LEGEA!Avem, m sfîrşit, m a lt aşteptata Lege electorală. Năs­

cută nu ătît grea.,cît cu stîngăcia cu carc un student în ‘ anal I Ia medicină ar fi pus deodată in situaţia de a folosi forcepsul la prima'naştere din experienţa sa pro­fesională. Desigur, momentele ridicole alo intervenţiei unor „reprezentanţi" au atins uneori culm i demne de cele mai bune momente de inspiraţie ale marelui Cara- giale. Dar —- Legea electorală s-a votat. Bună—rea, ea eseistă şl oferă bazele unei dezvoltări dcmocraliec, ale trecerii de Ia revoluţie Ia evoluţie. Desigur, revoluţia nn s-a încheiat, în-sensul că noua societate nu şi-a sta­bilit îneă noile legi. ’ Dar Legea c-lectorală, preccdind nona Constituţie, prefigurează, în lin ii generale, evo­luţia noastră viitoare.

Cu peste 50 de partide şl numeroase alte organizaţii, sîntem (iată ce bine se potriveşte o vcchc formulă) „multilateral dezvoltaţi" din punct de vedere politic, atît de multilateral, incit am putea deveni mari expor­tatori d e p a r tid e .ş i programe politice, la preţuri de dum ping ., Nu este, deci. de mirare că m ulţi „reprezen­tanţi", în loc să-şi vadă de drumul drept, a l discatării pe artîcolc a legii, au luat-o pc arătură, spre moşia fie â propriilor interese, fie a fantazărilor sforăitoare de factură pur publicitară —- dar cu cfect net anlipublicl- tar. Dumnezeu cu ei. căci fiecare pasăre pc limba ei piere. Iar viitoarele alegeri o vor dovedi. Chiar dacă alegătorii vor face unele erori de apreciere — cum se întîm plă în orice democraţie,—, demagogia nu va reuşi, credem,/să înşele pe toată lumea. Am aşteptat prea m ult aceste momente, pentru a nc putea ‘permite luxul să privim cu nepăsare un act politic atit de important, precum viitoarele alegeri, pe care Ie dorim eu adevărat libere, adică ferite de orico manevre periculoase.

Pare-se că parlamentul nostru interimar arc, deşi alît, de tînăr şi neexperimentat, destulă combativitate şi lu­ciditate, prin mulţi dintre membrii săi, pentru a insu­fla şi alegătorilor, mai ales celor care urmăresc Ia te­levizor dezbaterile, mai multă* preocupare decît pină acum. Un exemplu interesant I-a oferit apriga dezba­tere in legătură cu încercarea d-lui Mazilu de a rcintra, pe o uşă dubioasă, la conducerea treburilor ţării. Desi­gur, ar fl multe de spus despre cci care l-au sprijinit, despre mod ol cum s-a organizat operaţiunea „Catul tro­ian" de cătro uncie partide ş i' reprezentanţi ai unor ju ­deţe. A r f i suficientă o singură întrebare:'cum şi-au permis, simultan, mai multe partide, cu programe po­litice diferite, să-i ofere un loc d-lui Mazilu fără a-i cunoaşte programul politic? Ori, poate, d-f Mazilu arc disponibilitatea morală de a adopta oricînd orice pro­gram ?! Şi iarăşi: domnii care. i-au oferit loc în acest .parlam ent" şi-au consultat membrii partidului?

- Dar, dincolo de tonte, important este că avem Legea— şi poate începe campania electorală. Insă cam se va desfăşura ea? Sînt asigurate condiţiile tehnice de ti­par, de afişaj etc., pentru cunoaşterea mai concretă a programelor diferitelor partide? in acest domeniu, din păcate, nu s-a făcut aproape nim ic,' Presa — fie inde­pendentă, fie de partid — mai ales din provincie, este «liberă", liberă să facă ce poate, .‘şi nu ce ar trebui sâ facă în acastă perioadă. <

în cc ne priveşte, ziarul „ADEVĂRUL IN LIBER­TATE?* se oferă să găzduiască, in limitele atit de redu­sului său spaţiu tipografic, dezbateri pe teme electorale pentru organizaţiile Judeţene ale partidelor politice» so- cotiniTră numai f>una cunoaţtere~.de ~cătreIeScctorat a programelor lor poate asiguraprem isele unor, alegeri în deplină cunoştinţă "de' cauză asupra evoluţiei noastre

..viitoare.,..,,:.. I

Ilie. CĂLIAN

' . ; ZIAR INDEPENDENT,

EXPRESIE A CPINfEt PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II, NR. 72 :

SIMBATA 17 MARTIE 15004 PA G IN I 50 BANI

SCRISORI DE DUPĂ GRATII (I)Pentru ca Timpul fă ntt

acopere; cu colbul gros al uitării faptele de demult, oamenii au gravat tn me­moria afectivă evenimen- ’ ’ scripţii latine vorbesc ' de tele semenilor. Ş i cu toa- '' eongri, ceda ce l a ‘romani te acestea arcul de peste' însenina ţipar. Ş i dacă tot vremi nu îngăduie intat- ne-am apucat de ' descifrat deauna răspunsuri care să taine, să spurtem că in to - satisfacă. Atunci cînd vor­bim de inexpugnabila ce­tate de pe Someţ nedume­rirea rămine l a . . . denu­mire. ÎV t * '

GHERL'AHIbA. Explica­ţii există: dar parcă nici ti­na nu m i s-a părut demnă de a fi reţinută. Cert es*e

Că localitatea îşi .are data-: imagine\cu -m ult'roz . tă in certificatul de naşte- N-a fost prea m ult linişte re anul 1241, pe aşezarea iii aceste-locuri; aşa cum" ţinui fost castra rom an,,In.- ': im i se pred: cunosc (in Evul

Mediu) locuri liniştite."'Ce­tatea de la Gherlă tnsă 'o- ferea un adăpost sigur, aşa

' că nu puţin i principi îşi lă ­sau aici averea, soţiile şi

talitdte „genericula aşesărti ■ adesea ... gîndutile bune. aminteşte de un „loc boţftt P in i ţ i Siffismund Bâtho- f s peţtca. La mare'cmste— ry a considerat ■—că e~ mai a fost (şi este) ţinut nume- sigur să-şi lase tînăra so­le luilGeorSiUs MartinuzzK?-- intre,aceste ziduri. A-

care în 1542 a dat

4 rari* spectaculare

- cetăţi de apărare.

„contu-

acestei

vea ţntllmra cu liîîhai V i­teazul şi soarta ..încă nu. decisese nim ic între ei.

, Ia r . d in depărtata bănie, .nu veneau veştii tocmai liniş­titoare. • ' . . . , ",

O nişă în ridul gros mai ■ aminteşte că şi atunci ri­valii erau... rivali. Şi pe-

. deapsa era • pe măsură, „Camera morţii" îji meri­tă, tn acest sens,, pe deplin

; numele. .

Sa nu trecem cu uşurin­ţă peste anul .1785, căci, la nfei un ah de la răscoala lu i Horea,1' Cloşca ţ i Cri-1 şan, împăratul Iosif al II- lea a ^ctitorit* cea m ai mare închisoare d in Tran­silvania. Sună frumos: CA R CER M A G N I PRINC1-

■PATUS ; TRANSILVA- , N IA B . :; Garnisită cu ciotul

stilpuri ale ' infamiei, puş­căria avea metode , „orij/i- nate“ de reeducare a celor care s-nu luat I a . . . harffi

, cu leţrea. ’ . Se aşteptau cu sufletul la pură zilele de

, tlrg, i se agăţa întemniţa- * tu !iii o plăcuţă cu ce ţ i cum. il purtau n iţe lu ş la ... plimbare şi-l preaferlccau cu cincizeci de nuiele . a- pl renta hotărît .pe': spinarea goală. - . .

Bun. Dar asta a fost de­mult. Noi am reuşit să in­trăm, să vedem, să ascut- tăm oameni, fapte, şi atltu- dinf despre care acum tre- buie.să ştie toată lumea. Şi, nu în roz, aşa cum ni se înfăţişează^ zidurile as­tăzi.

Ci aşa ctirn este.

Rada V IDA

CIOBUL V

GAZETARILOR

Azi, Ia ora 16, ia'Stu- kllou] de Radio-Teîevi- ziune din Cluj, str. Do­nat nr. 160, Îşi dau în­tâlnire, Ia Clabal de sîmbătă . al gazetarilor: Vasile Costin (Televi­ziunea Bucureşti), Cor­nel Pop (Studioul de Radio-Televiziune Cluj}, Dan Kebrcanu („Adevă­rul în libertate"), Tudor Dumitra Sava („Tribu- na“>, Dan Şăulean (,E- chinox*X Eugen Urica- rin („ABC*.Gluj, .Lu­ceafărul" Bucureşti), fl- lexandra Vlad (Stea­ua”). -

Moderator: Constantin MsstaţS.

întîlnirea este radio­difuzată direct. Intre o-, rele 16—17, fiind 're­transmisă duminică. In­tra orele 20—21. ,

M M R f f i l I IMPQS!0IL[ - î î RfîSIÎOARCEmPOSSBILt f

Parlamentul român a dat dovadă într-un mod neaş-- teptat de o maturitate sur­prinzătoare, - A fost i de-a dreptul -impresionant felul îh care cei care cunoşteau • „secretele*. domnului Mazi­lu au reuţit să-i ghicească intenţiile urmărite prinu

. această nouă mutare. Câ fostul apreciat dizident din cpoca dictaturii a greşit grav în cîteva rin duri după .Revoluţie (după ce greşise la fel. sau poate mai: grav. înainte: ; de a . deveni dizi-' dent). era un lucru clar a-

:proape. pentru oric ine .; Mărturisesc că vizionînd la

■ televizor im agin ile . de.' Ia ' demonstraţia din 12 ianua­rie. . jrii-ara :zis că domnul , Mazilu Vrea să creeze o di-, versiune pentru .a-i îm ­prăştia . pe— demonstranţi. Chiar; dacă mijloaceîe folo­

site: ::faţa congestionată,

.pum nii ridicaţi în. aer ca ...

la mitingurile-naziste, stri-.

galele zugrumate,J „moarte

pentru,moarte*, mi-au pro-,

‘ dus. fiori. I i iertam ieşirile

temperamentale, :crezîn- ~

du-1 bine intenţionat. Ca

pînă . la Urmă să-mi . dau

,seama că avea omul o in ­

tenţie, dar nu aceea la care :

mă gîndisem în primul mo- •'

' ment. -. ; ' •

^Intenţia domnului Mazilu; .a fost, de a.crea a diverşi-,, une de, pe urma răreia ,să profite el ;însuşi. Nereuşita; nu l-a afectat prea mult, însă, din momen t ce . re-. sursele, psihice nu, l-au pă­răsit şi iată-1 încercînd, din nou în .forţă, o reîntoarcere,;1 în prim-planul scenei poli­tice româneşti. In mod du­plicitar, amestecînd în afa-;

’ cere o serie de partida, ai căror conducători sau,.re-

• prezentanţ*, s-au lăsa t' (sau ; nu) păcăliţi, declamindu-şi bunele intenţii în cuvinte patetice, dar nerăspunzînd , Ia întrebările foarte dâre care-i se puneau.. Si.. întîi de toate, neloial faţă de mai vechii colegi, tovimi- . indu-i:de lucruri pe care nu ' le-a putut dovedi. Lamen­tabilă încercare de reveni- re, - căreia ^Parlam entul,.- contestat de atîtea ori. i-« ;; făcut faţă cu aplombul pe" care ÎI cerem mereu unui asemenea for conducător, a l ‘ ţării. A nu pune la vot în ­cercarea domnului Mazilu de a intra în C.P.U.N. a fost .răspunsul ‘ (propus de ' ' omul politic care sc dove­deşte poetul Mircea Dines- cU), singurul care se putea da une i; manevre politice- dubioasei O reîntoarece im- . posibilă. ;

M âl greu de dat răspuns unei. alte încercări de re­venire. Despre ce este vor- ; ba? Fostul; rege M ihai a trim is actualei conduceri a .

K oman iei o scrisoare. Tt» care apreciază că s-ar pu-' tea reveni la Constituţia

1 din J923, despre care se afirmă i că era; remarcabilă

■ din mai multe puncte d e ; vedere, şi că abolirea mo­narhiei în ţara noastră' a fost o acţiune determinată ■ de uzurpatorii comunişti ai : puteni Ceea ce este adevă­ra t Mai departe, fostul re­ge afirmă că restaurarea monarhiei trebuie să fio un rezultat-al voinţei po­porului romii ri. voinţă pe

.care n-ar refuza-o dacă.;. ;s-ar nianifesta , . In’,; sensul '.: respectiv. Cu r alte cuvinte,

nu se propune ca rege. dar ,.... Nici domnul Mazilu nu , s-a-propus, ;ca membru al / ' C.P.U.N. .tj-au, propus alţii. A m ’ndol, însă, h-ar refuza

. voturile exprimate. în fa- ' voarca lor de cei în drept să o facă. Problema dom­nului Mazilu a fost lămu- • rită. Aceea dacă România va"puteâ! deveni monarhie sau nu şi dacă fostul rege' Mihai s-ar instala? pe tro n u l! '

'• de pe care l-au alungat co- '■ > muniştii, încă nu -s-a lă­murit. •: i

Persistă, însă, cîteva. să lo zie, ciudăţenii în sedin- , ţa C.P.U.N. s-a vorbit des­pre o asociere ,a domnului'.,, Mazilu la poziţia doam nei’--

/Doina Cornea privitoare la ), ajutorul economic oferit'de ţările ., occidentale ' Româ- '

. niei Domnul, Mazilu a afir- , m at că' s-ă 'disociat de a-, ceastă poziţie. Ceea ce 0' destul de probabil, dacă a-

. vem în vedere. ‘ oscilaţiile ' domnului Maz.iîu. Nedume- ,

reşte în 'continuare. însă,, poziţia doamnei ■ v; Cornea ; privitoare .,1a ajutorul a-

, cordat României. Apoi. pedoamna Cornea: au vizitat-oprinţesele la C lu j, iar cînd , , - a plecat în străinătate s-a1• în tîln it cu fostul rege Mi- ijaL , D upă . care aflăm des­pre scrisoarea adresată ac» , tualei conduceţi a ţării.

De ce am asociat aceste două cazuri? Pentru că es­te vorba. în esenţă, despre-

. acelaşi, lucru ,— ţ i anume •' despre reîntoarceri. : Oare.: oamenii respectivi (Inclusiv

-cei-care -au-plecat recent . din .ţară), pentru că oameni .. sîntem cu toţii. 3e la ' cetă­ţeanul simnlu. pînă la fos­tul rege M ihai. nu cred câ : problemele ţării trebuie sâ i

. ie rezolvăm, aici. în ţarâ, „ şi nu din străinătate?

^ Cred că în acest fel gin- _

dese m ulţi dintre cei reîn- •,

torşi după Revoluţie, inclu­

siv domnul Câmpeanu. pe

care n vedem contribuind

) efectiv Ia realizarea unei .

: înţelegeri .absolut nccesara

• scoaterii ţării din instabl»

; litâtea actuală. ' : :• •' - i ", C- i ■"

Vaier CHIOREANU

î

ricscn dc Georgo Dan POPESCU

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 2

CLASA DE OPERA A CONSERVATORULUI „GEORGE DIIVIA“

NUNTA LUI FIGARO”Luni (19) şi vineri (23 martie). Conser­

vatorul de muzică „George Dima* va pre­zenta, în colaborare şi în sala Operei Ro­mâne, la ora 18, noua sa premieră -cu Nunta lui Figaro de Mozart. Spectacolul are o semnificaţie deosebită, el marcînd 70 de, ani de la inaugurarea oficială a Conservatorului (28 martie 1920) ca insti­tuţie de spectacole prin cea dinţii pro­ducţie a elevilor săi, după deschiderea din-decembrie 1919, simultan cu Univer­sitatea Daciei Superioare.

Spectacolul clasei de operă a Conserva­torului, condusă de conf. univ. Alexandru Fărcaş (asistent de regie artistică: Ionel Pintca), are drept coautori pe dirijorul Victor Gheorghe Dumănescu, maestrul de cor. Emil Maxim, coregraful Em ilian Bar- tcş,. lon-Ghcorghiu (adaptare,' scenografie, costume), Ştefan Ronai şi Valentin Gora (pregătirea muzicală), Marius Budoiu (re­gia' tehnică), cu participarea orchestrei Conservatorului, corului Operei Române şi ansamblului de balet al Liceului de artă. !

— în distribuţie, ca în toate celelalte spectacole ale noastre — ne spune conf. univ. Alexandru Fărcaş ,—, am cuprins toţi studenţii clasei de operă, pe care aş vrea să-i prezint: Contele Alniaviva — Ghcorgho Mogoşan (anul I I , a mâi inter­pretat dr. Cajus din „Nevestele vesele din • Wiridsor"); Contesa Almaviva — Carmen Gurban (absolventă, 1989; Veta din *O noapte frutunoasă* şi Anna din „Neveste- , le vesele..."), şi Sorina Gaşpar (V; Ziţa din ;,0 noapte . ..*, Anna); Suzana — Ra- mona Eremia (IV ; Anna), Mariana Şarba (VI; M-me Flood din „Nevestele vese­le.'. .“). şi Dianâ Bariciu (VI; M-me. Flood şi Ziţaj; Figaro — Ion Ţibrea (IV; Ipiri- - gescu din „O noapte. ..* şi dl. Reich din ' „Nevestele vesele .,.”);. Cherubino —• A- d r iăn , Croitoru-Simon (IV); Carmen Sa­bău (VI; .Veta); Marcelina ■— Lîgia Făr­caş, (III), Monica Mâţei (V; M-me Reich), ' Maria Molnar (III); Basilio —• Călin Folea. (III); Fenton d in .Nevestele vesele.. solist I n . concertele vocnl-simfonice ale Filarmonicii clujene), Robert Nagy (V;': Rică Venturiano; Şperlich din „Nevestele c vesele.. 1“ ; debut în 1988, la Opera Ro­mână în .„Elixirul dragostei1*); Bartolo'— Villiclm Rudolf (I); Antonio — Marian Pop (I); Barbarina — Diana Banciu, Ra- mona Eremia: două fete — Adina Pava-' : lachc (I), Ligia . Fărcaş, Maria Molnar, Mariana Şarba. •

— ’ Clasa de operă a Conservatorului â- re o frumoasă experienţă, „Nunta lu i Fi-' «aro* fiind la-a patra montare (prima •— în 19f>8. în regia lui A. I. Arbore, sub con- - ducerea muzicală ■ a lu i A. Chisadji). Să . rememorăm celelalte titluri realizate, la.

care, o spun eu, , aţi avut o contribuţie deosebită... '

— Pe scurt, este vorba d e : „Căsătoria secretă* de Cimarosa, „Don Pasquale“ de Donizetti, „D'ale carnavalului!* de II. Bela; „Amorul doctor* de Bentoiu. „Pro- meteu“ de D. Popovici, „Cei patru bădă­rani* de Wolf-Ferrari,: „O noapte furtu­noasă* de P. Constantinescu, '„Nevestele vesele din Windsor* de O. NicoJai., . •

— Ne cunoaştem din 1967, djn- momen­tele entuziaste" ale primei ediţii ale. „Pri­măverii studenţeşti*, şi-ştiu .că. oricît de mult v-a' preocupat cariera de solist' (un timp aţi avut jumătate de normă hr Ope­ra Maghiară), nu-aţi renunţat la preocu­pările de dascăl şi aţi irosit m ult efort şi mulţi nervi pentru a. menţine1 un buri ni­vel de pregătiret pentru viitorii interpreţi de operă. Iată-vă' acum rector al Conser­vatorului . . ţ

— Parcă vorbeam de spectacolul cla-;• sei de o p e ră ... • ■ ■■.»:v

— Am mai vorbit şi von» . mai vorbi despre clasa de operă. Deocamdată — cîteva informaţii despre ' planurile ime­diate ale Conservatorului. '■ — Sper — după ce am prim it în anul I,

acum, un num ăr de studenţi aproape egal cu ceilalţi şi am putut, astfel, reface or­chestra Conservatorului să reuşim să punem la punct un veritabil studio de o- peră. Ne lăudăm cu un mare succes: a- vem, în sfîrşit, un video player şi încer­căm să ne constituim o videotecă — cu sprijinul colegilor solişti umblaţi prin străinătăţi. De altfel, încă de anul trecut beneficiem — vă daţi seama de generozi­tatea Ministerului Invăţăm întului — de o orgă de lum ini. «Păcat-numai că sala S t u ­dioului Conservatorului n-a ' fost gîndită pentru necesităţile unor spectacole.

— Construiţi a lta !.. .— Chiar âşa. Nici nu văd altă soluţie.

Biserica grecorcatolică ne-a sblicitaţ deja clădirea — saii cel puţin o parte diri ea, pentru început - Ne gîndim să cerem alta;

— clădirea fostei securităţi: are un as­pect corespunzător unei Academii de mu-, zică, aşa cum pretinde centrul-artistic al- Ţransilvariiei, iar în larga ei curte s-ar putea construi 6 sală de spectacole.

*— Ce alte solicitări aveţi? .— Fonduri! Fonduri , pentru dotarea

materială imediată; fonduri pentru fi­nanţarea ediţiei din noiembrie—rdecembrie a deja tradiţionalului concurs de inter­pretare şi creaţie muzicală „George Di- ma“; fonduri pentru viitoare construcţii. Idei avem, studenţi vom avea ., pen tru .a răspunde nevoilor operelor şi filarmonici-, lor ş i creării unor formaţii muzicale în centre mai mici-, ; . Fonduri să fie! '...

• ’ Interviu; realizat de Ilie CA LIA N

PR IM Ă R IA JUDEŢULUI CLUJ anunţă:

V - .' rj

- In conformitate cu-Ordi­nul nr. 20I/1990 al Guver­nului României, .s-a înfiin­ţat B IROUL DE EVfDENr ŢA A ACTIVITĂŢILOR ORGANIZATE PR IN . L I­BERA IN IŢ IATIVĂ, avinil sediul în localul- Primăriei, judeţului din Cluj, slrada :Moţilor:.nr. ;3, camcrn 53..-,

Relaţiile, cu publicul, sc.- organizează incepind de

~ luni; 19, martie 1000, ora 8. •

. .' /ANUNŢ.' ; ;

Uniunea ‘traducătorilor,"

U.Ş.I.T., filiala - Cluj, anuil-,

ţă pe cei Interesaţi că micrr;

curi, 21 martie,-'ora 18,-are'

joc la ’ Facultatea de; filo-;,

logie, sala Eminescu, o îns

tilnire dc organizare a ac­

tivităţii. ;

GREVĂ LA UNIVERSITATEîncepînd cu data de 12 martie, la U-

niversitatea din Cluj este grevă. Stu­denţii maghiari îşi manifestă în acest mod solidaritatea cu-studenţii şi,profe­sorii de la I.M.F. Tîrgu Mureş, ale căror cereri privind învăţăm intul în , lim ba maternă le-au fost respinse. Revendi­cările studenţilor maghiari din Cluj cu­prind: recunoaşterea şi asigurarea drep-

. turilor colective şi individuale ale mino­rităţilor, reînfiinţarea Ministerului N a ­ţionalităţilor şi elaborarea Legii M ino­rităţilor, -învăţămînt superior în limba maternă şi înfiinţarea Universităţii Bo­lyai, reprezentarea proporţională a pro­fesorilor şi studenţilor maghiari în con­ducerea instituţiilor de învăţăm înt supe­rior, sediu permanent în Casa de cui- . tură ,a studenţilor. .

De asemenea, îşi manifestă protestul faţă de acuzaţiile false şi nedrepte adu- ' se m inorităţii maghiare - din Trarisilva-

' nia,' precum şi faţă de Uniunea „Vatra ' Românească*. . -

Din 'dialogul avut cu liderii Organi­zaţie studenţeşti maghiare din C luj (per- -

1 soană juridică din data de 8 februarie, reprezentată de către Lapohos- Tibor, Ruzsa1Istvan, Kolosvâri Tibor, V illand ■’ Helmuth. Horvath Istvdn), am reţinut următoarele: studenţii doresc' u n ; dia-

I log constructiv la toate nivelele (de- stu­denţi, profesori, minister . şi „Vatra :ro-

‘ mânească*),; iar declaraţiile lor - să - fie .; publicate în presa de limba maghiară şi ■ ‘ română pentru a f i mai, bine înţeleşi de- ’ opinia publică. . In urma- demersurilor

făcute pînă la ora actuală, se conturează' un dialog prevăzut pentru" începutul.

' săptăriiînii viitoare. - * '.. Prorectorul -Universităţii, prof. Marian .

Papahagi, a făcut următoarea constatare. „Manifestaţia a fost numai una de.soli darizare cu studenţii din T îrgu; Mureş, Este civilizată şi se desfăşoară în ordine.' ̂ Apariţia, unor., afişe cu caracter şovin şi ̂iredentist a fpst net dezavuată chiar de',

. către studenţii grevişti. Afişele' riesem-.: nate se află în prezent la rectorat. Senr sul manifestării, de nimeni contestat,', este dreptul de utilizare a limbii mater-1 rie în învăţăm întul superior. „Vatra Ro-

. mânească* se află într-un dialog cordial'; cu Uniunea Democrată a Maghiarilorşi. cu alte organizaţii ale minorităţilor, - IiiV= esenţă, studenţii ău avut intenţia cjq. a sensibiliza opinia publică asupra pro-? blemelor lor, iar caracterul extremist a l ’

- mânifestaţiei- a fost înlăturat*.Fără a denatura caracterul cordial al

dialogului care trebuie să, aibă Ioc studenţii. 'Marian Papahagi a precizaţi că,'în principiu, pentru ăsomenea' mani-i. festaţii ’ trebuie cerută o autorizaţie for­mală şi nu sTa arătat de -acord-ca ;pe- teritoriu! Universităţii. să - manifeste studenţi de la;, alte' instituţii dc. învăţă*, mînt. superior-saii persoane ştrăirie de'» mediul studenţesc, . . • f * ., i .

. Chiar dară nu «subscriem situaţiei ele la Universitate, considerăm necesară a-,

-ducerea la cunoştinţă a evenimenteior şiC-accentuăm nevoia Hialog. • .

- Maria SÂNGEORZAN, Dorin SERGHIE

P a ra fra ze : 0 „V IS T E R IE ” CARE ÎNCĂ HU E X IS T Ă ..

Ştiri îngrijorătoare, s-au' vînturat în ultima vreme dinspre taberele sportului nostru de performanţă (nu tresăriţi, pentru că de data aceasta nu despre Dinamo ori Steaua este vorba). Formaţii divizionare ne-de- partamentale se zbat încă in - incertitudini, „neputîn- du-şi rezolva onorabil pro­blemele de subzistenţă cu­rentă ale sportivilor lor, iar impasul acesta înseam­nă nu doar prelungirea u- nui provizorat dăunător, ci însăşi subminarea stării de încredere faţă de investi­ţia de efort în sportul de performanţă, ce ar putea aduce cu sine procesul de eroziune lentă a accstuia. Totul sc rezumă lă adop­tarea, într-o formulă ine­d ită 'Ia noi, a noţiunii de profesionism, din carc de­rivă altele tot atît de-in­comode în părţile noastre, pi-eciim ; subvenţii, con­tracte şi altele dc acest fel sugcrînd stipulaţii şi clauze neobişnuite pentru menta­

litatea dc r evolua echiva­

lenţele prin . . . indicaţii

sau dc-a dreptul prin .bu­

nu l plâe al categoriilor de

dem nitiri njtirişî incidental, -tn contact cu sportul. Sc vorbeşte dc situaţii preca­

re, cu componenţi de lo- ' tu r i. divizionare. „radiaţi* '

• din evidenţe financiare de întreprinderi ori somaţi să

. se alinieze programului ad-" ministrativ cotidian. Pri­vite cu discernămînt situ­aţiile acestea par logice.' La urma urmei,-de ce anume, colective să-şi asume po­veri ' băneşti' artificiale, cînd însăşi starea lor nu-i înfloritoare? Dar mergînd dincolo de o singură între­bare, nu pare curios, u im i­tor chiar că nici o forma­ţiune sindicală sau politică

.. nu şi-a anunţat în platfor­mele program nici o inten-

. ţie de a acorda un sprijin ; mişcării • sportiva locale?

Am fost şi sîntem prea în- fierbîntaţi de pasiuni elec­torale şi revendicative ca să nc mai gîndim la : . . ac-, cesorii ce, dau standardului

■ ' social nobleţe şi culoare,

vibraţie afectivă şi echili- •

bru lăuntrje. .

'■•Sigur, nimeni ■ nu-şi în-, chipuic că- sportul nostru -

•- dc perforrnănţă, in . speţă campionatele - divizionare îşi .vor dobîndi de azi- pe mline cadrul de profesio­n is t . . Nc-am complăcut.

,prea.. mult în amăgiri ca- pătrundem dintr-o pri­

vire semnificaţia reală ft rînduiclilor de viaţă pe,ca-,

re ; le im plică civilizaţia de­mocraţiei. Dar ; efortul şi

' bunăvoinţa .de a înţelege rigorile fireşti ale ; noului

. făgaş trebuie 'să devină .re­gulă de conduită şi faţă de' acest domeniu revendicat

ca o componentă majoră de

; societatea 'sigură; pe .valo-

; rile şi pe virtuţile ei :

■ iU na peste -alta, m i de predici e nevoie, ci.de-.-.;

’ ’ subvenţii cu care sportul de performanţă să supra­vieţuiască şi apoi şă pros-

. pere. E limpede, fără o

. visterie a sa, ce nu va goli '• nicidecum buzunare ci dim­

potrivă, înalta societate a sportului ar fi sortită' de-

.. c linu lu i,, căderii în . anoni­mat. Doreşte sincer cineva nsemenea involuţie? Greu de crezut. Atunci? Să în lă­turăm povara prejudecăţi­lor şi să ieşim în întîmpi- narea unui anotimp cum n-am avut în ultima jum ă­tate de veac.

Teodor MATEESCU

COPIII -î; viitorul garantat al schiului clujeanI . După Revoluţia diri De- Cci 2 specialişti , cunoscţ cembrie, prin cuvenitele ' şi aplică metodica predării'restructurări ale fostelor -schiului la particularităţilej organizaţii ale copiilor s-a • de vîrsto specifice ■ acestor -; născut Clubul copiilor din ' copii: capacitatea mare de • j municipiul- nostru, îri ca-' imitaţie, plăcerea deosebi-drul căruia activează dife­rite cercuri conduse ' de

• tă de a aluneca pe schiuri, stimulentul colectivităţii de învăţare, cît: şi dorinţa şi

'.satisfacţia de-a trăi pe viu ' muncii şi aten-

| profesori ” cu ’ o probitate i profesională demonstrată,''avînd m enirea'de Ta'Con- - ‘ rezultatul , tribui la însuşirea şi apro- ■' ţiei lor.•fundarea unor d e p r i n d e r i C u toată zgîrcenia în ză- ;practice şi cunoştinţe teo- : padă a acestei^ ierni, la iretice din diverse domenii. Muntele Băişorii au existat - ; Unul din cercurile- care condiţii şi mai există încă : se bucură' de o mare aflu- ; ; pentru învăţarea sportului enţă de copii este şi cel de- 'sezonului alb, fiind orga-schi. Prin structura sa, cercul are şi grupe de in i­ţiere, lecţiile fiind conduse de 2 profesori cu speciali- ' zare în schi, Fediuc Ştefan 1 şi. Ganea Ioan, care cu competenţă' şi pasiune asi­gură o bună instruire a ', multor serii de cooii, intre4-|-6 ani, In tainele schia- tiilui.

PROGRAM COMPETIŢIONAL SPORTIV• FOTBAL. In cadrul etapei a 20-a a diviziei „A“ de

fotbal, duminică, do la ora 15,30, pc stadionul Municipal, so dispută partida dintre „U“ ,şi Petrolul Ploieşti. In dcschidcrc, de Ia ora 13^50, Jocul dintre formaţiiic simi­lare de tineret. , * . . . . . . .

• Tot duminică, 'dc la ora 11, pe stadionui C.U.G., In cadrul diviziei „C", gazdele primesc replica cchipci M i-, nerul Sărmăşag. ■

• HANDBAL. In Sala sporturilor va avea loc du- minlcS, de Ia ora 10, partida dintre divizionarele „B" fe­m inine „U‘‘-Farmcc şi Electromctal Timişoara. .. - ...

• VOLEI. • In acceaşi sală, în continuarea partidei <1c handbal, de la ora 11,30, este programată, partida dintro echipelc feminine dc divizia '»B“ „UM-Electronicn şi Po- ■ litclmica Timişoara.' ■ >"

• BASCHET. .. Aaif de ia ora 11, Sala sporturilor găz-^, duieşto-meciul de divizia „B " dintre formaţiile feminine

, 0U"-C.S.Ş, Viitorul I I şi C.SA1. Glieorglicni. ^ ?•

nizate 6 serii a cîte 7 zile, serii în care peste 240 de participanţi au promovat

; „examenul*.In lim ita spaţiului dăm

doar cîteva nume de copii care au trecut peste etape dc începători: Vlad Cucu, Alexandra Stan, Teodor Runcari, Andreea Vita, Ra­du Călinescu, Călin Spanu, Anca Handru, Radu Iuhas, Reka Szcplaky, lonut Deji.

„ Cornelia Crişan,1 Cristina- ’ Farcaş, : Tudor - Capatiiiâ,‘ M ălina ' Sicoie, Alexandru - .Scridon, Diana-Prichit, A- drian Mureşan,' Bianca Do-

; moVos, Petra Majflik;- - şi - alţii

La obţinerea rezultatelor * bune a contribuit şi orga-

. nizarea judicioasă a pro­gramului, zilnic ţinîndu-se două lecţii, urmărindu-se • însuşirea virajelor -legate cu schiurile paralele, dînd posibilitatea micilor schiori ra după un ciclu de iniţi­ere de 14 lecţii, cursanţii să aibă satisfacţia par­curgerii unei probe de „slalom*, chiar dacă s-au iv it şi unele neplăceri (ine­rente ci la un ii schiori a- vansati): căzături, trecerea pe lîngă porţi, căderea u- nui schiu. Oricum, activi­tatea acestui început cons­tituie o remiza viitoarelor succeseLect. univ. Pctrca GOTEA,preşedinte a l Colegiului ju ­deţean Cluj al antrenorilor

VI . V *iţ« ** r-’ i •*% «‘M* -

' Concurentul -mic ~ ' ambiţia itiarc

PAGINA 3 ADEVARUL - JN LIBERTATE

• Ah, z ia re le .; . Niciodată afirmaţia că'ziarul „se vin­de ca piinea caldă", n-a avut măi m ultă acoperire în realitate ca acum. Deci, este absolut normal că fiecare să -fi-d-dorească „cît mai proaspăt**. Faptul că-duminica nu- se.-mai difuzează ziarele a stîrnit nemulţumiri, dar oă- ' m enii a u înţeles. . . ........ <?: ; ; ...

E i, dar cînd intervine şi sîmbătă liberă, atunci n e m u l­ţum irea devine justificată. Ca dovadă, numeroasele; ■scrisori sosite la redacţie în acest sens.‘(Reţinem numele doam nei Tomas Alexandrina din ..Cluj, str. Gheorgheni nr. 202.) Ştim că şi lucrătorii oficiilor poştale au drep- . iu l să beneficieze de cele două simbete libere .(lunar). Dar, s-ar .putea planifica aceste: zile libere prin rotaţie, ', ■pentru a nu „paraliza*1 cu totul sistemul de difuzare a presei. • i

Ş i tot „de-ale poştei**: cei ne facem dacă trebuie să ex-, pediem sîmbătă sau duminica o telegramă?

• O propunere pentru I.J.T.L. din partea unui grup de pensionari, în-.numele căruia semnează domnul Gheorghe Dobriţoiu: pensionării de peste 70 de .ani să beneficieze- de transport în comun gratuit (pe traseele urbane).

» In atenţia Direcţiei comcrcialc.f Toţi- dorim ca, pe măsură ce democraţia" se' consolidează, viaţa noastră să devină mai civilizată. Dar, în acest sens un cuvînt "greu de ̂ spus îl are şi zeul Comerţ.

Există, însă, anomalii (semnalate printre tnulţi alţii de domnul Horaţiu Vanca din str. M. Pascaly nr. 11, Cluj), în aprovizionarea noastră de fiecare zi, anomalii deter­m inate de menţinerea vechiului orar (atît orarul; de1 func­ţionare,1 cîţ şi cel de aprovizionare ale magazinelor). A- cordarea zilelor libere lucrătorilor diricomerţ ă complicat situaţia". Bine ar i i ca aceste zile libere să nu se supra­pună pentru acelaşi tip de unitate, mai cu seamă cînd e vorba de magazinele de pline.

Pe strada Primăverii din carticrul Mănăştur, gunoaiele ia c ..', „casă bună" cu noile blocuri. Cc-ar li dacă maidanul din imagine ar fi transformat intr-un loc de joacă pentru copii? Marc lucru — ca să răspundem tot noi — n-ar fi. Trebuie doar un pic de iniţiativă. A cui,să fie in iţiativa?. . Foto-text: Nicolae PETCU

DECLARAŢIA y'Organizaţiei, judeţene a - ; Uniunii Democratice - ,

Maghiare din RomâniaInscripţii antimaghiare apar -

mai nou şi In Cluj şi anum ita ;; cercuri româneşti nu începu t., difuzarea acelui document, de • origine dubioasă, i . care s-ar părea că a fost:editat >de Ca— . li/om ia Human Rights Co- mlttee ’ for Jlungarlans or i otner Minori ti es In Rumania şi carc (cu certitudine) a" fo s t" miSltiplieat în Cluj la atelierul " de-proteetare ă ' Combinatului de utilaj; greu, la data de 13 , martie 1990, în 10—15 exem­plare de bază,' cu scopul do a fl folosite în continuare. Ue | niunea noastră refuză orice , acţiune care instigă împotriva maghiarilor cercurile rom â-/

• neşti, şl "care are ca scop în­vrăjbirea naţională. Totodatî ' ne (separăm de orice manlfes-! "< tare extremistă şi de . texte ,. care încearcă să sugereze e-

. xistenţa. aici a -oricărui revl- 1 ' Monism, şovinism maghiar. Protestăm împotriva; apariţiei tot mal deschise a şovinîsmu- ' Iu l şl antisemitismului de ori- _ ee ie 1. Vrem să tră im -ca ce­tăţeni români, dar ca maghiarl ' cu "drepturi egale p? păm întul unde ne-am, născut.. _ Acesta . , este drep tu l. fiecărui cetăţean t)e orice naţionalitate,^ a cărui > Tespeclare ; este îndatorirea *i; m ajorităţii! In problemele, de ;mai sus revendicăm cercc- tare oficială!

~ Preşedenţia Organizaţiei '■•Judeţene Cluj a U.D.M.B. “•— -

CLUJUL POATE DEVENI M A I CURAT. Am citit un articol în ziarul „Adevă­rul în .libertate". "în Jegăţură cu unele aspecte ale . salubrizării municipiului '

. C luj — aspecte- care1 s în t‘comune între^ gului judeţ şi; îri acest sens, îm i permit- să-mi exprim cîteva opinii. . .*

1. I.G.C.L.-ului să" i se’ confere toate drepturile şi obligaţiile privind salubri­zarea teritoriului; în acest:sens, să preia toate mijloacele, de transport, stropit, măturaţ, v idanjat etc., care în prezent, sînt dispersate, precum şi măturătorii.! I.G.C.L., în conjunctura actuală, parti- - cipă la salubrizare numai • prin încărcă­torii şi descărcătorii mijloacelor de. transport Deci, practic, în această ac­tivitate sînt implicate trei unităţi şi lu­crurile nu merg bine —.. unul pasînd răspunderea celuilalt. . • " ‘

2. -Referitor. la ^colectarea - şi -indepăr-^ tarea reziduurilor solide menajere -r-' conforrn., ,calculelor - estimate .pe ..plan, mondialpse, poate’-şti- necesarul: de „mij-7 loace de transport, ş i; ritrnjil • ţransportu-- lu i ş.a.m.d.l precum şi efectuarea verifi- " cării corectitudinii raportării transpor­turilor care. de multe ori, în anii ante­riori nu au fost reale. j ‘ '

,;3 . Opinăm pentru, schimbarea siste­m ulu i containerizaţ de colectat şi trans­portat reziduurile menajere pe mai mul­te considerente:

a) containerele. In majoritatea lor, sînt deteriorate,"‘accesibile insectelor şi ro­zătoarelor, permit scurgerea la soi, s înt: ,greu accesibili în* special -pentru copii, care aruncă gunoaiele în ju ru l acestora;"

b) un" transport5 conţâiiierizat cores­punde cu 2 mc, maxim 3 mc gunoi. I.

Iar cu alte mijloace de transport re­zultă că la un 'drum se evacuează" 10 mc sau 13 mc. -

în acest fel creşte eficienţa salubriză­rii . şi se realizează' economie de 'carbu-; rant, în acelaşi timp.. Aceasta presupur ne, însă. dotarea asociaţiilor de locatari cu pubele. Normal, , prin contribuţia lor.

• i i Şi de. ee nu arii îndrăzni şi noi să concepem sau să preluăm din străinăta­te instalaţii prin ţare se recuperează din

. aceste- reziduuri.(gunoaie) diferite ma- teriaie .feroase,-neferoase, ■plastic, ‘ cir-" pe;. hîrtie ş.a;m.d.,iiâr 'c€şia ce" rămîne- să * fie" ars şi „folosit ca Jngrăşăm înt? ! •

scris jaeeste»Jucnifi-rpcntru- că mă preocupă de ani şi an i'de zile -’ sub aspectul influenţei stării de sănătate a populaţiei — iar p înă la găsirea unor modalităţi mai civilizate, găsesc ca so­luţie de moment cele propuse. - -

- ; , Dr. Nicolae POPESCU, ?

, .' 1 Laboratorul dc epidemiologie Dej

Ne-am interesai pentru dv.:

hmmrn cu privim ia mmm

Df tOCUINJf (i)|Un mare număr de citi­

tori ne-au' solicitat, am ă­nunte , referitoare. lâ condi? ţiile .de . cumpărare • de. lo­cuinţe in spiritul Decretu- lui-Lege nr. 61 din 7 febru-

- arie 1990. încercăm să răs­pundem cu sprijinul ingi­

nerului Vasile .Vana,-şeful.

Oficiului . Judeţean . pentru

vînzarea locuinţelor:

Noul . act normativ, crţează condiţii - avanta­joase pentru dobîndirea de locuinţe construite din fon­durile statului. In vederea încheierii contractului pen­tru vînzarea locuinţelor, cumpărătorii vor depune la' unitatea specializată; Un a- vans de cel puţin 30 la şută din preţul de vînzare a lo­cuinţei. Pentru tinerii • în vîrstă de p înă la 30 de ani avansul va fi de cel puţin, 101 la sută. Cumpărătorii care nu au posibilitatea să depţină ' avansul prevăzut pot obţine un credit de la CEC cu durata de rambur­sare pînă la 5 ani, cu-o do­bîndă anuală de 5 la sută. Pentru .tineri, durată m a­x im ă, de..rambursare a ere-’ ,

ditului d e . avans va îi,

de pînă la 10 ani, cu o do­

bîndă anuală de .3 lâ sută:

Pentru diferenţa dintre

preţul de vînzare al locu­

inţei şi avans, C.E.C. acor-,

dă cumpărătorilor- credite"

rambursabile în ternien de

pînă la 25 de ani, cu o do­

bîndă anuală de 4 la sută;

pentru tineri dobîndă este

de 2 la sută. Prevederile

referitoare la-tincri în vîrs­

tă! de p înă la 30 de ani| se'

apţlică■ şi - fam iliei - în -care

unul din soţi are vîrstă de-

pînă: la 30. de a n i.. De aces­

te . prevederi beneficiază ş i

invalizii de gradul I şi II,

handicapaţii, precum şi fa­

m iliile care a u " în compo­

nenţa lor astfel ■! de per­

soane. . . -‘... ,v.

•— Concret, . cum -se', va

proceda i pentru cumpăra- -. rea unei locuinţe?;

Sînt două situaţii" di- ‘ ferite., Prirfia; are în vedere • locuinţele construite,, dini ] fondurile statului şi rccep-’ ţionate pînă Ia 1 ianuarie -1990. Facem precizarea că aceste locuinţe pot fi cum- ' păcate ; numai de chiriaş; ' Pentrp" această .categorie de locuinţe vînzarea, începe cii i data de. 1 aprilie a.c., pe i baza cererilor adresate în- acest scop Oficiului nostru aflat în clădirea Primăriei judeţene, iar pentru muni­cipiile şi oraşele din judeţ la primăriile -acestora. Ur- . mează deplasarea noastră la faţa locului pentru mă- ‘ surâtori şi alte operaţiuni-. necesare Încheierii -docu-, ' mentaţiei. pentru calculul . preţului Decretul-Lege nr. 61 face precizări referitoare ' la preţurile de bază pentru calcul, la care se aduc co­recturile necesare în func- ţ ţie de vechimea locmnţci, , nivelul la care şe află a- •" partamentul, ramplasameri- i. tul în diferite zone ale o-; raşului ' etc. Facem cî-^ teva sublin ieri:. nu. io âte .'

locuinţele din fondu l; de ,

stat se vînd, ci numai1 acele :

construite din - fondurile

statului; nu- există in ter-■

dicţia de cumpărare a unei ‘

locuinţe: dacă '.solicitantul-r

mai are în .proprietate 6'->

alţă -locuinţă Noul oficiu j,

care se ocupă de vînzarea '

locuinţelor funcţionează câ

organism al primăriei. Toa- -

te relaţiile r ^ r ito a re , ; ia 1

locuinţele construite. prm -

fostul Oficiu, judeţean de

construire şi vînzare a Io-

cuinţelor ’se 'soluţionează de

G.Î.G.C.L., forul tutelar âi.'!

respectivei unităţi. ' - ■

Intr-un număr viitor al 2iarulur nostru; ne vom re- ; feri la vînzarea locuinţelor . care se construiesc ' înce­pînd cu acest an.‘ - . ..’

• Ion G O IA '

C U

Articolul; „Corigenţă" din nr. 49/10 februarie 1990 al ziarului „Adevărul în libertate*,; pune în faţa cititorilor numeroase aspecte-privitoare la modul în care-G.I.G.C.L. C lu j evaluează volumul prestaţiilor executate şi mai ales cum se face calculul taxelor aferente. .«■' / r

Unitatea noastră este conştientă de-faptul că serviciile pe 'care le prestează către populaţia C lu ju lu i nu totdeau- na sînt Ia nivelul.cerinţelor,, dar,-; de asemenea, susţi-

: nem categoric că în activitatea de calculare a taxelor co­munale nu guvernează nici liberul arbitru şi nici abuzu­rile, aşa cum sugerează articolul menţionat. ' '

în privinţa furnizării energiei termice şi a apei calde, înregistrăm zilnic la unitatea noastră m ulte ' reclamaţii. Majoritatea provin dintr-o interpretare eronată, a Decre­tului 11/10 ianuarie 1990 cu privire la reducerea tarifului de gaz metan. Acest decret are efect numai în relaţia dintre T.R.I.D.G.N. ţ i consumatorii casnici, iar preţul ga­zului metan utilizat în centralele termice a fost de 1 leu metrul cub şi înainte şi după apariţia decretului mai sus menţionat, aşa îneît acesta nu avea cum să aducă cu si­ne o ieftinire a tarifelor (afirmaţia din articol „deşi bine se ştie, costul gazului metan a scăzut de 3 ori" nu are acoperire în cazul de faţă). . <

. Costul- unui. debitmetru de căldură este de circa 35— 40.000 lei, şi ca atare echiparea celor circa 2.000 blocuri din Cllij cu această aparatură, presupune o investiţie de_ circa .70 milioâne Iei, fonduri care în prezent nu 'sînt asi-’ gurate. : ‘

pentru-măsurarea energiei furnizate prin centralele termice sînt achiziţionate' 198 de debiimetre de căldură. D intre acestea foarte puţine sînt în stare de funcţionare, datorită numeroaselor defecţiuni" ale aparaturii electro­nice de înregistrare. •

Deşi impedimentele sînt foarte-mari, trebuie 6ă repa­răm această aparatură şi sîntem ferm decişi ca In cursul anului" 1990 să-revenim la o situaţie t t o r m a l ă . ' :

In-ce priveşte „tariful energiei termice furnizate, ară- *tătw câ prin Decretul 56/8] februarie J09O,~6cestH'este Sta-~ p ilit la 220/Gdal.;’ tarif egal cu acela prevăzut ţ i prin de-‘ crttul 240/1B82. - Dfe asemenea, modul de stabilire o cner- 8 lei furnizate dintr-o centrală termică este" precizat prin'-

. ordinul CPCP 253/68/1980, care îşi.păstrează"şi în “prezent "0 valabilitatea. . Aşadar pentru' moment, pînă-la (reparareâ <

apâraturii existente şi;pîriă la achiziţionarea debitmetre- : lor pentru blocuri, avern alternative .de a stabili tarifele1 către abonaţii noştri prin aplicarea legislaţiei în^vigoare,■ menţionată mai sus.- •"• - • i • ...... ........

Ştim că în perioada de iarnă 'furnizarea energiei ter- . mice şi a apei calde , s-a făcut îri condiţii uneori nesatis-

fădătoare,' iar presiunea scăzută în reţeaua de distribuţie . a gazului ■ metan a fost una din cauzele care .au influen- ‘ ţat decisiv această stare de fapt.' ,‘Api spus una d in ,caii-,

ze, dar nu singura. .. .. I ’Avem numeroase defecţiuni de ordin tehnic în centra-,

lele termice şi pe reţelele de distribuţie, ca urmare a r . faptului că şi această activitate — ca multe "altele din'tş- conomia naţională — a.suferit grave prejudicii prin de­gradarea şi neînlocuirea la timpj a utilajelor şi prin-lip-; sa de fonduri pentru repararea reţelelor termice. . , . • ■ i

Avem probleme şi "cu atitudinea faţă de muncă a uno­ra dintre angajaţii noştri. " -

Sînt susceptibile de a fi revizuite, şi vom face propu­neri în acest sens, şi unele acte normative care nu au ţi- ‘ nut seama totdeauna de starea tehnică reală a instala-",ţiilor de preparare şi distribuire a energiei termice.- ....

Dorim să-i asigurăm pe beneficiarii .noştri: că,’ îri ca- t ’> drul acestei realităţi, intenţia noastră declarată este'de,a"

percepe taxe care să reflecte fidel prestaţiile efectuate, că ,, vom acorda o" importanţă specială■ contorizării energiei,,_ că eventualele erori în calculul taxelor nu sînt-sub nici i

o formă intenţionate şi că înţelegem-să tratăm cu toată ' solicitudinea nemulţum irile exprimate de cătrepopulaţia’

'" pe care o servim.în articolul la care ne referim se face o menţiune şl =

la modul cum se stabileşte cantitatea de apă rece u tili- ' -" zată de populaţie şi-cum se taxează aceasta. • ‘\ In prezent există montaţi In municipiul C luj circa

■' 1D.000 opometri, practic-toţi consumatorii . noştri fiind contorizaţi. - •-

— D in totalul contorilor existenţi--- datorită unor- cauzeale căror efecte «-au cum ulat ' de-̂ a lungul anilor o . m ică parte se-află în . stare -de funcţionare....Revenirea ta J

- o .situaţie normalft presupune tin»p, iar pină atunci

xistă num ai soluţia taxării în pauşal, în baza unor ba- rejnUri legalizate în toată ţa(ra şi care-ţin- seama" de na-, tura instalaţiilor sanitare existente într-o clădire. - i ̂

Spre exemplificare, menţionăm că în cazul - unui bloc 1 prevăzut cu instalaţii.sanitare de apă caldă şi rece, prin ‘H.C.M. 18/1981 se prevede un barem de 8,4 mc apă/lună şi jpersoană; ceea ce conduce la un conSum mediu' zilnic de 280 l/om/zl, al cărui, tarif ieste de 0,21 .lei. Este mult?, (O, cutie de chibrituri costă 0,25 lei).,- : ’ v : s -t

In ceea ce-priveşte taxa pentru evacuarea apelor nse- teorice, acesta este un-serviciu care se'prestează efectiv prin , reţeaua publică de canalizare, care trebuie întreţl- ’ nută şi ca atare trebuie plătită. .H.C.M. 18/1981 statuează ' ’ că' la 'c lăd ir i de locuit ̂pentru suprafaţa, totală a unui imobil se calculează un* vblum de 0,2 mc/mp/an apă me­teorică evacuată. Preţul def0,2 leî/mc este stabilit prin Decizia 399/1987 a G.P.J. C luj. Astfel,- locatarii - unui imobil cu o suprafaţă totală de 500 mp vor p lăti 500 X0,2 X 0,2 = 20 lei/an, adică circa 1,7 lei/lună. " " -

Chiar dacă în articol nu se face nici o referire la mo- - dul cum evacuăm deşeurile menajere de pe raza muni- _ cipiului, ne vom-opri aici şi asupra. acestui aspect.-Nu prestăm acest serviciu aşa cum ar trebui: Există nume- •; roase cauze reale datorită cărora I.J.T.L. - nu ne poate asigura decît în proporţie de. 50—60 la sută "necesarul ■ utilaje specifice. Drum urile la rampele de gunoi sînt u-"_ neori impracticabile. Avem circa 400 de containere dis-; truse. Avem şi noi cazuri de indisciplină, ; izolate, dar avem .' ' , ' ; ' • > ■ . f

Dorim să fie convinşi toţi locuitorii municipiului că, Jn această situaţie, atît personalul operativ, cît şi co nd u c i _ rea unităţii, au în vedere zilnic I modul cum' so evacuea- ză|gunoaiele.. Ştim-zilnic-pe care străzi şi la care blocuri.nu s-au evacuat-deşeurile-menajere. , Urm ărim -pensa;,nent num ăru l maşinilor carie lucrează;; avem contacte, permanente cu colegii noştri de la I.J.T.L. Sintem şl noi •

■clujeni şi dorim ca oraşul.să fie cura t., ~ . •. Aceste rînduri se vor-a fi un .p r im dialog; cu publicul din C lu j, dialog pe care vrem să-l continuăm. . . . . ;•

Avem greutăţi pe care vrem şi trebuie să le depăşim,, nu avem nici o intenţie să luăm. pe nedrept banii oanie- nilor şi oricînd sîntem la'dispoziţia locuitorilor S lu ju lu ipentru a le rezol va. nem u lţum irile .;..^___ _ . . .T neporteni de- la'« radio şl televiziune-vor găsi - la totdeauna poarta . deschisă; noi Tăr»întrvd crcdincipşi pritt- c ip iu lu i^A od ja lu r et oUera para".

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE-

■micu1 ANIVKRSAR1

f

• Azi, cind aniversăm ziua de naştere a scumpilor noş­tri părinţi ŞTEFAN $1 MARIA COROIAN, le dorim n n ,d l- rturos „La mulţi an i!* din lot sufletul nostru. Fiicele Came­lia |1 Ştefan U. (I5W)

0 La mulţi ani dragului nas- . tru cof «I tată ILIE noTEZAN, <u ocazia aniversării «lor M de primăveri. Gabriela jl An­dreea. (Util

• Cu ocazia împlinirii vira­le} de $ î de an) ţ l leslril la pensie, 11 dorim scumpului nostru tata IACOU OLTEAN, din Someşenl. m u lţi sănătate, viată Îndelungata şt un căl­duros „La mulţi ani*. Soţia Maria. tlll nisie, Aurel, la- cob, nurorile O limpia. 'Mari­oara. Dorina «I nopoţii. (6176) ■

VINZARI-CUMPARARI• Cum păr : tub ■ cinescoplc, :

diagonala ; SI cm. Telelon:;8-47-51, dupâ ora 18, (5760)

• Cumpăr casă sau aparta­m ent 2—3 camere, ultracentral. ■ Teleton 1-11-54, dupâ orele 17. (0730 ,

• V înd casâ 3 camere, grâ-’ d lnâ' sau schimb (cumpăr) a- partament 2 camere decoman- ; date central sau Grlgorescu;., Telefon 8-30-91. *-23-59. (0163) ■

O La data. de 9 aprilie 1930, ora 10,, se vinde la licitaţie pu­blică prin serviciul executori Judecătoreşti a! judecătoriei C luj, Imobilul situat in Cluj, str. Viile NâdSşsl. n r., 25.(C287) , .■ ' ■■

• V înd vioară executată de . Carlo Tononi Bolognelo, anul , 1720, cărţi tehnice, ediţii fran­ceze ţ i germane, (fliitte. Bar» berot, etc.). Telefon3-S3-18. • (8233) ,

O Vlnd puleţl 'de Magnolia mov. de 2—3 a n i. , Telelon 351/ 1-52-03. (6452)„■

O Vlnd TV-color ' import Pall-Selcam. Telefon 3-43-54; .., (6665)- .. r ,

Z Cumpăr casâ singur. In curte cu grădină ln cartierele: Grigorescu. Gruia, Maşlniştl- lor. Telefon 8-98-23. (6651) .

• Cum păr bloc motor Re­nault Gordlni. Telefon 8-C9-58, dupâ ora 18. (SG27)

• Cum păr In valuta casâ ' sau apartament compus din m inim um 3 camere confort. ■ zonă centrală. .Telefon 3-S0-Î3. (S6Î8/A) • '

• Vînd urgent apartament 1 •„ camere. Intrfirl separate, eta­ju l II , Gherla sau schimb’ cu sim ilar C lu j. Telefon 3-77-76. ciuj. (may

• Vtnd piei Vulpe roşcată, n?iucrate. Telefoa 1-61-06;6-58-19 (0697) • •

• Vtiid apartament douâ camere, cartierul M irăţU . str. Dîmboviţei nr. Î8, bl. 4. se." 1II . ap . l î . Telefon 5-Î3-97.(6C83) -

SCHIMB DE t.OCt!»NTA• Schimb apartament 2 ca­

mere. proprietate de stat din Oradea, cu sim ilar sau mal mare din c lu j. Teleton $91/6-36-58. (5391)

ÎNCHIRIERI• TTnăr caut garsonieră de

închiriat. Informaţii telelon5-03*18. (6G34)

• Am nevoie de un aparta- ., ment cu S—1 camere, cu te­lefon. preferabil centru. In ­formaţii Ia botei Napoca, ca­mera 211, dup» ora 17. (6698)

• Caut pentru închiriere urgent garsonleri iau aparta- ',' ment. Telefon 4-81-12. (6*76)

• Duminică, 18 martie, ae împlinesc * lun i de cind ne-a părăsit pentru totdea­una scumpul şl iubitul nos- ru to|, tată, socru f l bu ­n ic IOAN DIIUAN. Amin­tirea Iul va rămine veţnic In In im ile noastre. Dumne­zeu sâ-l odihnească. Co­memorarea va avea loc du­m inica, 18 martie, ora 12. la biserica din SomeţenL Soţia Magdaiena, tilra Va­ier!», tinerele Tari, nepo­tu l Dacian, nu l Dorel, no­ra M im i, nepoţii Bogdan (I Bârvan. (MII)

m Cu sufletele *1 gindul sintem alături de Silviul f l Sever In aceste 'c lipe grele. Condoleanţe fami­liei. Familiile Cltfrdaru,, Crăciun, Moceanu. (6683)

• Cu aceraţi tristeţe ln suflet anunţăm câ au tre­cut şase luni dc larrlm i ţi durere de cind bunul nos­tru soţ, tată, socru ţ l bu­nic EMIL ROTAU ne-a pă­răsit pentru totdeauna. Fa­milia. (6232)

O Pios omagiu şi veşnl- câ amintire bunel noastre

mame ţl soţii ANA CBIŞAN, Ia 5 ani de la de­ces. Familia. (3813)

t l ’ios omagiu, duioase am intiri ;I fiori pe luor- raintul soţului meu drag GAVRIL VAIDA, Ia un an de lâ trecerea ln eterni­tate. Llvia.. (5335)

• DuioasA mlncere am in­te scumpului nostru văr MIKCEA MELIANU. ra- m lIU G. Dainian. (63SS)

• Cu o ncţtcarsâ am in­tire 11 readuc ln memoria j celor ce l-au preţuit ţ i sti­mat pe scumpul meu soj j LUCIAN D VlIASCIHN, din Turda, la împlinirea a t an i j dc la dispariţia din viaţă. Nn-1 voi uita niciodată. Sot i i Fănica. (6719) •

I Cu inim ile zdrobite de | durere anunţăm împlinirea, a 6 săptămîni dc cind ne-a p ă ru it pentru totdeauna scumpul nostru sof, tata şi bunic IOAN RACEAN. Comemorarea va avea loc duminică. 18 .martie 1930, tn satul Boju Mie. Familia. (6383)

4 La Împlinirea a 6 săp- tăm inl de ia deces, nici lacrimile, nici timpul j.u vor_faec s-o uităm pe dra­ga noastră mamă şi so­ţie, RODICA TUrîCU. B u ­nu l Dumnezeu să-i odih­nească In pace sufletul el nobil. Fiica L lllana ; i soţul Nelu. («160)...

O Aducem calde m ulţu­m iri tuturor colegilor, prie­tenilor ţ i cunoştinţelor ca­re au fost alături de no i In clipele do grea suferin­ţă, la despărţirea de scum­

pa noastră mamă ELISABLTA SEKELY. Fa- miiiilo Dr. Ulian, Nagy $1 Szchciy. (6377)

• Colectivul : cantinei G.LG.C.L. Cluj esle alâturi de colega lor Vcra Pintlean fn marea durere suferita prin moartea mamei sale, ezprimintlu-1 sincere con­doleanţe. (S6"5)

• Sintem alături de co­lega noastră Maria Oltean fn marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colcctivul de . ta ACIT 8. ; (6SS6»

• Cu tot sufletul sintem alături de Zoa Corina ţ l mătuşa tn marea durere. Familiile Badea |t Dora- brâvan. (S«*?) ' ;

0 Regretăm profund dis­pariţia cuserel - noastre dragi ANA GINSCA, Gin Mănăstlrcnl. Sincere con­doleanţe familiei. Fam iliile Dumbrăvan ţ l Badea-, (6m /A )

• Colectivul catedrei de tehnicii farmaceutica de la Facultatea de farmacie CloJ exprimă condoleanţe sincere fam iliei Moldovan lanoa pentru pierderea trag ici a Halu l ISTVAN. (6702)

t Sîntem alături de fa­m ilia Sever Bosaa In m a­rea durere pricinuita de moartea mamei ţ l soţiei dragi. FamUia Ian Nodiţi. (6763)

• întreaga noastră tom- paslsne colegei STarta

Dălanu Ia pierderea tată lu i. Colegii de serviciu. («710

• Profunda compasiune colegului meu dr. Serjln Grânescu pentru dispari­ţia mamei salo dragi. Dr, Abed. (m m

• Cu durere tn suflet ne despărţim de ■ cumnata noastră LENUŢA, plecată prea timpuriu dintre noi. Sincere condoleanţe fam i­liei îndurerate. Dorel cu soţia ran l ţ l nepoţica Cris­tl j a. (SS47)

• Compasiunea noastră ţl sinccre condotranţe fa­m iliilor Mircea Seceleana ţl Viorel Tatu Ia pierderea mamei dragi. Familia Ni* colae Tnrdeanu. (<7îa/A)

• Sintem alături de Ia* rallla dr. Brrglu Grânescu la dureroasa despărţire de mama dragă. Familiile: CbereJI, Cci.crcanu, Azam- flrci, Ghlran, Dorica ţl naus. (672l>

# Cu Inim ile zdrobite de durere ne despărţim de scumpa noastră soţie, m a­m ă, bunică DUM1TKAŞ ANA, In virstă de SS ani, din Ugruţlu. Bunătatea, blindeţea ţ l dragostea eu eare ne-a înconjurat vor răm ine veţnic vil ta su­fletele noastre. Ceremonia lnmormlntăril va avea loc luni 19 martie, orele 18 ln strada Sobarilor nr. 8 Iar Inmormintarea va avqa loe in cimitirul din Cordoş. So­ţul Vasile, fiii, Teofil cu familia, Nicoleta, Lucian.

| Cu nespusi durere ne despărţim de scumpa noas­tră soră DUMITRA Ş ANA, după o grea suferinţă. Nn te vom uita niciodată. Fra*,| ţii: Mărloara, Fânel, Auri­ca, Anuca, Cornel cu fam i­liile;_________ -'

~0 fn aceste momenteI grele participăm la dure-I rea domnului dr. SergiuI Grânescu la trecerea In e-I tem liate a mamei saleI dragi. Sincerc condoleanţeI familiei din partea eolec- ( tivului de radiologie | Clinicii Medicale IU . : , (6720/B) \

gTcoleeiivul - Serviciului aprovizionare ; , desfacere transport din I.M.M.H. ,,1G Februarie* Cluj aducc un ultim omagiu fostului lor

coleg ec. RAZMAN ATTILA VALENTIN,“ dis­părut prematur împreună cu soţia MAGDALENA,i nepoţii’ MOLDOVAN ISTVAN şl RQLDUAIt

ISIRE ln traglctsl accident1 de circulaţie din 12 martie ,1530 de pe teritoriul Unga­riei. Transmitem sincere

' condoleanţe fam iliilor in- durerate.' (tf731)'________

Sintem alături de co- {ilegul nostru Emil Lucaci ' ln marea durere ; pricinu-

| ită de dispariţia prematură a scumpei Iul soţii. Co-

l lectlvul serviciului aprovl- izionare desfacere trans­port din I.M.M.IÎ. „16 Fe-

{.bruarie** C luj. (8731/D)

• Sintem alături de co­lega noastră Maria Dan in

.aceste clipe grele prieinu-1 Ite de decesul mamei dragL . Eaprlmăm întreaga. noas­tră compasiune şt condo*

, ieanţe familiei îndurerate. Colegii din Compartimen­ta i Contabilitate financiar A.P.S. C lu j. (672 S)

• S e a lltu râm durerii s prietenului meu d in copi­lărie Sergiu Grănesctt Ia pierderea mamei dragL l t

! asigurăm de compasiunea {noastră totală şl ti trana- ;m item condoleanţele :noaa- |lre. Fam ilia . dr. Nlcolae Turdeanu. (S72C/C)

• A i strălucit ca un as­tru printre noi,OLIMPIA, scumpă. Vel răm ine veşnic « ţa . Vlea şl Bell. («735»

• Cu Inim ile Îndurerate ne fuăm râmas bun de ta scumpa noastră cumnată

«1 m ătuşă FLORICA CRIŞAN, d in Căprioara. Sâ-l fie (ărina uşoară. Fa­m iliile Căprar, Lup ca şl Verşan. (S68S)

• Sintem alături de co­legul nostru Em il L ucad la despărţirea de Iubita sa n u m i . Diriginta f l colegii clasei X F, Liceul indus­trial nr. 2. (6685)

• Sintem cu tot safletnt alături de colega noastră Carmen Cosm u lcica la a- ceste clipe de grea încer­care la pierderea tatălui drag RADU FULGER. Co­lectivul de cadre didactica de la Şcoala ajutătoare Tlrgn J iu . (601)

41 Cu nemărginită dure­re Ia despărţirea veşnici de draga noastră sora ţ l mătuţlcâ NVTt, tl păstrăm vie ln amintire imaginea scumpă a relei care a fost ţi va răm ine veşnle ln su­fletul familiei noastre. Le­nuţa, Fam fii, tSva, Dodl f l copiii. (U43/A)

, t Sintem alături de co­lcgul Alexandru TJrţan In marea durere pricinuită de Incctarca din viată a ma­mei sale dragi şl transmi­tem . sincere condolcanfe. Colegii de ta S.C.I.TJ1. I-P. Cluj. (6M3)

• Sintem alături de co­lega noaurâ, doamna pro­fesoară Nana Grânescu ţili transmitem sincere con­doleanţe. Colectivul didac­tic de la Liceul de Ştiinţe ale Naturii C luj. (6722)

O Dragă Petrică şl Elena sintem alături de voi ln marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi, Prietenii T.T. (6721)

0 Sintem alături de domnii Sever ţ l Silviu

iBuzan ln marea durereI pricinuită de moartea so- Itlel şl mamei dragi. Loca*I tarii blocului K 85, strada (Lăcrămioarelor n r. 4.

(6737)

• Dragei noastre naşe LENUTA LUCACI veşnică pomenire şl pioasă adu* cere aminte. OII şl Nelu. (6723)

O Cu Inimile zdrobite de durere,, anunţăm Încetarea din viată a scumpei noas­tre sotli, mame, soacre,

bunici ţ l străbunici DOCHIŢA ŢtRŢAN. In- monnintarca va avea Ioc azi, sîmbătă, 17 martie 1»M. ora 1< ln satul G lula. Fam ilia îndoliată. (6374)

• Sintem alături de co­lega noastră Carmen

Lticaclu la trecerea tn ne­fiinţă a scumpei sale ma-

| me. învăţătoarea;, , 1 elevii clase i a III-a A ţ l pă­rinţii. (6743)

• Cu durere in suflet a- nunţăm încetarea' din via ţă a scumpului nostru soţ şi tată Ing. MIRCEA CALU 67 ani. înhumarea are loc azi, 17 martie 1990, ora 13, in localitatea Bistriţa din capela centrală. Elisabeta şl Radu Caiu. (6382)

® Cu adincă durere vă aducem ia cunoştinţă că ccl carc nc-a fost alît de drag TAMAŞ JANOS, pro­fesor pensionar, a decedat la 13 martie, la vîrstă dc 66 ani. Inmormintarea va avea Ioc marţi, 20 martie din capela cim itirului Cen­tral. Fam ilia îndoliată. (6752)

© U n .g ind pios in am in­tirea celui care a fost

VASILE BITHAŞAN. la îm ­plinirea a trei an i de la deces. Soţia' şi cei şase co­p ii. .(6751)

Ctt mare ; durere ne despărţim de scumpa noas­tră soră şi eomnată. aceea

care a fost M ARIA MOLDOVAN. Sora Lucre- ţi» , cumnatul Teofil, ne­poatele Mihaela <d Paula. Dorm i in pace. (6527/B)

• Cn Inim ile zdrobite de durere, anunţăm iacetsrea d in viaţă, după o grea su­ferinţă la virsta 3c C3»ni s scumpei' noastre mame,

soacre ţ i bunlci MARGARET V GUKZAU.

Dunăiatea sufletului ţ l căl­dura en care ne-a Incoo* Jnrat nu le rom u ita n i­ciodată. înhum are» va a- tea loc la data de 13 m ar­tie 1390, ora 13 d in capela nouă a c im itiru lu i Mănăş- tur. P u iu şi L la ca fam i­liile. (6753)

• Cil In im ile edrofelte de durere ne despărţim de scumpa noastră sotle, m a­m ă, soacră, soră ş l bunică

ANUŢA MUREŞAN, ln virstă de G3 ani, născută Peştean, ln comuna Vultu­renl, căsătorită in sat G in­ta, Inmorm intarea ' are ioe lun i, 1» martie 1»#, ora 13 b> cir. G riu lu i nr. C, Ia casa fam ilia lă, cartier Cordoş — C lu j. Dumnezeu t-o Ierte. Fam ilia Îndure­rată. (6774) _________ __

# La trecerea te eterni­tate • prof. OLIM PIA

BLAGA, sintem alături de fam ilia Îndoliată. Cadrele didaetice de la şcoala .de nevâzâtorl d in C luj. (6717)

• In t februarie ţi l î martie 1990 s-au Împlinit 1» ani. rc3-

• pectlv 1 an, de la trccerea In neant a scumpilor no jtrl pă­

rinţi ZAHARIA ţ i ANA MUREŞAN. Am intirea lo r va răm ine veşnic tn Inim ile noastre. Familia Îndurerata. (8372)

• Se împlineşte un an de la­crimi şi durere de d n d ne-a părăsit pentru totdeauna dra­gul nostru sot. tată, frate ţlbunle DUMITRU SELEJAN.

din Florcşti. Nu-I vom uita n i­ciodată. Sotla Mlnerva şl fiul Chlmu cu fam ilia. <f»S72>

• Sintom alături de fam iliaunchiului nostru Grigore

Rodlna din Dej la marea dure­re pricinuită de moartea pre­matură a fiicei MARIOARA UnSAN. Nu o vom uita nicio­dată. Nepoateie Ludovic» Donclu şi Victoria Dolcan. <0T13>

D IN P R O G R A M U L T .V .

10 — Actualităţi: 10.15— Rubrici din emisiunile ln limba maghiară şi ger­mană (reluare); 11,15 — Studioul film ulu i pentru tineret: Rîdem cu Stan şi Bran; 12,25 — Actualităţi;12.40 — Ora. de muzic'i;13.40 — Tele-Clubul de sîmbătă; 15,30 — Fotbal: Parul — F.C.M. Braşov;17,15 — Ferestre spre lu ­me; 18,15 — Muzică şi pu­blicitate; 18,20 —• Bun eă- s»t, tinereţe!; 19,10 — De­sene animate; 19,30 — Ac­tualităţi; 20,15 — Teleen- ciclopedia; 21 — Film ar­tistic: In numele papei —■ Rege! Producţie a studiou­rilor italiene; 22,45 — Va­rietăţi ., pe Champs Eîv- sdes;'23,25 — ' Actualităţi;23.40 — Video-discotecă. ■

v j ' î.• ̂ Jocul^de-a ecoul-. Prezin­

tă .Gristina Monica Da- mian. Îşi d au1 concursul:, Ioana Missits — vioară, L iviu Moga — contrabas,1 Gorul de cameră al Liceu-1

• lu i pedagogic „Gh. Lazăr**, dirijor: prof. Ligia Şerbac. La pian: prof. Szâîcely A- lexandru, ■ lect. Alexandru Melac. în program: C. , Saint-Saens, Isaye, A. P. Linde; Coman Stelian.

= = = = = 1 = PAGINAI

SPECTACOLE

Teatrul National — IA ­Ş II IN CARNAVAL, ora

18; duminică, ora 10 —

VRA JITO A IîE A . C IK . . .

LA C IRC; ora 19 — BUR­

GHEZUL GENTILOM.

Opera Română, dum ini­

că, ora 14,30 — VINZA-

TORUI. DE PĂSĂRI. Abo­

nament elevi grupa I I B.

. Opera Maghiară de Stat

— FLAUTUL -FERME­

CAT; luni, ora 19, specta­

col extraordinar cu con­

cursul soliştilor . Csengery

Adrienne şi Szilăgyi Bela

de la Opera din Buda­

pesta. •-

■ Teatrul de; păpuşi pre­

zintă duminică, ora 10 —

SCUFIŢA ROŞIE (secţia

maghiară); , ora 12 — CA-

SUTA URSULEŢILOR;

AVENTURILE LU I R ICA

IEPURICA (secţia maghia-

r3)-:

Duminică, ora 10, ' Con­

servatorul de muzică „G.

D ima1*,' Studioul de concer­

te IN T ILN IR I M UZI­

CALE — „Dinamica” sau

• PENTRU UN PUMN DE . . CEAPA (9; I I : 13: 15: 17; 19) — Republica • DEZRĂDĂCINATUL (9; 1U 0; 14; 16.30: 19) i-,Vic­toria • NEMAIPOMENI­TELE AVENTURI , ALE LU I SERV ATI US (10) • CAZ CU CAZ NU SE PO­TRIVEŞTE. (12,30: 15; 17); SPLENDOARE ÎN IARBA (9; 11,30; 14; 16JÎ0:, 19),, — Dacia « F ILIERA (9;, 11; 13;. 15; 17; 19), •D E S E N E

ANIMATE (10) • FALEZE

DE N IS IP (12; 14; 16; 18)

— Miirăşt» • UNORA LE -

, PLACE JA ZZU L (9; 11.30:

•i 14; 16,30); ‘„CLOVNII*’ de

| la -ora 19 — Arta •

; JANDARMUL' şi EXTRA-.

, TEREŞTRII (9; i l ; 13; 15;

i 17; 19) — Rîuncitoresc •

; D ILIGENTA (9; 11: 13; 15;17; 19) — 23 Auarust o A-

: LEARGA. DUPA ELI (3) •

POM PIERUL ATOMIC ( l i ;

i 13; 15; 17; 19) — Timpuri

no! • SHERLOCK HOL^

MES (11; 13; 15; 17; 19) —

• Steaua roşie. ,, 4,,

BULETIN METEO□

Centrul de prevederea

, vremii, prin meteorologul

! de serviciu. Micapora Mi-

| hadaş, transmite: Azi, vre- -

i mea va f i predominant .

; frumoasă, cu cerul varia-

; b il, m ai m ult senin. V înt

‘ In general slab. Tempera- .

, turile m inime vor f i ; cu- •

• prinse In tre— 1 şi .1 gra- .

: de, ia r cele maxime între

; 12 şi 14 gradeL Presiunea

j atmosferică, ieri,’ la Cluj, -

| a fost de 1012 m ilibari. Ia

' scădere cu 0,8 • m ilibari.

; « . PR IM Ă R IA JUDEŢULUI CLUJ {J, f V

organizează concurs. In data de 2 aprilie 1998, ora 8. • pentru ocuparea următoarelor posturi vacante în cadrul Secţiei administraţie de stat: • t post Inspector principal • 2 posturi inspectori. Condiţii dc înscriere: Studii sil- , perioare Juridice sau administrative şi m in im um 8 ani (pentrU inspector principal) şi 3 ani (pentru inspector) ver ■ chime ln specialitate. Cererile se primesc la secretariatul , Primăriei judeţului — camera 52, p ln â 'la data de _27 martie 1990. Relaţii suplimentare la telefon 1-60-30,, in- ; terior 143 şi 147, zilnic intre orele 10—12. • ir:

I.R.I.D.G.V. — REGIONALA DE DISTRIBUŢIE .

A GAZELOR NATURALE CLUJ

. A N U N Ţ A :

Incepind de luni, 19 martie a x , programul de încasare a contravalorii gazelor consumate la ghişeul de la sediul din str. Kari Marx nr. 93 va fi următorul:

• luni, miercuri şi vineri Intre orele 8,00—13,00: '

• marţi şi Joi Intre orele 10,00—-17,00.

In ultima zl lucrătoare din fiecare lu n ă , ' ghişeul este, închis pentru inventar.

încasarea contravalorii gazelor pe teren pentru luna expirată se efectuează concomitent cu citirea contoare­lor, ln perioada 1—23 a fiecărei luni.

Gu această ocazie rugăm abonaţii să asigure accesul casierilor-lncasatori pentru citirea corectă a contoarelor de itnze. precum şi încasarea In teren, pentru evitarea a- glomeraţiei la ghiţeele unităţii, pentru economisirea timpului dumneavoastră. (303) .. . •

C O IE C IU I D I REDACHSî III# Câllon (tedocior ţe l). D on Itefcteanu (tedotlor |e» od juntl), I ia ia n Ba ia (jecrelof oenernl de redoeţty , Va U t Cltloreonu, Ion

Comiontlntsru, Emil luco, Ion Rut.

r|i»» ch ij, <u. Mtpoca ar. U , riieSoD , leletoao* lo icriuarei sau tcurla l - MJi seatt» oulturtl* — 8*1

t » î probleme to t l i lt n h o o o iiiIm • 181. 8X8. 8S*| adm ln liuaţla - « « ) ttoogrtRe — IS L lt». Mica oueito'UU *e, Drtmeţte

«lini*. Intr« nrelt 18—18. aom al b « H n ls l i t n l l i . Mr«M N tcoc» or. !( . twr<» i > ■ ■