caiet de sarcini · 2019. 8. 29. · muscat ottonel, tamaioasa romaneasca, pinot gris, sauvignon,...
TRANSCRIPT
1
CAIET DE SARCINI
privind producerea vinurilor cu Denumirea de Origine Controlata
ODOBESTI
I. DEFINIŢIE
Produsele viti-vinicole cu denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI ” sunt produsele care se obţin
numai în perimetrul podgoriei delimitată geografic conform legislaţiei în vigoare.
Denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI ” se atribuie produselor viti-vinicole obţinute din struguri
produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
Următoarele categorii de produse viti-vinicole pot purta denumire de origine controlată „ODOBEŞTI ”
-struguri
- vin liniştit;
-vin perlant;
- vin petiant;
-vin spumant de calitate;
- vin licoros ;
- alte vinuri(vin cu tărie alcoolică redusă sau vin fără alcool)
- vinarsuri cu Denumirea de Origine VRANCEA - „ODOBEŞTI ”
Prezentul caiet de sarcini cuprinde cu prioritate regulile privind producerea vinurilor cu Denumirea de
Origine Controlata „ODOBEŞTI ”.
II. DELIMITAREA TERITORIALĂ ŞI LEGĂTURA CU ARIA GEOFRAFICĂ
Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată ODOBEŞTI, se încadrează în zona viticolă
CI . Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă această denumire de origine, se datorează în special
condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie
cizelateprin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au aceasta îndeletnicire.
A. POZITIE GEOGRAFICA
Numele localitatii Odobesti si implicit al podgoriei cu acelasi nume, vine de la „ Odoba”, unul dintre
batranii satului din acea vreme – prin batrani se stabilea filiatia in acele timpuri, astfela cestia erau cei
care detineau drepturile de proprietate.
Incepand din secolul XVII, faima acestei podgorii creste, astfel, in „ Descriptio Moldavie” de Dimitrie
Cantemir, acesta intr-o ierarhizare din punct de vedere calitativ a podgoriilor, Podgoria Odobesti se situa
pe locul III in tara. In „ Histoire de la Moldavie et de la Valachie”, J.L. Carra mentioneaza ca cele mai
bune vinuri din Moldova sunt la Odobesti. Nu intamplator in aceasta regiune au existat plantatii de vita
de vie ce erau in prtoprietatea domnitorilor Moldovei, ai Mitropoliei din Iasi sau a episcopiilor din
Roman si Radauti.
Productiile cumulate ale celor trei podgorii vrancene: Panciu, Odobesti si Cotesti, asigurau inca din sec.
XVIII jumatate din productia de vin a Moldovei, aici existand inca de pe atunci cea mai mare suprafata
de vie din Principatele Romane.
Datorita calitatilor sale vinul din aceasta regiune, a fost livrat de-a lungul anilor in Polonia si Rusia la
cererea domnitorilor din aceste tari (In 1456, regele Cazimir al Poloniei ii cerea vin din aceasta podgorie
domnitorului Petru Rares).
Podgoria Odobesti este amplasata pe treapta piemontana a Subcarpatilor de Curbura, a carei altitudine
medie este de 200 m, dominand astfel nivelul Campiei Romane de Est. Aceasta zona este atasata bio-
pedo-climatic de Campia Romana si se leaga genetic de Subcarpati, individualizata insa ca o zona
distincta de contact, cu caractere ecologice proprii, care-i confera caracteristici deosebite pentru cultura
2
vitei de vie. Dintre podgoriile vrancene, Podgoria Odobesti ocupa tronsonul de mijloc, cu o latime de 5
pana la 12 km si o lungime de cca. 30 de Km, fiind cuprinsa intre Valea Putnei (la nord- ce o separa de
Panciu) si Valea Milcovului (la sud – ce o delimiteaza in buna parte de Cotesti).
Podgoria se afla la intersectia paralelei de 45ºlatitudine nordica cu meridianul de 27º longitudine estica.
Datorită condiţiilor pedoclimatice cat şi solului care excelează printr-o aciditate ridicată, vinurile
obţinute sunt apreciate având prospeţime şi fructozitate.
B. CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE
Substratul litologic: nisipuri si pietrisuri proluvio-deluviale, acoperite de o cuvertura de depozite
loessoide, alcatuind impreuna un complex detritic pleistocen, ce repauseaza pe o alternanta de marne,
argile si nisipuri marine pliocene.
Relieful: o treapta unitara de glacis deluvio-proluvial, relativ uniform inclinata la 300 de metri in vest si
100 de metri in est, respectiv de la baza versantului Magura Odobesti la fruntea taluzului care face
legatura cu Campia Romana. Ansamblul geomorfologic al zonei este caracterizat de interfluvii largi,
paralele cu orientare V-E. Diferentierile mofometrice de altitudine, expozitie si declivitate permit
existenta in plantatii a unei mari varietati de soiuri de vita de vie.
Hidrografic: Podgoria este strabatuta de o retea hidrografica de suprafata ce apartine bazinului
Siretului. Alimentarea retelei este in special pluvionivala. Apele freatice se gasesc la adancimi relative
de 5-8 metri, si sunt accesibile sub aspectul mineralizarii tipul hidrochimic fiind bicarbonatat calcic.
Climatul: de tip temperat continental, cu nuante excesive datorate prezentei maselor de aer est-
europene, a celor atlantice din vest si nord-vest, tot timpul anului, dar cu precadere in anotimpurile de
tranzitie. Radiatia solara globala prezinta valori medii anuale de peste 120 Kcal/cm², cu variatii intre 110
pe expozitiile nordice si 140 pe expozitiile sudice. Durata medie anuala a insolatiei este de cca. 2100
ore. Aceste valori ridicate justifica si suma anuala a temperaturilor mai mici sau egale cu 0ºC, in jur de
3800º, ceea ce asigura conditii optime de maturare si concentrare a zaharurilor si a substantelor
aromatice in struguri. Temperatura medie anuala etse de cca 9-10ºC avand deci o amplitudine termica
medie.
Dupa datele Statiunii de Cercetari Odobesti, in ultimii 40 de ani s-a inregistrat o incalzire climatica in
aceasta regiune.
Solurile: Solurile zonale si cu cea mai mare extindere sunt molisolurile, reprezentate prin cernoziomuri
levigate(cambice si argiloiluviale)dominante in partea estica si centrala a podgoriei si solurile cenusii in
partea vestica a acesteia. Prin textura lor mijlocie si usoara se asigura permeabilitate, drenaj si proprietati
fizice si tehnologice valoroase, se regaseste un chimism favorabil, un continut apreciabil de humus si de
substante nutritive care se preteaza in mod deosebit culturii de vita de vie.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU DENUMIREA DE ORIGINE „ODOBEȘTI”
Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE ODOBESTI, se încadrează în zona viticola CI .
Localităţile componente din județul vrancea:
- Orasul Odobeşti - sat Unirea;
- Com. Jariştea - sate Jariştea, Pădureni, Scânteia, Vărsătura;
- Com. Boloteşti- sate Boloteşti, PietroasaVităneştii de sub Măgura, Găgeşti, Putna, Ivănceşti.
- Com. Câmpineanca - sat Câmpineanca.
- Comuna Broșteni- sate Broșteni, Pitulușa, Arva.
În lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate
administrativteritorială din arealul astfel delimitat.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
3
1. Soiuri albe: Aligote, Fetească albă, Fetească regală, Galbenă de Odobești, Pinot Gris, Riesling italian,
Riesling de Rhin, Sauvignon, Plăvaie, Traminer roz, Grasă de Cotnari, Muscadelle, Semillon,
Chardonnay, Furmint, Băbească Gri, Crâmpoșie selecționată, Crâmpoșie, Donaris, Mustoasă de
Măderat, Frâncușă.
2. Soiuri roşii/roze: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră,
Syrah, Zweigelt, Sangiovese, Nebbiolo, Barbera, Codană.
3. Soiuri aromate: Şarba, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Traminer aromat.
4. Vinuri spumante: Plăvaie, Aligoté, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Fetească Albă,
Fetească Regală, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling Varietal, Băbească Neagră, Merlot, Fetească
Neagră, Pinot Noir.
5. Distilat de vin: Plăvaie, Aligoté, Galbenă de Odobeşti, Mioriţa,Fetească Regală, Băbească Gri.
Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producătorului, se pot obţine şi vinuri perlante,
vinuri petiante, vinuri licoroase, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de
legislaţia în vigoare în materie pentru această categorie de calitate. Tehnologia, practicile şi tratamentele
utilizate pentru producerea produselor vinicole descrise în prezentul caiet de sarcini, vor respecta
legislaţia în vigoare în materie la data producerii, respectiv la data punerii în consum a produselor astfel
obţinute. Cu exceptia soiurilor existente în cultura astazi, în arealul delimitat al acestei Denumiri de
Origine se pot cultiva si alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate în trecut cu foarte bune
rezultate Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat in cultura in acest
areal, se vor aplica prevederile legale in vigoare.completând în egală măsura prevederile prezentului
caiet de sarcini. În funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de însuşirile lor
organoleptice ţi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine „ODOBESTI”, pot purta următoarele
menţuni tradiţionale aferente treptelor de calitate:
a. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D.
b. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Târziu – prescurtat: D.O.C. – C.T.
c. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Înnobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B.
Vinuri albe - D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior si sortiment
alb.
Vinuri rosii/rose – D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior,
sortiment roşu şi sortiment rose.
Vinuri albe - D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri rosii/rose – D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment
rosu, sortiment rose.
Vinuri albe - D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb.
Vinuri rosii/rose– D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment
rosu, sortiment rose.
Vinurile şi produsele vinicole ce poartă denumirea de origine ODOBEŞTI, din următoarele soiuri:
Aligote, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Galbenă de Odobeşti,
Crâmpoşie Selecţionată, Crâmpoşie, Furmint, Aligote, Şarba, Frâncuşa, Mustoasă de Măderat, Băbească
Gri, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Sauvignon, Chardonnay, Traminer aromat, Traminer roz,
Pinot Gris, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Burgund, Pinot Noir.
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI
Denumire soiuri pentru productia de vinuri
ce poarta denumirea de origine „ ODOBEȘTI”
Productia de struguri
(Randament viticol
4
maxim)
(kg/ha)
Plăvaie 15000
Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crâmpoşie selecţionată, Mustoasă
de Măderat,Crâmpoşie, Riesling Italian, Furmint
13500
Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligoté, Băbeasca Gri, Şarba, Frâncuşa,
Chardonnay
11500
Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca, Pinot Gris, Sauvignon,
Traminer aromat (Gewurztraminer), Traminer roz
10500
Merlot, Burgund mare 11500
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră 10500
Băbească Neagră, Codană 15000
Denumire soiuri pentru productia de vinuri
ce poarta denumirea de origine „ODOBEȘTI”
Randament viticol
maxim (kg/ha)
Sauvignon, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Traminer Aromat, Tămâioasă
românească, Traminer roz
15000
Aligote, Șarba, Băbească Gri, Chardonnay, Fetească albă, Frâncușă,
Riesling de Rhin, Donaris
16500
Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot 17500
Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Mustoasă de Măderat, Riesling
Italian, Galbenă de Odobeşti, Crâmpoşie, Furmint, Grasă de Cotnari,
Muscadelle, Semillon
19000
Plăvaie, Băbească Neagră, Codană, Syrah, Sangiovese, Barbera,
Nebbiolo, Zweigelt
21500
Cantitatile descrise in tabelul de mai sus, sunt randamentele viticole maximale. In conformitate cu
normele tehnice de producere si comercializare a vinurilor cu denumire de origine, in anii favorabili, se
admite o depasire de maxim 10% 20 % a randamentelor viticole descrise mai sus.
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN
Denumire soiuri pentru productia de vinuri
ce poarta denumirea de origine „ ODOBEȘTI” Randament vinicol
maxim
hl/ha
Plăvaie 113
Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crâmpoşie selecţionată, Mustoasă
de Măderat,Crâmpoşie, Riesling Italian, Furmint
101
Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligoté, Băbeasca Gri, Şarba, Frâncuşa,
Chardonnay
87
Muscat Ottonel, Tămâioasa Românească, Pinot Gris, Sauvignon,
Traminer aromat, Traminer roz
77
Merlot, Burgund mare 82
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră 75
Băbească Neagră, Codană 107
Denumire soiuri pentru productia de vinuri
ce poarta denumirea de origine „ODOBEȘTI”
Randament vinicol
maxim pentru
Randament vinicol
maxim pentru
5
vinuri albe și roze
(hl/ha)
vinuri roșii
(hl/ha)
Sauvignon, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Traminer
Aromat, Tămâioasă românească, Traminer roz
116 -
Aligote, Șarba, Băbească Gri, Chardonnay, Fetească albă,
Frâncușă, Riesling de Rhin, Donaris
127 -
Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot 135 130
Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Mustoasă de
Măderat, Riesling Italian, Galbenă de Odobeşti,
Crâmpoşie, Furmint, Grasă de Cotnari, Muscadelle,
Semillon
146 141
Plăvaie, Băbească Neagră, Codană, Syrah, Sangiovese,
Barbera, Nebbiolo, Zweigelt
166 159
Randamentele vinicole aplicabile sunt de maxim 77 % pentru obținerea vinurilor albe și roze și
respective de maxim 74 % pentru obținerea vinurilor roșii.
VI. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA
VINURILOR CU DENUMIREA DE ORIGINE ODOBEŞTI
Vinurile ce poartă denumirea de origine „ ODOBEŞTI” sunt:
Vinurile obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile existente în cadrul arealului
delimitat al denumirii de origine menţionate; Vinurile obţinute din procesarea strugurilor
recoltaţi din plantatiile D.O.C. existente în cadrul arealului delimitat al acestei denumiri atunci
cand producătorul stabileşte că strugurii materie primă sau produsul vinicol rezultat din procesul
de productie, nu întruneşte condiţiile de calitate aferente unui produs vinicol cu Denumire de
Origine Controlată pot fi valorificate dupa caz, la alegerea producatorului, ca: vinuri cu indicaţia
geografică „ Dealurile Vrancei sau în alte caegorii de vin, materie primă pentru oţet ori pentru
distilare sau pentru orice alte destinaţii industriale.
La alegerea producătorului, produsele vinicole cu Denumire de Origine Controlată
„ODOBEŞTI”, care pe durata procesului de vinificare, condiţionare, depozitare au suferit
modificări calitative care nu le mai recomandă pentru a fi comercializate ca vinuri D.O.C. vor
putea fi reclasificate de către acesta la alte categorii.
Vinurile şi produsele vinicole care au fost puse în consum direct ca produse cu D.O.C. şi la care
organele de control abilitate au constatat că acestea prezintă la data controlului neconformităti
calitative apreciate funcţie de parametrii descrişi în caietul de sarcini aferent, vor fi sistate de la
comercializare, retrase de către producător şi pentru lotul respectiv se va retrage Certificatul de
atestare a dreptului de comercializare pentru vinul cu DOC „ODOBEŞTI”, fiind posibilă
acordarea unui Certificat de comercializare ca vin cu Indicaţia Geografică „ Dealurile Vrancei”,
dacă din punct de vedere calitativ produsul este îndreptăţit la aceasta, în caz contrar produsul
vinicol respectiv se încadrează automat în categoria inferioară de calitate.
Vinurile obţinute prin procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile aferente acestei denumiri de
origine, ai căror parametri calitativi minimali nu le califică pentru a fi puse in consum direct in
această categorie de calitate, sau ca vinuri cu indicaţie geografică sau ca altă categorie de vin,
(indiferent de momentul in care se constata acest lucru), pot fi destinate doar distilării, fabricării
oţetului sau altor destinaţii industrial.
Vinurile liniştite purtătoare ale denumirii de origine „ ODOBEŞTI”, se pot produce din una sau mai
multe dintre varietăţile de struguri de vin descrise în prezentul caiet de sarcini, astfel:
Pentru a fi admisă menţ ionarea Denumirii de Origine „ ODOBEŞTI”, strugurii, musturile
şi/sau vinurile din care se obţine un produs vinicol cu denumire de origine, trebuie să provină in
proporţie de 100% din cadrul arealului delimitat aferent acestei denumiri de origine; Mustul
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
6
concentrat rectificat utilizat pentru obţinerea unui produs vinicol cu denumire de origine, nu
trebuie să provină din acelaşi sau aceleaşi soiuri din care este obţinut produsul vinicol şi nu
trebuie să fie obţinut din struguri recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o
poartă produsul.
Mentionarea denumirii soiurilor. Producătorul poate opta să comercializeze produsele vinicole sub denumirea unuia sau mai
multor soiuri (dintre cele enumerate anterior), sau faără să menţioneze denumirea
soiului/soiurilor de viţă de vie din care provine vinul, astfel;
1. Când produsul este comercializat sub denumirea unui singur soi, vinul trebuie să provină în
proporţie de minim 100% din strugurii aparţinând soiului indicat în etichetare;
2. Cand produsul este comercializat sub denumirea mai multor soiuri, atunci, enumerarea
acestora se face în ordinea descrescătoare a ponderii lor în produs, utilizând caractere de aceeaşi
dimensiune;
3. În cazul în care în etichetare se vor indica numele a mai mult de trei soiuri de vie, atunci
menţionarea acestora se va face cu caractere de maxim 3 mm înălţime.
Anul de recoltă – se va menţiona sub condiţia ca strugurii din care a fost obţinut produsul
purtător denumirii de origine să fi fost recoltaţi în proporţie de peste 85% din anul specificat in
etichetare. Producătorul poate opta şi pentru comercializarea produsului vinicol fără indicarea
anului de recoltă.
Procesarea struguri lor , condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor.
1. Strugurii de vin din care se obţin vinurile cu denumirea de origine „ ODOBEŞTI”, pot fi
procesaţi în arealul delimitat aferent sau în arealul învecinat acestuia, pot fi procesaţi in aceeaşi
unitate administrativă teritorială sau în vecinătatea acesteia. Este admisă şi procesarea strugurilor
dincolo de vecinatatea ariei delimitate cu acceptul asociaţiei reprezentative de producători.
2. Condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor cu denumirea de origine „ ODOBEŞTI”, se poate face
în unităţile din arealul delimitat aferent denumirii pe care o poartă sau în cele din arealul
învecinat, în unitătile existente în aceeaşi unitate administrativă teritorială sau in cele existente în
unităţile administrative teritoriale din vecinatatea acesteia. Este admisă condiţionarea şi
îmbutelierea vinurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate în arealul din vecinătatea acesteia,
dacă pentru aceasta se respectă normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini .
3. În situaţiile în care procesarea strugurilor, condiţionarea şi îmbutelierea produselor vinicole se
face în afara arealului delimitat al denumirii de origine pe care o poartă – situaţiile descrise
anterior la punctele 1 si 2, producatorul trebuie să transmită către O.N.V.P.V. o notificare în
acest sens, cu minim 24 de ore înainte de începerea procesului tehnologic menţionat în acest
document.
4. În anumite condiții climatice care influențează pozitiv nivelul de producție obținută, datorită
potențialului unor anumite soiuri, pentru strugurii recoltați din plantațiile situate în arealul
delimitat, se poate realiza procesarea musturilor şi/sau a vinurilor care vor purta denumirea de
origine controlată Odobești și în afara ariei delimitate a denumirii, în arealul învecinat acolo
unde există capacități optime în centrele de vinificație. Arealul învecinat desemnat în acest scop
pentru vinificare rapidă, vinificare la temperatura controlată, fermentare la temperatură
controlată, pentru conservarea potențialului aromatic al unor soiuri este reprezentat de
următoarele localități din jud. Vrancea:
-Panciu, Movilița, Cotești.
- Obrejița, Tâmboiești, Popești, Budești, Cârligele, Vârteșcoiu, Câmpineanca.
Tipurile de vin ce se pot produce sunt: sec, demisec, demidulce şi dulce – cu respectarea
concentraţiilor de zahăr aferente fiecărui tip în parte . Pentru vinurile demiseci, demidulci si dulci
este admisa definirea tipului de vin ţinând cont de corelaţia conţinutului de zahăr rezidual şi a
acidităţii vinurilor.Pentru vinurile destinate livrarilor intracomunitare sau exportului, este admisă
definirea tipului de vin în conformitate cu legislaţia în materie din ţara de destinaţie. Pentru
vinurile destinate pieţei interne, încadrarea vinului într-un anumit tip, se admite existenţa unei
7
abateri de maximum 2gr/lt a zahărului rezidual, fără ca prin aceasta sa se considere că încadrarea
este nelegală.
Tăria alcoolică dobândită a produselor vinicole cu denumirea de origine „ODOBEŞTI”, se va
menţiona pentru fiecare produs îmbuteliat în etichetarea acestuia. Toleranţa admisă faţă de tăria
menţionată pe eticheta trebuie să fie de maxim 0,5% vol. Vinul obţinut în acest areal delimitat,
trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 9% vol. În situaţia vinurilor parţial
dezalcoolizate sau a vinurilor fără alcool ce se vor pune în consum direct tăria alcoolică
dobândită poate fi mai mică de 9% vol., fiind însă obligatorie menţionarea în etichetare a
apartenenţei vinului la una dintre cele două categorii menţionate anterior.
Tăria alcoolică totală a vinurilor ce poartă denumirea de origine controlata „ODOBEŞTI”, la
punerea lor în consum, nu poate depăşi 15% vol. Tăria alcoolică totală a vinurilor poate fi mai
mare de 15% vol., putând ajunge pana la 20% vol., în situaţia în care aceste vinuri au fost
obtinute fără îmbogăţire. Aceste vinuri se încadrează tot in categoria vinurilor liniştite. In temeiul
prevederilor acestui caiet de sarcini şi a legislaţiei europene în vigoare, este permisa obţinerea de
vinuri cu denumire de origine controlată supuse dezalcoolizării parţiale sau vinuri fără alcool.
Extractul sec nereducator minim admis pentru producerea vinurilor liniştite este de 15 g/l, la
data punerii lor in consum. Funcţie de particularităţile strugurilor, de tehnologia de procesare
utilizată, de practicile şi tratamentele efectuate, vinul purtător al denumirii de origine va putea
avea pentru fiecare lot un nivel diferit al extractului sec nereducator chiar în cadrul aceluiaşi an
de recoltă. Un nivel mai scăzut al extractului sec reducător, nu poate fi considerat un defect in
sine, dacă produsul prin ansamblul caracteristicilor sale se califică ca produs vinicol DOC dat
fiind că prin tehnologiile moderne de vinificaţie s-a constatat ca efect secundar reducerea
nivelului extractului.
Continutul de dioxid de sulf. La data punerii în consum uman direct a vinurilor liniştite, este
admis ca acestea să aibă un conţinut de dioxidul de sulf total care nu trebuie să depăşească
următoarele limite:
1. 150miligrame/litru, pentru vinurile roşii;
2. 200 miligrame/litru, pentru vinurile albe şi roze;
3. Pentru vinurile care au în conţinut zaharuri, mai mare de 5g/l, exprimate ca sumă a glucozei şi
fructozei, sunt admise concentraţiile de dioxid de sulf total astfel: 200 miligrame/litru pentru
vinurile roşii şi respectiv 250 miligrame/litru pentru vinurile albe şi roze;
4. În etichetare este obligatorie utilizarea menţiunii „Conţine sulfiţi”, aceasta putând fi amplasată
şi în afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicaţii obligatorii.
Aciditatea volatilă a vinurilor care poartă denumirea de origine „ ODOBEŞTI”, nu trebuie să
depăşească urmatoarele limite:
1. 18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru mustul de struguri parţial fermentat;
2. 18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru vinurile albe si roze.
3. 20 miliechivalenti/litru sau 1,20 g/litru acid acetic, pentru vinurile rosii.
Aciditatea totală exprimată în acid tartric a vinurilor cu denumirea de origine „ODOBEŞTI”
trebuie sa fie de minim 3,5 grame/litru sau 46,6 miliechivalenti pe litru. Este admisă însă
depăşirea limitelor mentionate mai sus, în cazul în care vinurile au fost invechite minim 2 ani,
sau daca au fost produse prin metode particulare sau in situatia în care tăria alcoolica totală a
acestora este de minim 13% vol, fără însă ca prin aceasta sa se deprecieze caracteristicile
organoleptice ale produsului.
Elemente obligatorii şi facultative pentru ambalare/etichetare: Vinurile cu Denumirea de Origine Odobeşti pot fi îmbuteliate în recipiente a căror capacitate nu
depăşeste 60 litri, din sticlă sau orice alt ambalaj folosit în industria alimentară pentru îmbutelierea
lichidelor. Ambalarea colectivă se va face după caz în cutii de carton şi/sau prin înfoliere/baxare sau
orice altă metoda utilizată în practica internaţională.
8
Atunci când produsul este comercializat în ambalaje colective care se vand ca un produs in sine(fără
ca pe ambalajul ce intră în contact direct cu vinul să poarte menţiunile obligatorii folosite în
etichetare - e.g. – Bag in Box), ambalajul exterior în care este ambalat produsul trebuie sa prezinte
toate menţiunile obligatorii impuse de legislaţia în vigoare.
Pentru corecta informare a cumpăratorilor, în etichetarea produselor se vor menţiona elementele
obligatorii şi după caz, funcţie de alegerea producătorului, mentţunile facultative din tabelul de mai
jos, precum şi orice alte menţiuni dacă acestea nu contravin bunelor practici şi nu sunt de natură
înşelătoare cu privire la calităţile produsului.
Funcţie de practicile utilizate în realizarea produselor vinicole ce poartă Denumirea de Origine
ODOBEŞTI, producătorul poate insera în descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele
unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee şi practici oenologice permise.
În etichetare, menţionarea denumirii de origine se poate face în una dintre următoarele modalităţi:
Menţionarea treptei de calitate/menţiunii traditionale a produsului vinicol însotiţă exclusiv de
numele denumirii de origine ODOBEŞTI;
Menţiunea tradiţională - treapta de calitate a produsului vinicol însotita exclusiv de numele
denumirii de origine ODOBEŞTI –atunci când respectivul produs vinicol provine din
struguri recoltaţi în arealul delimitat al Podgoriei Odobeşti. La denumirea de origine
menţionată anterior, se pot adăuga dupa caz, una dintre denumirile plaiurilor viticole:
ŞARBA, BECIUL DOMNESC, CAZACLII, MÂNĂSTIOARA, JARIŞTEA, SCÂNTEIA,
POIANA, MOVILA, BOLOTEŞTI, PĂDURENI, centrului viticol din care face parte
localitatea a cărei denumire este menţionată în etichetare;
Pentru produsele vinicole ce fac obiectul livrărilor intracomunitare sau a exportului, este obligatorie
folosirea în etichetare a treptei de calitate însoţită exclusiv de numele denumirii de origine
„ODOBEŞTI”.
In tabelul de mai jos, se regasesc indicaţiile obligatorii ce trebuie utilizate în etichetarea produselor
vinicole ce poarta Denumirea de Origine ODOBEŞTI şi în egală măsura se stipulează elementele
obligatorii şi/sau facultative ce pot fi folosite în etichetare, funcţie de alegerea
producătorului/îmbuteliatorului, astfel:
Elemente/ Menţiuni obligatorii Acestea
trebuie să apară în acelaşi câmp vizual
Elemente facultative
Vin cu denumirea de origine controlată
„ODOBEŞTI” însoţită de menţiunea
tradiţională C.M.D. sau C.T., abreviată sau nu
Culoarea vinului (alb, rose sau roşu)
Volumul nominal al recipientului în care este
îimbuteliat produsul Volum nominal mai mare
de 100 CL – înălţimea caracterelor de 5 mm;
Volum nominal mai mic sau egal cu 100 CL şi
mai mare de 20 CL – înălţimea caracterelor de
3 mm; volum nominal mai mic de 20 CL –
înălţimea caracterelor de 2 mm
Anul de recoltă
Tăria alcoolică dobandită în volume
Numele unuia sau a mai multor soiuri de viţă de vie –
atunci când se mentionează mai mult de trei soiuri,
dimensiunea caracterelor este de maxim 3mm şi
menţionarea se face în afara câmpului vizual destinat
indicaţiilor obligatorii.
Numărul lotului sau data de îmbuteliere Menţiunea „fermentat/maturat în barique” sau „
fermentat/maturat în prezenţa aşchiilor de stejar”
Tipul produsului (sec, demisec, demidulce sau
dulce) Distincţii acordate – numai pentru lotul
în cauză
Tipul produsului (sec, demisec, demidulce sau dulce)
Distincţii acordate – numai pentru lotul în cauză
Menţiunea conţine sulfiţi Marca comercială
9
Numele şi adresa îmbuteliatorului /Numele şi
adresa importatorului
Numele şi adresa îmbuteliatorului /Numele şi adresa
importatorului Indicaţii privind metode sau mijloace
utilizate la elaborarea produsului; indicarea
simbolurilor comunitare; menţiuni tradiţionale, alte
menţiuni pe care producatorul le consideră necesare
Sintagma „ Produs în România Codul de bare al produsului
Numărul R.I.V. (numărul din Registrul
Industriilor Viticole)
Alte menţiuni: vin tânăr, vin vechi, vin de colecţie,
reserve, special reserve, VINOTECĂ, OENOTECĂ.
Menţiuni privind îmbutelierea „la castel”, „podgorie”,
„proprietate”, etc.
VII. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
a) Limite de îmbogăţire: A. 1. Dacă este necesar, din cauza condiţiilor climatice este permisa mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice
naturale a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului
nou aflat încă în fermentaţie şi a vinului obţinut din soiurile nobile de vin existente în plantaţiile
încadrate în arealul delimitat al denumirii de origine „ ODOBEŞTI”.
2. Creşterea tăriei alcoolice naturale nu se admite decat dacă taria alcoolică naturală în volume a
produsului vinicol supus îmbogăţirii este de minim 7,5% vol in zona CI Creşterea tăriei alcoolice
naturale în volume se realizează prin procedeele menţionate mai jos, şi nu poate depăşi pentru produsele
ce denumirea de origine „ODOBEŞTI”, limita de 1,50 % .
3. În anii cu condiţii climatice defavorabile, la cererea producătorilor, în baza solicitării făcuta de
O.N.V.P.V. către DG Agri- Directia C3, se poate aproba depăşirea limitei enunţate anterior cu 0,5% vol.
B. 1. Creşterea tăriei alcoolice naturale se poate realiza:
- în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat încă în
fermentaţie, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat
rectificat;
- în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri
concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;
- în cazul vinului, numai prin concentrare parţială la rece
2. Procedeele de îmbogăţire mentionate anterior, se exclud reciproc în cazurile în care vinul sau mustul
de struguri este imbogăţit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat şi se
plăteşte un ajutor financiar pentru aplicarea acestei practici.
3. Îmbogăţirea se poate face cu must concentrat sau must concentarat rectificat. Aceasta se va consemna
în registrele de practici şi tratamente.
4. Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări
volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat
sau de vin nou aflat încă în fermentaţie cu mai mult de 6,5%.
5. Concentrarea mustului de struguri sau a vinului prin procedeele menţionate la punctul 1:
- nu poate avea ca efect reducerea volumului iniţial cu mai mult de 20%;
- fară a aduce atingere secţiunii A punctul 2 (care tratează îmbogăţirea), nu poate spori tăria alcoolică
naturală a acestor produse cu mai mult de 2% vol.
6. Tăria alcoolică totală a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial
fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie sau a vinului nu poate depăşi, prin procedeele
menţionate la punctele 1 şi 5, mai mult de 12,5% vol.(in zona CI).
Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine „ODOBEŞTI” are, după aplicarea
procedeelor de îmbogăţire, o tărie alcoolică dobândită de minimum 9%vol. Tăria alcoolică totală admisa
pentru vinurile ce poartă denumirea de origine ODOBEŞTI, după efectuarea îmbogăţirii, este de maxim
15% vol.
b ) Acidifiere şi dezacidifiere
10
1. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în
fermentaţie şi vinul pot face obiectul :
a) dezacidifierii
b) unei acidificări şi al unei dezacidificări – fără însă a aduce atingere următoarelor:
Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în
fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de1,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 20
miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,5 g/l,
exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru, cu condiţia ca aciditatea totala a produselor
astfel supuse acidifierii să fie de minim 3,5 grame/litru. Dezacidifierea vinurilor se poate face doar până
la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru. Mustul de struguri
destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale. Acidifierea şi îmbogăţirea (în afara
cazurilor de derogare) precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
c) Proceduri privind imbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea 1) Îmbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea (cu excepţia acidifierii şi dezacidifierii vinurilor) nu sunt
autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a
mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă
băutură destinată consumului uman direct, cu excepţia vinului spumant sau a vinului spumos din arealul
delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
2) Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost
recoltaţi strugurii;
3) Acidifierea şi dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul
delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
4) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători,
persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de
comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora
circulă produsele astfel tratate ;
5) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai
înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru această denumire de origine şi numai pentru produsele
provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.
6) Concentrarea prin răcire, acidifierea şi dezacidifierea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.
d) Îndulcirea Îndulcirea este o practica permisă doar prin utilizarea unuia sau a mai multora dintre produsele astfel
enumerate: must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat. Tăria
alcoolică totală în volume a vinurilor în cauza nu poate fi crescută cu mai mult de 4% vol. Îndulcirea
vinurilor se poate face numai în faza de producţie sau de comercializare în vrac a vinurilor. Pentru
efectuarea îndulcirii, se vor respecta următoarele reguli:
operatiunea trebuie menţionată în registrele de practici şi tratamente;
Îndulcirea vinului cu denumire de origine controlată „Odobeşti” poate fi autorizată doar dacă se
realizează:
(a) cu respectarea condiţiilor şi limitelor stabilite în caietul de sarcini;
(b) în interiorul denumirii de origine în care este obţinut vinul în cauză sau într-o zonă situată în
imediata vecinătate.
Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat trebuie să fie originare din aceeași regiune ca
şi vinul pentru îndulcirea căruia sunt folosite.
îndulcirea se poate realiza prin adaugarea de
1. cu must de struguri având maxim aceeasi tărie alcoolică totală în volume ca şi vinul respectiv,
dacă strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou în
fermentaţie, vinul din care se poate obţine vin de masă sau însuşi vinul de masă au făcut obiectul
îmbogăţirii;
2. cu must de struguri, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, cu
condiţia ca prin aplicarea acestei practici să nu se mărească tăria alcoolică totală a vinurilor cu
mai mult de 2% vol, dacă produsele menţionate la aliniatul precedent nu au făcut obiectul
îmbogăţirii.
11
e) Cupaje admise pentru vinurile cu denumirea de origine controlată “Odobeşti”
În cazul vinurilor ce poartă denumirea de origine controlată “ODOBEŞTI”, obţinute prin cupajare, se
respectă urmatoarele reguli:
cupajarea este practica oenologică prin care se amestecă diferite categorii de musturi sau vinuri
care provin excusiv din carul arealului delimitat aferent denumirii de origine în cauză :
diferitele categorii de musturi sau vinuri ce intră in cupaj pot fi diferite ca: soi de viţă de vie şi an
de recoltă ;
Sunt considerate diferite categorii de musturi sau vinuri:
1. vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii unuia dintre vinurile enumerate anterior ;
2. în cadrul acestui capitol, vinul rose este considerat vin roşu.
3. strugurii nobili de vin pot fi vinificaţi distinct pentru obţinerea vinurilor albe, a vinurilor rose
sau a vinurilor roşii. Procesatorul va stabili ce produs vinicol intenţionează să producă şi care
este tehnologia adecvată pentru realizarea produsului dorit.
Pentru obţinerea prin cupajare a vinurilor, cupajarea/amestecul poate avea loc astfel:
a. amestecarea strugurilor înainte de zdrobire şi dezciorchinare;
b. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor aflate în fermentaţie;
c. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor dupa finalizarea fermentaţiei;
Cupajarea poate să se deruleze în orice perioadă a anului.
Pentru obtinerea vinurilor cu denumirea de origine “ODOBEŞTI” sunt admise
următoarele cupaje:
cupajarea musturilor şi/sau vinurilor din soiuri diferite şi/sau ani de recoltă diferiţi, sub condiţia
ca:
vinul rezultat a cărui denumire de soi este menţionată în etichetare, să provină în
proporţie de 100% din soiul/soiurile menţionate;
vinul rezultat a cărui an de recolta este menţionat în etichetare, să provină în proporţie de
minim 85% din anul de recoltă astfel menţionat;
atunci când vinul ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI” este obţinut prin cupajarea mai
multor soiuri de musturi şi/sau vinuri provenite din arealul delimitat al respectivei denumiri de
origine – în etichetarea produsului vinicol ce se pune în consum, se va putea menţiona “Vin cu
Denumirea de origine “ODOBEŞTI” însoţită sau nu de numele soiurilor intrate în cupaj, în
ordinea descrescătoare a ponderii acestora în produsul rezultat. Este admisă şi punerea în consum
a produsului vinicol astfel rezultat fară menţionarea soiurilor care au intrat în cupaj;
este permisă cupajarea musturilor şi/sau vinurilor provenind din ani de recoltă diferiţi, caz in
care:
1. Se poate menţiona anul de recoltă dacă unul dintre musturile/vinurile utilizate se
regăseşte în proporţie de minim 85% în cupaj – menţionarea anului în această situaţie este
permisă dar nu obligatorie;
2. În cazul în care musturile şi/sau vinurile din cupaj provin din ani diferiţi de recoltă, fară
a se respecta ponderea acestora aşa cum a fost descrisă mai sus pentru produsul rezultat,
vinul rezultat se va comercializa fară menţionarea anului de recoltă;
Este permisă folosirea în cupaje a musturilor şi a vinurilor concentrate.
În situaţia în care la cupajare se utilizeaza must concentrat rectificat, ponderea acestuia se adaugă
la cea a produsului vinicol cu ponderea majoritară pentru aplicarea regulilor de etichetare
privitoare la indicarea soiului.
Este admisă cupajarea musturilor şi/sau a vinurilor albe cu musturi şi/sau vinuri obţinute prin
vinificarea în alb a strugurilor roşii, pentru obţinerea unui vin alb.
Nu sunt permise:
- cupajarea pe teritoriul României a unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul UE;
- cupajarea pe teritoriul României a vinurilor originare din ţări terţe;
- cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.
Nu este considerată cupajare:
12
-adăugarea de must concentrat, must concentrat rectificat în vederea efectuării practicilor
oenologice permise, nu este considerată cupajare.
Mustul concentrat utilizat în producerea vinurilor cu denumire de origine controlată
“ODOBEŞTI” trebuie să provină din soiul şi din arealul demimitat al denumirii de origine
respective în cazul în care vinul obţinut se va valorifica sub denumirea unui singur soi. În cazul
în care vinul obţinut este produs din struguri aparţinând mai multor soiuri de viţă de vie, mustul
concentrat utilizat trebuie să provină din unul dintre soiurile utilizate în cupaj.
Pentru utilizarea mustului concentrat rectificat în obţinerea vinurilor cu denumire de origine
controlată “ODOBEŞTI”nu este obligatoriu ca acesta să provină din soiul/soiurile utilizate în
produs şi nu este obligatoriu nici ca acesta să fie obţinut din strugurii recoltaţi din arealul
delimitat al denumirii de origine pe care o poartă vinul.
VIII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Înainte de recoltare se evaluează starea fito-sanitară a plantaţiilor aflate în exploatarea directă a
producatorului, gradul de coacere al strugurilor, acumularea de zaharuri şi starea de sănătate a
strugurilor. Simultan se face şi evaluarea cantităţilor estimative ce se vor recolta, stabilindu-se
programul de recoltare şi de vinificaţie.
Recepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor în centrul de vinificaţie în care se face
procesarea acestora, prin:
1. determinarea exactă a cantităţii recepţionate (prin cântărire);
2. determinarea concentraţiei de zahăr a fiecărei încărcături;
3. evaluarea stării de sănătate a strugurilor;
4. după caz, eliminarea impurităţilor fizice (struguri aparţinând altor soiuri, frunze, lăstari, etc)
Funcţie de produsul vinicol ce se doreşte a fi obtinut se face procesarea fiecărui soi de struguri,
sau după
caz a amestecului de struguri;
Achiziţionarea de struguri de vin de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislaţiei in
vigoare. Strugurii provenind din achiziţii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaţiei înainte de
recoltare prin delegaţii numiţi în aceast sens de către producator, fie la momentul recepţiei la centrul de
vinificaţie, respectând aceleaşi reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri.
În anii climaterici nefavorabili, se admite o concentraţie minimă în zahăr a strugurilor diminuataă cu 8,5
g/litru.
IX. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
densitatea plantaţiei: minim 3300butuci/ha.
încarcatura de rod: se va stabili de catre producător, funcţie de: soi, densitatea plantaţiei,
fertilitatea solului, resursele helio-termice şi pluviometrice şi nu în ultimul rând funcţie de
destinaţia producţiei.
forma de conducere: cea aleasă de către producător, funcţie de soi, condiţiile pedo-climatice.
irigare - acolo unde condiţiile pedo-climatice o impun, există şi se va continua înfiinţarea unor
sisteme de irigare prin picatură, utilizarea acestora urmând a se face astfel încât prin aceasta
practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilor;
fertilizare - se va face cu produse de natura organică sau prin fertilizare chimica în limita
menţinerii unui nivel optim de nutrienţi pentru plantaţia în cauză ţinându-se cont de rezerva din
sol.
X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. “ODOBEŞTI”
13
A. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROŞII
Înainte de zdrobirea şi dezciorchinarea strugurilor se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmând a fi
stabilite după caz. Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă în: dezciorchinarea şi zdrobirea
strugurilor, macerarea/fermentarea pe boştină în roto vinificatoare sau în autovinificatoare cu adaos de
enzime pectolitice de extracţie, urmată de scurgerea mustului ravac şi fermentarea acestora în recipienţi
de stocare până la obţinerea produselor vinicole dorite. Ulterior se face presarea mustuielii în vederea
obţinerii vinurilor de presă. Acestea se evalueaza fizico-chimic şi organoleptic în vederea alegerii
destinaţiei de producţie pentru fiecare vin de presă astfel obţinut.
Pentru obţinerea vinurilor roşii seci vinul se menţine pe depozitul de drojdie fără sulfitare, până la
declanşarea şi finalizarea fermentaţiei malolactice. Ulterior se face separarea prin pritoc, asigurând
protecţia cu anhidridă sulforoasă. În cazul obţinerii vinurilor roşii cu rest de zahăr, se va trage vinul de
pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice prin orice procedeu permis,
obţinând astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit. Restul fazelor de vinificaţie sunt similare
cu cele descrise pentru vinurile roşii seci.
B. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROSE
Se aplica aceeaşi tehnologie de mai sus, cu menţiunea că se scurtează perioada de maceraţie, în functie
de intensitatea colorantă urmarită pentru produsul vinicol respectiv.
C. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ALBE După descărcarea strugurilor în buncăr se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmând a fi stabilite după
caz.Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă în: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, separarea
mustului ravac de mustul de presă, urmată de deburbarea şi stocarea acestora în recipienţii de
fermentare. La vinurile albe seci se menţine vinul în contact cu depozitul de drojdie pentru a se realiza
autoliza drojdiilor, urmată de efectuarea pritocului şi de administrarea de anhidridă sulfuroasă în vederea
realizării protecţiei vinului. La vinurile albe cu rest de zahăr se va trage vinul de pe depozitul de drojdie,
se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice pin orice procedeu admis, obţinand astfel restul de zahar
necesar pentru tipul de vin dorit.
D. TEHNOLOGIA DE VINIFICATIE PENTRU VINURI SPUMANTE, PETIANTE,
LICOROASE, PERLANTE, ETC.
Producerea şi comercializarea altor produse vinicole purtătoare ale denumirii de origine “ODOBEŞTI”
se va face ţinând cont de reglementarile legale specifice, atât pentru materiile prime cât şi pentru restul
ingredientelor utilizate în elaborarea produsului finit, se vor respecta regulile de igienă ale spatiilor şi
echipamentelor utilizate precum şi metodele de analiză agreeate pentru determinarea parametrilor
fizicochimici ai acestor produse. Pentru determinarea parametrilor organoleptici se vor respecta aceleasi
priceduri ca cele definite pentru vinurile liniştite, selectând după natura produsului supus analizei care
sunt parametrii relevanţi pentru certificarea categoriei de calitate ai produsului. Pentru toate categoriile
de produse vinicole cu denumirea de origine “ODOBEŞTI” se are în vedere monitorizarea următorilor
parametri:
- respectarea coroborată a prevederilor legale în vigoare cu privire la limitele parametrilor fizico-chimici
ai produselor vinicole;
- temperatura de fermentaţie;
- bunul mers al fermentaţiei alcoolice şi dupa caz a fermentaţiei malolactice;
- igiena utilajelor şi a spaţiilor de depozitare precum şi a centrelor de vinificaţie.
Depozitarea produselor vinicole este permisă în orice tip de recipient care întruneşte condiţiile de igienă
şi sigurantţă alimentară. Este admisă maturarea produselor vinicole în recipienti din lemn de stejar
(budane, butoaie, barique-uri), precum şi administrarea de chips-uri de stejar în vederea extragerii de
tanini. Tratamentele, coreţtiile de compoziţie ale musturilor şi vinurilor, precum şi restul practicilor se
fac cu respectarea prevederilor din regulamentele europene în vigoare in materie, iar acolo unde legea nu
distinge, aceastea se fac cu respectarea tehnicilor şi metodelor tradiţionale fără ca prin aceasta să se
aducă atingere prevederilor legale.
E. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A DISTILATELOR DE VIN/VINARSURILOR
Pentru obţinerea distilatelor de vin, este recomandată vinificarea strugurilor cu aciditate ridicată şi
potenţial alcoolic redus, în special din soiurile: ALIGOTE, FETEASCĂ REGALĂ, PLĂVAIE fără însa
a limita lista la soiurile descrise mai sus. Este admisă în egală măsura distilarea vinurilor provenite din
14
amestec de soiuri. Distilarea se va face in instalaţii tip Charente, prin dublă distilare la foc direct, cu
separarea frunţilor şi a cozilor. Pentru depozitare şi învechire, distilatele se vor păstra în butoaie de lemn
de stejar cu capacitate intre 400 si 650 de litri, ce vor fi depozitate în crame de învechire unde se va
asigura climatul necesar pentru derularea acestui proces.
Funcţie de vechimea distilatelor folosite la produsul finit, aceastea vor purta menţiunile: V ( Vechi min.
1 an vechime), V.S.- Very Special – min. 3 ani vechime, V.S.O.P.- Very Special Old Pale – min. 5 ani
vechime si X.O. – Extra Old – min. 7 ani vechime. Utilizarea stelelor sau a altor însemne grafice pentru
a se arăta vechimea distilatelor, este permisă doar în situaţia în care acestea arată prin numărare –
vechimea minimă cerută de lege pentru fiecare treaptă descrisa anterior.
Pentru Vinarsurile cu Denumire de Origine Controlată, este admisă utilizarea menţiunilor suplimentare:
- Special Reserve -pentru vinarsurile obţinute din distilate de vin învechite minim 9 ani;
- Vieille Reserve - pentru vinarsuri obţinute din distilate de vin învechite minim 12 ani;
Pentru încadrarea vinarsurilor cu denumire de Origine Controlată în categoriile enumerate mai sus, în
speță pentru a putea purta una dintre menţiunile enumerate, vechimea minimă ce se ia in calcul este cea
a celui mai tânăr distilat utilizat in realizarea produsului.
Pentru a se permite utilizarea în etichetare a menţiunii tradiţionale VINARS cu Denumirea de Origine
Controlată VRANCEA – însotită după caz de sintagma ODOBEŞTI, materia primă utilizată la obţinerea
distilatelor trebuie sa provina integral din arealul delimitat al denumirii de origine, invechirea, maturarea
şi îmbutelierea produsului trebuie să se realizeze exclusiv în cadrul arealului aferent denumirii de origine
VRANCEA.
Este interzisă cupajarea pe teritoriul României în vederea obţinerii de vinarsuri cu Denumire de Origine
Controlată sau cu Indicaţie Geografică, a distilatelor de vin obţinute şi învechite in România cu distilate
de vin originare din alte ţări membre ale comunitaţii europene. Este interzisă cupajarea pe teritoriul
Romaniei a distilatelor de vin autohtone cu cele provenite din tţări terţe, pentru obţinerea vinarsurilor.
Tăria minimă admisă la punerea în consum a acestor produse este cea indicată expres în Regulamentele
Europene în vigoare la data producerii şi/sau a punerii în consum a acestora.
XI. PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE
PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ DENUMIREA DE ORIGINE “ODOBEȘTI”
A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Examinarea vizuală : după caz, se vor urmări următoarele elemente: limpiditatea, fluiditatea, meniscul,
degajarea CO2, spumarea, perlarea, culoarea, defectele.
Aprecierea olfactivă directă şi retronazală: după caz, se vor urmări următoarele elemente: aromă,
buchet, intensitate, persistenţă, defecte de miros;
Senzaţia gustativă: intensitate, persistenţă, savoare, astringenţă, catifelare, corpolenţă, extractivitate,
onctuozitate defecte Rezultatele analizei organoleptice se vor consemna de către Comisia de Degustare
in Fişa de Degustare. Descrierea succintă a soiurilor aşa cum este realizatp in Anexa la Caietul de
Sarcini, nu reprezintă un etalon de măsurare a caracteristicilor vinurilor cu denumire de origine.
B. PARAMETRII FIZICO- CHIMICI Parametrii fizico-chimici ce se vor urmări cu prioritate de către Comisia de Degustare, sunt: extractul
sec nereducător, aciditatea volatilă, contţnutul de dioxid de sulf total, conţinutul de zaharuri şi încadrarea
vinului în tipul de vin descris prin etichetare; Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumeraţi anterior
trebuie să respecte limitele descrise în legislaţia în vigoare, răspunderea pentru eventualele
neconformităţi fiind in sarcina producătorului.
C. ALTE ASPECTE La cererea scrisă a producătorilor, pentru a fi puse in consum direct, vinurile ce poartă denumirea de
origine “ODOBEŞTI”, vor fi analizate pe loturi, atât d.p.d.v. organoleptic cât şi fizico-chimic, de către
Comisia de Degustare.
Pentru produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, dat fiind numărul mare de
producători viti-vinicoli, Comisia de Degustare este formată din 5(cinci) membri, astfel:
- un reprezentant al O.N.V.P.V.,
15
- un reprezentant al A.D.A.R
- trei reprezentanti ai producătorilor din arealul delimitat al denumirii de origine.
Criteriile de selecţie pentru reprezentanţii producătorilor şi regulile de evaluare ale produselor, se vor
stabili de către Asociaţia de Producători. Pentru fiecare vin degustat se va redacta o fişa de degustare sş
la final pentru toate probele se va întocmi un proces verbal de degustare în care se vor înscrie doar
concluziile: ADMIS sau RESPINS.
Pentru vinurile respinse se vor indica succint motivele.
Eventualele contestaţii, se vor remite spre solutionare la Comisia de Solutţonarea a Contestaţiilor din
cadrul O.N.V.P.V.
Vinurile admise ca urmare a procedurii de degustare, vor primi Certificatul de atestare a dreptului de
comercializare. Vinurile care au fost declarate respinse, ca urmare a degustării, nu sunt îndreptăţite să
poarte denumirea de origine “ODOBEŞTI”.
XII. PRINCIPALELE CONDIŢII DE COMERCIALIZARE ŞI ETICHETARE
Produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, trebuie să respecte următoarele
condiţii:
Îmbutelierea produselor vinicole se va face în orice recipient utilizat în acest scop pe piaţa
Comunităţii Europene la data punerii lor în consum. Capacitatea nominală a acestor recipiente
este de maxim 60 de litri. Operaţiunea de îmbuteliere se va realiza în cadrul secţiilor de
îmbuteliere autorizate de MADR.
Este admisă vânzarea în vrac a produselor vinicole ce poartă denumirea de origine
“ODOBEŞTI”astfel:
1. pentru comercializarea strugurilor, producătorul va elibera la fiecare transport o filă din
Carnetul de Viticultor;
2. pentru comercializarea produselor vinicole producătorul va completa documentele de însoţire
ale mărfii aşa cum sunt acestea stipulate în legislaţia în vigoare în materie la data livrării
produsului.
3. Produsele vinicole comercializate în vrac, vor putea fi la rândul lor comercializate mai departe
în vrac sau îmbuteliate, dar pentru ca acestea să poarte în continuare denumirea de origine
“ODOBEŞTI”, este necesar ca Asociaţia de Producători din care provine vinul sa-şi dea în scris
acordul de utilizare. Aceast acord se poate acorda numai în baza unui document scris prin care
parţile convin la respectarea unor condiţii de calitate care să nu prejudicieze imaginea produselor
ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”.
Analizele de laborator – pentru evaluarea parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole ce
poartă această denumire de origine, analizele se vor efectua de către laboratoarele autorizate de
către MADR şi/sau de către cele Certificate RENAR pentru aceste tipuri de determinări.
Rezultatul acestor analize se va consemna în Buletine de Analiză, emise pentru fiecare lot de
produse. Produsele se vor pune în consum direct însoţite de buletin de analiză şi Declaraţie de
Conformitate eliberate de către producător/îmbuteliator către primul comerciant.
Determinările fizico-chimice obligatorii pentru probele de vin cu Denumirea de Origine
“ODOBEŞTI”sunt:
tăria alcoolică totală şi tăria alcoolică dobândită
zaharuri totale, exprimate ca glucoză şi fructoză
aciditate volatilă şi aciditate totală
dioxid de sulf total
dioxid de carbon (vinuri petiante şi spumante suprapresiune în bari la 20°C)
Etichetarea Toate produsele vinicole îmbuteliate, ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI” trebuie să
respecte prevederile legislatiei în vigoare în materie, în speţă să utilizeze toate elementele/menţiunile
obligatorii în etichetare – acestea trebuie să fie iterate în acelaşi câmp vizual; elelmentele/menţiunile
facultative, pot fi utilizate funcţie de decizia îmbuteliatorului/producatorului Prin etichetare se
16
înţelege ansamblul tuturor menţiunilor/desenelor ce se utilizeazază pentru distinctivitatea produsului,
indiferent de modalitatea şi locul în care acestea apar pe produs.
XIII. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ “ODOBEŞTI”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de
origine controlată ” ODOBEŞTI”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii, pe
baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.
1. Declasarea vinurilor se stabileşte de O.N.V.P.V. în cazul în care:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de
calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C..
Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se
va încadra la alta categorie.
XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR
PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „ODOBEŞTI” este
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor D.O.C. şi eliberarea
Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „ ODOBEŞTI”
şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de
sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel
puţin următorii parametri:
- tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol.;
- zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
- aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;
- aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;
- dioxid de sulf total, exprimat în mg/l.
b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust,
miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul
denumirii de origine controlată ” ODOBEŞTI”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai
O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se
realizează prin:
- eşantionare şi
- control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) verifică:
- instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini.
- produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat
de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă
de fabricare a vinului.
Pentru produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, dat fiind numărul mare de
producători viti-vinicoli, Comisia de Degustare este formată din 5 (cinci) membri, astfel:
17
- un reprezentant al O.N.V.P.V.,
- un reprezentant al A.D.A.R.
- trei reprezentanţi ai producătorilor din arealul delimitat al indicaţiei geografice. O.N.V.P.V. realizează
la cererea producătorilor, următoarele:
a).Inspectarea plantatiilor de vie şi emiterea Autorizatiilor pentru plantaţiile producătoare de struguri.
b). Controlul vinurilor supuse certificării prin participarea la Comisiile de Degustare a reprezentantului
acestei instituţii, şi emiterea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a produselor vinicole
c). Aprobă efectuarea unor faze ale procesului tehnologic în afara arealului în cazurile speciale;
d). Verifică după data punerii lor în consum produsele şi după caz, poate efectua declasarea acestora
astfel:
- produsul a suferit faţă de momentul acordării certificării, deprecieri pe durata depozitării, transportului
sau a păstrării acestuia în locaţiile de vânzare, caz în care produsele depisatate sunt restrase de la
comercializare şi declasate în alte categorii de vin sau pentru utilizarea acestora la obţinerea altor
produse viti-vinicole, fără ca prin aceasta însă produsul să fie considerat impropriu consumului uman
direct;
- produsul nu corespunde caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice pentru consum direct ca
urmare a unor practici şi tratamente interzise sau ale căror limite se abat de la limitele stabilite de lege,
caz în care produsele sunt declasate, putând fi utilizate doar la producerea distilatelor de vin sau a
oţetului;
e). Eliberează la cererea producatorului insemnele de certificare pentru produsele viti-vinicole în limita
cantităţilor pentru care a acordat certificarea.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit, conform legislaţiei în vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a
specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI”, în special pentru a ţine
cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
ANEXĂ
Vinurile albe au amprenta specifică arealului, respectiv note florale, dulci și note de fructe exotice sau
de citrice.
Vinurile roșii prezintă intensificări ale acumulărilor de tanini de culoare, o concentrare a caracterului
aromatic, cu note fructate, cu echilibru potrivit datorat acumulărilor de zaharuri, captând prin persistență
gustativă, delicatețe și note proaspete.
Fetească albă – vinuri albe, fine, neutrale din punct de vedere aromatic, pot dezvolta prin fermentarea la
temperaturi scăzute arome de fermentaţie care îi conferă o savoare remarcabilă.
Fetească regală –este un vin alb, sprinţar şi odihnitor cu o aromă delicată de mere şi cu note florale
Galbenă de Odobeşti – vin obţinut din soi autohton, din care se obţine un vin alb cu aromă delicată, un
vin cu potenţial alcoolic redus, un vin prietenos.
Tămâioasa românească – soi din care se oţin în mod special vinuri dulci; un vin care poate rivaliza cu
vinurile de Sauternes, cu o bogăţie aromatică a acestuia este incredibilă atât în primii ani de viaţă când
dominantă este aroma trandafirilor de dulceaţă dar şi după o perioadă de învechire când aroma se
îmbogăţeşte cu nuanţe de mosc, de stafide, de miere de albine şi condimente;
Şarba – vin aromat, în care regăsim note citrice şi ierbale ce-i conferă vioiciunea şi prospeţimea unuia
dintre părinţi Riesling şi delicateţea aromelor florale trandafir, busuioc, moştenite de la al doilea părinte
Tămâioasa românească.
Frâncuşa – vinuri cu tării ponderate şi caracter neutral, curate şi simple.
Crâmpoşia – un soi care abia în ultimii ani, se ridică la înălţimea promisiunilor pe care acesta varietate
le face, cu o culoare alb-gălbuie, cu nuanţe verzui ci o cu aromă discretă de fructe proaspete.
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
Formatted: Font: Not Bold
18
Riesling – funcţie de factorii ce influenţează calitatea vinului, se obţin toate tipurile de vin (seci,
demiseci, demidulci şi dulci), iar paleta aromatică este incredibilă, deşi în esenţă acesta este considerat a
fi neutral din punct de vedere gustativ.
Sauvignon – Vinurile obţinute din acest soi sunt în genere seci, cu aciditate medie sau ridicată şi cu o
pronunţată amprentă de prospeţime. Varietate semiaromată, paletă aromatică vastă începând de la
pronunţate nuanţe ierbale până la arome dulcege de fructe tropicale; aroma cea mai frecventă este cea a
florilor de viţă de vie.
Chardonnay –vinul rezultat îmbracă nuanţe aromatice diferite de la vinuri clare, neutrale, sau vinuri cu
aromă de unt mergând până la obţinerea unor arome tropicale. Datorită acidităţii sale vinul este o
materie primă de foarte bună calitate pentru producerea spumantelor.
Fetească neagră – vinul este obtinut din soi autohton, cunoscut şi sub alte denumiri: Păsărească Neagră
şi Schwartze Madchentraube. Vinificarea în sec accentuează caracterul sobru şi forţa soiului în timp ce
vinificarea în demisec şi demidulce accentuează aroma specifică soiului – aroma prunelor uscate la
soare. O culoare absolut particulară a vinului tânăr roşu violet.
Băbească neagră – vinul obtinut dintr-un străvechi soi de struguri românesc, specific Podgoriilor din
Moldova. Vinurile obţinute sunt în general vinuri cu un potenţial alcoolic de 10-11% vol.
Cabernet Sauvignon – supranumit şi “ Regele vinurilor roşii”, vinul obţinut este un vin care se pretează
la maturare şi învechire, dezvoltând astfel potenţialul aromatic iniţial de la nuanţe de vegetaţie forestieră,
sălbatice trecând apoi prin arome de ardei verde şi continuând cu cele de struguri supramaturaţi şi
coacăze negre.
Merlot – Vinurile se remarcă prin corpolenţă medie şi nuanţe aromatice dominante de zmeură, prune şi
coacăze. Datorită calităţilor sale acesta este soiul favorit pentru cupajarea cu altor soiuri de struguri negri
în special cu soiul Cabernet Sauvignon.
Pinot Noir – vinificaţia sa este pretenţioasă, iar aromele vinului sunt schimbătoare: Când este tânar,
oferă simple caracteristici de cireşe, prune şi căpşuni (fructe roşii, coapte). Pe măsură ce devine mai
matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzând stafide, fân, tutun, piele, ciuperci sau piper
negru. Culoarea sa este de un roşu-maroniu plăcut şi transparent.