresați-vă Comunității dumneavoastră este foarte important) Adresăm icircn spe-cial vacircrstnicilor femeilor gravide sau mamelor care au icircn icircngrijire copii mici persoanelor care suferă de boli croni-ce icircndemnul imperios de a sta acasă Dacă vă plictisiți avem cacircteva su-gestii site-uri sau pagini pe care vă invităm cu drag să le urmăriți httpwwwjewishfedro httprabinatro httpswwwyoutubecomchannelUCDfuP5_YMwwNJA_iIUO4p-Avi-deos teatru radiofonic filme lectură meditație și multe altele

Icircngrijirea personală băutul unei cafele sau al unui pahar de vin bun și sportul se pot realiza foarte bine și la fiecare dintre noi icircn sufragerie Mer-sul la restaurant coafor la gimnastică etc mai pot aștepta

Urmăriți DOAR comunicatele ofi ci ale și pe cele ale Comunităților Evreiești

Igiena personală este prima mă-sură de autoprotecție Spălați-vă pe macircini aveți grijă ca acasă la dumnea-voastră să fie curat și bine aerisit

Dacă totuși trebuie să vă luați cacircte o pacircine de exemplu mergeți la ma-

gazinele de cartier evitați transportul public

NU LUAȚI MEDICAMENTE FĂRĂ RECOMANDAREA MEDICULUI NU MERGEȚI LA SPITAL SAU LA CLINICĂ DACĂ NU AVEȚI NEVOIE Sunați-vă medicul de familie și doar dacă este cazul ndash SUBLINIEM DOAR LA NEVOIE ndash apelați numărul 112 Gacircndiți-vă la medici și la personalul sanitar sunt deja foarte solicitați

Nu dați buzna icircn farmacii sau ma-gazine Icircn principal vă expuneți la o aglomerare mare de oameni Doi la macircnă nu vă ajută cu nimic să aveți o duzină de pungi de făină expiră repe-de și vor ajunge ca icircn caz de folosire să vă facă mai mult rău Romacircnia nu va intra icircn colaps alimentar Și nici icircn penurie de hacircrtie igienică

Știți toate cărțile pe care vi le-ați propus să le citiți toate filmele pe care doriți să le vedeți ordinea din dulap pe care ați tot amacircnat-o studiile pe care le-ați neglijat proiectele pe care le-ați uitat memoriile la care vă gacircndeați să le așterneți pe hacircrtie florile din casă care trebuie icircngrijite Ei bine acum avem timp destul

Kol Israel arevim ze lersquozeAșa să ne ajute Dumnezeu

Apă potabilă pentru locuitorii

din GazaCompania israeliană Watergen

a icircnceput să furnizeze apă unui car-tier din Facircșia Gaza prin intermediul mașinii sale de apă care poate gene-ra pacircnă la 800 de litri pe zi Facircșia Gaza are o importantă problemă icircn ceea ce privește aprovizionarea cu apă po-tabilă Principala sursă de apă este acviferul litoral care a fost epuizat icircn ultimele decenii Nivelurile reduse ale apei au dus la scurgerea apei saline poluacircnd icircn continuare apa din acvifer rezultatul fiind dezastruos 90 din apă nu este potrivită pentru consum

Unitatea GEN-M a fost amplasată icircn Gaza ca urmare a cooperării dintre compania israeliană Watergen Insti-tutul Israelian pentru Studii de Mediu ONG-ul palestinian Damour for Deve-lopment Community și municipalita-tea din Abasan al-Kabira

(Urmare din pag 1)

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Iubiți coreligionari și dragi prieteni

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 15

ndash Ce planuri pe termen scurt și mai lung are noul Comitet icircmpreună cu dvs

ndash Icircn primul racircnd cred că viitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnără Aici mă refer la copii pe care mi-ar face plăcere să icirci văd venind cacirct mai des la clubul săptămacircnal dedicat lor Dacă reușim să atragem copiii reușim să atragem spre comunitate două generații care de obicei nu sunt cele mai active pe copii și pe părinții acestora

Mi-ar face plăcere să consolidăm relația icircntre Comunitatea evreiască din Arad și cea din Timișoara și Lugoj Cred că distanța mică dintre acestea poate să fie un avantaj pentru anumite activități comune Vreau să subliniez și faptul că există o foarte bună relație cu Luciana Friedmann președinta Comunității Evreiești din Timișoara și cu Ivan Bloch președintele Comu-

Din luna noiembrie Raoul Vizental este noul președinte al CE Arad Prin alegerea lui la comunitatea din Arad a avut loc un schimb de generații dar acesta s-a făcut lin fără răsturnări radicale De fapt Raoul Vizental a lucrat ca

membru al conducerii CE alături de inginerul Ionel Schle-singer care ca președinte de onoare va sprijini activitatea

noului comitet Raoul Vizental a și vorbit despre continuitate la care va adăuga propriile concepții și idei

bdquoviitorul acestei comunități se află icircn generația tacircnărărdquo

nității Evreiești din Lugoj

Un alt proiect al nostru este să cre-ăm o bază de date cu personalitățile arădene care au făcut ceva im-portant atacirct pen-tru comunitatea noastră cacirct și

pentru oraș Icircn ziua de azi utilizarea tehnicii ne permite să facem anumite lucruri care icircn trecut erau imposibile

ndash Cum sunt relațiile cu conducerea FCER

ndash Din păcate de cacircnd am fost numit icircn funcția de președinte al Comunității nu am reușit să ajung la București pentru a ne cunoaște personal cu o parte din colaboratorii de la FCER Dar chiar și telefonic am reușit să colaborăm Din aceste motive doresc să le mulțumesc pentru colaborare lui Ovidiu Bănescu vicepreședinte lui Rudy Marcovici director DAPI Monei Bejan directoarea DASM prim-ra-binului Rafael Shaffer și lui Emanuel Pusztai și să promit ca icircn scurt timp să ajung și icircn București

EVA GALAMBOS

ndash Cine este Raoul Vizentalndash Cred că nimănui nu icirci este ușor

să spună exact cine este deoarece nu cred că ne definește un singur lu-cru Fratele meu are o expresie bdquoZiua are 24 de ore dar dacă nu ne ajun-ge ziua lucrăm și noapteardquo

Sunt unul dintre cei care ar mai avea nevoie de cacircteva ore icircn plus cacircteodată O zi normală a mea icircnce-pe ducacircndu-l pe unul dintre copii la școală pe la ora 8 Ajung la 8 și cacircte-va minute la comunitate unde icircncerc să rezolv toate problemele curente și să văd ce mai este de făcut De aco-lo merg și-mi continui activitatea ca director economic la o societate pri-vată pacircnă pe la 1830 cacircnd mă duc să-mi iau fata de la școală Ajung acasă după ora 19 cacircnd luăm cu toții masa și petrecem timp icircn familie De multe ori seara mai lucrez şi acasă

Deci cine sunt Cred că sunt cine-va care icircncearcă să jongleze cacirct mai bine icircntre viața de familist și viața de profesionist astfel icircncacirct nici una să nu aibă de suferit Cel care joacă fotbal pe calculator șah sau merge cu bi-cicleta cu fiul lui dar icircnțelege și fap-tul că succesul unei comunități nu se regăsește icircn profit ci icircn membrii activi pe care icirci are comunitatea

ndash Vă rog să ne spuneți cacircteva cu-vinte despre educația iudaică pe care ați primit-o și cunoștințele de iudaism

ndash Am crescut icircntr-o familie evre-iască unde partea religioasă era mai puțin importantă dar unde conta des-tul de mult apartenența la neam la comunitate și la tradițiile evreiești Co-pil fiind mă bucuram să găsesc pasca ascunsă de bunici sau banii primiți de

Hanuca Am fost icircnvățat să fiu macircndru că sunt evreu am avut parte de Bar Mițva de sărbătorile evreiești și de ta-berele de la Cristian Trebuie icircnsă să admit că există multe lucruri pe care icircncă nu le cunosc lucruri pe care le icircnvăț din mers

ndash Care este relația dvs cu membrii comunității arădene cu conducerea nou aleasă dominată de nume noi dar și cu membrii obișnuiți Cum au primit cei din urmă alegerea dvs

ndash Fiind născut icircn această comuni-tate icirci cunosc pe o mare parte dintre membri de foarte mult timp avacircnd o relație bună cu aceștia iar cei pe care nu icirci cunosc sunt bineveniți oricacircnd la mine icircn birou Un nou membru al comunității icircntr-o astfel de vizită chiar mi-a dat cacircteva idei care pot fi aplicate icircn comunitate Cu privire la conducerea nou aleasă țin să menționez că o par-te dintre membrii acesteia erau activi și icircnainte de alegeri Astfel Mor Boris este oficiantul de cult iar Elda Bote-zatu se ocupă de Clubul de tineret Pe lacircngă cei din Comitet mai sunt destul de mulți membri ai comunității pe care oricacircnd mă pot baza ajungacircnd doar să icirci sun și să le cer ajutorul sau implica-rea icircn anumite proiecte sau activități

Legat de acceptarea mea ca președinte cred că aceasta a fost fi-rească deoarece ing I Schlesinger a fost cel ce a dorit să se retragă nu a fost schimbat de cineva Menționez și faptul că am colaborat foarte bine cu el din postura de membru icircn Comitetul de Conducere al Comunităţii de cacircţi-va ani icircncoace și continuăm să cola-borăm și icircn prezent dacircnsul fiind ales președinte onorific

Interviu cu RAOUL VIZENTAL preşedintele CE Arad

Iser la IașiMozaicIcircntr-un bdquoMozaicrdquo anterior reproduceam portretul lui Hidalgo (alias Alfred Hef-

ter faimos gazetar ieșean) desenat de pictorul Iosif Iser și preluat de bdquoRealitatea Evreiascărdquo dintr-o publicație locală faimoasă pe vremuri ca stindard al mișcării simboliste bdquoVersuri și prozărdquo Ca să obțină portretul n-a trebuit să se ducă Hidalgo după Iser a venit pictorul icircn capitala moldavă cu o mulțime de tablouri cu care se icircnfățișa pentru prima dată publicului ieșean Ieșenii se știu amfitrioni inimoși iar Hidalgo avea motivul său special ca să exprime prețuirea gazde-lor pentru distinsul musafir Așadar revista amintită icircn numărul prim pe 1914 propunea cititorilor considerații elegante despre pictorul care icircși făcuse de pe atunci un renume prin zugrăvirea predilectă a lumii dobrogene cu rafinatele sale elemente de sorginte orientală (chipuri detalii vestimentare decor ambiental)

Ce pune mai mult la contribuție Hidalgo spre a defini specificul expoziției Pătrundere inteligentă a creației ori suverana satisfacție sufletească

bdquoTurcii din diferite tablouri sunt evocații vii de destineIsmail Ferado bea cafea Joacă cărți Ce ne pasă nici nu vrem să știm Ismail Ferado icircnsă icircși arată interiorul și privește cu mult mai departe de vecinul lui Cafegiul desprin-de icircntr-un gest o tradiție și la masa lui oprește timpul icircn loc O clipă anatomia lui specifică e a poporului icircntreg () Ceea ce reușește Iser să facă este mai ales prețios prin originalitatea și icircndrăzneala mijloacelor de exprimare

El este savant și primitiv după cum icircl judecăm icircn raport cu ochiul sau cu macircna Icircn cuprinderea lui totală el se poate juca cu noi și icircn prizma judecății sale oricum am fi făuriți suntem tocmai noi prin ceea ce avem etern icircn noi instinct și spirit Și dacă ceartă și nu icircmpacă și dacă zgacircrie și nu netezește artistul vrea să interpreteze și apoi să ne vadă Violența nu-i un defect decacirct icircn afară de raza talentului icircnlăuntrul ei e o forță Iser este un artist violentrdquo

O expoziție din Muntenia adusă icircn Moldova icircn pragul Primului Război Mon-dial viza un transplant de sensibilitate și de afinități exprima dorința cunoașterii reciproce o apropiere consonantă cu dorința unanim romacircnească de unificare națională pe cale a se realiza peste cacircțiva ani

GEO ȘERBAN

n Hainrich Brif președintele CE Bacău harnic colaborator al re-vistei noastre reu-șește să arate cacirct de efervescentă poa te fi viața comu-nitară dacă există ambiție tena citate darul de a reuni mem brii comunității icircn activități religioase culturale so-ciale educative capacitatea de a cultiva bune relații cu conducerile de comunități icircnvecinate filiale ale organizațiilor de minorități naționale autorități locale reprezentanți ai cul-telor Proiectul său numărul unu este reabilitarea Tem plului Cerealiștilorn Sorin Blumer președintele CE

Galați pune mult su-flet icircn menținerea la cote ridicate a vieții comunitare A reușit cu mari strădanii să reabiliteze Templul Meseriașilor unde organizează eve-nimente religi oase culturale vizi te ale

elevilor din oraș pentru apli carea principiului FCER bdquoprin cu noaș-tere reciprocă la recunoaștere re-ciprocărdquo De curacircnd a fost lansată icircn același lăcaș de cult monografia apărută la Ed Hasefer și scrisă de istoricul Lucian Zeev-Herșcovici și Violeta Ionescu despre istoria evre-ilor gălățenin Corneliu Sabetay preșe-

dintele CE Craiova conduce de multă vreme co mu nitatea cu devo tament spi-rit gospodăresc ini-ți ativă Promovează stracircn gerea legătu-rilor pe multiple pla nuri cu Israelul are o bună relație cu autoritățile locale reprezentanți ai cultelor Orga nizează evenimente culturale ști in țifice marchează cum se cuvine sărbătorile evreiești este preocupat de bunăstarea patrimoniu-lui sacru și eficientizarea celui econo-mic cultivă multiculturalismul este interesat de istoria comunității sale

n Mişu Rosenberg preșe-din tele CE Dej se implică icircn tot ce icircnseamnă come-morarea victime-lor Holocaustului din Transilvania de Nord nu numai din comunitatea ora-șului său Are grijă de monumen tele dedicate victime-lor realizează parteneriate cu con-ducerile unor școli din oraș unde se predă istoria Holocaustului pentru educarea tinerei generații icircn spirit democratic Se ocupă de buna funcționare a sistemului de asistență socială și medicală icircn co-munitatea sa are grijă de păstrarea tradițiilor evreieștin Paul Schwartz președintele

CEB icircși dedică de un sfert de veac icircn-zestrările manage-riale atacirct FCER cacirct și CEB reușind să-și mobi lizeze co-laboratorii pentru binele obștesc Ing Paul Schwartz are

grijă de cei icircn suferință de conser-varea edi fi ciilor de cult păstrarea tradițiilor prin buna organizare a săr-bătorilor evreiești Depune energie pentru restaurarea și dacă e cazul construirea de monumente funerare icircn cimitirele evreiești din Capitală stimulează donațiilen Aurel Davidovici preșe-

dintele CE Pitești se remarcă prin calitățile de price-put gospodar reu-șind să asigure buna icircntreținere a Sinagogii Mari din oraș condiții de viață decentă tutu-ror asistaților din comunitate Se dovedește o gazdă ireproșabilă de cacircte ori primește delegații ale FCER mai ales cu prilejul Ha-nuchiadelor Respectă sărbătorile evreiești aplică programul național de educație iudaică instituit de Joint are bune relații cu autoritățile loca-le și cu filiale ale organizațiilor de minorități naționale

A D M E A v E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Recent Templul Coral din Capi-tală a găzduit lansarea și dezbate-rea volumului bdquoConștiința icircn oglinda istoriei Marius Mircu ndash un jurnalist completrdquo de dr Carmen Țacircgșorean publicație a Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanrdquo apărută prin Editura Ha-sefer Evenimentul a fost organizat de CSIER-WF și FCER-CM și a fost moderat de președintele Aurel Vainer Au fost invitați la prezidiu dr Carmen Țacircgșorean șef birou icircn cadrul Cen-trului de Cooperări Internaționale al Universității bdquoBabeș-Bolyairdquo (UBB) din Cluj-Napoca prof univ dr Ilie Rad directorul Școlii doctorale de Științe ale comunicării din cadrul UBB dr Claudia Bosoi redactor al Editurii Ha-sefer și dr Lya Benjamin cercetător al CSIER-WF

Dr Aurel Vainer a adresat felici-tări autoarei care s-a dedicat scrierii unei lucrări extrem de valoroase dar și Editurii Hasefer pentru publicarea cărții Au fost evocați cei trei frați care s-au remarcat icircn domeniile lor ndash jurna-listul Marius Mircu prozatorul Marcel Marcian și matematicianul Solomon Marcus născuți icircntr-o familie modes-tă de croitori din Bacău Pe Marius Mircu l-a apreciat nu numai ca jurna-list ci și ca bdquoscriitor autenticrdquo care a adus bdquocontribuții extrem de importan-te la evaluarea Holocaustului icircn Ro-macircniardquo ndash pogromurile de la Dorohoi București Iași din Basarabia și Bu-covina pe care le-a documentat cu seriozitate și devotament Totodată

a promovat recunoștința față de neevreii care i-au ajutat pe evrei sintagma bdquooameni de omenie icircn vremuri de neome-nierdquo pornind de la un volum cu același titlu al lui Marius Mircu

Dr Carmen Țacircgșorean a rememorat povestea pseudo-nimului bdquoMarius Mircurdquo (născut Israel Marcus) adoptat icircn anii

rsquo50 Ironia a fost că atunci cacircnd jur-nalistul a făcut Alia și a semnat cacircteva articole cu numele real comunitatea se icircntreba cine este autorul Nimeni nu știa că el era Marius Mircu a icircn-cercat să revină la numele adevărat dar icircn lumea literară nu mai era po-sibil Vorbitoarea a subliniat că dubla identitate ndash evreiască și romacircnească ndash recurentă icircn discuția despre oame-nii de cultură din Romacircnia s-a com-binat foarte armonios icircn personalita-tea lui Marius Mircu Nu a existat un conflict ci o dorință permanentă de a face cunoscute cele două identități și de a le apropia De-a lungul icircntregii cariere Marius Mircu a scris numai icircn limba romacircnă deși cunoștea foarte bine ebraica și idișul a publicat și icircn presa evreiască și icircn cea romacircneas-că s-a remarcat atacirct icircn plan jurnalistic (prin reportaje ndash după F Brunea-Fox este unul reprezentanții de seamă ai acestui gen jurnalistic ndash articole bi-ografii) cacirct și icircn plan literar bdquoPentru mine a fost fascinant să-l citesc pe Marius Mircu Uneori cei care au citit articolele mele fără să-l citească pe Marius Mircu și fără să-l pună icircn con-textul epocii icircn care scria au spus că sunt puțin părtinitoare și că-l laud prea mult Nu consider că am făcut acest lucru pentru că vorbim de o Romacircnie a anilor rsquo30 mai puțin educată icircn care un om era vizionar avea curajul să spună lucrurilor pe nume să călăto-rească și să facă altfel decacirct jurnaliștii obișnuițirdquo

Prof univ dr Ilie Rad a povestit icircn-tacirclnirea sa cu Marius Mircu icircn Israel icircn anul 2000 mijlocită de ambasado-rul Eliezer Palmor Au realizat icircmpre-ună un interviu și au legat o frumoasă prietenie Peste ani cacircnd s-a icircnființat la Cluj Școala doctorală de Științe ale comunicării una dintre temele de cer-cetare pe care vorbitorul le-a propus doctoranzilor a fost activitatea jurna-listică a lui Marius Mircu iar candidata care a ales acest subiect a fost Car-men Țacircgșorean bdquoPentru mine aceas-tă carte este o victorie prin faptul că am reușit să aducem icircn actualitate memoria unui mare ziarist și noi spe-răm ca acesta să fie numai icircnceputul Vrem să tipărim dosarul de Securita-te al lui Marius Mircu dacă se poate eu pledez pentru publicarea sa inte-grală sunt peste 2000 de pagini cu foarte multe documente interesante legate de istoria evreilor a romacircnilor a conviețuirii lor Apoi sunt multe arti-cole ale lui Marius Mircu răspacircndite icircn presa din Israel și din Romacircnia cine să le antologheze științific și riguros dacă nu un doctor icircn materie După aceea se pot reedita foarte multe cărți ale jurnalistuluirdquo

Dr Claudia Bosoi a considerat că lucrarea se adresează pe de o parte cititorilor specializați icircn domenii pre-cum istorie ziaristică filologie icircntru-cacirct este vorba de o teză de doctorat icircn care exigența formală profunzimea analizei și nivelul elevat al transmi-terii informațiilor sunt elemente defi-nitorii Pe de altă parte lucrarea se dovedește o lectură profitabilă și pen-tru nespecialiștii interesați să afle mai mult despre publicistica lui Marius Mir-cu o activitate care s-a icircntins pe mai mult de 80 de ani din viața acestuia Icircn opinia vorbitoarei pe harta publicis-ticii lui Marius Mircu principalele rute sunt compuse de reportajele literare și analiza istorică oferind exemple icircn

fiecare caz bdquoAutoarea oferă o mono-grafie bogată și subtilă nu trece sub tăcere scăderile reporterului Marius Mircu (mai ales la icircnceput de carieră) ci este atentă la nuanțele care com-pun portretul imperfect al unui jurna-list completrdquo a conchis vorbitoarea

Dr Lya Benjamin autoarea prefeței cărții a caracterizat lucrarea drept bdquomonumentalărdquo bdquoIcircn istoriografia noastră nu mai avem o astfel de lucra-re despre o personalitate din epoca trecutului nici măcar despre marele om pe care icircl apreciem icircn mod deo-sebit Wilhelm Filderman nu avem o astfel de monografie Autoarea trebu-ie felicitată atacirct pentru inițiativă cacirct și pentru metoda și modul de raportare la opera lui Marius Mircu Icircn multe privințe ea dă dovadă de curaj pentru că abordează probleme controversa-te Mi se pare foarte importantă meto-da dumneaei de a prezenta opera lui Marius Mircu și prin prisma bibliogra-fiei de ultimă oră din istoriografie () cu atacirct mai mult cu cacirct demonstrează că pozițiile lui Marius Mircu din urmă cu atacirctea decenii nu sunt depășite de istoriografia contemporanărdquo

CLAUDIA BOSOI

Marius Mircu ndash un jurnalist complet

Icircn Serbia se va crea un Memorial al victimelor Holocaustului

Sophia Loren icircn rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului

O nepoată a prințesei Diana

se convertește la iudaism

Lady Kitty Spencer nepoata re-gretatei prințese Diana a Marii Brita-nii se convertește la iudaism pentru a se căsători cu Michael Lewis un milionar icircn lumea modei informea-ză publicația Israel Hayom și presa britanică Se apreciază că averea lui Michael Lewis de origine sud-africa-nă este de 100 de milioane de dolari Spencer de 29 de ani este model iar Lewis de 61 de ani este cu cinci ani mai icircn vacircrstă decacirct tatăl miresei

Lady Kitty ia lecții de religie iudaică și frecventează icircmpreună cu logod-nicul ei sinagoga Se presupune că ea se va converti la ritul iudaic orto-dox deoarece prima căsătorie a lui Lewis din 1985 s-a desfășurat icircntr-o sinagogă ortodoxă

Vărul miresei prințul William este al doilea pe linia moștenirii tronului Angliei și viitor șef al Bisericii Anglica-ne (EG)

Seminar internațional despre asistența socială și medicală

La 10 ani după ultima ei apariție icircn-tr-o peliculă Sophia Loren a acceptat să joace rolul unei supraviețuitoare a Holocaustului icircntr-o nouă ecranizare a faimosului roman al lui Romain Gary La vie devant soi (Ai toa-tă viața icircnainte) Romanul a apărut sub presudoni-mul lui Gary eacutemile Ajar și a luat Premiul Gon-court Pentru prima dată icircn viața literară franceză un scriitor a luat de două ori acest premiu celălalt fiind acordat romanu-lui bdquoRădăcinile ceruluirdquo semnat Romain Gary (la racircndul său un pseudonim) Icircntr-o ecranizare precedentă a romanului rolul supraviețuitoarei a fost jucat de Simone Signoret

Filmul este produs de compania Netflix ale cărei producții sunt difuza-

te pe internetbdquoAi toată viața icircnainterdquo este regizat

de Edoardo Ponti fiul actriței Sophia Loren Ea joacă icircn film rolul Madame Rosa o supraviețuitoare a Holocaus-

tului care icircl ia sub icircngrijire pe Momo de 12 ani un musulman senegalez fără adăpost care a jefuit-o Senti-mentele de apropiere a două per-sonaje singuratice reprezintă esența acestei povestiri (EG)

Peste jumătate din cei 250 de membri ai Parlamentului sacircrb a vo-tat icircn favoarea realizării unui Memo-rial icircn onoarea victimelor ucise icircn lagărul de concentrare de la Staro Sajmiște din Serbia Icircntre 1941-1942 icircn acest lagăr au fost omoracircți 10000 de sacircrbi 7000 de evrei și 60 de romi Icircn 2016 Parlamentul sacircrb a votat o lege de compensare a victimelor Holocaustu lui și rudelor lor pentru proprietățile luate ilegal icircn timpul Holocaustului Legislația prevede plata anuală a un milion

de dolari pentru următorii 25 de ani considerată una dintre cele mai jus-te și atotcuprinzătoare măsuri luate de un stat european

Propunerea pentru crearea Me-morialului icircndreaptă situația care s-a creat de-a lungul timpului la Staro Sajmiște Este adevărat că icircn apropi-erea lagărului s-a ridicat icircn 1955 un monument dar o parte din suprafața lagărului a fost folosită pentru alte scopuri ridicacircndu-se printre altele clădiri de birouri informează site-ul World Jewish Congress (EG)

La recentul Seminar avacircnd ca temă centrală bdquoGestionarea și admi-nistrarea subvențiilor de asistență so-cialărdquo organizat la Budapesta de Con-ference on Jewish Material Claims Against Germany (Claims Conferen-ce) au participat 60 de reprezentanți ai serviciilor de asistență socială și medicală comunitară din 17 țări Din partea FCER-DASM a fost pre-zentă o delegație condusă de direc-toarea DASM dr Mona Bejan din misiune făcacircnd parte șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash București Daniela Gemănaru și șefa Serviciu-lui de Asistență Socială ndash Provincie Luminița Sobaru

bdquoLucrările au fost deschise de vicepreședintele Claims Conference Greg Schneider și directoarea pen-tru Alocații Miriam Weiner care au

prezentat ultimele noutăți legate de alocații fonduri și programe provenite de la Guvernul Germanieirdquo a declarat dr Mona Bejan

bdquoDintre subiectele abordate ne-au reținut atenția prin gradul lor de uti-litate ghidul privind managementul alocațiilor Claims Conference nou-tățile legate de scrisorile de alocație pe anul 2020 folosirea și icircncărcarea datelor pe Platforma Grantmaker Fluxx probleme și recomandări de la auditori nevoile supraviețuitorilor Holocaustului și obiectivele serviciilor de asistență socială pentru următorii 5-8 ani A fost prezentată tehnologia de ultimă generație a Programelor Diamond și Fluxx

Despre evitarea greșelilor mai frecvente observate icircn funcționarea serviciilor de asistență și necesita-

tea respectării cerințelor scrisorilor de alocație a vorbit auditorul Michael Barth

Echipa Claims Conference a pro-mis crearea unei platforme de lucru numite Yammer mod de comunica-re icircntre serviciile de asistență comu-nitară Apreciind oportunitatea unor asemenea schimburi de experiență participanții au propus icircntacirclniri anuale cu conducerea Claims Conference

(ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 17

bdquoO avalanșă de legi și decrete i-a zdro-bit pe evreii din Romacircnia icircn acest anrdquo scria Filderman icircn Jurnalul său icircn anul 1937 Referirea era icircn primul racircnd la pro-iectul de lege asupra revizuirii listelor de naționalitate care conform istoricului Ca-rol Iancu a fost semnat de patruzeci de deputați membri ai partidelor de extremă dreapta dar și ai majorității parlamentare Alcătuită din 12 articole această propune-re de lege repunea icircn discuție drepturile de cetățean ale evreilor dobacircndite din anul 1918 Autorii proiectului au desconsiderat prevederile tratatelor internaționale și ale Constituției adoptate icircn anul 1923 cu pri-vire la acordarea de drepturi cetățenești evreilor Icircn fața acestei situații Consiliul Central al Evreilor din Romacircnia a icircnain-tat un memoriu de protest Consiliului de Miniștri Memoriul a fost depus la data de 27 ianuarie 1937 Iată cacircteva extrase din acest document

bdquoNoi nu icircncercăm să mușamalizăm fraudele Oricine a intrat fra-udulos icircn comunitatea romacirc-nească nu doar că trebuie să-i fi retrase drepturile do-bacircndite prin icircncălcarea legii ci trebuie și pus sub acuzare de legea penală Dar legea trebuie să-i pedepsească și pe cei care au contribu-it la asemenea fraude indiferent dacă icircn cunoștință de cauză sau prin neglijență Naționalitatea este bunul cel mai de preț al celor născuți icircntr-o țară și elementul esențial icircn organizarea statului Nimeni nu are dreptul să facă din aceasta un obiect de tranzacție comercială Din aceleași motive este la fel de adevărat că nimă-nui nu ar trebui să i se permită să aten-teze la naționalitatea unor oameni potrivit tendințelor politice la modă Proiectul de lege depus icircn Parlament este a cincea icircn-cercare din ultimii 18 ani de a revizui sau contesta naționalitatea cetățenilorrdquo

Icircn răspuns la acest memoriu Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil asu-pra proiectului de lege declaracircnd că este prost documentat Icircntr-o astfel de chesti-une delicată stracircns legată de punerea icircn aplicare a tratatelor internaționale va fi de dorit ca legea să se bazeze pe fapte reale care au fost verificate de diferite sectoa-re ale statului Consiliul a protestat și el icircmpotriva apelului către populație de a-i denunța pe cei icircnregistrați ilegal pe liste-le naționalității deoarece aceasta poate duce la denunțuri inspirate de răzbunări sau șantaj Consiliul a adăugat că dacă legea va fi aprobată investigațiile și de-ciziile ar trebui să fie de competența or-ganelor judiciare Icircn completare părțile interesate ar trebui să aibă dreptul de a-și duce cazurile la Curtea de Apel și la Cur-tea Supremă

bdquoIcircn cele din urmă ndash notează Filderman ndash acest proiect a fost abandonat icircnsă cu-racircnd locul avea să-i fie luat de o altă lege care prin introducerea faimoasei deose-biri dintre origine etnică bdquopurărdquo și bdquoimpurărdquo a agravat situațiardquo

Această avalanșă a legilor și măsuri-lor antisemite a avut loc icircn timpul guver-nului Tătărăscu despre care Filderman scria că bdquodin dorință sau din lașitate a fost complice al naziștilor Icircn toate profesiile icircn universități icircn armată icircn comerț și icircn industrie legile și decretele au lovit pro-fund icircmpotriva angajării evreilor Situația politică a mers din rău icircn rău Din moment ce nu era posibilă nici o coaliție cu libe-ralii regele a hotăracirct să formeze guver-nul Goga-Cuza Acesta a fost icircnceputul sfacircrșituluirdquo conchidea Filderman Insta-larea guvernului Goga-Cuza a pus capăt activităților legale ale evreilor UER a fost dizolvată printr-un ordin guvernamental

LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

Avalanșa legilor antisemite

Romacircnia icircntre epidemie și campanieNimeni nu se mai icircndoiește pe plan mon-

dial că oamenii salvați din lupta cu COVID-19 vor trece direct icircn bătălia cu o criză economică cel puțin la fel de dură ca și cea din 2008-2011 Icircntrebarea nu e dacă va fi criză ci doar cacircnd va izbucni și cacirct va fi de lungă Laureatul Nobel Nouriel Roubini prevede că recesiunea va icircncepe icircn acest trimestru din cauza icircn-chiderii icircn masă a firmelor și a reducerii veniturilor din salarii bdquoDacă reușim să aplicăm acum facilitățile finan-ciare necesare și să controlăm pandemia prin carantine sistematice s-ar putea ca din trimestrul al patrulea să revenim pe creștererdquo spune economistul american

Dar dacă icircn alte țări voința politică poate fi suficien-tă pentru constituirea rapidă a unor fonduri de ajutorare de sute de miliarde de dolari Romacircnia nu are această posibilitate după trei ani de creșteri iraționale de salarii și pensii a intrat icircn anul epidemiei cu un deficit de 46 din produsul intern brut

bdquoEi și cui i pasă acum de deficitrdquo spune Călin Po-pescu-Tăriceanu sub a cărui conducere icircnțeleaptă s-a icircnregistrat cea mai mare prăbușire economică (-14) din istoria țării

La icircntrebarea sa ca și la propunerea lui Marcel Cio-lacu de a se suspenda pacircnă la sfacircrșitul anului toate obligațiile de plată către bănci și de a se amacircna plata către bugetele de pensii și asigurări de sănătate răs-punsul e că o țară care are nevoie de bani ori icirci are ori icirci icircmprumută Cacircnd deficitele sunt atacirct de mari icircncacirct de-vin dezechilibre icircmprumuturile pot fi obținute numai la dobacircnzi foarte mari Astfel de declarații care icircși propun să adune capital politic dezechilibracircnd sistemele ban-car de sănătate și de asigurări sociale pot slăbi lupta icircmpotriva coronavirusului

Deocamdată la cinci zile de la adoptarea Stării de Urgență Guvernul Orban a decis majorarea cu 142 de milioane de lei a bugetelor MAI și Ministerului Sănătății majorarea cu cinci miliarde a plafonului de garantare a creditelor pentru IMM cu posibilitatea de a majora suma pacircnă la 15 miliarde lei iar dobacircnda este subvenționată Icircn plus bugetul de stat acoperă plata șomajului tehnic icircn proporție de 75 din salariul mediu brut atacirct icircn cazul firmelor afectate direct de măsurile restrictive cacirct și al celor care nu au fost afectate direct dar au dificultăți de plată a salariaților caz icircn care susținerea se acordă doar icircntreprinderilor care au suferit o scădere a cifrei de afaceri cu 25 Desigur că ar fi fost necesare fon-duri mai mari dar atacircta e capacitatea noastră internă Eficiența luptei icircmpotriva epidemiei a primit o gură de oxigen nu din colaborarea cu partidele romacircnești ci de la UE care ne virează icircn avans 637 de milioane de euro din banii pentru fondurile pe 2020 și ne lasă la dispoziție alte 483 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să icirci returnăm Alți bani vor veni prin inițiativa pentru investiţii icircn răspunsul la coronavirus iar statul romacircn va putea acorda ajutoare companiilor fără a mai fi constracircns de respectarea pragului de deficit de 3

Israelul adoptă o strategie diferităO comparație icircntre numărul de cazuri con-

firmate de infectare cu coronavirus din Romacircnia și Israel pare să ne pună pe noi cu 308 pacienți (la o populație de 19 milioane de locuitori) icircntr-o poziție mai bună decacirct

Israelul care tot pe 20 martie icircnregistrase 705 cazuri confirmate la o populație de 86 milioane de cetățeni Dar e doar o iluzie provenită din diferența de dezvoltare a sistemului de asistență sanitară din cele două țări

La noi lipsa cronică de fonduri pentru sistemul de sănătate face să nu avem decacirct foarte puține truse de testare a COVID-19 motiv pentru care sunt supu-se analizelor numai persoanele venite din zone roșii și cele care au avut contacte cu pacienți afectați de coro-navirus Icircn Israel se fac icircn prezent 2200 de teste zilnic dar numărul va urca la 5000 de teste pe zi mai ales după deschiderea punctelor de testare de tip drive in Așa se face că la noi din ultima decadă a lui februarie și pacircnă acum au fost testate 8284 de persoane deci și numărul cazurilor confirmate e mult mai mic Pe de altă parte Netanyahu a spus că va solicita bdquocele mai strălucite minți din Israel pentru a dezvolta capacitatea de producție industrială a testelor astfel icircncacirct să putem departaja populația bolnavă de cea sănătoasărdquo

Și investițiile icircn echipamente sunt la un cu totul alt nivel numai ultima achiziție fiind de 2500 de aparate pentru ventilație artificială icircn valoare de 50 de milioane de șekeli deci mai mult decacirct majorarea totală a bu-getului sănătății (42 milioane de lei) acordată recent de Guvernul Orban

Cacirct despre susținerea economiei a fost deja aprobat un fond de urgență de 28 miliarde de dolari Pierderile icircnsă vor fi uriașe numai icircn turism fiind deja icircnregistrate diminuări ale icircncasărilor cu 800 de milioane de dolari SUA iar o prognoză guvernamentală estimează pierde-rile totale la cca 14 miliarde de șekeli

Icircn lume susținerea economiei necesită tot mai multe fonduri

Toate națiunile care au resursele necesare la buget alocă fonduri de miliarde pentru susținerea economii-lor proprii De unde certitudinea că vom avea o criză deosebit de dură Pentru că exact punctele lovite icircn recesiunea din 2008-2011 sunt cele care suferă acum Aici trebuie amintit sistemul bancar pentru că și icircn urmă cu un deceniu prăbușirea unei bănci și a unui icircntreg sistem icircn care băncilor li se permisese bdquosă devină prea mari pentru a mai fi lăsate să cadărdquo au generat criza Au urmat industria auto (acum icircn Europa s-au icircnchis deja fabricile deținute de concernele Volkswagen Daimler Renault Ford și altele) transporturile sunt paralizate de blocarea granițelor deci producția și comerțul gacircfacircie și icircnregistrează pierderi astronomice

Ca să amintim numai cacircteva cifre fondul de susținere a companiilor afectate de COVID-19 este de 700 de mi-liarde USD icircn SUA de 550 miliarde de euro icircn Germa-nia 45 de miliarde icircn Franța 28 miliarde de euro icircn Su-edia și așa mai departe Concomitent pentru a evalua dezastrul să adăugăm că icircn primele două luni ale anului icircn curs exporturile Chinei au scăzut cu 172 UE anti-cipează o diminuare a PIB-ului comunitar cu 25

Motiv pentru care țările mai sărace ca și Romacircnia vor fi nevoite să apeleze la icircmprumuturi FMI anunță că ar putea fi necesare acțiuni fiscale coordonate la nivel internațional ca icircn 2008-2009 și are pregătite cca 1000 de miliarde de dolari iar 20 de țări și-au manifestat deja interesul pentru a contracta icircmprumuturi BERD va alo-ca un pachet financiar de urgență de un miliard de euro

ALEXANDRU MARINESCU

O posibilă selecţie a trei evenimente icircntacircmplate icircn ultimele treizeci de zile

Top 3 din 301

2

3

Ziua națională bdquoConstantin BracircncușirdquoZiua Națională bdquoConstantin Bracircncușirdquo sărbătorită pe

19 februarie (ziua de naștere a artistului) conform unei legi promulgate icircn noiembrie 2015 a fost celebrată și la JCC București printr-un eveniment organizat de Sanda Wolf coordonatoarea programelor culturale pentru seni-orii comunității bucureștene Invitata serii a fost Carmen Hannah Iovițu curator coordonator al Muzeului de Isto-rie și Cultură a Evreilor din Romacircnia bdquoDr Nicolae Cajalrdquo

A fost proiectat un documentar despre Constan-tin Bracircncuși realizat de Televiziunea Romacircnă care urmărește atacirct biografia artistului cacirct și opera sa A fost subliniat modul icircn care se icircmbină la Bracircncuși simplita-

tea artei țărănești din Romacircnia cu rafinamentul avan-gardei franceze După moarte (16 martie 1957) i-au fost dedicate peste 50 de monografii și mii de articole

Carmen Hannah Iovițu icircl consideră pe Bracircncuși cel mai mare sculptor din secolul lui Vorbitoarea a prezentat o sursă documentară deosebită ndash cartea bdquoAmintiri des-pre Enescu Bracircncuși și alți prietenirdquo a compozitorului Marcel Mihalovici El evocă printre altele vigoarea fizică a lui Bracircncuși dovadă icircntre altele și faptul că s-a vinde-cat singur de tuberculoză sau că fracturacircndu-și piciorul și-a pus singur osul la loc cu precizia unui ortoped

Sanda Wolf a vorbit despre poveștile de dragoste ale lui Bracircncuși pictorița maghiară Margit Pogany (muza lu-crării bdquoDomnișoara Poganyrdquo) irlandeza Eileen Lane (al cărei portret icirci poartă numele real) scriitoarea britanică Nancy Cunard (protagonista lucrărilor bdquoO fetișcană so-fisticatărdquo şi bdquoNegresa blondărdquo) prințesa Marie Bona-parte (modelul pentru opera bdquoPrințesa Xrdquo) evreica ame-ricană Peggy Guggenheim colecționară de artă pianis-ta evreică din Noua Zeelandă Vera Moore cacircntăreața romacircncă Maria Tănase

CLAUDIA BOSOI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

J E W I S H R E A L I T YPurim 5780 at the Choral temple in the Capital

ldquoMan has to read Meghilat Esther at night and to repeat it during the dayrdquo If the ldquodayrdquo refers to the times of normality the repetition having the function of reminder ldquothe nightrdquo means periods out of the course such as the present one Then ldquoreadrdquo that is re-discovering the cognitive func tions of this parable book about triggering a self-defense mechanism in the face of a lethal danger

Although God does not appear in the Book of Esther Eduard Kupfer-berg FJCR General Secretary re-minded us that when we show that we are capable of holding our fate in our own hands the Divinity makes its presence felt and helps us The first rule in the face of a major danger is not to be panicked The Jewish peo-ple have a long training in this regard

In the first hours of freedom after the Egyptian slavery with the armies of the pharaoh in the back and the sea in front of them some of the former slaves were forced to enter the sea on the path opened by the Divine-backed Moshe Then Pinhas who was to give the name of a pericope dared to go into the sea split for the moment trus-ting God His decision positively influ-enced peoplersquos hesitations as well

In the same spirit Dr Aurel Vainer FJCR President spoke pointing out the force of mobilization of the ener-gies that can emerge from Meghilat Ester ldquoLetrsquos go through a difficult si-tuation carefully and not to panic The Jewish people went through many and great difficulties but did not give up the hope that they would come out of all attempts On Purim we re-

call ldquothe way in which Mordechairsquos granddaughter managed to change Ahasuerusrsquos edict Our history is full of miracles From there the Jewish optimism as wellrdquo

Prime Rabbi Rafael Shaffer gave a joking twist to the quasi-absence of the public in the Temple ldquoI have never had more spectators thinking about how many are watching us on-linerdquo Why ldquoon Purim is everything the other way aroundrdquo the speaker asked rhetorically The Jews returned from exile Haman hung up in the pile prepared for Mordechai Ahasuerus changed his edict and the Jews were saved

The chapters of Meghilat Ester read on bima were summarized one by one in Romanian The readers disguised as tradition demands sang

and danced They were served with hamantaschen Thanks were given to the participants especially the gu-ests as was His Holiness Ieronim Si-naite patriarchal vicar bishop

Ambassador Alfred Moses

and the Romanian Jews

On February 20 2020 in Bucha-rest Alfred Moses former US Am-bassador to Romania launched his book ldquoBucharest Journalrdquo with an edi-fying subtitle ldquoRomaniarsquos journey from dark ness to lightrdquo Moses held the di-plomatic function from December 1994 until 1997 a historical period in which Romania made the first diffi-cult steps towards the democratic world with all its attributes - privatization ethnic mino-rity rights free elections Romaniarsquos desire to join NATO but also with the implicit negative features of a poorly interpreted democracy such as extre-mism or anti-Semitism The launching consisted of a dialogue between the former US Ambassador and Profes-sor Liviu Rotman from SNSPA (Natio-nal University of Political Studies and Public Administration)

In addition to presenting his activity as Ambassador when one of the con-cerns he expressed was the existence in the Romanian Parliament of some extremist parties and the attempts to rehabilitate Marshal Antonescu Alfred Moses both in his words and in the book widely presented the steps he initiated during the Ceausescursquos peri-od in favor of the Jewish communi-ty Moses acted as representative of the US Government for Jewish issues and as chair of the American Jewish Committee to facilitate Jewsrsquo emigrati-on The book details the negotiations with the Romanian authorities at the highest level to allow Jews to emigra-te to Israel in exchange to granting the clause of the most favored nation to Romania according to the Jackson-Vanick law which postulated the con-ditioning of the two issues

Obtaining the clause from the US Congress annually even after 1989 was particularly difficult because of the opposition of some US legislators from both Chambers who represented certain interest groups (for example the Hungarians) In his words and in the book Moses described his very good relationship with Chief Rabbi Moses Rosen As Jewish believer Alfred Moses visited many commu-nities synagogues participated in Hannukiadas and painfully saw how the Jewish communities slowly disap-pear The volume largely presents and Moses also told at its release his complicated attempts to rescue the Great Synagogue and the Sephardic Synagogue which despite several promises was demolished In fact Moses said he became an Ambassa-dor to Romania because of his work before 1989 on the Jewish topics

Symposium In memoriam Țicu Goldstein zl

Berlinale premiere for the film about the Iași Pogrom

The symposium ldquoIn memoriam Țicu Goldstein zlrdquo was organized in Bucharest by FJCR at the Great Sy-nagogue at the initiative of Professor Carol Iancu from Paul Valeacutery Uni-versity in Montpellier The event was followed by the inauguration of the funeral monument of Țicu Goldstein at Giurgiului Cemetery The event from the Great Synagogue opened by Robert Schorr the DCAM Director was an evocation from various angles of the personality of one of the ldquolast Romanian Jewish scholars of the past and beginning of the 21st centuryrdquo as characterized by Dr Aurel Vainer FJCR President The son of the mis-sing Dr Felix Goldstein was pre-sent in the audience ldquoȚicu Goldstein loved and honored the book sharing the joy of his intellectual experiences with othersrdquo Dr Aurel Vainer defined his attitude towards culture ldquoHe was very present among the collaborators of Hasefer and of the Jewish Reali-

ty ardently supporting his opinions in public meetings He was always deeply documented and extremely convincing in his speeches He be-came known through the translations from the philosophical work of Dr Alexandru Șafran He graduated the Faculty of Philosophy of the Univer-sity of Bucharest was editor of cultu-ral programs on the Romanian Radio Broadcasting Society was very close to the community a culture promoter in general and of the Jewish one in particular He has influenced through his translations the correct perception of the Jews counteracting the defor-mities in the public mentality caused by anti-Semites and the proximity to our community of some remarka-ble non-Jewish intellectuals some of them present now in the roomrdquo said the FJCR president at the opening of the event

In his speech Professor Carol Iancu emphasized that the totalita-

rian communist regime fell when Țicu Goldstein born in 1929 reached the retirement age after an exceptional activity as a translator from French of the most important philosophers in the West as editor at the Roma-nian Radio Broadcasting as a pu-blicist at the Review of the Mosaic Cult Instead of retiring comfortably he preferred to start his true activity by rediscovering forgotten personali-ties such as Cilibi Moise and Adolphe Stern

Following the symposium dedica-ted to the memory of Țicu Goldstein some of his close friends along with his son Felix Goldstein were present at the initiative of Professor Carol Iancu at the inauguration of the fu-neral monument at the grave of Țicu Goldstein in the Jewish Giurgiului Cemetery Moreover the monument was created by the Sacra department under the guidance of Eng Paul Sch-wartz JCB President from the dona-tions of some friends and former col-laborators of Țicu Goldstein

Paul Schwartz thanked those pre-sent reminding that the loss of Țicu Goldstein is very difficult to recover because people like him are very ra-rely born It is a loss for both the Jews in Romania and the Romanian culture in general Paul Schwartz also said

ldquoI remember my father as an en-thusiast of life a man of extraordinary vitality until the last moment so your presence here is a beautiful gesture for which I thank yourdquo said Felix Gold-stein

The movie Exit of the trains from the railway station composed entirely of archive photographs and documents related to the Iași Pogrom of June 1941 directed by Radu Jude and Adrian Cioflacircncă had its world premiere at the Berlin International Film Festival About this film I talked to one of the two directors the historian Adrian Cioflacircncă director of CSIER (Center of Study of the Jewsrsquo History in Romania)

Reporter How was the film received in Berlin What was the audiencersquos opinion even if we were talking about a festival audience somehow more informed

Adrian Cioflacircncă In each of the four screenings I had the same type of experience people who stayed for the three hours of film and who participated in discussions For example the first discussion after the screening lasted about an hour

There were very serious discussions and people said that the accumulation effect that the film creates is very important and that the three hours have their meaning be-cause only this way you can understand the complexity of a mass atrocity Also the static appearance of the film has

an engaging effect on the audience who is in a position to imagine different situations in the pogrom

Reporter How did you reach these photos and storiesAdrian Cioflacircncă Studying the Pogrom in Iași and

having this concern because this tendency is found everywhere in the academic world of highlighting the situ-ation of the victims while doing this systematic documen-tation I had the intuition from the beginning every time I found photos to scan and collect them At one point I rea-lized that research is beginning to be representative I ga-thered photos from the Iași National Archives another im-portant source was the Yad Vashem Archive from where I bought the pictures as well as the New York Joint Archive and some of them from the Center for the Study of Jewsrsquo History in Romania But the main story was an album rele-ased in 1970 based on the work of a memory activist who gathered from families photographs of the deceased in the Iași Pogrom Itrsquos about 364 in this album and for all these portraits I searched for information in a huge database that we have built over the last 10 years

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 19

ב-20 בפברואר השנה השגריר האמריקאי לשעבר ברומניה אלפרד

מוזס השיק את ספרו יומן של בוקרשט עם תת-כותרת סמלית דרכה של

רומניה מן החושך אל האור מוזס כיהן בתפקידו הדיפלומטי מדצמבר 1994 ועד

1997 תקופה היסטורית שבה רומניה עשתה את צעדיה הראשוניים הקשים אל העולם הדמוקרטי עם כל היבטיו

הפרטת הכלכלה זכויות בני המיעוטים בחירות חופשיות רצונה של רומניה להתקבל בברית נאטו ndash אמנם גם

היבטים שליליים של דמוקרטיה מובנת בצורה לא נכונה כמו למשל הקיצוניות

או האנטישמיות ההשקה הייתה בעזרת דו-שיח בין השגריר לשעבר של ארצות

הברית של אמריקה לבין פרופ ליביו רוטמן מבית הספר הלאומי למדעי

החברה המדינה והמינהל נוסף לייצוג פעילותו כשגריר כאשר

אחת הדאגות שלו הייתה קיומן בפרלמנט הרומני של מפלגות קיצוניות והניסיונות

לריהביליטציה של המרשל אנטונסקו אלפרד מוזס גם בנאומו גם בספר

סיפר בהרחבה על הפניות שעשה בתקופת צאושסקו לטובת הקהילה היהודית

מוזס פעל בתור נציג הממשל האמריקאי לעניינים יהודיים ובתור נשיא הקונגרס

היהודי האמריקאי על מנת לעזור להגירת היהודים הספר מספר בפרטי פרטים על

משא ומתן שקיים עם הרשויות ברומניה

בכללן אלה שבדרגה הגבוהה ביותר על מנת להתיר את הגירת היהודים לישראל בתמורה למתן התנאי של אומה מועדפת ביותר לרומניה על בסיס תיקון גקסון-

וניק שקשר בין שני העניינים הנל לקבל את תנאי האומה המועדפת ביותר מדי שנה מהקונגרס האמריקאי אף גם

אחרי 1989 היה מעשה קשה מאוד בגלל התנגדותם של חברי בית הנבחרים וחברי

סנאט אחדים שייצגו קבוצות עניינים שונים (למשל של ההונגרים) גם בנאומו גם בספר מוזס תיאר את יחסיו הטובים

מאוד עם הרב הראשי משה רוזן אלפרד מוזס יהודי מאמין ביקר

בקהילות רבות ובבתי כנסת רבים השתתף בחנוכיאדות וראה בכאב לב

איך קהילות נעלמות אט-אט הספר הנל מציג את הדברים בצורה כללית ומוזס גם סיפר בהשקה על הפניות המסובכות להצלת בית הכנסת הגדול ועל הניסיון

להצלת בית הכנסת הספרדי שנהרס על אף ההבטחות למעשה ציין מוזס הוא

מונה לשגריר ברומניה בעקבות פעילותו בתחום היהודי מלפני שנת 1989

השגריר אלפרד מוזס והיהודים הרומניים

בבוקרשט התקיים כנס גדול לזכרו של ציקו גולדשטיין זל הכנס אורגן

על ידי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה בבית הכנסת הגדול שבעיר

בוקרשט הבירה ביוזמתו של פרופ קארול ינקו מאוניברסיטת פול ולרי

שבעיר מונפלייה אחרי האירוע הנל היה טקס גילוי המצבה של ציקו גולדשטיין

בבית העלמין גיורגיולויהאירוע שבבית הכנסת הגדול

שנפתח על ידי מנהל המחלקה לתרבות אמנות ועיתונות רוברט שור היה אזכרה

מזוויות שונות של אישיות שהייתה אחד מאנשי הספר היהודיים הרומניים

האחרונים מן המאה הקודמת ומתחילתה של המאה הכא כפי שתיאר אותו

יור הפדרציה דר אאורל ויינר בקהל המשתתפים היה גם בנו של המנוח דר

פליקס גולדשטייןציקו גולדשטיין אהב את הספר

כיבד אותו וגילה גם לאנשים אחרים את שמחת ניסיונותיו האינטלקטואליים

הגדיר את עמדתו כלפי תרבות דר אאורל ויינר הוא היה מאוד נוכח בין

המפרסמים בהוצאת עש הספר ובין הכותבים בעיתון המציאות היהודית

תוך כדי אמירה גלויה של עמדותיו

בכינוסים ואספות ציבוריות תמיד הוא היה מוסמך לדעתי והיה משכנע

בדבריו הוא בלט בתרגומים מיצירתו הפילוסופית של דר אלכסנדרו שפרן הוא סיים את חוק לימודיו בפקולטה

לפילוסופיה של אוניברסיטת בוקרשט היה עורך שידורי תרבות ברדיו היה

מאוד מקורב לקהילה היהודית מקדם תרבות בכלל ושל התרבות היהודית

במיוחד באמצעות תרגומיו הוא השפיע על הבנתם הנכונה של היהודים

תוך כדי הבאת משקל שכנגד לזיופים במחשבה הציבורית שנגרמו על ידי

אנטישמיים ולהתקרבות לקהילתנו של אינטלקטואלים לא יהודיים בולטים שאחדים מהם נוכחים באולם כעת אמר יור הפדרציה בפתיחת האירוע בדבריו פרופ קארול ינקו הדגיש

שהמשטר הטוטליטרי הקומוניסטי נפל כאשר ציקו גולדשטיין יליד 1929 הגיע

לגיל הפרישה אחרי פעילות מיוחדת במינה בתור מתרגם מצרפתית של

הפילוסופים החשובים ביותר מן המערב בתור עורך בשידורי רדיו הממלכתיים

בתור מחבר מאמרים בכתב עת של היהדות הדתית הרומנית במקום לפרוש

לגמלאות בנוח הוא העדיף שדווקא אז

יתחיל את פעילותו האמיתית דרך גילוי מחדש של אישים מן העבר שנשכחו כמו

ציליבי מויסי וגם אדולף שטרןאחרי הכנס המיועד לאזכרתו של

ציקו גולדשטיין אחדים מבין מקורביו יחד עם בנו פליקס גולדשטיין ביוזמת

פרופ קארול ינקו השתתפו בטקס גילוי המצבה שעל קברו בבית העלמין

שברחוב שוסאואה גיורגיולוי המצבה נבנתה על ידי המחלקה חברה קדישא

בהדרכת יור קהילת יהודי בוקרשט המהנדס פאול שוורץ מתרומותיהם

של חברים ושותפים בעבודה של ציקו גולדשטיין

פאול שוורץ הודה לנוכחים וציין שהליכתו לעולמו של ציקו גולדשטיין

היא הפסד שמאוד קשה למלא את מקומו היות שאנשים בסדר גודלו

נולדים לעתים רחוקות מאוד הפסד גם ליהדות רומניה גם לתרבות הרומנית

בכלל הוסיף פאול שוורץאני זוכר את אבא שלי בתור מתלהב

של החיים אדם בעל חיוניות יוצאת מן הכלל עד הרגע האחרון לכן נוכחותכם כאן היא מעשה יפה בשבילו אני מודה

לכם אמר פליקס גולדשטיין

הסרט יציאת הרכבות מתחנת הרכבת חובר כולו מתמונות ארכיון ותעודות המתייחסות לפרעות יאשי מיוני 1941

בבימוים של ראדו זודה ואדריאן ציופלנקא הצגת בכורה בינלאומית של הסרט הייתה בפסטיבל הבינלאומי של הסרטים

שבעיר ברלין על סרט זה שוחחנו עם אחד מבין שני הבמאים ההיסטוריון

אדריאן ציופלנקא מנהל המרכז לחקר תולדות יהודי רומניהכתב איך התקבל הסרט בברלין מה הייתה תגובת הקהל גם אם מדברים על קהל צופים בפסטיבל שמבין יותר מהרגיל

אדריאן ציופלנקא בכל אחת מארבע ההצגות האנשים שצפו בשלוש השעות של הסרט השתתפו גם בדיונים לדוגמא

הדיון הראשון אחרי הצגה ארך כשעה היו דיונים רציניים מאוד ובקהל הבינו שחשוב מאוד הרושם שמותיר הסרט ולשלוש השעות יש חשיבות משלהן מפני שרק כך אפשר

להבין את המורכבות של אכזריות בהמוני העם כמו כן לרושם הסטטי של הסרט יש רושם פעיל על הציבור שהועמד במצב

כזה שדמיין מצבים שונים שבפרעותכתב איך הגעתם לתמונות האלה ולסיפורים האלה

אדריאן ציופלנקא תוך כדי חקר פרעות יאשי ומעצם העיסוק בנושא מפני שהמגמה הזאת של הבלטת מצב

הקורבנות תוך כדי איסוף חומר תיעודי שיטתי קיימת בכל מקום בעולם האקדמי ומלכתחילה בכל פעם כאשר מצאתי

תמונות נהגתי להעתיק אותן בסקנר ולאסוף אותן ברגע מסוים הבנתי שהמחקר מתחיל לקבל אופי יציב אספתי תמונות מן

הארכיון הלאומי יאשי מקור חשוב אחר היה ארכיון יד ושם משם קניתי את התמונות וכך גם לגבי הארכיון של גוינט

מניו יורק חלק מן התמונות הן מן המרכז לחקר תולדות יהודי רומניה המקור העיקרי היה אמנם אלבום שפורסם בשנת 1970 על בסיס עבודתו של פעיל הזיכרון שאסף תמונות מהמשפחות

תמונות של נספים בפרעות יאשי מדובר ב-364 איש באלבום זה ובשביל כל התמונות האלה חיפשתי ידיעות בבסיס נתונים

ענק שאותו בניתי בעשר השנים האלה

zicedid ze`ivnd ה אדר תשפ - ו ניסן תשפ כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

כנס לזכרו של ציקו גולדשטיין זל

הצגת הבכורה בפסטיבל הסרטים בברלין לסרט על אודות פרעות יאשי

פורים תשפ בהיכל הכוראלי

שבבוקרשט הבירהכל יהודי חייב לקרוא את מגילת

אסתר בלילה ולחזור על קריאתה ביוםאם היום מתייחס לתקופות רגילות

לחזרה יש תפקיד של תזכורת הלילה מסמן תקופות שיוצאות מגדר הרגיל כמו

התקופה הנוכחית אז נקרא פירושו של דבר מתגלים (מחדש) התפקידים הקוגניטיביים של ספר-משל זה על

אודות ההצתה של מערכת הגנה עצמית בפני סכנת מוות

אף על פי שהקבה אינו מופיע במגילת אסתר ציין מזכל הפדרציה של

הקהילות היהודיות מרומניה אדוארד קופפרברג כאשר אנחנו רואים שאנחנו

מסוגלים לקחת את גורלנו בידינו אנו מרגישים את נוכחותו ועוזר לנו הכלל הראשון בפני סכנה גדולה הוא

לא להשאיר את עצמנו מפוחדים לעם היהודי יש אמון גדול מבחינה זו בשעות

הראשונות של חירות אחרי עבדות מצרים עם חיל פרוע מאחוריהם והים בפניהם אחדים מבין העבדים לשעבר חששו להיכנס לים בשביל שפתח משה

ם בעזרת ה אז פנחס שהיה נותן שלאחת מפרשות השבוע הוכיח אומץ לב והתקדם בתוך הים הפתוח באותו רגע עם אמונה בעזרת ה החלטתו השפיעה

לטובה על חששות העם באותה רוח דיבר יור הפדרציה דר

אאורל ויינר שהבליט את הכוח שביכולת גיוס כוחות דבר שניתן להבין מתוך

מגילת אסתר עלינו לעבור מצב קשה בזהירות שלא ניכנס לחרדה העם היהודי

עבר קשיים רבים וגדולים ולא נטש את תקוותו שייצא טוב מכל העמדות

בניסיון בפורים אנו זוכרים את האופן שבה הצליחה אחייניתו של מרדכי לשנות את צו המלך אחשוורוש תולדותינו מלאי

ניסים ומכאן ndash האופטימיות היהודיתהרב הראשי רפאל שפר התבטא לגבי המחסור בציבור באולם ההיכל מעולם לא היו לנו יותר צופים אם נחשוב כמה

אנשים עוקבים אחרינו ב-נט למה בפורים הכול הפוך שאל את עצמו

הדובר שאלה רטורית והוסיף היהודים חזרו מן הגלות בחבל התלייה שהוכן

למרדכי תלו את המן אחשוורוש שינה את הצו שלו והיהודים ניצלו

פרקי מגילת אסתר תומצתו זה אחר זה בשפה הרומנית הקוראים מחופשים

בהתאם למסורת שרו ורקדו הוגשו אוזני המן

המארגנים הודו למשתתפים במיוחד לאורחים ביניהם הבישוף ירונים

הסיניטי נציג הפטריארכיה

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Icircn iulie 2017 istoricul israelian Yo-ram Meital a dat de o comoară nespe-rată un manuscris realizat icircn 1028 care zăcea pe un raft prăfuit din Sina-goga karaită Moussa Derrsquoi Era icircnvelit icircntr-o hacircrtie albă obișnuită și cuprindea 616 pagini ale Manuscrisului lui Ze-chariah Ben Anan unul dintre cele mai complete și bine păstrate exempla-re ale bdquoScrierilorrdquo partea a treia și ultimă a To-rei Ea a fost pierdută icircn urmă cu 40 de ani Des-pre acest manuscris au relatat mai mulți cercetă-tori icircn probleme biblice și a fost microfilmat icircn 1981 de către o echipă israelia-nă dar i s-a pierdut urma odată cu dispariția trepta-tă a comunității evreiești odinioară icircnfloritoare din Egipt

bdquoThe Times of Israelrdquo a relatat că Meital s-a dus icircn 2017 să viziteze și să scrie despre arhitectura Sinagogii ka-raite din Cairo acest demers făcacircnd parte dintr-un proiect al comunității evreiești condus de organizația bdquoPi-cătură de lapterdquo de a se documen-ta despre sinagogile din țară Deși comunitatea evreiască din Cairo are puțini membri conform legii egiptene ea este proprietara tuturor bunurilor și artefactelor Icircn ultimii ani conducerea Egiptului și-a dat seama de valoarea moștenirii evreiești și a investit fonduri pentru refacerea sinagogilor și cimiti-relor evreiești

Icircn ceea ce privește manuscrisul cu o vechime de 1000 de ani Meital a arătat că cercetătorii au fost copleșiți de frumusețea acestui codex Spre norocul cercetătorilor cartea inclu-de numele copistului Zechariah Ben Anan și al persoanei care a coman-dat manuscrisul precum și data cacircnd a fost terminat astfel că se cunosc proveniența lui și familia din care a fă-cut parte comanditarul care a donat manuscrisul sinagogii pentru studiu Din notele lui Ben Anan s-a aflat că manuscrisul a fost terminat icircn anul iudaic 4788 respectiv 1028 Potrivit

icircnsemnărilor inițial a fost o Tora com-pletă numai că primele două părți au dispărut Manuscrisul găsit de Meital cuprinde nu doar textul biblic ci și 12 pagini de mesorah sau comentarii ale

textului biblic note pri-vind intonația pentru citit și vocalizarea cuvintelor Sistemul care indică felul icircn care sunau cuvintele ebraice vechi a fost ela-borat de un grup de ra-bini care trăiau la Tiberias icircntre anii 750-950 bdquoTot ceea ce se referă la gra-matica și punctuația ebra-icei antice se bazează pe această școalărdquo a spus Meital

Manuscrisul de la Cai-ro este unul dintre prime-le exemplare scrise pe baza acestei codificări

realizate la școala din Tiberias care a pregătit copiști faimoși icircntre secolele IX-XI inclusiv pe Ben Anan Textul bi-blic icircn sine este scris cu litere mari cu cerneală roșie-maronie iar mesorah-ul cu cerneală neagră

Icircn pofida condițiilor proaste icircn care s-a păstrat numai vreo 20 de pagini sunt deteriorate Icircnainte de a fi găsit pe un raft prăfuit din Sinagoga Mous-sa Derrsquoi manuscrisul s-a aflat icircmpre-ună cu alte manuscrise prețioase din păcate pierdute și suluri de Tora icircn Sinagoga Dar Simcha din Cairo

Icircn perspectivă se dorește trans-formarea unei părți din Sinagoga Shaar Hashamayim icircntr-o bibliotecă a moștenirii evreiești unde se vor păstra manuscrisele icircn condiții cores-punzătoare Aceasta icircn cazul icircn care organizația bdquoPicătura de lapterdquo va găsi suficiente fonduri bdquoBiblioteca va avea două colecții una cu aproximativ 10-12000 de volume deja adunate la Cairo iar etajul doi va fi dedicat docu-mentelor și manuscrielor rare pe loc de frunte aflacircndu-se Manuscrisul Ben Ananrdquo a declarat Meital

EVA GALAMBOS

Icircn data de 19 februarie 2020 Librăria Humanitas (Cișmigiu) a găzduit lansarea celei de-a 19-a cărți din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un măr Convorbiri cu Shira Hadadrdquo Evenimentul a fost moderat de directoa-rea Humanitas Fiction Denisa Comănescu De la prezidiu au luat cuvacircntul Sabina Fati Ioana Pacircrvulescu și Sever Voinescu Invitatul de onoare a fost ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București El a felicitat Edi-tura Humanitas pentru promovarea literaturii israeliene și a povestit că prima carte de Amos Oz pe care a cunos-cut-o a fost bdquoSoțul meu Michaelrdquo icircn varianta ecranizată pe care a văzut-o la 12 ani Icircntacirclnirea avea să se petreacă icircn 2008 la New York cacircnd s-a aflat icircn aceeași cameră cu Amos Oz Shimon Peres Paul Auster şi Salman Rushdie

Cartea bdquoDin ce este făcut un mărrdquo a apărut icircn limba ebraică icircn vara anului 2018 cu doar cacircteva luni icircnainte de moartea lui Amos Oz Anul viitor la Humanitas va apă-rea traducerea volumului al II-lea al aceleiași lucrări care se va axa pe teme politice și sociale a spus Denisa Co-mănescu Traducerea cărții este semnată de Gheorghe Miletineanu iar redactarea și notele explicative icirci aparțin Ioanei Petridean o bună cunoscătoare a limbii ebraice

Sabina Fati senior editor la revista Romacircnia liberă a apreciat cartea drept una dintre cele mai sincere dintre scrierile lui Amos Oz Vorbitoarea s-a regăsit icircn curiozita-tea și observația asupra lumii calități de care au nevoie și ziariștii Icircn opinia sa această carte-interviu poate fi citită și ca un manual cu lecții pentru viață generozitatea spiritul

meticulos fermitatea iertareaIoana Pacircrvulescu prof univ

dr la Facultatea de Litere a Universității din București a re-marcat limpezimea stilului și for-mulările memorabile ale lui Amos Oz oferind exemple precum bdquoIcircn orice carte pe care o citești există trei cărți cea pe care o citești cea pe care a scris-o autorul și cea pe care ar fi scris-o autorul dacă ar fi avut mai multă putererdquo sau bdquoInvidiez pe un om care face un lucru aproape de perfecțiune dar niciodată pe un om care e mai mult lăudatrdquo

Sever Voinescu redactorul-șef al revistei Dilema ve-che a arătat că icircnțelegerea acestei cărți cere lectura al-tora cu care se află icircn rețea bdquoPoveste despre dragoste și icircntunericrdquo bdquoCutia neagrărdquo bdquoIudardquo bdquoEvreii și cuvintelerdquo Prin-tre temele care străbat ca un fir roșu opera lui se numără viața icircn kibuț a subliniat vorbitorul Kibuțul este icircnțeles ca stare existențială (mama lui Amos Oz s-a sinucis cacircnd el avea 12 ani la scurt timp el a mers să trăiască icircn kibuț) La icircnceput avea voie să scrie numai o zi din săptămacircnă cacircnd a devenit un scriitor celebru programul lui consta icircn patru zile de scris două zile icircn care preda literatură și o zi icircn care lucra ca ospătar icircn sala de mese a kibuțului Pu-terea de a sublima o experiență locală este un argument icircn plus pentru a demonstra valoarea de scriitor a lui Amos Oz a conchis vorbitorul

CLAUDIA BOSOI

Din seria de autor Amos Oz bdquoDin ce este făcut un mărrdquo

De trei ori femeie ndash un show

despre viațăLa 22 februarie publicul bucu-

reștean a avut prilejul să ia parte la una dintre reprezentațiile celui mai recent spectacol al actriței Claudia Motea ndash De trei ori femeie icircn regia lui Lucian Sabados

Construit ingenios sub forma unui One Woman Show spectacolul are la bază două monoloage semnate de Aldo Nicolaj unul dintre cei mai apreciați dramaturgi postbelici Ele icircmbină cu măiestrie și o doză consec-ventă de umor realist icircn tematica femi-nină cu a sa multitudine de valențe Emoţie poveste suspans viaţă icircn di-rect lacrimi răzbunare comic grotesc sunt doar cacircteva dintre atributele care au menirea de a contura experiența trăită de-a lungul desfășurării acțiunii

Eliberat de convenționalism și real-mente minimalist show-ul propus de protagonista Claudia Motea este sin-cer nu oferă soluții și cu atacirct mai puțin dă verdicte mai curacircnd el poate fi asumat icircn cheia unei dezvăluiri a unei povestiri și de ce nu a sugerării unor teme de reflecție La fel de important nu există icircnvingători sau icircnvinși Cel puțin pe scenă (DD)

Centenar Henry Mălineanu O tora veche de 1000 de ani regăsită icircntr-o sinagogă din CairoNumele lui

Henry Mălineanu este asociat icircnde-obște cu musi-cal-ul care a făcut vogă icircn 1970 inti-tulat bdquoBună seara domnule Wilderdquo (re)descoperit azi de tineri icircn versiu-nea regizorală a lui

Andrei Măjeri la TES Șlagărele lui ndash aproape 50 la număr ndash au fost lansa-te de Jean Moscopol Maria Tănase Gică Petrescu Ioana Radu Nicolae Nițescu Dorina Drăghici dar și de cacircntăreți afirmați icircn a doua parte a se-colului XX Luigi Ionescu Margareta Pacircslaru Doina Badea Dan Spătaru A semnat muzica a peste 40 de spec-tacole de revistă jucate la Boema Savoy Bulandra Nottara icircn Capitală Fantasio la Constanța A scris opere-te muzică de film

Icircnceputul său icircn viață și artă a fost legat de profesoara de vioară Cecilia Nitzulescu Lupu bdquoDoamna cu peleri-nărdquo o recomanda arătacircndu-le tutu-ror celor care-i călcau pragul tabloul dăruit de ea dominacircndu-i sufrage-ria Expresia feței de un tragism și o delicatețe neobișnuite atrăgea ime-diat atenția bdquoIcircn urma unui accident a rămas cu o infirmitate pe care o masca cu o pelerină imensă nu se despărțea de eardquo povestea gazda amintindu-și cum la nouă ani a intrat prima oară la Ateneu să-l asculte pe Enescu ascuns sub pelerina profe-soarei sale Icircntreaga viață s-a străduit să fie la icircnălțimea așteptărilor ei La zece ani era student la Conservator școala urmacircnd-o icircn paralel Printre profesori Ion Nonna Ottescu armo-nie și contrapunct Theodor Rogalski orchestrație La icircnființarea Radiodifu-ziunii interpreta bdquoBaladardquo de Ciprian Porumbescu La 14 ani dirija propria lui orchestră bdquoJazz Metropolrdquo forma-tă din colegi de la Conservator Aveau aceeași energie același curaj demo-lator față de muzica bdquode ierirdquo precum adolescenții bdquode azirdquo față de tot ce nu face parte din Neverseen

S-a ghidat icircn icircmprejurări deloc ve-sele de viață după principiul lui Ra-belais dacă nu racircdem murim chit că numai el știa cum e să racirczi cu suspi-

ne La 17 ani icircși pierdea tatăl Era cu puțină vreme icircnainte de bacalaureat și examenul de diplomă la Conserva-tor Devenit brusc capul familiei ndash tre-buia să-și icircntrețină mama și sora ndash se angajază pianist icircn orchestra Teatrului Alhambra Numai meliorismul ndash avea antrenament din moși strămoși cum altfel ar fi rezistat evreii icircn istorie ndash l-a ajutat să-și mențină echilibrul mai ales că nu peste mult timp avea să vină legislația rasială singurul refugiu fiindu-i Barașeum-ul Acolo va cunoaște primul mare succes cu spectacolul de revistă bdquoPrimăvara icircn do majorrdquo scris icircmpreună cu Eugen Mirea de care l-a legat o prietenie de-o viață Contraofensiva icircn fața icircn-tunericului lăsat peste lume era dată de tinerii de-atunci actrițele-cacircntărețe Agnia Bogoslava Jeny Șmilovici dansatorul Benny cu umorul inventi-vitatea talentul lor

Teatrul evreiesc nu era o pată albă pentru el Avusese un prim con-tact cacircțiva ani mai devreme prin co-laborarea la Teatrul Nou din Calea Văcărești unde i-a cunoscut pe com-pozitorul Max Halm regizorul Iacob Sternberg actrița Sidy Thal tandemul Stroe și Vasilache

Icircn anii aceia de formare a icircnțeles cacirctă trudă se ascunde icircn aparenta dezinvoltură a unei melodii de la tim-pul de gestație acumulările reluările pacircnă icircn clipa deciziei de a o da icircn vi-leag Numai cacircnd ai melodia scrisă icircn minte atunci te așezi la pian A recep-tat icircntotdeauna publicul ca partener inteligent și sensibil fiindcă publicul așteaptă nu pretinde A rămas icircn per-manent dezacord cu formula manage-rială care pacircngărește teatrul de revistă cu lucruri de prost gust avansate după falsul criteriu bdquoasta cere publiculrdquo

După 1944 a fost dirijor și director muzical la Gioconda teatrul lui Ion Vasilescu pacircnă icircn 1948 A fost fonda-tor al Teatrului de Estradă devenit ul-terior Teatrul de Revistă A avut parte de laurii recunoașterii

La o sută de ani de la naștere cacircn-tecul care i-a dat putere de rezistență icircn toate icircncercările vieții bdquoleac fără termen de expirarerdquo dacă are ade-văr artistic icircntr-icircnsul dovedește cacirctă dreptate a avut

IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 21

Distribuirea alimentelor ritualeMembrii CEB care sunt şi asistaţi DASM vor primi gratuit cota de

azimă şi făină de azimă prin DASMFiecare membru CEB care nu este asistat DASM şi care are cotizaţia

plătită la zi poate primi - 2 kg azimă cu o contribuţie de 20 leikg - 1 cutie făină de azimă cu o contribuţie de 10 leicutieMembrii CEB care solicită alimente rituale icircn plus faţă de cotele menţio-

nate mai sus precum şi persoanele care nu sunt membri ai CEB pot primi - azimă cu o contribuţie de 30 leikg - făină de azimă cu o contribuţie de 15 leicutie

Distribuirea băuturilor ritualeSe distribuie vin alb demisec vin rozeacute demisec vin dulce pentru Kiduş

cu o contribuţie de 25 leisticlă coniac cu o contribuţie de 65 leisticlaCu excepţia celor distribuite prin DASM produsele rituale se distribuie

la Sinagoga Mare str Adamache nr 11Informaţii la tel 0213155090 interioare 128 şi 179

Programul de distribuire a alimentelor rituale pentru membrii CEB

PESAH 5780 (2020)Data

Ziua de lucruOrele de lucru Sărbători

Nume Nr15032020 Duminică 1 9-1416032020 Luni 2 9-1417032020 Marţi 3 9-1418032020 Miercuri 4 9-1419032020 Joi 5 9-1420032020 Vineri 6 9-1221032020 Sacircmbătă - - Şabat22032020 Duminică 7 9-1423032020 Luni 8 9-1724032020 Marţi 9 9-1725032020 Miercuri 10 9-1726032020 Joi 11 9-1727032020 Vineri 12 9-1228032020 Sacircmbătă - - Şabat29032020 Duminică 13 9-1430032020 Luni 14 9-1731032020 Marţi 15 9-1701042020 Miercuri 16 9-1702042020 Joi 17 9-1703042020 Vineri 18 9-1204042020 Sacircmbătă - - Şabat05042020 Duminică 19 9-1406042020 Luni 20 9-1707042020 Marţi 21 9-1708042020 Miercuri 22 9-12 Erev Pesah09042020 Joi - - Pesah 110042020 Vineri - - Pesah 211042020 Sacircmbătă - - Hol hamoed 1 Şabat12042020 Duminică 23 9-12 Hol hamoed 213042020 Luni 24 9-12 Hol hamoed 314042020 Marţi 25 9-12 Hol hamoed 415042020 Miercuri - - Pesah 716042020 Joi - - Pesah 8

bdquoIcircn 1945 se spunea never again dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitaterdquoInterviu cu dr Agnes Grunwald-Spier supraviețuitoare a Holocaustului

Continuă bunele relații dintre catolicii și evreii din Romacircnia

Platforma bdquoviitorul Memorieirdquo dedicată Holocaustului se extinde

Platforma bdquoViitorul Memorieirdquo coordonată de Olga Ștefan se extinde prin adăugarea de noi acțiuni mai ales cu tinerii și prin icircmbogățirea arhivei Dacă icircn anii trecuți au fost organizate evenimente de prezentare a Holocaustului și consecințelor acestuia icircn orașe din Romacircnia și Republica Moldova interesul manifestat față de acesta a determinat-o pe organizatoare să prezinte pelicula bdquoGesturi de rezistențărdquo despre amintirile ultimilor supraviețuitori din Romacircnia Republica Cehă și Slovacia legate de opoziția antifascistă și icircn alte țări Astfel după ce filmul a fost proiectat icircn diferite orașe ale Romacircniei cacirct și la Chișinău el a fost programat de către ICR Berlin pentru data de 11 martie ac De aseme-nea au fost organizate ateliere educaționale la Sighetu Marmației și Mediaș icircn șase licee De menționat că la Mediaș trăiesc doar trei evrei dar locuitorii orașului sunt interesați de istoria evreilor (EG)

La icircnceputul acestui an a avut loc la Catedrala Romano-Catolică Sf Io-sif din Bucureşti slujba solemnă de luare icircn posesie canonică din voinţa Sanctităţii Sale Papa Francisc a Ar-hidiecezei Catolice de Bucureşti de către noul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă La slujba so-lemnă de la Catedrala Sf Iosif a luat parte şi preşedintele Federaţiei Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia dr Aurel Vainer

La scurt timp după acestă slujbă solemnă Icircntacircistătătorul Arhiepisco-piei Romano-Catolice din Romacircnia a transmis un mesaj președintelui FCER icircn care sunt exprimate mulțu-miri bdquopentru urările pe care aţi binevoit să mi le adresaţi şi pentru icircncurajarea cu care m-aţi icircnsoţit pentru acest eve-niment din viaţa Bisericii Catolice din Romacircnia şi pentru mine personalrdquo

A fost exprimată și satisfacția pen-tru participarea liderului FCER la sluj-ba solemnă menţionată acest fapt determinacircnd bdquobucuria icircn suflet că prin prezenţa dumneavoastră am bdquoicircnno-

datrdquo deja colaborarea frumoasă pe care aţi avut-o cu IcircPS Ioan Robu şi pe care sper să o putem cultiva cu multe roade şi icircn viitorrdquo

Icircn icircncheierea mesajului IcircPS Aurel Percă icircşi exprimă năzuinţa de a fi pre-zent la Templul Coral atunci cacircnd vor fi sărbători deosebite icircn viaţa comuni-tăţii evreieşti

Finalul acestui mesaj merită repro-dus icircn icircntregime fiindcă el constituie o simbioză perfectă icircntre faptele ce ţin de noul icircnceput pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică (simbolizat de pre-darea cacircrjei pastorale de către IcircPS Ioan Robu către IcircPS Aurel Percă) şi invocarea Divinităţii icircn contextul bine-cuvacircntării colaborării dintre cele două comunităţi bdquoPrimiţi bucuria salutului meu la icircnceput de slujire arhierească la Bucureşti icircnsoţită de asigurarea ru-găciunilor mele pentru alese icircmpliniri şi binecuvacircntări cereşti de la Domnul pentru dumneavoastră şi pentru Co-munitatea pe care o reprezentaţirdquo

IOAN IACOB

ndash Ce a stat la baza interesului dum neavoastră pentru salvatori icircn anii Holocaustului

ndash O istorie de familie Numele ofi-cialului german rămas necunoscut care icircn noiembrie 1944 a dat ordin de eliberare din ghetoul budapes-tan a tuturor mamelor și copiilor lor Printre cei salvați au fost mama mea

și cu mine atunci icircn vacircrstă de șase luni Potrivit legislației rasiale tatăl meu fusese trimis anterior icircntr-un detașament de muncă forțată Imediat după război am reușit să ajungem icircn Marea Britanie

ndash Cacircnd a icircnceput să vă preocupe subiectul

ndash Cacircnd fiii mei adolescenți au vrut să cunoască mai mult despre trecu-tul meu și al părinților mei bunicii lor Atunci m-am hotăracirct să mă icircnscriu pentru un masterat icircn istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield

ndash Cum receptați recrudescența an-tisemitismului azi mai ales icircn Europa dar și icircn lume

ndash Ei bine sunt icircngrozită Icircn 1945 se spunea bdquonever againrdquo dar pare-se că aceste cuvinte au fost uitate Este de-a dreptul uluitor cum se poate ca aceia care urăsc evreii să vorbească atacirct de liber peste tot icircn lume Unii oameni icircnvinovățesc Israelul pentru antisemitism dar antisemitism exista și icircnainte de 1948 cacircnd Israelul și-a proclamat independența statală Nu accept nici un fel de argument din par-tea celor ce susțin că antisemitismul este diferit de antiisraelism

ndash Există icircn Marea Britanie orga-nizații iudeo-creștine care luptă icircmpo-triva antisemitismului

ndash Sunt o mulțime Printre cele mai importante care activează icircn acest spirit se află Consiliul Creștinilor și Evreilor și Forumul Celor Trei Religii Avrahamice unde sunt incluși și mu-sulmanii Trebuie să adaug că princi-palele partide politice au organizații

care sprijină Israelul de pildă Prie-tenii Conservatori ai Israelului Icircn Ca-mera Comunelor există un organism numit Grupul Parlamentar Icircmpotriva Antisemitismului cu membri din toa-te partidele care a fost condus timp de mulți ani de deputatul laburist ne-evreu John Mann remarcabil comba-tant icircmpotriva antisemitismului Mann a demisionat din Partidul Laburist fiindcă acum Camerei Lorzilor i s-a icircncredințat din partea guvernului răspunderea investigațiilor privitoare la antisemitism Există de asemenea comisii de combatere a antisemitis-mului ai căror membri sunt majorita-tea evrei Obiectivul acestor comisii este descoperirea și trimiterea icircn ju-

decată a persoanelor vinovate de ma-nifestări publice antisemite

ndash Puteți aprecia impactul cărților dumneavoastră asupra activităților amintite

ndash Este destul de greu de măsu-rat Tot ce pot să vă spun este că am primit o mulțime de mesaje din partea internauților comentarii la cărțile mele Am realizat pe Twitter o mare platformă de susținere din par-tea celor care le-au parcurs Uneori primesc fotografii oameni pozați ală-turi de cărțile mele Cei mai mulți icircmi transmit opinii și icircmi povestesc cacirct de mult au avut de icircnvățat din faptele adevărate relatate icircn aceste cărți

IULIA DELEANU

Agnes Grunwald-Spier a absolvit Facultatea de Științe Politice și Isto-rie la Universitatea Oxford Brookes și-a dat masteratul icircn Istoria Holo-caustului la Universitatea Sheffield face parte dintre membrii fondatori ai Instituției Zilei Comemorative a Holo-caustului (HMDT) din Marea Britanie Icircntre 1997-2012 a deținut mandate de deputat icircn Board-ul Deputaților Evrei Britanici (BOD) A primit Ordinul Re-gal MBE (The Most Excellent Order of British Empire) pentru activitatea ei ca membră fondatoare a HMDT devota-ment față de Comunitatea Evreilor din Marea Britanie și cercetări despre is-toria Holocaustului Are două doctora-te onorifice din partea Universităților Oxford Brookes și Sheffield Autoare a cacirctorva volume despre bdquoFemei icircn Holocaustrdquo (scrisori jurnale memorii cărți interviuri) bdquoCine a trădat evreiirdquo bdquoCeilalți Schindlerirdquo Agnes Grunwald-Spier a intrat icircn circuitul romacircnesc al pieței de carte icircn 2019 cacircnd volumul bdquoCeilalți Schindlerirdquo a apărut icircn ver-siune romacircnească la Meteor Press fiind lansat la Tacircrgul Internațional de Carte Gaudeamus București ediția a XXVI-a

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

Creștere dramatică a antisemitismului icircn EuropaUn raport

comandat de Congresul Mondial Evreiesc icircn 2018 a constatat creșterea dramatică față de anul anterior a paginilor de social media cu simboluri antisemite (30) sau care negau Holocaustul Numărul acestora din urmă s-a dublat

Franța sporirea atacurilor antisemite icircn social media

Potrivit Online Antisemitism Obser-vatory un nou instrument de monito-rizare a situației antisemitismului pe internet icircn 2019 s-au icircnregistrat peste 50000 de incidente antisemite icircn lu-mea virtuală Potrivit raportului icircntoc-mit de această organizație inițiat de CRIF organul reprezentativ al evreilor din Franța au existat 51816 postări antisemite icircn perioada analizată Da-tele s-au limitat la postările publice la care avea acces toată lumea inclu-siv comentarii antievreiești care au fost pacircnă la urmă acceptate pentru a fi publicate de cei care monitorizau site-urile Icircntr-un interviu acordat co-tidianului bdquoLe Figarordquo Francis Kali-fat președintele CRIF a declarat că monitorizarea spațiului virtual este o sarcină vitală icircntr-o țară caracterizată prin creșterea antisemitismului Cifrele publicate icircn ianuarie de Ministerul de Interne francez au indicat o creștere cu 32 icircn 2019 a manifestărilor anti-semite după un salt de 74 icircn 2018

Cărți cu caracter antisemit pentru copii vacircndute online icircn Cehia

Poliția cehă investighează vacircnza-rea pe internet a unor cărți antisemi-te pentru copii ca de pildă bdquoCiuperca otrăvitoarerdquo pe care criticii o descriu drept o bdquolucrare antisemită clasică a educației național-socialiste germa-nerdquo Cartea a fost scrisă icircn 1938 de Ernst Hiemer și descrie cum icirci icircnvață o mamă pe copii să se ferească și să-i urască pe evrei pe care icirci compară cu o ciupercă otrăvitoare Hiemer a fost fondatorul ziarului antisemit bdquoDer Sturmerrdquo editat de ideologul nazist

Julius Streicher Jurnalistul de televi-ziune ceh Jakub Szantoacute a fost cel care a atras atenția autorităților și a cerut poliției să facă o investigație După ce s-a anunțat icircnceperea acțiunii polițienești magazinele online au re-tras cu o singură excepție cărțile cu caracter antisemit

Petr Papusek președintele Fede-rației Comunităților Evreiești din Ce-hia a condamnat vacircnzarea acestei cărți și a spus că lezează memoria victimelor Holocaustului Potrivit unui raport al Federației icircn 2018 au existat 347 de incidente antisemite o creștere vertiginoasă comparativ cu 221 icircn-registrate icircn 2015 cacircnd s-a publicat ultimul raport Totuși concluzia gene-rală este că Republica Cehă rămacircne o țară sigură pentru evrei Icircn ianuarie 2019 Camera inferioară a Parlamen-tului ceh a adoptat definiția de lucru a antisemitismului elaborată de IHRA

Ronald Lauder critică vacircnzarea de către site-ul Amazon a cărții

bdquoCiuperca otrăvitoarerdquoLegat de cartea bdquoCiuperca otrăvi-

toarerdquo care se poate achiziționa pe si-te-ul de vacircnzări online Amazon Con-gresul Mondial Evreiesc (CME) a pre-zentat un protest Președintele Ronald Lauder a adresat personal o scrisoare proprietarului Amazon Jeff Bezos icircn care-și exprimă bdquoregretul și consterna-reardquo că bdquoAmazon continuă să permită vacircnzarea unei cărți cu evidentă pro-pagandă nazistă icircn care evreii sunt considerați laquociuperci otrăvitoareraquoldquo

bdquoAceastă carte ndash se arată icircn scri-soarea președintelui CME ndash a fost editată de unul dintre cei mai demni de dispreț și oribili exponenți ai urii an-tisemite naziste Julius Streicher fiind chiar folosită ca dovadă care a dus la executarea lui după ce a fost judecat de Tribunalul Internațional de la Nuumlrn-berg Icircn publicațiile sale cea mai cu-noscută fiind laquoDer Sturmerraquo Streicher a propagat o imagine a evreilor ca și cum ar fi fost abuzatori sexuali violenți și subumani Streicher și propaganda

lui au fost atacirct de odioase și vulgare icircncacirct acesta a fost adesea evitat chiar și de alți membri ai Partidului Nazist inclusiv de inculpații de la Nuumlrnberg icircn timpul procesului pentru crime icircm-potriva umanității Cum este posibil ca Amazon să permită ca un astfel de material plin de otravă să treacă de fil-trele sale inițiale să fie postat online și să devină astfel accesibil oricărei persoane care are un card de cre-dit indiferent de vacircrstă sau intenția pe care o poate avealdquo se icircntreabă președintele CME Lauder apreciază eforturile pe care Amazon le-a depus icircn trecut pentru a elimina cărți cu un astfel de conținut dar arată că este de neconceput reapariția acestei pro-bleme care ar putea afecta bdquosecurita-tea și siguranța comunităților noastre icircn fața celor care ar putea să se inspire de pe urma acestor materiale cumpă-rate online pentru a-i ataca pe evrei și alte minorități icircn spiritul virulenței naziste De dragul tuturor victimelor Holocaustului și din simpla responsa-bilitate morală este imperativ ca Ama-zon să ni se alăture pe deplin icircn lupta icircmpotriva antisemitismului icircn loc de a accepta proliferarea unor astfel de materiale pe platformele saleldquo

Olanda icircn 2019 cele mai multe incidente antisemite

Organizația olandeză Centrul pentru Informare și Documentare despre Israel care monitorizează de 30 de ani antisemitismul icircn Olanda a subliniat icircn raportul său anual că majoritatea incidentelor antisemite s-au icircnregistrat icircn 2019 Este vorba de 182 de cazuri ceea ce a icircnsem-nat o creștere cu 35 față de 2018 Cel mai mult a crescut categoria de amenințări insulte atacuri pe stradă și la locurile de muncă ndash de la 27 de cazuri icircn 2018 la 61 icircn 2019 Icircn școli s-au icircnregistrat 11 cazuri Celelalte s-au icircncadrat icircn alte categorii Direc-torul CIDI Hana Luden a declarat că organizația va publica icircn curacircnd un raport atotcuprinzător

(Urmare din pag 3)

Carnaval antisemit din Belgia eliminat din patrimoniul UnESCO

Guvernul bulgar a interzis o demonstrație a neonaziștilor

La mulți ani Mircea Radu

IacobanDe curacircnd la 19 februarie dra-

maturgul prozatorul şi scenaristul Mircea Radu Iacoban care este și un bun prieten al Comunității Evreilor din Iași a păşit pragul 80 al existenţei sale

A absolvit Facultatea de Filolo-gie din cadrul Universităţii bdquoAlexan-dru Ioan Cuzardquo din Iaşi A debutat icircn 1959 icircn revista bdquoContemporanulrdquo cu poezie şi icircn acelaşi an şi cu proză icircn revista bdquoLuceafărulrdquo A condus Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din Romacircnia

Este autorul a numeroase volu-me de proză teatru eseistică note de călătorie și a primit numeroase distincţii dintre care menţionăm Premiul Acade-miei Romacircne (1977) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Romacircnia (1976) Premiul Uniunii Scriitori-lor din Republica Moldova (2006) Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriito-rilor din Romacircnia (care i s-a decernat de patru ori) Icircn anul 2002 a primit Or-dinul Naţional bdquoServiciul Credinciosrdquo icircn grad de Cavaler pentru bdquomeritele avute icircn creaţia artistică şi promova-rea culturii romacircneşti icircn ţară şi peste hotare pentru abnegaţia deosebită icircn slujirea instituţiilor culturalerdquo

De asemenea icircn anii 1982 2002 şi 2004 i s-a decernat Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo iar icircn 2013 a primit Medalia de Stat bdquoMihai Eminescurdquo (Republica Moldova) Primăria Municipiului Iaşi i-a acordat titlul bdquoExcelsiorrdquo pentru bdquoicircntreaga activitate dedicată culturii ieşene şi naţionalerdquo Federaţia Co-munităţilor Evreieşti din Romacircnia i-a conferit de două ori Medalia de Onoa-re iar icircn 2019 Arhiepiscopia Vacirclcea i-a conferit bdquoCrucea Racircmniculuirdquo

La ceas aniversar Editura Juni-mea a organizat icircn ziua de 19 fe-bruarie 2020 sărbătorirea scriitorului Mircea Radu Iacoban prin lansarea cărţii bdquoPrezentrdquo volumul II al jurnalu-lui său (ME)

Primăria oraşului belgian Aalst situat icircntre Gent şi Bruxelles anunţa la sfacircrșitul anului trecut retragerea icircn urma unui demers propriu de pe lista patrimoniului UNESCO a carnavalului său anual acuzat de antisemitism a scris AFP citată de Agerpres

Polemica a apărut icircn luna martie a anului trecut cacircnd primarul din Aalst Christoph DrsquoHaese a luat apărarea unui car alegoric prezentat icircn timpul carnavalului local şi care icirci prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor mario-nete cu nasuri coroiate icircnconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani

Scena icircn cauză a suscitat un val de indignare icircn racircndul reprezentanților Uniunii Europene şi al organizaţiilor evreieşti icircnsă autorităţile locale s-au apărat spunacircnd că era vorba despre bdquoun ritual de transgresierdquo ce permite oamenilor să racircdă de absolut orice

Christoph DrsquoHaese a declarat pen-tru mass-media locale că a decis retra-gerea carnavalului de pe lista UNES-CO după ce a aflat că această organi-zaţie din cadrul ONU urma să elimine ea icircnsăşi evenimentul de pe lista pa-trimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord La scurt timp Carnavalul a devenit pri-mul element retras din lista patrimo-

niului cultural imaterial al umanității UNESCO după acuzațiile de anti-se mitism arăta Mediafax citacircnd huffingtonpostfr Carnavalul fu se se icircnscris icircn lista patrimoniului UNESCO icircn 2010 Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial icircn 2008 și se referă la tradiţii şi expresii orale incluzacircnd lim-ba ca vector al patrimoniului cultural imaterial artele spectacolului practici sociale ritualuri şi evenimente festi-ve cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale notează hot-newsro

GEORGE GIcircLEA

Pentru prima dată din 2003 Guver-nul bulgar a interzis demonstrația cu torțe la Sofia a partidului de extremă dreapta Uniunea Națională Bulgară pacircnă acum organizată anual icircn memo-ria lui Hristo Lukov Ministru de război icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al și lider al organizației pronaziste Uni-unea Legiunilor Bulgare Lukov a fost un aliat al lui Hitler din Balcani care a contribuit la deportarea a mii de evrei icircn lagărele de exterminare naziste Lukov a fost asasinat icircn 1943 de către luptă-torii antinaziști bulgari

Icircn acest an marșul a fost interzis prin proceduri judiciare Singura per-misiune dată a fost de a se depune

coroane de flori la fosta locuință a lui Lukov Nu au participat decacirct 60 de persoane

Organizațiile evreiești care de multă vreme cereau interzicerea acestei manifestări au salutat decizia Guvernului bulgar Astfel Ronald Lau-der președintele Congresului Mondial Evreiesc a apreciat gestul Guvernu-lui bulgar pe care l-a considerat o victorie pentru toată lumea bdquoIcircn aces-te momente grele de intensificare a activității antisemite icircn toată lumea este o victorie reală pentru comunita-tea evreiască pentru poporul bulgar și pentru toți cei ce promovează drep-tatea și toleranța icircn icircntreaga lumerdquo a declarat el Lauder a mulțumit icircn mod special oficialităților și militanților care au luptat icircmpotriva marșului inclusiv premierului Boico Borisov și primaru-lui Sofiei Iordanka Fandakova Mă-sura a fost salutată și de David Har-ris președintele Comitetului Evreiesc American care a amintit și faptul că icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondial Bulgaria a salvat o mare par-te a populației evreiești (EG)

bdquoIcircn Parlamentul Romacircnieihellipvorbitorul a pro-pus participa-

rea deputatului la icircntruniri bdquoIcircn Par-lamentul Romacircniei deputatul Silviu Vexler a fost foarte eficientrdquo a opinat președintele FCER dr Aurel Vainer Legea privind construirea unui me-morial dedicat ostașilor evrei eroi icircn Primul Război Mondial bdquoredeschide investigația privind contribuția etniei evreiești la Romacircnia Marerdquo a obser-vat președintele ACPCCI gral (r) Mi-hail Ionescu Directorul DCIAM Ro-

bert Schorr i-a salutat inițiativa prin care a fost votată Ziua Limbii și Tea-trului Idiș Prim-rabinul Rafael Shaffer i-a apreciat proiectele devenite legi icircn acord cu respectarea religiei mozai-ce interzicerea autopsiei externarea icircn timp util spre icircnhumare a evreilor decedați icircn spitale

Pentru tratația oferită partici-panților s-au adus mulțumiri echipe-lor de la Bucătăria bdquoBălușrdquo ndash Căminul bdquoRosenrdquo și Serviciului administrativ al FCER (coordonator Jean Bercu)

(Urmare din pag 2)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuţi icircn luna aprilie

Claude Cohen-Tannoudji ndash fizician Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997

Nachman din Breslov ndash rabin Năs-cut la Medzybizh 4 aprilie 1772 A dez-voltat o cale nouă icircn hasidism reunind Cabala cu icircnvățătura Talmudului Stabilit la Bratslav 1802 și la Uman 1810 unde a murit icircn același an Mormacircntul lui este loc de pelerinaj

Simcha Jacobovici ndash regizor arhe-olog scriitor canadian Născut icircn Israel din părinți originari din Romacircnia 4 aprilie 1953 Autor de cărți și producător de fil-me dedicate istoriei evreiești antice

Mircea Săucan ndash regizor și prozator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Isra-el 1987 decedat la Nazareth-Illit 2003

Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 con-vertit la luteranism 1886 Icircntemeietorul școlii de fenomenologie Decedat la Frei-burg 1938 respins de regimul nazist

Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul volum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Herder pen-tru poezie 1986 Decedată la București 1999

Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA 1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Is-rael icircnmormacircntat la Berlin 2001

Leo (Calvin) Rosten ndash scriitor și le-xicograf idiș Născut la Lodz 11 aprilie 1908 emigrat cu familia icircn SUA 1911 Autorul cărții Bucuriile idișului Decedat la New York 1987

Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircnte-meietorii dadaismului Decedat la Paris 1963

Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York la 17 apri-lie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America

Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe cel de al 7-lea lider al mișcării Chabad-Lubavitch Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții medicale Decedat la New York 1994

Rita Levi-Montalcini ndash neurobiolog Născută la Torino 22 aprilie 1909 Pre-miul Nobel pentru medicină și fiziologie 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012

Barbra Streisand ndash actriță și cacircntă-reață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate melo-dii ebraice clasice de exemplu bdquoKol Nidrerdquo

Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash jurist om politic și lider al evreimii fran-ceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Președinte al Consistoriului Central al Israeliților din Franța 1834-1880 și icircn-temeietor al Alianței Israelite Universa-le1860 Decedat la Paris 1880

Evrei decedaţi icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash produ-

cătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965

Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 a condus Institutul pentru probleme de fizică din Moscova 1937-1962 Premiul Nobel pentru fizi-că 1962 Decedat la Moscova 1 aprilie 1968

Israel Avraham Portugal ndash rabin li-der al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 dece-dat la New York 1 aprilie 2019

Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997

Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozi-mov) ndash biochimist și scriitor Născut la Petroviki Rusia 1920 emigrat cu familia icircn SUA 1923 Autor a circa 500 de cărți științifico-fantastice unele bestsellers Decedat la New York 6 aprilie 1992

Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946

Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Romane și povestiri refe-ritoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a sinucis la Torino 11 aprilie 1987

Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917

Nina Cassian (Reneacutee Annie Cassian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014

Meir A Halevy (Meir ben Abraham Halevy Hahamu) ndash rabin și istoric Năs-cut la Piatra Neamț 21 martie3 apri-lie 1900 Rabin al Templului Coral din București autor de studii de istorie Emi-grat icircn Franța 1963 decedat la Paris 15 aprilie 1972

Marcelo Dascal ndash filosof Născut la Sao Paulo din părinți originari din Romacirc-nia 1940 stabilit icircn Israel 1966 profe-sor la Universitatea din Tel Aviv decedat la Kiryat Ono 15 aprilie 2019

Liviu Librescu ndash inginer specialist icircn aerodinamică Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal care pătrunsese icircn clădire 16 aprilie 2007

Chaim Herzog ndash general și om politic israelian Născut la Belfast 1918 emi-grat cu familia icircn Palestina 1935 Cel de al 6-lea președinte al Statului Israel 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 apri-lie 1997

Howard Morley Sachar ndash istoric autor de studii de istorie evreiască mo-dernă Născut la St Louis Missouri 1928 decedat la Kensington Maryland 18 aprilie 2018

Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) scriitor și om po-litic Născut la Londra 1804 convertit la anglicanism de tatăl său 1817 Prim-mi-nistru al Regatului Unit icircn trei racircnduri icircn perioada 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat icircn Anglia 19 apri-lie 1881

Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pic-tor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 stabilit la Ein Hod 1953 Lider al constructivismului european Premiul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984

Esteacutee Lauder ndash producătoare de cos-metice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeietoare a societății internaționale Esteacutee Lauder Companies 1946 Dece-dată la New York 24 aprilie 2004

Ezer Weizman ndash general și om po-litic israelian Născut la Tel Aviv1924 Ministru al Apărării 1977-1980 și cel de al 7-lea președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2004

Moșe Teitelbaum ndash rabin lider al hasidismului de Satu-Mare (Satmarer Rebe) Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 supraviețuitor al Holocaustului emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Willi-amsburg N Y 24 aprilie 2006

Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pictor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 Decedat la București 25 aprilie 1958

Ludwig Wittgenstein ndash filozof Năs-cut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbajului Re-fugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cam-bridge 29 aprilie 1951

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

6Solomon Marcus 95 de ani de la naștere

Nevoia de a da un sens viețiiSolomon Marcus a venit pe lume

icircntr-o zi de Mărțișor acum 95 de ani la Bacău icircntr-o familie cu opt copii șapte frați și o soră El era mezi-nul Tatăl lui a reușit să-și facă nu-mele respectat icircn breasla croitorilor din oraș Icircși dorea să-l vadă medic sau avocat meserii aducătoare de prosperitate și respect social Mare i-a fost dezamăgirea cacircnd băiatul i-a spus că vrea să fie profesor de matematică Ce avea un profesor de matematică Un singur costum de ocazie și altul tocit la coate de-atacircta purtat Oricum visurile aveau să-i fie spulberate de ascensiunea extremei drepte instaurarea statului național legionar dictatura antonesciană po-gromurile antievreiești deportările icircn Transnistria

Abia intrase cu brio la Lice-ul bdquoFerdinand Irdquo cacircnd a și fost dat afară din cauza legislației rasiale A urmat cursurile liceului evreiesc din oraș a purtat steaua galbenă Cacircnd a icircmplinit vacircrsta a făcut muncă obli-gatorie Fortăreața lui Cititul bdquoM-au atras poezia ca artă și teatrul ca spectacolrdquo spunea Solomon Marcus icircntr-un interviu acordat RE amin-tindu-și anii icircn care se formase bdquoAveam caiete icircntregi icircn care-mi transcriam ceea ce-mi plăcea mai mult Eram pasionat de Eminescu Arghezi Bacovia Baudelaire Rilke dintre dramaturgi ndash de Ibsen Strind-berg Caragiale Icircn mai-iunie 1944 frontul antihitlerist se apropia de Ro-macircnia Cum eram pasionat de mate-matică stăteam de vorbă pe-o ban-că cu doi dintre colegii mei despre partizanii geometriei neeuclidiene Pentru agenții Siguranței de-atunci cuvacircntul partizan devenise nomi-na odiosa Am fost auziți arestați bătuți urmacircnd să fim judecați la Curtea Marțială După 24 de ore ni s-a dat drumul din lipsă de probe acuzatoarerdquo Imediat după 23 au-gust 1944 tacircnărul a dat bacalaure-atul icircn fața unei comisii profesorale cu reprezentanți din toată Moldova calificacircndu-se icircntacirciul dintre 150 de absolvenți ai liceului evreiesc din oraș

A intrat la Facultatea de Matema-tică absolvită icircn 1949 Și-a susținut doctoratul icircn 1956 avacircndu-l coor-donator științific pe academicianul Miron Nicolescu recunoscacircndu-i-se discipol icircn analiza matematică așa cum Grigore Moisil i-a stimulat mentalitatea interdisciplinară Icircntre 1955-1966 a străbătut toată ierar-hia universitară A primit titulatura de profesor emerit icircn 1991 A deve-nit membru al Academiei Romacircne icircn 2001 S-a ilustrat icircn analiza ma-tematică lingvistică și poetică ma-tematică semiotică antropologie culturală metode de analiză teatrală matematică studierea științelor na-turale și sociale cu ajutorul matema-

ticii Opera sa ndash peste 50 de cărți și circa 400 de studii ndash a fost tradusă icircn principalele limbi de circulație mon-dială Bipolaritatea structurală ndash om de știință și de litere ndash l-a determi-nat să considere că bdquofiecare dome-niu de creație include o componentă artistică și una științificărdquo A primit laurii unor premii academice cinci universități din țară i-au conferit ti-tlul de Doctor Honoris Causa a avut parte de recunoașteri internaționale i-au fost acordate cele mai icircnalte distincții din partea statului romacircn

Suferințele nu l-au icircnăsprit ono-rurile nu l-au icircnstrăinat de sine A fost apropiat de comunitate icircnainte de ´89 ani icircn care puțini intelectu-ali evrei romacircni se afirmau identitar După ´90 a continuat să răspundă prezent ori de cacircte ori a fost solici-tat

Cum se raporta la societatea informațională a secolului XXI bdquoIcircntr-o lume digitalizată automati-zată robotizată omul trăiește prin ceea ce icircl face om prin emoție spontaneitate intuiție imaginație curiozitate spiritualitate liber arbi-trurdquo nota icircn volumul de eseuri bdquoNe-voia de oamenirdquo apărut la Editura Spandugino icircn 2015 Icircn aceeași carte icircși făcea cunoscut propriul De-calog nevoia de a da un sens vieții nevoia de icircmprospătare nevoia de icircntrebare mirare bucurie extaz nevoia de icircndoială și de suspiciune nevoia de greșeală și de eșec nevo-ia de identitate nevoia de omenesc de omenie nevoia de joc nevoia de cultură nevoia de transcendență

S-a sfacircrșit acum patru ani in-tracircnd icircn eternitate

IULIA DELEANU

Amintim celor ce l-au cunoscut pe RUDI SCHREIBER din Brăila că se icircmplinesc 41 de ani de cacircnd ne-am des-părţit de el Fie ca Dumnezeu să-l odih-nească icircn pace icircmpreună cu ANNA soţia lui şi fiul lor ALBERT (ABI)

Familia

Reamintim cu tristețe că se icircm-plinesc 20 de ani de la dispariția d-nei prof MARIANA SĂRĂȚIANU și 36 de ani de la dispariția d-lui dr LEONARD SĂRĂȚIANU

Fie-le memoria binecuvacircntată Lucia Hotia

Icircnhumaţi icircn cimitirele CEB din Bucureşti KEPES MARIOARA (Cimitirul Giurgiului) MOSCOVICI GOLDA (Cimitirul Giurgiului) CALIN ANA (Cimiti-rul Giurgiului)

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 556-557 (1356-1357) - 1 ndash 31 Martie 2020

unul dintre cei mai importanți componen ț i ai comunității scriitorilor is-raelieni de limbă romacircnă

V o l u m u l Și vine ploaia are pe lacircngă meritul intrin-sec al poeziei lui Moshe B Itzhaki (distins profesor uni-versitar poet dramaturg editor și tra-ducător) și pe acela de a conține nu puține reflecții lirice asupra țării noas-tre Laureat icircn 2017 al Premiului bdquoNi-chita Stănescurdquo din cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighe-tu Marmației poetul a vizitat nordul Romacircniei (icircn special Maramureșul și Bucovina locuri icircncărcate de viață evreiască) iar bdquourmelerdquo sale s-au transformat icircn poezii cum ar fi Lacul

Am mai scris despre traduceri-le din opera unor importanți scriitori israelieni contem-porani din convin-gerea că atunci cacircnd sunt de ca-litate traducerile creează o punte indispensabilă că-tre un alt spațiu cul-tural Am acordat o atenție sporită

aici traducerilor din literatura israelia-nă deoarece mult timp relațiile literare dintre țara noastră și Țara Sfacircntă s-au bazat pe existența unei importante comunități de scriitori de limbă romacirc-nă Icircnsă icircn Israel există și o mare li-teratură ebraică pe care cititorii noștri o cunosc parțial prin tălmăcirile din opera unui SY Agnon Amos Oz sau David Grossman Cum prozatorii au parte de o receptare mai amplă am preferat să mă aplec asupra poeților

și pentru că poezia rămacircne totuși bdquoreginardquo literaturii dar și icircn virtutea importanței ei pentru limba literară O bună tălmăcire ne poate oferi ca icircntr-o monadă bdquosufletulrdquo altei limbi ndash icircn cazul de față al limbii ebraice ndash transpus icircn limba noastră Existența unor traducă-tori valoroși din limba ebraică este o șansă pentru noi aceea de a cunoaște una dintre cele mai valoroase și mai interesante literaturi ale lumii

Astfel volumul asupra căruia țin să atrag atenția icirci aparține poetului Mo-she B Itzhaki se intitulează Și vine ploaia și reprezintă a doua sa apariție icircn limba romacircnă Ca și precedenta transpunerea icircn romacircnește icirci aparține lui Paul Farkaș Component al grupă-rii literare de la revista Echinox ac-tualmente trăitor icircn Israel Paul Farkaș continuă să colaboreze la publicațiile culturale din țară cu articole studii și texte literare proprii și totodată să propună icircn traducere scriitori israeli-eni contemporani de mare valoare Nu este o bdquovedetărdquo a vieții literare dar este

Moshe B Itzhaki din nou icircn romacircneșteRealitatea

cărţii

Agentul electoral COvID-19Pe 14 martie actualul guvern PNL con-

dus de Ludovic Orban a fost icircnvestit cu vo-tul masiv al PSD 286 de voturi cu 25 mai mult decacirct la moțiunea de cenzură de pe 5 februarie 2020 depusă de PSD și UDMR și votată copioshellip tot de social democrați Icircn mod firesc se pune icircntrebarea ce a putut icircnvolbura atacirct de mult și de repede apele politicii romacircnești icircncacirct formațiunea lui Marcel Ciolacu să icircși susțină decisiv cel mai icircnfocat adversar Icircn spațiul public au apărut două răspunsuri nici unul nefiind și cel real cel diplomatic și cel cu iz electoral pronunțat

Din prima categorie ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman a lăudat bdquofaptul că romacircnii s-au unit icircn acest mo-ment de crizărdquo și pe bdquomembrii diferitelor partide politice icircn special preşedintele Ca-merei Deputaţilor Marcel Ciolacu () pen-tru faptul că au pus siguranţa Romacircniei şi a poporului mai presus de apartenenţa po-liticărdquo Și Klaus Iohannis a apreciat bdquoicircn mod deosebitrdquo votul din Parlament și bdquomesajul de unitaterdquo transmis de legislativ

Icircn a doua categorie se icircnscrie punctul de vedere al președintelui interimar al PSD pentru care partidul său a acționat ca un erou care a salvat generos națiunea icircn ciu-da propriilor interese bdquoAcum aveți guvern cu puteri depline PSD rezolvă criza politi-că declanșată iresponsabil de Iohannis și PNL Am pus interesele țării mai presus de cele de partid Le-am dat o șansă să facă bine pentru oamenirdquo

Icircn primul racircnd criza politică a fost declanșată chiar de PSD cu contribuția UDMR care și-au văzut amenințate struc-turile teritoriale de ordonanța care preve-dea organizarea alegerilor locale icircn două tururi Drept care PSD a depus moțiunea pe care președintele și guvernul PNL au crezut eronat că o pot folosi pentru a forța declanșarea alegerilor parlamentare anti-cipate Ca la orice joc de poker și la cel politic calcularea greșită a forței cărților pe care le deții duce la pierderi așa că PSD a cacircștigat tot potul evitacircnd atacirct legiferarea alegerilor anticipate cacirct și a celor locale icircn două tururi de scrutin

Așa că PSD a rezol-vat chiar criza pe care o provoca se și a rezolvat-o cacircnd și cum i-a con venit adi-că lăsacircnd PNL-ului o guvernare pe care nu o dorea E și normal să fie așa pen-tru că nici un lider nu icircși dorește să preia puterea icircntr-un moment de criză majoră și mai ales de criză mondială economică și de sănătate E mult mai simplu să vrei să vii la Palatul Victoria după ce castane-le fierbinți au fost scoase din foc de alții Icircn acest joc temutul COVID-19 nu a mai fost decacirct un excelent agent electoral care i-a permis președintelui interimar al social-democraților să icircși retragă partidul din linia icircntacirci spunacircnd că a votat pentru popor și că le-a dat peneliștilor bdquoo șansă să facă bine pentru oamenirdquo Iar această retrage-re cu torțe și amenințări (bdquovor plăti orice greșealărdquo) vine cu puțin timp icircnainte de congresul la care Marcel Ciolacu va can-dida pentru șefia PSD Și o va face de pe poziția celui care a arătat că sub condu-cerea sa partidul și-a atins obiectivele și a rămas cel care face și desface guverne după interesele proprii nicidecum după cele naționale

Dar de unde rezultă că totul a fost un joc de arătat de mușchi nicidecum o dovadă de unitate pe scena politică Icircntre altele din faptul că multe dintre reproșurile actu-ale ale PSD la adresa Guvernului Orban sunt propuneri pe care social-democrații le-au făcut chiar icircn ziua votului de icircnves-titură a actualului Cabinet Atunci ceruseră scutirea pe trei luni de la plata contribuțiilor la bugetul de sănătate și la cel de asigurări sociale și suspendarea pe același interval a plății ratelor la bănci Astăzi cacircnd aceste măsuri sunt discutate de guvern PSD cere aplicarea lor pacircnă la finele anului 2020

Și la final mai apare o icircntrebare să presupunem că votul la icircnvestitură nu a fost unul bazat pe calcul ci pe o neașteptată unitate a clasei politice Icircn acest scenariu utopic nu pot să nu mă mir de ce e nevoie de o epidemie cu coronavirus pentru ca po-liticienii romacircni să pună interesul național icircnainte de cel de partid

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abo-namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD-RESA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate BANK LEUMI ROMAcircNIA SUCURSALA MOŞILOR Adresa băncii CALEA MOŞILOR NR 280 SECTOR 2 BUCUREŞTI Contul IBAN RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAF-B108000090989EU02 swift DAFB RO22 Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALItAtEA EvREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovoci

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

bdquoExistă nervirdquoPacircnă icircn 1989 era de fapt impo-

sibil să scrii direct și limpede des-pre ce ar fi vorba icircn bdquoExistă nervirdquo această primă icircncercare dramatică a lui Marin Sorescu Remarcai no-

utatea viziunii și a mijloacelor teatrului absurd Elo-giai insolitul situațiilor paradoxurile scacircnteierile replicilor icircn doi peri și umorul negru Te refugiai icircn importanța universală planetară și icircn situarea icircntr-un spațiu nedefinit Și eventual distingeai tabloul erodării tuturor certitudinilor panica existențială Nimic despre aici și acum deși tacircnărul furios Marin Sorescu trăgea cu mult curaj icircn 1964 (icircn ciuda stilului aparent esopic aluziv și confuz) un vizibil semnal de alarmă despre erodarea cuceririlor umanismului și amenințările ce vizau valoarea-om

Interesant și chiar surprinzător acum icircn 2020 cacircnd timpurile s-au schimbat și conjuncturile au alte măști bdquoExistă nervirdquo nu pare un text bdquodatatrdquo Dimpotrivă Este ceea ce demonstrează cu brio spectaco-lul de la Teatrul Dramaturgilor Romacircni semnat de Felix Alexa Și merită să descifrați singuri inventivele soluții scenice și jocul atacirct de expresiv al actorilor Răzvan Vasilescu (Profesorul) Gabriel Răuță (Locatarul) Alexandru Conovaru (Prietenul) și Amelia Ursu

Dialog icircntre Locatar și Prietenul său icircntr-o locuință modestă Ne aflăm icircn bdquosecolul acestardquo numai că ceasul pare a se opri din cacircnd icircn cacircnd sugeracircnd timpi morți Să reținem exclamația Locatarului bdquoMi-au furat trecutulrdquo ca și cea despre bdquoviitorul nostru de ace de gămălierdquo și mai ales acea replică despre criza modelelor (bdquoStatuile au fost decapitaterdquo)

Prima replică neașteptată a acestei piese este bdquoSecolul ăsta mi-a macircncat flora intestinalărdquo o metaforă a afectării vitalității De la biologie și nevroză (există nervi) se trece la stări ale conștiinței con-fruntate cu practici ale terorii (vecinul percheziționat și arestat repeti-tiv și sistematic) ale privării de bdquolibertatea de a face ce vreirdquo de unde și fandacsia farfuriilor zburătoare obsesia Răului a Apocalipsei

Toate acestea icircnsă mai ales după ce icircn spațiul privat al Locata-rului irumpe și se instalează Profesorul Și odată cu el absurdul cel mai neliniștitor și terifiant Căci intrusul decretează casa drept Tren și icircncă unul care merge Și continuă negarea tuturor evidențelor Campion al respingerii realității prin forța sugestiei și munca de la om la om el invocă efectele iluziilor optice (să nu crezi ceea ce vezi) ca șihellip inexistența nervilor Pretențiile sale științifice culmi-nează cu teoria viitorului de aur Recunoașteți desigur odată cu limbajul de lemn marea utopie a idealului proiectiv comunist

Evident sub asediul ideologului Locatarul e copleșit de neliniști frică icircn fața absurdului Dar are puterea să regăsească adevărul și verticala Se revoltă Cunoaște din nou demoralizarea spaima de moarte și iar sentimentul icircnfracircngerii ca și eșecul aspirației spre ab-soluthellip Ne transmite totuși apelul la insomnia ce gonește monștrii icircn fața stihiilor oarbe trebuie să ții ochii deschiși să-ți păstrezi liber-tatea și demnitatea să nu te icircmpaci cu spaima și iraționalul

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

din pădure Zen icircn Apuseni sau Oa-menii Muntelui Rece Alte poezii sunt dedicate unor scriitori romacircni (Marta Petreu Radu Țuculescu)

Transpunerea icircn romacircnește rea-lizată de Paul Farkaș are meritul de a păstra bdquosunetul dinlăuntrurdquo al ver-surilor ebraice textul păracircnd a fi scris direct icircn limba noastră bdquoCu icircnghițituri mici de țuică se-nghite poezia Ar-zacircnd gacirctlejul cuvintele picură pre-cum picăturile de soare ce explo-dează-n schije de lumină icircn abisul trupuluirdquo

Cu o frumoasă prefață semnată de Adrian Popescu și cu o postfață aparținacircndu-i lui Radu Țuculescu Și vine ploaia de Moshe B Itzhaki este o apariție care icircmbogățește dialogul literar romacircno-israelian

RĂZVAN VONCUMoshe B Itzhaki ndash Și vine ploaia traduce-

re din ebraică de Paul Farkaș prefață de Adrian Popescu postfață de Radu Țuculescu Editura bdquoȘcoala Ardeleanărdquo Cluj-Napoca 2019