wine. life. style · 4 ãri • ºtiri la zi evenimente•bloguri r e t a i l / d e g u s t Ã r i....

WINE. LIFE. STYLE

Tãmâioasã ºiMuscat.

Aflã ce meritã ºi ce nu

Am lansatNOUL websiteVinul.Ro

Israel – vinuri noi de pe tãrâmuristrãvechi

Cãpitan dedegustãri în orb

Nr. 23 � 2010

39note de

degustare

GGhhiidduull VViinnuull..RRoo!!OOffeerrttãã ssppeecciiaallãã ddee aabboonnaarreeddeettaalliiii îînn ppaaggiinnaa 3311

BDG ÎºI COMPLETEAZÃ PORTOFOLIUL CU BACARDI

BBDDGG aa aannuunnþþaatt llaa îînncceeppuuttuull lluuii ffeebbrruuaarriiee ccãã îîººii vvaa eexxttiinnddee ppoorrttooffoolliiuull ccuu 1122 nnooiimmããrrccii aallee pprroodduuccããttoorruulluuii BBaaccaarrddii.. ÎÎnncceeppâânndd ccuu mmaarrttiiee 22001100,, BBDDGG vvaa ddeevveennii uunniiccuulliimmppoorrttaattoorr ººii ddiissttrriibbuuiittoorr aauuttoorriizzaatt aall bbããuuttuurriilloorr MMaarrttiinnii,, BBaaccaarrddii,, DDeewwaarrss,,WWiilllliiaamm LLaawwssoonn’’ss,, EErriissttooffff,, GGrreeyy GGoooossee,, BBOOMMBBAAYY SSaapppphhiirree,, CCaammiinnoo RReeaall,,

OOttaarrdd,, BBaaccaarrddii BBrreeeezzeerr,,BBaaccaarrddii CCoollaa ººii AAssttiiMMaarrttiinnii.. CCeellee 1122 mmããrrcciiBBaaccaarrddii--MMaarrttiinnii ccoomm--pplleetteeaazzãã ppoorrttooffoolliiuull BBDDGGIIMMPPOORRTT,, ccee ccuupprriinnddee::JJaacckk DDaanniieell’’ss,, FFiinnllaannddiiaa,,RReemmyy MMaarrttiinn,, CCooiinnttrreeaauu,,MMeettaaxxaa,, PPiippeerr HHeeiiddssiieecckk,,EEvviiaann,, JJaaggeerrmmeeiisstteerr,,CCoorroonnaa EExxttrraa,, BBuuddwweesseerrBBuuddvvaarr,, LLaauurreenntt PPeerrrriieerr,,BBaarroonn PPhhiilliippppee DDeeRRootthhsscchhiilldd.. DDee aasseemmeenneeaa,,ddiinn ooccttoommbbrriiee 22000099,, ººiibbrraanndduurriillee TThhee MMaaccaallllaann,,TThhee FFaammoouuss GGrroouussee ººiiHHiigghhllaanndd PPaarrkk ssuunnttrreepprreezzeennttaattee îînn RRoommâânniiaaddee BBDDGG IIMMPPOORRTT SSRRLL..

3www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

EENN

PPRR

IIMMEE

UURR

CHEVAL BLANC DE 18 LITRI, SCOS LA LICITAÞIE

OO ssttiiccllãã ddee vviinn ddee 1188 lliittrrii pprroodduussãã ddee cceelleebbrruull cchhââtteeaauu bboorrddoolleezz CChheevvaall BBllaanncc vvaa ffiissccooaassãã llaa lliicciittaaþþiiee ddee ccaassaa ddee lliicciittaaþþiiii SSootthheebbyy’’ss llaa ssffâârrººiittuull lluunniiii mmaarrttiiee.. PPoottrriivviittrreepprreezzeennttaannþþiilloorr SSootthheebbyy’’ss,, ssttiiccllaa ggiiggaanntt,, pprroodduuss aall rreeccoolltteeii 22000066,, vvaa aavveeaa ccaa pprreeþþ ddeepplleeccaarree ssuummaa ddee 33..660000 ddee lliirree sstteerrlliinnee,, ssppeecciiaalliiººttiiii ssppeerrâânndd ccaa eeaa ssãã ssee vvâânnddãã ccuu cceellppuuþþiinn 44..880000 ddee lliirree sstteerrlliinnee.. VVâânnzzaarreeaa ssaa ssee vvaa ffaaccee îînn ccaaddrruull eevveenniimmeennttuulluuii ““FFiinneessttaanndd RRaarreesstt WWiinneess aanndd VViinnttaaggee PPoorrtt””.. AAcceeaassttãã ssttiiccllãã eessttee vvaalloorrooaassãã ddeeooaarreeccee eesstteeuunnaa ddiinnttrree ppuuþþiinneellee ssttiiccllee ggiiggaanntt ccuu vviinn pprroodduuss îînn BBoorrddeeaauuxx.. SSttiiccllaa ccâânnttããrreeººttee 2255 ddeekkgg,, aarree 7755 ddee ccmm îînnããllþþiimmee ººii oo ccaappaacciittaattee ddee 114444 ddee ppaahhaarree ddee vviinn..

MEDALII INTERNAÞIONALEPENTRU VINURILE SERVE

SSEERRVVEE aa aannuunnþþaatt llaa ssffâârrººiittuull lluunniiii ffeebbrruuaarriieelliissttaa mmeeddaalliiiilloorr ccââººttiiggaattee îînn ccuurrssuull aannuulluuii ttrreeccuuttllaa ccoonnccuurrssuurriillee iinntteerrnnaaþþiioonnaallee,, ccuu vviinnuurriillee ddiinnggaammaa TTeerrrraa RRoommaannaa.. LLaa AAWWCC VViieennnnaaIInntteerrnnaattiioonnaall WWiinnee CChhaalllleennggee,, mmaanniiffeessttaarreeddeessffããººuurraattãã ssuubb ppaattrroonnaajjuull MMiinniisstteerruulluuiiAAggrriiccuullttuurriiii ddiinn AAuussttrriiaa,, pprroodduuccããttoorruull ddiinnDDeeaalluu MMaarree aa pprriimmiitt ddoouuãã mmeeddaalliiii ddee aarrggiinnttccuu vviinnuurriillee TTeerrrraa RRoommaannaa CChhaarrddoonnnnaayy 22000088ººii TTeerrrraa RRoommaannaa CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn 22000077 ººiiddoouuãã mmeennþþiiuunnii ppeennttrruu TTeerrrraa RRoommaannaa PPiinnoott NNooiirr 22000077 ººii TTeerrrraa RRoommaannaa FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã 22000077.. OO aallttãã ccoommppeettiiþþiiee llaaccaarree SSEERRVVEE aa oobbþþiinnuutt mmeeddaalliiii ddee aarrggiinntt aa ffoossttccoonnccuurrssuull iinntteerrnnaaþþiioonnaall ddee vviinnuurrii „„PPrreemmiiuummSSeelleecctt WWiinnee CChhaalllleennggee”” oorrggaanniizzaattãã ddee cceelleebbrraappuubblliiccaaþþiiee ggeerrmmaannãã ddee vviinnuurrii „„SSeelleeccttiioonn““.. CCeellee ppaattrruu mmeeddaalliiii aauu ffoosstt oobbþþiinnuuttee ccuu vviinnuurriillee TTeerrrraa RRoommaannaa CCuuvveeee CChhaarrlloottttee 22000077,, TTeerrrraa RRoommaannaa PPiinnoott NNooiirr 22000088,,TTeerrrraa RRoommaannaa FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã 22000077 ººii TTeerrrraa RRoommaannaa RRoossee 22000088.. DDee aallfftteell,, ppoottrriivviitt rreepprreezzeennttaannþþiilloorr SSEERRVVEE,, TTeerrrraa RRoommaannaa CCuuvveeee CChhaarrlloottttee 22000066ss--aa nnuummããrraatt pprriinnttrree ccââººttiiggããttoorriiii WWoorrlldd WWiinnee CChhaammppiioonnsshhiippss,, oobbþþiinnâânndd mmeeddaalliiaaddee aarrggiinntt..

WWeeiinngguutt BBrruuttlleerr && LLiieebb,, pprroodduuccããttoorruull ccaarree aa rreeaadduussBBeellttiiuugguull ppee hhaarrttaa vviittiivviinniiccoollãã aaRRoommâânniieeii,, aa ssuussþþiinnuutt îînn ffeebbrruuaarriiee oopprreezzeennttaarree ddee vviinnuurrii îînn ffaaþþaa aa ppeessttee 115500 ddee mmeemmbbrrii aaii PPaarrllaammeennttuulluuii EEuurrooppeeaann,, eevveenniimmeenntt oorrggaanniizzaatt ccuu llaarrgguullsspprriijjiinn aall eeuurroo--ppaarrllaammeennttaarruulluuiiSSooggoorr CCssaabbaa.. ÎÎnn ddeegguussttaarree,, aauu ffoosstt pprreezzeennttaattee ccââtteevvaa ddiinnttrreepprroodduusseellee ddee ttoopp aallee lliinniieeiiNNaacchhbbiill:: TTrriioo 22000088,, CChhaarrddoonnnnaayybbaarrrriiqquuee 22000088,, RRoosséé 22000099,,RRiieesslliinngg ddee RRhhiinn 22000088,,

CCuuvveeéé SSeelleeccttiioonn 22000066,, TTrreeii ggrraaþþiiii 22000077,, SSyyrraahh 22000077 ººiiPPiinnoott NNooiirr 22000066.. DDeegguussttaarreeaa aaaattrraass aatteennþþiiaa mmaaii mmuullttoorr eeuurroo--ppaarrllaammeennttaarrii ((ddiinnLLuuxxeemmbbuurrgg,, IIttaalliiaa ººii FFrraannþþaa,, mmaaiiaalleess)),, ddaarr ººii aa CClluubbuulluuii IInntteerrggrroouupp,,oo aassoocciiaaþþiiee vvoolluunnttaarrãã aa mmeemmbbrriilloorrPPaarrllaammeennttuulluuii EEuurrooppeeaann iinntteerreessaaþþiiddee sspprriijjiinniirreeaa vviittiiccuullttuurriiii ººii pprroodduuccþþiieeii ddee ffrruuccttee ººii lleegguummee..PPrreeººeeddiinntteellee IInntteerrggrroouupp,, AAssttrriiddLLuulllliinngg,, aa pprroommiiss,, ddee aallttffeell,, ssããvviizziitteezzee ppooddggoorriiaa ddiinn BBeellttiiuugg îînnlluunnaa ooccttoommbbrriiee aa aacceessttuuii aann..

S-A REDESCHIS PRIMA VINOTECÃ REºIÞEANÃ

CCoolleegguull nnoossttrruu CCrriissttii BBooeerreeaann,, ttiittuullaarr aall pprriimmeeii rruubbrriiccii ddee ggaassttrroonnoommiiee ddiinnVViinnuull..rroo,, aa ddeesscchhiiss rreecceenntt pprriimmaa vviinnootteeccãã ddiinn RReeººiiþþaa,, ““PPrroovviinnoo””.. SSeelleeccþþiiaa iinncclluuddeevviinnuurrii aalleessee ““ppee sspprrâânncceeaannãã””,, ddiinn AArrggeennttiinnaa,, AAffrriiccaa ddee SSuudd,, AAuussttrraalliiaa,, CChhiillee,,GGeerrmmaanniiaa,, FFrraannþþaa,, IIttaalliiaa,, NNoouuaa ZZeeeellaannddãã,, SSppaanniiaa,, PPoorrttuuggaalliiaa,, RRoommâânniiaa ººiiUUrruugguuaayy,, pprreeccuumm ººii rreennuummiittuull uulleeii ddee mmããsslliinnee eexxttrraavviirrggiinn MMaarrqquueess ddee GGrriinnoonn.. ÎÎnnvviiiittoorruull aapprrooppiiaatt,, mmaaggaazziinnuull îîººii pprrooppuunnee ssãã ooffeerree ººii ddeelliiccaatteessee iittaalliieennee,, ffrraanncceezzee ººiissppaanniioollee -- uulleeiiuurrii ddee mmããsslliinnee,, uulleeii aarroommaattiizzaatt ccuu ttrruuffee,, cciiuuppeerrccii ppoorrcciinnii uussccaattee ººiimmuullttee aalltteellee.. SSpprree ddeeoosseebbiirree ddee aallttee mmaaggaazziinnee,, eexxppeerrttiizzaa ccuulliinnaarrãã aa lluuii CCrriissttiiBBooeerreeaann vvaa ggaarraannttaa ººii aassoorrttaarreeaa vviinnuulluuii ppoottrriivviitt llaa mmâânnccaarreeaa ppoottrriivviittãã,, dduuppãã gguussttuullffiieeccããrruuiiaa ººii îînn ffuunnccþþiiee ddee ooccaazziiee.. MMaaggaazziinnuull eessttee ssiittuuaatt SSttrr.. LLiibbeerrttããþþiiii,, nnrr.. BB66,, ppeeddrruummuull sspprree VVããlliiuugg,, SSeemmeenniicc ssaauu GGããrrâânnaa..

WEINGUT BRUTLER LA PARLAMENTUL EUROPEAN

4 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

RREE

TTAA

IILL//

DDEE

GGUU

SSTT

ÃÃRR

II..RR

OO

puþinã decenþã!Muscat Ottonel

Uneori, când judeci vinuri, ai tendinþa sã le acorzi din start„prezumþia de vinovãþie“. Din varii motive, atunci când aavut loc cea mai recentã degustare de Muscat Ottonelorganizatã de Vinul. Ro, toatãechipa a „plecat la drum“ cu ostrângere de inimã ºi un gol înstomac. Cu mici excepþii, eramfamiliarizaþi cu oferta de vinuriMuscat Ottonel de la raft.

VALENTIN CEAFALÃU

Surprizele nu ºi-au fãcut apariþianici de data aceasta, iar impresiilenoastre, formate cu ocazia degustãri-lor anterioare, au rãmas neschimbate.Degustarea s-a desfãºurat în orb, cele14 vinuri Muscat Ottonel intrate sublupa editorilor Vinul.Ro fiind cumpã-

rate direct de pe rafturile magazinelor,cu preþuri de raft cuprinse între 6,69 ºi25 de lei. Media degustãrii: 62,5puncte!

Într-o oarecare mãsurã, putemnumi surprizã (plãcutã!) apariþia peprimul loc a unui Muscat de la Jidvei(Dry Muscat, Jidvei „Fata în iarbã”2008). În afarã de tenta hazlie datã deasocierea neinspiratã a omniprezentu-lui brand „Dry Muscat” cu adevãratulstil de vinificare „demisec”, vinul s-aprezentat biniºor, atrãgând prin tipi-citate ºi prin modul firesc prin care îºietaleazã aromele. A primit de la noi74 de puncte, intrând astfel în catego-ria „vinuri peste medie, dar atenþie lapreþ”. Acesta a fost urmat de ValDuna 2008 ºi Dry Muscat, DomeniileTohani 2008, care au fost judecate la72, respectiv 70 de puncte. Acestedouã vinuri au fost apreciate pentrudecenþa construcþiei aromatice ºi pen-tru echilibrul componentelor, depunc-tarea fiind cauzatã de notele sulfuroa-se ºi lipsa de personalitate.

Aproape de pragul de 70 de punctes-au mai aflat ºi vinurile Viþã Româ-neascã 2006 ºi Jidvei 2007, însã oricâtde generoºi am fi fost, nu puteamtrece peste notele vulgare, dizgraþioasepe care le-am descoperit în acestea.

În legãturã cu restul vinurilor in-trate în degustare este destul de greusã faci o analizã, fãrã sã fii acuzat cãfoloseºti un limbaj neadecvat. Cu toa-te acestea, nu este la fel de greu caatunci când eºti obligat sã le deguºti.

Atunci când ai de-a face cu astfelde degustãri revine în prim plan dis-cuþia legatã de împãrþirea culpei întreproducãtori, distribuitori ºi retaileri.Cât din vinã o poartã producãtorulcare nu este în stare sã facã un vin de-cent ºi cât de vinovaþi sunt distribui-torii ºi vânzãtorii care nu sunt capabilisã transporte, manipuleze ºi depozite-ze în condiþii propice aceste vinuri?

PROFIL DE SOI

MUSCAT OTTONEL

ORIGINI: FFrraannþþaa,,iinnttrroodduuss îînn ccuullttuurrãã îînn11885522

PRODUCÞIE MEDIE LA HECTAR: 77--1144 ttoonnee//hhaa

CANTITATE DE ZAHÃR ACUMULAT: 225500--227700 gg//ll

TÃRIE ALCOOLICÃ: 1111--1122,,55%% vvooll.. aallcc..

CULOARE: ggaallbbeenn--ppaaii

AROMA: aarroommaa ssppeecciiffiiccãã ddee mmuussccaatt

GUST: mmuussccaatt ((ttããmmââiiooss)),, mmiieerree,, fflloorriiddee ssaallccââmm

POTENÞIAL DE MATURARE: 22--33 aannii


RREE

TTAA

IILL// DD

EEGG

UUSS

TTÃÃ

RRII ..RR

OO

LEGENDÃ

SSuubb 5500 ddee ppuunnccttee – nu îl recomandãm în niciun caz

ÎÎnnttrree 5500 ººii 5599,,99 ddee ppuunnccttee – pãrerea noastrã este sã nu-l bei

ÎÎnnttrree 6600 ººii 6699,,99 ddee ppuunnccttee – de bãut doar dacã eºti nevoit

ÎÎnnttrree 7700 ººii 7799,,99 ddee ppuunnccttee – vin de calitate peste medie, dar mare atenþie la preþ

ÎÎnnttrree 8800 ººii 8899,,99 ddee ppuunnccttee – vin pe care poþi sã-l recomanzi ºi altora

ÎÎnnttrree 9900 ººii 9944,,99 ddee ppuunnccttee – vin remarcabil

ÎÎnnttrree 9955 ººii 110000 ddee ppuunnccttee – vin excepþional, cu care te întâlneºti rareori în viaþã

DRY MUSCAT, JIDVEI „FATA ÎN IARBÃ“2008DOC-CMD Jidvei

12% vol. alc., demisec

PPrroodduuccããttoorr:: Jidvei

Tipic, floral, dar cu un deficit la capitolulintensitate. Este un vin curat, cu un corpsubþire ºi o aciditate de coajã de lãmâie.Finalul vine cu tonuri de sâmburi de mãr,caise verzi ºi trandafiri, ceea ce îl reco-mandã ca vin de gastronomie. Crocant,firesc, agreabil.

PPrreeþþ:: 14,59 lei74

de puncte

MUSCAT OTTONEL, VAL DUNA 2008 IG Colinele Dobrogei

12,5% vol. alc., demisec

PPrroodduuccããttoorr:: Carl Reh Winery

Culoare strãlucitoare, cu reflexii verzui.Aromele sale sunt mai discrete, amintindprietenos de drojdii, flori albe ºi citrice,dar cu niºte iuþiri de sulf. Gustul este uºorcitric, mineral ºi prietenos, cu senzaþiidulci de flori albe. Vioi, prietenos, cu unbun echilibru zahãr-aciditate.

PPrreeþþ:: 11,49 lei 72de puncte

DRY MUSCAT, DOMENIILE TOHANI 2008 DOC-CMD Dealu Mare Tohani

11,5% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Domeniile Viticole Tohani

Arome atipice, discrete ºi inexpresive, cuniºte tente florale, ºterse, dar curate. Dinpunct de vedere gustativ stã bine, estevinos, cu o aciditate ce se simte în toatefazele gustului ºi cu senzaþii dulci de prunealbe.


MUSCAT OTTONEL, JIDVEI 2007DOC-CT Jidvei

12% vol. alc., demidulce

PPrroodduuccããttoorr:: Jidvei

Nasul este dominat de drojdii de refer-mentare, inexpresiv ºi atipic. Gustul uºorefervescent are niºte amprente de merebãtute ºi caise verzi. Fãrã corp, cu toate cãeste dezechilibrat de zahãrul în exces, esteamãrui pe final.

PPrreeþþ:: 18,75 lei

67de puncte

MUSCAT OTTONEL, CRAMA ÞELNA 2008 DOC-CMD Alba Iulia


PPrroodduuccããttoorr:: Crama Þelna

Arome sulfuroase, cu note de bomboane ºimere. Este un vin scurt, subþire, careîncearcã sã acopere fãrã succes defecteleprin senzaþiile dulci. Tonuri gustativedezagreabile, de lemn ºi mucegai ºi post-gust acid, foarte vulgar.


MUSCAT OTTONEL, CASA VRANCEA – 1949, 2004 DOC-CMD Coteºti

12,5% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Vincon Vrancea

Scurt, fãrã corp, astringent. Aromele saleflorale poartã în ele un început de oxidareºi niºte note vulgare. Gustul nu se ridicãcalitativ mai sus decât nasul, fiind la fel devulgar, citric, lipsit de corp, cu note decearã topitã ºi final acru-amãrui. Aniitrecuþi peste el i-au dãunat.

PPrreeþþ:: 25 de lei61

de puncte

MUSCAT OTTONEL, VINIA IAºI

DOC-CMD Iaºi


PPrroodduuccããttoorr:: Vinia Iaºi

Culoare apropiatã de cea a berii. Este oxi-dat, reductiv, dominat de note foarte dulcide miere. Este un vin cu calitãþi îndoiel-nice, dar foarte apreciat de mulþi dintreromâni, din cauza excesului de zahãr.


57de puncte

MUSCAT OTTONEL, ROMANIAN CLASSIC

IG Dealurile Vrancei


PPrroodduuccããttoorr:: Rovinex/Vinexport Focºani

Acest vin aduce ceva în premierã: este primul vin degustat de editoriiVinul.Ro care are arome, atât în nas, cât ºi în gust, de cenuºã. Gustul este vulgar, mucegãit, cu tonuri bâhlite ºi aciditate ridicatã. De-a dreptul jenant,chiar ºi la acest preþ.


DRY MUSCAT, PASÃREA MÃIASTRÃ 2008DOC-CMD Dealu Mare, Urlaþi


PPrroodduuccããttoorr:: Domeniul Viticol Dealu MareUrlaþi

Un vin dezagreabil, cu note aromatice detranspiraþie, reductive. Gustul este bâhlit,cu senzaþii dulci ºi cu note citrice, saponificate. Finalul gustativ vine cu tonuri de citrice fermentate, iar aciditatea îl face greþos.


de puncte

MUSCAT OTTONEL, BUCIUM

DOC-CMD Iaºi, Bucium


PPrroodduuccããttoorr:: Bucium

Culoare galben-auriu, cu tente rozalii ºi arome de bomboane, violete ºi albuº de ou, încadrate de puternice tonuri violete. Gust dulce, de apã de trandafiri, în care alcoolul nu se simte, te face sã teîntrebi câtã legãturã a avut acest vin cu strugurii.


MUSCAT OTTONEL, VAL DUNA 2007 IG Colinele Dobrogei


PPrroodduuccããttoorr:: Carl Reh Winery

Arome reductive de varzã muratã, citrice ºisulf. Gustul fãrã forþã este dominat desenzaþii dulci aflate în dezechilibru cuaciditatea foarte citricã ºi înþepãtoare. Unvin subþire, vulgar ºi greþos.

PPrreeþþ:: 12,10 lei (Carrefour)

57de puncte

MUSCAT OTTONEL, DOMENIILE SÃHÃTENI 2007 DOC Dealu Mare


PPrroodduuccããttoorr:: Domeniile Sãhãteni

Culoarea galben-auriu, spre brun, aratã cãvinul a avut suferit în urma depozitãrii.Nas reductiv, cu note de flori, sub care seascund tonuri de transpiraþie, sãrate. Înprima fazã gustul este sãrat, mineral, iarapoi se transformã în amãrui-metalic.Un vin îmbãtrânit, cu final acid, vulgar.


de puncte

MUSCAT OTTONEL, VIÞÃ ROMÂNEASCÃ2006 IG Dealurile Vrancei



Arome îmbãtrânite, saponificate, în caremai poþi distinge niºte note floral-mie-roase, dar nu foarte intense. Atacul estefoarte dulce, dar apoi se transformã în sen-zaþii gustative acriºoare. Un vin reductiv,vulgar, cu un final uºor neplãcut, desâmbure de mãr.


de puncte


RREE

TTAA

IILL//

DDEE

GGUU

SSTT

ÃÃRR

II..RR

OO

Pare sã fie soiul care îndeplineºtetoate condiþiile de popularitate înrândul consumatorilor români.Este aromat, lejer, puþin pretenþi-os (în sensul cã nu solicitã preamult efort pentru a fi înþeles decãtre consumator), ºi, cel maimare atu al lui este cã se vinificãde cele mai multe ori dulce, lucrucel face atractiv atât pentru bãr-baþi, cât (mai ales!) pentru femei.Atunci oare de ce bãutorii preten-þioºi nu se prea dau în vânt dupavinurile din soiul Tãmâioasã ro-mâneascã disponibile în modobiºnuit în retail?

VALENTIN CEAFALÃU

Rar se nimereºte sã descoperi perafturile marilor magazine un exemplude Tãmâioasã atât de valoros încât sãmerite pãstrat în vinoteca, de regulãoferta disponibiã aici adresându-semai degrabã gusturilor nepretenþioase.14 vinuri Tãmâioasã româneascã au fostatent analizate de editorii Vinul.Ro, încadrul unei degustãri desfãºurate în

orb. Cumpãrãturile pentru aceastãsesiune de degustare au fost fãcute înîn supermarketuri ºi magazine specia-lizate, preþurile de raft ale vinurilorvariind de la 6,99 la 39 de lei. Medianotelor date de noi este 64,4 puncte,la mijlocul categoriei „vinuri de bãut,doar dacã eºti nevoit”.

Cu mici excepþii, se poate observacã trendul de vinificare al acestui soieste cãtre dulce ºi demidulce, celedouã probe vinificate sec analizate denoi prezentându-se destul de bine. Încazul acestora, notele dulci-mieroaseau fost înlocuite de tonuri de acid-ci-trice, care de multe ori nu rezoneazãperfect cu tonurile parfumate ale aces-tui soi. Cel mai valoros vin Tãmâioasãromâneascã din cele analizate de noi afost Prince ªtirbey 2008 (79 de punc-te, la limita de sus a categoriei „vinuripeste medie, dar atenþie la preþ”), dul-ce, un vin elegant, plãcut, cu un gustdominat de senzaþii dulci de miere ºipetale de trandafiri. El a fost urmat decãtre singurele vinuri seci din aceastãdegustare, Prince ªtirbey 2007 (75 depuncte) ºi Domeniul Coroanei Segar-

cea 2008 (74 de puncte), vinuri ele-gante, curate ºi plãcute, cu o prospeþi-me aparte datã de aciditate.

Punctaje peste pragul de 70 depuncte au mai obþinut Cotnari 2005,Domeniile Tohani 2008, 7 Pãcate

2006, toate vinificate dulce, cu un bunechilibru între zahãrul rezidual ºiaciditate ºi cu o construcþie aromaticãbunã. O caracteristicã comunã a aces-tor trei vinuri este aceea cã sunt vinuripopulare, necomplicate, cu mare tre-cere la public.

Sub pragul de 70 de puncte au fostîncadrate ºapte vinuri, majoritatea fiinddepunctate pentru notele vulgare, lipsãde tipicitate, dar mai ales pentrudezechilibrul dat de cantitatea de zahãrrezidual. În ceea priveºte vinurile punc-tate sub pragul de 60 de puncte, nusuntem siguri dacã nu cumva au fostvictimele unei pãstrãri nefavorabile(manipulare, transport) sau pur ºi sim-plu sunt accidente de vinificare. Acestlucru este valabil ºi pentru o mare partedintre „concurenþii” din categoria cupunctaje între 60 ºi 69 de puncte, cate-goria „vinuri de bãut, doar dacã eºtiobligat”. O altã meteahnã a acestor dinurmã vinuri (sau a producãtorilor lor)este aceea cã pe sub notele excesiv dedulci se ascund defecte flagrante, careîntr-un fel sau altul tot reuºesc sã searate degustãtorului.

Tãmâioasã româneascã, aromele simple ale unui soi complicat

PROFIL DE SOI

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ

ORIGINI: îînn ssuudduullGGrreecciieeii aannttiiccee,, eellffiiiinndd aapprreecciiaatt ddeeccããttrree ttooaattee ppooppooaarreelleeaaffllaattee îînn bbaazziinnuullMMããrriiii MMeeddiitteerraannee

PRODUCÞIE MEDIE LA

HECTAR: 55--1111 ttoonnee//hhaa

CANTITATE DE ZAHÃR ACUMULAT:220000--221100 gg//ll

TÃRIE ALCOOLICÃ: 1111--1122,,55%% vvooll.. aallcc..

CULOARE: ggaallbbeenn--aauurriiuu

AROMA: mmiieerree,, fflloorrii ssããllbbaattiiccee,, fflloorriiddee ssaallccââmm,, fflloorrii ddee tteeii,, bbuussuuiioocc

GUST: mmiieerree,, mmuussccaatt,, ffaagguurree ddeemmiieerree

POTENÞIAL DE MATURARE: 66--88 aannii


RREE

TTAA

IILL// DD

EEGG

UUSS

TTÃÃ

RRII ..RR

OO

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, PRINCE ªTIRBEY 2008IG Dealurile Olteniei12% vol. alc., dulce

PPrroodduuccããttoorr:: Agricola ªtirbey

Nasul uºor efervescent etaleazã arome dedrojdii ºi flori de salcâm, trimiþând mai multcãtre profilul aromatic al unui SauvignonBlanc. Vin elegant, plãcut, cu un gust do-minat de senzaþiile dulci de miere ºi petalede trandafiri. Echilibrul bun, dat de aci-ditate îi conferã ºi o prospeþime aparte.

PPrreeþþ:: 39 de lei 79de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, PRINCE ªTIRBEY 2007IG Dealurile Olteniei13% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Agricola ªtirbey

Un vin elegant ºi curat, care în nas estedominat de arome de drojdii (pâineproaspãtã), ce acoperã notele florale. Sedezvoltã armonios, tuºele de mãr verde ºicorcoduºe verzi completând tonurile citricedin gust. Finalul este lejer, citric ºi sucu-lent.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, DOMENIUL COROANEI SEGARCEA2008DOC-CT Segarcea13,5% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Domeniul Coroanei Segarcea

Culoare galben-verzui, cu tente gri. Aro-me lejere, de drojdii ºi flori albe de câmp.Gustativ este destul de bine structurat, cunote intense de citrice, flori de salcâm ºimiere, însã aciditatea lasã pe final osenzaþie amãruie, de sâmburi de mãr.

PPrreeþþ:: 29 de lei74

de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, DOMENIILE TOHANI 2008DOC-CMD Dealu Mare Tohani

11,5% vol. alc., dulce


Un vin surprizã, cu arome proaspete decitrice ºi flori, curat, cu tonuri minerale.Gustul dulce aminteºte de piersicile coapteºi miere de salcâm ºi trandafiri, ºi cu toatecã are din belºug, zahãrul rezidual estebine acoperit de aciditate. Finalul esteuºor efervescent.


de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, 7 PÃCATE 2006IG Dealurile Huºilor



Un vin popular cu arome de miere ºifructe galbene, uºor fermentate. Gustuldulce, uºor iodat, are o oarece astringenþãºi amãrealã, dar aceste caracteristici îl þinîncã în viaþã. Pe final se simte o amãrealãde sâmbure de mãr.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃCOTNARI

11% vol. alc., dulce

PPrroodduuccããttoorr:: Vinia Iaºi

Culoare sa vireazã spre chihlimbariu, iar aromele sale amintesc de miereazaharisitã. Un vin oxidat, dar care mai are niºte tonuri aromatice de stafide ºi miere. Fãrã nerv, cu un atac acid ºi finalzaharisit.


65de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, PREMIAT A MONSIEUR HENRISELECTION 2005IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: Casa de Vinuri Zoreºti

Arome neplãcute, bâhlite ºi gust mucegãit, dulce, cu o aciditate nespecificã.Este un vin dezmembrat, apos, cu un final acru.


64de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, PRINCIAR SPECIAL RESERVE

DOC-CMD Dealu Mare Tohani



Un vin cu un pic de corp, dar fãrãsusþinere aromaticã. De fapt aromele saleau virat cãtre tonuri fermentate de lactateºi fructe macerate. Gustul dulce devine dince în ce mai greþos din cauza lipsei acid-itãþii, anunþând un final foarte dulce.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, VALE VERDE 2007IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: Cramele Halewood

Notele reductive, cu urme de mucegai ºisulf denotã o oarecare lipsã de igienã ºiatenþie. Gustul îl mai salveazã cât de cât,pe lângã senzaþiile dulci aducând arome detrandafiri ºi o aciditate bunã. Finalul estedominat de notele de mucegai ºi celesulfuroase.

PPrreeþþ:: 9,2 lei (exclusiv Carrefour)62

de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, VIÞÃ ROMÂNEASCÃ 2006IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: SCDVV Pietroasa/VinconVrancea

Nasul este deteriorat de note de drojdie,saponificate ºi petale de trandafir fermen-tate. Gustul dulce poartã urme de muce-gai, iar pe lângã notele de prune afumateaduce o acrealã supãrãtoare. Un vin ciu-dat, sulfuros, cu probleme de igienã.


de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, VINCON VRANCEA

IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: SCDVV Pietroasa/VinconVrancea

Un vin neplãcut în toate etapele gustative.Aromele sale sunt saponificate, cu tente debomboane ºi citrice. Gustul vulgar poartãamprente dure amãrui-mucegãite de lemnde budanã. Este sãlciu, prãfos, iar fi-nalul, amãrui, cu note vegetal-reductive.


de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, PRAHOVA VALLEY RESERVE 2006IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: Cramele Halewood

Sub tonurile de miere ºi flori de salcâm se ascund niºte note reductive, iodate.Vinul nu spune foarte multe lucruri, este inexpresiv, plat, iar gustul dulce areniºte accente vulgare. Finalul este tern,obosit.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, COTNARI 2005DOC-CIB Cotnari, 11,5% vol. alc., dulce

PPrroodduuccããttoorr:: Cotnari România

Cu toate cã au trecut aproape cinci anipeste el, vinul stã în picioare, etalând niºtearome plãcute, populare, de miere, petalede trandafiri, cireºe galbene ºi fructe confi-ate. Are un bun echilibru zahãr-aciditate,ultima caracteristicã aducându-i ºi niºtenote mai verzi, vegetale, de cârcei deviþã de vie.


de puncte

TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ, PIETROASA 2006IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: Bachus SA

Culoarea acestui vin este galben-arãmie,iar aromele ce amintesc de dulceaþaacadelelor ºi miere, pãtate de tonuriintense de mucegai, par uºor sintetice. Unvin subþire, fãrã atac sau corp, uºor nenat-ural. Apã, zahãr, aromã ºi culoare!


LEGENDÃSSuubb 5500 ddee ppuunnccttee – nu îl recomandãm în niciun caz

ÎÎnnttrree 5500 ººii 5599,,99 ddee ppuunnccttee – pãrerea noastrã este sã nu-l bei

ÎÎnnttrree 6600 ººii 6699,,99 ddee ppuunnccttee – de bãut doar dacã eºti nevoit

ÎÎnnttrree 7700 ººii 7799,,99 ddee ppuunnccttee – vin de calitate pestemedie, dar mare atenþie la preþ

ÎÎnnttrree 8800 ººii 8899,,99 ddee ppuunnccttee – vin pe care poþi sã-l recomanzi ºi altora

ÎÎnnttrree 9900 ººii 9944,,99 ddee ppuunnccttee – vin remarcabil

ÎÎnnttrree 9955 ººii 110000 ddee ppuunnccttee – vin excepþional, cu care te întâlneºti rareori în viaþã


RREE

TTAA

IILL//

II NNTT

EERR

VVIIUU

Deschis la sfârºitul anului trecut,magazinul Patria Vinum a reuºitsã dea o nouã definiþie comerþuluicu vinuri neîmbuteliate dinBucureºti, propunând concepte demarketing inedite, precum „Vinul la Pompã” sau „Vinul la Hartã”. Cu toate cã estenou în aceastã branºã, am apelatla Tiberiu Duma, coacþionar PatriaVinum, pentru a discute desprecomeþul cu vin vrac, proiecteviitoare, încercând în acelaºi timpºi un portret al consumatoruluicãruia se adreseazã.

VALENTIN CEAFALÃU

VViinn vvããrrssaatt ººii mmaaii aalleess „„llaa ppoommppãã””.. NNuu ssuunnãã uuººoorr ppooppuullaarr,,mmuunncciittoorreesscc?? Deºi ne-am gândit cã „Vin la Pom-

pã” ar putea suna uºor suburban, amconsiderat cã în combinaþie cu „Vin laHartã” se poate crea un nou conceptreferitor la vinul vãrsat. În altã ordinede idei, totul depinde de perspectivadin care privim lucrurile: în orice situ-aþie, vinul ajunge sã fie degustat, totvãrsat fiind.

CCuumm ppooþþii aattrraaggee ccoonnssuummaattoorruullccããttrree vviinnuull vvããrrssaatt?? Existã o categorie de consumatori

obiºnuiþi cu acest concept. Sunt clien-

þii diverselor magazine de vin vãrsat -aºa numitele „crame“ pe care le gãsimîn general în pieþe, pe care încercãm sãîi atragem printr-un raport preþ-cali-tate foarte atractiv. Este evident cã celcare s-a obiºnuit sã bea licoareanumitã vin la 3,5 lei va deveni cu greuclientul nostru.

Însã Patria Vinum doreºte sã atin-gã ºi un alt segment de consumatori,

cu venituri medii ºi chiar spre mari,care evalueazã ºi apreciazã - în ultimiiani tot mai mult - ceea ce consumã. Seorienteazã tot mai mult cãtre alimenteºi bãuturi produse natural, fãrã aditivisau conservanþi. Vinurile noastre ne-îmbuteliate sunt într-adevãr de ex-cepþie, alese cu mare grijã - ºi spunasta fãrã modestie, având în vedereefortul constant depus în selecþia lor -

ºi reprezintã de fapt vinuri îmbutelia-bile. Preþul nostru scoate în evidenþãeconomia ce o poate face consuma-torul, scapând de preþul sticlei, dopu-lui, al capiºonului etc.

PPrriinn ccee mmiijjllooaaccee ppooþþii aattrraaggee uunnaassttffeell ddee cclliieenntt?? CCee ooffeerriiþþii îînn pplluussffaaþþãã ddee ccoonnccuurreennþþãã??Sincer, am învãþat în ultimele luni

foarte multe despre retail, eu veninddin zona „business to business” în in-dustria telecomunicaþiilor. E un do-meniu destul de dificil prin multitudi-nea detaliilor de care trebuie sã þiicont. Majoritatea mijloacelor utilizateîn atragerea clienþilor sunt cam ace-leaºi, indiferent de produsul pe care îlvinzi în magazin. Sã recunoaºtem,dacã existã o primã meserie din lume,aºa existã ºi o primã afacere din lume:comerþul en detail.

Pe lângã ofertele clasice gen „lacinci litri de vin mai primeºti unulgratuit“, sau discount 10% dacã reviiîn magazin în decurs de o sãptãmânã,am mai introdus programul „Vin deziua ta“ prin care de ziua ta vii cubuletinul în magazinele Patria Vinumºi primeºti un discount egal în pro-cente cu anii pe care îi împlineºti (ex.:30 ani = 30%). E distractiv!

În plus, întreaga idee Patria Vinumeste conceputã sã se diferenþieze în pia-þã. Iar aceasta este cheia programatã a

Patria Vinum„facelift“ pentru vinurile neîmbuteliate

PROMOÞII DISPONIBILE LA PATRIA VINUM

·· „„VViinn ddee zziiuuaa ttaa““ -- DDee zziiuuaa lluuii cclliieennttuull ppooaattee vveennii ccuu bbuulleettiinnuull îînn mmaaggaazziinneellee PPaattrriiaa VViinnuumm ººii vvaa pprriimmii uunn ddiissccoouunntt eeggaall îînn pprroocceennttee ccuu aanniiii ppee ccaarree îîii îîmmpplliinneeººttee..

·· 1100%% îînn 77 zziillee -- CClliieennþþiiii PPAATTRRIIAA VVIINNUUMM ppoott iinnttrraa îînn ppoosseessiiaauunnuuii VVoouucchheerr llaa ffiieeccaarree bboonn ffiissccaall eemmiiss îînn aacceeaassttãã ppeerriiooaaddãã,, pprriinnaapplliiccaarreeaa ssttaammppiilleeii 1100%% DDIISSCCOOUUNNTT ppee vveerrssoo bboonnuulluuii ffiissccaall..

·· CClliieennþþiiii ccaarree aauu iinnttrraatt îînn ppoosseessiiaa rreevviisstteeii PPaattrriiaa VViinnuumm ppoott ddeeccuuppaa uunn CCuuppoonn ddee RReedduucceerree ccuu aajjuuttoorruull ccããrruuiiaa pprriimmeesscc uunnlliittrruu ddee vviinn ggrraattiiss llaa ffiieeccaarree 55 lliittrrii ccuummppããrraaþþii

La inaugurare, Bianca Drãguºanu, cunoscutã ºi ca „Blonda lui Bote“, a testat personalpompa de vin alãturi de Tiberiu Duma

da succesul magazinelor, combinaþiadintre „Vin la Pompã”, „Vin la Hartã”,„Vin Oriunde” ºi vor mai urma.

CONSUMATORII ÞINTÃ

DDee ffaapptt,, ccuumm aarraattãã ccoonnssuummaattoorruullddee vviinn vvããrrssaatt?? SSee ppooaattee vvoorrbbii ddee uunnpprrooffiill aall aacceessttuuii ttiipp ddee cclliieenntt??Aºa cum am mai spus existã un

profil al consumatorului din oraº (ºiaici vorbim în primul rând deBucureºti): venituri mici spre medii,obiºnuit cu vinul mai mult sau maipuþin îndoielnic, mulþi dintre cei careposedã o micã vie la þarã, iar vinulpropriu se terminã dupã sãrbãtori.

Prin vinurile pe care le comercial-izãm „la Hartã” ºi „la Pompã” încer-cãm sã extindem ºi sã atingem ºi o altãcategorie, cea cu venituri medii ºi maricare vor înþelege cã vinurile noastresunt 100% naturale, vinuri îmbutelia-

bile cu un gust puþin diferit faþã de celdin sticlã, þinând cont de lipsa con-diþionãrilor necesare în procesul deîmbuteliere.

DDee ccee aannuummee eessttee aattrraass aacceessttaa?? DDeepprreeþþuurrii mmiiccii,, ddee gguusstt,, ddee sseerrvviicciiii??Cum ar veni... fiecare cu treaba lui.

Avem clienþi care vin din Pipera cumaºini deosebite ºi care cumpãrã unBIB de 20 de litri din vinul preferat, îlþin în garaj ºi îºi toarnã câte o carafã lamasa de searã. Aceºtia apreciazã gus-tul ºi conceptul ºi cred cã nu prea înþe-leg care e treaba cu preþul de 8,5 lei/li-tru. Alþi clienþi au avut un mic ºoccând au intrat prima datã în magazin.Parcã nu le veneau sã calce pe podeaualucioasã, vopsitã epoxidic, trezindu-sefata în faþã cu o pompã lucioasã, deinox, cu afiºaje electronice, iar mai în-tr-o parte o mare hartã a României,inundatã într-o luminã caldã. Pânã laurmã au îndrãznit, au întrebat de ceaºa scump vinul, s-au lãmurit ºi audevenit clienþi fideli, mirându-se încontinuare cã nu îi mai doare capul adoua zi.

FÃRÃ RECLAMÃARÞÃGOASÃ

EEssttee ddiissppuuss ssãã ssee „„uuppggrraaddeezzee““cclliieennttuull ddee vviinn vvããrrssaatt llaa vviinnuullîîmmbbuutteelliiaatt??Nu cred cã poate fi vorba de un up-

grade sau un downgrade. E vorba de o

stare de spirit. Dacã te duci în vizitã lasoacra de ziua ei, sau îi faci un cadouºefului, cu siguranþã vei alege o sticlãde vin arãtoasã în bugetul preferat.Dacã te duci cu prietenii la pescuit saula un chef vei alege sã rãceºti câþivalitri din vinul de la „Hartã” sau de la„Pompã”. La fel poþi face ºi dacã staiacasã ºi obiºnuieºti sã bei un pahar de

vin bun la masã. Nu trebuie neapãratsã intri în supermarket ºi sã te scarpi-ni în creºtet, uimit de diversitateaofertei ºi a preþurilor, întrebându-tedacã de data asta vei nimeri un vin maibun ca celãlalt, de acum o sãptãmânã.

ªªttiiuu ccãã aaþþii eeddiittaatt uunn zziiaarr,, îînnttrr--uunn ttiirraajj ddee mmaassãã,, ppeennttrruu pprroommoovvaarreeaa mmaaggaazziinnuulluuii.. UUnnddee aa ffoosstt ddiissttrriibbuuiitt ººii ccee aaccoonnþþiinnuutt?? CCaarree aa ffoosstt ffeeeedd--bbaacckk--uullccoonnssuummaattoorriilloorr??Într-adevãr am editat ceva, e greu

sã-i spui ziar, eu aº prefera sã o nu-mesc „gazetuþã“. Am tipãrit 110.000exemplare ºi le-am distribuit gratuitîn cutiile poºtale din zonele de pro-ximitate ale celor douã magazine:Militari, Drumul Taberei, Panteli-mon ºi Titan.

În fiecare dintre numere vom re-zerva un spaþiu special destinat unuivin precum ºi poveºtii din spateleacestui vin - pe scurt un spaþiu dedicatunuia dintre furnizori. Nu am dorit sãagresãm potenþialul client cu o recla-

mã arþãgoasã, de care poate s-a ºi sã-turat. Am dorit sã-i arãtãm cã vrem sãîmbrãcãm conceptul nostru într-o po-veste frumoasã, despre vinuri bune ro-mâneºti, la preþuri corecte.

ªªii ttoottuuººii,, îînn ggeenneerraall,, ssee ssppuunnee ccããvviinnuull vvããrrssaatt eessttee mmaaii ssllaabb ccaalliittaattiivvddeeccââtt vviinnuull îîmmbbuutteelliiaatt ººii ccãã sseeaaddrreesseeaazzãã bbããuuttoorriilloorr ddee ccaalliittaatteemmaaii îînnddooiieellnniiccãã...... Revin la ideea de vãrsat. Ca sã

ajungã în sticle vinul e vãrsat. În acestproces de îmbuteliere mai suferã ºicâteva condiþionãri care îi pot alteraparfumul, culoarea, prospeþimea - nue o regulã. La noi, la Patria Vinum îlavem în starea lui naturalã, înainteaprocesului de îmbuteliere. Iar clienþiiîncep sã aprecieze asta, mai ales cã pelângã faptul cã e bun ºi curat, are ºi unpreþ corect.

„„DDaaccãã ttee dduuccii îînn vviizziittãã llaa ssooaaccrrãã ddee zziiuuaa eeii,, ssaauu îîii ffaaccii uunn ccaaddoouu ººeeffuulluuii,, ccuu ssiigguurraannþþãã vveeii aalleeggee oo ssttiiccllããddee vviinn aarrããttooaassãã îînn bbuuggeettuullpprreeffeerraatt.. DDaaccãã ttee dduuccii ccuu pprriieetteenniiii llaa ppeessccuuiitt ssaauu llaa uunn cchheeff vveeii aalleeggee ssãã rrããcceeººttii ccââþþiivvaa lliittrrii ddiinn vviinnuull ddee llaa ««HHaarrttãã»» ssaauu ddee llaa ««PPoommppãã»»

„„PPrreeþþuull nnoossttrruu ssccooaattee îînn eevviiddeennþþãã eeccoonnoommiiaa ccee oo ppooaattee ffaaccee ccoonnssuummaattoorruull,,ssccaappâânndd ddee pprreeþþuull ssttiicclleeii,, aall ddooppuulluuii,, aall ccaappiiººoonnuulluuii eettcc..

„„PPaattrriiaa VViinnuumm ddoorreeººttee ssãã aattiinnggãã ººii uunn aalltt sseeggmmeenntt ddee ccoonnssuummaattoorrii,, ccuu vveenniittuurriimmeeddiiii ººii cchhiiaarr sspprree mmaarrii,, ccee eevvaalluueeaazzãã ººii aapprreecciiaazzãã -- îînn uullttiimmiiii aannii ttoott mmaaii mmuulltt --cceeeeaa ccee ccoonnssuummãã


RREE

TTAA

IILL//

CCOO

MMPP

AANN

IIII

Titlul de „companie-gigant“, de “principal jucãtor” pe piaþa vinului impune anumite reguli,obligaþii. Nu mai este nici unsecret cã societatea Cotnari senumãrã printre cei mai puterniciproducãtori de vinuri de la noi.Secretul acestui succes derivã,potrivit lui Rãzvan Serghiuþã,director Cotnari, din conlucrareamai multor factori precum tradiþia,renumele, intuiþia, investiþiile, terroir-ul. Acestora li se alãturãportofoliul format în exclusivitatedin soiuri autohtone.

VALENTIN CEAFALÃU

CCeell mmaaii vvâânndduutt vviinn aallbb.. CCeell mmaaiipprreemmiiaatt.. CCaarree eessttee sseeccrreettuull ccoommppaanniieeii CCoottnnaarrii??Tradiþia la Cotnari este, fãrã doar

ºi poate, un mare atu. O podgorie careare în spate un istoric de mii de ani, cuo dezvoltare de amploare, bineînþelescã prezintã avantaje incontestabile faþãde competitori. Fiecare vin are o po-veste ºi, cu cât povestea are rãdãcinimai adânci, cu atât este mai interesan-tã ºi apreciatã. Dar asta nu înseamnãcã trãim în trecut. În ultimii ani, laCotnari s-au fãcut investiþii de aprox-imativ 20 milioane de euro în plantaþiide viþã - peste 700 ha, tehnologie mo-dernã pentru vinificaþie, în concor-danþã cu ce se foloseºte la nivel mon-dial, utilaje agricole, modernizãri alecombinatului, mãrirea ºi moderniza-rea capacitãþilor de stocare, practic totce înseamnã proces tehnologic.

CCaarree ssuunntt ffaaccttoorriiii ccaarree aauu iinnfflluueennþþaatt aacceeaassttãã rreeuuººiittãã??OOaammeenniiii,, tteerrrrooiirr--uull,, tteehhnnoollooggiiaa??Ne place sã credem cã renumele,

istoria ºi tradiþia sunt principalii fac-tori care participã la formarea bran-dului Cotnari. De asemenea, porto-foliul nostru este format doar dinsoiuri româneºti, lucru ce ne difer-enþiazã de alte podgorii, ca sã nu maivorbim cã deþinem ºi douã soiurispecifice podgoriei: Grasa de Cotnariºi Frâncuºa. La cei enumeraþi, aº maiputea sã adaug modernizãrile deultimã generaþie, suprafaþa de viþãdeþinutã (1.500 de hectare), terroir-ul,specialiºtii. Toate acestea ne desprindde restul concurenþei. Noi am datstartul ºi am plecat în cursã, pro-

vocând în acest fel ºi concurenþa sã neurmeze.

ÎÎnnttrr--oo ppiiaaþþãã îînn ccrreeººtteerree ººii îînn pplliinnpprroocceess ddee gglloobbaalliizzaarree,, mmaaii aauussooiiuurriillee ttrraaddiiþþiioonnaallee vvrreeoo ººaannssãã??Frâncuºa este un soi specific pod-

goriei Cotnari ºi acest mare avantajtrebuia fructificat la maxim. Antici-pând o migrare a consumului de la vi-nul dulce spre cel sec ºi demisec, com-pania a decis cã trebuie acordatã maimultã atenþie acestui vin. Ca atare, înultimii cinci ani am început sã lucrãmla imaginea Frâncuºei. Nu a fost uºoa-rã concurenþa cu celelalte vinuri seci,Cotnariul fiind recunoscut în trecutpentru vinuri dulci, însã, cu multãmuncã la imagine ºi calitate, au venitºi rezultatele, încununate cu medaliade aur de la Berlin, la concursul deanul trecut. Campaniile de promovare

îþi scot în evidenþã un produs, prin eleîl faci cunoscut.

LLaa ccee ssuummãã ss--aauu rriiddiiccaatt iinnvveessttiiþþiiiilleeddiinn uullttiimmii aannii llaa CCoottnnaarrii ººii îînn cceeaauu ccoonnssttaatt eellee??Cu toate cã anul 2009 a fost unul

mai puþin facil financiar, companiaCotnari a gãsit resursele financiarepentru a continua programul investi-þional demarat în 2008, în ceea ce pri-veºte mãrirea capacitãþilor de depozi-tare. De asemenea, am continuat pro-gramul de înfiinþare a noi suprafeþe cuviþã de vie, anul acesta fiind plantate240 ha. Programul investiþional nu s-aoprit însã aici: au fost dotate douã noiferme viticole, pe a cãror suprafeþe aufost înfiinþate plantaþii noi în urmã cu1-2 ani. Per total, aceste investiþii audepãºit 8.500.000 euro.

PPee vviiiittoorr,, vvãã bbaazzaaþþii ppee ccoonnsseerrvvaa--ttoorriissmmuull ccoonnssuummaattoorriilloorr rroommâânniissaauu iinntteennþþiioonnaaþþii ssãã aabboorrddaaþþii ººii uunnaalltt ssttiill,, ssãã aattaaccaaþþii ººii aallttee sseeggmmeenntteeddee ccuummppããrrããttoorrii,, ccuu aallttee pprroodduussee??Noi am mers întotdeauna pe prin-

cipiul de a consolida poziþia unui pro-dus ºi apoi de a dezvolta produse noi.Considerãm cã în acest an putemcompleta gama de vinuri Cotnari cualte douã sau trei cupaje de vinuri,pentru a acoperi anumite niºe (eveni-mente, cluburi etc). Consumul a în-ceput sã migreze uºor de la vinul dulceºi demidulce - cãtre vinul sec ºi de-misec, dar proporþiile nu s-au schim-bat prea mult, aºa cã Grasa de Cotnari

rãmâne cel mai vândut vin românesc.Pentru a diversifica portofoliul,pãstrând tot soiurile romaneºti, anultrecut am plantat Feteascã neagrã ºiBusuioacã de Bohotin.

CCuumm aaþþii rreessiimmþþiitt ººii ccee mmããssuurrii aauu ffoosstt lluuaattee ppeennttrruu ddiimmiinnuuaarreeaaeeffeecctteelloorr eeii??Criza economicã nu ºi-a pus am-

prenta asupra industriei vinului prinreducerea consumului. Dacã în ultimii4-5 ani s-au înregistrat progrese cali-tative ºi cantitative pe aceastã piaþã, înanul 2009 nu mai putem vorbi de unprogres cantitativ, ci de o oarecarestagnare.

Cât priveºte evoluþia calitativã, nicinu mai poate fi vorba în acest an, cimai degrabã putem vorbi de o invo-luþie. La nivelul întregii pieþe a vinuluise înregistreazã o orientare a consu-mului cãtre segmentul „low“.

Din culisele unuibest-seller

VINUL DE AUR

ÎÎnn uullttiimmiiii aannii vviinnuurriillee CCoottnnaarrii aauu pprriimmiitt 111111 mmeeddaalliiii ddee aauurr..PPeennttrruu aa cceelleebbrraa aacceeaassttãã rreeaalliizzaarreerreepprreezzeennttaannþþiiii CCoottnnaarrii aauu hhoottããrrââtt ssãã ddeemmaarreezzee uunn ccoonnccuurrss ccuu pprreemmiiii,,îînn uurrmmaa ccããrruuiiaa vvoorr ffii pprreemmiiaaþþii 111111 ppaarrttiicciippaannþþii.. CCoonnccuurrssuull sseeddeessffããººooaarrãã îînn ppeerriiooaaddaa 11 ffeebbrruuaarriiee ––3311 ddeecceemmbbrriiee 22001100,, iiaarr vvaallooaarreeaapprreemmiiiilloorr ssee rriiddiiccãã llaa ssuummaa ddee11..110000..000000 lleeii.. MMaaii mmuullttee ddeettaalliiii llaa wwwwww..vviinnuullddeeaauurr..rroo..

SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM//

DDEE

GGUU

SSTT

ÃÃRR

II..RR

OO

Vinuri între 40 ºi 130 de leiO regulã nescrisã a comerþuluiproclamã faptul cã nivelul calitãþiiprodusului trebuie sã fie directproporþional cu suma de bani pecare o scoþi din buzunar. Aceastãnormã este valabilã în principiu ºila vinuri, cu toate cã aici mai poþiîntâlni ºi „accidente” fericite.Tocmai pentru a descoperi aceste„accidente” fericite, Vinul.Ro aorganizat la sfârºitul lunii, larestaurantul Ginger din Bucureºti,o degustare de vinuri roºii super-premium, toate din import.

VALENTIN CEAFALÃU

Degustarea a fost una specialã, dinjuriu mai fãcând parte, pe lângã editoriVinul.Ro, prof. Viorel Stoian, oeno-logul Liviu Grigoricã, dr. ConstantinCroitoru, Marc Dworkin, managergeneral Bessa Valley, Cezar Filip ºiDoru Pencea, proprietari ai restauran-tului Ginger, precum ºi bloggerii AlinIoniþã, Dana Mihai, Rãzvan Jurca,Ionuþ Mihai ºi Mihnea Mironescu.

Cele 26 de vinuri au fost achizi-þionate din magazinele specializate, cupreþuri cuprinse între 37 ºi 127 de lei.Degustarea s-a desfãºurat în orb, vin-urile fiind împãrþite pe serii în funcþiede preþul de raft. Evaluarea s-a fãcuturmãrindu-se o fiºã de degustare ba-zatã pe modelul sugerat de Organiza-þia Internaþionalã Vitivinicolã (siste-mul celor 100 de puncte), principalelecriterii fiind aspectul vinurilor (lim-piditate, claritate), miros (intensitate,calitate ºi expresivitate), gust (intensi-tate, expresivitate, calitate ºi persis-tenþã) si o notã globalã. Aproape toateprobele din aceastã degustare se reco-

mandã ca vinuri de gastronomie ºi demeditaþie, care exceleazã prin comple-xitate ºi construcþie aromaticã ºi carepresupun atenþie din partea celui carele degustã.

Vinurile au fost împãrþite în trei ca-tegorii, pe trei paliere de preþ: 40-60de lei, 60-80 de lei ºi 80-130 de lei.Precizãm cã aceastã degustare nu s-adesfãºurat ca o competiþie între vinuri,între þãri sau producãtori. Prin acestdemers nu am vrut decât sã descope-rim vinurile cu cel mai bun raportpreþ-calitate, vinuri care sã ofere satis-facþia banului bine cheltuit, pe diversepaliere de preþ. Probele au fost aerisitecâteva ore în sticle, înainte de degus-tare, pentru a se „deschide“ ºi a se ex-prima, astfel, mai bine. Recomandabi-lã pentru aceastã categorie de produseeste aerarea în decantoare specializate.

Pe palierul 40-60 de lei, vinul cu celmai bun punctaj (84,2 de puncte) afost Merlot, Easy by ENIRA 2008, unvin sofisticat, cu o evoluþie gustativãprogresivã, cu un postgust intens ºicondimentat-taninos. De altfel, acestaa fost vinul cu cel mai bun raport preþ-calitate din toatã degustarea, preþul luide raft fiind 38 de lei. La câteva sutimide acesta a fost apreciat Cabernet byENIRA 2008 (84 de puncte), un vinelegant, cu o expresie aromaticã foartefrumoasã. În aceastã categorie de preþs-au mai remarcat ºi vinurile Tempra-nillo, Tobia Seleccion 2005 ºi un cupajde Shiraz ºi Viogner, Yalumba 2006.

În categoria 60-80 de lei s-au im-pus vinurile Cabernet Sauvignon,Errazuriz Max Reserva 2005 (88,3puncte – cel mai mare punctaj dinaceastã degustare), Merlot, CabernetSauvignon, Syrah, Petit Verdot,

ENIRA 2006 (88 de puncte) ºi Car-menere, Misiones De Rengo Cuvee2007 (84,1 puncte - cel mai bun ra-port calitate-preþ pe acest palier). Me-dia punctajelor obþinute de vinuriledin acest palier de preþ este 77,7puncte.

Analiza celei de-a treia categorii devinuri, cu preþuri de raft între 80 ºi130 de lei, a confirmat faptul cã vi-nurile mai sofisticate, mai lucrate,sunt ºi mai scumpe, acest palier depreþ având cea mai bunã medie, 80 depuncte. Cel mai apreciat concurent afost cupajul de Merlot, Cabernet

Sauvignon, Syrah ºi Petit Verdot,ENIRA Reserva 2006, care a primit87 de puncte. Acesta a fost urmat deCabernet Franc, Merlot, Le CupoleTrinoro 2005 (85,3 puncte – evoluþieimpecabilã la sticlã), Marzemino,Sangiovese, Cabernet Sauvignon,Ronchedone 2007 (84,6 puncte) ºiZinfandel, Beringer Clear Lake 2004(foarte bine construit, echilibrat întanini), punctat cu 82,2 puncte. Înconcluzie, o degustare mai mult decâtinteresantã. Pe pagina alãturatã puteþigãsi câteva dintre cele mai bine punc-tate vinuri, pe paliere de preþ.


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM// DD

EEGG

UUSS

TTÃÃ

RRII ..RR

OO

AU MAI FOST DEGUSTATE

DDoommaaiinnee dduu CCllooss ddeess FFeeeess 22000044 � LLee RRoocc ddeess MMaatteess 22000055 � CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, BBeerriinnggeerr KKnniigghhttss VVaalllleeyy 22000055 � RRoossssoo ddii MMoonntteeppuullcciiaannoo 22000077 � CChhaatteeaauu TTaannaaiiss OOlliivviieerr 22000055 � RReesseerrvvee ddee MMoonnssiieeuurr LLoouuiiss 22000066 � ZZiinnffaannddeell BBeerriinnggeerr FFoouunnddeerr’’ss EEssttaattee 22000055 � NNeebbbbiioolloo,, BBaarroolloo,, IIll PPoozzzzoo 22000044 � VVaalllleeggaarrcciiaa SSyyrraahh 22000044 � CChhaatteeaauu BBoonnnneett RReesseerrvvee BBoorrddeeaauuxx 22000011 � TTaammaayyaa RReesseerrvvee 22000011 � TToobbiiaa GGrraacciiaannoo 22000077 � SSaalleenntteeiinn RReesseerrvvee MMeerrlloott

MERLOT, EASY BY ENIRA 2008Bulgaria, Bessa Valley

14.5% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Bessa Valley Winery

Aromele de condimente ºi mirodeniiuscate din prima fazã a nasului îi dau unaer solemn, foarte sumbru, dar cu timpulse deschide dezvãluind note de fructeroºii. Atacul febril aruncã arome de fructeconfiate, cafea ºi piele, încadrate perfectde senzaþii dulci. Evoluþie gustativã pro-gresivã, cu un postgust intens ºi condi-mentat-taninos.

PPrreeþþ:: 38 de lei 84,2puncte

CABERNET SAUVIGNON, ERRAZURIZ MAX RESERVA 2005Aconcagua Valley


PPrroodduuccããttoorr:: Vina Errazuriz (Chile)

Intens ºi plin de vitalitate, un vin în carearomele vibrante de fructe roºii, vegetaleºi brusture integreazã perfect tonurile delemn. Nuanþele sangvinice foarte puter-nice îi conferã complexitate ºi rotunjime.Are o structurã aproape „atleticã”,exploziv în atac, constant în intensitate ºifoarte lung.


MERLOT, CABERNET SAUVIGNON,SYRAH, PETIT VERDOT, ENIRA RESERVA 2006Bulgaria, Bessa Valley



Arome foarte plãcute de piper, mirodeniiºi cutie de lemn, cu o rotunjire de zmeurãcoaptã. Tonurile dulci din atac acoperãnatural toatã senzaþia gustativã, dez-voltând note de fructe confiate. cu ocomponentã specialã, carnal-sangvinicã.Evoluþie explozivã, cãlduroasã ºi finalde curmale, smochine ºi piper.

PPrreeþþ:: 89 de lei

87de puncte

CABERNET SAUVIGNON, CABERNETBY ENIRA 2008Bulgaria, Bessa Valley



Note de coacãze negre ºi viºine roºii, uºormieroase, rãcorite de o senzaþie brustur-os-vegetalã. Senzaþiile dulci din gust îlrotunjesc, scoþând în faþã notele fructatede stafide ºi curmale, uºor condimentate.Un vin frumos, elegant, cu un atac mem-orabil.


MERLOT, CABERNET SAUVIGNON,SYRAH, PETIT VERDOT, ENIRA2006Bulgaria, Bessa Valley



Dacã nasul acestui vin pare uºor sobrudatoritã aromelor sale de condimente,mirodenii uscate, brusture ºi trufe, gustulevolueazã în altã direcþie, mult mai vioi,mai energic, cu senzaþii dulci în atac,evoluând echilibrat cãtre un final amplu,de curmale, cafea ºi piele.


CABERNET FRANC, MERLOT, LE CUPOLE TRINORO 2005Italia, Rosso Toscana I.G.T.


PPrroodduuccããttoorr:: Tenuta di Trinoro

Evoluþia impecabilã la sticlã i-a conferitacestui vin pe lângã aromele de stafide,curmale, coacãze negre ºi capuccino ºiniºte pigmentãri de iod, care îi dau un aersavant. Gustul echilibrat se deruleazã subauspiciile senzaþiilor dulci, rãcoritoare deviºine negre, prune ºi stafide, cu atingeride ciocolatã amãruie ºi tabac.


TEMPRANILLO, TOBIA SELECCION2005Spania, Rioja DOC

13.5 vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Bodegas Tobia

Cu toate cã la primul contact pare sub-þire, are o construcþie aromaticã foartebunã, elegantã, aducând un complex detonuri de viºinã amãruie, ciocolatã ºimirodenii exotice. Gustativ este echilibratºi susþinut de tanini uºor astringenþi, caredau senzaþii de mentã, curmale ºileuºtean uscat.


CARMENERE, MISIONES DE RENGOCUVEÉ 2007Chile, Rapel Valley


PPrroodduuccããttoorr:: Vina Misiones De Rengo

Un vin cu potenþial de pãstrare foartebun datoritã structurii impecabile ºi ataninilor foarte fermi. Arome intense, decondiment, piele ºi tabac ºi gust condi-mentat de o astringenþã uºoarã, dar nuneplãcutã. Însã, punctul forte al acestuivin este atacul foarte puternic, de viºinenegre ºi piper.


MARZEMINO, SANGIOVESE, CABERNETSAUVIGNON, RONCHEDONE 2007Italia, Benaco Bresciano Rosso I.G.T.

15% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Ca dei Frati

Prima nas este foarte închis, uºor iute, dehidrocarburi, dar cu timpul se deschidefrumos în tonuri de viºine negre ºi miro-denii, cu senzaþii fine de sâmburi de mãr.Gustul este intens, plãcut, dar cu oastringenþã verde. Aciditatea ºi structurafoarte bunã îl recomandã pentru pãstrat.


SHIRAZ, VIOGNER, YALUMBA 2006Australia de sud

14% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Yalumba winery Eden Valley

Note intense ºi plãcute ce amintesc debrusture, piele tãbãcitã, condiment, tutunºi vanilie. Aciditatea ridicatã conferã gus-tului un plus de prospeþime, dar pe finalîºi face simþitã prezenþa mai mult decât arfi nevoie.


SHIRAZ, MOURVEDRE, PENFOLDSBIN 2 2006Australia de sud


PPrroodduuccããttoorr:: Penfolds Wines

Notele aromatice calde de piper negruzdrobit ºi lemn sunt completate dearomele de scorþiºoarã ºi toporaºi.Aromatic nu este foarte intens, dar recu-pereazã prin complexitate, Gustul esteuºor dezechilibrat de aciditatea ridicatã ºitaninii verzi. Astringenþã taninoasã pefinal.


ZINFANDEL, BERINGER CLEAR LAKE2004California, Napa Valley


PPrroodduuccããttoorr:: Beringer Vineyards

Foarte bine construit aromatic vinul pre-zintã o paletã de arome ºi senzaþii foartevariatã. Dacã nasul etaleazã niºte notevegetale, de mãr verde, combinate cu sen-zaþii minerale, de condiment ºi lemn,gustativ vine cu note de coacãze negre,cuiºoare, vanilie ºi brusture. Cu toateacestea vinul este foarte bine construit,echilibrat în tanini.


82,2puncte

CCaatteeggoorriiaa 4400--6600 ddee lleeii CCaatteeggoorriiaa 6600--8800 ddee lleeii CCaatteeggoorriiaa 8800--113300 ddee lleeii

LLaa îînncceeppuuttuull lluunniiii ffeebbrruuaarriiee,, „„CCaassaa ddeeVViinnuurrii HHuuººii”” aa oobbþþiinnuutt 44 mmeeddaalliiii ddee aauurr ººiiuunnaa ddee aarrggiinntt ppeennttrruu cceellee ttrreeii vviinnuurrii ccuuccaarree aa ppaarrttiicciippaatt llaa ddoouuãã ccoommppeettiiþþiiii iinntteerr--nnaaþþiioonnaallee,, ddeessffããººuurraattee llaa OOddeessssaa ººiiMMoossccoovvaa..

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa 44--66 ffeebbrruuaarriiee,, aa aavvuutt lloocccceeaa ddee--aa zzeecceeaa eeddiiþþiiee WWiinnee && WWiinnee--mmaakkiinngg EExxhhiibbiittiioonn ddee llaa OOddeessssaa,, UUccrraaiinnaauunnddee aauu ppaarrttiicciippaatt ppeessttee 110000 ddee ccoommppaanniiiiddee pprrooffiill ddiinn EEuurrooppaa..

„„PPRROODDEEXXPPOO”” ss--aa ddeessffããººuurraatt llaaMMoossccoovvaa,, îînn ppeerriiooaaddaa 88-- 1122 ffeebbrruuaarriiee,, ººiieessttee lliiddeerruull eexxppoozziiþþiiiilloorr iinntteerrnnaaþþiioonnaallee ddeeiinndduussttrriiee aalliimmeennttaarrãã ddiinn RRuussiiaa,, aannuullaacceessttaa ddeessffããººuurrâânndduu--ssee cceeaa ddee--aa 1177--aa

eeddiiþþiiee..„„CCaassaa DDee VViinnuurrii HHuuººii”” aa ppaarrttiicciippaatt

llaa aacceessttee ddoouuãã eevveenniimmeennttee ccuu 33 ssoorrttii--

mmeennttee ddee vviinnuurrii ººii aa oobbþþiinnuutt ddiissttiinnccþþiiiippeennttrruu ffiieeccaarree dduuppãã ccuumm uurrmmeeaazzãã::� La Wine & Winemaking Exhibition2010, Odessa:

„FETEASCÃ REGALÃ“, vin alb sec dingama „Mihai Viteazul“ - MMeeddaalliiee ddeeAAuurr„ZGHIHARÃ DE HUºI“, vin sec din gama„DVH“- MMeeddaalliiee ddee AAuurr

� La „PRODEXPO” 2010, Moscova:„FETEASCÃ REGALÃ”, vin alb sec dingama „Mihai Viteazul” - mmeeddaalliiee ddeeAAuurr„ZGHIHARÃ DE HUºI“, vin alb sec dingama „DVH”- mmeeddaalliiee ddee AAuurr„FETEASCÃ REGALÃ” vin alb demidulcedin gama “DVH” - mmeeddaalliiee ddeeAArrggiinntt.


AADD

VVEE

RRTT

OORR

IIAALL

„Casa de Vinuri Huºi“ distinsã cu Aur ºi Argint

la competiþiile internaþionale


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM// EE

VVEE

NNIIMM

EENN

TT

Una dintre cele mai spectaculoase degustãri ale luniifebruarie a fost gãzduitã de magazinul Comtesse du Barry,unde proprietarul VignoblesLesgourges, asistat de chefSebastien Gravé (bucãtar cu ostea Michelin), a prezentat o „verticalã“ de armagnac-uri cu ovechime variind de la clasicul XO(amestec de distilate între 12 ºi20 de ani), trecând prin câtevamilessime ºi coborând apoi pânãîn primul an al veacului trecut, cu o bijuterie de distilat din 1900.

RADU RIZEA

Seara, dedicatã exclusiv clienþilorde top ai Le Manoir (compania careopereazã magazinele Comtesse duBarry), a debutat cu douã vinuri de ex-cepþie: Moulin des Dames (AOCBergerac sec, ajuns pe masã prin bu-nãvoinþa gazdelor) ºi un excepþionalChâteau Peyros, cu 95% Tannat, pro-

dus aproape de graniþa sud-vesticã aFranþei, în regiunea Madiran, la poa-lele Pirineilor. Excepþional nu doarpentru cã Tannat-ul este un struguredes folosit doar pentru condimentareaasamblajelor, deci rar gãsit într-o for-mã atât de purã, dar cel în cauzã pro-vine ºi dintr-o regiune extrem de ne-fertilã, cu teren bolovãnos, fapt care îi

accentueazã senzaþiile nisipoase,aproape brutale. Este, în schimb, unvin care îi caracterizeazã pe gasconi:pot pãrea brutali la prima vedere, darse dovedesc rapid a fi oameni calzi ºiplini de viaþã. Întreaga regiune, de alt-fel, este renumitã pentru a sa “douceurde vie”, fiind “casa” foie gras-ului ºi aarmagnac-ului.

VEDETE DE LA JUMÃTATEASECOLULUI

Vedetele serii au fost, însã, arma-gnac-urile Château de Laubade, pro-venite de pe cele 105 hectare de „boul-bènes” (zone cu un amestec elastic deargilã ºi nisip) ºi de nisipuri cafenii aledomeniului, unde cresc sortimenteleesenþiale pentru armagnac: 40% d’UgniBlanc, 30% Baco, 15% Colombard ºiFolle Blanche.

Laubade deþine cel mai mare depo-zit de armagnac din Franþa, format înprimul rând de cele 2800 de butoaie acâte 400 de litri, rãspândite în nu maipuþin de ºapte crame, la care se adaugão adevãratã “arhivã de muzeu”, sala“Paradisul” din Dammes Jeanne, undese aflã depozitate distilatele de dinain-te de 1930, o referinþã inestimabilãpentru a putea produce în continuarearmagnac-uri de top.

Toate distilatele de la Château deLaubade sunt maturate timp de mini-mum 6 ani, cu toate cã legislaþia nuimpune decât 6 luni. Maturarea seface în butoaie de stejar negru de Gas-cogne, uscat în aer liber, neferit de in-temperii, timp de 2-3 ani. În fiecarean sunt produse minim 150 de butoaiea câte 400 de litri. La aceastã orã,Laubade este numele de referinþãpentru Armagnac, deseori supranumit“Margaux al armagnac-urilor”, fiind

unul dintre distilatele disponibile peplan internaþional doar în magazinegourmet ºi restaurante de top.

Alãturi de clasicul XO, ChâteauLaubade produce unul dintre cele maimedaliate distilate de vin, IntemporelHors D’Age, un amestec din recoltediferite, adeseori aflate la distanþã de

decenii una de alta. Din seria Intem-porel mai fac parte Intemporrel No.3,No.5 ºi No.7, toate având “Horsd’age”-ul drept “reþetã de bazã”, lacare se adaugã ºi se scad unele compo-nente ale amestecului. La No.7, deexemplu, existã ºi distilate vechi de unsecol, iar la No.5 – armagnac-uri de50 de ani.

Vedetele sunt însã seriile “derecoltã”, fabricate 100% din struguriiculeºi în acelaºi an.

Existã în prezent, la crameledomeniului, 90 de asemenea recolte,cea mai veche fiind cea din 1886, însãpe piaþã nu sunt disponibile decât 70. Dintre acestea au fost alese, pen-

tru evenimentul Comtesse du Barry,cele din 1977, 1963, 1959 ºi 1942.Bonus – una dintre puþinele sticlerãmase din producþia 1900, însã sufi-cient pentru ca orice iubitor de bãu-turi fine sã realizeze statura im-presionantã a acestui producãtor încãprea puþin cunoscut pe piaþa autoh-tonã.

Armagnac centenar laComtesse du Barry

„„LLaauubbaaddee eessttee nnuummeellee ddee rreeffeerriinnþþãã ppeennttrruu AArrmmaaggnnaacc,,ddeesseeoorrii ssuupprraannuummiitt ««MMaarrggaauuxx aall aarrmmaaggnnaacc--uurriilloorr»»,,ffiiiinndd uunnuull ddiinnttrree ddiissttiillaatteelleeddiissppoonniibbiillee ppee ppllaann iinntteerrnnaaþþiioonnaall ddooaarr îînn mmaaggaazziinneeggoouurrmmeett ººii rreessttaauurraannttee ddee ttoopp


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

Claudia Pendred este bancher detalie internaþionalã, actualmentedirector al filialei din România aBãncii Europene de Reconstrucþieºi Dezvoltare, este o mare amatoare ºi cunoscãtoare de vin,scrie pentru JancisRobinson.comºi a fost atuul Oxford-ului în competiþiile tradiþionale dedegustare în orb desfãºurateîmpotriva Cambridge-ului.

Astãzi participã la fiecare ediþie a Pol Roger Business SchoolAlumni Blind Tasting Competition,unde are rezultate remarcabile, an de an. Recent, ClaudiaPendred a scris pentru o audienþã internaþionalã grupatãîn jurul website-uluiJancisRobinson.com despre vinurile participante la Premiile de excelenþã Vinul.Ro

RADU RIZEA

SSãã îînncceeppeemm ccuu îînncceeppuuttuull……PPrriimmeellee ppaahhaarree ddee vviinn??Am fãcut cunoºtinþã cu vinul încã

de la cinci ani. Bunicul meu îmi puneacâte puþin în pahar, ºi-mi explica de-spre ce este vorba. Nu pot sã spun cã“beam” vin, însã a fost o perioadã încare am început sã înþeleg despre ce evorba ºi, practic, pot spune cã - dato-ritã acelei perioade – am fost dintot-deauna interesatã de oenologie. Decli-cul a venit mai târziu, în timpul studi-ilor de la Oxford. Repede dupã ce amînceput studiile, am intrat în OxfordWine Circle, apoi am devenit mem-bru al echipei de degustãri în orb, alcãrei cãpitan am devenit în anul treide studii.

EEcchhiippãã -- aaddiiccãã eexxiissttaauu ccoommppeettiiþþiiiissaauu ddooaarr ssttuuddiiaaþþii??Competiþia tradiþionalã era cea

împotriva echipei de degustãri de laCambridge. Amuzant este cã fratelemeu a fost cãpitan al echipei de de-gustãri de la Cambridge, însã nu ne-am confruntat niciodatã direct, el ter-minând studiile înaintea mea. La nivelde competiþie, lucrurile stãteau destulde simplu. Probele de vin erau serviteindividual, deci nu puteam comunicanici mãcar în cadrul echipei. Fiecareîºi completa propria fiºã, în care tre-

buia sã identifice þara de provenienþã,regiunea, eventual podgoria, ºi, dacãera vorba de o producþie mai cunos-cutã, mai proeminentã, anul de pro-ducere.

VINURILE ROMÂNEºTI, PE JANCISROBINSON.COM

PPaarree eexxttrreemm ddee aavvaannssaatt…… LLeenniimmeerreeaa cciinneevvaa bbiinnee??De obicei le nimeream bine pe cele

mai multe, pentru cã ne pregãteamfoarte mult. Era o competiþie pe careambele ºcoli o luau în serios. Nici nucred cã existã un lider detaºat în isto-ria acestei competiþii, tocmai pentrucã o luam în serios. Degustarea, caorice sport, cere mult exerciþiu, ºiexact asta fãceam. Erau organizate pe-riodic întâlniri cu producãtori, cu jur-

naliºti de vin, sesiuni de degustãri, tes-te. Mi-aduc aminte de o degustare înorb cu 12 vinuri albe germane. A fostuna dintre cele mai grele. În orice caz,întâlnirile lunare, la care participauaproximativ 50 de oameni pasionaþide vin, au contribuit decisiv la instala-

rea acestui hobby. Atunci am avutdrept lectori oameni deosebiþi, pre-cum Cyril Ray ºi Edmund W. Pen-ning Rowsel, care ºtiau sã-ºi împãrtã-ºeascã pasiunea pentru vin. (n.r. CyrilRay este unul dintre cei mai prolificiscriitori de vin, cu titluri precum“Guide to wine”, “Robert Mondavi ofthe Napa Valley”, “Wines of Italy”,“The Complete Imbiber” sau “TheComplete Book of spirits and li-quors”, iar Edmund W. PenningRowsel a fost unul “decanul” scriito-rilor de vin, preºedinte al The WineSociety în anii ’60 ºi autor al unor cãrþiprecum “The Wines of Bordeaux”,“Red, White and Rose” sau “ChâteauLatour: The History of a Great Vine-yard 1331-1992”.

CCuumm aaþþii aajjuunnss ssãã ssccrriieeþþii ppeennttrruuJJaanncciiss RRoobbiinnssoonn??Pe Jancis am cunoscut-o tot la Ox-

ford, venise sã ia prânzul cu ocaziaunei competiþii de degustare în orb. Pevremea aceea lucra pentru o revistã devin. Aveam câteva întrebãri, am intratîn vorbã ºi am pãstrat legãtura. Într-operioadã, chiar m-am gândit sã facceva legat de oenologie dupã Oxford,aveam un loc la Davis University, înCalifornia. Pânã la urmã, am mers înAmerica, dar pe alt drum. M-am ho-tãrât sã pãstrez vinul ca un hobby. Amcontinuat, însã, sã studiez ºi sã degust,am ºi scris câteva articole pentru WineSpectator ºi Wine Magazine. Iar cândmi s-a oferit poziþia din România,Jancis – care nu ºtia prea multe desprevinul românesc, m-a întrebat dacã nuvreau sã profit de ocazie ºi sã-i scriucâteva materiale. Am început, ºi aºvrea sã mai scriu câteva.

SEMNE DE EVOLUÞIE

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa ppeettrreeccuuttãã aaiiccii,, aaþþii oobbsseerrvvaatt vvrreeoo sscchhiimmbbaarree îînn ppiiaaþþãã?? VV--aa iimmpprreessiioonnaatt vvrreeuunn vviinn??

Claudia Pendred, cãpitan de degustãri în orb

„„SSeennzzaaþþiiaa mmeeaa eessttee ccãã RRoommâânniiaappooaattee pprroodduuccee vviinnuurrii ddee ttoopp.. MMaarreeaa pprroobblleemmãã eessttee ccãã aacceessttee vviinnuurrii ssuunntt pprroodduussee ddee ppooddggoorriiii mmiiccii

„„EEuu ccoonnssiiddeerr ccãã aaddeevvããrraattaabbuuccããttããrriiee rroommâânneeaassccãã eessttee cceeaa ggããttiittãã aaccaassãã,, nnuu ccee ssee ggããsseeººttee pprriinn rreessttaauurraannttee


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// IINN

TTEE

RRVV

IIUU

Sunt aici de doi ani ºi încã desco-pãr. Însã existã semne clare cã produc-þia de vin este într-un proces de evolu-þie, se vede cã existã tot mai multepodgorii. Senzaþia mea este cã Româ-nia poate produce vinuri de top. Ma-rea problemã este cã aceste vinuri suntproduse de podgorii mici. Deja existãpe piaþa româneascã o cerere tot maimare de vinuri de calitate, deci camtot ce pot produce aceºtia rãmâne înþarã. Ori, pentru ca România sã-ºifacã un nume pe piaþa internaþionalã,ar trebui sã ajungã la un nivel de pro-ducþie de vinuri de calitate la care sã-ºi permitã sã exporte. Deocamdatã separe cã singurele vinuri exportate suntcele produse în cantitãþi mari, nu de“crame-boutique”. Pânã acum, amdescoperit cu plãcere vinuri produse

de DAVINO, de Cramele Rotenberg- unde i-am cunoscut ºi pe proprietari,ºi îi consider niºte oameni deosebiþi,de Recaº ºi Halewood, fãrã a avea pre-tenþia cã i-am enumerat pe toþi.

MMaaii eexxiissttãã aassoocciieerreeaa îînnttrree ssttaattuuttssoocciiaall ººii vviinn?? MMaaii ee llaa mmooddãã?? EE oobblliiggaattoorriiuu ccaa uunn oomm ccuu vveenniittuurriimmaarrii ssãã aaiibbãã pprroopprriiaa ccrraammãã??Nu pot decât sã constat cã piaþa vi-

nului încã e în creºtere ºi tot mai mul-þi oameni devin interesaþi de aspectelecare derivã din vin – de culturã, decunoºtinþe, de vorbirea vinului. ÎnMarea Britanie, cel puþin, piaþa vinu-lui nu a încetat sã creascã în ultimiiani.

CCaarree ssuunntt vviinnuurriillee ccaarree vvãã ssttaauuaapprrooaappee ddee ssuufflleett?? CCee ssttiiccllãã aaþþiiddeesscchhiiss mmaaii ddeess îînn uullttiimmaa vvrreemmee??Îmi place sã beau din vinul þãrii în

care mã aflu. Nu am adus niciodatãvin de acasã în România, pentru cãîncã mai consider cã mai am deînvãþat despre vinul românesc. Într-adevãr, vinurile pe care „mã bazez“sunt acasã, în colecþia mea. Fãrã preamari surprize, sunt destul de tradiþio-nalistã: îmi plac albele din Bur-gundia ºi roºiile din Bordeaux.

VVoorrbbiinndd ddeesspprree ttrraaddiiþþiiiiººii ttrraaddiiþþiioonnaalliissmm:: ccrreeddeeþþii ccãã ttuurriissmmuullooeennoo--ggaassttrroonnoommiicc cchhiiaarr aarree ººaannssee îînnRRoommâânniiaa ssaauu eessttee ddooaarruunn ssllooggaann??ªansa este realã. Moda

existã, iar România are des-tule de oferit, ºi ca vin, ºi camâncãruri. Trebuie însãcalculat foarte bine ce sepromoveazã. Eu considercã adevãrata bucãtãrieromâneascã este cea gã-titã acasã, nu ce se gã-seºte prin restaurante.Am fost de Sãrbãtorila niºte prieteni ro-mâni ºi am descoperitniºte cârnaþi absolutexcepþionali. Dacã tu-riºtii ar gãsi aºa ceva, ar fi, cu siguranþã, un suc-ces.

„„PPiiaaþþaa vviinnuulluuii îînnccãã ee îînn ccrreeººtteerreeººii ttoott mmaaii mmuullþþii ooaammeennii ddeevviinn iinntteerreessaaþþii ddee aassppeecctteelleeccaarree ddeerriivvãã ddiinn vviinn –– ddee ccuullttuurrãã,, ddee ccuunnooººttiinnþþee,, ddee vvoorrbbiirreeaa vviinnuulluuii

„„RRoommâânniiaa aarree ddeessttuullee ddee ooffeerriitt,, ººii ccaa vviinn,, ººii ccaa mmâânnccããrruurrii.. TTrreebbuuiiee îînnssãã ccaallccuullaatt ffooaarrttee bbiinnee ccee ssee pprroommoovveeaazzãã


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// LL

IIFFEE

-- SSTT

YYLL

EE

Aþi plecat din club / de la concert/ de la teatru ºi aþi ajuns la tineacasã. Jumãtate din drumul cãtreinima ei e fãcut. ªtie cã eºti plã-cut, amuzant, inteligent, relaxat…Dar e noapte ºi oamenii au ºi altenevoi decât cele legate de „oinimã albastrã“. Livrãri la domici-liu nu prea existã la ora asta, iardacã o laºi sã aºtepte pe canapeaºi dispari prea multã vreme înbucãtãrie, riºti sã nu-i mai poþioferi decât o pãturã ºi-o pernã.

Dacã dragostea trece prinstomac, Vinul.ro vã

prezintã în

fiecare numãr trei paºi cãtreinima ei: gustãri ºi mâncãruri delicioase, de gãtit rapid, la caresã asortaþi vinurile potrivite.

RADU RIZEA

CREMÃ DE BRÂNZÃ ALBASTRÃ

Nici un fel de efort pentru aceastãgustare de zile mari, bunã pentru oricezi, dacã nu aveþi mari probleme cucolesterolul ºi transaminazele. Luaþi oporþie de brânzã bine mucegãitã, de laBresse Bleu la Roquefort, dupã poftainimii, ºi frecaþi-o bine cu smântânã,

pânã devine pastã. Pentrubrânzeturi moi fo-

losiþi cam un ra-port de 1:8 în

favoarea brân-zei, pentrucele mai tari,de maxim2:5. Adãu-gaþi un picde pãtrunjel,sare ºi piperdupã gust.Pentru cei mai

curajoºi, se maipot face experi-

mente cu chimen,mac sau chiar seminþe de

in. Poate fi preparatã ºi cu o zi

înainte, apoi lãsatã la frigider într-unvas acoperit. Merge de minune cu unvin roºu care sã vã dezgheþe dupãfrigul de afarã. Merge bine servitã pepesmeþi. FIÞÃ (FOARTE) MICÃ: SScchhwwaabbeennWWeeiinn MMeerrlloott//CCaabbeerrnneett (Roºu Sec).FIÞÃ MEDIE: MMeenneessttrreell,, RRootteennbbeerrgg. FIÞÃ

MARE: CCoossttaasseerraa AAmmaarroonnee CCllaassssiiccoo.Dacã aveþi de gând sã puneþi brânzaalãturi de un vin greu, o puteþi lãsa ºipentru mai târziu, dupã felul principal(dar înainte de desert).

FILÉ MIGNON CU SOS DEMUºTAR

Se taie în douã bucãþi un filémignon de vreo cinci centimetrigrosime ºi se asezoneazã, dupãcare se aruncã într-o tigaie cuulei bine încãlzit (cât sã nufumege), câte 2-3 minute pefiecare parte (pentru variantamai în sânge). Împachetaþi-l,nu foarte strâns, într-o foliede aluminiu ºi lãsaþi-l deop-arte o vreme. Aruncaþi în ti-gaie o lingurã de cognac ºicurãþaþi cu el grãsimea ºi res-turile de carne. Adãugaþi ojumãtate de canã de supã decarne, un sfert de canã deapã ºi fierbeþi pânã mairãmâne un sfert – o treimede canã de sos. Luaþi de pe

foc, adãugaþi o linguriþã de unt,muºtar ºi, dacã s-a scurs, ceva zeamãdin folia de aluminiu în care aþi împa-chetat filé-ul. Tãiaþi filé-ul în feliisubþiri, turnaþi sosul ºi consumaþi.Toatã treaba dureazã sub 25 deminute. FIÞÃ MICÃ: CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn VV ddee RReeccaaºº. FIÞÃ MEDIE:CCaabbeerrnneett LLaa CCeettaattee 22000066. FIÞÃ MARE:MMaaiissoonn CChhaammppyy BBeeaauunnee,, VViieelllleessVViiggnneess.

DESERT DE BRÂNZÃ DULCE

La o jumãtate de kilogramde brânzã dulce adãugaþi douãcãni de zahãr, opt linguriþe (otreime de pachet) de unt, douã

linguriþe de coajã de porto-cale, o linguriþã de esenþã devanilie ºi o jumãtate decanã de smântânã. Arun-caþi totul în mixer ºi frecaþipânã se face pastã. Puneþiîn cupe ºi decoraþi cu por-tocale. Ca sã nu vã bateþicapul cu Pinotage, Mus-cat-uri alte cele, fie alegeþiun spumant pe mãsurabuzunarului, fie un vindulce. FIÞÃ MICÃ: CCaavvaa CCoo--ddoorrnniiuu OOrriiggiinnaall BBrruutt. FIÞÃ

MEDIE: CCaasstteellllrrooiigg CCaavvaaBBrruutt RRoosséé. FIÞÃ FOARTE

MARE: KKrruugg RRoosséé.

seducþieiGhidul

CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// PP

AASS

SSEE

PPAA

RRTT

OOUU

TT

O micã evadare din cliºeeEste imposibil de precizat momentul istoric când s-a fãcutpentru primã datã vin pe teritoriulprotughez, dar existã indicii careconduc la ipoteza cã viticulturaera cunoscutã aici cu mai bine de 5.000 de ani înaintea ereinoastre!

RÃZVAN JURCÃ

Documentarea acestei ocupaþii avenit însã mult mai târziu, în timpulocupaþiei maure, sub forma mult maipuþin mãgulitoare a unor amenzi, ad-ministrate în epocã de poliþia vremiifãcãtorilor de vin care încãlcau în modevident interdicþia stipulatã în Coranreferitoare la comsumul de alcool. Caanecdotã, cei mai frecvenþi împricinaþierau cãlugãrii de la Mãnãstirea dinLourvao, furnizori de plãceri bahice aiguvernatorului militar al regiunii, carese pare cã uitau regulat sã-i plãteascãtaxa de protecþie dregãtorului local(care, însã, cicã nu bea defel!). În-cepând cu secolul al XII-lea, exista iz-voare care aratã cã vinul portughez eraexportat cu regularitate în Anglia. În1353, Portugalia ºi Anglia au semnat,de altfel, un tratat în care pescarii por-tughezi erau lãsaþi sã pescuiascã înapele teritoriale engleze, încurajândastfel ºi comerþul între cele douã þãri.O mãrturie mai târzie, de prin 1365relateazã cã primarul din Dartmouth aavut neplãceri datoritã faptului cã aconfiscat abuziv încãrcãtura de Portoa vasului “Osey ºi Algarve”. Comerþulcu vin cãtre Anglia a devenit apoi atâtde intens, încât a fost numit chiar unvice-consul britanic în oraºul Viana doCastelo, pentru a reprezenta interese-le Albionului. În 1703, Tratatul de laMethuen a fost semnat, garantândprevalenþa vinului portughez faþãde cel franþuzesc în impor-turile Imperiului brita-nic. De-a lun-

gul timpului, vinul portughez adus înAnglia a avut mai multe denumiri de“alint”, printre care “Bastardo”,“Charneco” sau “Riptage” - poreclecare reflectã zonele de provenienþa alesus-numitelor licori.

În prezent, vinurile portugheze sesitueazã calitativ în standardul mediual Comunitãþii Europene, evident –cu excepþiile de rigoare, acolo undecalitatea este mult peste medie (ºi din-tre care vã vom prezenta câteva înacest articol). Începând din 1997,Portugalia produce mai bine de 10milioane de hectolitri de vin anual,cantitate care o plaseazã pe locul alºaptelea în topul producãtorilor de vinde pe mapamond.

MAI MULT DECÂT PORTO,MADEIRA ºI VINHO VERDE

ªi pe mesele românilor, vinul por-tughez se bucurã de simpatie, de mul-tã vreme fiindu-ne familiare, ca de alt-fel tot restului lumii, “vinul de Porto”,(dulce, fortifiat, desertul îmbãtãtor ºiinterzis de bunica, ce þine la sticlã“pânã îl uita Dumnezeu, drãguþul”),“Madeira” (roºul galant despre careciteam cu jind în “Cei trei muschetari”cã era preferatul lui Porthos dar, înrealitate, ºi partenerul de consolare allui Napoleon, în exil pe Sfânta Elena)sau “Vinho Verde” (albul crocant ºiacid, cu reflexe verzui, prietenos cuomul ºi cu buzunarul, “care merge deminune la o saramurã de peºte de rãu,cu multã verdeaþã ºi lãmâie”). Portu-galia înseamnã însã mult mai mult de-cât aceste trei vinuri etalon în lume(mãcar de-am avea ºi noi unul aºa der e n u m i t ) .

Înseamnã nu mai puþin de 24 deregiuni viticole cu DOC, continentaleºi insulare, unde arta de a face vin esublimatã la esenþe.

LL--aamm iinnvviittaatt ppee pprriieetteennuull nnoossttrruuRRuuii LLoouurreennççoo PPeerreeiirraa,, eennttuuzziiaasstt iiuubbiittoorrddee vviinn ººii jjuurrnnaalliisstt ppoorrttuugghheezz, sã ne pre-zinte câteva informaþii din interior de-spre locuri ºi vinuri lãudate din þara sa:

„Cultura vinului în Portugalia afost creatã de-a lungul timpului va-lorificând soiurile locale cu mare po-tenþial de vinificare: Alfrocheiro,Alicante Bouschet, Alvarinho, Arin-to, Baga, Castelão, Encruzado, Fer-não Pires, Jaen, Malvasia Fina, Mos-catel, Síria, Sousão, Tinta Roriz, Tou-riga Franca, Touriga Nacional sau

T r i n c a d e i r a .

Portugalia

Totuºi, pe teritoriul Portugaliei se cul-tivã în prezent mai mult de 300 desoiuri care, cupajate cu cele locale, dauvinuri extrem de interesante ºi deexpresive. Iatã câteva exemple de vin-uri mai puþin cunoscute publiculuilarg, dar care meritã încercate tocmaipentru cã sunt atât de diferite faþã decele douã vedete (Porto ºi Madeira -n.n.) dupã care Portugalia este apreci-atã în general:

PRIMEIRA PAIXAOVERDELHO 2008

Acest minunat Verdelho din insulaMadeira este opera lui Francisco Al-buquerque ºi a lui Rui Reguinga.Proaspãt ºi cu arome citrice, scoate înevidenþã tuºe puternice de rumeguºcurat. Nasul este fantastic! În gust, seprezintã consistent, aproape uleios,structura bine contrabalansatã de aci-ditate. Un bun exemplu a ceea ce poa-te oferi un Verdelho bine fãcut!

QUINTA DO COUQUINHORESERVA 2005

Provenind dintr-o vie cu suprafaþacultivatã de 22 ha, acest vin eleganteste un cupaj de Touriga Nacional ºiTinta Roriz. Este un exemplu eloc-vent a ceea ce poate oferi valea Dourola un preþ rezonabil. De un rubiniu lu-minos, vinul impresioneazã prin aro-mele de fructe roºii coapte (cãpºuni,cireºe), îngemãnate cu fructe negre(prune uscate, afine) peste care, în fi-nal, se suprapun mentã, ciocolatã ºicondiment.

ARUNDEL 2007

Acest vin provine din Pavia (regiu-nea Alentejo) ºi reprezintã expresiasupremã a acestui terroir în suprafaþãde numai 6,5 ha, fiind vinificat anualîn aproximativ 3.300 de sticle dinTrincadeira, Aragonês, Alicante Bou-schet ºi Syrah. De culoare violet în-chis, dezvoltã arome de afine ºicoacãze, fructe de pãdure, fructeuscate ºi interesante note florale. Cu

toate cã nu prezintã un corpamplu, vinul are

o structurã complexã, cu aciditate fru-moasã ºi final mediu.

DOMENII CARE MERITÃ VIZITATE

QQuuiinnttaa NNoovvaa ddee NNoossssaa SSeennhhoorraaddoo CCaarrmmoo Aflat în proprietatea familiei Amo-

rim de la începutul secolului trecut,acest minihotel (11 camere) poate fi însine un bun motiv sã vizitezi valeaDouro (din 1756, fiind cea mai vecheregiune viticolã cartografiatã dinlume). Domeniul familiei se gãseºte înpartea de nord a vãii, având o supra-faþã de 120 ha, dintre care 85 cultivatecu vie. Soiurile de referinþã cu care selaudã familia Amorim sunt TourigaNacional, Touriga Franca, Tinta Bar-roca, Tinto Cão, Tinta Roriz, TintaAmarela ºi Souza, vinurile pe care leproduc fiind unele de cea mai bunãcalitate din regiune.

CCaassaa ddaass PPiippaass ((QQuuiinnttaa ddoo PPoorrttaall))Casa das Pipas este un conac

tradiþional din Sabrosa, aflat în pro-prietatea familiei Mansilha Branco demai multe secole. Cele ºapte aparta-mente ale conacului sunt botezate cunume de struguri, ºi nu întâmplãtor,atât timp cât hotelul ºi domeniul viti-col aferent de 83 ha sunt în adminis-trarea companiei Quinta do Portal,unul dintre producãtorii cu cea maibunã reputaþie din zonã.

Jurnalistul Rui Lourenço Pereira recomandã câteva locuri ºi vinuri de încercat în Portugalia


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// WW

WWWW

„Blogul este porþia mea de muncãîn folosul comunitãþii”, spuneMona Arsulescu, autoarea blogu-lui „Vinuri Povestite”. A alesblogul ca mod de împãrtãºire aemoþiilor ºi experienþelor cu vinul,pentru cã genul acesta de comu-nicare poate participa la educareagusturilor cititorilor. MonaArsulescu este absolventã aFacultãþii de limbi ºi literaturistrãine a Universitãþii Bucureºti ºise ocupã de PR ºi Comunicare.Dupã cum declarã, a devenitpasionatã de lumea vinului dupãce a fãcut un curs de oenologie laInstitutul Francez cu Anne-MarieRosenberg, unul dintre puþinelecursuri de oenologie care s-auorganizat la Bucureºti. Îºi doreºtesã facã turul podgoriilor lumii.

VALENTIN CEAFALÃU

AAppaarriiþþiiaa uunneeii ffeemmeeii îînnttrr--uunn ddoommee--nniiuu pprreeccuumm cceell aall vviinnuulluuii,, ddoommiinnaattddee bbããrrbbaaþþii îînn ttooaattee ssttrruuccttuurriillee lluuii,,ppaarree uunn lluuccrruu eexxoottiicc.. CCee ccaauuttãã ssããssccrriiee ddeesspprree vviinn?? Îmi place sã scriu, iar dupã o anu-

mitã vârstã începi sã-þi doreºti sã laºiceva în urma ta. Mi-am fãcut bloguldupã ce prietena mea, Alina Floroi,m-a convins cã poveºtile mele ar puteafi folositoare, cã oamenii vor sã ºtiemai multe despre vin. Blogul e porþiamea de muncã în folosul comunitãþii.Dacã ºi 1% din cei care îmi citesc blo-gul vor ajunge sã aleagã un vin bun ºisã-l serveascã cu mâncarea potrivitã,consider cã proiectul „Vinuri poves-tite” ºi-a atins scopul.

DDee ccee uunn bblloogg ddeesspprree vviinn?? DDee cceennuu aaii îînncceerrccaatt ssãã ccoommuunniiccii aallttcceevvaa??DDee uunnddee aattrraaccþþiiaa ppeennttrruu vviinn??Sunt un om de PR. Comunicarea e

meseria mea, vinul e pasiunea. La noiîn familie s-a bãut întotdeauna vin lamasã, dar abia dupã ce am fãcut cursul

de oenologie, am devenit cu adevãratpasionatã de vin. Cursul mi-a deschisaccesul unei lumi olfactive extraordi-nare, de care nu eram conºtientã. Trã-iesc în Bucureºti, un oraº poluat ºimurdar, ºi posibilitatea de a întâlniîntr-o sticlã de vin mirosul fânului dincopilãria mea mi s-a pãrut un miracol.Trebuie sã-i mulþumesc profesoareimele de oenologie, Anne-Marie Ro-senberg, pentru asta.

„VALOAREA SI TALENTULNU AU LEGÃTURÃ CU SEXUL“

PPooaattee ooffeerrii vviinnuull ssaattiissffaaccþþiiii mmaaiimmaarrii ddeeccââtt oo sseessiiuunnee ddee sshhooppppiinngg??Da, pentru cele pasionate de vin,

nu, pentru cele pasionate de shopping.

CCee ppããrreerree aaii ddeesspprree ffrraazzaa--cclliiººeeuu„„ffeemmeeiiaa ccoonnssuummãã vviinnuurrii dduullccii““??E o frazã cliºeu care are la bazã un

grãunte de adevãr. Oamenii consumãlucruri cu care sunt obiºnuiþi. Aproapetoate vinurile din adolescenþa meaerau dulci sau demidulci. Ca în toateale vieþii, ai nevoie de un maestru ºieºti norocos dacã îl întâlneºti la timp.Totuºi, cunosc foarte multe femei carenu consumã vinuri dulci, ºi destui bãr-baþi care le preferã.

CCrreezzii ccãã eexxiissttãã oo ddiissccrriimmiinnaarree aaffeemmeeiilloorr îînn lluummeeaa vviinnuulluuii??Nu cred în discriminarea femeii.

Valoarea ºi talentul nu au nici o legã-turã cu sexul, vârsta sau naþionalitatea,iar în lumea vinului a arãtat-o cu pris-osinþã doamna Aurelia Viºinescu. Eadevãrat cã la prima impresie, lumeavinului românesc pare mai tradiþional-istã, iar vinul o bãuturã destinatã bãr-baþilor. Dar la o privire mai atentã,lucrurile nu stau chiar aºa.

SSuunntt ffeemmeeiillee mmaaii bbuunnii ddeegguussttããttoorriiddeeccââtt bbããrrbbaaþþiiii?? SSee ttrraaggee ddee llaa ppaassii--uunneeaa ppeennttrruu ppaarrffuummuurrii,, ccuummvvaa??

Vinuri povestite„„MMaarriiii pprroodduuccããttoorrii ddee vviinnuurrii

aarr ttrreebbuuii ssãã iinnvveesstteeaassccãã ººii îînn eedduuccaarreeaa ppiieeþþeeii.. NNuu ppooþþii ssãã ººttiiii ccee îînnsseeaammnnããuunn vviinn bbuunn ddaaccãã nnuu aaii aacccceess llaa eell ººii llaa ««mmaannuuaalluull ddee îînnttrreebbuuiinnþþaarree»»

RADU RIZEA

Pentru cei care cunosc povestea dedragoste dintre fosta revistã Con-naisseur ºi vin, apariþia ºi dezvoltareasite-ului Vinul.ro a venit natural, la felca lansarea, în urmã cu aproape doiani, a variantei tipãrite a revistei noa-stre, precum ºi cu recenta lansare aportalului Degustãri.ro.

Aºa cum mulþi dintre cititoriinoºtri o ºtiu deja, ritmul tehnologieis-a accelerat brutal în ultimii ani, iarceea ce pãrea imposibil de realizat cucinci ani în urmã, altfel decât cu cos-

turi exorbitante – baze de date online,streaming multimedia, hosting pentrucantitãþi redutabile de informaþie – adevenit astãzi ceva normal. Din punc-tul de vedere al cititorilor, care potutiliza astãzi monitoare cu diagonalemai mari fãrã sã-ºi “pârleascã ochii”,ordonarea conþinutului într-un spaþiumai generos este, din nou, o necesi-tate, þinând de eficientizarea timpuluipetrecut pe site.

Aºa cã Vinul.ro are, începând dinaceastã lunã, o nouã “faþã”. Mai pri-etenoasã, mai generoasã, mai organi-zatã, mai “aerisitã”. Cea mai impor-tantã realizare, extrem de utilã pentrutoþi pasionaþii de vin, va fi o bazã

dinamicã de date, în care veþi gãsi camtoate vinurile care ne-au trecut vreo-datã prin mânã. ªi, credeþi-ne, nu suntpuþine. Cãutarea unui vin va putea fifãcutã dupã brand, soiuri de struguri,þarã de origine, regiune sau cantitatede zahãr, iar rezultatele vor putea fiorganizate fie dupã punctajul obþinutde acel vin în degustãrile Vinul.ro sauîn faþa juriului internaþional al Pre-miilor de Excelenþã Vinul.ro, fie dupãpreþul la raft al acelui vin.

Comunitatea iubitorilor de vin seva regãsi pe noul site mult mai binereprezentatã, cu ultimele postãri ale

bloggerilor “la vedere”, în timp ce“începãtorii” într-ale vinului vor gãsiîndrumãri cãtre primii paºi în rubricaspecializatã, “Connaisseur”, cu sub-secþiunile “Dicþionarul gusturilor”,“Lecþii de degustare”, “Cum cumperivin” ºi “DEX vinuri”. Topurile dejacunoscute vor fi reorganizate, alãturide cele “pe soi” apãrând topuri noi,de vinuri româneºti sau de import,dar ºi un top al cititorilor. În fine,printre multe alte noutãþi pe care leveþi gãsi ºi singuri, va apãrea ºi multaºteptata rubricã de restaurante, careva conþine atât cronici clasice, cât ºiinformaþii despre lansãri ºi eveni-mente speciale.


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// WWWW

WW

Nu cred. E adevãrat cã femeile suntmai sensibile la parfumuri, dar, esteºtiut cã unii oameni au un simþ maidezvoltat al mirosului. Dacã îl lucrea-zã ºi îl întreþin, sunt niºte excelenþidegustãtori.

LLaa ccee ssuunntt aatteennttee ffeemmeeiillee ccâânnddvviinnee vvoorrbbaa ddee vviinn??Cred cã, spre deosebire de bãrbaþi,

femeile sunt mai atrase de ambalaj ºide etichetã. Dar, în general, decizia decumpãrare este determinatã de soiulde strugure. Românii sunt obiºnuiþi cuvinuri fãcute dintr-un singur soi ºi cuvechile etichete în care vinul purtaacelaºi nume ca ºi soiul de strugure.

„FEMEILE, ATRASEDE AMBALAJ ºI ETICHETÃ“

CCrreezzii ccãã eessttee nneevvooiiee ddee oo aabboorrddaarreeddiiffeerreennþþiiaattãã aa cclliieennttuulluuii--ffeemmeeiieeffaaþþãã ddee cclliieennttuull--bbããrrbbaatt??Da. Aºa cum s-a întâmplat ºi în

domeniul auto, de exemplu, femeilesunt un segment cu o putere de cum-pãrare din ce în ce mai mare.

EEssttee nneevvooiiee ddee uunn aalltt ttiipp ddee pprroodduuss,, ddee aammbbaallaarree ººii eettiicchheettaarree,, ddee ccoommuunniiccaarree ddiiffeerriittãã??Este ºtiut cã femeile tind sã cheltu-

iascã mai mult ºi cã sunt mult maimult atrase de ambalaj ºi etichetã de-cât bãrbaþii. Sunt convinsã cã repre-

zintã un segment de care se va þinecont pe piaþa vinului, în viitor.

CCuummppããrrãã ººii ccoonnssuummãã vviinn ffeemmeeiillee

ddiinn RRoommâânniiaa??ªi femeile cumpãrã vin în Româ-

nia. Doar cã lumea nu prea ºtie sãaleagã vinul, nu ºtie la ce sã se aºtepte.Din acest motiv, cei mai mulþi se can-toneazã într-un singur fel de vin, pecare l-au încercat ºi le-a plãcut ºi nusunt deloc dispuºi sã experimenteze ºialtceva.

CCee ccrreezzii ddeesspprree ppiiaaþþaa vviinnuulluuii ddiinnRRoommâânniiaa?? Piaþa vinului din România se car-

acterizeazã printr-o lipsã de coerenþã.Sunt ceva transformãri în zona de vinpremium, dar nu existã o segmentarefãcutã coerent ºi cu simþul rãspunde-rii. Cred cã marile companii de vinuriar trebui sã investeascã ºi în educareapieþei. Nu poþi sã ºtii ce înseamnã unvin bun dacã nu ai acces la el ºi la“manualul de întrebuinþare”...

La cursul de oenologie, Anne-Ma-rie ne spunea tot timpul cã România eo þarã dãruitã de Dumnezeu pentruvin. Vinul românesc e încã în faza depromisiune.

VViinnuull -- bbããuuttuurrãã ssaauu ssttiill ddee vviiaaþþãã??AArrgguummeenntteeaazzãã..Vinul este o pasiune. Dacã þi-a

fãcut cu ochiul, eºti prins ca în dulapuldin Narnia fãrã putinþã de scãpare...

„„PPiiaaþþaa vviinnuulluuii ddiinn RRoommâânniiaa sseeccaarraacctteerriizzeeaazzãã pprriinnttrr--oo lliippssããddee ccooeerreennþþãã.. SSuunntt cceevvaa ttrraannss--ffoorrmmããrrii îînn zzoonnaa ddee vviinn pprreemmii--uumm,, ddaarr nnuu eexxiissttãã oo sseegg--mmeennttaarree ffããccuuttãã ccooeerreenntt ººii ccuussiimmþþuull rrããssppuunnddeerriiii

„„EE aaddeevvããrraatt ccãã llaa pprriimmaa iimmpprree--ssiiee,, lluummeeaa vviinnuulluuii rroommâânneessccppaarree mmaaii ttrraaddiiþþiioonnaalliissttãã,, iiaarrvviinnuull oo bbããuuttuurrãã ddeessttiinnaattããbbããrrbbaaþþiilloorr.. DDaarr llaa oo pprriivviirreemmaaii aatteennttãã,, lluuccrruurriillee nnuu ssttaauucchhiiaarr aaººaa

Site-ul Vinul.roîncepe o viaþã nouã

CCeeaa mmaaii iimmppoorrttaannttãã rreeaalliizzaarree,, eexxttrreemm ddee uuttiillãã ppeennttrruu ttooþþiippaassiioonnaaþþiiii ddee vviinn,, eessttee bbaazzaa ddiinnaammiiccãã ddee ddaattee,, îînn ccaarree vveeþþii ggããssii ccaamm ttooaattee vviinnuurriillee ccaarree nnee--aauu ttrreeccuutt vvrreeooddaattãã pprriinn mmâânnãã.. ªªii,, ccrreeddeeþþii--nnee,, nnuu ssuunntt ppuuþþiinnee..CCããuuttaarreeaa uunnuuii vviinn vvaa ppuutteeaa ffii ffããccuuttãã dduuppãã bbrraanndd,, ssooiiuurrii ddee ssttrruugguurrii,, þþaarrãã ddee oorriiggiinnee,, rreeggiiuunnee ssaauu ccaannttiittaatteeddee zzaahhããrr,, iiaarr rreezzuullttaatteellee vvoorr ppuutteeaa ffii oorrggaanniizzaattee ffiiee dduuppãã ppuunnccttaajjuull oobbþþiinnuutt ddee aacceell vviinn îînn ddeegguussttããrriilleeVViinnuull..rroo ssaauu îînn ffaaþþaa jjuurriiuulluuii iinntteerrnnaaþþiioonnaall aall PPrreemmiiiilloorr ddee EExxcceelleennþþãã VViinnuull..rroo,, ffiiee dduuppãã pprreeþþuull llaa rraaffttaall aacceelluuii vviinn..


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// CC

UULL

IINNAA

RR

ALINA MATEI

Când era mic, Tudor Firu - bucã-tarul restaurantului Chez Marie - îºidorea sã se facã mecanic auto, însãacum 24 de ani însã, pãrinþii l-au în-drumat cãtre meseria de bucãtar decare a rãmas nedespãrþit pânã în ziuade astãzi. ªi-a început cariera într-unrestaurant chinezesc, unde a avut oca-zia sã cunoascã cele mai ascunse taineale bucãtãriei asiatice. Acum zece ania plecat sã lucreze pe un vas decroazierã. A întâlnit mulþi oameni dindiferite culturi, a vizitat multe þãri ºide la fiecare a adunat o experienþã gas-tronomicã impresionantã. Îl fascinea-zã bucãtãriile mexicanã, chinezeascã ºiindianã. Mãrturiseºte cã ºi-ar dorienorm sã vadã cã bucãtãria româneas-cã este promovatã mai mult pe planinternaþional, pentru cã, aºa cum spu-

ne ºi el, ,,avem cu ce ne lãuda!” La restaurantul Chez Marie ne-a

servit cu muºchi de vitã preparat în stilasiatic. Este absolut delicios ºi uºor depreparat.

INGREDIENTE PENTRU O PORÞIE:• 200 g muºchi de vitã• o ceapã albã uscatã• 20 g ceapã verde• 40 g dovlecel• 30 g ardei gras• 50 g morcov• 40 g þelinã • 70-80 ml sos teryiaki• 30 ml sweet chilli sauce• 100 g de orez• sare ºi piper

MOD DE PREPARARE:Se fierbe orezul în puþinã apã cu

sare. Dupã ce a fiert, scurgeþi-l de apã

ºi lãsaþi-l deoparte sã se rãceascã.Tãiaþi muºchiul de vitã, ceapa uscatãºi ceapa verde julien. Apoi, tãiaþi înrondele morcovul ºi dovlecelul. Tur-naþi puþin ulei într-o tigaie de teflon,adãugaþi muºchiul de vitã ºi cãliþi-lbine. Presãraþi puþinã sare. Adãugaþiceapa uscatã, morcovul ºi þelina ºi cã-liþi-le ºi pe ele alãturi de carne. Dupãce s-au cãlit bine adãugaþi ardeiul ºidovlecelul. Turnaþi apoi sosurile te-ryaki ºi sweet chilli sauce. Fierbeþi to-tul aproximativ douã minute. La sfâr-ºit, stropiþi totul cu puþin ulei de su-san. Aºezaþi preparatul pe o farfurie ºiornaþi-l cu ceapã verde. Se serveºte cugarniturã de orez alb.

Bogãþia de arome si sosurile facca asortarea unui vin sã fie oriextrem de uºoarã, ori extrem degrea. Existã multe vinuri care sã„rimeze” cu unele sau alteledintre condimente, de la albela roºii, de la vinuri seci la vi-nuri cu un rest destul de con-sistent de zahãr. Consi-derând, însã, cã scopulnostru este plãcerea câtmai purã, reco-mandãm unMerlot cla-sic, accesi-bil, plin defructe roºiicare ar reacþionabine la completarea adusã de condi-mente. Sugestie: Merlot 2007, Do-meniul Coroanei Segarcea.

ªTIAÞI CÃ

•• UUlleeiiuull ddee ssuussaann ssee îînnttââllnneeººttee ffooaarrttee ddeess îînn ggaassttrroonnoommiiaa aassiiaattiiccãã.. EEssttee rreeccoommaannddaatt îînn ssppeecciiaall cceelloorr ccaarree ssuuffeerrãã ddee oosstteeooppoorroozzãã ddeeooaarreeccee ccoonnþþiinnee ooccaannttiittaattee mmaarree ddee ccaallcciiuu ººii ffiieerr.. DDee aasseemmeenneeaa,, îîll ppuutteeþþii ffoolloossii îînn ttrraattaammeenntteelleeccoossmmeettiiccee ccaa uunn rreemmeeddiiuu îîmmppoottrriivvaa mmããttrreeþþiiii ººii aa ccããddeerriiii ppããrruulluuii..

•• SSoossuull tteerryyiiaakkii eessttee ddee oorriiggiinnee jjaappoonneezzãã ººii ssee pprreeppaarrãã ppee bbaazzãã ddee ssooiiaa.. ÎÎll ppuutteeþþiiffoolloossii aattââtt îînn pprreeppaarraatteellee ccuu ppeeººttee ccââtt ººii îînn cceellee ccuu vviittãã ººii ppuuii.. DDaaccãã aaddããuuggaaþþii îînneell uussttuurrooii ssaauu sseemmiinnþþee ddee ssuussaann vveeþþii oobbþþiinnee uunn pplluuss ddee ssaavvooaarree..

•• SSwweeeett CChhiillllii SSaauuccee îîººii aarree oorriiggiinniillee îînn bbuuccããttããrriiaa mmaallaaeezziiaannãã.. AAcceessttaa eessttee ffããccuuttddiinn ccoonnddiimmeennttuull nnuummiitt cchhiillllii ººii ssuucc ddee ffrruuccttee ssaauu zzaahhããrr rraaffiinnaatt..

•• PPeennttrruu aa ffrrããggeezzii ccaarrnneeaa ddee vviittãã pprreessããrraaþþii bbiiccaarrbboonnaatt ppeessttee eeaa ººii llããssaaþþii--oo llaaffrriiggiiddeerr îînn jjuurr ddee cciinnccii--ººaassee oorree.. PPeennttrruu ººii mmaaii mmuulltt gguusstt ppuutteeþþii ssãã oo ssttrrooppiiþþii ccuu vviinn rrooººuu..

RReessttaauurraanntt CChheezz MMaarriiee

SSttrraaddaa DDiioonniissiiee LLuuppuu,, nnrr..4488

TTeell:: 003311..110077..2200..3333//00773300..334444..881100

EEmmaaiill:: ooffffiiccee@@cchheezzmmaarriiee..rroo

Muºchi de vitã

„Chez Marie“

27

CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// SSPP

EECC

IIAALL

www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

Vinul.Ro va lansa în luna martieghidul „Povestiri cârciumãreºti“,carte ce abordeazã într-o manierãamuzantã ºi relaxatã toate problemele ce þin de culturarestaurantelor. Astfel, ne-am gândit noi cã ar fi bine ca românulsã ºtie ce se mai petrece prin cârciumi, cã tot se spune despreel cã-i este dragã munca, dar mai dragã-i este cârciuma.

ALINA MATEI

Aceastã carte a fost conceputã peideea cã toþi am jucat mãcar o datã unrol pe scena restaurantului. Majorita-tea am fost clienþi ºi ne-am creat ade-vãrate mituri, unele cu un sâmbure deadevãr, altele purã ficþiune.

Într-un ton relaxat, somelierul ºimanagerul de restaurant Sergiu Nede-lea povesteºte într-un amplu interviuce se petrece dincolo de tejghea ºi cumse vede acest lucru de pe scaunul cli-entului.

Vinul.Ro a regizat aceastã carte-spectacol folosind ca scenã restauran-tul, în rolurile principale fiind distri-buiþi clientul, ospãtarul, bucãtarul ºicârciumarul (managerul de locaþie),fiecare cu defectele ºi calitãþile sale.Astfel, cititorii cãrþii „Povestiri cârci-umãreºti” vor afla mai multe detaliipicante despre clienþii statornici ºi ceiamnezici, despre ospãtarii serviabili ºiospãtarii indolenþi, amãnunte desprebucãtarii magicieni ºi bucãtarii coþ-cari, dar ºi despre cârciumarii aface-riºti ºi cei „comuniºti”.

De-a lungul timpului, în jurul fie-cãruia dintre personajele de mai sus s-au nãscut diferite legende. Cea a bu-cãtarului turmentat în permanenþã dincauza vinului pe care trebuie sã-ltoarne peste friptura clien-tului, a ospãtaruluicãruia nu-i

place mutra noastrã ºi inventeazã totfelul de metode de rãzbunare pentru ane face ºederea la cârciumã cât maiamarã, sau a clientului care se trezeºtefãrã bani ºi este sechestrat ºi trimis labucãtãrie sã spele vase.

Cartea „Povestiri cârciumãreºti”încearcã sã rãspundã la toate între-bãrile legate de aceste legende, în pluspropunând ºi un cod al bunelor ma-niere ºi de comportament în restau-rante. Cu exemple pozitive sau nega-tive, cititorul va gãsi pasaje în carespecialistul în domeniu ne explicã cumse mãnâncã la restaurant, ce însemnã

tot maldãrul de tacâmuri pe care îlvedem înºirat pe

mese ºi mai ales cum trebuie sã needucãm gusturile.

DE CEALALTÃ PARTE A BARICADEI

Într-un capitol special, dedicat întotalitate restaurantelor, manageriproveniþi din diferite ramuri ale in-dustriei serviciilor ne dezvãluie cu luxde amãnunte cheia succesului (sau ainsuccesului) afacerii lor. Un businessde familie, un restaurant cu ºtaif, otradiþie a „Micului Paris“, un restau-rant de hotel ºi un nume care a dus ladezvoltarea unui lanþ de restaurante îºispun poveºtile de viaþã ºi vin cu sfaturiîn ajutorul celor care vor sã facã primii

paºi în deschiderea unui re-staurant. Alãturi de

ei, în carte mai pot fi gãsite ºi câteva interviuri cucei care oferã tehnologie de gestiune

fãcutã special pentru restaurante.

Povestiri din cârciumãEXISTÃ VIAÞÃ DUPÃ NOTA DE PLATÃ?

TREI MOTIVE PENTRUCARE RECOMANDÃM CARTEA,,POVESTIRI DIN CÂRCIUMÃ“

•• pprreezziinnttãã ppoovveeººttiillee ddee ssuucccceess aalleeccââttoorrvvaa rreessttaauurraannttee ffooaarrttee ccuunnoossccuuttee•• pprreezziinnttãã oo lliissttaa ddee ggrreeººeellii ffrreeccvveenntteessaauu ssiittuuaaþþiiii jjeennaannttee ººii mmoodduurriillee îînnccaarree llee ppoottii eevviittaa•• eessttee uunn ssuubbiieecctt nnoouu îînn ppuubblliicciissttiiccaarroommâânneeaassccãã,, aacccceessiibbiill ppeennttrruu ttooaattããlluummeeaa•• ffiieeccaarree ddiinnttrree cciittiittoorrii ssee vvaa rreeggããssiiîînn ppaassaajjeellee aacceesstteeii ccããrrþþii ººii ccuu ssiigguurraannþþãã aa ttrrããiitt mmããccaarr uunn eeppiissoodd ddeerreessttaauurraanntt•• ttoonnuull aammuuzzaanntt ººii ssiittuuaaþþiiiillee ccoommiicceevvãã ooffeerrii cciittiittoorriilloorr uunn pplluuss ddee bbuunnããddiissppoozziiþþiiee..


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// SS

PPEE

CCIIAA

LL

ANDREI CHICA

În perioada 9-11 februarie a avutloc la Tel Aviv, Israel, cea de-a treiaediþie a expoziþiei internaþionale de vi-nuri Israwinexpo 2010, manifestarebienalã organizatã în scopul promovã-rii generice a vinului israelian.

Expoziþia este rezultatul iniþiativeiCentrului de Comerþ din Israel ºi a

„Grape-Men Wine”, una dintre prin-cipalele publicaþii de profil din Israel.Manifestarea a fost sponsorizatã deMinisterul Industriei Comerþului ºiMuncii, Camera de Export a Israelu-lui ºi Institutul de Cooperare Interna-þionalã.

Potrivit datelor oferite de organi-zatori, la ediþia de anul acesta au par-ticipat aproape 20.000 de profesioniºti

din industria vinului, producãtori, im-portatori, distribuitori, jurnaliºti, in-vestitori etc.

Conform organizatorilor, Israwin-expo 2010 a fost un adevãrat succes,deoarece a reprezentat o rampã depromovare pentru vinurile israeliene,facilitându-se astfel contactul cu pu-blicul israelian, dar mai ales cu vizita-torii din afara graniþelor, care au avutastfel oportunitatea sã se familiarizezecu vinul israelian. Faþã de ediþiile an-terioare (2006 ºi 2008), anul acestaimportatorii de vinuri ºi-au putut ex-pune portofoliile în cadrul expoziþiei.

VINUL ISRAELIAN ASTÃZI

Vechiul Israel, cu rãdãcini adâncipânã în vremuri biblice, a fost unuldintre pionierii vinului, producând vincu cel puþin 2.000 de ani înainte ca ro-manii ºi grecii sã aducã vinul în Euro-pa. A fost nevoie de cineva ca Roth-child sã readucã tradiþia ºi creeze oindustrie modernã a vinului. BaronulEdmond de Rothchild, proprietarulChateau Lafite (Franþa), a fondatCarmel Winery în 1882 ºi a construitdoua vinãrii cu crame extrem de gen-eroase la Rishon Le Zion ºi ZichronYa’acov, cele mai mari din Israel.

Astãzi, industria de vin din Israelse dezvoltã þinând cont de trei marivectori, producãtorii Carmel, Barkanºi Golan Heights. Împreunã, aceºtiadeþin 70% din piaþa de vin din Israel.

În acest moment, în Israel activea-zã aproximativ 30 de producãtori caregestioneazã mai mult de 50 de toneanual. Primii 10 producãtori acoperãaproximativ 90% din piaþã. Aceºtiasunt: Carmel, Balkan, Golan, Taper-berg, Benyamina, Tishbi, GalilMountain, Dalton ºi Tarbor. În total,Israelul produce cam 35 milioane desticle de vin anual. Peste 50% din ex-portul de vin din Israel merge cãtreAmerica de Nord ºi cam 30% cãtreEuropa de Vest.

Majoritatea producãtorilor de vindin Israel au apãrut dupã ’90, iar spe-cialiºtii de aici au studiat în Franþa,Italia sau California. Cele mai culti-vate soiuri sunt Merlot, CabernetSauvignon sau Shiraz, iar dintre albecel mai rãspândit este Chardonnay.

În ultima vreme, în viticultura isra-elianã se pune accentul pe investiþii,producãtorii plasând capital în tehno-logie ºi cercetare, dar ºi în imagine ºipublicitate de cea mai bunã calitate.Cu toate acestea, majoritatea produ-

cãtorilor recunosc cã se aflã la stadiulde testare (soiuri, metode de vinifica-re), din aceastã cauzã oferta de vinuria multora arãtând uºor neuniformã.Palierele de preþ practicate în Israelsunt 10-12 euro, 30-60 de euro ºipeste 60 de euro.

Vinuri noi din tãrâmuri strãvechi

REGIUNILE VITICOLE

IIssrraaeelluull eessttee îîmmppããrrþþiittãã îînn cciinnccii rreeggiiuunnii::GGaalliilleeeeaa,, SShhoommrroonn,, SSaammssoonn,, DDeeaalluurriilleeIIuuddeeiiii ººii NNeeggeevv.. CCeellee mmaaii ddee ssuucccceessrreeggiiuunnii,, pprroodduuccããttooaarree ddee vviinn ddee ccaalliittaatteessuuppeerriiooaarrãã,, ssuunntt cceellee aaffllaattee llaa aallttiittuuddiinnee,,pprreeccuumm GGaalliilleeeeaa ddee NNoorrdd,, GGoollaann HHiigghhttssººii JJuuddeeaann HHiillllss..

CE ESTE VINUL KOSHER

CCeellee mmaaii mmuullttee ccrraammee ddiinn IIssrraaeell pprroodduucc vviinnuurrii KKoosshheerr,, ddaarr eessttee oo ggrreeººeeaallãã ssããssppuunneemm ccãã vviinnuurriillee ccaa ttooaattee vviinnuurriillee iissrraaeelliieennee ssuunntt KKoosshheerr.. VViinnuull KKoosshheerr nnuu ttrree--bbuuiiee ccoonnffuunnddaatt ccuu vviinnuull dduullccee rriittuuaalliicc.. VViinnuurriillee iissrraaeelliieennee ddee ccaalliittaattee,, ccaarree sseeîînnttââmmppllãã ssãã ffiiee ººii KKoosshheerr ssuunntt rreeccoollttaattee,, ffeerrmmeennttaattee ººii mmããttuurraattee îînn aacceellaaººii ffeell ccaa ººiivviinnuurriillee nnoonn--KKoosshheerr.. VViinnuurriillee KKoosshheerr nnuu ssuunntt ddeessttiinnaattee nnuummaaii ppeerrssooaanneelloorr ddiinnrriittuull iiuuddaaiicc..


RREE

CCOO

MMAA

NNDD

ÃÃRR

II// EE

DDIITT

OORR

II

ROSEMOUNT ESTATE, BALMORAL 2000, MCLAREN VALE, SYRAH, 14% ALC.Una dintre replicile clasice ale australienilor, în momentul încare europenii au zis cã nu se poate face vin de top în afaraFranþei, Italiei, Spaniei ºi Germaniei… Este genul de vin carepicã din cer ca un trãsnet ºi te face sã te întrebi de ce sã daiaveri pe château-uri, dacã tot existã aºa ceva. Pe de o parte, estegenul de vin super-îngrijit, nãscut din butuci vechi de pânã la100 de ani, cu struguri culeºi manual, cu producþii foarte micila hectar ºi tot restul de demersuri care duce, în general, lacrearea unui vin mare. Porneºte din dulceaþã de cãpºunizaharisitã, cu ceva ulei de migdale, un strop de tente pãmân-toase ºi ierboase, trece spre fructe roºii mature (cireºe negre ºiviºine), pentru a dezvãlui, dupã o vreme, nuanþele clasice aleunui Syrah nobil ºi elegant, cu toate picanteriile implicite.


DDiissppoonniibbiill:: Carl Reh Winery Romania

CHATEAU PEYROS GREENWICH 43N, 2001, 95% TANNAT, AOC MADIRAN

Un vin ca un sport extrem, dintr-o regiune extrem de puþincunoscutã în România. Nici soiul nu este prea popular, puþineleTannat-uri care ajung în România fiind uruguayene. De la primulcontact se înþelege ºi de ce: este un vin fie pentru “aleºi”, fie pen-tru masochiºti, fie pentru oameni cu multã rãbdare. 2001, deexemplu, ar trebui sã mai stea prin pivniþã pânã cel puþin 2017, casã-ºi mai rotunjeascã taninii. Însã, dacã nu vã e teamã de “gingiisuflecate”, încercaþi-l cu încredere. La capitolul arome face partedin clasa de vinuri sumbre, bolovãnoase, cu multã negurã ºi cuprofunzimi de a cãror existenþã te convingi încã de la început.Gustul evolueazã spre compoturi de cireºe negre, curmale uscateºi nuanþe stranii de piatrã mãcinatã. O explicaþie vine chiar dinnume, Peyros însemnând “loc pietros” la gasconi. S-ar mai puteapovesti multe, dar mã tem sã nu vã stric plãcerea descoperirii.

PPrreeþþ:: 110 lei

DDiissppoonniibbiill:: Comtesse du Barry

CHÂTEAU LAUBADE XOChiar dacã e château, nu e vin, ci armagnac. ªi nu unulobiºnuit, ci unul de excepþie (vezi articolul despredegustarea de la Comtesse du Barry). Accesibil ca preþ,este creat dintr-un amestec de armagnac-uri cu vârste între12 ºi 20 de ani, maturate în stejar negru de Gascogne.Lemnul îi imprimã o aromã foarte deosebitã, faþã de disti-latele din regiunea Cognac, fiind mai sãrac în vanilie ºi maibogat în tanini. Complexul creat este de-a dreptul picant,iar o parte dintre condimente dispar dupã o aerareîndelungatã, lãsând în urmã o bãuturã cu nuanþe subtile ºiprietenoase, de la lemn afumat foarte uscat, pânã la stafide.


DDiissppoonniibbiill:: Comtesse du Barry

DOMAINE CEPTURA ROUGE 2007Feteasca Neagrã, Merlot, Cabernet Sauvignon14% vol. alc., sec, roºu

PPrroodduuccããttoorr:: Davino

Un cupaj de o eleganþã aparte ce se dis-tinge prin tonurile aromatice armonioase,care se etaleazã treptat, la început etalândarome de violete, mosc ºi sâmbure de mãr,iar apoi se inundã de tuºe puternice depiper verde. Gustul, la rândul sãu, se des-face îngrijit ºi pãtrunzãtor în note catifelatede fructe confiate, lemn ºi piele, având unpostgust lung ºi foarte cald. Un vin care vaface furori ºi dupã 2-4 ani de stat la sticlã.


DDiissppoonniibbiill:: HoReCa, magazine specializate

UNICUM ZWAK

40% vol. alc.

PPrroodduuccããttoorr:: Zwack Unicum Plc.,IImmppoorrttaattoorr:: Heinrig Distribution

Culoare maroniu închis, cu reflexii chih-limbarii. Atacul aromatic este foarteintens, aproape violent, aducând multeierburi aromate, în care se distinge un firde anason, cu o senzaþie amãruie ce îi dão notã proaspãtã. Structurã gustativãfoarte catifelatã, cu o evoluþie explozivã.Ierburi uscate ºi note pronunþate de por-tocalã, lãmâie, finalul fiind foarte cald, cuaceleaºi note amãrui-rãcoritoare.

PPrreeþþ:: 82 de lei/1l

DDiissppoonniibbiill:: retail, HoReCa

DOMAINE DU CLOS DES FEES 2004Cotes du Roussillon Villages Controlee

Domaine Par Herve Bizeul

Acest vin trebuie decantat înainte de a fidegustat, pentru cã este un vin foarte com-plicat ºi pretenþios. Dacã este degustat fãrãa fi decantat, vinul este foarte alcoolic,aproape fãrã personalitate, însã decantareascoate din el note surprinzãtoare. Aromelede ciuperci, alune de pãmânt, condiment ºiiod sunt echilibrate de note dulci de vanilie,ºtrudel, coacãze negre ºi viºine amãrui. Esteajutat în evoluþia sa gustativã de taniniifoarte bine integraþi.

PPrreeþþ:: 117 lei

DDiissppoonniibbiill:: magazine specializate

RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU


RREE

CCOO

MMAA

NNDD

ÃÃRR

II//

BBLL

OOGG

GGEE

RR

LUMEA NOUÃ, OAMENILOR VECHI

SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc RReesseerrvvaa 22000077PPrroodd:: Vina Mar, Chile, alb sec, PPrreeþþ:: 26-30 lei în retail

Iatã un vin romantic, foarte bun ºiuºor mizantrop, din Chile, CasablancaValley (na’, cã nu se poate scãpa de„romantismul“ hollywoodian). Doar cãacesta nu prea merge în doi, ci de unulsingur, cu regretele pe masã, cu supra-dozaj de nostalgie (din greacã de laalgos ºi nostos), adicã „durerea întoar-cerii“ într-un trecut paradisiac, lipsit degriji, de aºteptãri, un trecut plin deviitor... Sau poate sunt prea egoist! Ladeschidere, vinul se prezintã furtunos(de unde sturm und drang!), frizzante,caracteristicã care se stinge în câtevaminute, lãsând loc unei aciditãþi bineintegrate, ca ºi alcoolul (13,5%). Are oculoare galben-verzuie, tipicã, un nasdelicat de flori de tei ºi un gust intens,dar subtil, echilibrat. Are corp, aducecu mai toate citricele imaginabile,dominant de grapefruit, ºi secundar demandarine, dar ºi alte fructe cum ar fimãr verde ºi kiwi copt. Finalul esteintens, de grapefruit, lasã pe limbã otrecere durabilã de ciocolatã amarã saupelin. L-aº plasa în rândul aperitivelor.Excelent!

MMaallbbeecc 22000077,, OOaakk CCaasskk,, TTrraappiicchhee,,MMeennddoozzaa AArrggeennttiinnaaroºu sec, 13,5%PPrreeþþ:: 22-25 lei în retail

Vinul este pronunþat fructat, aminteºteatât în nas, cât ºi în evoluþie de magiu-nul de fructe (cu pânã la 80% prune:),este puternic baricat, de unde izul devanilie, apoi aduce în gurã fructe negrede pãdure, boabã de cafea ºi tabac.Corpolenþã bunã, culoare superbã,rubinie-închisã cu nuanþe violacee,tanini moderaþi, un postgust mediu-lung, finiº condimentat (scorþiºoarã,piper). La capitolul „minus“, trebuiespus cã alcoolul nu este prea bine inte-grat, generând o senzaþie de fierbinþea-lã, specificã mai degrabã cognacurilor.Dar, într-o searã friguroasã acest de-fect poate pica la þanc. Este un vinagreabil, cu arome din lumea nouã.

CLASICUL STIL...

CCoouussiinnoo MMaaccuull -- CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn -- AAnnttiigguuaass RReesseerrvvaa 22000066

Un vin fãcut în “clasicul” stil chilian,îmbujorat, vivace ºi uºor exotic. Nasplin de asocieri interesante de fructde pãdure ºi ceva cafea. În gurã esteceva mai sobru, cel puþin la început.Taninos ºi cu nuanþa baricatã, destulde uºor de sesizat, se împrieteneºterapid cu cerul gurii, pentru a-l alinta,spre final, cu aromele lui prietenoase,puternic fructate (cireaºã) ºi cevatrimiteri din sfera floralã.

LLaa CChhaappeellllee ddee llaa MMaaiissoonn HHaauutt--BBrriioonn -- 22000066,, aallcc.. 1133..55%%((DDoommaaiinnee CCllaarreennccee DDiilllloonn,, GGrraavveess))

Un vin de un granat strãlucitor, cunas complex, în care cãpºuna ºicireaºa se aºeazã frumos împreunã. Îngurã, vinul este calm ºi corpolent.Consistenþa lui îþi acoperã tot cerulgurii cu senzaþii fructuoase, peste caremai poþi simþi vag o senzaþie de carnecrudã ºi sânge, iar în final, îþi aruncaun zâmbet fin de foi de tutun.

RECOMANDAREA RECOMANDÃRII

În acest numãr Rãzvan Jurcã recomandã „recomandarea“ prietenului nostru din Portugalia Rui Lourenço Pereira (www.artmeetsbacchus.blogspot.com)

QQuuiinnttaa ddoo AAllqquueevvee TToouurriiggaa NNaacciioonnaall22000055

Un frumos exemplu a ceea ce poatesã ofere soiul Touriga Nacional, vini-ficat în sec (Touriga Nacional estestrugurele principal în obþinerea vin-ului de Porto). În Quinta do Alqueve2005, vinul obþinut este unul amplu,mai degrabã rustic decât elevat, însãcu un nas excepþional din care se dis-ting afine ºi mure, însoþit de aromeflorale, vanilie, tutun ºi rozmarin.Steven Spurrier, de la DecanterMagazine îl descria într-una dinnotele sale critice ca fiind unul dintrecele mai interesante vinuri dinLumea Veche, pe corp mediu, bineechilibrat ºi cu un finiº lung ºi per-sistent. Culoarea sa – purpuriu intenseste mai luminoasã decât a unui vinportughez tipic, concentraþia alcooli-ca de 13% pe volum sporind carac-terul sãu destul de teritorial(Ribatejo). Tipicitatea, pentru ceicare nu cunosc soiul, este asemãnã-toare tradiþionalului Pinot Noir, însãparticularitatea gustului sãu esteaceea de îngheþatã de vanilie cucireºe, pudratã cu un praf descorþiºoarã. Taninii sunt moi, ceea ceconferã vinului o catifelare specialã,deosebitã. Preþul este de asemeneaprietenos – cam 10 euro / sticla, ceeace-l recomandã ca pe un vin accesibil,cu totul diferit de portughezele cucare sunt sigur cã v-aþi întâlnit deja.

AROME ITALIENE

FFrreessccoobbaallddii PPaatteerr SSaannggiioovveessee 22000077,,IIGGTT TToossccaannaa13% alc, PPrroodd..:: Frescobaldi

Nas destul de complex cu fruct(viºine), note de piele, cafea ºi nuanþeflorale, gust liniºtit ºi echilibrat ºi unfinal mediu spre lung fructuos cunote de lemn ºi de cireºe amare. Unvin bun ºi la masã, ºi pentru degustatseparat, care a costat 39 de lei. Vinuleste produs de una din familiile cutradiþie din regiunea Toscana,Frescobaldi, implicaþi de mai bine de700 de ani în viticulturã.

VVaalliiaannoo CChhiiaannttii CCllaassssiiccoo RRiisseerrvvaa2200001113% alcPPrroodd..:: Castelnuovo Berardenga

Un vin pe care l-am cumpãrat acumvreo 3 ani la o lichidare de stoc arãposatului magazin de vinuri dinBucharest Plaza Mall cu vreo 50 delei. Un vin aflat la apogeu (dacã nucumva a început deja traseul descen-dent), iar asta se simte din plin înmiros ºi pe limbã. Nas complex ºiplãcut de fructe negre, smochinecoapte ºi stafide, o gurã plinã, cutanini încã fermi dar frumos integraþiºi ºlefuiþi de cei 9 ani care au trecutpeste vin, final destul de lung, com-plex. Vinul a fost aerat circa 2 oreînainte de degustare.

GEORGE MITEA

lucruribune.blogspot.com

RÃZVAN JURCA

www.facebook.com/razvan.jurca

ALIN IONIÞÃ

alibus.blogspot.com

MIHNEA MIRONESCU

desprevin.blogspot.com


RREE

CCOO

MMAA

NNDD

ÃÃRR

II// II

NNTT

EERR

NNAA

ÞÞIIOO

NNAA

LL

La închiderea ediþiei, fascinaþiacriticilor de la WE faþã de vinurile lu-mii noi continua la fel de fervent caluna trecutã, singurul reprezentant alEuropei fiind un spaniol destul deobscur.

SUB 15$: VViinnooss ddee llaaTTrriibbuu,, TToorroo AAuurroocchh 22000066,,SSppaanniiaa (90 de puncte,12$). Descris ca un vinmãtãsos, cu arome expre-sive de cireºe ºi prãjealã ºicu note minerale. Este fin,cu o structurã frumos fini-satã, cu tanini ºi aciditatebine echilibrate.

ÎNTRE 15 ºI 30$: KKiimmCCrraawwffoorrdd,, SSaauuvviiggnnoonnBBllaanncc,, MMaarrllbboorroouugghh,, SSPPSSppiittffiirree 22000088 (91 depuncte, 26$). Arome put-ernice de ierburi proaspe-te, mai ales salvie, contin-uate pe palat cu o exploziede ananas, grapefruit ºiguava, cu un final viu.

PESTE 30$: NNoorrtthhssttaarr,,MMeerrlloott,, WWaallllaa WWaallllaa VVaall--lleeyy,, 22000066,, SSUUAA (92 depuncte, 50$). Dens ºi deo-sebit, nu este deloc greu,deºi are accente puternicede tutun, fripturã de vitã ºiardei iute, care se adaugãla un corp plin, dominatde mure ºi coacãze negre,arome persistente ºi înfiniºul deosebit de lung.

Alegerea Decanter pen-tru luna februarie este FFoonn--ttaannaaffrreeddddaa,, MMoonnccuuccccoo,,MMoossccaattoo dd’’AAssttii 22000088 (4stele din 5 sau 16,5 puncte,13,95£). Note de flori deportocal, piersici, nectarine,ºerbet, struguri ºi flori us-cate, dublate de un gustfoarte concentrat, totul în-

tr-o licoare cu doar 5% alcool.Vinul alb al sãptãmânii era WWeeiinn--

gguutt HHaannss LLaanngg,, RRiieesslliinngg KKaabbiinneettttTTrroocckkeenn,, RRhheeiinnggaauu 22000088 (15 puncte,7,99£) – un Riesling german valoros,cu arome puternic florale, de mere

bine coapte ºi limetã, cunuanþe gustative fructu-oase de piersicã ºi parã,totul cu o micã tentã mi-neralã.

Vinul roºu al sãptãmâ-nii era, la închiderea edi-þiei, SSoollaagguueenn,, CCrriiaannzzaa,,RRiioojjaa,, 22000055 (15,5 puncte,9,25£) – un vin vesel ºi ac-cesibil, cu arome de fructeroºii ºi note accentuate decãpºune, reconfortant ºirãcoritor, cu un final lung.

www.vinul.roConsultant ºtiinþificLiviu Grigoricã[email protected]

Redactor-ºefValentin Ceafalã[email protected]

Seniori editoriRadu Rizea [email protected] Loreta Budin [email protected]

RedactoriDora Todea, Sergiu Nedelea,Sorina Iordan, Alina MateiFood editorCristian [email protected]

PublicitateAndrei Chica Ovidiu [email protected] [email protected] 0724.376.076

FotoreporterGeorge ªerban

DTPOmni Press & Designwww.opd.ro

Director ediþia onlineBogdan Gavrilã[email protected]

PublisherCezar [email protected]

este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.Responsabilitatea pentru articolele publicaterevine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Rose poate face numai cu acordul prealabil al editorului.

ISSN 1844-3915

Recomandãri internaþionaleªªii îînn aacceesstt nnuummããrr,, VViinnuull..RRoo pprreezziinnttãã ccââtteevvaa ddiinnttrree rreeccoommaannddããrriillee

ddee vviinnuurrii ffããccuuttee ddee ccããttrree eeddiittoorriiii ppuubblliiccaaþþiiiilloorr iinntteerrnnaaþþiioonnaallee ddee pprrooffiill ((WWiinnee EEnntthhuussiiaasstt ººii DDeeccaanntteerr))..

„GHIDUL VINUL.RO“

� ppeessttee 440000 ddee vviinnuurrii ddeegguussttaattee

� vviinnuurrii ddiinn 1122 þþããrrii ++ RRoommâânniiaa

� 220088 ppaaggiinnii ccuupprriinnzzâânndd rreeppeerree ccllaarree,, iinnffoorrmmaaþþiiii rreelleevvaannttee ººiijjuuddeeccããþþii ccrriittiiccee iimmppaarrþþiiaallee

GGhhiidduull ppooaattee ffii ccoommaannddaatt ccuu ppllaattaa rraammbbuurrss llaa pprreeþþuull ddee 2299 ddee lleeii//eexxeemmppllaarr ++ ttaaxxee ppooººttaallee..

AAbboonnaaþþiiii VViinnuull..RRoo nnuu ppllããtteesscc ttaaxxeellee ppooººttaallee..

PPeennttrruu aabboonnaammeenntteellee ppee uunn aann ((1122 aappaarriiþþiiii)) aacchhiittaattee ppâânnãã llaa 3311 mmaarrttiiee 22001100,,ccaarrtteeaa eessttee ooffeerriittãã CCAADDOOUU!!

PPeennttrruu ccoommeennzzii ddee ccaarrttee,, aabboonnaammeennttee llaa rreevviissttãã ssaauu iinnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree aavveeþþii llaa ddiissppoozziiþþiiee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill:: ddoorraa..ttooddeeaa@@ttnnddcc..rroo..

ºi primeºti

cartea Ghidul Vinul.Ro - Cum sã cumperivinuri fãrã sã-þi iei plasã*.

Fãrã tragere la sorþi!

cadou

TALON DE ABONAMENTPrenume ..................................................................................................................................................

Nume ........................................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................

Localitatea ................................................................................... Cod poºtal ....................................

Tel.: ............................................. e-mail..........................................................

Doresc sã mã abonez la revista Vinul.Ro pentru:

� 6 luni..........................preþ 50 lei (plãteºti 5 numere, primeºti 6)

� 12 luni.........................preþ 100 lei (plãteºti 10 numere, primeºti 12 + cartea GhidulVinul.Ro - Cum sã cumperi vinuri fãrã sa-þi iei plasã)Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti, ªos. Viilor nr. 78-88, Bl. 103, Sc.2, Et. 5, Ap. 54, Sector 5, Cod poºtal 050158, împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail [email protected] datele pentru facturare, numãrul de telefon ºi adresa de livrare.

Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL, deschis la Credit Europe Bank - SMB. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01* Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare

1an la revista

Aboneazã-te pe

www.vinul.ro


AACC

CCEE

NNTT

Acum câþiva ani, mai mulþi cercetãtori din Danemar-ca s-au apucat sã studieze profilul psihologic al con-sumatorului de vin, în comparaþie cu cel al consumato-rilor de alte bãuturi. Rezultatele au fost prezentate subforma unui studiu, preluat la vremea respectivã de pu-blicaþii precum BBC sau Wine Spectator. Potrivit aces-tei cercetãri, realizatã pe nu mai puþin de 12.000 deadulþi, consumatorii de vin au o gândire pozitivã în viaþã,considerându-se mult mai sãnãtoºi decât bãutorii de beresau spirtoase. Motivaþia acestora: convingerea potrivitcãreia consumul moderat de vin reduce riscul bolilor

coronariene. De asemenea, potrivit acestui studiu, în comparaþie cu celelaltetipuri de bãutori, consumatorii de vin sunt mult mai încrezãtori în ei, deschiºi lanou, îºi urmeazã propriul destin în mod raþional, fiind mult mai informaþi ºi cuun grad de educaþie mai ridicat. Cercetarea a mai arãtat cã persoanele carepreferã vinul, mai ales femeile, aleg sã îl consume alãturi de prieteni, sau îngrupuri mici, pentru a face schimb de impresii legate de degustare. Am uitat sãspecific cã majoritatea respondenþilor acestui studiu erau din Danemarca, Suediaºi Norvegia.

Oare un demers asemãnãtor realizat în rândul consumatorilor de vin de la noiar avea aceleaºi rezultate?

În primul rând, probabil cã nu ar exista diferen?e semnificative între con-sumatorii de vin ?i cei de spirtoase ?i bere, iar unul dintre argumentele care staula baza acestei afirmaþii este acela cã peste 95% dintre consumatori pun aproapefiresc egal între vin, bere ºi spirtoase. Pe câþi dintre bãutorii de vin de la noi i-aþiauzit spunând „Consum vin pentru cã îmi face bine! Pentru cã reduce riscul deboli de inimã! Beau cu moderaþie!”? Pãi, cum ar putea sã facã bine, când avemambiþia neaoºã sã dãm gata damigenele din beci, pânã la sfârºitul lui ianuarie, „casã nu dea în fiert, nu de alta!”.

La capitolul încrederii de sine, consider cã stãm la fel de bine ca ºi ei.Exemple: „Nu mã înveþi tu pe mine ce sã beau!” sau „Vinul meu, ãla de butuc,este mult mai bun, bã, decât cãcaturile cu sulfiþi, mã laºi!”. Dacã nici astea nusunt dovezi ale încrederii de sine a „beutorilor” de la noi, atunci... Poate cã înprivinþa nivelului de educaþie ºi informare ar fi mai bine sã nu comentez. Daratunci când unii producãtorii de vin de la noi promoveazã nonvalorile, adulterul(ªi? Te-a prins?), ºmecheria ºi comportamentul suburban, nu poþi cere foartemult de la consumatori. Într-o societate lipsitã de repere morale, care sedeplaseazã haotic cãtre nimic, vinul nu poate fi privit altfel decât o bãuturã de„afumat”.

Un rãspuns providenþial ar putea veni, cu un mic efort, de la acea micã cate-gorie de consumatori care consumã vinul raþional, dar mai ales de la micii pro-ducãtori care pariazã pe calitate. ªi, potrivit zvonurilor din piaþã, numãrul aces-tora va creºte semnificativ, în anii urmãtori.

Consumatorul lor.Consumatorul nostru

„Dacã aratã ca o raþã, se simte la pipãit ca o raþã ºi miroase

ca o raþã, atunci... trimite-o înapoi labucãtãrie, fiindcã e nefãcutã!”

(vorbã de spirit primitã pe e-mail,aparþinând unui gânditor

care mi-a rãmas deocamdatã necunoscut)

Recenta degustare de vinuri roºii ceva mai scumpe decât media depe piaþa noastrã (preþurile au fost între 40-130 lei) ne-a adus în faþaunei probleme: ssee ppooaattee ddeegguussttaa ººii eevvaalluuaa ((ccrriittiicc,, ccoommppaarraattiivv)) vviinnuullppee oo ssiimmppllãã ffiiººãã –– ffiiee eeaa ººii ppee oo ssccaallãã ddee 110000 ddee ppuunnccttee??Poþi avea pretenþia onestã cã ai reuºit sã surprinzi într-un numãr sauîntr-o ierarhie construitã pe loc, în condiþii date, valoarea unor vinuri? Sau mãcar ordinea exactã a preferinþelor tale, personale? Cei care au fost de faþã ºtiu deja cu câtã frustrare realã am resimþit,fiecare dintre participanþi, dificultatea de a preþui întreaga comple-xitate de care dãdeau dovadã unele vinuri prezentate atunci (ºi,atenþie!, pe lume existã multe vinuri mai scumpe, mai complexe,mai „grozave” decât cele degustate de noi acum). Lucrurile se com-plicã ºi mai tare dacã admitem evidenþa, ºi anume cã, dincolo decalitãþile intrinseci aflate în pahar, cel mai adesea vinurile suntfãcute pentru a fi puse în valoare de asocierea cu mâncarea. ªi-aiciintrãm, deja, pe terenul posibilitãþilor infinite.Una dintre cele mai importante calitãþi ale vinului bun este, dupãpãrerea mea, cã încorporeazã ºi transmite (celor suficient de atenþica sã înþeleagã!) mai mult decât simplele caracteristici fizice ºichimice ale lichidului.ÎÎnn vviinnuull bbuunn vviibbrreeaazzãã eenneerrggiiii ggrreeuu ddee îînnþþeelleess,, ddaarr llaa ccaarree nn--aaii ccuumm ssããnnuu rreezzoonneezzii.. Dincolo de caracterul unui soi de struguri sau al altuia,dincolo de tipicitatea unui terroir sau de condiþiile climatice aleunui an faþã de altul, vinul bun este, de fapt, un tablou viu: cu per-sonaje, culori, nuanþe, arome, scenariu (da, cãci însãºi cronologiasimplã a etalãrii calitãþilor unui vin e construitã ca un scenariu),deznodãmânt. Numai cã, spre deosebire de o salã de cinema sau deteatru, „spectatorul unui vin” e nevoit (privilegiat, mai bine zis!) sã

urce pe scenã, sã-ºi joace propriulrol. Sã riºte, îmbunãtãþindu-ºi astfelºi calitatea percepþiei. UUnn vviinn bbuunn nnuu eessttee,, aassttffeell,, „„iilluuzziiaarreeaalliittããþþiiii””,, (pusã în faþa ochilor fie ºi în sistem 3D sau Imax), ccii eesstteerreeaalliittaatteeaa - cere implicare activã ºialegeri din partea spectatorului; iaracþiunea (ºi satisfacþia) sedesfãºoarã, apoi, în funcþie deaceastã participare.Un cunoscut îmi spunea cã aarrttaa eecceell mmaaii ttããiiooss ººii pprreecciiss mmiijjlloocc ddee sseegg--rreeggaarree,, ddee sseeppaarraarree aa iinnddiivviizziilloorr ddiinnssoocciieettaatteeaa oommeenneeaassccãã - iar vorbaasta mi s-a pãrut o definiþie a artei chiar mai bunã decât altele.Întrebarea care meritã un rãspunsacum nu este „dacã vinul e o artã?”, ci dacã suntem noi niºtespectatori suficient de educaþi ca s-o meritãm.

CEZAR IOANVALENTIN CEAFALÃU

Cât de simplu poate fi?

wine. life. style · 4 ãri • ºtiri la zi evenimente•bloguri r e t a i l / d e g u s t Ã r i....

Documents