wosypetter.files.wordpress.com · web viewse poate remarca faptul că în toate aceste cinci state...

Strada Povernei 6-8, Sector 1, code 010643, BUCUREŞTI, ROMANIATelefon: +40-21-3124069, +40-21-3172431, Fax : +40-21-3117595,

e-mail: [email protected], web: www.incsmps.ro

PROIECT:Realizarea unui studiu referitor la nivelul salariului minim brut garantat în

plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS

http://www.incsmps.ro/

Secțiunea I. Analiza salariului minim și impactul asupra veniturilor salariaților; relația cu nivelul de sărăcie

Cuprins

Capitolul I Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată.....................................................................................................................................................4

1.1. Estimarea numărului de salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată, utilizând sursele statistice disponibile.....................................................................................5

1.1.1. Numărul de salariați plătiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată estimați din baza de date REVISAL..................................................................................................................5

1.1.2. Numărul de salariați plătiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată estimați din baza de date privind drepturile de pensii........................................................................................6

1.1.3. Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată estimat pe baza anchetei derulată de Institutul Naţional de Statistica şi intitulată “Ancheta câştigurilor salariale (ACS)”..........................................................................................................7

Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna octombrie 2014.....7

Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna octombrie 2015.7

Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna iulie 2016..........8

1.2. Estimarea efectivul salariaților și numărul de om-posturi din economie.....................8

Capitol 2. Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată.............................................................................................10

2.1. Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim rezultate din datele INS – Ancheta Structurii Câștigurilor........................................10

2.2 Principalele trăsături ale profilului socio-economic al contractelor active la nivelul salariului minim din REVISAL.............................................................................................15

Capitol 3. Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale nivelului de trai al salariaților............................................................................................16

3.1.Introducere......................................................................................................................16

3.2.Metodologie de analiză și evaluare a impactului............................................................17

3.3. Profilare tipurilor de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul salariului minim.....................................................................................................................19

3.4. Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor..............................................................................................................................23

3.4.1. Analiza salariaților remunerați la salariul minim și a gospodăriilor acestora din punctul de vedere al transferurilor sociale acordate cu testarea veniturilor....................23

3.5. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă în România.................................................................................27

3.6. Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă........................31

3.7.Concluzii.........................................................................................................................32

2

Capitolul 4. Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului minim în țări ale UE și OECD.............................................................................................................................35

4.1. Analize statistice comparative între țări.........................................................................35

4.1.1.Salariul minim brut pe economie în Euro și la PPC............................................................35

4.1.2. Raportarea salariului minim la salariul mediu și median..................................................38

4.1.3 Incidența salariului minim asupra indicatorilor de conjunctură..................................44

4.1.4 Analiza pe indicatorii nivelului de trai................................................................................56

Bibliografie selectivă.............................................................................................................................61

ANEXA 1...............................................................................................................................................63

ANEXA 2.............................................................................................................................................138

3

Capitolul I Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată

Estimarea numărului de salariați aflați la salariul minim este o acțiune dificilă și delicată. Este dificilă deoarece nu există instituții și instrumente cu rol de a înregistra acest indicator în mod continuu (anual sau măcar la momentele deciziei politice cu privire la stabilirea salariului minim garantat în plată).

Diferite instituții culeg date cu privire la numărul de salariați și la veniturile acestora, dar cu instrumente care au alte obiective decât cele privind salariul minim.

Nr.crt

Denumire instituție

Denumire instrument de culegere

Obiectiv culegere date

Periodicitatea culegerii/ultima dată disponibilă pentru studiu

Număr estimat de salariați la salariul minim

Detaliere informații

1 Inspecția Muncii

Baza de date REVISAL

Înregistrea-ză contracte de muncă active

Permanent/ octombrie 2016

1.541.126 – 1.563.770 contrate active la nivelul salariului minim

Sexe, vârste, activitate economică, ocupație, tip contract, durata timp muncă, grupe de salarii

2 Casa Națională de Pensii

Baza de date Declarația 112

Înregistrea-ză contribuabilii la sistemul asigurărilor

Lunar /iunie 2016

690.108 asigurați cu venituri la nivelul salariul minim (dar și un număr de 342.365 asigurațicu normă întreagă cu venituri sub nivelul salariului minim)

Sexe și grupe de venit

3 Institutul Național de Statistică

Ancheta structurii câștigurilor salariale (ASC)

Câștigul salarial și costul forței de muncă în firmele cu peste 10 salariați

La 4 ani/ ultima informație octombrie 2014

664.082 salariați cu câștig salarial echivalent salariului minim în formele cu peste 10 salariați

Sexe, vârste, educație, activitate economică, ocupație, tip contract, durata timp muncă, regiuni

4

După cum se observă din datele tabelului de mai sus, tipul datelor culese prin diferite instrumente se referă la diverse unități de observație (contracte de muncă active, asigurați sau salariați din firme cu un număr de peste 10 angajați), fapt ce face inexactă orice evaluare cu privire la numărul de salariați aflați la nivelul salariului minim.

Desigur că Ancheta structurii câștigurilor salariale ar oferi cel mai potrivit tip de informații dacă ar fi organizată astfel încât să culeagă date și de la firme cu sub 10 salariați, iar periodicitatea ar fi anuala.

Întâmpinând asemenea dificultăți de estimare (diferențe de unitate de observare, diferite perioade de referință, efortul echipei de cercetători s-a concetrat mai întâi pe validarea acelor tipuri de informații care sunt cel mai aproape de realitate. Din acest motiv s-a considerat utilă și analiza altor tipuri de informații ca de pildă:

Nr.crt

Denumire instituție

Denumire instrument de culegere

Obiectiv culegere date

Periodicitatea culegerii/ultima dată disponibilă pentru studiu

Număr estimat de salariați la salariul minim

Detaliere informații

4. Institutul Național de Statistică

Ancheta asupra Calității Vieții - EU-SILC

Informații privind veniturile și cheltuielile gosodăriilor populației

Anual/2014 cu procedură EU de actualizare la 2015

1.227.239 salariați cu venituri la nivelul salariului minim

Sexe, vârste,nivel educație, componența gospodăriei activitate economică, ocupație regiune

1.1. Estimarea numărului de salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată, utilizând sursele statistice disponibile

Numărul de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut garantat în plată, la nivel de an, într-o serie continuă, nu este un indicator măsurat direct în nici o statistică administrativă sau bazată pe eșantion reprezentativ în cadrul anchetelor realizate de Institutul Național de Statistică.

1.1.1. Numărul de salariați plătiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată estimați din baza de date REVISAL

Cea mai relevantă sursă statistică administrativă, cu privire la acest indicator este baza de date REVISAL - baza cu înregistrări exhaustive privind contractele individuale de muncă ale tuturor salariaților din România, care lucrează în economia formală, cu excepția sectorului administrație publică. Această bază de date, deși conține informații directe cu privire la salariile (salarii de bază, sporuri salariale) înregistrate în contractul de muncă și informații

5

relevante despre natura economică a locurilor de muncă aferente, are serioase limitări și anume:

a) informațiile se referă la contracte active, ceea ce nu înseamnă număr de salariați, fapt ce implică o supraestimare a numărului de salariați dacă operăm cu numărul de contracte. Deși fiecare înregistrare are asociată și o variabilă de identificare a salariatului (codul numeric personal) numărul total de salariați nu se poate estima corect, din cauza unor înregistrări eronate ale acestui cod unic pentru aceiași persoană;

b) Nu se poate determina evoluția în timp a numărului de contracte de muncă, deoarece baza nu este construită pentru a putea face interogări care să permită acest calcul;

c) Numărul de salariați care sunt retribuiți la nivelul salariului minim brut nu se poate identifica direct decât pentru contractele de muncă cu normă de muncă întreagă. Pentru estimarea contractelor de muncă în care salariații lucrează cu normă parțială trebuie făcute calcule suplimentare de echivalare a normei întregi, ceea ce este greu de realizat din cauza modului cum a fost construită baza;

d) structura contractelor de muncă după diverse variabile de interes pentru analize complexe (caracteristici socio-economice ale salariaților, caracteristici economice ale locului de muncă) sunt greu de realizat și necesită timp îndelungat de prelucrare, deoarece trebuie aplicate unele metode indirecte de determinare;

e) nu se pot realiza analize mai complexe deoarece nu există în bază date și informații cu privire la indicatorii financiari ai firmelor angajatoare (ca de exemplu cifra de afaceri, profit brut, profit net etc.).

La momentul realizării studiului de față, autorii nu au avut la dispoziție baza de date cu înregistrările la nivel de microdate, pentru a putea face estimări ale numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut garanta în plată și la structura acestora după diverse variabile de interes, fiind puse la dispoziția echipei de cercetători date prelucrate din bază de către angajații Inspecției Muncii.

Din prelucrările efectuate de instituția care gestionează această bază se estimează că numărul de contracte de muncă active la nivelul salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2016 (momentul prelucrării) este cuprins între 1.541.126 și 1.563.770.

1.1.2. Numărul de salariați plătiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată estimați din baza de date privind drepturile de pensii.

Casa Națională de Pensii gestionează și raportează numărul de asigurați și veniturile lor. Din informațiile furnizate de CNP pentru luna iunie 2016, am preluat numărul de asigurați cu normă întreagă la nivelul salariului minim respectiv 683.864 persoane, dar și numărul de asigurați cu timp parțial la nivelul salariului minim de 6.224 persoane. Am reținut faptul că numărul de asigurați al căror salariu era situat sub nivelul salariului minim era în luna iunie 2016 de 342.365 la normă întreagă și 646.704 la timp parțial de muncă.

6

1.1.3. Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată estimat pe baza anchetei derulată de Institutul Naţional de Statistica şi intitulată “Ancheta câştigurilor salariale (ACS)”.

Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna octombrie 2014

Microbaza ACS-2014 – așa cum a fost furnizată echipei de cercetători de către INS - nu conține salariul de bază (de încadrare), care ar permite stabilirea directă a salariului de bază minim brut pe ţară. Există în schimb suficiente variabile în microbază care permit determinarea cu destul de multă acurateţe a salariului de încadrare (de bază al salariatului) pe care le-am utilizat în acest studiu.

Aspecte metodologice privind stabilirea salariului de bază (de încadrare)

Pentru determinarea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară s-a utilizat un algoritm prin care s-a analizat fiecare observaţie a microbazei câştigurilor salariale care se referă la luna octombrie 2014. Prin metode indirecte, pe baza variabilelor existente în microbaza câştigurilor salariale, s-a determinat salariul de încadrare (de bază) al salariatului. Dacă salariul de încadrare este egal cu 900 de lei atunci salariatul se consideră că este încadrat la nivelul salariului minim brut pe ţară.În urma aplicării algoritmului asupra celor 295.437 de înregistrări din microbaza câștigurilor salariale aferente lunii octombrie 2014, a rezultat un număr de 664.082 salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară. Acest număr se referă la salariații din firmele cu personalitate juridică (nu include salariații din PFA –uri și întreprinderile individuale) încadrați la funcția de bază (se referă la salariați și nu la om-posturi).

Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna octombrie 2015

Cunoaşterea salariilor de încadrare ale salariaţilor ne-a permis să determinăm numărul salariaţilor pe intervale salariale. În tabelul de mai jos prezentăm câteva intervale apropiate de salariul minim brut pe ţară. Tabel 1.1. Repartizarea salariaților pe intervale apropiate de salariul minim brut pe țară

Nr.int.

Limiteleintervalului

Numărul de salariaţi

Centrul intervalului

Centrul intervalului recalculat pentru

luna Oct.2015Col. 3 x 1.10

Număr de salariaţi încadraţi la nivelul

salariului minim în luna octombrie 2015

0 1 2 3 4 51 900 - 900 664082 900 990 6640822 901 - 925 71077 913 1004 710773 926 - 950 71181 938 1032 711814 951 - 975 54492 963 1059 05 976 - 1000 93186 988 etc.6 1001 - 1025 38344 10137 1026 - 1050 52506 10388 1051 - 1075 38540 10639 1076 - 1100 92574 1088

Total 806.340

In cursul lunii octombrie 2015, salariul minim brut pe ţară a devenit 1050 lei, față de 900 lei cât era în luna octombrie 2014. Raportul dintre 1050 si 900 este egal cu 1,16667.

7

În luna octombrie 2014, salariații încadrați la nivelul salariului minim reprezentau 16.68% din efectivul salariaţilor. În luna octombrie 2015 câştigul salarial mediu brut lunar a fost de 2.594 lei iar in luna octombrie 2014 de 2.358 lei. Raportul dintre 2594 si 2358 a fost de 1,10. Deducem că a avut loc o creştere mai mare a salariului minim decât a salariului mediu. Ceilalți salariați au crescut cu doar 8.665%, creșterea salariilor mici fiind aproape dublă în raport cu creşterea salariilor. Vom înmulți centrele de interval din coloana 3 cu 1,1 și obținem centrele de interval recalculate. Din coloana 5 a tabelului 1.1 observam că centrele de interval ale primelor 3 linii de date constituie salariaţii încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie 2015, in număr de 806.340.

Observam că salariaţii de pe linia 4, coloana 2 a tabelului 1.1 au centrul de interval apropiat de 1050 lei. Ei vor fi primii care vor intra in numărul minim aferent lunii iulie 2016.

Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna iulie 2016

Folosind un procedeu de estimare asemănător celui din paragraful precedent, pentru luna iulie 2016 s-au recalculat centrele de interval cu factorul 1,219254, care reprezintă raportul dintre câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2016 în raport cu luna octombrie 2014.Din luna mai 2016 salariul minim brut pe țară a fost stabilit la nivelul de 1250 lei. A rezultat un număr de 992.362 de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară.

1.2. Estimarea efectivul salariaților și numărul de om-posturi din economie

În paragraful anterior am determinat numărul de salariați încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie 2014 ca fiind de 664082 persoane pe baza anchetei privind câștigurile salariale (circa 295000 salariați intervievați). Fiecare înregistrare a microbazei câștigurilor salariale are un coeficient de extindere. Prin extindere rezultă un efectiv al salariaților de 4.385.055 de persoane la nivel național.În metodologia statistică referitoare la determinarea efectivului salariaților se precizează că nu intră în efectivul salariaților, salariații detașați la lucru în străinătate și cei care cumulează mai multe funcții și nu au funcția de bază la unitatea respectivă. Deducem că numărul de 664.082 are eliminate din el înregistrările multiple, adică se referă la persoane si nu la om-posturi. Mai precis, în acest număr un salariat apare o singură dată.Ne propunem să facem o estimare a numărului de om posturi pe care le ocupă acești 664.082 salariați încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie 2014. Vom considera mai multe variante:

• O variantă pesimistă (V1) în care acești salariați ocupă puține posturi• O variantă medie (V2) în care acești salariați ocupă ceva mai multe posturi• O variantă optimistă (V3) în care acești salariați ocupă multe posturi

Vom determina mai întâi modul cum se distribuie în luna octombrie 2014 cei 664.082 salariați in funcție de numărul de ore lucrate. Această distribuție se prezintă în tabelul următor, împreună cu cele trei variante considerate.

În varianta optimistă V3 considerăm că salariații încadrați la nivelul salariului minim și care au avut program parțial de lucru ocupă mai multe posturi astfel încât ei să câștige la nivelul salariul minim. În varianta pesimistă am considerat frecvent că salariații se mulțumesc cu mai puțin, cu circa 60% din salariul minim.

Varianta V2 este o variantă intermediară și este situată între variantele V1 și V3.Variantele V1, V2 și V3 au primit coeficienți de multiplicitate (numere mai mari sau

egale cu 1).8

Tabel 1.2. Distribuția salariaților încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară în funcție de orele lucrate

Nr.crt.

Programul de

lucru

Număr de salariați

încadrați cu salariul minim

% din programul normal de lucru

V1 V2 V3Col. 2 x Col. 4

Col. 2 x Col. 5

Col. 2 x Col. 6

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91 23 de ore 5321 12.50 4 6 8 21284 31926 42568

2 Între 24 și 45 de ore

452 18.75 2.5 3.75 5 1130 1695 2260

3 46 de ore 34447 25.00 2 3 4 68894 103341 1377884 Între 47 și 91 de

ore5833 37.50 1.5 2.25 3 8750 13124 17499

5 92 de ore 73364 50.00 1.5 1.75 2 110046 128387 1467286 intre 93 si 137 de

ore3135 62.50 1.2 1.4 1.6 3762 4389 5016

7 138 de ore 9303 75.00 1 1.165 1.33 9303 10838 123738 Intre 139 si 183 de

ore440 87.50 1 1.07 1.14 440 471 502

9 184 de ore 513255 100.00 1 1 1 513255 513255 51325510 peste 184 de ore 18532 peste

100.001 1 1 18532 18532 18532

Total 664082 755.396 825.958 896.521Diferența 91314 161876 232439

Nota: În luna octombrie 2014 programul normal de lucru a fost de 184 ore

Dacă acceptăm varianta medie, deducem că în luna octombrie 2014, 664.082 salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară ocupau un număr de 825.958 posturi (cu 24.4% mai mult decât numărul lor). Aceste efective ale salariaților se referă la salariați și la posturi din firmele cu personalitate juridică.

Salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară pot exista și în întreprinderi fără personalitate juridică (PFA-uri, întreprinderi de tip I și II, salariați încadrați de către persoane fizice, etc.). Accesul la baza de date lunară REVISAL la nivelul anului 2014 (o înregistrare se referă la un om-post în fiecare lună) ar putea contribui la cunoașterea mai bună a structurii angajaților din întreprinderile fără personalitate juridică.

9

Capitol 2. Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată1

2.1. Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim rezultate din datele INS – Ancheta Structurii Câștigurilor

A) Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice principalele aspecte privind salariații care au un câștig salarial brut lunar echivalent cu salariul minim brut garantat în plată din firmele cu peste 10 salariați sunt:

în anul 2014 ponderea cea mai ridicată a celor care aveau câștiguri brute lunare la nivelul salariului minim aparţine bărbaţilor, salariaților din grupa de vârstă 35-44 de ani și a celor cu nivel educațional mediu (14,7%). Față de anul 2010 s-a modificat doar structura pe sexe, restul rămânând similare.

Se remarcă o dinamică accentuată (de peste 2,2 ori) a numărului celor cu câștiguri brute lunare la nivelul salariului minim în anul 2014 faţă de anul 2010: de la 406.552 de salariaţi în anul 2010 la 889.604 salariaţi în anul 2014.

Ponderea bărbaților salariați având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut cu 13,6 pp față de anul 2010.

salariații cu vârste sub 24 ani au înregistrat dinamici accentuate în 2014 față de 2010 (creștere cu 18,6 pp), la fel și cei cu vârste de 25-34 ani (12,3 pp).

salariații nivel educaţional mediu având câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată au crescut cu 11,1 pp în anul 2014 faţă de anul 2010.

B. Din punct de vedere al caracteristicilor locurilor de muncă, principalele aspecte specifice profilării salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se regăsesc la nivelul salariului minim brut lunar garantat în plată din firmele cu peste 10 salariați sunt:

salariații remunerați la nivelul salariului minim se poziționau preponderent în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiți - 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (34,3%), 10 - Industria alimentară și 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor.

În ceea ce privește ocupațiile deținute de salariații remunerați la nivelul salariul minim, în octombrie 2014, salariații ce aveau ocupații din grupele 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

1 Analiza s-a realizat pe baza datelor din Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC) , din anul 2014, având ca perioadă de referinţă luna octombrie realizată de Institutul Naţional de Statistică. Pentru verificarea limitelor de stabilitate a rezultatelor în timp, s-au realizat analize comparative pentru anii 2010 și 2014 ( ancheta se realizează din patru în patru ani). Aspectele metodologice ale analizei sunt descrise în ANEXA 1. la acest capitol

10

(18,6%), 53 - Personal de îngrijire (9,1%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (7,9%) sunt cei mai numeroși în total salariați remunerați la nivelul salariului minim.

din punctul de vedere al tipului contractului de muncă, salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată care aveau contract pe perioadă nedeterminată erau majoritari în 2014, deținând 96,8% din total. Structura salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată analizată după vechimea în întreprindere ne arată faptul că în proporție de 20,3%, salariații au experiență de sub un an la locul de muncă, la data anchetelor. Distribuția pe grupe de vechime arată, de asemenea, că valorile cele mai crescute ale salariaților remunerați cu salariul minim brut sunt încadrați în grupa de vechime între 1-5 ani, unde se regăsesc salariați în proporție de 54,3% din salariații în anul 2014.

În ceea ce privește structura salariaților după tipul contractului colectiv de muncă, în 2014 într-o proporție de 74,8% dintre salariați lucrau în întreprinderi cu contracte colective la nivel de întreprindere/unitate sau angajator. Salariații din firmele care beneficiază de un contract colectiv de muncă la nivel național, se regăsesc într-o proporție de 11,7%, în 2014.

Analiza la nivelul formelor de proprietate ale întreprinderii indică faptul structura salariaților din sectorul public s-a păstrat relativ constantă în timp

În octombrie 2014 se observă o concentrare clară a salariaților cu nivel de retribuire la salariul minim în Macroregiunea 3 (Regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de anul anchetei, concentrarea salariaților se constată în Macroregiunea

Pentru salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim investigaţi în octombrie 2014 situaţia se prezintă similar din punct de vedere al mărimii organizaţiei și domeniului CAEN 2 digiți în care lucrau la data anchetei. La data anchetei în anul 2014, salariaţii cu ocupaţii precum 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (69%), 71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni (69,1%), 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi (61,6%) şi 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (65%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici, în timp ce 43% dintre salariaţii remuneraţi la salariul minim ce aveau ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii de dimensiuni foarte mari.

Analiza tipului contractului de muncă după mărimea întreprinderii, reflectă faptul că salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, cu contracte pe perioadă determinată de timp se regăseau în firmele de mici și medii dimensiuni, între 10-49 salariați (39,6%) și în firme de dimensiuni medii cu 50-249 salariați (23,1%). În final, distribuția salariaților după mărimea întreprinderii și după vechimea în întreprindere arată faptul că în 2014 dintre salariații cu salariul minim aveau o vechime în muncă de sub în 1 an și se regăseau în firme de mici dimensiuni, de 10-49 salariați, urmați de salariații cu o vechime cuprinsă între 1-5 ani de muncă, cu 53,2% în 2014, în cadrul firmelor de mici dimensiuni.

Principalele aspecte specifice profilării salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se regăsesc în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată.

11

Domeniul de activitate CAEN 2 digiţi: Potrivit datelor de anchetă din luna octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se poziţionau preponderent în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiţi Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (24,2%). La mare distanţă de salariaţii din organizaţiile din acest sector de activitate, cu o pondere între 6-8,6% se aflau cei din Învăţământ, Industrie alimentară şi Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor; aceste domenii se păstrează oarecum şi atunci când ne raportăm la toată populaţia de salariaţi. În cazul anchetei derulate în octombrie 2014, salariaţii care lucrau în firme din sectoarele de activitate ce concentrau majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor prezintă ponderi mult mai echilibrate, situate între 6-9%, între următoarele domenii de activitate: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Activităţi de investigaţii şi protecţie şi Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; domenii care se păstrează oarecum şi atunci când ne raportăm la toată populaţia de salariaţi.

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi: Potrivit datelor de anchetă din oct. 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau preponderent ocupaţii din următoarele grupe ocupaţionale, cu ponderi între 20-21%: Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi şi Personal de îngrijire; ambele grupe ocupaţionale solicită un nivel de studii corespunzător studiilor generale şi medii. În ancheta din oct. 2014, grupa Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi se regăseşte şi în cazul salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu o pondere de 16,7%.

Felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi în timp parţial): Analiza salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor evidenţiază o concentrare a acestora în contractele de muncă cu timp complet de lucru (peste 90%), indiferent de momentul anchetei (oct. 2010 sau oct. 2014). Această structură a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se păstrează şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei /oct. 2010, respectiv oct. 2014 (chiar peste 95%).

Tipul contractului de muncă (cu durată determinată şi nedeterminată): Din salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, 96,6% aveau contract cu perioadă nedeterminată. Astfel, se poate observa că majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor au contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Vechimea în întreprindere: Se constată că în proporţie de 18,7% în oct. 2014, aceşti salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor au experienţă sub un an în

12

întreprindere. Valorile cele mai relevante sunt înregistrate de salariaţii cu vechimea în întreprindere cuprinsă între 1-5 ani, unde se regăsesc în proporţie de 54,1% din salariaţii din oct. 2014. Şi la nivelul tuturor salariaţilor, cele mai mari ponderi se regăsesc tot în cazul celor care au o vechime în întreprindere cuprinsă între 1-5 ani, indiferent de momentul anchetei.

Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel naţional, la nivel de ramură, la nivel de grup de unităţi/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip, fără contract de muncă): Contractele colective de muncă sunt, în peste jumătate dintre cazuri, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator (75% în 2014). La nivel naţional, salariaţii din firme care beneficiază de un contract colectiv de muncă se regăsesc într-o proporţie de 15,5%. Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care nu beneficiază de un contract colectiv de muncă sunt în proporţie de 7,7% în 2014.

Forma de proprietate a întreprinderii este dominant privată (84,6% în 2014). În sectorul public se regăsesc 137.430 salariaţi în decilele inferioare distribuției câștigurilor salariale.

Distribuţia geografică a salariaţilor (pe macroregiuni): În octombrie 2014, apar mutaţii în repartiţia geografică a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi se observă o concentrare mai pregnantă în Macroregiunea 3 care include regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov (37,8%). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, concentrarea salariaţilor se constată în Macroregiunea 3.

După mărimea întreprinderii (după numărul de salariaţi), majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor lucrau în întreprinderi mici şi mijlocii (10-49 şi 50-249 salariaţi), fiind în proporție de 70,6% respectiv 79,9%.

salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după domeniul de activitate al organizaţiei şi mărimea acesteia îşi derulau activitatea preponderent în firme mici pentru multe din domeniile de activitate selectate, respectiv Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Construcţii de clădiri şi Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (55-76%), Lucrări speciale de construcţii, Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, Construcţii de clădiri, Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (51-73%). Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care se regăsesc preponderent în organizaţii foarte mari cu peste 1000 de salariaţi sunt cei din domeniul de activitate Învăţământ care înregistrează un procent covârşitor de 85,5% (2014), la fel de important ca şi la data anchetei din oct. 2010 (96,4%).

13

Cei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor au ocupaţii din grupele Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni, Lucrători în domeniul serviciilor personale, Lucrători în domeniul vânzărilor, Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi, Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi (51-68%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici. În 2010, 43,3% dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu ocupaţii din grupa Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii foarte mari cu peste 1000 de salariaţi (iar în 2014, 40,1%)

Salariaţii din decila/decilele inferioare ale câştigurilor salariale brute care au stipulat în contractul de muncă un program de lucru cu timp parţial se regăsesc preponderent în firmele de dimensiuni mici (10-49 salariaţi), şi în octombrie 2010 şi în octombrie 2014 (55-57%).

după grupa ocupaţională COR 2 digiţi: În oct. 2014, deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din grupa Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi care prezentau cea mai mare pondere în cadrul salariaţilor din decilele inferioare (16,7%), se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (38%). Grupa Lucrători în servicii de protecţie care cuprinde salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în proporţie destul de mare (9,1%) se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (53,4%). Similar şi alte grupe precum: Lucrători în domeniul serviciilor personale şi Personal de îngrijire care cuprind salariaţi aflaţi în decilele inferioare în proporţii de 7%, prezintă de asemenea ponderi deosebit de semnificative în totalul salariaţilor (52,3%, respectiv 56,5%). Aspecte mult mai detaliate sunt prezentate in anexa 2.

14

2.2 Principalele trăsături ale profilului socio-economic al contractelor active la nivelul salariului minim din REVISAL

În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și 1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active).

Din totalul contractelor active la salariul minim, 621.171 erau pentru salariați de sex masculin (43%), iar 879.080 erai pentru salariați de sex feminin (57%).

Pe grupe de vârstă ale salariaților, contractele de muncă active la salariul minim se aflau dominant în grupele 35-44 ani (29,6%) și 45-54 ani (26,3%).

Contractele de muncă active la nivelul salariului minim se poziționau dominant în activități economice precum industrie prelucrătoare (361.195 contracte, respectiv 23,4%), comerț (334.088 contracte, respectiv 21,7% din total), construcții (162.907 contracte, respectiv 10,6%) și activități de servicii administrative și activități de servicii suport (160.974 contracte, respectiv 10,4%).

Pe activități ale economiei naționale, cele care concentrează cele mai multe contracte la salariul minim sunt activități de protecție și gardă (102.276 contracte active la salariul minim), transporturi rutiere de mărfuri (93.360 contracte active la salariul minim), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (58.372 contracte active la salariul minim), fabricarea pâinii (35.710 contracte active la salariul minim), activități de curățenie a clădirilor (13.632 contracte active la salariul minim), exploatare forestieră (10.974 contracte active la salariul minim).

Pe grupe ocupaționale, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim în total contracte active sunt în grupele ocupaționale G5, G6 și G9 (muncitori necalificați). Pe grupe de vârstă și grupe ocupaționale, distribuția contractelor active la salariul minim indică valori ridicate pentru grupa 35-44 ani la toate grupele ocupaționale și poziționări la grupa 45-54 ani în cadrul grupelor G1, G5, G6. G7, G8 și G9.

Ocupațiile care înregistrează cea mai mare pondere a contractelor la salariul minim în total contracte sunt acar (81,5%, respectiv 1850 contracte), ofițer de punte (81,2%, respectiv 238 contracte), agent de securitate (80,1%,respectiv 82684 contracte). În schimb ocupațiile cu numărul cel mai mare de contracte active la salariul minim sunt: șofer autocamion (87.259 contracte active la salariul minim), agent securitate (82.684 contracte active la salariul minim), muncitor necalificat în industria confecțiilor (58.223 contracte active la salariul minim), muncitor necalificat la demolarea clădirilor (54.269 contracte active la salariul minim), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide (28.083 contracte active la salariul minim), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (17.837 contracte active la salariul minim).

Pe clase de mărime a firmelor, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim este în firmele sub 9 salariați (32,7% din total) și cele cu 10-49 salariați (34% din total).

Informații mai detaliate se găsesc în anexa 3.

15

Capitol 3. Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale nivelului de trai al salariaților

3.1.Introducere

Abordarea echilibrată în ceea ce privește salariul minim, susținută și de Organizația Internațională a Muncii (Convenția ILO nr. 131), are în vedere două aspecte majore de la care trebuie să pornească orice mecanism de stabilire a nivelului salariului minim și anume, nevoile salariaților și ale familiilor lor, respectiv factorii economici.

Prin urmare, ca o primă etapă a demersului nostru, ne-am propus realizarea unui profil al familiilor/ gospodăriilor în care există persoane salariate remunerate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și estimarea impactului pe care nivelul salariului minim îl are asupra unor indicatori ai nivelului de trai (venitul mediu, venitul mediu pe decile, riscul de sărăcie, sărăcia în muncă, etc.). Mai mult, am avut în vedere evaluarea interacțiunilor existente între nivelul salariului minim și eligibilitatea pentru obținerea unor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (ex. ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței, etc.), deoarece modificarea nivelului salariului minim este posibil să nu se reflecte în aceeași măsură în modificarea nivelului veniturilor totale (și a veniturilor disponibile) ale unei familii/ gospodării datorită beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor care pot să potențeze efectele creșterii salariului minim asupra venitului total al familiei. Din acest motiv, salariul minim a fost studiat în contextul mai larg al veniturilor familiei/ gospodăriei.

Din punctul de vedere al metodelor de analiză utilizate, abordarea noastră s-a bazat în mare măsură pe tehnici/ modele de microsimulare a veniturilor populației. Acestea au implicat modelarea comportamentului și interacțiunilor unităților micro – indivizi, gospodării pe baza unui set de reguli ce operează de obicei pe un eșantion reprezentativ de micro unități. Intervenția (în cazul nostru, modificarea nivelului salariului minim) a fost simulată pe un eșantion de micro unități, iar rezultatele obținute au fost extinse la nivelul populației totale din care a fost extras eșantionul, ținând cont de anumite limitări rezultate din modul de proiectare a eșantionului. Avantajul microsimulării față de alte tehnici de evaluare ex-ante a unei politici este aceea că rezultatele sunt observabile la nivel de unitate, dar se poate estima și distribuția acestora sau valoarea agregată pentru întreaga populație. Am avut în vedere mai multe scenarii ipotetice de modificare a nivelului salariului minim și am evaluat efectele fiecăruia asupra nivelului de trai al populației. Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. Din acest motiv, ne-am propus să abordăm și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim.

În secțiunea următoare vor fi descrise metodologia de analiză și evaluare, precum și scenariile ipotetice propuse de modificare a salariului minim. Apoi, vor fi prezentate rezultatele obținute în ceea ce privește profilarea salariaților retribuiți la nivelul salariului minim din punctul de vedere al caracteristicilor socio-demografice, inclusiv având în vedere tipologia gospodăriilor/ familiilor din care fac parte. Cea de-a patra secțiune are în vedere studierea efectelor salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor din punctul de vedere al eligibilității și al sumelor acordate. Următoarea secțiune are în vedere analiza efectelor potențiale ale modificării nivelului salariului minim asupra nivelului de trai al populației,

16

având în vedere distribuția veniturilor și sărăcia monetară. Secțiunea șase vizează studiul impactului modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă. Lucrarea se încheie cu evidențierea principalelor concluzii.

3.2.Metodologie de analiză și evaluare a impactului

Analiza realizată în cuprinsul acestui studiu s-a bazat în totalitate pe date din Ancheta asupra Calității Vieții - EU-SILC (European Union Statistics on Income and Living Conditions), realizată anual de INS, datele fiind furnizate de Eurostat. Microdatele EU-SILC utilizate au fost colectate în anul 2014, anul de referință a veniturilor fiind 2013. Variabilele monetare (veniturile) au trecut printr-o procedură de actualizare de la anul 2013 la anul 2015 cu ajutorul unor factori de actualizare detaliați pe surse de venituri. Caracteristicile populației au fost păstrate constante, așa cum erau în anul 2014, iar veniturile, așa cum am menționat deja, au fost ajustate cu evoluțiile pieței. Admitem ca o limită a studiului nostru faptul că datele utilizate (după actualizare) se referă la anul 2015, însă modelul de microsimulare a veniturilor cu ajutorul căruia a fost estimat impactul creșterii salariului minim asupra venitului total la nivelul gospodăriei (modelul EUROMOD) nu rulează în momentul de față pe o bază de date mai actuală. Din considerente legate de restricția de timp impusă pentru realizarea studiului de față, nu a fost posibilă pregătirea și validarea unei baze de date EU-SILC mai actuală pentru a putea fi inclusă ca bază în model. Menționăm că procedura de introducere a unei noi baze de date în model este extrem de laborioasă și necesită validare din partea coordonatorului proiectului EUROMOD (Universitatea din Essex), toate acestea necesitând ca resursă de timp cel puțin 2-3 luni.

În continuare mai trebuie spus faptul că această anchetă este reprezentativă la nivel național pentru gospodăriile din România, eșantionul constând din aproximativ 7500 de gospodării. Datele colectate se referă la membrii gospodăriei care au cel puțin 16 ani (aprox. 17300 de indivizi) și care sunt intervievați individual, dar sunt colectate și informații relevante la nivel de gospodărie de la persoana de referință din gospodărie. Variabilele de interes pentru evaluările noastre sunt legate de veniturile indivizilor și ale gospodăriilor, detaliate pe surse de venituri, și de caracteristicile socio-demografice ale gospodăriei. Au fost utilizate diferite concepte de venit pe care le definim în cele ce urmează:

Venitul brut, sau de piață (venitul original) reprezintă veniturile obținute din muncă și activități independente, veniturile financiare, veniturile din proprietate, etc. Aceste venituri sunt colectate în valoare brută la nivel de individ, fiind apoi agregate la nivel de gospodărie.

Venitul disponibil se calculează ca sumă dintre venitul de piață și transferurile sociale, din care este scăzut impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Venitul disponibil este estimat la nivel de gospodărie, ca rezultat al faptului că majoritatea beneficiilor sociale sunt obținute după evaluarea situației gospodăriei/familiei (mărimea gospodăriei, componența acesteia, numărul copiilor, etc.). De asemenea, deducerile de la plata impozitului pe venit sunt calculate tot pe baza caracteristicilor familiei referitoare la numărul persoanelor dependente.

Beneficiile sociale reprezintă intervenția statului pentru protecția socială a indivizilor și gospodăriilor aflate în risc de îmbătrânire, dizabilitate, boală, excluziune socială, etc. Ne referim doar la beneficiile sociale acordate în bani. În baza de date EU-SILC beneficiile sociale sunt agregate după funcțiunile ESSPROS, însă pentru realizarea analizelor noastre, beneficiile au fost

17

dezagregate în beneficii primare, pe baza criteriilor de eligibilitate și sumelor primite. Astfel că, odată dezagregate, beneficiile sociale pot fi grupate după alte criterii, cum ar fi beneficii sociale care se acordă cu testarea veniturilor, respectiv beneficii sociale care se acordă fără testarea veniturilor.

Au fost utilizate venituri echivalente la nivel de gospodărie, calculate după scala de echivalență OECD modificată. Astfel, toate persoanele dintr-o gospodărie au același venit echivalent.

An ceea ce privește numărul salariaților incluși în eșantion, trebuie să spunem din capul locului faptul că aceștia sunt supra-reprezentați în eșantion, acesta nefiind construit pentru a fi reprezentativ în această dimensiune. De asemenea, nivelul câștigului salarial brut este subevaluat în eșantion. În cele ce urmează, prezentăm modul în care au fost selectați salariații remunerați la nivelul salariului minim. În primul rând, variabila din baza de date care înregistrează remunerația primită de salariați este de tipul câștig salarial, cu alte cuvinte cuprinde pe lângă salariul de bază brut și sumele suplimentare primite de salariați ca și compensație pentru munca prestată. Astfel, selecția noastră a fost realizată în funcție de câștigul salarial brut care a fost echivalat în funcție de durata programului de lucru. Deoarece ancheta colectează venituri anuale, venitul lunar din salarii a fost estimat ca medie raportând venitul anual total la numărul de luni în care persoana s-a aflat în ocupare în cursul anului de referință. Am considerat că la nivelul anului 2015 salariații retribuiți la nivelul salariului minim sunt acele persoane al căror câștig salarial brut lunar se încadrează între 780 – 1155 lei lunar. Limita inferioară a intervalului a fost stabilită la valoarea de 80% din 975 lei (valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată în primele șase luni ale anului 2015), iar pragul superior la 110% din 1050 lei (valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată în ultimele șase luni ale anului 2015). Am ales să facem selecția pe baza unui interval pentru a limita anumite erori de excludere provenite din modul de calcul al câștigului brut lunar echivalent, respectiv din faptul că vorbim de câștig salarial și nu de salariu de bază. Trebuie să menționăm faptul că există un număr destul de important de salariați al căror câștig salarial lunar echivalent estimat se situează mult sub limita inferioară a intervalului stabilit, cauzele acestui fapt neputând fi enunțate cu certitudine (erori de culegere, erori de înregistrare, ocupare informală, etc.). Având în vedere acestea de mai sus, salariații respectivi au fost excluși din analiza noastră.

În ceea ce privește metodologia de evaluare a impactului modificării nivelului salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor, asupra distribuției veniturilor și sărăciei, așa cum a fost menționat anterior, au fost utilizate tehnici de microsimulare pe baza unui instrument de microsimulare a beneficiilor sociale și taxelor numit EUROMOD. Acest model a fost realizat pentru fiecare dintre țările Uniunii Europene, scopul construirii acestuia fiind obținerea de analize consistente și comparabile între țări cu privire la efectele pe care le produc asupra veniturilor politicile legate de taxe și beneficii sociale.

Utilitatea modelului pentru microsimulare este considerabilă deoarece, cu ajutorul acestuia, pentru fiecare gospodărie cuprinsă în eșantion, putem determina eligibilitatea pentru un beneficiu social2, valoarea beneficiului social primit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate. Avantajul utilizării microsimulării este și acela că rezultatele obținute au un grad de detaliere extrem de important. De asemenea, microsimularea ne permite să construim scenarii și să evaluăm situații ipotetice. Trebuie să menționăm faptul că modelul EUROMOD are la bază câteva ipoteze foarte puternice, cum ar fi aceea că nu există evaziune fiscală și toate 2 Notă: nu toate beneficiile sociale din sistemul românesc pot fi simulate în totalitate din cauza lipsei de informații în baza de date EU-SILC

18

impozitele și contribuțiile datorate sunt plătite și că dacă o persoană sau gospodărie îndeplinește condițiile pentru obținerea unui beneficiu social, îl solicită imediat și primește în consecință dreptul solicitat. În această etapă a demersului nostru, simulările au fost statice, schimbările comportamentale nefiind modelate. Ne propunem ca în măsura în care vor exista informații valide din alte tipuri de analize (analiza macro, de exemplu) să simulăm și anumite modificări comportamentale induse de creșterea nivelului salariului minim, cum ar fi schimbarea statutului ocupațional (de ex. din salariat în șomer sau inactiv), rezultat posibil în cazul în care anumite firme nu pot să susțină creșterea costului muncii o dată cu creșterea nivelului salariului minim.

Analiza rezultatelor a urmărit nivelul salariului (câștigului salarial), venitul total al familiei/ gospodăriei, venitul disponibil, venitul obținut din beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, respectiv sumele datorate/ plătite sub formă de impozit pe venitul personal (cota de 16%) și contribuții sociale obligatorii plătite de salariat. Rezultatele au fost privite agregat și pe decile de venit construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor. S-au urmărit și indicatorii de inegalitate a veniturilor, total și a veniturilor din salarii, respectiv rata sărăciei relative din punctul de vedere al veniturilor (la pragul stabilit al 60% din venitul median disponibil echivalent). Au fost avute în vedere două abordări legate de stabilirea pragului de sărăcie în fiecare dintre scenariile propuse comparativ cu situația actuală, în sensul că, deși o creștere a nivelului salariului minim a condus la modificarea întregii distribuții potențiale a veniturilor, în consecință și a pragului de sărăcie, rata sărăciei a fost calculată în fiecare scenariu atât în ipoteza că pragul de sărăcie a rămas fix, cât și în ipoteza (certă) că acest prag se modifică odată cu creșterea salariului minim. Prima variantă de analiză, deși improbabilă, oferă informații foarte valoroase legate de evoluția în timp a situației persoanelor inițial sărace, putem ști dacă acestea au rămas sărace și în continuare, după aplicarea scenariilor. Este o abordare așa zisă non-anonimă a analizei distribuției veniturilor, în contrast cu abordarea anonimă, când de la un moment la altul se schimbă distribuția relativă a veniturilor, iar analiza nu ține seama de poziția inițială a individului pe distribuția veniturilor.

3.3. Profilare tipurilor de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul salariului minim

În ceea ce privește tipurile de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul salariului minim (fig.3.1), se constată faptul că în doar 13,5% din gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim. Mai exact, în 10,7% din total gospodării se regăsește un salariat la salariu minim, în timp ce ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim scade la doar 2,5% din total gospodării. Ocazional, în proporție de doar 0,2% din total se regăsesc și gospodării cu câte trei salariați la salariu minim sau chiar cu patru salariați remunerați la salariu minim (cu o pondere de 0,1%).

Fig. 3.1. Distribuția numărului de salariați remunerați la salariul minim per gospodărie

19

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

Comparând însă cu distribuția la nivel național a gospodăriilor în funcție de numărul salariaților, constatăm mari discrepanțe față de modul de alocare pe tipuri de gospodării a salariaților remunerați la salariu minim. Astfel, imaginea la nivel național se prezintă mult mai echilibrat, indicând aproximativ 46,5% de gospodării fără salariați, 24,5% gospodării cu 1 salariat, 23,5% gospodării cu 2 salariați și 5,5% gospodării cu peste 2 salariați.

Fig. 3.2. Ponderea gospodăriilor în funcție de numărul salariaților


În ceea ce privește repartiția salariaților remunerați la salariul minim pe tipuri de gospodării, se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de salariați per gospodărie, crește și ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim (fig.3.3.). Astfel, dacă într-o gospodărie cu un singur salariat doar 3% din cazuri presupun existența unui salariat remunerat la salariul minim, ponderea acestora crește la 12% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, la 19% în cazul gospodăriilor cu 3 salariați, la 26% în cazul gospodăriilor cu patru salariați, ajungând până la 31% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați.

De asemenea, odată cu extinderea numărului de salariați dintr-o gospodărie, crește și numărul gospodăriilor în care se regăsesc câte doi salariați remunerați la salariul minim. Astfel, dacă ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim din total gospodării era de doar 2% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, se ajunge la aproximativ 8% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați. Același trend crescător se înregistrează și în ceea ce privește ponderea gospodăriilor cu un salariat remunerat la salariu minim din total gospodării. Astfel, în cazul gospodăriilor cu doi salariați, șansele ca cei doi salariați să fie remunerați cu salariu

20

minim reprezentau 10%, în timp ce în cazul gospodăriilor cu cinci salariați se ajunge la aproximativ 23% șanse ca doi dintre salariați să fie plătiți la salariu minim.

Fig. 3.3. Ponderea salariaților remunerați la salariul minim din total salariați per gospodărie


În ceea ce privește numărul de copii crescuți în gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim (fig. 9), se constată faptul că deși structura este asemănătoare în cazul gospodăriilor cu un singur salariat cu salariu minim, respectiv cu trei salariați la salariu minim, există discrepanțe față de gospodăriile cu doi salariați retribuiți la salariul minim.

Astfel, dacă în cazul gospodăriilor cu un singur salariat la salariu minim aproximativ 45,8% din cazuri nu au copii în îngrijire, și doar 29,5% au un copil, respectiv 19,2% câte doi copii, ponderile familiilor cu unul sau doi copii cresc în cazul gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim. Se ajunge astfel la 39,9% în cazul familiilor cu un copil, respectiv la 23,5% în cazul familiilor cu doi copii.

Fig. 3.4. Numărul de copii în gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim


21

Din totalul gospodăriilor cu salariați retribuiți la salariu minim, aproximativ 14,6% aparțin unei gospodării formate din doi adulți, 12,6% sunt gospodării cu doi adulți și un copil, iar aproximativ 12,1% sunt gospodării cu trei adulți (fig.3.5). În procente mai mici se regăsesc repartizați salariații retribuiți la salariu minim în gospodăriile cu doi adulți și doi copii (9,3%), patru adulți și un copil (9,1%), respectiv în gospodăriile cu patru adulți (8,4%).

Structura repartiției salariaților remunerați la salariu minim este similară și în condițiile în care analiza se efectuează la nivel de salariați cu salariu minim, comparativ cu repartiția lor în raport cu tipurile de gospodării în care se regăsesc salariați cu salariu minim.

Fig.3.5. Distribuția gospodăriilor și a salariaților remunerați cu salariu minim


De remarcat însă faptul că față de numărul total de gospodării din România, repartizarea salariaților remunerați cu salariu minim oscilează în funcție de tipul gospodăriei (fig.3.6), înregistrând ponderi mai ridicate în cazul gospodăriilor cu patru adulți și un copil (38%), cu patru adulți și doi copii (37%), cu trei adulți și doi copii (28%) și respectiv cu trei adulți și un copil (22%).

Fig.3.6. Distribuția salariaților remunerați cu salariu minim în total gospodării


22

Structura este asemănătoare și dacă se consideră cazul unui singur salariat remunerat la salariu minim per gospodărie. Atunci se înregistrează aproximativ 27% în cazul gospodăriilor cu patru adulți și un copil, 26% în cazul a patru adulți și doi copii, 21% în cazul a trei adulți și doi copii, respectiv 19% în cazul a trei adulți și un copil.

3.4. Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor

3.4.1. Analiza salariaților remunerați la salariul minim și a gospodăriilor acestora din punctul de vedere al transferurilor sociale acordate cu testarea veniturilor

Mai înainte de a fi un instrument de politică salarială, originea salariului minim este legată mai degrabă de protecția socială a celor mai vulnerabili dintre salariați, iar țările care reglementează salariul minim țin cont de nivelul de trai al populației atunci când stabilesc valoarea acestuia. Putem spune deci că principalul scop al salariului minim este acela de a proteja salariații având salarii foarte mici, garantându-le un nivel de trai decent. Problema nivelului de trai trebuie abordată în mod necesar dincolo de individ, în contextul mai larg al familiei sau gospodăriei și al veniturilor cumulate la acest nivel. Mai mult, trebuie avute în vedere toate sursele de venituri de care familia sau gospodăria beneficiază, în special beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor, al căror nivel poate să se reducă odată cu creșterea salariului minim în gospodăriile în care există salariați retribuiți la nivelul salariului minim. Astfel că o creștere a salariului minim brut garantat în plată cu un anumit procent nu conduce în mod automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei ca urmare a acțiunii sistemului de beneficii sociale și taxe/ impozite/ contribuții sociale care potențează aceste efecte.

Având în vedere motivele enunțate mai sus, în cele ce urmează, ne-am propus să începem cu o analiză a salariaților care sunt remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în plată din prisma transferurilor sociale de tipul celor acordate cu testarea veniturilor de care beneficiază gospodăriile acestora. Ne vom raporta la cele mai importante două transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor în ţara noastră, şi anume ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) şi alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF). Nefiind concepută ca o bază de date special destinată simulării beneficiilor sociale, desigur că există anumite informații care nu se regăsesc în baza EU-SILC și care ar fi fost foarte utile în simularea condițiilor de eligibilitate pentru anumite beneficii sociale. Ne referim aici în special la beneficiile de asistență socială care se acordă cu testarea mijloacelor (ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței), baza EU-SILC neavând informații referitoare la lista de bunuri ce conduc la excluderea beneficiului/ beneficiilor, precum și la lista de bunuri considerate de strictă necesitate, în cazul cărora depășirea cantității considerate de strictă necesitate conduce la reducerea cuantumului ajutorului social. Lipsa acestor informații se răsfrânge asupra gradului de acuratețe a rezultatelor simulărilor. Problema pe care o semnalăm este aceea că, neavând informații despre bunurile care ar putea să excludă gospodăriile de la primirea beneficiilor sociale mai sus-amintite sau să conducă la diminuarea sumei primite ca și beneficiu, atât numărul beneficiarilor acestor prestații, cât și sumele primite de aceștia sunt supraestimate în simulări față de situația reală (date administrative MMFPSPV).

23

În continuare este prezentată distribuţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim în funcţie de decilele de venit stabilite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor3. Astfel, observăm că cea mai importantă pondere a salariaţilor remuneraţi la salariul minim se regăseşte în gospodăriile plasate în decilele de mijloc, incidenţa acestora în decilele cele mai sărace fiind destul de redusă, de sub 1% în decila 1 (cea mai săracă), 2,4% în cea de-a doua decilă, respectiv 7,3% în cea de-a treia decilă. Ponderile au fost calculate prin raportare la numărul total de persoane din decilă. Dacă privim dintr-o altă perspectivă, și anume împărțim numărul salariaților retribuiți la salariul minim din fiecare decilă la numărul total de salariați cu salariul minim, constatăm că aproximativ o treime dintre aceștia fac parte din decilele de mijloc (5 și 6), iar o altă treime din primele patru decile.

Având în vedere toate acestea, afirmăm din capul locului faptul că nu ne aşteptăm ca incidenţa salariaţilor retribuiţi la nivelului salariului minim să fie foarte ridicată în rândul populaţiei sărace (ref. sărăcia monetară) (pragul standard al sărăciei relative stabilit la 60% din venitul median a fost estimat pentru anul 2015 la valoarea de 560 lei/ lunar, aceasta situându-se aproximativ la jumătatea decilei trei). Analizei acestui subiect (impactul salariului minim asupra nivelului de trai al populaţiei) îi este dedicată secţiunea următoare, motiv pentru care nu vom detalia aceste aspecte în cele ce urmează.

Fig.3.7. Distribuţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim, pe decile de venit (%)


Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată.

De asemenea, având în vedere aceeaşi distribuţie a salariaţilor retribuiţi la nivelul salariului minim, anticipăm faptul că ponderea beneficiarilor de VMG în rândul acestora este redus, ceea ce se confirmă, aşa cum se va vedea în continuare. Estimările noastre arată faptul că aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim şi, mai mult, peste un sfert dintre familiile beneficiare de ASF au minim un salariat la nivelul salariului minim. Per total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac parte din

3 Notă: Pentru construirea decilelor a fost calculat venitul disponibil al fiecărei gospodării cuprinse în eșantion prin scăderea din venitul brut al gospodăriei a impozitului pe venitul personal și a contribuțiilor sociale și adăugarea sumelor primite sub forma transferurilor sociale. Apoi venitul disponibil al fiecărei gospodării a fost ajustat prin intermediul scalei de echivalență OECD pentru a ține seama de mărimea și componența gospodăriei, obținându-se venitul disponibil echivalent. Apoi, în funcție de mărimea acestui venit, gospodăriile au fost ordonate crescător și împărțite în zece grupe egale, acestea fiind denumite decile de venit.

24

gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia beneficiază de ASF. Pe decile, situaţia se prezintă în felul următor (vezi figura 13).

Fig.3.8. Beneficiari de VMG şi ASF, în total salariaţi remuneraţi la nivelul salariului minim, pe decile (%)


Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată.

După cum se poate vedea în fig.3.8, aproximativ o treime dintre salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim şi care, conform venitului disponibil echivalent al gospodăriei din care fac parte aparţin primei decile, beneficiază atât de VMG cât şi de ASF. Puțin peste jumătate dintre salariaţii cu salariul minim din cea de-a doua decilă de venit (după venitul gospodăriei) beneficiază atât de VMG, cât și de ASF, două treimi dintre salariații cu salariu minim din cea de-a treia decilă fac parte din familii beneficiare de ASF, ș.a.m.d. Continuând cu cea de a patra decilă, proporția beneficiarilor de ajutoare sociale scade ca urmare a caracterului progresiv al acestora, fiind bazate pe testarea veniturilor (în decilele superioare, datorită nivelului mai ridicat al veniturilor relativ la decilele inferioare, incidența beneficiarilor de prestații sociale acordate cu testarea veniturilor scade).

Observăm că venitul disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat remunerat la nivelul salariului minim este mai redus comparativ cu gospodăriile per total, sau cu gospodăriile cu cel puțin un salariat sau cu minim o persoană ocupată. Însă, dacă analizăm în funcție de decilele de venit, remarcăm faptul că, în prima decilă, gospodăriile cu salariați la salariul minim sunt superioare din punctul de vedere al venitului disponibil celorlalte tipuri de gospodării avute în vedere. Aceste rezultate anticipează într-o oarecare măsură anumite elemente legate de incidența sărăciei monetare în rândul gospodăriilor cu salariați remunerați la salariul minim, în sensul că este foarte probabil ca rata sărăciei relative să fie mai pronunțată în rândul altor categorii de gospodării.

25

Fig.3.9. Venitul mediu disponibil echivalent pe decile de venit, lei lunar

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor,

scala de echivalenţă OECD modificată

Pe tipuri de familii, comparând gospodăriile în care există salariați la salariul minim cu situația observată la toate gospodăriile, constatăm faptul că aceștia se află într-o situație mai dezavantajoasă din punctul de vedere al venitului disponibil, cel mai mare ecart fiind observat în cazul familiilor cu 2 adulți și un copil, per total gospodării venitul disponibil mediu este cu aproximativ 21% mai mare decât în cazul gospodăriilor cu salariați retribuiți la nivelul salariului minim. Pe măsură ce numărul copiilor crește, scad și diferențele în ceea ce privește venitul disponibil între totalul gospodăriilor și gospodăriile cu salariați la salariul minim, astfel că în familiile cu 3 copii situația se modifică în favoarea celor din urmă.

În fig. 3.10, este prezentată situația gospodăriilor în funcție de ponderea principalelor tipuri de beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (VMG – venitul minim garantat, ASF – alocația pentru susținerea familiei, AI – ajutorul de încălzire) în venitul disponibil, pe decile. O primă concluzie este aceea că gospodăriile cu salariați la nivelul salariului minim beneficiază, în medie, de transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor în cantitate mai redusă comparativ cu celelalte tipuri de gospodării.

Fig.3.10 Venitul disponibil mediu echivalent pe tipuri de familii, lei lunar

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor,

scala de echivalenţă OECD modificată

26

Concluzia este valabilă pentru primele cinci decile, cu foarte mici excepții. Nu am extins analiza la decilele următoare deoarece ponderea beneficiarilor de prestații sociale acordate cu testarea veniturilor este foarte redusă sau zero. Referitor la grupul nostru de analiză, remarcăm faptul că aproape 10% din venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim din prima decilă este constituit din VMG și aproape 5% din ASF, și doar 2% din ajutor de încălzire a locuinței pe perioada sezonului rece. Totuși, numărul salariaților cu salariul minim din această decilă, este foarte redus, așa cum spuneam.

Fig.3.11. Beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, % din venitul disponibil echivalent


Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată

3.5. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă în România

În general, salariul minim nu are ca scop explicit reducerea inegalităților salariale și a sărăciei, ci stabilirea unei valori minime sub care orice relație privind ocuparea forței de muncă este considerată a fi inacceptabilă (de exemplu, stabilirea unor standarde de muncă bazate pe considerente morale). Însă, salariile minime sunt în mod evident legate atât de inegalitățile salariale, cât și de sărăcie. Într-adevăr, salariile minime comprimă distribuția salariilor prin ridicarea celor mai mici salarii și, prin urmare, determină reducerea inegalității, cu condiția ca sporirea salariului minim să nu fie compensată de o creștere similară a altor salarii. În măsura în care o astfel de creștere ar afecta unii lucrători aflaţi sub pragul sărăciei, salariul minim ar reduce, de asemenea, sărăcia. Dar amploarea și importanța unor astfel de efecte sunt în mare măsură o problemă empirică, care depinde de numărul de lucrători afectați de creșterea salariului minim și de distribuţia venitului gospodăriei.

Acestea fiind spuse, cele mai multe cercetări existente pe această temă demonstrează că salariul minim (şi evoluţia acestuia) joacă un rol important în explicarea modelelor de inegalitate salarială în zona inferioară a distribuției, nu doar direct prin creşterea celor mai mici salarii, ci, de asemenea, în mod indirect prin efectele de contagiune (Teulings, 2003; Manning, 1995).

27

Pe de altă parte, unii cercetători susțin faptul că efectul salariului minim asupra reducerii sărăciei nu este atât de clar, pentru că cei mai mulți angajaţi care câştigă salariul minim nu se regăsesc în gospodăriile sărace (prin urmare, salariul minim ar avea un impact limitat asupra sărăciei la nivel de gospodărie, Brown, 1999).

După cum s-a putut vedea în secțiunea anterioară este clar faptul că o creștere a salariului minim contribuie la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor care au în componența lor salariați la nivelul salariului minim, în ipoteza că nu se modifică statutul ocupațional al acestora ca urmare a implementării politicii (nu se face nici o tranziție de la ocupat la șomaj sau inactiv, ceea ce poate fi posibilă dacă angajatorii decid concedierea salariaților în cazul în care nu își mai permit plata costurilor cu forța de muncă). Dar este important să investigăm și măsura în care politica de creștere a salariului minim afectează întreaga distribuție salarială, respectiv întreaga distribuție a veniturilor gospodăriilor.

Așa cum se poate observa în fig. 3.21, creșterea nivelului salariului minim modifică întreaga distribuție salarială, în sensul deplasării acesteia înspre dreapta, media și mediana distribuției se modifică cu 6.4%, respectiv 7.2%. În aceste condiții, raportul dintre mediană și medie se îmbunătățește ușor cu aproximativ un punct procentual.

Fig.3.15. Distribuția salariaților după nivelul salariului

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

Situatia actuala

Scenariul alternativ 3


Un indicator sintetic al inegalității distribuției salariilor, respectiv a veniturilor este indicele Gini. Această mărime a fost calculată pentru situația actuală, respectiv pentru cele trei scenarii ipotetice propuse. Observăm un efect pozitiv foarte important asupra inegalităților salariale, scădere cu 16.5%, însă efectul asupra distribuției veniturilor totale este foarte redus, scădere a inegalității totale cu doar 1.6% (a se vedea tabelul de mai jos).

28

Tabel. 3.1.Indicele Gini al inegalității distribuției salariale, respectiv a distribuției veniturilor, în situația actuală și în cele trei scenarii alternative propuse

Indicele Gini ar inegalității salariilor

Indicele Gini ar inegalității veniturilor

Situația actuală 0.255 0.330

Scenariu alternativ 1

0.237 0.326


0.232 0.326


0.219 0.325

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC

Reiterăm ideea potrivit căreia distribuția totală a veniturilor nu se modifică semnificativ ca urmare a creșterii salariului minim și argumentăm acest lucru și prin faptul că ponderea veniturilor din salarii este foarte redusă în primele trei decile (sub 50%), chiar și în decilele 5 și 6 unde este concentrată masa cea mai mare a salariaților la nivelul salariului minim, ponderea veniturilor din salarii este sub 80%.

În aceeași ordine de idei, după cum se va vedea și în continuare, și efectele asupra ratei relative a sărăciei4 calculată pentru totalul populației vor fi reduse în cele trei scenarii ipotetice propuse. În România, situația aferentă anului 2015 se prezintă astfel. Rata sărăciei relative pe total populație a înregistrat un nivel de 24%, ceea ce indică faptul că 24% din populația totală a României este săracă, având venitul disponibil sub pragul de 60% din venitul median lunar al populației totale.

Fig.3.16. Ratele sărăciei relative pe tipuri de familii în anul 2015


În funcție de tipul gospodăriilor însă, se înregistrează valori mult mai alarmante ale ratei sărăciei relative. Spre exemplu, în cazul familiilor cu doi adulți și trei copii, aproximativ

4 Rata relativă a sărăciei se calculează prin raportarea populației sărace la totalul populației. Populația săracă cuprinde persoanele care au venitul disponibil echivalent mai mic decât un prag arbitrar denumit pragul sărăciei. Pragul standard utilizat și în cadrul acestui studiu este egal cu 60% din venitul median disponibil echivalent.

29

53,6% din persoanele aparținând acestor familii sunt sărace, în timp ce pentru familiile cu trei adulți și doi copii, rata sărăciei relative ajunge la 34,5%. Valori ridicate se înregistrează, totodată, în cazul familiilor cu trei adulți și un copil, unde aproximativ 29,1% din persoane sunt sărace, respectiv în familiile cu doi adulți și doi copii, unde ponderea persoanelor sărace este de 26,1% din total persoane din familii cu doi adulți și doi copii. Pe de altă parte, persoanele sărace sunt mai puțin întâlnite în rândul familiilor cu doi adulți și cu unul sau fără copii, pentru care ratele sărăciei relative înregistrează valori de 15%, respectiv 13,9%.

Din total salariați, aproximativ 3,8% sunt săraci, iar în ceea ce privește gospodăriile cu cel puțin un salariat, aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie.

Referitor la rata sărăciei în muncă, pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora crește la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate. Sub 20% dintre săracii în muncă sunt persoane salariate, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare, prin urmare nu ne așteptăm ca o creștere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă.

În ceea ce privește ponderea persoanelor sărace din salariații remunerați la salariul minim, semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie. Acest procent modest este confirmat și de ponderea redusă de doar 11,7% a persoanelor sărace din gospodăriile cu salariați remunerați la salariu minim. Prin urmare, constatăm faptul că numărul salariaților săraci retribuiți la salariu minim este relativ redus, ceea ce face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură extrem de redusă asupra sărăciei și să vizeze un număr extrem de redus de persoane (aproximativ 112,9 mii persoane).

Fig. 3.17. Ratele sărăciei relative pe salariați în anul 2015


30

3.6. Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă

Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. De aceea, a fost abordată și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. Rezultatele au fost obținute prin aplicarea de modele de microsimulare a veniturilor pe microdatele din Ancheta asupra Calității Vieții (EU-SILC). Concret, a fost calculat un indicator tip rată de taxare marginală efectivă (engl. marginal effective tax rate) care măsoară efectul combinat asupra veniturilor unui individ a sistemului de beneficii sociale și taxe. Altfel spus, indicatorul reprezintă procentul din creșterea venitului brut care este pierdută prin plata impozitelor și contribuțiilor sociale, respectiv scăderea sumelor acordate ca și beneficii sociale a căror eligibilitate se stabilește prin testarea veniturilor. Au fost estimate două rate, una pentru scenariul de creșterea a salariului minim brut cu 10% față de situația actuală, respectiv una pentru creșterea salariului minim de la 10% la 20% din salariul minim inițial. Cu cât mărimea indicatorului este mai aproape de unitate, salariatul căruia i-a fost mărit salariul păstrează mai mult din creșterea de venit brut. Dacă această valoare pe care el o vede transformată în venit disponibil pentru consum este mai mică, atunci motivația de a munci suplimentar pentru a obține venituri mai mari este și ea mai redusă. Ceea ce ne-am propus a fost să estimăm în ce măsură un lucrător plătit la salariul minim este motivat să câștige mai mult sau, din contră se poate complace în situația de a fi plătit la salariul minim și să se bazeze doar pe creșteri ale salariului ce rezultă din modificarea prin lege a nivelului salariului minim

Rezultatele sunt prezentate în fig. 3.23, pentru diferite grupuri de persoane care sunt remunerate la nivelul salariului minim.

Fig.3.23. Rata marginală efectivă de taxare a venitului, salariați la nivelul salariului minim, % din creșterea venitului brut

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC31

Observăm în primul rând că, indiferent de scenariul avut în vedere, proporția din venitul brut care este pierdută prin taxare și prin scăderea beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor nu este foarte ridicată, fiind situată între 30 și 40%, ceea ce nu poate fi considerată o rată ridicată în accepțiunea specialiștilor. Totuși, remarcăm faptul că un salariat cu salariul la nivelul salariului minim este mai tentat să depună eforturi pentru a obține un venit superior decât un salariat care obține cu 10% mai mult decât nivelul salariului minim. Cu alte cuvinte, atunci când salariul inițial este mai mare cu 10% decât nivelul salariului minim, motivația de a munci mai mult pentru a crește nivelul salariului scade ușor deoarece o mai mare parte din venitul brut (creșterea de 10%) este pierdută ca efect al influenței sistemului de beneficii sociale și taxe. Astfel, pentru un salariat aflat la nivelul salariului minim, din creșterea cu 10% a salariului este pierdută o proporție de circa 31%, pe când pentru un salariat care este la nivelul 110% din salariul minim, din creșterea până la 120% din salariul minim, aprox. 35% este pierdută. Pe categorii de persoane, mai evidentă posibila demotivare apare în cazul persoanelor de sex masculin, procentul de pierdere crescând de la 26% la 34%, ceea ce poate fi interpretat ca o scădere a inițiativei de căutare a unui loc de muncă plătit superior, dacă este percepută pierderea de venit disponibil. Dacă ar fi să extrapolăm, am putea spune că în acest fel poate să existe o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare pentru creșterea veniturilor pe alte căi decât cea impusă de lege, dacă nivelul salariului minim atinge un anumit nivel.

3.7.Concluzii

Studiul de față a avut în vedere studierea impactului salariului minim în contextul mai larg al veniturilor gospodăriei, ulterior profilării socio-demografice a salariaților retribuiți la nivelul salariului minim. Abordarea noastră are la bază date din ancheta reprezentativă în gospodării EU-SILC și utilizează tehnici de microsimulare a veniturilor pentru a evalua impactul ex-ante asupra veniturilor a unor scenarii de creștere a salariului minim. Metodologia de analiză și evaluare suportă o serie de limitări ce au fost enunțate în descrierea detaliată a acesteia, astfel că concluziile prezentate sunt valabile în scenariile propuse și cu limitele asumate. Principalele rezultate și idei conturate sunt prezentate în cele ce urmează.

Conform statisticilor EU-SILC, pentru anul 2015 s-au identificat 1.227.239 salariați la nivelul salariului minim, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din total salariați. Analiza datelor statistice a permis identificarea unei serii de trăsături privind profilul socio-economic al salariaților remunerați la salariu minim. Astfel, din perspectivă socio-demografică profilarea salariaților remunerați la salariu minim a presupus identificarea principalelor caracteristici privind aspecte legate de vârsta, sexul, nivelul de educație și distribuția regională a subiecților. S-a constatat faptul că salariații cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani, urmați de cei între 25 -34 ani sunt cei mai numeroși, în timp ce salariații tineri sub 24 de ani sunt destul de slab reprezentați în rândul salariaților cu salariu minim. Mai mult, femeile și persoanele cu nivel scăzut și mediu de educație sunt mai bine reprezentate în rândul salariaților cu salarii, fapt susținut totodată și de literatura de specialitate.

Din perspectivă economică, deloc surprinzătoare este constatarea conform căreia, ponderile cele mai mari de salariați remunerați cu salariu minim se înregistrează în Industrie, Comerț, Construcții și Agricultură, silvicultură și pescuit. În ceea ce privește grupele majore de ocupații ale salariaților cu salariu minim, se remarcă în special lucrătorii în domeniul serviciilor (GM5), muncitorii calificați și asimilați (GM7) și respectiv operatorii la instalații și mașini și de asamblorii de mașini și echipamente (GM8). Surprinzător este însă faptul că ponderea muncitorilor necalificați retribuiți cu salariu minim este relativ redusă, de doar 12%.

32

Din analiza pe tipuri de gospodării, se constată faptul că în doar 13,5% din gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim. În plus, se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de salariați per gospodărie, crește și ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim, în timp ce numărul copiilor aflați în îngrijire într-o gospodărie crește odată cu extinderea numărului salariaților la salariu minim din respectiva gospodărie.

Estimările noastre arată faptul că aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim şi, mai mult, peste un sfert dintre familiile beneficiare de ASF au minim un salariat la nivelul salariului minim. Per total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia beneficiază de ASF.

Observăm că în toate cele trei scenarii propuse cu privire la evoluția salariului minim, creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent mai mic decât modificarea salariului minim. Influența sistemului de beneficii sociale și taxe asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc. În ceea ce privește modul în care creșterea salariului minim poate să influențeze eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, în scenariile propuse de noi, se constată faptul că nu este afectată în nici un fel eligibilitatea pentru VMG sau ASF. Mai mult, nici sumele primite sub forma de VMG nu sunt influențate de creșterile propuse pentru salariul minim, în principal ca urmare a faptului că gospodăriile beneficiare de VMG în care există salariați la nivelul salariului minim sunt într-o majoritate covârșitoare gospodării cu cinci membri sau mai mulți cu o singură sursă de salariu (peste 70%). Astfel că o creștere cu 10% sau chiar cu 20% a unui singur salariu dintr-o gospodărie foarte numeroasă nu modifică într-o măsură sesizabilă pe medie sumele obținute sub formă de VMG. Rezultatele sunt influențate în mare măsură de distribuția salariaților cu salariu minim în funcție de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor. Așa cum notam anterior, doar unul din zece beneficiari de VMG face parte din grupul salariaților remunerați la nivelul salariului minim. În ceea ce privește beneficiarii de ASF care sunt și salariați la nivelul salariului minim (un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați la salariul minim), aceștia sunt afectați de modificarea salariului minim prin ușoara scădere a cuantumului beneficiului social primit (prin depășirea pragului inferior de testare a eligibilității veniturilor și încadrarea la pragul superior, acolo unde nivelul beneficiului este mai mic).

Prin urmare, am putea să concluzionăm faptul că, în scenariile propuse, creșterea salariului minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora. Așa cum am menționat în secțiunea de descriere a metodologiei, scenariile noastre au un caracter static, nefiind incluse modificări de comportament la nivelul angajatorilor ce pot rezulta ca urmare a creșterii costului muncii (firmele trebuie să plătească în plus, pe de o parte, creșterea salariului brut, angajatului și, pe de altă parte, creșterea contribuțiilor sociale la bugetul de stat, care conform estimărilor noastre se ridică la 2-6% în funcție de scenariul avut în vedere). Firmele pot decide să concedieze angajații ca urmare a creșterii salariului minim brut garantat în plată, ceea ce ar putea conduce la efecte adverse foarte importante asupra nivelului de trai al salariaților.

Pe de altă parte, schimbând perspectiva de la micro la macro, notăm faptul că creșterea nivelului salariului minim modifică întreaga distribuție salarială, în sensul deplasării acesteia înspre dreapta, media și mediana distribuției cresc ușor, cu 6-7%. În aceste condiții, raportul

33

dintre mediană și medie se îmbunătățește ușor cu aproximativ un punct procentual. Observăm un efect pozitiv foarte important asupra inegalităților salariale, scădere cu 16,5%, însă efectul asupra distribuției veniturilor totale este foarte redus, scădere a inegalității totale cu doar 1,6%.

În ceea ce privește impactul salariului minim asupra sărăciei, în general, salariul minim nu are ca scop explicit reducerea inegalităților salariale și a sărăciei, cu atât mai mult cu cât numărul salariaților săraci din cadrul celor retribuiți la salariu minim este relativ redus (aproximativ 112,9 mii persoane). Analiza de scenarii a indicat faptul că în cazul ipotezei menținerii constante a pragului de sărăcie, în urma majorării salariului minim se constată un efect de diminuare a ratei sărăciei relative raportate la populația totală, în toate variantele de scenarii analizate. Considerând însă faptul că o majorare a salariului minim implică, totodată, și creșterea pragului de sărăcie, ne putem aștepta chiar la o creștere modestă (cu aproape 0,3%) a ratei sărăciei pe total populație în urma unei majorări cu 10% a salariului minim.

Impactul se resimte însă mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, conducând la o diminuare cu aproape 5,4% (de la 20,2% la 18,8%) în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu doar 0,9% în cazul recalculării pragului. Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt însă mult mai semnificative cu cât crește nivelul salariului minim.

În plus, în ceea ce privește consecințele majorării salariului minim asupra ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim, majorările salariului minim conduc într-adevăr la o ameliorare a situației financiare, astfel că, indiferent de scenariu analizat ne așteptăm la o diminuare considerabilă a ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim. Mai exact, în cazul unei majorări a salariului minim și în ipoteza menținerii contante a pragului de sărăcie, ponderea salariaților săraci cu salariu minim din total salariați remunerați cu salariu minim va înregistra o scădere cu aproximativ 53,2% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 65,4% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim. Chiar și în cazul în care este recalculat pragul de sărăcie, efectele sunt extrem de vizibile în rândul persoanelor sărace remunerate cu salariu minim. Astfel, o creștere a salariului minim va duce la o scădere cu aproximativ 32% a riscului de sărăcie în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 47% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim.

Concluziile desprinse din studiu semnalează faptul că deși majorările salariului minim pot avea efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim, ponderea salariaților săraci remunerați cu salariu minim este relativ redusă, ceea ce face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură extrem de redusă asupra sărăciei și să vizeze un număr extrem de redus de persoane.

Este aproape unanim acceptat faptul că interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. De aceea a fost abordată și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. Concluzia noastră este aceea că am putea vorbi de o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare pentru creșterea veniturilor pe alte căi decât cea impusă de lege, dacă salariul minim crește peste un anumit nivel.

34

Capitolul 4. Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului minim în țări ale UE și OECD

4.1. Analize statistice comparative între țări

4.1.1.Salariul minim brut pe economie în Euro și la PPC

Statisticile privind salariul minim publicate de EUROSTAT se referă la salariile minime la nivel național, aplicate de obicei pentru toți angajații sau la o majoritate a angajaților dintr-o țară. Acesta este impus prin lege, adesea după consultarea partenerilor sociali, sau în mod direct, printr-un acord intersectorial la nivel național. Salariile minime sunt, în general, prezentate sub formă de date lunare pentru câștigurile salariale brute, adică înainte de deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajat. Ținând cont că aceste deduceri variază de la o țară la alta, pentru o comparație realistă ar fi fost de preferat salariul net. Salariile minime la nivel național sunt publicate de către EUROSTAT de două ori pe an, respectiv la 1 ianuarie și 1 iulie, datele analizate în continuare reflectând situația înregistrată anual la 1 ianuarie.

În ianuarie 2016, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE28 au un salariu minim stabilit prin lege la nivel național. La data de 1 ianuarie 2016, intervalul de variație al salariile minime brute lunare este semnificativ, de la 215 EUR în Bulgaria, la 1 923 EUR în Luxemburg, adică un raport de 1:9.

Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au fost incluse în analiză, deoarece nu au un salariu minim stabilit prin lege la nivel național. Un salariu minim la nivel național a existat în următoarele țări candidate la UE, care au fost incluse în analiză: Albania, Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia și Turcia. În eșantion a fost introdusă și Statele Unite pentru comparabilitate. Graficul 4.1 ilustrează nivelurile salariului lunar minim brut exprimat în euro la 1 ianuarie 2016 comparativ cu 1 Ianuarie 2008, țările fiind ierarhizate descrescător după anul 2016.

În analizele elaborate de EUROSTAT, pentru o mai bună comparabilitate, țările au fost împărțite în funcție de nivelul salariului minim în trei grupuri: 1) țări în care salariile minime au fost mai mici de 500 Euro/lună; 2) țări în care salariile minime au fost intre 500 si 1000 Euro/lună si 3) țări în care salariile minime au fost mai mari de 1000 Euro/lună. Observăm că, primul grup este alcătuit din patru țări candidate (Albania, Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia) și din zece state membre ale UE (Bulgaria, România, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia, Croația, Estonia și Polonia). România are după Bulgaria salariul minim pe economie cel mai mic dintre cele 22 de țări analizate din UE28. Al doilea grup cuprinde cinci state membre ale UE (Portugalia, Grecia, Malta, Spania și Slovenia) și o țară candidată, Turcia, fiecare având un nivel intermediar al salariului minim. Se poate remarca faptul că în toate aceste cinci state membre salariul minim a fost sub 800 EUR pe lună. Cel de-al treilea și ultimul grup cuprinde șapte state membre ale UE (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Regatul Unit, Irlanda și Luxemburg), inclusiv Statele Unite.

Ar trebui notat faptul că pentru statele membre UE din afara zonei euro, care au salarii minime (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Regatul Unit), precum și pentru Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Turcia și Statele Unite, nivelurile

35

și clasificarea salariilor minime exprimate în euro sunt afectate de ratele de schimb. Comparativ cu anul 2008 salariul minim a crescut in 2016 în toate țările analizate, cu excepția Greciei, unde a scăzut cu 14%.

Grafic 4.1. Nivelurile salariului lunar minim brut la 01 ianuarie 2008 și 2016(Euro)

Sursa: Eurostat [earn_mw_cur]

Creșterea salariului minim brut în Euro în 2016 comparativ cu 2008 a fost analizată pe grupul de țări descris anterior, din care au fost excluse Croația și Germania, precum și țările candidate, cu excepția Turciei, din lipsa datelor privind salariul minim brut pe economie din anul 2008. În graficul 4.2 se observă că dintre țările UE28 în care salariul minim pe economie a crescut cel mai mult se numără Bulgaria, urmată de Slovacia, România și Letonia, țări aflate în prima grupă cu o valoare a salariului minim sub 500 Euro. Cea mai mică creștere a avut loc, în general, în țări care se află în grupa a 3-a privind valoarea salariului minim. Având în vedere decalajul mare existent între nivelul celui mai mic și al celui mai mare salariu minim brut pe economie înregistrate în țările UE28 analizate, la o primă vedere putem spune că o astfel de evoluție ar putea conduce la îndeplinirea obiectivului privind reducerea inegalităților câștigurilor și atingerea echității sociale între țări.

Trebuie ținut seama de faptul că, teoria economică nu furnizează concluzii ferme asupra impactului salariului minim asupra sărăciei. Un lucrător angajat la salariul minim pe economie poate beneficia de o creștere a venitului, doar în condițiile în care locul de muncă al persoanei nu este restructurat, reducând astfel rata sărăciei (procentul persoanelor care au un venit sub linia sărăciei). Dacă majorarea salariului minim

36

distruge locuri de muncă, atunci indivizii vor experimenta o scădere a venitului lor, crescând impactul sărăciei (distanța dintre veniturile medii ale celor de deasupra și de dedesubtul liniei sărăciei), dacă nu a ratei sărăciei însăși (Brown 1999). Într-o piață a muncii duală/segmentată o creștere a salariului minim pe economie ar putea să conducă chiar la o creștere a inegalității veniturilor.

Grafic 4.2: Creșterea salariului minim brut în Euro în 2016 comparativ cu 2008 (%)

Sursa: prelucrare autori după date EUROSTAT

Decalajul dintre țări în ceea ce privește nivelul salariilor minim este considerabil mai mic dacă se ține seama de diferențele privind nivelul prețurilor. În graficul 4.3 se compară salariile minime brute ținând seama de paritatea puterii de cumpărare (PPC) pentru cheltuielile finale - consum casnic. După cum ar fi de așteptat, ajustarea pentru a ține seama de diferențele dintre nivelurile prețurilor reduce disparitățile dintre țări. Țările din primul grup cu salarii minime exprimate în euro relativ scăzute au raportat, ca tendință generală, niveluri mai reduse ale prețurilor și, prin urmare, au înregistrat salarii minime relativ mai mari atunci când acestea au fost exprimate prin utilizarea standardului puterii de cumpărare (SPC). Pe de altă parte, țările din al treilea grup, care au raportat salarii minime exprimate în euro relativ mari, înregistrează, ca tendință generală, niveluri mai ridicate ale prețurilor, iar salariile lor minime exprimate prin utilizarea SPC sunt, adeseori, mai mici. Această ajustare care ține seama de diferențele dintre nivelurile prețurilor are efectul de a reduce parțial diferențele existente între cele trei grupuri de țări identificate în clasificarea în funcție de salariul minim exprimat în euro. Disparitățile existente între statele membre ale UE în privința nivelurilor salariilor minime au fost reduse de la un raport de 1:9 în cazul salariilor minime exprimate în euro până la un raport de 1:4 în cazul salariilor minime exprimate in SPC. În statele membre ale UE, salariile minime lunare au variat între 445 SPC în România și 1 597 SPC în Luxemburg.

Principalele diferențe dintre nivelurile salariilor minime exprimate în euro și salariile minime exprimate prin utilizarea SPC au fost observate în cazul Ungariei, Germaniei, Turciei, Irlandei, Regatului Unit, Estoniei, Letoniei, Belgiei, Franței, Spaniei, Portugaliei, României și fostei Republici Iugoslave a Macedoniei – fiecare dintre aceste țări înregistrând o modificare de cel puțin două poziții. Grecia, Lituania și Polonia și-au schimbat poziția cu un singur loc. Din analiza figurilor 4.1 și 4.2 reiese că marea majoritate a țărilor au rămas în același grup. Printre excepții se numără Muntenegru, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia,

37

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Adjustment

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Purchasing_power_standard_(PPS)

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Household_final_consumption_expenditure_(HFCE)

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Purchasing_power_parities_(PPPs)

Croația, Estonia și Polonia, toate acestea fiind mutate din primul grup (salarii minime relativ scăzute) în al doilea grup (un nivel intermediar al salariilor minime).

Grafic4. 3: Salariul lunar minim la PPC (01.ianuarie)

Notă: eșantionul de țări analizat cuprinde 22 țări din UE28 (care au stabilit un salariu minim prin lege), 5 țări candidate, precum și Statele Unite; Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au salariul minim legiferatSursa: Eurostat [earn_mw_cur]

4.1.2. Raportarea salariului minim la salariul mediu și median

38

Anumite statistici cum ar fi raportul salariului minim la salariul mediu și raportul salariului minim la salariul median sunt indicatori comuni în diferite țări (vezi Eurostat) folosiți pentru a sintetiza relevanța influenței salariului minim asupra distribuției câștigurilor.

În 2014, nivelul salariilor minime brute5 din statele membre UE a variat între 33 % și puțin peste 50 % din câștigurile salariale lunare brute medii pentru lucrătorii din sectorul industrial, al construcțiilor sau al serviciilor (graficul 4). Nivelul salariului minim în raport cu câștigurile salariale lunare brute medii a fost cel mai ridicat în Slovenia (51,3 %), Grecia (50,1 %, 2011) și în Turcia (50,0 %, 2010). În partea inferioară a clasificării, Statele Unite (date din 2013), Republica Cehă și Spania au raportat, fiecare, că nivelul salariului lor minim a fost sub 35 % din valoarea câștigurilor salariale lunare brute medii. Poziția României, ridicată comparativ cu poziția ei în ierarhia privind salariul minim se poate datora, la o primă analiză, pe de o parte creșterii salariului minim, iar pe de altă parte reducerii salariului mediu ca urmare a ajustărilor vârfurilor salariale, corelării defectuoase a salariilor individuale cu salariul mediu, creșterea sectorului informal, etc. În România acest raport a crescut în perioada 2008-2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale (de la 30,1 la 38,4). Poziția de pe ultimul loc a Statelor Unite se poate datora ponderii scăzute a lucrătorilor cu salariu minim (5% dintre lucrători primesc salariul minim), comparativ, de exemplu, cu Franța unde 10% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim. Clasificarea reflectă atât gradul mare al inegalității câștigurilor dar și ocuparea extinsă din sectorul informal (Employment Outlook).

Acest indicator are un rol important în comparația salariului minim, dar prezintă anumite limite:

1. Nu poate ține cont de posibila existență a lucrătorilor din sectorul informal care nu sunt acoperiți de salariul minim. O creștere a salariului minim poate reduce salariul lucrătorilor cu salarii mici ca urmare a productivității lor scăzute, scoțându-i în afara ariei de acoperire a creșterii salariului minim, putând crește oferta de muncă în sectorul informal și, prin urmare, scăderea salariului în acest sector. Indexul Kaitz6 (Kaitz 1970) a fost dezvoltat cu scopul de a lua în considerare acoperirea actuală a salariului minim;

2. Valorile pot include plăți suplimentare peste salariul minim care pot denatura ierarhia;

3. Când salariul minim este fixat prin contract colectiv, o creștere a salariului minim poate introduce o creștere a salariului peste salariul minim, conducând totodată la o creștere semnificativă a salariului mediu. În aceste circumstanțe o schimbare a salariului minim va fi greu percepută prin acest indicator deoarece și numărătorul și numitorul cresc în aceeași direcție (Tito Boeri, Jan van Ours, 2008, pg 31);

Urmare a celor relatate stau mărturie diferențele semnificative în valorile acestui indicator furnizate de cele două baze de date statistice OECD și EUROSTAT, Grafic 4. (Exemplu România 38,4 în EUROSTAT și 36,8 în OECD).

5 Datele privind câștigurile salariale lunare brute vizează remunerația plătită în numerar înainte de deducerea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale plătibile de către salariați și reținute de angajator, limitată la câștigurile salariale brute care sunt plătite în fiecare perioadă de plată. Aceste date se referă în general la NACE Rev. 2 Secțiunile B–S (sectorul industrial, al construcțiilor și al serviciilor, cu excepția activităților în care angajatorii sunt gospodării și a organizațiilor și organismelor extrateritoriale) și vizează lucrătorii cu normă întreagă care muncesc în întreprinderi de toate dimensiunile.

6 Este definit ca salariul minim și mediu brut ajustat pe nivelul de acoperire al legislației de la nivel industrial, dar populația eligibilă nu este întotdeauna bine definită

39

Grafic3. 4: Salariile minime exprimate ca proporție din valoarea câștigurilor salariale lunare brute medii, 2014

Notă: Eșantionul cuprinde 21 țări din UE28 (comparativ cu eșantionul anterior fără Germania) și o țară candidată Turcia.

Datele pentru Grecia sunt din 2011; datele pentru Statele Unite sunt din 2013Sursa: Eurostat

Raportarea salariului minim brut la salariul median brut este de preferat având în vedere că salariul mediu poate fi influențat de câștigurile mari din distribuția acestora. Deoarece în baza de date Eurostat lipsesc date pentru acest indicator în cazul multor țări și s-au folosit datele furnizate de OECD. (grafic 3.5).

Nivelul salariului minim în raport cu câștigul median brut lunar a fost cel mai ridicat în Turcia și cel mai scăzut în Statele Unite, aceasta din urmă ocupând ultima poziție ca și în cazul raportării salariului minim la salariul mediu. Dintre țările UE, valorile cele mai ridicate la acest indicator sunt deținute de Franța și Slovenia și cele mai mici valori de Rep. Cehă și Spania. România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu. Asta înseamnă că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din acesta, conform datelor OECD. Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici. O analiză

40

comparativă pe țările din eșantion relevă că cea mai scăzută diferență dintre valoarea medie și cea mediană a salariului minim o are România, urmată de Portugalia (69,3%). Țările din UE 28 cu un procent între 70 și 80 sunt Letonia, Ungaria, Lituania, Slovacia și Polonia, celelalte având peste 80%. Este de dorit ca în ajustarea salariului minim să se țină cont atât de valoarea medie a distribuției salariilor, cât și de cea mediană pentru a nu se ajunge la situația suprapunerii valorii mediane cu cea minimă a salariului.

Grafic:.4.5

Sursa: prelucrarea autorilor, baza de date OECD

Evoluția raportul dintre salariului minim brut lunar și salariul mediu lunar brut, (grafic 6), ilustrează o creștere în 2014, comparativ cu 2008 în majoritatea țărilor, cu excepția a șase țări unde a scăzut: Irlanda (-7,4), Grecia (-2,1), Australia (-1,9), Belgia (-0,9), Spania (-0,2) și Turcia (-0,2). Cel mai mult a crescut în țările nou intrate în UE, respectiv Slovenia (8,5), Letonia (7,8), România (6,9), Lituania (5,9), Polonia(5,3). Aceasta înseamnă că salariul minim a crescut mai mult decât salariul mediu în aceste țări, în 2014 comparativ cu 2008, neexistând o corelare foarte bună între salariul minim pe economie și salariul mediu.

41

Grafic 4.6. Procentul salariului minim din salariul mediu lunar brut înainte și după criză (%)

Notes: In 2015 și 2016 nu sunt date disponibile pentru România A fost inclusă în eșantion și Statele Unite pentru comparație, deoarece are salariu minim. Au fost selectate țările UE în funcție de disponibilitatea datelor. Turcia, țară candidată UE a fost introdusa pentru comparabilitate Source: prelucrare autori după date OECD

Referitor la evoluția raportului dintre salariului minim brut lunar și salariul median lunar brut (grafic 7), acesta a crescut în 2014, comparativ cu 2008 în majoritatea țărilor, cu excepția a șase țări unde a scăzut: Irlanda (-9,3), Turcia (-3,2), Grecia (-2,4), Israel (-0,9), Spania (-0,5), Franța (-0,4), Belgia (-0,3). Cel mai mult a crescut, ca și în cazul raportului salariului minim brut lunar la salariul mediu în Slovenia (12,4), România (12,2).

Grafic 4.7: Ponderea salariului minim în salariul median înainte si după criză

Notes: In 2015 și 2016 nu sunt date disponibile pentru România Source: prelucrare autori după date OECD

42

Proporția lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim poate varia considerabil de la o țară la alta. Eurostat a obținut o estimare a acestei proporții7. Proporția lucrătorilor a căror remunerație reprezintă mai puțin de 105 % din salariul minim la nivel național a fost de peste 9,0 % în opt state membre ale UE care au salariu minim și anume: Slovenia (19,2 %), Lituania (13,7 %), Letonia (11,8 %), Luxemburg (10,2 %), Polonia (9,9 %). Spania (cu 0,2 %) a înregistrat cea mai scăzută proporție de lucrători a căror remunerație reprezintă mai puțin de 105 % din salariul minim la nivel național, în timp ce proporția lucrătorilor din celelalte 11 state membre UE a căror remunerație era inferioară acestui procent a variat între 2,0 % și 4,7 %. În România procentul este de aproximativ 4,5%. Ponderea persoanelor cu un salariu scăzut (cu un câștig orar brut de 2/3 sau mai mic decât câștigurile mediane orare) se situează în țările UE între 2,64% în Suedia și 24,4% în România. (grafic 4.8)

Grafic 4.8: Ponderea persoanelor cu un câștig scăzut orar mai mic 2/3 din câștigul orar median in 2014

Sursa: prelucrare autori cu date Eurostat

Câștigurile orare din prima decilă se situează în 2014 între 13,36 SPC (Norvegia) și 2,16 (România). În perioada analizată (2006, 2010, 2014) acest indicator a avut o evoluție liniar crescătoare pentru majoritatea țărilor, excepție Cipru; Marea Britanie și Germania, unde au existat anumite fluctuații. Ponderea câștigului din prima decilă în câștigul median variază printre țările UE28 între 50,9% (Estonia) și Suedia 76,2%. Printre țările cu o pondere scăzută se află pe lîngă Estonia și Germania (52,2%), Polonia (52,5%) și Lituania (54,8%). La 7 Din motive de comparabilitate, domeniul de aplicare a fost restrâns la lucrătorii cu normă întreagă, care sunt în vârstă de cel puțin 21 de ani și care lucrează în întreprinderi cu cel puțin zece angajați, după excluderea sectoarelor administrației publice, al apărării și al asigurărilor sociale obligatorii (NACE Rev. 2 Secțiunea O). În plus, câștigurile salariale lunare calculate începând cu ancheta SES din 2010 exclud orice câștig salarial legat de orele suplimentare și de munca în schimburi.

43

capătul opus, alături de Suedia, cu o pondere peste 68%, se mai află Belgia (73,7%); Finlanda (71,6), Norvegia (68,8) și Islanda (68,4).

Grafic.4.9a Câștigul orar brut din prima decilă Grafic 4.9b Câștigul orar brut din prima decilă și median la PPC

Sursa: prelucrare autori cu date OECD

4.1.3 Incidența salariului minim asupra indicatorilor de conjunctură

Cercetările asupra salariului minim au suscitat interesul specialiștilor din domeniu, iar analizele efectuate cu tehnici și instrumente din ce în ce mai elaborate au relevat faptul că

44

incidența salariului minim standard asupra ocupării este nesemnificativă statistic sau foarte mică și aceasta ar fi mai evidentă numai în cazul anumitor categorii socio-profesionale, cum sunt tinerii lucrători, de exemplu. În literatura de specialitate, există diverse cercetări teoretice și empirice asupra efectului salariului minim. Teoria oferă predicții clare doar în cazul unei piețe a muncii competitive. Rezultatele empirice evidențiază efecte atât pozitive cât și negative ale salariului minim asupra ocupării. Pentru a analiza comparativ efectului variației salariului minim asupra ratei ocupării pe total, sexe, tineri și nivel de educație scăzut (graficul 10), au fost selectate următoarele țări: România, Bulgaria, Spania, Polonia și Marea Britanie. Criteriul de selecție a țărilor l-a constituit asigurarea unei diversități de modele economice de dezvoltare. In urma analizei evoluției indicatorilor se poate observa că în toate țările analizate a avut loc o scădere a ratei ocupării în rândul tinerilor și a persoanelor cu calificare redusă (ISCED 0-2), pe fondul unui trend crescător al SM în România, Polonia, Spania și Bulgaria și Marea Britanie. Ratele de ocupare pe total și pe sexe au un trend crescător în toate țările analizate cu excepția Spaniei.

Grafic 4.10: Evoluția ratei ocupării pe total, sexe și nivel de educație scăzut si tineri a salariului minim

45

Sursa: prelucrare autori cu date Eurostat

In graficele 4.11 se prezintă influența variației SM asupra ratei șomajului pe total, sexe, tineri (sub 25 de ani), nivel de educație scăzut (ISCED 0-2) pe eșantionul de țări menționat anterior. În cazul României se observă că, pe fondul creșterii salariului minim, variația ratei șomajului pe total, sexe și nivel de pregătire scăzută sunt nesemnificative, având loc o creștere semnificativă doar a ratei șomajului în rândul tinerilor (4 procente în perioada 2008-2014). În perioada 2014-2015 creșterea SM a fost însoțită de o descreștere a ratei șomajului pentru persoanele sub 25 de ani. Această evoluție ilustrează o interconectare scăzută a instituțiilor pieței muncii din România. În celelalte țări se vede o variație a indicatorilor economici sub impactul crizei economice și scăderea ratei șomajului după 2013, pe fondul creșterii salariului minim.

Grafic 4.11: Evoluția ratei șomajului pe total, sexe și nivel de educație scăzut si a salariului minim, România

46

Sursa: prelucrare autori, date Eurostat

În situația creșterii salariului minim, firmele mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara fiscală a costului8 salariilor lucrătorilor.

În graficul de mai jos este ilustrată evoluția costului unitar al muncii nominal9 în cazul României și media U.E.- 28, raportată la anul 2010 ca bază fixă egală cu 100. În timp ce costul unitar nominal al muncii pentru media țărilor U.E.- 28 prezintă o dinamică simetrică, 8 Sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă - reprezintă proporţia tuturor contribuţiilor sociale şi a impozitului suportate de angajat şi de angajator în totalul costului forţei de muncă pentru un AW care realizează 67% din câştigul mediu brut al activităţilor de industrie, construcţii şi servicii comerciale.

9 Costul unitar al muncii este un indicator calculat ca raport între fondul de salarii si volumul producției realizate; exprimă costul salarial suportat de o companie (economie) pentru a produce o unitate de produs. Costul unitar nominal al muncii? - remunerarea pe salariat se împarte la valoarea reală a produsului intern brut pe persoană ocupată. Arată modul în care remunerația salariaților este legată de productivitatea muncii lor.

47

liniară, în cazul României, evoluția este sinuoasă, ascendentă, cu o creștere mai accentuată între 2008 și 2010, după care scade și crește mai lent până în anul 2015. Costul unitar nominal al muncii înregistrează creșteri și descreșteri aproape simetrice pentru media U.E-28 (grafic 4.12). În cazul României costul muncii unitar nominal a scăzut după 2010.

Grafic 4.10: Costul muncii unitar nominal (indice, 2010=100) în România și U.E.-28 între 2006-2015


Costul unitar al muncii compară creşterea cheltuielilor totale aferente forţei de muncă, cu creşterea productivităţii muncii. Din perspectiva costurilor unitare nominale cu munca, România și-a redus acest cost, acesta fiind mai mic cu 2,1% față de valoarea indicatorului în anul 2010, considerat an de referință, în timp ce majoritatea statelor U.E și l-au crescut, unele chiar considerabil: Bulgaria cu 19,4% , Letonia cu 19,2%, Estonia cu 18,5%, Ungaria 9,4%, Luxemburg cu 8,6%,Belgia 8,4%; media U.E.28 și-a mărit costul muncii unitar cu 6,9%, iar U.E.15- țările dezvoltate ale uniunii și-au majorat acest cost și mai mult cu 8,2%. Sub media U.E se află un alt grup al țărilor membre care au creșteri mici față de valoarea înregistrată în 2010, cum sunt: Polonia 1,2%, Marea Britanie 3,3%, Italia 3,6%, Cehia 4,1% , Franța 5,9% ș.a.

România se află în grupul țărilor cu o reducere de cost unitar, înregistrând o diminuare a costului său față de valoarea din 2010, alături de Spania, Portugalia, Croația, Cipru, Grecia și Irlanda (grafic 4.13). Este de remarcat că între 2010 și 2015, în România s-au aplicat continuu măriri ale salariului minim, fără ca acest lucru să conducă la majorarea costului muncii.

grafic 4.13

48

Sursa: prelucrare autori, date EurostatProductivitatea muncii reală pe persoană

România se situează pe al doilea loc în rândul statelor din UE după ritmul de creștere a productivității pe persoană de 20,3% față de valoare acestui indicator în anul 2010 luat ca referință (anul 2000, bază=100), fiind devansată doar de Irlanda cu creștere de 29,3% față de valoarea indicatorului din anul 2010. Acest ritm de creștere este de aproape 6 ori mai mare decât al mediei U.E. Sub valorile înregistrate de România, țări cu ritmuri de creștere a productivității mici (la jumătate din creșterea productivității în România), dar superioare productivității muncii pe media U.E. se află celelalte țări din Centrul și Estul Europei, mai puțin Ungaria. Sub media U.E se află celelalte țări dezvoltate din UE, unele chiar înregistrând ritmuri negative de creștere, cum este cazul țărilor, Grecia, Elveția, Italia și Finlanda (grafic14).

Grafic 4.14 Productivitatea muncii reală pe persoană in 2015 (Index 2010=100)

49


În ceea ce privește numărul mediu de ore lucrate10, conform datelor Eurostat, acesta este similar în România cu cel din celelalte state membre ale UE11. De remarcat că, din punct de vedere al productivității muncii nominale pe oră lucrată, în anul 2015, România are cea mai scăzuta valoare după Bulgaria, respectiv 52,9% din valoarea productivității muncii nominale pe oră lucrată, fiind devansată numai de Bulgaria cu 43% din media U.E.- 28. Cu valori sub media U.E. se află țările din Centrul și Estul Europei, iar țările dezvoltate se situează deasupra mediei uniunii (grafic4.15).

Criza economică pe care România a traversat-o după 2008 ridică acut problema productivităţii în economia românească. România continuă să fie țara din UE cu cea mai inadecvată distribuţie a ocupării forţei de muncă pe sectoare, una din cauzele productivității scăzute. Grafic 4.15. Productivitatea muncii nominale pe oră Productivitatea muncii nominală pe persoană (UE28=100)

10 Numarul mediu de ore lucrate reprezinta programul normal, precum si orele suplimentare, remunerate sau nu

11 Productivitatea muncii pe ora lucrată se calculează ca produsul real al activităţii economice (Produsul Intern Brut deflatat, măsurat în creştere succesivă de volum cu anul de referinţă 2005) pe unitatea de muncă efectuată (măsurată prin numărul de ore lucrate).

50


Între 2006 și 2009, în perioada dinaintea declanșării crizei, creșterile de productivitatea muncii pe persoană și pe oră lucrată au fost superioare majorărilor costului muncii și al salariului minim, în condițiile în care în mod rațional măririle costului muncii au fost superioare creșterilor de salariu minim. După anul 2010, când încep să se resimtă efectele crizei, ca și în perioada de revenire economică, creșterile de salariu minim depășesc pe cele ale productivității și costului muncii, majorările productivității muncii fiind superioare celor ale costului muncii (grafic 4.16). Însă, demersuri succesive pe mai mulți ani concretizate în creșteri salariale semnificativ peste avansul productivității vor cauza, probabil, dezechilibre nesănătoase. Astfel, problema fiscalităţii devine importantă în discuţia despre productivitate. Scăderea costurilor salariale se poate realiza nu doar prin tăierea lor uniformă, ci şi prin scăderea fiscalităţii pe muncă, în special în zona contribuţiilor de asigurări sociale.

Grafic 4.16

Evoluția indicilor salariului minim, Productivitatea muncii pe persoana (indice, an

51

productivității și costului muncii (Index, 2010=100) anterior=100)


grafic 4.17

Deși studiul incidenței salariului minim cu ocuparea stârnește adesea controverse, iar ajustarea salariului minim, în multe țări, s-a făcut fără a lua în considerare rezultatele (uneori ambigui), interesul rămâne de a vedea, în continuare, reacția diferitelor grupuri pe piața muncii, mai ales, prin prisma șocurilor înregistrate într-o economie (cum este criza economico-financiară care s-a consumat relativ recent) și de a examina categoriile de lucrători care au avut de câștigat sau de pierdut, în acest ultim deceniu, prin majorarea constantă a salariului minim în economia românească.

În situații de criză, stabilitatea contractelor de muncă este pusă pentru unele categorii sub semnul întrebării și angajatorii se orientează către forme atipice de contract (în vederea raționalizării costurilor), cum este contractul de muncă cu timp parțial și contractul pe perioadă determinată. În România, interesul pentru contractele de muncă cu timp parțial a rămas destul de mic în toată această perioadă comparativ cu alte state ale uniunii. Pentru categoria cea mai largă de vârste 15-64 ani, între 2005 -2014, în țara noastră, evoluția numărului de angajați cu contracte de muncă cu timp parțial ca pondere din total salariați arată

52

o scădere ușoară de 0,5 p.p., față de anul 2005, ajungând la 8,7% în anul 2014. Numai în perioada crizei și pe o durată de 1 an (2009-2010), acest număr a crescut foarte puțin, până la 9,9 % din totalul salariaților, după care revine și scade ușor până în anul 2014.

În cazul tinerilor salariați sub 25 ani cu contract de muncă cu timp parțial, situația a evoluat asemănător, dar valorile sunt semnificativ mai mari pe tot intervalul față de ponderea salariaților de 15-64 ani. După o ușoară scădere de 1,6 p.p. față de anul 2005, ponderea tinerilor angajați cu contracte de muncă cu timp parțial ajunge în anul 2009 la 14,5%, iar în plină criză economică (2009-2010), aceasta crește mai abrupt cu 3,3 p.p., după care ponderea tinerilor se menține aproape constant, diminuându-se foarte puțin, până la 17,1% în anul 2014. Se observă că în perioada de criză, între 2009 și 2010 când raportul salariului minim și cel median a stagnat, incitarea angajatorilor pentru recrutarea tinerilor a fost mai evidentă, tendință menținută până în anul 2014. Putem observa că pe ansamblul perioadei, acest indicator a crescut ușor, mărindu-se numărul de lucrători tineri cu contracte cu timp parțial inițial.

Ca și în cazul contractelor de muncă cu timp parțial, contractele pe perioadă determinată au atras atenția angajatorilor într-o măsură limitată. Acestea reprezentau doar 1,5% din totalul contractelor salariaților cu vârste între 15-64 ani, în anul 2014, în scădere față de anul 2005 cu 0,9 p.p. În cazul tinerilor sub 25 ani angajați cu contracte de muncă cu timp parțial, valorile indicatorului sunt superioare celui pentru categoria de 15-64 ani pe întreg intervalul analizat (de aproximativ 7 ori). Analizând evoluția ocupării pe acest tip de contract pentru tineri, se observă că tendința de scădere de la începutul intervalului (înaintea crizei) a fost contracarată de o creștere mai accentuată între 2010 și 2011, cu 1,8 p.p, când se făceau simțite efectele crizei economice, după care această tendință devine mai lentă și se ajunge în anul 2014 la valoarea înregistrată de indicator în anul 2005 (7%).

Dintre toate categoriile de lucrători analizate (grafic 17), singura care-și menține același trend de creștere (chiar dacă este foarte lentă) cu dinamica salariului minim, începând cu anul 2010 – an de criză până în 2014, an de revenire economică, este categoria lucrătorilor angajați cu contracte pe durată determinată cu vârste între 15 și 24 ani. De aceea putem spune că această categorie a avut de câștigat de pe urma majorărilor salariului minim, ca și categoria lucrătorilor tineri sub 25 ani, angajați cu contracte cu timp parțial, în timp ce lucrătorii de 15-64 ani nu au beneficiat de pe urma majorărilor de salariu minim, numărul lor reducându-se în această perioadă.

Grafic 4.17: Angajații cu contract pe perioadă determinată și angajații cu contract cu timp parțial

53

(ca pondere din numărul total al angajaților) pe categorii de vârste și raportul salariu minim/salariu median, 2005 -2014

Pe axa din dreapta sunt reprezentați angajații sub 25 ani cu contract pe perioadă determinată;Sursă: date Eurostat

După cum am arătat mai sus, numărul lucrătorilor angajați cu contracte de muncă pe durată determinată pentru categoria de vârstă, 15-64 ani, a cunoscut o ușoară scădere de aproape 1 p.p., în perioada analizată, plasând România pe ultimul loc în rândul statelor membre ale uniunii. În U.E. sunt țări care practică pe scară mai largă aceste forme atipice de muncă, ponderea angajaților cu acest tip de contract pe media U.E.-28, ajungând în anul 2015 la 14,5 % din totalul salariaților. State, cum sunt: Franța (16,6%), Polonia (27,9%- aproape o treime din totalul salariaților), Spania (25,3%) Olanda, (21,2%), Spania (25%) recurg destul de des la aceste forme de ocupare, atât în perioade de creștere și revenire economică, cât și de criză. Există și un grup al țărilor cu procente mici din numărul total de salariați care recurg la astfel de forme de ocupare, alături de România, dar cu procente superioare ei: Lituania (1,8%), Estonia (3%), Letonia (3%) și Marea Britanie (6,5%).

O altă categorie importantă a populației ocupate o reprezintă lucrătorii pe cont propriu (25% din totalul populației ocupate, conform datelor INS, TEMPO online) care a resimțit puternic efectele negative ale majorării salariului minim, înregistrând o scădere de 11,4% în anul 2015 față de anul 2005, pentru grupul de vârstă 15-64 ani, cum se poate observa în graficul de mai jos. Din anul 2005 până în anul 2009, evoluția numărului de lucrători pe cont propriu a fost fluctuantă, în timp ce salariu minim cunoștea majorări succesive; între 2009 și 2010 perioade din criza când salariul minim a stagnat, numărul de lucrători crește până la 1688,3 mii persoane (mai mult decât în nul de dinaintea crizei cu 70,3 mii persoane), această oportunitate prilejuind mărirea contingentului de lucrători. Când efectele negative ale crizei s-au resimțit tot mai puternic, între anii 2010 și 2011, numărul lucrătorilor pe cont propriu a scăzut brusc cu 10,4%, după care crește brusc până în anul următor, dar mai puțin, cu 2,8%; din 2012 până în 2015, numărul lucrătorilor pe cont propriu s-a redus treptat, până la o valoare inferioară celei de dinaintea crizei.

În toată această perioadă salariu minim cunoștea majorări constante și succesive. Putem conchide că această categorie socio-profesională a resimțit într-o mare măsură efectele

54

crizei și ale salariului minim. De asemenea, numărul tinerilor lucrători pe cont propriu sub 25 ani a cunoscut o scădere cu 11% pe tot intervalul analizat, în timp ce salariul minim a fost în creștere aproape continuă. Doar pe intervalul 2014 - 2015, numărul tinerilor lucrători pe cont propriu sub 25 ani a crescut mai evident, fără a putea contracara pierderile din tot acest interval. Putem aprecia că această categorie de lucrători pe cont propriu, inclusiv cei sub 25 ani se numără printre perdanții acestei perioade, majorările de salariu minim punându-le serioase probleme și scoțând o parte dintre aceștia de pe piața forței de muncă (grafic 4.18).

Grafic 4.18: Lucrători pe cont propriu de 15-24 ani și 15 -64 ani și salariul minim exprimat în PPC, 2005-2015

Lucrătorii pe cont propriu 15-24 ani sunt pe axa din dreaptaSursa: Date EUROSTAT

Analizând evoluția salariului minim ca pondere în salariul median și populația ocupată după statutul profesional (pondere din total populație ocupată) se poate spune că acesta a funcționat ca o barieră la angajare, inhibând angajările, evoluția populației ocupate indicând o scădere ca volum cu 4,6% în anul 2015 față de anul 2008. Numărul persoanelor ocupate pe toate categoriile socio-profesionale au scăzut ca volum, iar ca structură s-au înregistrat mici modificări, în sensul unor creșteri foarte puțin semnificative de câteva p.p. pentru patroni, salariați, lucrătorii pe cont propriu, și mici diminuări pentru lucrători familiali neremunerați.

Preponderent pentru populația ocupată rămân salariații, care reprezintă aproximativ 60% dintre persoanele ocupate, peste 25% lucrătorii pe cont propriu, 14 % lucrători pe cont propriu, iar patronii, în jur de 1,7% din totalul populației ocupate, conform datelor furnizate de INS, TEMPO- online. (grafic 4.19).

55

Grafic 4.19: Persoane ocupate după statut ocupațional și salariu minim la PPC din România, 2008-2014

Patronii apar pe axa din dreapta Sursa: INS,TEMPO online

4.1.4 Analiza pe indicatorii nivelului de trai

Fixarea salariului minim pornește fundamental de la principiul garantării unui nivel de trai decent pe care acest salariu trebuie să-l asigure angajaților, începând cu cei mai vulnerabili de pe piața muncii, adică cei care au cele mai mici salarii. Dreptul la salariu este un corolar al dreptului la muncă, cel ce muncește are dreptul la un salariu echitabil şi suficient care să-i asigure lui şi familiei sale o existenţă conformă cu demnitatea umană. Salariul minim este salariul considerat ca fiind suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale ale salariaţilor, ţinând cont de dezvoltarea economică a fiecărei ţări.

Creșterile de salariu minim dintre anii 2007-2014 în România nu au avut un impact în sensul reducerii sărăciei relative și al sărăciei în muncă. Un impact pozitiv foarte puțin perceptibil l-a avut în ceea ce privește indicele Gini al inegalității veniturilor12.

Coeficientul Gini al inegalității veniturilor caracterizează inegalitatea distribuirii veniturilor sau resurselor între membrii societăţii, indicând distribuţia populaţiei după cheltuielile de consum pe adult echivalent. Inegalitatea în România (Indicele Gini) în anul 2007 era de aproximativ 38% ( mai mult cu 7,1 p.p. față de media U.E.-28), apoi scade treptat, cu 4,5 p.p până în 2010. În perioada de revenire economică, coeficientul Gini tinde spre o ușoară creștere (34,7% în 2014), mărindu-se, astfel ecartul între veniturile populației, dar mai puțin decât la începutul perioadei analizate. Evoluția acestui indicator este corelată parțial cu dinamica salariului minim: perioade de creștere (în criză și perioada de revenire economică) și scădere a coeficientului (în perioada de creștere economică), în timp ce, în toată această perioadă, salariul minim a crescut aproape constant. De remarcat reducerea cu 3,3 p.p. a inegalității distribuirii veniturilor în această perioadă.

Sărăcia relativă13 este cunoscută și sub denumirea de „risc de sărăcie” și este calculată în funcție de distribuția veniturilor întregii populații, prin urmare are o valoare relativă, în sensul că se schimbă constant în funcție de cum se modifică distribuția veniturilor. Rata 12 Coeficientul Gini este definit ca fiind raportul dintre părțile cumulative ale populației distribuite în funcție de nivelul venitului disponibil echivalent și cota cumulativă a venitului disponibil totalul echivalat.

56

sărăciei relative a scăzut în anul 2010 cu 3 p.p. față de anul 2007, în plină criză economică, după care acesta crește cu 0.8 p.p., depășind cu puțin valoarea de dinaintea crizei (24,6%). Dinamica salariului minim a cunoscut creșteri aproape constante an după an, însă acest lucru nu a dus la reducerea sărăciei relative.

În ceea ce privește sărăcia în muncă, evoluția acesteia indică o creștere aproape constantă până în anul 2012, urmată de o scădere de 5,3 p.p. până în 2013, după care din nou o ușoară creștere, ajungând la 19,6% cu 1,9 p.p. mai mult decât în anul 2007. Se poate observa că sărăcia în muncă a crescut, atât în perioada de dinaintea crizei, cât mai ales după criză, deși creșteri semnificative ale salariului minim s-au înregistrat aproape constant în această perioadă.

Grafic 4.20: Indicatorii nivelului de trai al populației, raportul salariu minim/salariul median, 2007-2014

Sursa: date EUROSTAT

Analizând incidența sărăciei în muncă în celelalte state membre ale U.E am constatat diferențe foarte mari când se urmărește acest indicator pe tipuri de contract: cu durată normală de lucru și cu timp parțial. La nivelul anului 2014, ca și al anului 2015, România înregistrează cea mai mare rată a sărăciei în muncă pe contractele de muncă cu timp parțial de 62%, față de o medie a U.E. -27 de 15,8%. Diferențele se mențin și la contractele de muncă cu durată normală, doar că ecartul nu este atât de mare, România are o rată a sărăciei în muncă de 14,8 %, iar în U.E.- 27, jumătate din această valoare.

. Grafic 4.21: Comparație România - U.E. 27, sărăcia în muncă la angajații

cu contract cu durată normală și cu timp parțial, 2007-2014

13 Sărăcia relativă se referă la nivelul relativ al nevoilor si al aspirațiilor oamenilor care depinde de gradul general de dezvoltare al unei anumite societăți. Sărăcia relativă poate fi doar redusă sau atenuată deoarece vor fi mereu diferențe între veniturile oamenilor. Sărăcia absolută încearcă sa stabilească un standard universal al sărăciei, un prag al sărăciei absolute care se bazează pe conceptul de subzistență. Stabilirea pragului de sărăcie reprezintă o problemă, pragul de sărăcie fiind nivelul veniturilor exprimate în bani sub care o persoană poate fi considerată a fi săracă. Fiecare țară are metoda ei de a stabili nivelul pragului sărăciei.

57


În ceea ce privește riscul de sărăcie în muncă se poate remarca că riscul la care sunt expuși salariații din România cu job permanent au valori apropiate cu ale U.E.-27, în timp ce salariații cu un job temporar din România au cunoscut un risc mai accentuat înainte de criză, după care acest risc s-a diminuat considerabil în perioada de criză dintre 2009-2011 față de U.E.-27. În perioada de revenire economică acest risc a fluctuat față de valorile medii ale uniunii, în 2015 înregistrându-se un risc de sărăcie în muncă de 12,% față de 15,7& în U.E.-27.

Grafic 4.22 Comparație România - U.E. 27, salariați cu contract pe durată nedeterminată

Riscul sărăciei în muncă afectează persoanele ocupate atât din România cât și din U.E și alte state, prin comparație, riscul ratei de sărăcie în muncă este de aproape 3 ori mai mare în România (35,6%) decât în U.E.-27 (12,6%) pentru persoanele ocupate cu vârste tinere, sub 25 de ani, în timp ce pentru persoanele ocupate cu vârste între 18 și 64 de ani, riscul de sărăcie în muncă este mai mic, de 18,6 % pentru România, în timp ce în U.E.-27, acest risc scade la jumătate.

58

Conform datelor EUROSTAT, 18,6% în anul 2015 (19,6% în anul 2014) dintre persoanele ocupate sunt expuse riscului sărăciei în muncă (pentru categoria 18-64 ani). Din această categorie, salariații sunt categoria cea mai puțin afectată (riscul sărăciei în muncă fiind de doar 5,2% din total persoane ocupate). În schimb, categorii care reprezintă lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au riscul de sărăcie foarte crescut (58,3% din total persoanele ocupate).

În cazul tinerilor sub 25 ani salariați din România, aceștia prezintă un risc de sărăcie în muncă de 5% mai ridicat decât al Slovaciei la nivelul anului 2015. Acest risc este, însă, mic în comparație cu cel al Greciei care este de peste 3 ori mai ridicat și de 4 ori mai mare în Spania. În rândul tinerilor sub 25 ani care nu sunt salariați, dar sunt persoane ocupate, acest risc crește până la 67,4%, în România, fiind cel mai ridicat dintre toate țările U.E, fiind aproape de 2 ori mai ridicat decât în Slovacia și de 1,8 ori mai ridicat decât în Grecia. Față de România, Spania prezintă, de asemenea, un risc ridicat având cu 11 p.p. mai puțin decât România

Grafic 4.24: Risc de sărăcie persoane ocupate (salariați și alte categorii mai puțin salariații) în România, Slovacia, Grecia și Spania, între anii 2009 și 2015 (% din total persoane ocupate)


România se remarcă ca un outlier, având un salariu minim mic și risc mare de sărăcie în muncă. La polul opus se află Luxemburg ,cu un salariu minim mare și un risc mic de sărăcie în muncă.

Grafic 25: Riscul de sărăcie în muncă (% din populația ocupată)14 și salariul minim legal în

România și țările U.E.

14Ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent sub pragul sărăciei, în funcție de ocupare - EUROSTAT

59

Bibliografie selectivă

Aparaschivei, L., Andreica M.E., Cristescu, A., Cataniciu, N. (2011) „The Romanian labour supply and demand: Analysis on sex and age sub-groups”, International Journal of Mathematical Models And Methods In Applied Sciences, Issue 2, Volume 5, pg. 272- 279

Brown, C. (1999). Minimum wages, employment, and the distribution of income. Handbook of labor economics, 3, 2101-2163.

Brown, C., Gilroy, C., Kohen, A. (1982). The Effect of The Minimum Wage on Employment and Unemployment. Journal of Economic Literature, 20(2), 487-528.

Dittrich, M., Knabey, A., Leipold, K. (2014), Spillover Effects of Minimum Wages in Experimental Wage Negotiations, CESifo Economic Studies, Vol. 60, 4, pp. 80–804, doi:10.1093/cesifo/ifu034

Dolado, J., Kramarz, F., Machin, S., Manning, A., Margolis, D., Teulings, C. (1996). The economic impact of minimum wages in Europe. Economic policy, 319-372.

Freeman, R.B. (1996). The minimum wage as a redistributive tool. The Economic Journal, 106(436), 639-649

Glenn, K. (2003) Washington State Employment Security Department, “Minimum Wage Workers in Washington State,” Washington State Labor Market and Economic Report, p. 93.

Laporšek, S., Vodopivec, M., Vodopivec, M. (2015) The Employment and Wage Spillover Effects of Slovenia’s 2010 Minimum Wage Increase, online: http://www.parthen-impact.com/parthenuploads/78/2015/add_1_258669_qSUgcPc03M.pdf

Manning, A. (1995). How do we know that real wages are too high?. The Quarterly Journal of Economics, 110(4), 1111-1125.

Neumark, D., Wascher, W. (2003). Minimum Wages, Labor Market Institutions, and Youth Employment: A Cross-National Analysis, Federal Reserve Finance and Economics Discussion Paper Series, No. 23/2003

Popescu, M.E., Stanilă, L., Cristescu, A. (2015) A gender analysis of the minimum wage effects upon employment in Romania, Proceedings of the IE 2015 International Conference, pp. 444-449, ISSN 2284-7472

Rani, U., Ranjbar, S. (2015) Impact of Minimum wages on wage quantiles: Evidence from developing countries, online: www.rdw2015.org/uploads/submission/full_paper/376/ wage dist_uma.pdf

Stanilă L., Cristescu, A., Popescu, M.E. (2015) The Effects of Minimum Wage upon Earnings On European Labour Markets, Proceedings of The 25th International Business Information Management Association Conference, May 7-8, 2015, Amsterdam, Netherlands, pp.910-917

Stewart, M. B. (2011), Quantile estimates of counterfactual distribution shifts and the impact of minimum wage increases on the wage distribution, Warwick Economic Research Papers, nr. 958

61

http://www.rdw2015.org/uploads/submission/full_paper/376/wagedist_uma.pdf

http://www.parthen-impact.com/parthenuploads/78/2015/add_1_258669_qSUgcPc03M.pdf

http://www.parthen-impact.com/parthenuploads/78/2015/add_1_258669_qSUgcPc03M.pdf

Teulings, C. N. (2003). The contribution of minimum wages to increasing wage inequality. The Economic Journal, 113(490), 801-833.

Kampelmann, Garnero and Rycx (2013), Minimum wages in Europe: does the diversity of systems lead to a diversity of outcomes?,ETUI

Karel Fric, Statutory minumum wages in the EU 2016, Eurofound, 2016

Tito Boeri, Jan van Ours (2008) The economics of Imperfect Labor Markets,

Sidney Webb, The Economic Theory of a Legal Minimum Wage, Journal of Political Economy, Vol. 20, No. 10 (Dec., 1912), pp. 973-998, The University of Chicago Press, https://archive.org/stream/jstor-1820545/1820545_djvu.txt

EUROSTAT, OECD http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htmhttp://www.wageindicator.org/main/salary/minimum-wage/ireland

62

http://www.wageindicator.org/main/salary/minimum-wage/ireland

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm

ANEXA 1Caracteristici socio-demografice

1. Profilul socio-demografic al salariaţilor având un câştig salarial brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată

Dacă în luna octombrie a anului 2010 femeile dețineau o pondere de peste 56% în rândul salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, patru ani mai târziu, bărbații erau de această dată majoritari printre salariații din grupul de analiză, procentul înregistrat de aceştia fiind de 59%. Structura per total salariați surprinde prevalența bărbaților în structura totală, procentul înregistrat pentru ei în octombrie 2010 fiind de peste 52%, iar în octombrie 2014 de peste 53%.

Dinamica ponderii bărbaților având câștig brut lunar echivalent salariului minim brut exprimă o majorare cu 15,6 pp față de situația existentă la nivelului anului octombrie 2010. Structura pe sexe în total salariați nu prezintă variații semnificative, situațiile înregistrate în cele două momente de măsurare fiind aproximativ similare. În iunie 2016, conform datelor înregistrate de CNPP (Casa Naţională de Pensii Publice), tot bărbații sunt cei care sunt majoritari printre salariații având un câștig brut salarial la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, procentul înregistrat de femei fiind de 39,2%.

Salariații care au aveau un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată se concentrau atât în 2010, cât și în 2014 în intervalul 25-54 de ani cu un vârf procentual în grupa de vârstă 35-44 de ani. Față de octombrie 2010, salariații cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani, atât din grupul de analiză, cât și din grupul total de salariați înregistrează ușoare creșteri în 2014, în vreme ce salariații sub 24 de ani înregistrează o ușoară scădere raportat la același orizont temporal de analiză.

Nivelul educațional reprezintă variabila care diferențiază structura grupului țintă prin comparație cu totalul salariaților cel mai mult: dacă salariații având un câştig brut unar echivalent salariului minim brut garantat în plată erau majoritar cu nivele educaționale medii și scăzute (96,6%), situația înregistrată pentru total salariați arată că majoritatea salariaților aveau nivele educaționale medii și superioare (93,1%) în 2010. Patru ani mai târziu trendul se menține cu ușoare modificări, iar categoria dominantă din punct de vedere al nivelului educațional rămâne, ca și în 2010, nivelul mediu de educație.

Distribuția teritorială produce și ea unele modificări în structurile grupurilor analizate, salariaţi având câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată și total salariați. În 2010, salariații ce aveau un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată din Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) înregistrau cel mai ridicat procent în structura grupului țintă, în condițiile în care structura tuturor salariaților pe macroregiuni arăta faptul că cei mai mulți salariați se înregistrau în Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov). În 2014, în schimb, procentele cele mai ridicate atât din grupul țintă, cât și raportat la total salariați le regăsim în Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov).

63

Tabel 1. Structura salariaţilor (%) după sexe, grupe de vârstă, nivel educațional şi macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014

%

2010 2014 Diferenţa 2014-2010Salariaţi

având câştig brut lunar

câştig echivalent salariului

minim brut garantat în

plată

Total salariaţi

Salariaţi având câştig

echivalent salariului


plată

Total salariaţi

Salariaţi având

câştig brut lunar


minim brut

garantat în plată

Total salariaţi

SEXE Feminin 56,6 47,1 41,0 46,8 -15.6 -0.3Masculin 43,4 52,9 59,0 53,2 +15.6 +0.3GRUPE DE VÂRSTĂ 15-24 ani 8,1 5,7 7,7 4,6 -0.4 -1.125-34 ani 24,4 23,1 24,8 22,1 +0.4 -135-44 ani 34,8 34,7 31,6 31,1 -3.2 -3.645-54 ani 23,0 25,9 25,3 28,3 +2.3 +2.455-64 ani 8,3 10,3 10,0 13,5 +1.7 +3.2peste 64 ani 1,4 0,3 0,6 0,5 -0.8 +0.2NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 25,7 6,9 15,9 7,7 -9.8 +0.8Mediu 70,9 64 78,6 60,6 +7.7 -3.4Ridicat 3,4 29,1 5,5 31,7 +2.1 +2.6MACROREGIUNEMacroregiunea 1 23,4 24,5 22,6 25,7 -0.8 +1.2Macroregiunea 2 29,0 20,9 25,3 19,9 -3.7 -1Macroregiunea 3 26,1 37,1 32,8 37,8 +6.7 +0.7Macroregiunea 4 21,5 17,5 19,2 16,5 -2.3 -1 Total (N) 220.811 4.064.456 577.565 4.385.055 +356.754 +320.599Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Cum a evoluat din punct de vedere cantitativ grupul salariaților având un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată? Datele statistice din Ancheta structurii câștigurilor salariale din 2010 și 2014 realizată de INS arată o creştere a numărului acestora de la 220.811 în anul 2010 (5,4% din totalul salariaţilor cuprinşi în anchetă), la 577.565 (13,2% din totalul salariaţilor) în anul 2014.

Ca pondere în total salariaţi, în 2010 femeile care aveau un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată reprezentau 6,5% în totalul femeilor salariate din anul 2010 şi respectiv 11,6% în totalul femeilor salariate din anul 2014 (în creştere cu 5,1 pp). Ponderea bărbaților salariați având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut cu 10,1 pp față de anul 2010.

Prin raportare la grupa de vârstă, datele statistice arată că ponderea salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor a crescut la majoritatea grupelor de vârstă, creșterea procentuală cea mai ridicată fiind înregistrată în cazul salariaților tineri, sub 24 de ani: în anul 2014, 22,1% din rândul

64

salariaţilor din grupa de vârstă 15-24 de ani (în creştere cu 14,1 pp faţă de anul 2010) au înregistrat câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată . Doar în cazul salariaților cu vârste peste 64 de ani se înregistrează o scădere a ponderii salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor din grupa de vârstă peste 64 de ani.

Un trend crescător al ponderii salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor se înregistrează și atunci când analiza este realizată după variabila nivel educațional indiferent de nivelul educaţional al salariaţilor. Cei mai afectaţi salariaţii cu nivel educaţional mediu, în anul 2014, 17,1% din rândul salariaţilor cu studii medii având câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată, în creştere cu 11,1 pp faţă de anul 2010.

Tabel 2. Ponderea salariaţilor cu câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor, după sexe, grupe de vârstă, nivel educaţional şi macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014

% 2010 2014 Diferenţa 2014-2010

SEXE Feminin 6,5 11,6 +5,1Masculin 4,5 14,6 +10,1GRUPE DE VÂRSTĂ 15-24 ani 7,7 22,1 +14,125-34 ani 5,7 14,8 +9,135-44 ani 5,4 13,4 +845-54 ani 4,8 11,8 +755-64 ani 4,3 9,8 +5,5peste 64 ani 24,6 16,1 -8,5NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 20,3 27,0 +6,7Mediu 6,0 17,1 +11,1Ridicat 0,6 2,3 +1,7MACROREGIUNEMacroregiunea 1 5,2 11,6 +6,4Macroregiunea 2 7,5 16,7 +9,2Macroregiunea 3 3,8 11,4 +7,6Macroregiunea 4 6,7 15,3 +8,6

Total 5,4 13,2 +7,8Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Structura înregistrată la nivel național după variabila sex pune în evidență același trend și la nivelul celor patru macroregiuni analizate: procente majoritare ale femeilor în grupul salariaților având câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată la nivelul lunii octombrie 2010 și procente majoritate ale bărbaților la nivelul lunii octombrie 2014. În octombrie 2010 ponderea cea mai ridicată a femeilor se înregistra la nivelul Macroregiunii 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est), în vreme în octombrie 2014 ponderea cea mai ridicată a bărbaților se înregistra la nivelul Macroregiunii 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) .

65

Ca și în cazul situației înregistrate la nivel național, salariații având câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată se concentrau în cazul tuturor macroregiunilor analizate atât în 2010, cât și în 2014 în intervalul 25-54 de ani cu un vârf procentual în grupa de vârstă 35-44 de ani. În octombrie 2010 ponderea cea mai ridicată a salariaților din grupa de vârstă 35-44 de ani se înregistra la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov), în vreme în octombrie 2014 ponderea cea mai ridicată a salariaților din grupa de vârstă 35-44 de ani se înregistra la nivelul Macroregiunii 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest).

Categoria dominantă din punct de vedere al nivelului educațional rămâne în cazul tuturor macroregiunilor analizate, atât în octombrie 2010, cât și în octombrie 2014 nivelul mediu de educație (similar situației înregistrate la nivel național). Exceptând Macroregiunea 1 (regiunile Nord - Vest și Centru), în intervalul octombrie 2010 - octombrie 2014 toate celelalte trei macroregiuni înregistrează o creștere a ponderii salariaților cu studii superioare în total salariați care aveau un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată de la nivelul fiecărei macroregiuni. Scăderea ponderii salariaților cu studii scăzute în total salariați având câştig echivalent salariului minim brut garantat se înregistrează la nivelul tuturor macroregiunilor, similar trendului înregistrat la nivel național.

Tabel 3. Structura pe macroregiuni a salariaţilor (%) cu câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată, după sexe, grupe de vârstă, nivel

educațional, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014

%

MACROREGIUNEA 1

MACROREGIUNEA 2

MACROREGIUNEA 3

MACROREGIUNEA 4

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014SEXEFeminin 56,4 38,2 57,8 43,0 55,9 40,1 55,8 43,2

Masculin 43,6 61,8 42,2 57,0 44,1 59,9 44,2 56,8

GRUPE DE VÂRSTĂ15-24 ani 9,8 8,5 6,3 7,5 9,3 8,6 7,3 5,7

25-34 ani 24,0 25,6 23,5 23,6 23,6 26,2 27,1 23,1

35-44 ani 32,9 30,8 35,7 30,3 37,3 32,3 32,5 32,8

45-54 ani 22,8 24,7 24,2 26,2 21,3 23,8 23,7 27,2

55-64 ani 9,0 9,7 8,8 11,7 7,5 8,6 7,7 10,7peste 64 ani

1,5 0,7 1,6 0,6 1,1 0,5 1,7 0,5

NIVEL EDUCAŢIONALScăzut 23,1 15,9 28,4 18,2 27,9 15,1 22,4 14,0

Mediu 71,9 79,2 68,6 77,0 68,7 78,2 75,6 81,0

Ridicat 5,0 4,8 3,1 4,8 3,4 6,7 2,0 5,0

Total (N) 51.635 130.570 64.098 146.244 57.646 189.686 47.432 111.065

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Cine sunt cei care se regăsesc în procentul cel mai ridicat în structura salariaţilor care aveau un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată? La nivelul lunii octombrie a anului 2010 datele statistice arată că vorbim despre femei cu vârste cuprinse între 35- 44 de ani, cu nivel educațional mediu (15,8%) și bărbați din aceiași grupă de vârstă

66

și cu același profil educațional (10,2%). Urmează apoi femeile cu vârste cuprinse între 25 - 34 de ani, nivel educațional mediu și cele cu vârsta cuprinsă între 45 - 54 de ani, cu același profil educațional (9,5%). La nivelul lunii octombrie a anului 2014, cele mai ridicate procente în structura salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim pe ţară garantat în plată le regăsim în cazul bărbaților din grupele de vârstă 35-44 de ani și 25-34 de ani cu nivel educațional mediu: 14,7%, respectiv, 12,5%. Urmează apoi bărbații cu vârste cuprinse între 45-54 de ani, nivel educațional mediu (11%) și femeile cu vârsta cuprinsă între 35-44 de ani, cu același profil educațional (10,3%).

Tabel.4. Distribuția națională a salariaților ce înregistrau un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional,

comparativ octombrie 2010 și octombrie 2014

GRUPE DE VÂRSTĂ

NIVEL EDUCAŢIONAL

2010 2014SEX (%)

Feminin Masculin Feminin Masculin

15-24 ani

Scăzut 0,6 1,4 0,2 0,7Mediu 2,8 3,1 2,4 3,9Ridicat 0,1 0,1 0,3 0,2

25-34 ani


35-44 ani


45-54 ani


55-64 ani


peste 64 ani


Total (N) 220.811 577.565Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Există diferențe în profilul dominant al salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată între macroregiunile României?

Analiza comparativă la nivelul lunii octombrie a anului 2010 între cele patru macroregiuni arată că procentul cel mai ridicat în structura salariaţilor care aveau un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim pe ţară garantat în plată este identificat tot în rândul femeilor salariate cu vârste cuprinse între 35-44 de ani, cu nivel educațional mediu și al

67

bărbaților salariați din aceiași grupă de vârstă, cu același profil educațional, similar situației înregistrate la nivel național. La momentul octombrie 2010 ponderea cea mai ridicată a femeilor se înregistra la nivelul Macroregiunii 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est), iar cea mai scăzută la nivelul Macroregiunii 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest). În octombrie 2014 situația înregistrată în 2010 se inversează, procentul cel mai ridicat al bărbaților din grupa de vârstă 35-44 de ani având câştig brut lunar echivalent cu salariul minim pe ţară garantat în plată se înregistra la nivelul Macroregiunii 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest), iar procentul cel mai scăzut la nivelul Macroregiunii 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est).

În octombrie 2010, femeile salariate cu vârste cuprinse între 25-34 de ani, nivel educațional mediu și cele cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani, cu același profil educațional, categorii identificate la nivel național ca având procentele imediat următoare ca valoare descendentă după femeile salariate cu vârste cuprinse între 35-44 de ani, nivel educațional mediu și bărbații salariați din aceiași grupă de vârstă, același profil educațional, le regăsim în procentele cele mai ridicate în Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) pentru prima categorie și în Macroregiunea 1(regiunile Nord - Vest și Centru), pentru cea de a doua categorie.

La momentul octombrie 2014 bărbații salariați cu vârste cuprinse între 45-54 de ani, nivel educațional mediu și femeile salariate cu vârsta cuprinsă între 35-44 de ani, cu același profil educațional, categorii identificate la nivel național ca având procentele imediat următoare ca valoare descendentă după bărbații din grupele de vârstă 35-44 de ani și 25-34 de ani cu nivel educațional mediu le regăsim în procentele cele mai ridicate în Macroregiunea 4 în cazul ambelor categorii nominalizate (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest).

Tabel 5. Distribuția la nivel de macroregiune a salariaților cu câștig brut lunar echivalent salariului minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional,


GR

UPE

DE

VÂ

RST

Ă

NIV

EL

ED

UC

AŢ

ION

AL

MACROREGIUNE1

MACROREGIUNE2

MACROREGIUNE 3

MACROREGIUNE

4

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014

SEX (%)

F M F M F M F M F M F M F M F M

15-24 ani

Scăzut 0,4 1,8 0,1 0,9 0,6 0,9 0,3 0,8 1,0 1,8 0,2 0,7 0,5 1,1 0,1 0,5

Mediu 3,8 3,6 2,6 4,4 2,4 2,1 2,3 3,7 2,7 3,6 2,6 4,3 2,3 3,4 1,8 3,0Ridicat 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 0,4 0,3 0,0 0,0 0,1 0,3

25-34 ani

Scăzut 1,8 3,0 0,8 2,9 2,7 2,9 1,0 1,7 2,8 3,0 0,9 2,4 2,2 1,6 0,8 1,4

Mediu9,5 8,0 6,2 13,9 10,1 6,3 7,2 11,9 9,0 8,0 7,7 12,7 10,3 12,

17,8 11,3

Ridicat 0,7 0,9 1,0 0,8 0,5 1,0 1,0 0,8 0,6 0,2 1,3 1,2 0,4 0,6 1,0 0,8

35-44 ani Scăzut 3,3 2,6 1,8 3,2 4,7 3,8 2,8 2,8 5,3 4,4 2,2 2,8 4,3 2,0 2,0 2,1Mediu 15,7 10,0 9,4 15,1 16,4 10,2 10,2 13,1 15,7 10,4 10,4 15,1 15,2 10,5 11,6 15,6

68

Ridicat0,6 0,7 0,8 0,6 0,3 0,3 0,7 0,8 1,0 0,6 1,1 0,8 0,3 0,1 0,8 0,7

45-54

Scăzut 4,2 2,0 1,9 2,1 4,8 2,9 3,4 2,5 4,2 2,0 1,9 2,3 4,9 2,1 2,2 2,0

Mediu10,1 5,5 9,1 10,7 9,1 6,8 8,3 11,2 9,2 5,5 8,1 10,6 9,6 6,8 10,

511,6

Ridicat 0,2 0,7 0,5 0,5 0,2 0,3 0,4 0,4 0,3 0,1 0,4 0,7 0,1 0,2 0,4 0,5

55-64 ani

Scăzut 2,2 1,0 1,2 1,0 2,3 1,8 1,6 1,0 1,6 1,4 0,8 0,9 2,0 0,9 1,5 1,2Mediu 2,5 2,4 2,4 4,9 2,6 2,0 3,3 5,5 1,7 2,6 1,9 4,6 2,3 2,4 2,4 5,3Ridicat 0,1 0,8 0,0 0,1 0,0 0,1 0,1 0,3 0,2 0,0 0,1 0,4 0,1 0,1 0,1 0,3

Peste 64 ani

Scăzut 0,6 0,1 0,1 0,1 0,6 0,4 0,1 0,1 0,4 0,1 0,1 0,1 0,7 0,1 0,1 0,1Mediu 0,5 0,2 0,2 0,3 0,4 0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,1 0,2 0,5 0,3 0,0 0,2

Ridicat0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0

Total (N) 51.635 130.570 64.098 146.244 57.646 189.686 47.432 111.065Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

1.2.Profilul socio-demografic al salariaţilor având un câştig salarial brut situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată

Înainte de a intra în profunzimea analizei privind profilul socio-demografic al salariaţilor având câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată, trebuie remarcat faptul că numărul acestor salariaţi a întregistrat o creştere numerică semnificativă în anul 2014 faţă de anul 2010, potrivit datelor statistice colectate prin Ancheta structurii câștigurilor salariale realizată de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, dacă în luna octombrie 2010 un număr de 406.552 de salariaţi au înregistrat câştiguri brute situate în vecinătatea salariului minim (decila 1 în distribuţia veniturilor tuturor salariaţilor), în luna octombrie 2014 numărul salariaţilor cu câştiguri brute aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată (decilele 1 şi 2 în distribuţia veniturilor tuturor salariaţilor) s-a dublat, ajungând la 889.604 salariaţi.

Salariaţii cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată erau majoritar de sex feminin la momentul octombrie 2010 (53,8%), deşi raportul este inversat în structura tuturor salariaţilor de la acel moment unde majoritari sunt bărbaţii (52,9%). De remarcat este şi faptul că în luna octombrie 2014 salariaţii cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată (decilele 1 şi 2 de venit) sunt majoritar de sex masculin (58,6%), prevalenţa bărbaţilor regăsindu-se şi în structura tuturor salariaţilor din anul de referinţă (53,2%).

Salariații care au înregistrat un câştig situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată se regăsesc în ambele perioade analizate majoritar în intervalul de vârstă 25-54 de ani, cu un vârf procentual în grupa de vârstă 35-44 de ani. Distribuţia după grupe de vârstă a salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată nu se diferenţiază semnificativ faţă de distribuţia întregului eşantion de salariaţi. Urmărind evoluţia structurii salariaţilor după vârstă în octombrie 2014 faţă de octombrie

69

2010, se poate observa o creştere uşoară a ponderii salariaţilor aflaţi în grupele de vârstă 45-54 de ani şi 55-64 de ani, atât la nivelul grupului de salariaţi din decilele inferioare de venit, cât şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi. În schimb, se remarcă o uşoară scădere a ponderii salariaţilor tineri (15-24 de ani) în 2014 faţă de 2010 la nivelul ambelor grupuri de salariaţi analizaţi (salariaţii din decilele inferioare şi totalul salariaţilor).

Din rândul variabilelor socio-demografice, cea care se evidenţiază în mod deosebit este variabila nivel educaţional atunci când comparăm structura salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în decilele înferioare cu structura veniturilor tuturor salariaţilor. Astfel, în grupul salariaţilor cu câştiguri brute lunare în decilele inferioare de venit, majoritari sunt salariaţii cu un nivel educaţional scăzut sau mediu, în vreme ce ponderea salariaţilor cu nivel educaţional ridicat este semnificativ mai mare în totalul salariaţilor, atât la nivelul anului 2010 cât şi la nivelul anului 2014. De remarcat şi faptul că ponderea salariaţilor cu nivel educaţional scăzut în grupul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim a scăzut cu aproximativ 8 puncte procentuale în 2014 (14,7%) faţă de 2010 (22,6%), în vreme ce ponderea salariaţilor cu nivel educaţional ridicat a înregistrat o uşoară creştere în 2014 (6,3%) faţă de 2010 (4%).

Raportat la cele 4 macroregiuni din România, se observă faptul că în structura grupului de salariaţi cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată ponderea cea mai crescută (28%) o înregistrează salariaţii din Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est), structura fiind diferită în ceea ce priveşte grupul tuturor salariaţilor unde Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) deţine ponderea cea mai crescută raportat la numărul total de salariaţi (37,1%) în anul 2010. Comparativ cu anul 2010, în anul 2014, se remarcă unele modificări de structură a salariaţilor pe macroregiuni, ponderea cea mai ridicată fiind înregistată la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) atât în cazul salariaţilor aflaţi în decilele inferioare de venit cât şi în cazul grupului reprezentând totalul salariaţilor.

Tabel 6. Structura salariaților (%) după sexe, grupe de vârstă, nivel educațional și macroregiune,


%

2010 2014 Diferenţa 2014-2010

Salariaţi din decila 1de

venit

Total salariaţi

Salariaţi din decilele 1 şi 2

de venit

Total salariaţi

Salariaţi din decilele

inferioare de venit

Total salariaţi

SEXEFeminin 53,8 47,1 41,4 46,8 -12,4 -0,3Masculin 46,2 52,9 58,6 53,2 +12,4 +0,3GRUPE DE VÂRSTĂ15-24 ani 8,1 5,7 7,5 4,6 -0,6 -1,125-34 ani 24,4 23,1 24,8 22,1 +0,4 -1,035-44 ani 34,3 34,7 31,9 31,1 -2,4 -3,645-54 ani 24,3 25,9 25,1 28,3 +0,8 +2,455-64 ani 8,0 10,3 10,3 13,5 +2,3 +3,2peste 64 ani 0,9 0,3 0,5 0,5 -0,4 +0,2NIVEL EDUCAŢIONALScăzut 22,6 6,9 14,7 7,7 -7,9 +0,8Mediu 73,4 64,0 79,0 60,6 +5,6 -3,4

70

Ridicat 4,0 29,1 6,3 31,7 +2,3 +2,6MACROREGIUNEMacroregiunea 1 25,3 24,5 24,7 25,7 -0,6 +1,2Macroregiunea 2 28,0 20,9 25,4 19,9 -2,6 -1,0Macroregiunea 3 26,3 37,1 32,2 37,8 +5,9 +0,7Macroregiunea 4 20,4 17,5 17,8 16,5 -2,6 -1,0

Total (N) 406.552 4.064.456 889.604 4.385.055 +483.052 +320.599Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Tabelul 7 prezintă ponderea salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor, după cele 3 variabile socio-demografice precum şi după cele 4 macroregiuni. Astfel, se remarcă faptul că femeile cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut pe ţară garantat în plată reprezentau 11,4% în totalul salariaţilor de sex feminim din anul 2010 şi respectiv 18% în totalul salariaţilor de sex feminin în anul 2014 (în creştere cu 6,6 pp). Ponderea bărbaților salariați cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din octombrie 2014 a crescut semnificativ față de octombrie 2010 (de la 8,7% în anul 2010 la 22,3% în anul 2014).

Din rândul populaţiei în vârstă de muncă, salariaţii tineri par să fie mai expuşi înregistrării unui câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minin brut garantat în plată la nivelul anului 2010, iar la nivelul anului 2014 tendinţa se accentuează. Astfel, în octombrie 2014, 32,7% din rândul salariaţilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi 22,8% din rândul salariaţilor din grupa de vârstă 25-34 de ani au înregistrat câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată.

Tabel 7. Ponderea salariaților din decilele inferioare de venit în totalul salariaților, după sexe, grupe de vârstă, nivel educațional și macroregiune, comparativ octombrie 2010 și octombrie 2014

% 2010 2014 Diferenţa 2014-2010

SEXEFeminin 11,4 18,0 +6,6

Masculin 8,7 22,3 +13,6

GRUPE DE VÂRSTĂ15-24 ani 14,1 32,7 +18,6

25-34 ani 10,5 22,8 +12,3

35-44 ani 9,9 20,8 +10,9

45-54 ani 9,4 18,0 +8,6

55-64 ani 7,8 15,5 +7,7

peste 64 ani 28,8 21,9 -6,9

NIVEL EDUCAŢIONALScăzut 32,8 38,4 +5,6

Mediu 11,5 26,5 +15,0

Ridicat 1,4 4,1 +2,7

MACROREGIUNEMacroregiunea 1 10,4 19,5 +9,1

71

Macroregiunea 2 13,4 25,8 +12,4



Total 10 20 10Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Tendinţa de creştere a ponderii salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în octombrie 2014 faţă de octombrie 2010 se remarcă indiferent de nivelul educaţional al salariaţilor, însă cei mai expuşi sunt salariaţii cu nivel educaţional mediu (Tabel 7). Astfel, dacă în octombrie 2010 doar 11,5% dintre salariaţii cu nivel educaţional mediu înregistrau câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată, în octombrie 2014 ponderea acestora a crescut la 26,5% în totalul salariaţilor cu nivel educaţional mediu (creştere de 15 pp în 2014 comparativ cu 2010).

Analiza la nivel macro-regional evidenţiază în mod special Macroregiunea 3 (care cuprinde regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov). Astfel, dacă în octombrie 2010 numai 7,1% dintre salariaţii acestei macroregiuni înregistrau câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim garantat în plată, în octombrie 2014 ponderea acestor salariaţi a crescut la 17,3% în totalul salariaţilor acestei macroregiuni.

Revenind la structura salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată după cele 3 variabile socio-demografice raportat la numărul total de salariaţi, se remarcă faptul că la nivel macroregional se menţine aceeaşi structură de la nivel naţional: femeile sunt majoritare în grupul salariaților având câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2010, în vreme ce bărbații sunt majoritari la nivelul lunii octombrie 2014. În octombrie 2010 se remarcă Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) şi Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) cu ponderea cea mai ridicată înregistrată de femei în totalul salariaţilor din macroregiune care aveau câştiguri brute lunare apropiate de salariul minim brut garantat în plată, iar în octombrie 2014 Macroregiunea 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) şi Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) înregistrau ponderile cele mai ridicate în rândul bărbaţilor.

Similar situației înregistrate la nivel național, salariații având câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată se concentrau în cazul tuturor macroregiunilor în intervalul 25-54 de ani cu un vârf procentual în grupa de vârstă 35-44 de ani, atât în 2010, cât și în 2014. Urmărind evoluţia structurii salariaţilor după vârstă în octombrie 2014 faţă de octombrie 2010 în plan macroregional, se observă aceeaşi tendinţă de la nivel naţional în ceea ce priveşte salariaţii cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim garantat în plată: o creştere a ponderii salariaţilor aflaţi în grupele de vârstă 45-54 de ani şi 55-64 de ani (în special în cazul Macroregiunii 4 cuprinzând regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest); o scădere a ponderii salariaţilor tineri (15-24 de ani) în 2014 faţă de 2010, excepţie făcând Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) unde a scăzut ponderea salariaţilor tineri în totalul salariţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în 2014 faţă de 2010.

Raportat la variabila socio-demografică nivel de educaţie, analiza în plan macroregional arată că se menţin majoritari salariaţii cu nivel educaţional mediu în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim garantat în plată,

72

atât la nivelul anului 2010 cât şi la nivelul anului 2014. Similar situaţiei înregistrată la nivel naţional, se remarcă faptul că ponderea salariaţilor cu nivel educaţional scăzut în grupul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim a scăzut în 2014 faţă de 2010, scăderea cea mai accentuată înregistrându-se la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) - de 11,4 pp. De asemenea, ponderea salariaţilor cu nivel educaţional ridicat a înregistrat creşteri în 2014 faţă de 2010 în toate cele 4 macroregiuni, creşterea cea mai pronunţată înregistrându-se la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) – 2,7 pp, iar creşterea cea mai puţin semnificativă înregistrându-se la nivelul Macroregiunii 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) – 1,5 pp.

Tabel 8. Structura pe macroregiuni a salariaților (%) din decilele inferioare de venit, după sexe, grupe de vârstă și nivel educațional la nivel de macroregiune, comparativ octombrie 2010 și octombrie

2014

%MACROREGIUNEA

1MACROREGIUNEA

2MACROREGIUNEA

3MACROREGIUNEA

42010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014

SEXEFeminin 53,4 40,3 54,4 42,2 53,0 40,3 54,4 43,8Masculin 46,6 59,7 45,6 57,8 47,0 59,7 45,6 56,2GRUPE DE VÂRSTĂ15-24 ani 9,3 7,9 6,2 7,1 8,8 8,2 7,9 6,225-34 ani 25,3 25,5 22,7 24,1 24,3 25,7 25,5 23,235-44 ani 31,6 30,6 35,3 30,7 36,4 33,4 33,7 32,445-54 ani 24,4 25,0 26,0 26,0 22,7 23,2 24,1 27,555-64 ani 8,3 10,5 8,9 11,6 7,2 9,1 7,7 10,2peste 64 ani 1,0 0,5 1,0 0,5 0,7 0,5 1,0 0,4

NIVEL EDUCAŢIONALScăzut 20,1 15,4 25,4 16,0 25,5 14,1 18,1 12,7Mediu 75,4 78,6 71,2 78,2 69,9 78,5 78,6 81,6Ridicat 4,5 6,0 3,5 5,7 4,6 7,3 3,2 5,7

Total (N) 102.926 219.386 113.833 225.582 106.970 286.717 82.823 157.919Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Intersectând toate cele 3 variabile socio-demografice (sex, vârstă şi nivel educaţional) se observă care este contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată. Astfel, la nivelul lunii octombrie a anului 2010, datele statistice arată că femeile cu vârste cuprinse între 35 - 44 de ani având un nivel educațional mediu (15,3%) și bărbații din aceeași grupă de vârstă și cu același nivel de educaţie (11,1%) formează contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim garantat în plată. Pe locul următor se plasează femeile din grupa de vârstă 45 - 54 de ani şi nivel educațional mediu (10,3%) și bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 25 - 34 de ani având același profil educațional (9,3%).

La nivelul lunii octombrie a anului 2014, contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată era format de bărbații din grupele de vârstă 35-44 de ani și 25-34 de ani cu nivel

73

educațional mediu: 14,8%, respectiv 12,2%. Urmează apoi bărbații cu vârste cuprinse între 45-54 de ani şi nivel educațional mediu (11,3%) și femeile din grupa de vârstă 35-44 de ani cu același nivel educațional (10,4%).

Tabel 9. Distribuția națională a salariaților din decilele inferioare, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional, comparativ octombrie 2010 și octombrie 2014

GRUPE DE VÂRSTĂ

NIVEL EDUCAŢIONAL

2010 2014SEX (%)

Feminin Masculin Feminin Masculin

15-24 aniScăzut 0,6 1,3 0,2 0,6Mediu 2,6 3,3 2,4 3,6Ridicat 0,1 0,1 0,3 0,2





peste 64 aniScăzut 0,3 0,1 0,1 0,1Mediu 0,3 0,2 0,1 0,2Ridicat 0,0 0,0 0,0 0,0

Total (N) 406.552 889.604Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Analiza comparativă la nivelul lunii octombrie a anului 2010 între cele patru macroregiuni ale ţării arată că cel mai numeros contingent în totalul salariaţilor cu câştig brut lunar aflat în vecinătatea salariului minim garantat în plată este identificat, similar situaţiei înregistrată la nivel naţional, tot în rândul femeilor salariate cu vârste cuprinse între 35-44 de ani şi nivel educațional mediu, al bărbaților salariați din aceeași grupă de vârstă şi cu același nivel educațional, precum şi al femeilor din grupa de vârstă 45-54 de ani cu nivel educaţional mediu. La momentul octombrie 2010, se remarcă cu ponderi mai ridicate faţă de media naţională Macroregiunea 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) şi Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) în ceea ce priveşte bărbaţii cu nivel educaţional mediu şi aflaţi în grupa de vârstă 25-34 de ani.

74

Modificările de structură a numărului de salariaţi după sexe întregistrate la nivel naţional în 2014 faţă de 2010 sunt reproduse şi la nivelul celor 4 macroregiuni ale ţării. Astfel, în octombrie 2014 bărbații cu nivel educaţional mediu şi aparţinând grupelor de vârstă 25-34 de ani, 35-44 de ani şi 45-44 de ani reprezintă contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în interiorul fiecărei macroregiuni. La momentul octombrie 2014, se remarcă cu ponderi mai ridicate faţă de media naţională Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) şi Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) în ceea ce priveşte bărbaţii cu nivel educaţional mediu şi aflaţi în grupa de vârstă 35-44 de ani, în vreme ce Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) se remarcă printr-o pondere mai scăzută a bărbaţilor cu acelaşi profil educaţional şi aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă.

Tabel 10. Distribuţia la nivel de macroregiune a salariaţilor din decilele inferioare, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional, comparativ octombrie 2010 și octombrie 2014

GR

UPE

DE

VÂ

RST

Ă

NIV

EL

ED

UC

AŢ

ION

AL MACROREGIUN

E1MACROREGIUN

E2MACROREGIUN

E 3MACROREGIUN

E 4

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014

SEX (%)

F M F M F M F M F M F M F M F M

15-24 ani Scăzut 0,6 1,3 0,2 0,8 0,5 0,9 0,3 0,7 0,7 2,1 0,3 0,6 0,3 0,9 0,2 0,4

Mediu 3,2 3,9 2,5 3,9 2,3 2,3 2,2 3,5 2,3 3,4 2,8 3,8 2,8 3,8 2,1 3,2Ridicat 0,1 0,1 0,4 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,3 0,4 0,3 0,1 0,1 0,1 0,2

25-34 ani Scăzut 1,6 2,6 0,8 2,7 2,1 2,6 1,1 1,6 2,2 3,4 1,0 2,2 1,8 1,5 0,9 1,3Mediu 9,4 10,1 6,9 12,9 8,7 7,7 7,4 12,0 8,5 8,9 7,7 12,2 9,6 11,2 7,9 11,3Ridicat 1,0 0,7 1,3 0,9 0,6 0,9 1,1 0,9 0,7 0,5 1,5 1,2 0,8 0,7 1,1 0,8


45-54 Scăzut 3,7 2,3 1,9 2,1 4,5 2,7 2,8 2,1 3,9 2,1 1,7 1,8 3,4 1,9 2,0 1,8Mediu 10,8 6,9 9,1 10,9 10,3 7,8 8,5 11,7 9,4 6,6 7,8 10,8 11,0 7,4 10,6 12,2Ridicat 0,2 0,5 0,6 0,5 0,3 0,3 0,5 0,5 0,5 0,2 0,4 0,7 0,3 0,2 0,4 0,5


Peste 64 ani

Scăzut 0,3 0,1 0,1 0,1 0,4 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,0 0,1 0,4 0,1 0,1 0,1Mediu 0,3 0,2 0,1 0,3 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,2 0,1 0,2 0,3 0,2 0,0 0,2

Ridicat 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0

Total (N) 102.926 219.386 113.833 225.582 106.970 286.717 82.823 157.91975


2. Caracteristici economice ale locului de muncă

2.1.Caracteristici economice ale locului de muncă pentru salariații având un câştig salarial brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată

Domeniul de activitate CAEN 2 digiţiPotrivit datelor de anchetă culese în luna octombrie 2010, salariații remunerați la nivelul salariului minim brut lunar garantat în plată se poziționau preponderent în firme ce activau în domeniul CAEN 2 digiți - 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (34,3%). La mare distanță de salariații din organizațiile din acest sector de activitate se aflau cei care la data anchetei lucrau în firme din 10 - Industria alimentară și 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor. (Tabel 11)

Aceste domenii de activitate CAEN 2 digiți se păstrează și atunci când ne raportăm la toată populația investigată, dar apar și alte sectoare economice în care erau concentrați salariații: 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (7,7%), 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (5,8%), 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (5,3%), 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte (3,6%). Cea mai mare concentrare a salariaților pentru același an se prezintă în firmele ce activau în domeniul de activitate 85 - Învățământ (9,4%). (Anexa 1)

În cazul anchetei derulate în octombrie 2014, salariații ce lucrau în firme din sectoarele de activitate ce concentrau majoritatea salariaților remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2010, însumează cea mai mare parte a salariaților, cu singura mențiune că ponderile sunt mult mai echilibrate între salariaţii din domeniile de activitate 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (9,3%), 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (8,8%), 10 - Industria alimentară (7,1%). Pentru ansamblul salariaților aceluiași an, concentrările sunt prezente în 85 - Învățământ (8,4%), 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (6%), 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (6,7%). (Anexa 1)

76

Tabel 11. Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după domeniile de activitate CAEN 2 digiți în care își derulau preponderent

activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi Număr

salariați

%

201084 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 75.827 34,310 - Industria alimentară 20.415 9,247 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 14.982 6,888 - Activități de asistență socială, fără cazare 9.220 4,280 - Activități de investigații și protecție 8.830 4,046 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 7.501 3,441 - Construcții de clădiri 6.501 2,985 - Învățământ 6.377 2,956 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 6.168 2,816 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 6.072 2,7

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 4.911 2,214 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 4.897 2,2

201447 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 53.950 9,384 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 50.931 8,810 - Industria alimentară 40.993 7,141 - Construcții de clădiri 40.176 7,080 - Activități de investigații și protecție 39.698 6,946 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 33.000 5,785 - Învățământ 28.871 5,043 - Lucrări speciale de construcții 28.783 5,056 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 27.077 4,749 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 26.094 4,516 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 14.689 2,5

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 13.456 2,3Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Grupa ocupaţională 2 digiţiPotrivit datelor de anchetă culese în luna octombrie 2010, salariații remunerați la nivelul salariul minim brut aveau preponderent ocupații din grupele ocupaționale 2 digiți - 53 - Personal de îngrijire (30,6%) și 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (20,5%). Ambele grupe ocupaționale solicită un nivel de studii corespunzător studiilor generale și medii. Remarcăm că pentru toate ocupațiile în care se regăseau preponderent salariații remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2010, nivelul cerut de studii este unul scăzut. (Tabel 12)

Grupa ocupațională 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (9,3%) concentrează cea mai mare parte a salariaților remunerați la nivelul salariul minim se păstrează și atunci când ne raportăm la toată populația de salariați investigată. Alte grupe ocupaționale în care se regăsesc aceşti salariați sunt 81 - Operatori la maşini şi instalaţii (6,4%) și 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi (6,4%). (Anexa 1)

77

În cazul anchetei din octombrie 2014, analiza datelor culese pune în evidență faptul că salariații ce aveau ocupații din grupele 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (18,6%), 53 - Personal de îngrijire (9,1%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (7,9%) dețin cele mai ridicate ponderi în total salariați remunerați la nivelul salariului minim, cu mențiunea că distribuția lor între aceste grupe ocupaționale este mult mai echilibrată comparativ cu momentul anchetei din octombrie 2010. Pentru ansamblul salariaților aceluiași an, concentrările sunt prezente în ocupațiile 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (8,9%), 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi (6,4%) și 81 - Operatori la maşini şi instalaţii (5,8%).

Tabel 12. Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după principalele grupe ocupaționale 2 digiți în care își derulau activitatea

în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Denumirea Grupei ocupaţionale COR 2 digiţi Număr

salariați%

201053 - Personal de îngrijire 67.466 30,693 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 45.238 20,5

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 20.617 9,391 - Personal casnic şi de serviciu 16.447 7,454 - Lucrători în servicii de protecţie 8.192 3,752 - Lucrători în domeniul vânzărilor 7.840 3,692 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 7.118 3,275 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 7.111 3,2

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 5.539 2,583 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 4.590 2,1

201493 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 107.362 18,6

53 - Personal de îngrijire 52.398 9,183 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 45.581 7,952 - Lucrători în domeniul vânzărilor 44.056 7,654 - Lucrători în servicii de protecţie 43.886 7,651 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 36.485 6,391 - Personal casnic şi de serviciu 29.404 5,196 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 27.744 4,872 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 27.367 4,775 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 27.058 4,7

71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 21.636 3,733 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 14.427 2,5


Programul de lucruAnaliza salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după timpul de muncă evidențiază o concentrare a acestora în contractele de muncă cu

78

timp complet de lucru, indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014. Această structură a salariaților se păstrează și la nivelul întregii populații de salariați, indiferent de anul de analiză. Au existat şi procente reduse, dar totuşi importante de salariaţi remuneraţi la nivelul salariului minim care la data investigării în anul 2010, respectiv în anul 2014 aveau contracte de muncă cu timp parţial. În cazul acestora, pentru 56,9% din salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim în luna octombrie 2010, respectiv pentru 66,4% în cazul celor din 2014, programul de lucru a reprezentat jumătate din programul de lucru al unui salariat cu contract de muncă cu timp complet, salarizat la același nivel. Doar în cazul a 2,9% din salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim investigaţi în luna octombrie 2010, respectiv în cazul a 10,3% dintre cei investigaţi în luna octombrie 2014, programul de lucru a reprezentat 75% din programul complet de lucru.

Tabel 13. Structura salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după programul de lucru

Contracte de muncă după timpul de muncă

Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în

plată

Total salariaţi

2010Program de lucru în timp complet 95,5%

210.79997,4%

3.958.169Program de lucru în timp parţial 4,5%

10.0122,6%

106.2872014

Program de lucru în timp complet 91,1%526.182

95,9%4.207.176

Program de lucru în timp parţial 8,9%51.383

4,1%177.879

Diferența 2014-2010Program de lucru în timp complet -4,4 -1,5Program de lucru în timp parţial +4,4 +1,5


Pe domenii de activitate CAEN 2 digiți în care lucrau preponderent salariații remunerați la nivelul salariul minim în octombrie 2014, observăm că doar pentru cei ce lucrau în firme din sectoarele de activitate 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (33,7%) și 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte (17,7%), contractele de muncă cu timp parțial depășesc 10% în totalul contractelor de muncă existente în aceste domenii. În cazul salariaților remunerați la nivelul salariului minim și investigați în octombrie 2010, doar pentru cei din sectoarele de activitate 85 – Învățământ (13,3%), 81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri (17,7%) și 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (11,5%) contractele de muncă cu timp parțial depășesc 10% în totalul contractelor de muncă.

La data anchetei în anul 2010, contractele de muncă cu timp complet de muncă sunt majoritare indiferent de grupa ocupațională COR 2 digiți la care ne raportăm. Pentru ocupațiile din grupele 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (10,2%) și 91 - Personal casnic şi de serviciu (14%), ponderea salariaţilor cu contracte de muncă cu timp parțial de muncă depășește 10 procente. Urmărind distribuția contractelor după timpul de muncă pe grupe ocupaționale COR 2 digiți, observăm că ponderea celor cu timp complet de muncă este mai mare comparativ cu ponderea contractelor de muncă cu timp parțial de muncă, inclusiv la data anchetei în anul 2014. Contractele de muncă cu program de

79

lucru cu timp parțial depășesc 10% în totalul contractelor pentru salariaţii din următoarele grupele ocupaționale 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (10,7%), 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (20,2%), 91 - Personal casnic şi de serviciu (13,6%), 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi (16,2%).

Tipul contractului de muncă, vechimea în întreprindere și forma de proprietateÎn continuare, au fost efectuate analize comparative la nivelul anilor 2010 și 2014, pe variabilele legate de tipul contractului de muncă, vechimea în muncă a salariatului, forma de proprietate a unității sau întreprinderii, precum și după tipul contractului colectiv de muncă.

În intervalul comparativ de patru ani, se constată creșteri ale structurii salariaților cu un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, de la 220.811 de persoane în 2010 la 577.565 de persoane în 2014. Din salariații remunerați cu salariul minim brut, 93,6% aveau în 2010 contract cu perioadă nedeterminată, comparativ cu 96,8% în octombrie 2014, adică cu 2,6 %, pe fondul unei creșteri a numărului de salariați cu 7,9%.

Din tabelul de mai jos se observă că majoritatea salariaților remunerați la nivelul salariului minim brut (93,6%) au contract pe perioadă nedeterminată, cu o diferență procentuală între anii 2014-2010 de +3%.

Tabel 14. Structura salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după tipul contractului de muncă

Tipul contractului

de muncă

2010 2014 Diferența 2014-2010

Diferența 2014-2010

Salariaţi având un câştig brut

lunar echivalent salariului minim brut garantat în

plată

Total populație



plată

Total populație



plată

Total populație

Durată nedeterminată

93,6%206.774

97,3%3.956.383

96,6%557.815

96,8%4.246.680

+3 -0,5

Durată determinată

6,4%14.037

2,7%108.074

3,4%19.750

3,2%138.375

-3 0,5


În caracterizarea salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată pe grupe de vechime, se poate constata că în proporție de 17,2% în 2010, respectiv de 20,3% în 2014, salariații au experiență mai mică de un an la locul de muncă la data anchetelor. Urmărind structura salariaților pe grupe vechime, din tabelul de mai jos se poate constata că valorile cele mai relevante sunt înregistrate de salariații cu vechimea în muncă cuprinsă între 1-5 ani, unde se regăsesc în proporție de 59,4% din salariații din 2010 și 54,3% din salariații din 2014.

80

Tabel 15. Structura salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după grupe de vechime în întreprindere

Vechimea în întreprindere 2010 2014

Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut

garantat în plată

Total populație Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut

garantat în plată

Total populație

Sub 1 an 17,2%37.968

9,6%389.620

20,3%117.511

10,4%457.807

1-5 ani 59,4%131.072

46,0%1.870.745

54,3%313.686

40,3%1.767.433

6-9 ani 13,4%29.671

15,9%646.117

13,9%80.402

19,9%872.581

10-14 ani 7,6%16.820

11,0%448.722

7,2%41.724

12,6%551.415

15-19 ani 1,1%2.341

6,6%268.377

2,4%13.929

6,6%289.272

20-29 ani 1,0%2.286

7,7%311.500

1,4%8326

7,0%308.892

30 ani și peste 0,3%654

3,2%12.9376

0,3%1987

3,1%137.655


Contractele colective de muncă sunt, în peste jumătate dintre cazuri, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator: 67,3% în 2010 și 74,8% în 2014. La nivel național, salariații din firmele care beneficiază de un contract colectiv de muncă se regăsesc într-o proporție de 24,3% în 2010 și în scădere cu peste 10 procente (11,7%) în 2014. Salariații cu un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată care nu beneficiază de un contract colectiv de muncă sunt în proporție de 5,2% în 2010 și în creștere cu 8,5% în 2014, provenind în anumite cazuri, din firme de mici dimensiuni, de sub 20 salariați.

Tabel 16. Structura salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după tipul contractului colectiv de muncă

Tipul contractului colectiv de muncă 2010 2014


garantat în plată

Total populație


garantat în plată

Total populație

La nivel național 24,3%53.676

18,5%752.240

11,7%67.413

15,5%679.815

La nivel de ramură 2,5%5.466

7,7%313.384

3,5%20.159

8,6%377.747

La nivel de grup de unitate/regiune

0,2%482

1,2%47.901

0,6%3.579

1,5%64.678

La nivel de întreprindere/unitate sau angajator

67,3%148.533

69,2%2.813.010

74,8%432.078

69,1%3.029.519

Alt tip 0,5%1.084

0,7%109.825

0,9%5.401

0,5%23.836

Fără contract colectiv de muncă

5,2%11.569

2,7%109.825

8,5%48.934

4,8%209.459


81

Analiza la nivelul formelor de proprietate ale întreprinderii, unde se regăsesc salariații remunerați la salariul minim, arată faptul că sectorul privat cuprinde majoritatea persoanelor investigate - 56,2% în 2010 și 83,4% în 2014. În sectorul public lucrau 96.819 salariați în 2010 și 95.887 de persoane în 2014. Structura salariaților din sectorul public s-a păstrat relativ constantă în timp, însă raportat la salariații remunerați la salariul minim, ponderea acestora scade în anul 2014 comparativ cu anul 2010, cu 27,2% pp.

Tabel 17. Structura salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după forma de proprietate a întreprinderii

Forma de proprietate a întreprinderii

2010 2014Diferența 2014-2010



lunar echivalent salariului


plată

Total populație




plată

Total populație




plată

Total populație

Formă de proprietate de stat

43,8%96.819

34,6%1.404.370

16,6%95.887

29,5%1.294.506

-27,2 5,1

Formă de proprietate privată

56,2%123.992

65,4%2.660.086

83,4%481.678

70,5%3.090.549

+27,2 5,1


Potrivit datelor de anchetă culese în luna octombrie 2010, salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată se poziționau preponderent în firme cu forma de proprietate de stat, cu următoarele activități economice: Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (100%); Captarea, tratarea și distribuția apei (82,8%); Cercetare-dezvoltare (84,7%); Activități juridice și de contabilitate (78,6%); Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale (99,3%); Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (100%); Învățământ (97,9%); Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (100%); Activități de asistență socială, fără cazare (92,5%); Activități de creație și interpretare artistică (83,7).

În cazul anchetei derulate în octombrie 2014, salariații remunerați la salariul minim rămân concentrați în aceleași firme cu forma de proprietate de stat, din sectoarele de activitate în care se regăseau și în octombrie 2010, cu singura mențiune că ponderile scad ușor, cu aproape 11% în cazul activităților economice de Învățământ, cu 3,5% pentru Serviciile combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; iar Activitățile de creație și interpretare artistică scad cu aproape 16% în ceea ce privește forma de proprietate de stat. Doar în cazul Cercetării –dezvoltare, procentul salariaților din firme de stat crește la 98%.

Distribuţia geografică a salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în platăÎn octombrie 2010 cei mai mulţi dintre salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim erau repartizaţi relativ echilibrat între cele patru macroregiuni. În octombrie 2014, apar mutaţii în

82

repartiţia geografică a salariaţilor remuneraţi la nivelul salariul minim, observându-se o concentrare clară în Macroregiunea 3 care include regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov. La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de anul anchetei, concentrarea salariaților se constată în Macroregiunea 3.

Tabel 18. Structura salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după macroregiune

Domeniul CAEN 2 digiţi M 1 M 2 M 3 M 42010

Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată

23,4%51.634

29%64.098

26,1%57.646

21,5%47.432

Total salariaţi 24,5%993.775

20,9%850.736

37,1%1.508.132

17,5%711.813

2014Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată

22,6%130.569

25,3%146.244

32,8%189.686

19,2%111.065

Total salariaţi 25,7%1.127.601

19,9%873.929

37,8%165.129

16,5%725.396

Diferența 2014-2010Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată -0,8 -3,7 6,7 -2,3

Total salariaţi +1,2 -1 +0,7 -1Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia geografică a salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după domeniul de activitate CAEN 2 digițiDistribuţia la nivel teritorial a salariaţilor remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în plată, după domeniul de activitate al firmei în care îşi derulau preponderent activitatea, pune în evidenţă o repartiție relativ echilibrată a acestora la data anchetei în anul 2010, în organizaţii din domeniul 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, cu o uşoară creştere pe Macroregiunea 2 (Regiunile Nord-Est şi Sud-Est). Pentru salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim care la data anchetei în anul 2010 lucrau în firme cu coduri CAEN 2 digiţi 80 - Activități de investigații și protecție, 41 - Construcții de clădiri și 81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri, se remarcă o concentrare în Macroregiunea 3 (Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov): 36,4%, 42,1%, respectiv 45,8%. Concentrări importante în Macroregiunea 1 (Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru) se observă pentru salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim care lucrau la momentul anchetei în firme din sectoarele de activitate 16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și sin alte materiale vegetale împletite (35,3%), 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (31,7%) și 88 - Activități de asistență socială (29,3%). În cazul salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim incluşi în ancheta de teren derulată în luna octombrie 2014, concentrările în Macroregiunea 3 îi privesc pe salariaţii care lucrau în firme din 10 - Industria alimentară (33,4%), 41 - Construcții de clădiri (36,2%), 80 - Activități de investigații și protecție (48,0%), 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (52,7%).

83

Tabel 19. Structura pe macroregiuni a salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după domeniul CAEN 2 digiți în care își derulau

preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Domeniul CAEN 2 digiţi M 1 M 2 M 3 M 42010

84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 23,4% 33,1% 22,1% 21,4%

10 - Industria alimentară 24,6% 10,3% 34,4% 30,7%47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 19,4% 33,1% 25,6% 21,9%

88 - Activități de asistență socială, fără cazare 29,3% 26,7% 18,5% 25,5%80 - Activități de investigații și protecție 8,5% 20,4% 36,4% 34,7%46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 31,7% 24,0% 26,9% 17,5%

41 - Construcții de clădiri 27,8% 16,8% 42,1% 13,2%85 - Învățământ 14,1% 41,6% 21,4% 22,9%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 8,1% 49,9% 31,5% 10,5%16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

35,3% 25,4% 8,3% 31,0%

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 30,0% 10,8% 45,8% 13,4%14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 12,4% 40,2% 20,5% 26,9%

201447 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 18,9% 24,9% 31,2% 25,0%

84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 21,8% 32,1% 23,7% 22,4%

10 - Industria alimentară 21,4% 29,7% 33,4% 15,5%41 - Construcții de clădiri 23,1% 20,4% 36,2% 20,3%80 - Activități de investigații și protecție 18,2% 17,0% 48,0% 16,7%46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 25,9% 20,9% 33,1% 20,1%

85 - Învățământ 17,9% 31,6% 26,6% 23,9%43 - Lucrări speciale de construcții 17,8% 25,3% 33,1% 23,8%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 14,8% 22,9% 52,7% 9,6%49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 23,6% 26,5% 31,5% 18,4%16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

34,3% 28,3% 12,2% 25,3%

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 30,7% 18,5% 36,2% 14,7%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia geografică a salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după grupa ocupațională COR 2 digițiCei mai mulţi dintre salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim care la data anchetei în anul 2010 aveau ocupaţii din grupele 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (32,6%) şi 91 - Personal casnic şi de serviciu (34,5%), lucrau în Macroregiunea 3. Muncitorii necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi, precum şi cei din salubritate şi alte categorii de salariaţi necalificaţi lucrau preponderent în firme

84

localizate tot în Macroregiunea 3. Salariații remunerați la nivelul salariului minim și având aceleași ocupații precum cei menționați anterior, erau localizaţi la data anchetei în anul 2014, tot preponderent în Macroregiunea 3. Salariații cu ocupaţii din grupele 53 - Personal de îngrijire (29,9%) erau la data anchetei în anul 2014 majoritari în Macroregiunea 2.

Tabel 20. Structura pe macroregiuni a salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după grupa ocupațională COR 2 digiți în care își

derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi M 1 M 2 M 3 M 42010

53 - Personal de îngrijire 24,7% 31,0% 22,2% 22,2%93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 27,1% 23,0% 29,1% 20,8%

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 16,0% 23,9% 32,6% 27,5%91 - Personal casnic şi de serviciu 24,1% 26,5% 34,5% 14,9%54 - Lucrători în servicii de protecţie 10,8% 30,2% 18,0% 41,1%52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 23,0% 33,8% 26,5% 16,7%92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 27,6% 36,6% 19,1% 16,7%

75 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 35,0% 17,4% 16,0% 31,6%

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 10,6% 58,3% 21,0% 10,1%83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 18,2% 36,2% 29,9% 15,7%

201493 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 25,4% 21,9% 31,9% 20,7%

53 - Personal de îngrijire 21,5% 29,9% 22,8% 25,7%83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 22,3% 27,6% 31,1% 19,0%

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 23,8% 25,6% 30,0% 20,6%54 - Lucrători în servicii de protecţie 16,9% 19,4% 47,0% 16,7%51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 17,5% 24,1% 45,7% 12,7%91 - Personal casnic şi de serviciu 23,2% 30,4% 26,4% 20,0%96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 26,3% 24,2% 29,8% 19,8%72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 19,3% 36,3% 28,9% 15,5%

75 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 23,4% 26,3% 26,6% 23,6%

71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 21,9% 23,6% 36,9% 17,7%33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 17,7% 25,6% 43,4% 13,3%


Indiferent de domeniul de activitate şi de ocupaţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim, practica contractelor de muncă cu program de lucru în timp parţial este caracteristică Macroregiunii 3 şi Macroregiunii 1 (39,1%, respectiv 24,5% din totalul contractelor de muncă de acest tip din aceste macroregiuni).

85

Distribuția geografică a salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după tipul contractului de muncăDin perspectiva salariaților cu contracte pe perioadă determinată, respectiv nedeterminată, care sunt distribuiți în cele patru macroregiuni ale României, se poate constata din tabelul de mai jos că numărul de salariați prezintă o distribuție relativ uniformă la nivelul tuturor macroregiunilor, cu precizarea că cei mai mulți salariați cu contracte pe perioadă determinată se regăseau, în 2010, într-o proporție de 19,6% în Macroregiunea 3, comparativ cu 47,4% în 2014. De asemenea, se poate observa că salariații cu contract pe perioadă determinată se regăseau în proporție de 33,9% în 2010, respectiv de 21,5% în 2014, în cazul Macroregiunii 2.

Tabel 21. Structura pe macroregiuni a salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după tipul contractului de muncă în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Tipul contractului de muncă M 1 M 2 M 3 M 4

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014Durată nedeterminată 23,4% 22,8% 28,7% 25,5% 26,5% 32,3% 21,3% 19,4%Durată determinată 23,0% 16,0% 33,9% 21,5% 19,6% 47,4% 23,5% 15,1%Total 23,4% 22,6% 29,0% 25,3% 26,1% 32,8% 21,5% 19,2%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuția geografică a salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după vechimea în întreprindereÎn octombrie 2010, lucrătorii cu vechime de peste 15 ani, dar și cei cu vechime sub 1 an în întreprindere se regăseau preponderent în Macroregiunea 1 și Macroregiunea 3. În anul 2014 prima categorie se regăsește majoritar în Macroregiunea 2 și Macroregiunea 1, în timp ce lucrătorii cu vechime sub 1 an se situau majoritar în Macroregiunea 3.

Tabel 22. Structura pe macroregiuni a salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după grupe de vechime a salariaților în octombrie 2010, respectiv octombrie

2014Vechimea în întreprindere M 1 M 2 M 3 M 4

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014Sub 1 an 27,1% 23,0% 26,0% 24,0% 28,5% 34,6% 18,5% 18,4%1-5 ani 22,1% 22,1% 30,0% 25,0% 25,6% 34,7% 22,3% 18,3%6-9 ani 22,9% 22,4% 31,3% 26,9% 25,1% 29,6% 20,7% 21,2%10-14 ani 22,2% 25,1% 27,8% 27,5% 26,7% 24,8% 23,3% 22,6%15-19 ani 30,7% 26,3% 22,3% 25,9% 31,4% 23,5% 15,6% 24,2%20-29 ani 45,1% 20,2% 19,0% 27,4% 17,2% 27,0% 18,7% 25,3%30 ani și peste 23,0% 22,0% 8,3% 34,4% 26,0% 32,3% 42,7% 11,3%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în raport cu mărimea întreprinderii Structura salariaţilor investigaţi în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014 arată că majoritatea celor remuneraţi la nivelul salariului minim lucrau în întreprinderi mici şi mijlocii: 78,8% respectiv 83,1%. Comparativ cu întreaga populaţie de salariaţi investigată, observăm

86

că în octombrie 2010 salariații sunt concentraţi în organizaţiile foarte mari, în timp ce în octombrie 2014 întreaga populaţie de salariaţi investigaţi e concentrată în întreprinderile mari și mijlocii.

Tabel 23. Structura salariaţilor investigaţi în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după mărimea întreprinderii

Domeniul CAEN 2 digiţi10-49

salariaţi50-249

salariaţi250-499 salariaţi

500-999 salariaţi

1000 şi peste


44,3%97.744

34,5%76.167

7%15.376

5,8%12.811

8,4%18.712


25,7%1.042.763

11,3%459.987

10,2%413.333

34,4%1.399.286


52,8%304.995

30,3%175.138

6,1%34.841

2,9%16.929

7,9%45.662


27,6%1.209.576

10,2%447.554

9,4%412.959

32,1%1.406.128

Diferența 2014-2010Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată

+8,5 -4,2 -0,9 -2,9 -0,5

Total salariaţi +2,3 +1,9 -1,1 -0,8 -2,3Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuția salariaților după mărimea firmei și domeniul de activitate CAEN 2 digițiUrmărind modul cum se distribuie salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim după domeniul de activitate al organizaţiei şi mărimea acesteia, observăm că în octombrie 2010 salariaţii remuneraţi la salariul minim îşi derulau activitatea, în cel mai mare număr în firme mici din domeniile 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (76,5%), 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (64,8%), 41 - Construcții de clădiri (74,6%) şi 16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite (69,8%). Pentru salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim și investigaţi în luna octombrie 2014 situaţia se prezintă similar din punct de vedere al mărimii organizaţiei în care aceștia erau angajați la data anchetei.

87

Tabel 24. Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după domeniul CAEN 2 digiți și mărimea întreprinderii în care își derulau preponderent

activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Domeniul CAEN 2 digiţi 10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţ

i

500-999 salariaţ

i

1000 şi

peste2010

84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 42,6% 42,7% 4,4% 4,0% 6,3%

10 - Industria alimentară 45,1% 47,7% 5,4% 1,7% 0,1%47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 76,5% 13,7% 3,9% 0,4% 5,6%

88 - Activități de asistență socială, fără cazare 0,4% 30,4% 33,7% 28,0% 7,5%80 - Activități de investigații și protecție 6,1% 54,1% 11,6% 17,5% 10,7%46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 58,4% 32,3% 3,9% 5,4%

41 - Construcții de clădiri 74,6% 22,0% 3,4% 85 - Învățământ 2,3% 0,5% 1,9% 1,4% 93,9%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 64,8% 29,2% 6,0%

16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite

69,8% 26,7% 2,8% 0,7%

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 8,7% 53,9% 10,0% 11,9% 15,5%

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 57,3% 21,8% 7,9% 9,3% 3,7%2014

47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 75,1% 22,2% 2,4% 0,0% 0,2%

84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 53,0% 32,4% 2,6% 4,9% 7,1%

10 - Industria alimentară 43,3% 45,7% 6,3% 3,2% 1,5%41 - Construcții de clădiri 70,0% 25,1% 4,9% 0,1% 80 - Activități de investigații și protecție 19,2% 38,4% 16,0% 9,0% 17,4%46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 66,4% 29,8% 3,4% 0,3% 0,1%

85 - Învățământ 12,0% 1,2% 0,6% 1,3% 84,8%43 - Lucrări speciale de construcții 72,2% 21,1% 6,5% 0,0% 0,1%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 67,3% 26,1% 5,6% 0,8% 0,2%

49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 42,9% 45,2% 10,1% 1,7%


63,2% 35,6% 1,2%

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 37,0% 40,5% 17,1% 2,0% 3,3%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

88

Distribuția salariaților după mărimea firmei și grupa ocupațională COR 2 digițiCei mai mulţi dintre salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim care la data anchetei în anul 2010 aveau preponderent ocupaţii din grupele 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (85,1%), 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (52,3%) şi 92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (53%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici. 22,1% dintre salariaţii cu ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii foarte mari.

La data anchetei în anul 2014, salariaţii cu ocupaţii din grupele 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (69%), 71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni (69,1%), 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi (61,6%) şi 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (65%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici, în timp ce 43% dintre salariaţii remuneraţi la salariul minim ce aveau ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii de dimensiuni foarte mari.

Tabel 25. Salariaţi având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după grupa ocupațională COR 2 digiți și mărimea întreprinderii în care își derulau


Grupa ocupaţională COR 2 digiţi 10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi

500-999 salariaţi

1000 şi

peste2010

53 - Personal de îngrijire 35,0% 38,4% 7,8% 8,6% 10,2%93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

52,3% 34,2% 7,6% 2,5% 3,3%

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 36,8% 38,7% 10,3% 7,3% 6,9%

91 - Personal casnic şi de serviciu 31,4% 31,0% 10,0% 5,5% 22,1%54 - Lucrători în servicii de protecţie 28,7% 48,1% 3,4% 16,3% 3,5%52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 85,1% 9,2% 4,0% 1,7% 92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 53,0% 30,1% 10,0% 3,0% 4,0%

75 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

72,0% 21,5% 2,6% 1,1% 2,7%

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 56,5% 33,3% 1,4% 1,6% 7,3%

83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 49,9% 33,9% 2,0% 14,2%

2014 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

54,0% 35,6% 5,9% 1,7% 2,9%

53 - Personal de îngrijire 39,0% 30,2% 7,1% 9,5% 14,1%83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 51,5% 38,7% 7,6% 1,1% 1,1%

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 69,0% 25,0% 3,9% 1,5% ,7%54 - Lucrători în servicii de protecţie 23,1% 35,5% 14,4% 7,1% 19,9%51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 65,0% 23,2% 4,3% 2,2% 5,4%

89

91 - Personal casnic şi de serviciu 27,6% 19,8% 6,6% 3,0% 43,0%96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 47,1% 27,0% 6,1% 3,5% 16,2%

72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 60,7% 32,5% 3,1% 2,9% 0,8%


57,6% 34,5% 4,9% 0,4% 2,7%

71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 69,1% 24,8% 3,8% 1,0% 1,3%

33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 61,6% 26,8% 1,6% 2,1% 7,9%


Distribuția salariaților după mărimea firmei și programul de lucru al salariatuluiIncidenţa contractelor de muncă cu program de lucru cu timp parţial este redusă în firmele foarte mari. Aproximativ o zecime (9,8%) din totalul salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim în octombrie 2010 care aveau un program de lucru cu timp parţial lucrau în întreprinderi foarte mari. Peste trei sferturi (77,7%) din aceste contracte erau deţinute de salariaţi remuneraţi la salariul minim din organizaţii de dimensiuni mici şi medii raportat la numărul de salariați. În cazul anchetei derulate în luna octombrie 2014, 85,1% dintre salariaţii remuneraţi la salariul minim care aveau contract de lucru cu timp parţial lucrau în organizaţii de dimensiuni mici şi medii, sub 250 de salariaţi. Ponderea salariaţilor cu contract de muncă cu timp parţial care lucrau în octombrie 2014 în organizaţii foarte mari este similară cu valoarea înregistrată în octombrie 2010 (10%).

Distribuția salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după mărimea firmei și tipul contractului de muncăStructura salariaților după tipul contractului de muncă arată că salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată care au un contract de muncă cu perioadă determinată de timp se regăseau în firmele de mici și medii dimensiuni, între 10-49 salariați ( 32,6% în 2010 și 39,6% în 2014) și în firme de dimensiuni medii cu 50-249 salariați (30,7% în 2010 și 23,1% în 2014). Salariații care au un contract pe perioadă nedeterminată lucrează în proporție de 45,1% în 2010 și de 53,3% în 2014 în firme de mici dimensiuni (10-49 salariați).

Tabel 26. Salariați având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după tipul contractului de muncă și mărimea întreprinderii în care își derulau preponderent activitatea în

octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Tipul

contractului de muncă 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250-499 salariaţi

500-999 salariaţi 1000 şi peste

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014Durată

nedeterminată45,1% 53,3% 34,7% 30,6% 6,5% 5,8% 5,2% 2,9% 8,5% 7,4%


32,6% 39,6% 30,7% 23,1% 13,2% 11,3% 15,3% 4,6% 8,1% 21,4%


90

Distribuția salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după mărimea firmei și vechimea întreprindereDistribuția salariaților după mărimea întreprinderii și după vechimea în muncă arată că 53,9% în 2010 și 62,2% în 2014 dintre salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată aveau o vechime în întreprindere de sub în 1 an și se regăseau în firme de mici dimensiuni, de 10-49 salariați, urmați de salariații cu o vechime cuprinsă între 1-5 ani de muncă. Structura salariaților după vechimea în muncă arată o distribuție a celor cu experiență de până în 10 ani în firmele de mici dimensiuni, urmate de firmele medii (50-249 de salariați), așa cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabel 27. Salariați având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după grupe de vechime în întreprindere și mărimea întreprinderii în care își derulau preponderent

activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Vechimea în întreprindere

10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250-499 salariaţi 500-999 salariaţi

1000 şi peste

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014Sub 1 an 53,9% 62,2% 28,8% 24,4% 9,7% 7,2% 4,4% 2,4% 3,2% 3,8%1-5 ani 44,3% 53,2% 35,9% 32,7% 6,3% 6,3% 5,7% 2,4% 7,8% 5,3%

6-9 ani 37,8% 46,3% 33,6% 32,3% 8,0% 5,5% 7,7% 4,1% 12,9% 11,8%

10-14 ani 39,4% 46,5% 39,1% 29,4% 5,0% 4,4% 7,3% 6,1% 9,1% 13,6%

15-19 ani 26,8% 42,4% 21,6% 22,9% 4,4% 2,0% 6,9% 2,4% 40,3% 30,3%

20-29 ani 25,5% 24,5% 30,4% 20,9% 1,4% 1,5% 1,7% 2,9% 40,9% 50,3%

30 ani și peste 26,6% 19,4% 59,5% 30,4% 4,9% 4,0% 9,0% 46,1%


Distribuția salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după domeniul de activitate CAEN la 2 digiți și vechimea în întreprindere

Vechimea în întreprindere este determinată de profilul activității economice din unitatea în care salariatul lucra la data anchetei. În octombrie 2010, salariații cu vechime de sub 1 an se regăseau în proporție de 47,5% în domeniul Construcții de clădiri și în Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri de 35,7% (în 2010). Salariații cu o vechime la locul de muncă cuprinsă între 1-5 ani se regăseau în întreprinderi din Industria alimentară (70,8%), Activități de investigații și protecție (70,6%), Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (67,2%). În anul 2014, salariații din Activitățile de investigații și protecție se regăseau în proporție de 71,0% în Restaurante și alte activități de servicii de alimentație în proporție de 68,7%, iar în Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte în proporție de 66,4%. Unitățile din sectorul Învățământ reuneau salariați care sunt remunerați cu salariul minim brut, cu o vechime cuprinsă între 10-14 ani în proporție de 12,1% (octombrie 2010), comparativ cu 14,8% în 2014. Pentru organizațiile din același sector de activitate economică, ponderea salariaților cu o vechime în întreprindere cuprinsă între 15-19 ani, reprezenta 10,2% în 2010 și 13,7% în 2014 .

91

Tabel 28. Salariați având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, după domeniul CAEN 2 digiți și pe grupe de vechime în întreprinderea în care își derulau preponderent

activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Domeniul CAEN 2 digiţi Vechimea în întreprindere

Sub 1 an

1-5 ani

6-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-29 ani

30 ani și

peste2010

84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public

8,9% 57,0% 18,6% 13,6% 1,0% 0,6% 0,2%

10 - Industria alimentară 15,1% 70,8% 9,7% 4,3% 0,2%47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor

22,3% 62,3% 10,8% 2,7% 1,0% 0,9% 0,1%

88 - Activități de asistență socială, fără cazare

11,2% 51,6% 27,9% 9,2% 0,3%

80 - Activități de investigații și protecție

26,5% 70,6% 2,5% 0,2% 0,2%

46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

19,0% 66,2% 10,8% 3,7% 0,1% 0,2%

41 - Construcții de clădiri 47,5% 49,7% 2,2% 0,6%85 - Învățământ 4,1% 48,6% 21,7% 12,1% 10,2% 3,3%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

12,2% 67,2% 9,1% 10,7% 0,7% 0,2%

16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și sin alte materiale vegetale împletite

19,2% 66,2% 9,5% 5,2%

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri

35,7% 58,5% 1,0% 0,8% 1,2% 2,3% 0,4%

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

28,5% 46,0% 9,8% 4,8% 5,7% 5,1%

201447 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor

18,1% 58,0% 11,8% 7,2% 2,5% 1,5% 0,9%


6,4% 38,9% 26,9% 23,6% 2,5% 1,4% 0,2%

10 - Industria alimentară 15,7% 51,5% 17,6% 9,2% 4,8% 1,1%41 - Construcții de clădiri 39,4% 50,1% 6,7% 2,5% 1,3% 0,0%80 - Activități de investigații și protecție

18,9% 71,0% 8,8% 0,9% 0,2% 0,1%


20,1% 60,5% 13,2% 4,6% 1,5% 0,1%

85 - Învățământ 5,2% 25,9% 23,3% 14,8% 13,7% 13,9% 3,2%43 - Lucrări speciale de construcții 35,6% 55,6% 7,1% 1,1% 0,5%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

17,2% 68,7% 9,4% 2,4% 1,9% 0,4%

49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte

17,1% 60,5% 14,1% 6,5% 1,8% 0,1%

16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale

14,2% 58,5% 13,4% 10,7% 2,2% 0,7% 0,3%

92

împletite14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

22,5% 66,4% 5,4% 2,0% 0,5% 2,8% 0,3%


Distribuția salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după domeniul de activitate CAEN la 2 digiți și tipul contractului de muncăÎn ceea ce privește distribuția salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată din octombrie 2010, respectiv 2014 pe tipuri de contracte, se poate constata din tabelul de mai jos că majoritatea salariaților (peste 90%) cu contracte pe perioade nedeterminate de timp se regăseau în toate întreprinderile vulnerabile care desfășoară activități economice. Salariații cu contracte pe perioadă determinată erau întâlniți în firmele cu activități economice din domeniile Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (8,7% în 2010 comparativ cu 4,4% în 2014), Construcții de clădiri (10,7% în 2010 și 9,9% în 2014), urmate de Activitățile de asistență socială, fără cazare, cu valori mai relevante în 2010 de 11,1%.

Tabel 29. Salariați remunerați la salariul minim pe economie, după tipul contractului de muncă și domeniul CAEN 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv

octombrie 2014

Domeniul CAEN 2 digiţi Duratănedeterminată



91,3% 8,7%

10 - Industria alimentară 99,6% 0,4%47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor

96,9% 3,1%

88 - Activități de asistență socială, fără cazare 88,9% 11,1%80 - Activități de investigații și protecție 97,0% 3,0%46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

95,3% 4,7%

41 - Construcții de clădiri 89,3% 10,7%85 - Învățământ 96,8% 3,2%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 96,3% 3,7%16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și sin alte materiale vegetale împletite

99,7% 0,3%

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 89,9% 10,1%14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 95,5% 4,5%


98,7% 1,3%


95,6% 4,4%

10 - Industria alimentară 98,0% 2,0%41 - Construcții de clădiri 90,1% 9,9%80 - Activități de investigații și protecție 97,4% 2,6%46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

99,1% 0,9%

85 - Învățământ 95,8% 4,2%

93

43 - Lucrări speciale de construcții 98,3% 1,7%56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 99,8% 0,2%49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 99,9% 0,1%16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și sin alte materiale vegetale împletite

99,5% 0,5%

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 99,0% 1,0%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în total salariaţi (după codul CAEN şi grupa ocupaţională în care îşi derulau preponderent activitatea)În cazul anchetei derulate în octombrie 2010 observăm că deşi salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim din sectorul de activitate 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor reprezintă o pondere importantă în totalul acestora, ei se regăsesc doar în procent de 6,3% în totalul salariaţilor ce activează în acest domeniu CAEN. Salariaţii remuneraţi la salariul minim din sectorul 88 - Activități de asistență socială, fără cazare, reprezintă peste 50% din totalul salariaţilor din acest sector, ceea ce arată că există un nivel scăzut al salarizării în activităţile de asistenţă socială.

În octombrie 2014 se observă că deşi salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim lucrau în număr ridicat în firme din sectoarele de activitate 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor şi 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, ponderea lor în total salariaţi ce lucrau în firmele din aceleaşi sectoare de activitate este sub 20%. Ponderea salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim din Industria alimentară în total salariaţi din industria alimentară reprezintă mai mult de un sfert. Este îngrijorător faptul că deşi ponderea salariaţilor remuneraţi la salariul minim din sectorul de activitate 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație în total salariaţi remuneraţi la nivelul salariului minim este de doar 2,8%, acești salariați vulnerabili reprezintă 42,6% în totalul salariaţilor din acest domeniu economic.

Tabel 30. Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în total salariaţi cuprinşi în anchetă după domeniul CAEN 2 digiţi în care îşi derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi %2010

84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 24,310 - Industria alimentară 13,947 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 6,388 - Activități de asistență socială, fără cazare 50,980 - Activități de investigații și protecție 8,246 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 3,541 - Construcții de clădiri 5,085 - Învățământ 1,756 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 11,816 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 14,6

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 18,314 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 3,3

94

201447 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor 18,484 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public 19,310 - Industria alimentară 25,741 - Construcții de clădiri 28,980 - Activități de investigații și protecție 32,046 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete 14,385 - Învățământ 7,943 - Lucrări speciale de construcții 31,256 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație 42,649 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 18,416 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite 29,2

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 8,7Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Efectuând aceeași analiză a salariaților remunerați la nivelul salariului minim, dar de această dată pe ocupații COR 2 digiți în care aceștia lucrează preponderent, constatăm că în octombrie 2010 cei din grupa ocupaţională 53 - Personal de îngrijire sunt cei mai vulnerabili reprezentând aproape jumătate din totalul salariaţilor cu această ocupaţie. În octombrie 2014, se observă că salariaţii ce deţin ponderi importante în total salariaţi remuneraţi la nivelul salariului minim, după grupa ocupaţională sunt şi cei ce prezintă cele mai însemnate ponderi în total salariaţi din ocupaţiile respective. Excepţie fac salariaţii remuneraţi la salariul minim din grupele ocupaţionale 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi și 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi.

Tabel 31. Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în salariaţi cuprinşi în anchetă după grupa ocupaţională COR 2

digiţi în care îşi derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Denumirea Grupei ocupaţionale COR 2 digiţi %2010

53 - Personal de îngrijire 48,393 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

16,6

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 20,091 - Personal casnic şi de serviciu 18,554 - Lucrători în servicii de protecţie 6,552 - Lucrători în domeniul vânzărilor 4,492 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 24,675 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

5,5

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 5,983 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 1,9

201493 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 27,4

53 - Personal de îngrijire 46,983 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 17,952 - Lucrători în domeniul vânzărilor 19,7

95

54 - Lucrători în servicii de protecţie 29,051 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 29,991 - Personal casnic şi de serviciu 37,496 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 29,772 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 9,875 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 17,1

71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 16,833 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 8,2


Pentru anul 2010, analizând ponderea salariaților remunerați la nivelul salariului minim după ocupațiile în care își derulau preponderent activitatea și după timpul de muncă, în total salariați din ocupațiile respective pe tipuri de programe de muncă, observăm că ponderea salariaților remunerați la salariul minim din grupa 92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit cu program de lucru cu timp parțial reprezintă peste jumătate (65%) în total salariaţi cu contracte cu timp parțial din aceeași ocupație.

În anul 2014, contractele de muncă cu timp parțial remunerate la nivelul salariului minim din totalul contractelor cu timp parțial de muncă din ocupația 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile, reprezintă 57,56%.

Tabel 32. Ponderea salariaților remunerați la salariul minim în salariați cuprinși în anchetă după grupa ocupațională COR 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea, în funcție de programul

de lucru în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Denumirea Grupei ocupaţionale COR 2 digiţi Program

de lucru în timp

complet

Program de lucru în

timp parțial

201053 - Personal de îngrijire 5,8 10,893 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 16,3 34,196 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 19,9 26,091 - Personal casnic şi de serviciu 17,0 38,954 - Lucrători în servicii de protecţie 6,4 8,652 - Lucrători în domeniul vânzărilor 4,4 5,392 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 23,4 65,075 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 5,2 28,951 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 5,8 10,883 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 1,8 9,0

201493 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 26,4 53,153 - Personal de îngrijire 47,0 32,183 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 16,5 57,652 - Lucrători în domeniul vânzărilor 20,2 14,154 - Lucrători în servicii de protecţie 28,0 57,2

96

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 26,9 53,291 - Personal casnic şi de serviciu 36,3 45,496 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 29,1 41,272 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 9,5 35,075 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 16,3 52,771 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 16,1 46,333 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 7,6 13,7


Ponderea salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în total salariați (după vechimea în întreprindere și tipul contractului de muncă)

Tabel 33. Ponderea salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în total salariați cuprinși în anchetă după tipul contractului de muncă, în octombrie 2010,

respectiv octombrie 2014Tipul contractului de muncă % %

2010 2014Durată nedeterminată 5,2% 13,1%Durată determinată 12,9% 14,2%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Tabel 34. Ponderea salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în total salariați cuprinși în anchetă după grupe de vechime în întreprinderea în care își derulau

preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Vechimea în întreprindere % %

2010 2014Sub 1 an 9,7% 25,6%1-5 ani 7,0% 17,7%6-9 ani 4,5% 9,2%10-14 ani 3,7% 7,5%15-19 ani 0,8% 4,8%20-29 ani 0,7% 2,6%30 ani și peste 0,5% 1,4%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

2.2.Caracteristici economice ale locului de muncă pentru salariații având un câştig salarial brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată

97

Astfel, în vederea profilării salariaţilor cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată, au fost selectaţi salariaţii ale căror câştiguri brute lunare se regăsesc în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor (decila 1) pentru ancheta din oct. 2010, iar pentru cea din oct. 2014 au fost selectaţi salariaţii care se regăsesc în decilele inferioare 1 şi 2 ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor.

Tabel 35. Caracteristici ale salariului minim brut pe țară și ale numărului de salariați care au câștigul salarial brut în decila/decilele inferioară a distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților și ale tuturor salariaților investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

Valoarea salariului minim

brut

Număr de salariaţi care au câştigul salarial brut în decila/decilele inferioară a distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor

salariaţilor

Număr total de salariaţi

2010 2014 2010(decila inferioară)

2014(primele 2 decile inferioare)

2010 2014

600 900 406.552 889.604 4.064.456 4.385.055

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției sociale și Persoanelor Vârstnice; Institutul Naţional de Statistică, ASC,2010, 2014.

Domeniul de activitate CAEN 2 digiţiPotrivit datelor de anchetă din luna octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se poziţionau preponderent în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiţi - 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (24,2%). La mare distanţă de salariaţii din organizaţiile din acest sector de activitate se aflau cei din următoarele domenii CAEN 2 digiţi:85 – Învăţământ (8,6%), 10 - Industrie alimentară (7,2%) şi 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (6,1%) (Tabel 36). Aceste domenii de activitate CAEN 2 digiţi se păstrează oarecum şi atunci când ne raportăm la toată populaţia de salariaţi, dar apar şi alte sectoare economice în care erau concentraţi salariaţii vulnerabili: 85 - Învăţământ (9,4%), 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (7,7%), 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (5,8%), 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (5,3%). (Anexa 2)

În cazul anchetei derulate în octombrie 2014, salariaţii care lucrau în firme din sectoarele de activitate ce concentrau majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, prezintă ponderi mult mai echilibrate între următoarele domenii de activitate: 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (9,0%), 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (7,1%), 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (6,9%) (Tabel 36). Pentru ansamblul salariaţilor din 2014, concentrările sunt prezente în următoarele domenii: 85 - Învăţământ (8,4%), 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (6,7%) şi 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (6%) (Anexa 2).

98

Tabel 36. Ponderea salariaților care au câștigul salarial brut în decila/decilele inferioare a distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după principalele domenii de activitate CAEN 2

digiți în care își derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi Număr

salariaţi%

201084 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 98390 24,285 - Învăţământ 34802 8,610 - Industria alimentară 29241 7,247 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 24835 6,141 - Construcţii de clădiri 19005 4,780 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 16645 4,146 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 15204 3,756 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 12838 3,2

201447- Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 79706 9,080 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 73907 8,310 - Industria alimentară 63420 7,184 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 61587 6,946 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 53457 6,041 - Construcţii de clădiri 52557 5,956 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 44751 5,085 - Învăţământ 43891 4,949 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 40135 4,543 - Lucrări speciale de construcţii 39077 4,4Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Grupa ocupaţională COR 2 digiţiPotrivit datelor de anchetă din luna octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau preponderent ocupaţii din următoarele grupe ocupaţionale 2 digiţi: 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (20,9%) şi 53 - Personal de îngrijire (20,2%). Ambele grupe ocupaţionale solicită un nivel de studii corespunzător studiilor generale şi medii. La mare distanţă se plasează 91 - Personal casnic şi de serviciu (9,8%) şi 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (9,7%). Se remarcă faptul că pentru toate ocupaţiile în care se regăseau preponderent salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în octombrie 2010, nivelul de studii nu depăşeşte nivelul mediu. (Tabel 37). Grupele de ocupaţii care concentrează cea mai mare parte a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se păstrează şi atunci când ne raportăm la toată populaţia, respectiv 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (6,7%), 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi (6,4%) şi 81 - Operatori la maşini şi instalaţii (6,4%), 83 – Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (5,9%). (Anexa 2)

În cazul anchetei din octombrie 2014, analiza datelor pune în evidenţă faptul că salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau ocupaţii din grupa 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

99

(16,7%). Apoi la mare distanţă se plasează grupele ocupaţionale 54 - Lucrători în servicii de protecţie (9,1%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (8%) şi 51 – Lucrători în domeniul serviciilor personale (8%), etc. (Tabel 37). Oricum, se poate menţiona că distribuţia între aceste grupe ocupaţionale este mult mai echilibrată comparativ cu momentul anchetei din octombrie 2010. Pentru ansamblul salariaţilor aceluiaşi an, concentrările sunt prezente în ocupaţiile 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (8,9%), 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi (6,4%) şi 81 - Operatori la maşini şi instalaţii (5,8%).

Tabel 37. Ponderea salariaților care au câștigul salarial brut în decila/decilele inferioare a distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după principalele grupe ocupaționale COR 2 digiți

în care își derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014Denumirea Grupei ocupaţionale COR 2 digiţi Număr

salariaţi%

201093 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

84803 20,9

53 - Personal de îngrijire 82163 20,291 - Personal casnic şi de serviciu 39678 9,896 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 39563 9,754 - Lucrători în servicii de protecţie 18763 4,651 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 17252 4,252 - Lucrători în domeniul vânzărilor 15810 3,975 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

15556 3,8

92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 12847 3,283 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 10785 2,7


148980 16,7

54 - Lucrători în servicii de protecţie 80683 9,183 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 71097 8,052 - Lucrători în domeniul vânzărilor 71031 8,051 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 63831 7,253 - Personal de îngrijire 63128 7,191 - Personal casnic şi de serviciu 42805 4,896 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 41168 4,675 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

40331 4,5

72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 40255 4,571 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 34318 3,9


Felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi în timp parţial)Analiza salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, după timpul de muncă evidenţiază o concentrare a acestora în contractele de muncă cu timp complet de lucru (peste 90%), indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014. Această structură a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se păstrează şi la

100

nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014 (chiar peste 95%).

Tabel 38. Structura salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților și a întregii populații de

salariați, investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după felul contractului de muncă2010

Felul contractului de muncă

Salariaţi din decila inferioară


%

Total salariaţi Total salariaţi%

Program de lucru în timp complet

389765 95,9 3958169 97,4

Program de lucru în timp parţial

16787 4,1 106287 2,6

Total 406552 100,0 4064456 100,02014

Felul contractului de muncă

Salariaţi din decilele inferioare


inferioare %

Total salariaţi Total salariaţi%


811874 91,3 4207176 95,9


77730 8,7 177879 4,1

Total 889604 100,0 4385055 100,0Diferenţă 2014-2010


+108,3%(creştere cu 108,3% sau creştere de 2,08

ori)

-4,6 pp.(scădere cu 4,6

puncte procentuale)

+6,3%(creştere cu 6,3%

sau creştere de 1,06 ori)

-1,5 pp.(scădere cu 1,5

puncte procentuale)


+363,0(creştere cu 363,0% sau creştere de 4,63

ori)

+4,6 pp.(creştere cu 4,6

puncte procentuale)


ori)

+1,5 pp.(creştere cu 1,5

puncte procentuale)

Total +118,8%(creştere cu 118,8% sau creştere de 2,2

ori)


ori)Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, după domeniul de activitate CAEN 2 digiţi şi felul contractului de muncă (timp complet şi timp parţial)Pe domenii de activitate CAEN 2 digiţi în care lucrau preponderent salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în octombrie 2010, se observă că doar pentru sectorul de activitate 85 – Învăţământ contractele de muncă cu timp parţial depăşesc uşor 9% (9,2%) din totalul contractelor de muncă din acest sector.

În schimb, la nivelul anchetei din octombrie 2014 se constată mai multe domenii de activităţi în care lucrează preponderent salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, având program de lucru cu timp parţial, respectiv în următoarele sectoare: 56 - Restaurante şi alte

101

activităţi de servicii de alimentaţie (25,9%), 49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte (15,4%) şi 10 – Industrie alimentară (9,7%).

Tabel 39. Structura salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, investigați în octombrie 2010,

respectiv octombrie 2014, după domeniul de activitate CAEN 2 digiți și felul contractului de muncă2010

Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi

Program de lucru complet

Program de lucru parţial

Total (N)

84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 99,8% 0,2%

98390

85 - Învăţământ 90,8% 9,2% 3480210 - Industria alimentară 98,6% 1,4% 2924147 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 92,0% 8,0%

24835

41 - Construcţii de clădiri 97,7% 2,3% 1900580 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 99,8% 0,2% 1664546 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 94,7% 5,3%

15204

56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 96,5% 3,5%

12838

Total (N) 2509602014


Program de lucru complet


Total (N)

47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 93,8% 6,2% 7970680 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 94,5% 5,5% 7390710 - Industria alimentară 90,3% 9,7% 6342084 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 99,6% 0,4% 6158746 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 93,7% 6,3% 5345741 - Construcţii de clădiri 92,1% 7,9% 5255756 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 74,1% 25,9% 4475185 - Învăţământ 91,9% 8,1% 4389149 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 84,6% 15,4% 4013543 - Lucrări speciale de construcţii 93,4% 6,6% 39077Total (N) 552488


Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, după grupa ocupaţională COR 2 digiţi şi felul contractului de muncă (timp complet şi timp parţial)După grupa ocupaţională COR 2 digiţi în care se regăsesc salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor la data anchetei în 2010, contractele de muncă cu timp complet de muncă reprezintă în general peste 90%. Doar pentru grupa ocupaţională 83 - Conducători de vehicule

102

şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile, contractele de muncă cu timp complet reprezintă puţin peste 85% (85,6%) din totalul contractelor de muncă pentru aceste sector. Pentru ocupaţiile din grupa 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (14,4%), ponderea contractelor de muncă cu timp parţial de muncă depăşeşte 10% din totalul contractelor de muncă (după felul contractului de muncă).

La data anchetei derulate în octombrie 2014, după grupa ocupaţională COR 2 digiţi în care se regăsesc salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, contractele cu timp complet reprezintă în general peste 90% din totalul contractelor (după felul contractului de muncă) pentru numeroase grupe ocupaţionale. Sunt şi unele grupe pentru care ponderea contractelor de muncă cu timp parţial de muncă depăşeşte 10%: 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (16,1%), 91 - Personal casnic şi de serviciu (13,2%) şi 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (10,7%).

Tabel 40. Structura salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, investigați în octombrie 2010,

respectiv octombrie 2014, după grupa ocupațională COR 2 digiți și felul contractului de muncă2010

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi Program de lucru complet


Total (N)

93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 97,3% 2,7%

84803

53 - Personal de îngrijire 99,9% 0,1% 8216391 - Personal casnic şi de serviciu 90,2% 9,8% 3967896 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 97,7% 2,3% 3956354 - Lucrători în servicii de protecţie 96,3% 3,7% 1876351 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 96,6% 3,4% 1725252 - Lucrători în domeniul vânzărilor 96,1% 3,9% 1581075 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 96,0% 4,0%

15556

92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 95,4% 4,6%

12847

83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 85,6% 14,4%

10785

Total (N) 3372202014

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi Program de lucru

completProgram de lucru parţial

Total (N)

93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 92,3% 7,7% 14898054 - Lucrători în servicii de protecţie 95,1% 4,9% 8068383 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 89,3% 10,7% 7109752 - Lucrători în domeniul vânzărilor 93,6% 6,4% 7103151 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 83,9% 16,1% 6383153 - Personal de îngrijire 99,6% 0,4% 6312891 - Personal casnic şi de serviciu 86,8% 13,2% 4280596 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 94,3% 5,7% 4116875 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 94,0% 6,0% 40331

103

72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 96,4% 3,6% 4025571 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 94,8% 5,2% 34318Total (N) 697627


Tipul contractului de muncă, vechimea în întreprindere, tipul contractului colectiv de muncă şi forma de proprietatea întreprinderiiÎn continuare au fost efectuate analize comparative la nivelul anilor 2010 şi 2014, pe variabilele legate de tipul contractului de muncă, vechimea în întreprindere a salariatului, forma de proprietate a unităţii sau întreprinderii, precum şi după tipul contractului colectiv de muncă. În intervalul comparativ de aproximativ patru ani, se constată creşteri ale structurii salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, de la 406.552 de persoane în 2010 la 889.604 de persoane în 2014, respectiv o creştere de 2,2 ori, pe fondul creşterii numărului total de salariaţi cu 7,9%.

După tipul contractului de muncă (cu durată determinată şi nedeterminată)Din salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, 94,8% aveau în 2010 contract cu perioadă nedeterminată, comparativ cu 96,6% în octombrie 2014. Astfel, se poate observa din tabelul de mai jos că majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor au contract de muncă pe perioadă nedeterminată.


salariați, investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după tipul contractului de muncă2010

Tipul contractului de muncă



%

Total salariaţi

Total salariaţi

%Durată nedeterminată 385398 94,8 3956383 97,3Durată determinată 21154 5,2 108074 2,7Total 406552 100,0 4064456 100,0

2014Tipul contractului de muncă



inferioare %

Total salariaţi

Total salariaţi

%Durată nedeterminată 859535 96,6 4246680 96,8Durată determinată 30069 3,4 138375 3,2Total 889604 100,0 4385055 100,0

Diferenţă 2014-2010Durată nedeterminată +123,0% +1,8 pp. +7,3% -0,5 pp.Durată determinată +42,1% -1,8 pp. +28% +0,5 pp.Total +118,8% +7,9%


104

Pentru a caracteriza salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor pe grupe de vechime, se poate constata din tabelul de mai jos, că în proporţie de 15,9% în 2010, respectiv 18,7% în 2014, aceşti salariaţi au experienţă sub un an în întreprindere. Valorile cele mai relevante sunt înregistrate de salariaţii cu vechimea în întreprindere cuprinsă între 1-5 ani, unde se regăsesc în proporţie de 56,7% din salariaţii din 2010 şi 54,1% din salariaţii din 2014. Şi la nivelul tuturor salariaţilor, cele mai mari ponderi se regăsesc tot în cazul celor care au o vechime în întreprindere cuprinsă între 1-5 ani, indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014 (46% în 2010 şi 40,3% în 2014).


salariați, investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după vechimea în întreprindere2010

Vechimea în întreprindere


Salariaţi din decila inferioară %

Total salariaţi

Total salariaţi

%

Sub 1 an 64579 15,9 389620 9,61-5 ani 230646 56,7 1870745 46,06-9 ani 56622 13,9 646117 15,910-14 ani 32575 8,0 448722 11,015-19 ani 10964 2,7 268377 6,620-29 ani 8776 2,2 311500 7,730 ani şi peste 2391 0,6 129376 3,2Total 406552 100,0 4064456 100,0

2014Vechimea în întreprindere


Salariaţi din decilele inferioare %

Total salariaţi

Total salariaţi

%Sub 1 an 166088 18,7 457807 10,41-5 ani 481042 54,1 1767433 40,36-9 ani 133319 15,0 872581 19,910-14 ani 66637 7,5 551415 12,615-19 ani 22258 2,5 289272 6,620-29 ani 15260 1,7 308892 7,030 ani şi peste 5001 0,6 137655 3,1Total 889604 100,0 4385055 100,0

Diferenţe 2014-2010Sub 1 an +157,2% +2,8 pp. +17,5% +0,8 pp.1-5 ani +108,6% -2,6 pp. -5,5% -5,7 pp.Total +118,8% +7,9%


După tipul contractului colectiv de muncă (la nivel naţional, la nivel de ramură, la nivel de grup de unităţi/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip, fără contract de muncă)Contractele colective de muncă sunt, în peste jumătate dintre cazuri, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator: 65,1% în 2010 şi 75% în 2014. La nivel naţional, salariaţii

105

din firme care beneficiază de un contract colectiv de muncă se regăsesc într-o proporţie de 18,5% în 2010 şi 15,5% în 2014 (în scădere). Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care nu beneficiază de un contract colectiv de muncă sunt în proporţie de 5,1% în 2010 şi de 7,7% în 2014 (în creştere).


salariați, investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după tipul contractului colectiv de muncă

2010Tipul contractului colectiv de muncă



Total salariaţi

Total salariaţi %

La nivel naţional 95655 23,5 752240 18,5La nivel de ramură 21771 5,4 313384 7,7La nivel de grup de unităţi/regiune

2119 0,5 47901 1,2


264487 65,1 2813010 69,2

Alt tip 1867 0,5 28095 0,7Fără contract colectiv de muncă

20652 5,1 109825 2,7

Total 406552 100,0 4064456 100,0

2014Tipul contractului colectiv de muncă



Total salariaţi

Total salariaţi %

La nivel naţional 106105 11,9 679815 15,5La nivel de ramură 34569 3,9 377747 8,6La nivel de grup de unităţi/regiune

5477 0,6 64678 1,5


667477 75,0 3029519 69,1

Alt tip 7715 0,9 23836 0,5Fără contract colectiv de muncă

68261 7,7 209459 4,8

Total 889604 100,0 4385055 100,0Diferenţă 2014-2010

La nivel naţional +10,9% -11,6 pp. -9,6% -3,0 pp.Fără contract colectiv de muncă

+230,5% +2,6 pp. +90,7% +2,1 pp.

Total +118,8% +7,9%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

După forma de proprietate a întreprinderii (formă de proprietate de stat şi privată)Pe forme de proprietate a întreprinderii unde se regăsesc salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, sectorul privat cuprinde majoritatea salariaţilor 59,3% în 2010 şi 84,6% în 2014.

106

În sectorul public se regăsesc165.598 salariaţi în 2010 şi în scădere în 2014 (137.430 de persoane). Structura salariaţilor din sectorul public s-a păstrat relativ constantă în timp, însă raportat la salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, procentual în 2010 se înregistrau 40,7%, fiind în scădere accentuată în 2014 (15,4%).

Tabel 44. Structura salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților și a întregii populații de salariați, investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după forma de proprietatea

întreprinderii2010




Total salariaţi

Total salariaţi %


165598 40,7 1404370 34,6


240954 59,3 2660086 65,4

Total 406552 100,0 4064456 100,02014




Total salariaţi

Total salariaţi %


137430 15,4 1294506 29,5


752174 84,6 3090549 70,5

Total 889604 100,0 4385055 100,0Diferenţă 2014-2010


-17,0% -25,3 pp. -7,8% -5,1 pp.


+212,2% +25,3 pp. +16,2% +5,1 pp.

Total +118,8% +7,9%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia geografică a salariaţilorÎn octombrie 2010, cei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor erau repartizaţi relativ echilibrat între cele patru macroregiuni. În octombrie 2014, apar mutaţii în repartiţia geografică a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi se observă o concentrare mai pregnantă în Macroregiunea 3 care include regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov (37,8%). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, concentrarea salariaţilor se constată în Macroregiunea 3.


salariați, investigați în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după macroregiune2010

Macroregiunea Salariaţi din decila Salariaţi din decila Total Total

107

inferioară inferioară % salariaţi salariaţi %

Macroregiunea 1 102925 25,3 993775 24,5Macroregiunea 2 113833 28,0 850736 20,9Macroregiunea 3 106970 26,3 1508132 37,1Macroregiunea 4 82823 20,4 711813 17,5Total 406552 100,0 4064456 100,0

2014

MacroregiuneaSalariaţi din decilele

inferioare Salariaţi din decilele

inferioare %Total

salariaţiTotal

salariaţi %

Macroregiunea 1 219385 24,7 1127601 25,7Macroregiunea 2 225582 25,4 873929 19,9Macroregiunea 3 286717 32,2 1658129 37,8Macroregiunea 4 157919 17,8 725396 16,5Total 889604 100,0 4385055 100,0

Diferenţă 2014-2010Macroregiunea 1 +113,2% -0,6 pp. +13,5% +1,2 pp.Macroregiunea 2 +98,2% -2,6 pp. +2,7% -1,0 pp.Macroregiunea 3 +168,0% +5,9 pp. +9,9% +0,7 pp.Macroregiunea 4 +90,7% -2,6 pp. +1,9% -1,0 pp.Total +118,8% +7,9%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia geografică a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, după domeniul de activitate CAEN 2 digiţiDistribuţia la nivel teritorial a salariaţilor după domeniul de activitate al firmei în care îşi derulau preponderent activitatea, pune în evidenţă o repartiţie relativ echilibrată pentru salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care lucrau la data anchetei din 2010. După domeniul CAEN 2 digiţi, cele mai mari concentrări ale salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se regăsesc în următoarele macroregiuni:

În Macroregiunea 1 (Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru) se regăsesc salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi care lucrează în domeniul de activitate 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (31,4%).

În Macroregiunea 2 (Regiunile Nord-Est şi Sud-Est) se regăsesc salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi care lucrează în următoarele domenii de activitate: 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (32,4%), 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (32%).

În Macroregiunea 3 (Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov) se regăsesc salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor

108

salariale brute ale tuturor salariaţilor şi care lucrează în următoarele domenii de activitate: 10 - Industria alimentară (36%), 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (33,5%), 41 - Construcţii de clădiri (31,1%), 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (30,4%). Aceasta este macroregiunea unde, în general, se concentrează salariaţii din multe domenii de activitate CAEN 2 digiţi.

În Macroregiunea 4 (Regiunile Sud Vest şi Vest) se regăsesc salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi care lucrează în următoarele domenii de activitate: 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (36,5%).

In octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se concentrează în următoarele domenii de activitate CAEN 2 digiţi şi în următoarele macroregiuni: Distribuţia la nivel teritorial a salariaţilor după domeniul de activitate al firmei în care îşi derulau preponderent activitatea, în organizaţii din domeniul 47- Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, se observă o repartiţie relativ echilibrată pentru salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care lucrau la data anchetei din 2010. În schimb, pentru salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care activează în domeniul 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie cea mai mare concentrare (50,7%) se regăseşte în Macroregiunea 3 (Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov). Tot în Macroregiunea 3 concentrări importante se observă pentru salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor din următoarele sectoare de activitate: 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (40,5%), 41 - Construcţii de clădiri (36,3%), 10 - Industria alimentară (32,8%), 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (31,5%) şi 43 - Lucrări speciale de construcţii (30,9%).

Tabel 46. Structura pe macroregiuni a salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după

domeniul CAEN 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010 Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi

M1 M2 M3 M4 Total (N)

109

84 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 22,8% 32,4% 23,3% 21,6%

98390

85 - Învăţământ 26,1% 34,6% 20,5% 18,9% 3480210 - Industria alimentară 24,6% 14,4% 36,0% 25,0% 2924147 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 26,8% 27,3% 24,2% 21,7%

24835

41 - Construcţii de clădiri 29,4% 21,0% 31,1% 18,5% 1900580 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 18,4% 14,7% 30,4% 36,5% 1664546 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 31,4% 23,0% 25,3% 20,3%

15204

56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 25,1% 32,0% 33,5% 9,4%

12838

Total (N) 2509602014


M1 M2 M3 M4 Total (N)

47- Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 21,3% 26,3% 28,7% 23,7% 7970680 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 15,3% 19,8% 50,7% 14,2% 7390710 - Industria alimentară 25,6% 27,0% 32,8% 14,5% 6342084 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 21,3% 32,1% 24,1% 22,4% 6158746 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 27,5% 21,5% 31,5% 19,5% 5345741 - Construcţii de clădiri 22,3% 22,6% 36,3% 18,9% 5255756 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 23,6% 24,3% 40,5% 11,6% 4475185 - Învăţământ 26,2% 28,9% 25,7% 19,2% 4389149 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 26,4% 28,2% 29,1% 16,3% 4013543 - Lucrări speciale de construcţii 25,7% 23,7% 30,9% 19,7% 39077Total (N) 552488Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia geografică a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, după grupa ocupaţională COR 2 digiţiCei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care la data anchetei din 2010 aveau ocupaţii din grupele 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (31,3%)şi 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (30,5%), lucrau în Macroregiunea 3 (Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov).

Grupa 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (29,8%) se regăseşte preponderent în Macroregiunea 1 (Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru). Următoarele grupe ocupaţionale se regăsesc cu precădere în Macroregiunea 2 (Regiunile Nord-Est şi Sud-Est): 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (39%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (38,3%), 92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (37%), 53 - Personal de îngrijire (30,8%).

110

În Macroregiunea 4 (Regiunile Sud Vest şi Vest) cei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau ocupaţii în grupele ocupaţionale: grupa 54 - Lucrători în servicii de protecţie (36,6%) şi grupa 75 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi (33,3%).

De asemenea, şi în ancheta desfăşurată în 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se regăseau pentru numeroase grupe ocupaţionale tot în Macroregiunea 3 (Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov), respectiv: 54 - Lucrători în servicii de protecţie (49,2%), 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (38,5%), 71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni (36,3%), 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (31%), 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (30,5%). Doar 2 grupe ocupaţionale se regăsesc în Macroregiunea 2 (Regiunile Nord-Est şi Sud-Est), dar nu cu ponderi atât de semnificative precum grupele precedente, respectiv: 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi (34,7%) şi 53 - Personal de îngrijire (30,9%).

Tabel 47. Structura pe macroregiuni a salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după grupa ocupațională COR 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv

octombrie 20142010

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi M1 M2 M3 M4 Total (N)93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 28,6% 22,8% 30,5% 18,1%

84803

53 - Personal de îngrijire 24,3% 30,8% 22,8% 22,0% 8216391 - Personal casnic şi de serviciu 28,6% 29,7% 25,8% 15,8% 3967896 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 24,3% 20,6% 31,3% 23,8%

39563

54 - Lucrători în servicii de protecţie 14,7% 25,1% 23,6% 36,6% 1876351 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 20,5% 39,0% 26,9% 13,6%

17252

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 29,8% 26,4% 20,5% 23,3% 1581075 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 28,3% 23,6% 14,9% 33,3%

15556

92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 25,9% 37,0% 22,4% 14,7%

12847

83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 20,9% 38,3% 26,6% 14,2%

10785

Total (N) 3372202014

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi M1 M2 M3 M4 Total (N)93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 28,2% 23,0% 31,0% 17,8% 14898054 - Lucrători în servicii de protecţie 15,6% 20,9% 49,2% 14,3% 8068383 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 25,4% 28,4% 29,4% 16,9% 7109752 - Lucrători în domeniul vânzărilor 24,5% 25,0% 28,7% 21,8% 71031

111

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 23,2% 24,2% 38,5% 14,1% 6383153 - Personal de îngrijire 22,4% 30,9% 22,5% 24,2% 6312891 - Personal casnic şi de serviciu 26,5% 28,8% 27,1% 17,6% 4280596 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 27,6% 23,2% 30,5% 18,7% 4116875 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 27,3% 25,1% 24,3% 23,3% 4033172 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 21,1% 34,7% 28,7% 15,5% 4025571 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 22,0% 24,5% 36,3% 17,2% 34318Total (N) 697627


Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în raport cu mărimea întreprinderiiStructura salariaţilor investigaţi în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014 arată că majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor lucrau în întreprinderi mici şi mijlocii (10-49 salariaţi şi 50-249 salariaţi), indiferent de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014: 70,8% respectiv 79,9%. Comparativ cu întreaga populaţie de salariaţi investigată, se observă că cei mai mulţi salariaţi sunt concentraţi în organizaţiile foarte mari cu peste 1000 de salariaţi (34,4% în octombrie 2010 şi 32,1% în octombrie 2014).

Tabel 48. Structura salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor

şi a întregii populaţii de salariaţi, investigaţi în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, după mărimea întreprinderii

2010Mărimea întreprinderii



Total salariaţi

Total salariaţi %

10-49 salariaţi 156110 38,4 749087 18,450-249 salariaţi 131845 32,4 1042763 25,7250-499 salariaţi 31624 7,8 459987 11,3500-999 salariaţi 25187 6,2 413333 10,21000 şi peste 61785 15,2 1399286 34,4Total 406552 100,0 4064456 100,0

2014

Mărimea întreprinderii



Total salariaţi

Total salariaţi%

10-49 salariaţi 429960 48,3 908838 20,750-249 salariaţi 280772 31,6 1209576 27,6250-499 salariaţi 56309 6,3 447554 10,2500-999 salariaţi 36183 4,1 412959 9,41000 şi peste 86381 9,7 1406128 32,1Total 889604 100,0 4385055 100,0

112

Diferenţa 2014-201010-49 salariaţi +175,4% +9,9 pp. +21,3% +2,3 pp.50-249 salariaţi +113,0% -0,8 pp. +16,0% +1,9 pp.250-499 salariaţi +78,1% -1,5 pp. -2,7% -1,1 pp.500-999 salariaţi +43,7% -2,1 pp. -0,1% -0,8 pp.1000 şi peste +39,8% -5,5 pp. +0,5% -2,3 pp.Total +118,8% +7,9%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în raport cu mărimea întreprinderii şi domeniul de activitate CAEN 2 digiţiUrmărind modul cum se distribuie salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după domeniul de activitate al organizaţiei CAEN 2 digiţi şi mărimea acesteia, se observă faptul că: în octombrie 2010 salariaţii din decila inferioară îşi derulau activitatea preponderent în firme mici cu până în 50 de salariaţi din următoarele domenii CAEN la 2 digiţi: grupa 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (76,1%), 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (72,8%), 41 - Construcţii de clădiri (60,2%) şi 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (55,6%). Sunt şi domenii de activitate unde în octombrie 2010 salariaţii din decila inferioară îşi derulau activitatea preponderent în firme mijlocii (cu 50-249 salariaţi) în mod preponderent, ca de exemplu în grupa 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (48,5%). În schimb, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care se regăsesc preponderent în organizaţii foarte mari cu peste 1000 de salariaţi sunt cei din domeniul de activitate 85 – Învăţământ care înregistrează un procent covârşitor 96,4%.

In octombrie 2014, situaţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se schimbă din punct de vedere al mărimii organizaţiei în care lucrau la data anchetei, în sensul că: majoritari sunt aceşti salariaţi din decilele inferioare care activează în întreprinderi mici (care au între 10-49 salariaţi) în următoarele domenii de activitate CAEN 2 digiţi: 43 - Lucrări speciale de construcţii (73,8%), 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (69,7%), 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (69,2%), 41 - Construcţii de clădiri (67,5%), 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (62%), 84 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (51,7%). De asemenea, în 2014 destul de mulţi sunt şi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care se regăsesc în întreprinderi mijlocii (cu 50-249 salariaţi), respectiv cele din domeniul de activitate CAEN 2 digiţi 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (37,6%), dar într-un procent destul de important şi în întreprinderi foarte mari cu peste 1000 de salariaţi (25,9%). De asemenea, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care se regăsesc preponderent în organizaţii foarte mari cu peste 1000 de salariaţi sunt cei din

113

domeniul de activitate 85 – Învăţământ care înregistrează un procent covârşitor de 85,5%, la fel de important ca şi la data anchetei din octombrie 2010.

Tabel 49. Structura salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților după domeniul de activitate CAEN 2 digiți și mărimea întreprinderii în care își derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv

octombrie 20142010


10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi

500-999 salariaţi

1000 şi peste

Total (N)

84 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 40,7% 41,4% 5,8% 4,8% 7,3%

98390

85 - Învăţământ 1,1% 0,4% 1,3% 0,8% 96,4% 3480210 - Industria alimentară 39,9% 44,3% 9,2% 2,9% 3,7% 2924147 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 72,8% 16,6% 4,2% 1,1% 5,3%

24835

41 - Construcţii de clădiri 60,2% 28,8% 9,0% 1,3% 0,7% 1900580 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 5,3% 48,5% 20,4% 18,4% 7,4%

16645

46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 55,6% 32,8% 2,5% 9,2% 0,0%

15204

56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 76,1% 20,0% 3,9% 0,0% 0,0%

12838

Total (N) 2509602014

Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi 10-49

salariaţi

50-249 salariaţ

i

250-499 salariaţ

i

500-999 salariaţ

i1000 şi peste

Total (N)

47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 69,7% 25,2% 2,9% 0,2% 1,9% 7970680 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 13,1% 37,6% 13,9% 9,5% 25,9% 7390710 - Industria alimentară 37,1% 45,9% 8,0% 6,4% 2,6% 6342084 - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 51,7% 32,2% 3,1% 5,6% 7,3% 6158746 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 62,0% 31,7% 4,2% 0,8% 1,2% 5345741 - Construcţii de clădiri 67,5% 27,3% 5,0% 0,2% - 5255756 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 69,2% 24,1% 4,3% 2,4% 0,1% 4475185 - Învăţământ 9,7% 3,0% 0,5% 1,3% 85,5% 4389149 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 41,7% 43,7% 10,8% 3,5% 0,3% 4013543 - Lucrări speciale de construcţii 73,8% 20,4% 5,0% 0,6% 0,2% 39077Total (N) 552488Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

114

Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în raport cu mărimea întreprinderii şi grupa ocupaţională COR 2 digiţiCei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care la data anchetei în 2010 aveau preponderent ocupaţii din grupele 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (73,9%), 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (53,2%) lucrau în organizaţii mici (cu 10-49 salariaţi). Tot în 2010, 43,3% dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii foarte mari care au peste 1000 de salariaţi.

In octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, care au ocupaţii din grupele 71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni (68,1%), 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (62,9%), 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (59,8%), 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi (54,9%), 75 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi (51,8%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici, în timp ce 40,1% dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor ce aveau ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii foarte mari care au peste 1000 de salariaţi.


după grupa ocupaţională COR 2 digiţi şi mărimea întreprinderii în care îşi derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010Grupa ocupaţională COR 2 digiţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi

500-999 salariaţi

1000 şi peste

Total (N)

93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 43,7% 38,9% 9,5% 5,1% 2,7%

84803

53 - Personal de îngrijire 31,0% 34,9% 7,1% 10,6% 16,4% 8216391 - Personal casnic şi de serviciu 24,6% 20,7% 7,5% 3,9% 43,3%

39678

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 30,1% 37,8% 11,6% 7,1% 13,4%

39563

54 - Lucrători în servicii de protecţie 20,6% 38,1% 10,3% 14,5% 16,5%

18763

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 53,2% 26,5% 2,9% 1,2% 16,2%

17252

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 73,9% 12,5% 6,3% 6,3% 0,9%

15810

75 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 48,2% 37,3% 3,5% 3,1% 7,9%

15556

92 - Muncitori necalificaţi în 43,7% 38,9% 9,5% 5,1% 2,7% 12847

115

agricultură, silvicultură şi pescuit83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 49,7% 29,5% 5,9% 9,1% 5,7%

10785

Total (N) 3372202014

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi

500-999 salariaţi

1000 şi peste

Total (N)

93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 48,6% 37,4% 6,8% 3,3% 4,0% 14898054 - Lucrători în servicii de protecţie 16,8% 35,7% 12,1% 8,3% 27,0% 8068383 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 47,5% 38,6% 8,5% 3,8% 1,6% 7109752 - Lucrători în domeniul vânzărilor 59,8% 31,4% 4,3% 2,2% 2,2% 7103151 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 62,9% 24,3% 5,0% 2,6% 5,2% 6383153 - Personal de îngrijire 34,6% 28,3% 7,6% 11,2% 18,3% 6312891 - Personal casnic şi de serviciu 28,0% 22,2% 5,9% 3,7% 40,1% 4280596 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 42,8% 26,3% 6,7% 4,8% 19,4% 4116875 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 51,8% 36,5% 4,8% 1,5% 5,3% 4033172 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 54,9% 37,2% 3,3% 3,1% 1,5% 4025571 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 68,1% 24,6% 3,4% 1,0% 2,9% 34318Total (N) 697627Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în raport cu mărimea întreprinderii şi felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi program de lucru în timp parţial)Se poate observa faptul că salariaţii din decila/decilele inferioare ale câştigurilor salariale brute care au stipulat în contractul de muncă un program de lucru cu timp parţial se regăsesc preponderent în firmele de dimensiuni mici, cu 10-49 salariaţi, atât la nivelul anchetei din octombrie 2010, cât şi al celei din octombrie 2014.


după felul contractului de muncă şi mărimea întreprinderii în care îşi derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

116

2010Felul contractului de muncă al salariatului 10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi



37,6% 33,2% 7,8% 6,4% 15,0%


57,6% 14,2% 7,6% 0,9% 19,7%

2014Felul contractului de muncă al salariatului 10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi



47,7% 31,8% 6,5% 4,3% 9,8%


55,1% 29,2% 4,9% 1,7% 9,1%


Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în raport cu mărimea întreprinderii şi tipul contractului de muncă (durată determinată şi nedeterminată)Se observă faptul că salariaţii din decila/decilele inferioare ale câştigurilor salariale brute care au contracte de muncă pe durată determinată se regăsesc preponderent în firmele de dimensiuni mici şi medii, chiar dacă, în octombrie 2014, un procent semnificativ (27,5%) dintre aceştia se regăsesc în firmele foarte mari, cu peste 1000 de salariaţi.


după tipul contractului de muncă şi mărimea întreprinderii în care îşi derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010Tipul contractului de muncă al salariatului

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi


durată nedeterminată 39,1% 32,5% 7,5% 5,7% 15,2%durată determinată 25,7% 30,7% 13,4% 14,9% 15,3%

2014Tipul contractului de muncă al salariatului

10-49 salariaţi

50-249 salariaţi

250-499 salariaţi


durată nedeterminată 48,8% 31,9% 6,2% 4,0% 9,1%durată determinată 34,4% 20,5% 10,4% 7,2% 27,5%


Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în raport cu mărimea întreprinderii şi cu vechimea salariatului în cadrul organizaţieiDistribuţia salariaţilor după mărimea întreprinderii şi după vechimea în întreprindere arată că 19,3% în 2010 şi 21,8% în 2014 dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau o vechime în organizaţie de sub în 1 an şi se regăseau în firme de mici dimensiuni, de 10-49 salariaţi. Ponderea majoritară se regăseşte în cazul salariaţii ale căror câştiguri salariale

117

brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi aveau o vechime în întreprindere între 1-5 ani, atât în octombrie 2010, cât şi în octombrie 2014, indiferent de mărimea întreprinderii (ponderi între 39-60%). De asemenea, ponderi destul de mari, dar nu la nivelul precedent, înregistrează şi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi care au vechime în organizaţie curpinsă între 6-9 ani (între 12-21%).

Structura salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după vechimea acestora în organizaţie arată o distribuţie a celor cu experienţă de până în 10 ani în firmele de mici, mijlocii şi în firmele mari (10-49, 50-249 şi 250-499 de salariaţi), de peste 85%, aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Tabel 53. Salariați ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după grupe de vechime în întreprindere

a salariaților și mărimea întreprinderii în care își derulau activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010Mărimea întreprinderii

Vechimea în întreprindere a salariatului

sub 1 an 1-5 ani 6-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-29 ani30 ani şi

peste10-49 salariaţi 19,3% 60,1% 12,2% 6,4% 1,2% 0,7% 0,2% 100

50-249 salariaţi 15,5% 59,1% 13,0% 7,8% 1,8% 1,9% 1,0% 100

250-499 salariaţi 23,2% 54,3% 13,6% 5,5% 1,3% 1,0% 1,0% 100

500-999 salariaţi 13,5% 56,7% 18,2% 9,5% 1,3% 0,8% 0,1% 100

1000 şi peste 5,2% 44,7% 18,6% 13,3% 9,8% 7,6% 0,8% 1002014

sub 1 an 1-5 ani 6-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-29 ani30 ani si

peste10-49 salariaţi 21,8% 54,9% 13,4% 6,6% 2,1% 0,9% 0,2% 100

50-249 salariaţi 15,7% 57,7% 15,1% 7,6% 2,0% 1,2% 0,7% 100

250-499 salariaţi 22,4% 55,6% 13,9% 5,7% 1,2% 0,9% 0,4% 100

500-999 salariaţi 13,7% 48,4% 20,8% 12,8% 2,1% 1,6% 0,6% 100

1000 şi peste 12,4% 39,4% 20,6% 10,3% 7,3% 7,8% 2,1% 100Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după domeniul de activitate CAEN 2 digiţi şi vechimea în întreprindereVechimea în întreprindere este determinată de profilul activităţii economice din unitatea în care salariatul lucra la data anchetei. În octombrie 2010, salariaţii cu vechime de sub 1 an se regăseau în proporţie mare în următoarele domenii de activitate CAEN selectate: Construcţii de clădiri (31,1%) şi 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (24%). Salariaţii cu o vechime la locul de muncă cuprinsă între 1-5 ani se regăseau majoritar în întreprinderi din 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (71,7%), 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (71,5%), urmaţi de cei din 10 - Industria alimentară (68%), 46 - Comerţ cu

118

ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (63,9%), 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (62%), 41 - Construcţii de clădiri (61,2%) şi 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (57,2%). În unităţi din domeniul de activitate 85 – Învăţământ, în octombrie 2010 se regăseau 34,9% dintre salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi care aveau vechime între 1-5 ani în cadrul instituţiei. În octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, având vechime de sub 1 an se regăseau în proporţii mari în următoarele sectoare: 41 - Construcţii de clădiri (33%) şi 43 - Lucrări speciale de construcţii (30,1%). Salariaţii cu o vechime în întreprindere cuprinsă între 1-5 ani se regăseau în unităţi din 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie (71,3%), 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (62,8%), 49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte (60,1%), 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (60%), 43 - Lucrări speciale de construcţii (56,8%), 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (56%), 10 - Industria alimentară (52,8%) şi 41 - Construcţii de clădiri (51,2%).

Aşadar, cele mai mari concentrări de salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare a distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor din domenii de activitate CAEN selectate se observă pentru cei cu vechime în întreprindere între 1-5 ani, indiferent de domeniul de activitate avut în vedere.

Tabel 54. Distribuția salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după vechimea în

întreprindere și domeniul de activitate CAEN 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi

sub 1 an 1-5 ani 6-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-29 ani

30 ani şi peste

10 - Industria alimentară 14,1% 68,0% 11,0% 5,6% 1,0% 0,3% 0,0%41 - Construcţii de clădiri 31,1% 61,2% 4,9% 1,2% 1,6%46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete

19,3% 63,9% 12,5% 3,5% 0,4% 0,3%

47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor

19,6% 62,0% 11,9% 3,6% 2,1% 0,7% 0,0%

56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie

9,1% 71,5% 12,1% 6,2% 0,3% 0,8%

80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 24,0% 71,7% 3,0% 0,7% 0,6%84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public

7,7% 57,4% 18,8% 13,1% 1,6% 1,2% 0,2%

85 - Învăţământ 2,3% 34,9% 18,9% 16,9% 15,3% 10,7% 0,9%2014

Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi sub 1 an 1-5 ani

6-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-29 ani

30 ani şi peste

10 - Industria alimentară 14,9% 52,8% 17,7% 10,0% 3,6% 1,0% 0,0%41 - Construcţii de clădiri 33,0% 51,2% 9,6% 4,4% 1,3% 0,5% 0,0%43 - Lucrări speciale de construcţii 30,1% 56,8% 10,1% 2,1% 0,9%46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete

17,9% 60,0% 14,6% 5,3% 1,7% 0,4% 0,1%

119

201047 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor

19,2% 56,0% 13,1% 7,1% 2,7% 1,2% 0,7%

49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte

14,4% 60,1% 14,7% 8,6% 2,0% 0,3%


22,3% 62,8% 10,5% 2,6% 1,7% 0,2%

80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 17,7% 71,3% 9,0% 1,8% 0,2% 0,1%84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public

6,2% 37,6% 28,8% 22,2% 3,1% 1,8% 0,3%

85 - Învăţământ 4,8% 27,3% 23,5% 13,6% 12,7% 14,2% 3,8%Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după grupa ocupaţională COR 2 digiţi şi vechimea în întreprindereÎn octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu vechime de sub 1 an se regăseau în proporţie mare în următoarele grupe ocupaţionale COR 2 digiţi: 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (29,2%), 92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (26,6%) şi 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (24,9%). Grupa de vechime în întreprindere care cuprinde cei mai mulţi salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în octombrie 2010 este cea de 1-5 ani (între 50-65%), indiferent de grupa ocupaţională COR 2 digiţi.

În octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu vechime de sub 1 an se regăseau în proporţie mare în grupa ocupaţională COR 2 digiţi 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (29,2%). Grupa de vechime în întreprindere care cuprinde cei mai mulţi salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în octombrie 2014 este cea de 1-5 ani (între 40-66%), indiferent de grupa ocupaţională COR 2 digiţi.

Tabel 55. Distribuția salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după vechimea în

întreprindere și grupa ocupațională COR 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010Grupa ocupaţională COR 2 digiţi sub 1

an 1-5 ani6-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-29 ani

30 ani şi peste

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale

6,2% 53,6% 15,2% 8,9% 5,7% 7,2% 3,2%

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 15,5% 61,2% 16,1% 5,2% 1,5% 0,5% 0,1%53 - Personal de îngrijire 5,7% 54,1% 21,9% 14,9% 1,5% 1,5% 0,4%54 - Lucrători în servicii de protecţie 9,8% 65,3% 10,5% 8,2% 4,0% 2,1% 0,2%

120


13,7% 59,1% 15,1% 6,8% 1,7% 2,2% 1,4%

83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile

13,1% 60,2% 14,0% 10,0% 1,9% 0,8% 0,1%

91 - Personal casnic şi de serviciu 12,7% 49,1% 15,3% 9,4% 7,9% 5,3% 0,3%92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

26,6% 54,3% 13,7% 4,6% 0,6% 0,2% 0,1%


29,2% 59,0% 8,0% 2,7% 0,7% 0,3% 0,1%

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi

24,9% 57,9% 8,9% 4,6% 2,9% 0,7% 0,1%

2014Grupa ocupaţională COR 2 digiţi sub 1

an 1-5 ani6-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-29 ani

30 ani şi peste

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale

16,9% 55,6% 12,8% 6,2% 2,7% 3,7% 2,0%

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 19,1% 55,0% 13,9% 7,6% 3,1% 1,1% 0,2%53 - Personal de îngrijire 5,8% 37,6% 28,0% 23,4% 2,6% 2,2% 0,4%54 - Lucrători în servicii de protecţie 16,4% 65,9% 12,4% 3,1% 1,1% 0,8% 0,2%71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni

23,4% 54,7% 12,8% 5,6% 2,0% 1,4% 0,2%

72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi

23,0% 52,0% 16,8% 5,3% 1,4% 0,9% 0,6%


13,9% 56,3% 14,3% 10,0% 2,8% 2,4% 0,3%


15,4% 58,8% 14,8% 8,7% 1,8% 0,4% 0,2%

91 - Personal casnic şi de serviciu 11,9% 40,7% 18,9% 9,4% 8,0% 8,3% 2,7%93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

29,2% 55,0% 11,0% 3,3% 1,1% 0,4% 0,0%

96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi

15,8% 53,3% 17,2% 6,8% 3,8% 2,5% 0,7%


Distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după domeniul de activitate CAEN 2 digiţi şi tipul contractului de muncăÎn ceea ce priveşte distribuţia salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor din octombrie 2010, respectiv 2014 pe tipuri de contracte, se poate constata din tabelul de mai jos că majoritatea salariaţilor (peste 92%) cu contracte pe perioade nedeterminate de timp se regăsesc în toate întreprinderile vulnerabile care desfăşoară activităţi economice. Contractele pe perioadă determinată sunt întâlnite în firmele cu activităţi economice din următoarele domenii de activitate 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (7,5% în 2010 comparativ cu 4% în 2014), 41 - Construcţii de clădiri (5,6% în 2010 şi 7,7% în 2014).

121

Tabel 56. Distribuția salariaților ale căror câștiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuției câștigurilor salariale brute ale tuturor salariaților, după tipul contractului de muncă și domeniul CAEN 2 digiți în care își derulau preponderent activitatea în octombrie 2010,

respectiv octombrie 20142010

Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi Durată nedeterminată


Total (N)

84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 92,5% 7,5%

98390

85 - Învăţământ 97,6% 2,4% 3480210 - Industria alimentară 99,4% 0,6% 2924147 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 97,7% 2,3%

24835

41 - Construcţii de clădiri 94,4% 5,6% 1900580 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 98,4% 1,6% 1664546 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 95,8% 4,2%

15204

56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 98,2% 1,8%

12838

Total (N) 2509602014

Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţiDurată

nedeterminatăDurată

determinată Total (N)47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 99,0% 1,0% 7970680 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 98,5% 1,5% 7390710 - Industria alimentară 97,1% 2,9% 6342084 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 96,0% 4,0% 6158746 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 98,9% 1,1% 5345741 - Construcţii de clădiri 92,3% 7,7% 5255756 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 98,6% 1,4% 4475185 - Învăţământ 96,4% 3,6% 4389149 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 99,9% 0,1% 4013543 - Lucrări speciale de construcţii 98,5% 1,5% 39077Total (N) 552488Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Ponderea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în total salariaţi (după domeniul de activitate CAEN 2 digiţi şi grupa ocupaţională COR 2 digiţi în care îşi derulau preponderent activitatea)a) După domeniul de activitate CAEN 2 digiţi

În cazul anchetei derulate în octombrie 2010, se observă că deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din domeniul de activitate 84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, se regăsesc în cea mai mare măsură în rândul salariaţilor din decila inferioară (24,2% - v. Tabel 2), ceea ce arată că există un nivel scăzut al salarizării în

122

cadrul acestei activităţi economice, aceşti salariaţi din decila inferioară se regăsesc într-un procent covârşitor şi în totalul salariaţilor din acest sector (31,6%). De asemenea, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din domeniul de activitate 10 - Industria alimentară care totalizau 7,2% din rândul salariaţilor din decila inferioară (v. Tabel 2), aceştia reprezintă cca. 20% (19,9%) din totalul salariaţilor din acest sector. Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din domeniul de activitate 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie care totalizau 4,1% din rândul salariaţilor din decila inferioară (v. Tabel 2), reprezintă cca. un sfert din totalul salariaţilor din acest sector (24,7%).

În octombrie 2014, se observă că deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din domeniul de activitate 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie care totalizau 5% din rândul salariaţilor din decila inferioară (v. Tabel 2), aceştia prezintă cea mai semnificativă pondere în totalul salariaţilor din acest sector (70,4%). De asemenea, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din domeniul de activitate 80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie care prezentau cea mai mare pondere în cadrul salariaţilor din decilele inferioare, se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din acest sector de activitate (59,6%). Mai sunt şi alte domenii de activitate ai căror salariaţi vulnerabili care au câştiguri salariale brute situate în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care prezintă ponderi destul de mari în numărul de salariaţi din decilele inferioare care se regăsesc totodată în procente semnificative şi în totalul salariaţilor din acele sectoare (47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, 10 - Industria alimentară).

Tabel 57. Ponderea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în Decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor

în total salariaţi din diviziune, după domeniu CAEN 2 digiţi în care îşi derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014

2010Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi % în total salariaţi din

diviziunea CAEN10 - Industria alimentară 19,941 - Construcţii de clădiri 14,746 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 7,047 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 10,556 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 24,780 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 15,484 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 31,685 - Învăţământ 9,1

2014Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi % în total salariaţi din

diviziunea CAEN10 - Industria alimentară 39,841 - Construcţii de clădiri 37,843 - Lucrări speciale de construcţii 42,446 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi 23,2

123

motociclete47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 27,349 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 28,456 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 70,480 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 59,684 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 23,485 - Învăţământ 12,0


Reluare Tabel 36 şi completare ultima coloană cu cerinţa Tabelului 572010




%

Total salariaţi

Total salariaţi

%

%

c1 c2 c3 c4 (c1/c3)*10010 - Industria alimentară 29241 7,2 146600 3,6 19,941 - Construcţii de clădiri 19005 4,7 129336 3,2 14,746 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete

15204 3,7 216459 5,3

7,047 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor

24835 6,1 236654 5,8

10,556 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie

12838 3,2 52063 1,324,7

80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie

16645 4,1 107777 2,715,4

84 - Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public

98390 24,2 311702 7,731,6

85 - Învăţământ 34802 8,6 380775 9,4 9,1Total 406552 100,0 4064456 100,0

2014Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi

Salariaţi din

decilele inferioare

Salariaţi din

decilele inferioare

%

Total salariaţi

Total salariaţ

i%

%

c1 c2 c3 c4 (c1/c3)*10010 - Industria alimentară 63420 7,1 159260 3,6 39,841 - Construcţii de clădiri 52557 5,9 138996 3,2 37,843 - Lucrări speciale de construcţii 39077 4,4 92190 2,1 42,446 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete

53457 6,0 230383 5,3

23,247 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor

79706 9,0 292431 6,7

27,349 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte

40135 4,5 141534 3,228,4


44751 5,0 63609 1,570,4

80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie

73907 8,3 123908 2,859,6

84 - Administraţie publică şi apărare, 61587 6,9 263735 6,0 23,4

124

asigurări sociale din sistemul public85 - Învăţământ 43891 4,9 366927 8,4 12,0Total 889604 100,0 4385055 100,0


b) După grupa ocupaţională COR 2 digiţiÎn cazul anchetei derulate în octombrie 2010, se observă că deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din grupa ocupaţională 53 - Personal de îngrijire se regăsesc în mare măsură în rândul salariaţilor din decila inferioară (20,2% - v. Tabel 3), aceşti salariaţi din decila inferioară se regăsesc într-un procent covârşitor şi în totalul salariaţilor din această grupă ocupaţională (58,9%). Totodată, salariaţii din grupa ocupaţională 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi care se regăseau în cea mai mare măsură în rândul salariaţilor din decila inferioară comparativ cu toate celelalte grupe ocupaţionale a salariaţilor din această decilă inferioară (20,9% - v. Tabel 3), reprezintă o proporţie destul de importantă (31,2%) în totalul salariaţilor din acest sector (31,2%). În schimb, pentru grupele ocupaţionale 91 - Personal casnic şi de serviciu şi 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi care cuprindeau în proporţie de cca. 10% salariaţi aflaţi în decila inferioară în 2010 (v. Tabel 3), totalul salariaţilor din decila inferioară în total salariaţi din fiecare grupă se constituie în proporţii însemnate pentru fiecare din aceste două grupe ocupaţionale în total salariaţi din grupe, respectiv 91 - Personal casnic şi de serviciu (44,5%) şi 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (38,5%).

În octombrie 2014, se observă că deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din grupa ocupaţională 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi care prezentau cea mai mare pondere în cadrul salariaţilor din decilele inferioare (16,7% - v. Tabelul 3), se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (38%). Grupa ocupaţională 54 - Lucrători în servicii de protecţie care cuprinde salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în proporţie destul de mare (9,1% - v. Tabelul 3) se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (53,4%). Similar şi alte grupe ocupaţionale, precum: 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale şi 53 - Personal de îngrijire care cuprind salariaţi aflaţi în decilele inferioare în proporţii de 7% (v. Tabelul 3), prezintă de asemenea ponderi deosebit de semnificative în totalul salariaţilor din această grupă (52,3%, respectiv 56,5%). Şi alte două grupe ocupaţionale prezintă ponderi importante în total salariaţi din grupă, respectiv 91 - Personal casnic şi de serviciu şi 96 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi, respectiv 54,4% şi 44%, în condiţiile în care aceştia se regăseau în primele două decile inferioare în proporţie de 4,8% şi respectiv 4,6% în 2014.

Tabel 58. Ponderea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în total salariaţi din diviziune, după grupa ocupaţională COR 2 digiţi în care îşi derulau


Grupa ocupaţională COR 2 digiţi % în total salariaţi din grupa COR 2 digiţi

125

51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 18,552 - Lucrători în domeniul vânzărilor 8,953 - Personal de îngrijire 58,954 - Lucrători în servicii de protecţie 14,975 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 12,083 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 4,591 - Personal casnic şi de serviciu 44,592 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 44,393 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 31,296 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 38,5

2014Grupa ocupaţională COR 2 digiţi % în total salariaţi din

grupa COR 2 digiţi51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale 52,352 - Lucrători în domeniul vânzărilor 31,853 - Personal de îngrijire 56,554 - Lucrători în servicii de protecţie 53,471 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 26,672 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 14,475 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi 25,583 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 27,991 - Personal casnic şi de serviciu 54,493 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi 38,096 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 44,0


Reluare Tabel 37 şi completare ultima coloană cu cerinţa Tabelului 582010

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi Salariaţi din decila inferioară


%

Total salariaţi

Total salariaţi

%

%

c1 c2 c3 c4 (c1/c3)*10093 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

84803 20,9 271819 6,7 31,2

53 - Personal de îngrijire 82163 20,2 139602 3,4 58,991 - Personal casnic şi de serviciu 39678 9,8 89070 2,2 44,596 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi

39563 9,7 102842 2,5 38,5

54 - Lucrători în servicii de protecţie 18763 4,6 125525 3,1 14,951 - Lucrători în domeniul serviciilor personale

17252 4,2 93140 2,3 18,5

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 15810 3,9 177723 4,4 8,975 - Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

15556 3,8 129530 3,2 12,0

92 - Muncitori necalificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

12847 3,2 28974 0,7 44,3


10785 2,7 240849 5,9 4,5

126

Total 406552 100,0 4064456 100,02014

Grupa ocupaţională COR 2 digiţi Salariaţi din

decilele inferioare

Salariaţi din

decilele inferioare

%

Total salariaţi

Total salariaţ

i%

%

c1 c2 c3 c4 (c1/c3)*10093 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

148980 16,7 392065 8,9 38,0

54 - Lucrători în servicii de protecţie 80683 9,1 151195 3,4 53,483 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile

71097 8,0 254401 5,8 27,9

52 - Lucrători în domeniul vânzărilor 71031 8,0 223166 5,1 31,851 - Lucrători în domeniul serviciilor personale

63831 7,2 121996 2,8 52,3

53 - Personal de îngrijire 63128 7,1 111693 2,5 56,591 - Personal casnic şi de serviciu 42805 4,8 78714 1,8 54,496 - Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi

41168 4,6 93542 2,1 44,0


40331 4,5 157977 3,6 25,5

72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi

40255 4,5 279694 6,4 14,4

71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni

34318 3,9 128971 2,9 26,6

Total 889604 100,0 4385055 100,0

Aspecte metodologice privind utilizarea datelor colectate prin intermediul Anchetei structurii câştigurilor salariale

Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC) se desfăşoară în întreprinderi, cu o periodicitate de 4 ani, având ca perioadă de referinţă luna octombrie. Cele mai recente date colectate prin intermediul acestei anchete au ca referinţă luna octombrie a anului 2014. Institutul Naţional de Statistică este responsabil de proiectarea şi implementarea acestei anchete.

Proiectarea instrumentarului anchetei se realizează în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 530/1999 privind statisticile structurii câştigului şi costului forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr.1738/2005 de amendare a Regulamentului Comisiei Europene nr.1916/2000 cu privire la definiţiile şi formatul de transmitere a datelor referitoare la structura câştigurilor salariale.

Obiectivul principal al anchetei îl constituie colectarea de informaţii cu privire la numărul mediu de salariaţi, câştigurile salariale medii orare, lunare şi anuale, timpul de lucru. Indicatorii obţinuţi din anchetă sunt disponibili în diferite forme de agregare, după

127

caracteristici demo-economice: sexe, grupe de vârstă, activităţi economice, clase de mărime ale întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice, grupe de ocupaţii, niveluri de educaţie, vechime în întreprindere, durată şi tipuri ale programului de lucru.

Unitatea de observare şi de selecţie este întreprinderea cu personalitate juridică, iar informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor, adică persoanele angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial). În Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC) nu sunt cuprinse forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.).

Populaţia statistică de referinţă cuprinde totalitatea întreprinderilor cu 10 salariaţi şi peste, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2). Unităţile economice sunt selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban, cât şi din cel rural, gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei fiind asigurat la nivel de total ţară. Eşantionul extras asigură reprezentativitatea datelor atât la nivelul economiei naţionale, cât şi la nivelul fiecărei activităţi codificate la nivel de diviziune (2 cifre), conform CAEN Rev.2.

Unitatea de selecţie primară este întreprinderea, iar unitatea de selecţie secundară a este salariatul întreprinderii. Planul de sondaj al anchetei se realizează în două trepte, urmărindu-se ca eşantionul de salariaţi să fie reprezentativ la nivel de întreprindere după programul de lucru (complet/parţial) şi gradul de dispersie geografică (salariaţi din toate unităţile locale):

În prima treaptă sunt selectate întreprinderile printr-o procedură de stratificare simplă aleatoare, prin încrucişarea activităţii principale a întreprinderii codificată la nivel de diviziune 2 cifre conform CAEN Rev.2 cu 5 clase de mărime în funcţie de numărul de salariaţi (10 – 49; 50 – 249; 250 – 499; 500 – 999; 1000 salariaţi şi peste). Întreprinderile cu 250 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare.

În cea de a doua treaptă, sunt extraşi salariaţii printr-o procedură similară, variabilele de stratificare fiind sexul şi ocupaţia la nivel de grupă majoră (1 cifră) conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008).

În vederea extinderii rezultatelor culese la nivelul populaţiei statistice de referinţă au fost calculaţi coeficienţi de extindere atât pentru unităţile primare (întreprinderi), cât şi pentru unităţile secundare (salariaţi).

La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei, s-a utilizat metoda autoînregistrării. Metoda presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către întreprindere, pe baza informaţiilor din evidenţele primare.

Chestionarul anchetei este structurat în două părţi: Partea A care conţine informaţii referitoare la întreprindere; Partea B care conţine informaţii referitoare la nivel de salariat (informaţii asupra

caracteristicilor demo-socio-economice ale salariaţilor din eşantion; informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute aferente lunii Octombrie; informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute aferente întregului an de referinţă).

128

Prelucrarea şi procesarea datelor

Prelucrarea şi procesarea microdatelor a fost realizată prin utilizarea softului specializat SPSS (Statistical Package for the Social Sciences). Astfel, pentru a răspunde obiectivelor analizei microdatelor, a fost necesară pregătirea bazelor de date prin efectuarea unor operaţiuni de postcodificare şi de recodificare (modificarea categoriilor de valori pe care le poate lua o anumită variabilă din baza de date sau restrângerea valorilor într-un număr mai mic de categorii relevante care să faciliteze analiza).

Analiza s-a realizat la nivelul a două grupe de salariaţi, comparativ între cei 2 ani de referinţă, 2010 şi 2014:

Salariaţi din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi în luna octombrie 2010 şi respectiv 2014 care au înregistrat un câştig salarial brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată;

Salariaţi din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi în luna octombrie 2010 şi respectiv 2014 care au înregistrat un câştig salarial brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată.

Întrucât microdatele provenind din Ancheta structurii câştigurilor salariale puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică nu conţin informaţii referitoare la salariul de bază, aproximarea salariului de bază brut s-a realizat prin scăderea din câştigul brut lunar aferent lunii octombrie (variabila 4.2) a sumelor obţinute din plata orelor suplimentare (variabila 4.2.1) sau pentru lucrul în schimburi (variabila 4.2.2). Câştigul brut lunar astfel obţinut a fost echivalat la nivelul unei norme întregi de lucru, având în vedere că printre salariaţi se află şi persoane cu contracte de lucru în timp parţial.

Nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în luna octombrie 2010 a fost în valoare de 600 de lei lunar conform H.G nr. 1051 din 10.09.2008, iar în luna octombrie 2014 a fost în valoare de 900 lei lunar conform H.G. nr. 871 din 14 noiembrie 2013.

În vederea selecţiei şi profilării salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată au fost construite decile de venit pe baza câştigului brut lunar (din care s-au scăzut sumele obţinute din plata orelor suplimentare şi pentru lucrul în schimburi) echivalat la nivelul unei norme întregi de lucru. Procesul de rulare a microdatelor culese prin Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC) în vederea selecţiei şi profilării salariaţilor cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată a condus la următoarele concluzii:

la nivelul lunii octombrie a anului 2010, salariaţii cu câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată se regăsesc în decila inferioară (decila 1) distribuţiei veniturilor tuturor salariaţilor, reprezentând 54,3% din totalul salariaţilor aflaţi în decila inferioară;

la nivelul lunii octombrie a anului 2014, salariaţii cu câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată reprezintă 13,2% din totalul salariaţilor.Din aceste considerente, în vederea profilării salariaţilor cu câştig brut lunar în

vecinătatea salariului minim brut garantat în plată au fost selectaţi salariaţii cu câştiguri brute lunare care se regăsesc în decila inferioară distribuţiei veniturilor tuturor salariaţilor (decila 1 - 10% din totalul salariaţilor având cele mai mici câştiguri brute lunare echivalent normă

129

întreagă) pentru anul 2010, iar pentru anul 2014 au fost selectaţi salariaţii care se regăsesc în decilele inferioare 1 şi 2 ale distribuţiei veniturilor tuturor salariaţilor (20% din totalul salariaţilor având cele mai mici câştiguri brute lunare echivalent normă întreagă).

Pentru caracteristica „vârstă” care este exprimată în anul naşterii în microdatele provenind din ASC puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, au fost definite următoarele grupe de vârstă utilizate în procesarea şi analiza datelor: 15-24 ani, 25-34 ani, 35-44 ani, 45-54 ani, 55-64 ani, peste 64 ani. În cadrul anchetei au fost avute în vedere următoarele caracteristici ale locului de muncă:

Domeniul de activitate al firmei angajatoare definită şi codificată conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2) 2 digiți. Au fost incluse în analiză activitățile economice specifice clasificării naționale (CAEN Rev.2), corespunzătoare diviziunilor 01-96. Grupa ocupațională a salariaților la 2 digiți definită şi codificată conform Clasificării Ocupaţiilor din România 2008 (COR 2008); Clasa de mărime a firmelor după numărul de salariați (10-49 salariaţi, 50-249 salariaţi, 250-499 salariaţi, 500-999 salariaţi, 1000 de salariați şi peste); Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel național, la nivel de ramură, la nivel de grup de unități/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip de contract, fără contract colectiv de muncă); Tipul (contract de muncă/raport de serviciu pe durată nedeterminată și contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată) și felul (program de lucru în timp complet și program de lucru în timp parțial) contractului de muncă; Vechimea la locul de muncă actual (sub 1 an, între 1-5 ani, între 6-9 ani, între10-14 ani, între 15-19 ani, între 20-29 ani, 30 ani și peste); Forma de proprietate (proprietate integrală de stat, proprietate majoritară de stat, proprietate publică de interes național și local și proprietate majoritar privată).

Pentru profilarea salariaților remunerați la salariul minim și în apropierea acestuia, s-au analizat datele din perspectiva distribuției teritoriale ale unităților economice pe cele patru macroregiuni de dezvoltare a României.Macroregiunile avute în vedere au fost:

Macroregiunea 1 (M 1)

Regiunea Nord-Vest (NV)

Județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj

Regiunea Centru (CENTRU)

Județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu


Regiunea Nord-Est (NE)

Județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

Regiunea Sud-Est (SE) Județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea


Regiunea Sud-Muntenia (S)

Județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman

Regiunea București- Municipiul București, județul Ilfov

130

Ilfov (BI)Macroregiunea 4

(M 4)Regiunea Sud-Vest Oltenia (SV)

Județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

Regiunea Vest (V) Județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș

Limitele cercetării:

Ancheta s-a adresat unităţilor cu 10 sau mai mulţi salariaţi. Nu sunt incluse în anchetă microîntreprinderile (întreprinderi cu mai puţin de 10 salariaţi) în condiţiile în care, potrivit statisticilor oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, acestea reprezentau 89,1% în 2010 şi respectiv 88,6% din totalul întreprinderilor active din România15.

Gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei este asigurat la nivel de total ţară. Prin urmare, datele analizate la nivel de macroregiune trebuie privite sub rezerva faptului că nu sunt reprezentative pentru salariaţii de la nivelul fiecărei macroregiuni.

Microdatele Anchetelor structurii câştigurilor salariale disponibile utilizatorilor nu conţin informaţii referitoare la salariul de bază, aceasta neconstituind o variabilă cerută a fi colectată prin Regulamentul Comisiei Europene. În acest context, aproximarea salariului de bază brut s-a realizat prin scăderea din câştigul brut lunar aferent lunii octombrie (variabila 4.2) a sumelor obţinute din plata orelor suplimentare (variabila 4.2.1) sau pentru lucrul în schimburi (variabila 4.2.2). Suma rezultată include însă, pe lângă salariul de bază, şi alte sume precum diferite sporuri (vechime, nocivitate, lucrul în schimburi/noaptea etc.) şi indemnizaţii, sume plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, de studii, sărbători legale, evenimente familiale deosebite, etc.), indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, etc.

Nivelul educaţional al salariaţilor este înregistrat după clasificări diferite în cele două baze de date aferente anilor 2010 şi 2014, singura modalitate de a asigura o comparabilitate a datelor între cei doi ani de referinţă fiind de a clasifica nivelul educaţional după cele 3 grupe mari, respectiv nivel educaţional scăzut (fără şcoală, primar, gimnazial), nivel educaţional mediu (profesional, liceal, postliceal, tehnic de maiştri) şi nivel educaţional ridicat/superior (universitar de scurtă şi lungă durată, postuniversitar, postdoctorat).

Tabel 1. Distribuţia salariaţilor având un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată și a întregii populații de salariați investigați, în octombrie 2010 și octombrie 2014,

după codul CAEN 2 digiți (%)

Denumire cod CAEN 2 digiţi2010 2014


Salariaţi având un

câştig brut lunar


minim brut

Total salariaţi


câştig brut lunar


minim brut

Total salariaţi


câştig brut lunar


minim brut

Total salariaţi

15 Sursa datelor: INS, Tempo-online, cod de date INT101O. 131

garantat în plată

garantat în plată

garantat în plată

01 - Agricultură, silvicultură și servicii conexe 1,7 1,4 1,7 1,5 0,0 0,1

02 - Silvicultură și exploatare forestieră 0,7 0,7 0,9 0,7 0,2 0,0

03 - Pescuitul și acvacultura 0,1 0,0 0,1 0,0 0,0 0,005 - Extracția cărbunelui superior și inferior 0,0 0,4 0,0 0,0 0,0 -0,4

06 - Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 0,8 0,6 0,0 -0,2

07 - Extracția minereurilor metalifere 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 0,0

08 - Alte activități extractive 0,1 0,2 0,3 0,2 0,2 0,009 - Activități de servicii anexe extracției 0,0 0,2 0,0 0,2 0,0 0,0

10 - Industria alimentară 9,2 3,6 7,1 3,6 -2,1 0,0

11 - Fabricarea băuturilor 0,4 0,5 0,2 0,5 -0,2 -0,112 - Fabricarea produselor din tutun 0,0 0,0 0,0 0,0

13 - Fabricarea produselor textile 0,3 0,6 0,4 0,8 0,1 0,1

14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 2,2 3,6 2,3 3,5 0,1 -0,1

15 - Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor

1,7 1,4 0,9 1,4 -0,8 0,0


2,7 1,0 2,5 1,1 -0,2 0,1

17 - Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie 0,1 0,3 0,3 0,3 0,2 0,1

18 - Tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor 0,3 0,3 0,2 0,3 -0,1 0,0

19 - Fabricarea produselor din cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului

0,0 0,1 0,1 0,1

0,1 0,0

20 - Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 0,0 0,7 0,1 0,6 0,1 -0,1

21 - Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice

0,0 0,2 0,0 0,20,0 0,0

22 - Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice 0,7 1,0 1,1 1,1 0,4 0,1

23 - Fabricarea altor produse din materiale nemetalice 0,5 0,9 0,9 0,9 0,4 0,0

24 - Industria metalurgică 0,0 0,9 0,1 0,7 0,1 -0,225 - Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații

0,5 1,7 0,8 1,7

0,3 -0,1

26 - Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și 0,1 0,6 0,1 0,7 -0,1 0,1

132

optice27 - Fabricarea echipamentelor electrice 0,1 0,9 0,1 1,0 0,0 0,1

28 - Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. 0,1 1,2 0,2 1,2 0,1 0,0

29 - Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și a semiremorcilor

0,0 2,9 0,2 3,80,2 0,9

30 - Fabricarea altor mijloace de transport 0,0 0,7 0,3 0,8 0,3 0,0

31 - Fabricarea de mobilă 0,7 1,3 1,7 1,4 1,1 0,132 - Alte activități industriale n.c.a. 0,1 0,2 0,2 0,3 0,1 0,1

33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

0,4 0,6 0,6 0,60,3 0,0

35 - Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă și aer condiționat

0,0 1,9 0,0 1,70,0 -0,2

36 - Captarea, tratarea și distribuția apei 0,0 1,0 0,1 1,1 0,1 0,0

37 - Colectarea și epurarea apelor uzate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

38 - Colectarea și eliminarea deșeurilor, activități de recuperare a materialelor reciclate

0,8 1,0 0,8 1,1 0,0 0,1

39 - Activități și servicii de decontaminare 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

41 - Construcții de clădiri 2,9 3,2 7,0 3,2 4,0 0,0

42 - Lucrări de geniu civil 0,6 2,1 1,8 2,0 1,2 -0,143 - Lucrări speciale de construcții 1,9 2,1 5,0 2,1 3,1 0,0

45 - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor

0,8 1,4 1,7 1,1 0,9 -0,4


3,4 5,3 5,7 5,32,3 -0,1


6,8 5,8 9,3 6,72,6 0,8

49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte 0,9 3,6 4,5 3,2 3,6 -0,4

50 - Transporturi pe apă 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 0,0

51 - Transporturi aeriene 0,1 0,0 0,1 0,0 0,052 - Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi 0,1 1,4 0,2 1,3 0,1 0,0

53 - Activități de poștă și de curier 0,0 1,0 0,2 0,9 0,2 -0,2

55 - Hoteluri și alte facilități de cazare 0,8 0,8 1,3 0,9 0,6 0,0

56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație

2,8 1,3 4,7 1,51,9 0,2

58 - Activități de editare 0,2 0,4 0,2 0,5 0,1 0,1

59 - Activități de producție cinematografică, video și de 0,0 0,1 0,0 0,1

0,0 0,0

133

programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală 60 - Activități de difuzare și transmitere de programe 0,0 0,2 0,1 0,2 0,1 0,0

61 - Telecomunicații 0,1 1,0 0,3 1,0 0,3 0,062 - Activități de servicii în tehnologia informației 0,0 0,7 0,0 1,1 0,0 0,4

63 - Activități de servicii informatice 0,0 0,1 0,0 0,3 0,0 0,1

64 - Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

0,0 1,9 0,1 1,7

0,0 -0,2

65 - Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale)

0,0 0,4 0,1 0,3

0,1 -0,1

66 - Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii

0,1 0,2 0,2 0,2

0,1 0,1

68 - Tranzacții imobiliare 0,3 0,5 0,4 0,5 0,1 0,069 - Activități juridice și de contabilitate 0,0 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1

70 - Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activități de management și de consultanță în management

0,1 0,5 0,5 0,50,4 0,0

71 - Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică

0,2 0,8 0,3 1,00,2 0,1

72 - Cercetare-dezvoltare 0,1 0,4 0,1 0,5 0,0 0,173 - Publicitate și activități de studiere a pieței 0,4 0,3 0,7 0,5 0,4 0,1

74 - Alte activități profesionale, științifice și tehnice

0,1 0,1 0,2 0,20,1 0,1

75 - Activități veterinare 0,0 0,1 0,0 0,1 0,0 0,077 - Activități de închiriere și leasing 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,0

78 - Activități de servicii privind forța de muncă 1,5 0,7 1,7 1,3 0,1 0,5

79 - Activități ale agențiilor turistice și tur-operatorilor, alte servicii de rezervare și asistență turistică

0,1 0,1 0,2 0,1

0,1 0,0

80 - Activități de investigații și protecție 4,0 2,7 6,9 2,8 2,9 0,2

81 - Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 2,2 0,7 1,4 0,8 -0,8 0,1

82 - Activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor

0,4 0,7 0,4 1,0

0,0 0,3


34,3 7,7 8,8 6,0-25,5 -1,7

134

85 - Învățământ 2,9 9,4 5,0 8,4 2,1 -1,086 - Activități referitoare la sănătatea umană 0,4 5,3 0,8 5,0 0,5 -0,3

87 - Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare

1,7 1,4 1,0 1,2-0,6 -0,2

88 - Activități de asistență socială, fără cazare 4,2 0,4 1,2 0,4 -2,9 -0,1

90 - Activități de creație și interpretare artistică 0,2 0,3 0,1 0,3 -0,1 0,0

91 - Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale

0,1 0,2 0,1 0,20,0 0,0

92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri 0,1 0,5 1,3 0,7 1,2 0,2

93 - Activități sportive, recreative și distractive 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,0

94 - Activități asociative diverse 1,0 0,3 0,7 0,4 -0,4 0,1

95 - Reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc

0,1 0,1 0,1 0,10,1 0,0

96 - Alte activități de servicii 0,4 0,3 0,6 0,4 0,2 0,1Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, 2014.

Tabel 2. Distribuţia salariaţilor având un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată şi a întregii populaţii de salariaţi investigaţi, în octombrie 2010 şi octombrie 2014,

după grupa COR 2 digiţi (%)

Grupa COR 2 digiţi

Denumirea grupei COR 2

digiţi

2010 2014 Diferența 2014-2010


câştig brut lunar



plată

Total salariaţi


câştig brut lunar


minim brut

garantat în plată

Total salariaţi


câştig brut lunar


minim brut

garantat în plată

Total salariaţi

11 Legislatori, membri ai executivului şi înalţi conducători ai administraţiei publice

0,1 1,9 0,5 2,4 0,4 0,4

12 Conducători în domeniul administrativ şi comercial 0,1 1,9 0,2 1,7 0,1 -0,2

13 Conducători de unităţi din industrie şi servicii 0,0 1,5 0,2 1,5 0,2 -0,1

14 Conducători de unităţi din industria hotelieră, comerţ şi alte servicii

0,1 0,4 0,2 0,50,1

0,1

21 Specialişti în domeniul ştiinţei şi ingineriei 0,4 3,8 0,5 4,0 0,1 0,2

22 Specialişti în domeniul sănătăţii 0,1 2,3 0,4 2,9 0,3 0,6

23 Specialişti în învăţământ 0,2 6,2 0,2 5,7 0,0 -0,524 Specialişti în domeniul

administrativ-comercial 0,4 4,0 0,5 4,8 0,1 0,7

25 Specialişti în tehnologia 0,0 1,1 0,1 1,4 0,0 0,2

135

informaţiei şi comunicaţiilor26 Specialişti în domeniul

juridic, social şi cultural 1,0 3,4 0,8 3,4 -0,2 0,0

31 Specialişti asimilaţi în ştiinţă şi inginerie 0,4 2,9 0,5 2,3 0,1 -0,6

32 Tehnicieni şi asimilaţi în domeniul sănătăţii 0,6 1,7 0,5 1,0 -0,1 -0,7

33 Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 0,9 3,9 2,5 4,0 1,6 0,1

34 Alţi specialişti în domeniul juridic, social şi cultural 1,9 1,0 0,5 0,7 -1,4 -0,4

35 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 0,1 0,7 0,4 0,8 0,3 0,0

41 Funcţionari cu atribuţii generale inclusiv operatori la maşini de scris/calcul

0,7 2,6 1,2 1,80,4

-0,8

42 Funcţionari în serviciul cu publicul 0,3 1,5 1,1 1,2 0,8 -0,3

43 Funcţionari în serviciile de evidenţă contabilă şi financiară

0,7 1,9 1,7 2,51,0

0,6

44 Alţi lucrători în servicii suport în domeniul administrativ

0,3 1,3 0,2 0,8-0,1

-0,5

51 Lucrători în domeniul serviciilor personale 2,5 2,3 6,3 2,8 3,8 0,5

52 Lucrători în domeniul vânzărilor 3,6 4,4 7,6 5,1 4,1 0,7

53 Personal de îngrijire 30,6 3,4 9,1 2,5 -21,5 -0,954 Lucrători în servicii de

protecţie 3,7 3,1 7,6 3,4 3,9 0,4

61 Muncitori calificaţi în agricultură 0,3 0,3 0,2 0,2 -0,1 -0,1

62 Lucrători calificaţi în silvicultură, pescuit şi vânătoare

0,1 0,2 0,3 0,20,2

0,0

71 Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni 0,7 3,2 3,7 2,9 3,1 -0,3

72 Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi

0,8 6,4 4,7 6,43,9

0,0

73 Muncitori calificaţi în domeniul produselor manufacturiere şi muncitori tipografi

0,4 0,5 0,4 0,6

0,0

0,1

74 Tehnicieni la echipamente electrice şi electronice 0,3 2,6 1,1 2,4 0,8 -0,1

75 Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

3,2 3,2 4,7 3,6

1,5

0,4

81 Operatori la maşini şi instalaţii 1,0 6,4 2,1 5,1 1,1 -1,3

82 Asamblori 0,1 1,5 0,7 1,7 0,7 0,283 Conducători de vehicule şi

operatori la instalaţii şi utilaje mobile

2,1 5,9 7,9 5,85,8

-0,1

91 Personal casnic şi de serviciu 7,4 2,2 5,1 1,8 -2,4 -0,492 Muncitori necalificaţi în 3,2 0,7 1,8 0,8 -1,5 0,0

136

agricultură, silvicultură şi pescuit

93 Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

20,5 6,7 18,6 8,9

-1,9

2,3

94 Ajutori de bucătari 1,6 0,2 0,9 0,2 -0,7 0,195 Vânzători ambulanţi şi alţi

prestatori de servicii „la minut” pentru populaţie

0,0 0,0 0,1 0,00,1

0,0

96 Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi 9,3 2,5 4,8 2,1 -4,5 -0,4


137

ANEXA 2Informații cu privire la structura pe variabile socio-economice a contractelor de muncă

active la salariul minim din REVISAL

Tabel nr. 1

numa contracte active la salariul minim

%

Grupa 15-24 ani 146769 9,5

Grupa 25-34 ani 356725 23,1

Grupa 35-44 ani 455810 29,6

Grupa 45-54 ani 405295 26,3

Grupa 55-64 ani 163515 10,6

Grupa 65 ani si peste

13618 0,9

Sursa: date REVISAL prelucrate de autori

Tabel nr.2

numar contracte la

salariul minim

%

agricultură, silvicultură, pescuit, industrie extractivă

80.415 5,2

industrie prelucrătoare 361.195 23,4

producția, furnizarea energiei electrice, gaze, apă, salubritate

26.235 1,7

construcții 162.907 10,6

comerț 334.088 21,7

transport, depozitare 139.397 9,0

hoteluri și restaurante 86.831 5,6

informații și comunicare 17.342 1,1

intermedieri financiare și asigurări 9.307 0,6

tranzacții imobiliare 12.592 0,8

activități profesionale, științifice și tehnice

50.155 3,3

activități de servicii administrative și activități de servicii suport

160.974 10,4

administrație publică 11.640 0,8

învățământ 10.455 0,7

sănătate și asistență socială 23.474 1,5

activități de spectacole, culturale și recreative

19.511 1,3

alte activități de servicii 34.826 2,3

activități ale gospodăriilor private 297 0,0

activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale

91 0,0


Tabel nr.3

Numar contracte

Numar contracte la nivelul salariului minim

%

activitati de protectie si garda 138.197 102.276 74,0

activitati de inchiriere si leasing cu masini si echipamente agricole

441 305 69,2

fabricarea masinilor si echipamentelor de birou (exclusiv fabricarea calculatoarelor si a echipamentelor periferice)

631 380 60,2

fabricarea de mancarururi preparate 427 255 59,7

fabricarea de mobila pentru bucatarii 1.412 808 57,2

activitati de inchiriere si leasing cu autovehicule rutiere grele

443 246 55,5

exploatarea forestiera 19.793 10.974 55,4

fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru

4.975 2.755 55,4

parcuri pentru rulote, campinguri si tabere

360 199 55,3

fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a.

11.020 6.030 54,7

transporturi rutiere de marfuri 170.804 93.360 54,7

activitati de inchiriere si leasing cu echipamente de transport pe apa

133 70 52,6

comert cu amanuntul al pestelui, 1.045 547 52,3

139

crustaceelor si molustelor, in magazine specializate

fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)

112.292 58.372 52,0

fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii

11.090 5.729 51,7

fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

69.170 35.710 51,6

activitati specializate de curatenie 4.989 2.573 51,6

fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din pluta, paie si din alte materiale vegetale impletite

5.856 3.017 51,5

activitati generale de curatenie a cladirilor

26.529 13.632 51,4


Tabel nr.4

Numar contracte active Numar contracte active la nivelul salariului minim

%

G1 548.837 63.843 11,6

G2 1.280.670 67.432 5,3

G3 665.608 98.095 14,7

G4 401.684 77.958 19,4

G5 1.008.529 388.186 38,5

G6 22.353 9.109 40,8

G7 754.193 190.875 25,3

G8 657.706 218.572 33,2

G9 928.142 428.191 46,1

6.267.722 1.542.261

24,6


140

Tabel nr.5

Grupa 15-24 ani

Grupa 25-34 ani

Grupa 35-44 ani

Grupa 45-54 ani

Grupa 55-64 ani

Grupa 65 ani și peste

TOTAL

G1 1.480

13.722

22.980

17.600

7.105

825

63.712

G2 5.103

24.737

20.499

10.566

4.996

1.472

67.373

G3 10.935

33.512

27.433

18.192

7.051

913

98.036

G4 9.484

23.551

21.032

17.408

6.035

413

77.923

G5 42.261

81.494

103.260

108.027

48.728

4.398

388.168

G6 388

1.490

3.037

2.962

1.143

85

9.105

G7 10.388

33.087

57.320

61.847

27.053

1.129

190.824

G8 12.035

48.563

72.896

62.841

20.757

1.243

218.335

G9 54.681

96.561

127.338

105.834

40.642

3.140

428.196

TOTAL 146.755

356.717

455.795

405.277

163.510

13.618

1.541.672


Pe sexe, structura contratelor la salariul minim indică superioritatea pentru persoanele de sex feminin la grupele G1, G3, G6, G7, G8, G9

Tabel nr.6

G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7 G8 G9

M 38,2 55,9 48,6 71,0 59,0 19,9 24,2 19,0 41,8

F 61,8 44,1 51,4 29,0 41,0 80,1 75,8 81,0 58,2


141

Tabel nr. 7

Numar contracte active

Numar contracte active la nivelul salariului minim

%

acar 2270 1850 81,5

ofiţer de punte maritim 293 238 81,2

agent de securitate 103191 82684 80,1

cântăreţ bisericesc 4043 3143 77,7

lucrător pentru salubrizare căi publice

8551 5763 67,4

agent de securitate intervenţie 12843 8604 67,0

lucrător pentru salubrizare 7256 4733 65,2

marcator piese 2739 1736 63,4

călcătoreasă lenjerie 2698 1682 62,3

tăietor manual lemn de foc 1713 1061 61,9

muncitor necalificat în silvicultură 16660 10272 61,7

lucrător operativ pentru autocompactoare

3982 2368 59,5

paznic de vânătoare 2133 1262 59,2

pizzar 1725 1016 58,9

şofer autocamion/maşină de mare tonaj

152236 87259 57,3

muncitori necalificaţi în culturi vegetale

3617 2064 57,1

croitor-confecţioner îmbrăcăminte, după comandă

6525 3703 56,8

muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii

31678 17837 56,3

agent de securitate incintă (magazin, hotel, întreprindere etc.)

8157 4592 56,3

dispecer centru de alarmă 2001 1124 56,2

operator la fabricarea produselor făinoase

2182 1222 56,0

142

muncitor necalificat în industria confecţiilor

104159 58223 55,9

brutar 12171 6772 55,6

fasonator mecanic (cherestea) 4751 2625 55,3

muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet

98227 54269 55,2

muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide

50982 28083 55,1

muncitor necalificat în agricultură 20984 11526 54,9

confecţioner, prelucrător în industria textilă

9221 4995 54,2

patiser 7386 3942 53,4

muncitor necalificat în mine şi cariere

2331 1234 52,9

lucrător sortator deşeuri reciclabile

4737 2475 52,2

manipulanţi de mărfuri la raft 3181 1662 52,2

muncitor necalificat la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, baraje

20238 10432 51,5


Tabel nr.8

Clase de marime Numar contracte active

Numar contracte active la nivelul salariului minim

%

0 - 9 salariati 1.352.105 442.060 32,7

10 - 49 salariati 1.460.862 496.915 34,0

50 - 249 salariati 1.433.347 331.377 23,1

250 salariati si peste

2.021.408 271.909 13,5


143

wosypetter.files.wordpress.com · web viewse poate remarca faptul că în toate aceste cinci state...

Documents