Ministerul Educaţiei din Republica MoldovaMinisterului Tineretului si Sportului

Universitatea Academiei de Stiinte a MoldoveiAsociatia Tinerilor Cercetatori din Moldova "PRO-Stiinta"

Liceul Academiei de Stiinţe a Moldovei

Conferinţa ştiinţifico-practică a elevilor:

“Spre viitor”

Catedra de geografie

Tema: Schimbările climatice în Republica Moldova

Efectuat: Danu Radu, clasa a XI-a „A”

Conducător ştiinţific:profesor de geografie: Chişciuc Ana

Chişinău, 2010

Cuprins

Introducere..............................................................................................................3

Capitolul I. Schimbarea climei – problema secolului XXI.......................................4

1.1. Schimbarea sclimei – realitate incontestabilă.................................................4

1.2. Cauzele schimbărilor climatice.......................................................................7

1.3. Consecinţele schimbărilor climatice.............................................................10

1.4. Scenariile schimbărilor climatice..................................................................15

1.5. Măsuri de minimalizare a impactului schimbărilor climatice.......................17

Capitolul II. Aprecierea opiniei publice despre schimbările climatice...................18

Concluzii.................................................................................................................29

Bibliografie..............................................................................................................30

Anexe.......................................................................................................................31

2

Introducere

Clima este regimul multianual al vremii sau totalitatea schimbărilor succesive posibile ale

proceselor atmosferice ce caracterizează regimul vremii unei regiuni oarecare. În orice localitate

concretă, timpul se poate schimba foarte rapid de la zi la zi şi de la an la an, chiar şi atunci, cînd

clima nu se schimbă. Aceste schimbări presupun variaţii ale temperaturii, precipitaţiilor, vîntului

şi nebulozităţii. Spre deosebire de timp, clima este afectată, în general, de schimbări lente, de

exemplu, schimbări ale suprafeţei oceanelor, uscatului, înclinaţiei axei Pămîntului şi intensităţii

radiaţiei solare.

În a doua jumătate a sec. XX, ideile privind schimbarea climei devin tot mai frecvente,

iar în anii 80 au apărut dovezi ştiinţifice cu privire la riscul schimbării globale a climei. În

prezent schimbarea climei e o problemă globală, care trezeşte neliniştea societăţii. Populaţia din

ce în ce mai mult acordă o atenţie deosebită acestei probleme.

Din aceste considerente, la moment, este  necesară o evaluare detaliată a efectelor

schimbărilor climatice asupra aspectelor economice, sociale şi de mediu.

Scopul cercetării: evaluarea impactului modificărilor de climă în Republica Moldova şi

estimarea opiniei publice despre problemele legate de schimbările climatice.

Obiectivele de bază:

Identificarea cauzelor, consecinţelor şi măsurilor de minimalizare a efectelor

schimbărilor climatice în Republica Moldova

Aprecierea opiniei publice cu privire la problemele legate de schimbările climatice

Participarea la activități de informare a populației despre schimbările climatice

Metode de cercetare: analiza bibliografică, analiza statistică, metoda sociologică

(efectuarea unui chestionar)

Pentru analiza opiniei publice despre schimbările sclimatice s-a efectuat un sondaj pe un

eşantion de 60 persoane din categoria 15-19 ani, elevi a Liceului Academiei de Știinţe, studenţi a

Universităţii de Stat din Moldova, masteranzi şi doctoranzi a Universităţii Academiei de Știinţe.

Valoarea practică: lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către specialiştii în

domeniu, reprezentanţii ONG, profesori, elevi şi toate persoanele interesate.

3

Capitolul I. Schimbarea climei – problema secolului XXI

1. 1. Schimbarea sclimei – realitate incontestabilăClima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă specifice

unei regiuni a globului, pe o perioadă mare de timp (în mod obişnuit, valorile medii pe o

perioadă de 30 ani). Punctul de referinţă a climei este vremea a cărei monitoring se efectuează la

staţiile şi posturile meteorologice.

Schimbarea climatică se referă la variaţiile seminificative din punct de vedere statistic ale

stării medii a parametrilor climatici sau a variabilităţii lor, observată în cursul timpului fie

datorită modificărilor care apar în interiorul sistemului climatic sau al interacţiunilor dintre

componentele sale, fie ca rezultat al acţiunii factorilor externi naturali sau rezultaţi din activitatea

umană. Aceste schimbări presupun variaţii ale temperaturii, precipitaţiilor, vîntului şi

nebulozităţii.

O analiză a elementelor climatice din ultimul secol poate servi dovadă în folosul

argumentului existenţei schimbărilor climatice. Astfel, pe parcursul ultimului secol, la nivel

global, temperaturile medii terestre au crescut cu 1°C. Rata încălzirii globale a sporit de la 0,1°C

pe deceniu pe parcursul ultimilor 100 de ani – pînă la 0,2 °C pe deceniu, pe parcursul ultimilor

decenii. Comparativ cu perioada preindustrială (media pentru 1850–1899) temperatura medie (pe

pămînt şi în ocean) în ultimul secol este cu 0,8 °C mai mare.

Figura 1.1. Modificările temperaturii la nivel global şi continental în perioada 1900-2000

În Europa se observă o încălzire mai mare decît media globală. Datele din 2007 atestă că

temperaturile medii anuale în Europa erau cu 1,2°C mai mari decat în epoca preindustrială în

4

zonele terestre, şi cu 1°C mai mari în spaţiul combinat al mării şi uscatului. Opt dintre cei 12 ani

din perioada 1996-2007 au fost printre cei mai calzi ani din perioada de după anul 1850.

Precipitaţiile anuale în secolul 20 au manifestat o creştere de 10-40% în Europa de Nord

şi o diminuare (de pînă la 20%) în unele părţi ale Europei de Sud. Precipitaţiile medii au crescut

în marea parte a Europei de Vest şi Nord (cu 20-40%); iar în Europa de Sud şi, parţial, Europa

Centrală iernile au fost mai uscate.

Figura 1.2. Modificarea cantităţii anuale de precipitaţii în perioada 1900-2005

Figura 1.3. Dinamica hazardurilor catastrofale provocate de starea vremii sau de alţi

factori naturali la nivel global (st mediu 2006)

În Republica Moldova – parte a Europei – de asemenea se atestă modificări la nivel de

climă. În condiţiile ei actuale, temperatura medie anuală a aerului variază de la 8.0оС la nord

(Briceni) pînă la 10.0оС (Cahul, Comrat) la sud. Caracterul de repartiţie spaţială a temperaturii

aerului este determinat de situaţia geografică şi întinderea teritoriului mai mult meridională.

Analiza datelor, efectuată de către specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat,

pentru o perioadă de mai mult de un secol (1886-2004) ne demonstrează că de la sfîrşitul

secolului XIX şi pînă în prezent temperatura medie anuală în Moldova a crescut cu 0.78оС.

5

Figura 1.4. Dinamica temperaturilor medii anuale a aerului, Chişinău (1886-2004)

Ultimii zece ani (1996-2005) în comparaţie cu perioada multianuală se caracterizează

prin regim de temperatură întrucîtva mai ridicat. Temperatura medie anuală a aerului pe

parcursul acestei perioade a constituit în medie pe teritoriu 8,7-10,4°C, ceea ce depăşeşte norma

cu 0,5-1,0°C. Este necesar de menţionat, că în aceşti zece ani temperatura medie anuală a aerului

a doua oară a atins cele mai înalte valori ale sale pe parcursul perioadei de 100 de ani de

observaţii instrumentale - 9,7-11,5°C (2000). Cele mai mici valori ale ei s-au semnalat în 1996 şi

1997 şi au constituit 7,1-9,3°C. Cele mai scăzute temperaturi a aerului (-21 – -30°C) s-au

semnalat în luna decembrie 1996, iar cele mai înalte (37 - 40°C) – în lunile iulie-august 2000 şi

iulie 2002, izolat depăşind maximele istorice.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii în perioada 1996-2005 a constituit pe teritoriu

500-655 mm, ceea ce e aproape de normă, calculată pentru întreaga perioadă de observaţii. În

unii ani cantitatea de precipitaţii, care a căzut a oscilat în limite considerabile – de la 300 mm

(2003) pînă la 890 mm (1998).

Figura 1.5. Dinamica cantităţii anuale a precipitaţiilor, Chişinău (1891-2004)

Tendinţele actuale de modificare a factorilor naturali de risc, frecvenţa acestora ne permite să

presupunem că riscul de manifestare a hazardurilor hidrometeorologice va creşte în continuare.

Începând cu anii 1950, numărul fenomenelor cu caracter distructiv provocate de starea vremii a

crescut pe glob de 5,5 ori, în timp ce numărul altor fenomene naturale extreme a crescut doar de 2,4

ori (fig. 6).

6

Cele mai frecvente hazarduri naturale de provenienţă hidrometeorologică pe teritoriul

Republicii Moldova, conform datelor statistice ale Centrului de Cercetări Epidemiologice ale

Hazardurilor Naturale (Belgia, Universitatea Luviana), sunt inundaţiile, secetele, vânturile puternice,

temperaturile extreme. În perioada 1992-2003, 90% din totalul hazardurilor naturale în Republica

Moldova le-au constituit fenomenele hidrometeorologice extreme, cele mai numeroase fiind

inundaţiile (50%), în timpul cărora s-au consemnat 92% din totalul victimelor umane, vânturile

puternice (25,5%) şi secetele (12,5%).

Conform evaluărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în medie de la o secetă

catastrofală în Republica Moldova au de suferit 280 mii oameni. Pentru comparaţie, cifrele medii

pentru inundaţii şi cutremurele de pământ constituie 193 mii şi, respectiv, 19 mii locuitori.

Actualmente nu mai pot exista două păreri la întrebarea dacă clima este variabilă,

deoarece caracterul schimbător al tuturor fenomenelor şi proceselor naturale nu mai trezeşte

dubii. Problema legată de climă constă în evaluarea şi interpretarea corectă a cauzelor ce o

determină, precum şi schimbările ce urmează a fi aşteptate. Mecanismul acestor schimbări nu

este pe deplin clar, dar, cu certitudine, se observă o încălzire globală a climei şi o creştere a

frecvenţei de manifestare a diferitelor extreme, ultimele, adesea, fiind periculoase. Anume din

cauza "debalanţării" sistemului climatic se vor lansa cele mai serioase ameninţări ale omenirii în

secolul XXI.

1. 2. Cauzele schimbărilor climatice

Încălzirea sistemului climatic poate fi constatată pe mai multe căi. Asistăm la modificarea

temperaturii atmosferei, a suprafeței oceanelor (încalzirea oceanelor coboară pînă la sute de

metri adîncime) și în creșterea nivelului lor. Creșterea temperaturilor în troposfera și scăderea lor

în stratosfera sunt foarte probabil provocate de către gazele cu efect de seră și, respectiv, de

sărăcirea stratului de ozon.

De mai mult de 100 de ani, specialiştii cunosc semnificaţia sintagmei „efect de seră”.

Radiaţiile solare trec prin atmosfera Pământului şi ajung pe suprafaţa acestuia. În loc să se

reflecte pe suprafaţa Pământului şi să se întoarcă în spaţiu, radiaţiile rămân în atmosferă şi

produc o încălzire a acesteia. Procesul contribuie la menţinerea unei atmosfere calde,

împiedicînd Pământul să se răcească şi să devină un mediu ostil vieţii (temperatura medie

globală este de +15°C față de -18°C în absenţa acestui efect natural de seră).

Efectul de seră este cauzat de sporirea concentrației diferitor gaze în atmosferă. Cinci

gaze care în mod natural provoacă în principal acest efect de seră: vaporii de apă, metanul,

protoxidul de azot şi ozonul. Gazele cu efect de seră sunt de ordin antropic sunt: bioxid de

carbon (CO2); metan(CH4); oxid azotos (N2O); hidroflourocarburi (HFC); perfluorcarburile

7

(PFC); hexafluorură de sulf (SF6 ). Desigur, încălzirea Pământului s-ar putea datora unor cauze strict naturale, dar savanţii estimează că emisiile care de fapt încălzesc atmosfera Pământului se datorează arderilor de combustibili, precum: benzină, gaz, motorină. SUA, cu mai puţin de 5% din populaţia lumii, este responsabilă de producerea a 22% din efectul de seră de pe glob; China, cu 20% din populaţia planetei, este a doua ţară ca producător al acestui efect nociv, cu 18%. Arderea pădurilor - făcută în scopul de a obţine terenuri arabile, şosele, terenuri pentru locuinţe sau pentru centre comerciale – produce peste 25% din emisiile de dioxid de carbon de pe glob.O dovadă în acest sens este dată de graficele din figura 1.6, în care este reprezentată variaţia

temperaturii medii din ultimele zeci de ani, variaţia cantităţii de CO2 emisă de activităţile umane

şi variaţia activităţii solare. Concluzia care poate fi trasă foarte uşor este că actuala încălzire nu

este determinată de o intensificare a activităţii solare, dar este în strânsă corelaţie cu emisia de

dioxid de carbon.

Figura 1.6. Variaţia temeperaturii medii, a conţinutului de CO2 în atmosferă şi a

numărului de pete solare în ultimii 150 de ani

Pentru a asigura o concentraţie "durabilă" de gaze cu efect de seră, care ar permite depăşirea

pericolului dezechilibrului climatic fără a prejudicia dezvoltarea economică, se cere reducerea

substanţială la nivel global a nivelul emisiilor gazelor cu efect de seră - cu 50-70%.

În Republica Moldova inventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost efectuată pe

parcursul anilor 1990–2002 (fig.12, 13), anul de referinţă recomandat de ONU fiind 1990. Pe

parcursul acestei perioade de cercetare locul principal din totalul emisiilor îi revine CO2 (fig.1.8).

8

Inventarul include emisiile gazelor indicate în figura 1.7. Se observă o diminuare

considerabilă a emisiilor gazelor cu efect de seră. Cauza diminuării fiind închiderea surselor de

emisii: fabrici, uzine, etc.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

CH4 CO SO2 NOx NMVOC

Figura 1.7. Emisiile gazelor cu efect de seră

0

1

2

3

4

5

6

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

N2O

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

CO2

Figura 1.8. Emisiile gazelor cu efect de seră CO2, N2O

Sursele de emisie a gazelor cu efect de seră sunt grupate în următoarele categorii: sectorul

energetic (71%), procesele industriale (11,6%), sectorul agrar (12,7%), deşeurile (4,7%),

solvenţii şi utilizarea lor, modificarea folosirii terenurilor şi pădurilor (PNUD, 2004).

sectorul energetic

71,0%

deşeurile 4,7%

procesele industriale

11,6%

sectorul agrar 12,7%

deşeurile 19,0%

arderea combustibililor

fosili 1,4%

agricultura 52,8%

transportul şi distribuţia

gazului natural 26,8%

Figura 1.9. Sursele de emisie a gazelor cu efect de seră în R. Moldova în perioada

1990-2002

9

Figura 1.10. Sursele de emisie a CH4 în R. Moldova în perioada 1990-2002

Principala sursă a emisiilor de CO2 este arderea combustibililor fosili, care în 1990 a

constituit 95% din emisiile totale antropice de CO2 şi până în 2002 s-a redus cu circa 83%.

Sursele principale de emisii de CH4 au fost agricultura (52,4%), emisiile rezultate din

transportul şi distribuţia gazului natural (26,6%), deşeurile (18,9%) şi arderea combustibililor

fosili (1,4%). În perioada anilor 1990–2002 volumul emisiilor de CH4 s-a diminuat cu circa 53%.

N2O se degajă de la sursele din sectorul energetic şi agricultură. Volumul emisiilor de N2O,

înregistrate în 1998, constituiau doar circa 15% faţă de anul de referinţă (1990).

Observările sistematice asupra indicilor climatici în Republica Moldova, iniţiate în anul

1986, au demonstrat încălzirea treptată, ca o consecinţă a încălzirii globale a climei.

1. 3. Consecinţele schimbărilor climaticeRidicarea globală a temperaturii aerului s-a concretizat printr-o serie de modificări care

au fost observate şi măsurate ca: creşterea nivelului global al mării cu 0,1-0,2 m în secolul XX,

scăderea cu aproximativ 10% a suprafeţelor acoperite de zăpadă, comparativ cu anul 1960,

retragerea gheţarilor alpini din regiunile nepolare în decursul sec XX. Cei mai calzi 10 ani

înregistraţi au fost după 1991. Dovezile globale din ultimul deceniu arată că multe sisteme

naturale sunt afectate de schimbarea regională a climei, multe dintre acestea sunt relevante şi

pentru Republica Moldova. În particular, se poate afirma cu un grad înalt de încredere că ne

putem aștepta ca valurile de căldură extremă și ploile catastrofale să devină din ce în ce mai

frecvente. Se poate afirma că furtunile vor înregistra o probabilitate de manifestare mai ridicată,

cu viteze ale vântului și cu cantități de precipitații mai mari decât în prezent.

Evaluările comparative cu alte teritorii din vecinătate, utilizând datele Centrului de Cercetări

Epidemiologice ale Hazardurilor Naturale (Belgia, Universitatea Luviana) ne permite să constatăm,

că riscul manifestării inundaţiilor catastrofale constituie 1-2 ori în 10 ani, ceea ce este mai puţin decît

în unele regiuni ale României, unde acestea au frecvenţa de 2-3 ori în 10 ani. (fig. 1.11).

Figura 1.11. Repartiţia indicelui riscului manifestării inundaţiilor (nr./an) (a) şi numărului

sinistraţilor (nr./an) (b)

10

Figura 1.12. Repartiţia indicelui riscului manifestării secetelor (nr./an) (a)

şi numărului sinistraţilor (nr./an) (b) st mediu 2006

Există efecte evidente asupra sistemelor acvatice, care se manifestă prin scurgeri mai

mari ale apelor şi prin debit maxim de primăvară mai timpuriu la multe rîuri alimentate din

zăpezi, precum şi încălzirea apelor de suprafaţă, ceea ce afectează structura lor termală şi

calitatea apei. Este important de menţionat şi unele consecinţe cum ar fi: reducerea rezervelor de

apă în pânza freatică şi scăderea nivelului de apă în fântâni, uneori chiar secarea lor, ceea ce

provoacă insuficienţă de apă potabilă; majorarea mineralizării apelor freatice, concentrarea

poluanţilor neorganici în apă etc.

Figura 1.13.Vulnerabilitatea potenţială la deficitul de apă

11

Schimbările climatice de această dimensiune par să producă impacturi semnificative

asupra biodiversităţii, începand cu nivelul dreptului individual şi pînă la nivelul ecosistemului

sau al biometriei. Se presupune că clima din Moldova se va schimba de la semi-aridă în aridă, în

special în partea de Sud şi de Est a ţării. Temperaturile în creştere vor forţa multe organisme vii

să migreze spre zonele mai răcoroase din partea de Nord a ţării, în timp ce aici vor sosi

organisme noi. Mişcările de acest gen pot implica multe specii, inclusiv plante şi copaci.

Totuşi, unele specii de floră şi faună ar putea avea o elasticitate joasă la modificările de

temperatură şi de precipitaţii, din cauza că sistemele climatice se mişcă mai rapid decît ar putea

ele să accepte. Unele specii de stejar, cum ar fi Stejarul Negru de Est, Stejarul Englez şi Stejarul

Sessile din părţile de Vest şi de Nord ale ţării, au capacităţi mari de adaptare şi se vor putea

adapta la condiţiile uscate ale părţilor Centrale şi de Nord ale ţării. Unele specii vor căuta să se

instaleze la altitudini mai înalte, în partea Centrală a ţării (zona împădurită Codru), altele se vor

mişca mai departe spre partea de Nord a Moldovei. Plantele de stepă, în general, se ajustează

bine la temperaturile înalte, deşi, din cauza păşunatului excesiv, populaţia unor specii ar putea să

se reducă şi să dispară. Fragmentarea peisajului şi activitatea umană au toate şansele să crească

vulnerabilitatea la schimbările condiţiilor climatice a speciilor de stepă cu capacitate limitată de

dispersare, cum ar fi flocoşica.

Secetele determină diminuarea prezenţei apei pe luncile fluviilor şi intensifică procesele

de salinizare a solului. Aceste evoluţii pot avea un impact semnificativ asupra speciilor păşunilor

prin extinderea suprafeţelor cu plante halofite, bine adaptate la sare şi la condiţii de secetă şi prin

reducerea suprafeţelor ocupate de plante tolerante la inundaţii cum este rogozul. În general,

ecosistemele forestiere sunt mai rezistente la secete;2totuşi, unele specii de stejar din părţile

Centrale şi de Sud ale ţării se pot usca în cazul unei invazii masive de insecte. Inundaţiile şi

secetele sau alte fenomene climatice extreme (furtuni, grindină etc.) au şi ele o influenţă asupra

bunăstării umane, prin faptul că provoacă pierderi în ecosistemele de care depinde prosperitatea

umană.

Agroecosistemele şi sectorul zootehnic vor suferi foarte mult în urma schimbărilor

climatice. Care este acţiunea schimbării temperaturii mediului asupra animalelor? Organismele

superioare au o temperatură constantă a corpului, caracteristică speciei date. De exemplu,

ridicarea temperaturii mediului ambiant este însoţită de necesitatea organismului de a depune

eforturi suplimentare în menţinerea temperaturii constante, respiraţiile devin mai frecvente, apar

dereglări ale lucrului sistemului cardio-vascular, deseori şi ale celui digestiv, precum şi în

reproducţia animalelor. Acest ansamblu de devieri, bineînţeles, conduce la scăderea nivelului

productivităţii animalelor.

12

Modificările ce au loc în mediul ambiant pot influenţa într-o măsură mai mică sau mai

mare şi asupra gradului de răspîndire a unor boli la animale. În primul rînd creşterea temperaturii

creează condiţii favorabile pentru înmulţirea unui şir de bacterii şi agenţi patogeni care provoacă

anumite boli infecţioase. Una dintre cele mai periculoase boli care poate fi transmisă de la

animale la om este antraxul, frecvenţa apariţiei ei fiind generată de temperaturile sporite.

Vulnerabilitatea agriculturii în întregime are la bază două componente principale. În

primul rînd ea este determinată de o tendinţă permanentă de mărginire a spectrului speciilor

utilizate. În prezent pentru satisfacerea a 90% din cerinţele alimentare omul utilizează numai

0,5% din numărul total de specii de plante comestibile. Această stare a adus la aşa numitul

pericol de “vulnerabilitate genetică”, deoarece pentru fiecare zonă climaterică mereu se

micşorează numărul de specii de plante cultivate, iar soiurile şi hibrizii utilizaţi sunt cu un grad

sporit de rudenie. În al doilea rînd vulnerabilitatea agriculturii este determinată de schimbările

esenţiale şi foarte rapide, mai ales în ultimul timp, a mediului ambiant.

Pentru specii din clasa agrofitocenozelor, cum este viţa de vie, sporirea temperaturii este

benefică, deoarece conţinutul de zahăr se va mări în struguri. Astfel această premisă ar servi

pentru extinderea suprafeţelor de cultivare a viţei de vie pînă în zona de Nord a ţării, iar în urma

sporirii conţinutului de zahăr în struguri se va mări cota de producere a vinurilor spumoase.

Acest lucru ar permite atît dezvoltarea agriculturii, cît şi a economiei R.Moldova.

Există multe sisteme biologice terestre, care sunt puternic afectate, inclusive asemenea

schimbări ca fenomene mai timpurii de primăvară (înfrunzire, migraţia păsărilor, depunerea

ouălor etc.) şi deplasarea spre nord şi spre înălțimi mai mari a habitatelor de plante şi animale.

Începând cu anii 1980, s-a manifestat tendinţa de înverzire mai timpurie a vegetaţiei asociate cu

un sezon termal mai lung de vegetaţie, cauzat de încălzirea recentă.

Figura 1.14. Consecinţele schimbărilor climatice în Republica Moldova

Consecinţele schimbărilor climatice

negative pozitive

înrăutățirea sănătății populației

evidenţierea extremelor climatice

micşorarea biodiversităţii

lărgirea arealului de cultivare a unor plante

încălzirea iernilor

13

Pentru ecosistemele naturale gradul de vulnerabilitate poate fi condiţionat de asemenea

factori de risc, ca suprafeţele reduse, starea degradată, distribuţia fragmentară, insuficienţa

umidităţii solului, neuniformitatea distribuţiei precipitaţiilor.

Nu există la moment indicatori care să demonstreze că schimbările climatice au afectat

accesul la educaţie şi reuşita şcolară în Moldova. La drept vorbind, infrastructura şcolară nu este

foarte vulnerabilă la fenomenele climatice extreme, specifice pentru Moldova. Este foarte

probabil ca impactul climei asupra educaţiei să fie unul indirect, produs prin intermediul

impacturilor asupra productivităţii agricole şi sărăciei. Accesul la educaţie şi reuşita şcolară pot

fi prejudiciate de secete sau inundaţii care conduc la subnutriţia persistentă a copiilor şi ameninţă

capacitatea copiilor de a frecventa şcoala. Creşterea sărăciei veniturilor ar putea determina

părinţii să angajeze din ce în ce mai mult copiii în muncile agricole sau în cele din gospodărie, în

loc să-i trimită la şcoală. Şi s-ar putea ca părinţii să dispună de mai puţine resurse pentru a

procura manuale, haine şi încălţăminte.

Datele internaţionale sugerează faptul că starea sănătăţii poate fi afectată foarte mult în

rezultatul schimbărilor climatice. Este evident că dezastrele cu o putere distructivă mare (cum ar

fi inundaţiile) se pot solda cu distrugeri masive, pagube, maladii şi chiar decese. Secetele, care

sunt un fenomen mai frecvent în Moldova, au în mod evident un impact semnificativ asupra

bolilor sistemului circulator, sistemului respirator şi a altora. Totuşi, aceste concluzii sunt

deocamdată destul de incerte. Chiar dacă în 2003 şi in 2007 prevalenţa acestor boli a crescut (în

special, numărul celor legate de sistemul circulator), datorită faptului că statistica medicală este

imperfectă şi pe termen scurt, este greu să fie separate efectele generate de schimbările climatice

de alte efecte.

Figura 1.15. Căile pe care schimbările climatice afectează sănătatea umană

14

1. 4. Scenariile schimbărilor climaticeÎn condiţiile schimbării climei pentru problemele legate de adaptarea ecosistemelor la

condiţiile noi de climă o importanţă actuală deosebită capătă elaborarea prognozei climatice

regionale. În cadrul proiectului PNUD – Moldova nr.97/G31/A/IG/99 au fost efectuate lucrări

pentru prognozarea schimbării posibile a climei Republicii Moldova în secolul XXI, ţinîndu-se

cont de scenariile emisiei gazelor de seră. Această evaluare a fost efectuată pentru trei perioade

de timp din secolul XXI (2010-2039, 2040-2069 şi 2070-2099). Ea reflectă schimbările medii

lunare a principalilor indici climatici referitor la perioada de timp, luată drept bază de către 

Organizaţia Meteorologică Mondială (1961-1990) după scenariile regionale de modelare a

climei. În termeni de emisii cumulative ale gazelor cu efect de seră, scenariile A2 şi B2 din SRES

se consideră a fi de nivel „înalt” şi, respectiv, „mediu jos”. Ambele scenarii sunt orientate mai

mult spre aspectul economic decît la cel de mediu, însă, primul se axează pe integrarea globală,

pe cand al doilea – pe soluţii regionale. Temperatura anuală a aerului în Moldova va creşte în

cazul ambelor scenarii de emisie. Către sfîrşitul acestui secol, majorarea ar putea constitui, în

medie, 4.1–5.4°C (fig.1.16, 1,17 ). Se anticipează că încălzirea maximă din Moldova va avea loc

iarna şi în anotimpurile de tranziţie. Către anii 2080, temperaturile mijlocii de primăvară şi

toamnă s-ar putea majora cu circa 40-50%. Încălzirea minimă relativă se anticipează că va avea

loc în lunile de vară: cu 9-12% la începutul secolului şi cu circa o treime către sfîrşitul acestuia.

Este prognozată şi o creştere a precipitaţiilor în timpul iernii şi primăverii, însă, tendinţele pentru

vară şi toamnă sunt preponderent negative (o diminuare cu 20- 30% către anii 2080). În general,

Republica Moldova se va confrunta cu ierni mai calde şi mai umede, dar cu veri şi toamne mai

fierbinţi şi mai uscate. Prin analogie, Moldova ar putea avea ierni ca în Anglia şi veri – ca în

Grecia sau Spania. Astfel, similar cu tendinţele observate, schimbările anticipate în clima

Moldovei (aridizarea în continuare) sunt nefavorabile pentru ţară. Schimbările mijlocii anuale ale

temperaturilor aerului conform proiecţiilor pentru diferite zone ale Moldovei sunt prezentate în

figura 1.16. Izoterma cea mai de Sud a climei perioadei de referinţă (10 °C), probabil, va creşte

(în funcţie de scenarii) pînă la 11.5-12.0 °C aproape pe tot parcursul primei perioade modelate şi

pînă la 14-15 °C – în ultima perioadă. Se prevede majorarea umidităţii absolute a aerului, precum

şi schimbarea neînsemnată a vitezei vîntului. După toate scenariile analizate, în Republica

Moldova se aşteaptă creşterea evaporaţiei potenţiale, ce va duce la reducerea umidităţii relative a

aerului cu 7,7% la începutul secolului, cu încă 2% spre mijlocul secolului şi cu 13,5% la finele

secolului.

15

Figura 1.16. Distribuţia spaţială viitoare probabilă a temperaturii medii anuale ale aerului

în R. Moldova în cadrul a trei orizonturi temporale şi conform a două scenarii de emisii

Figura 1.17. Scenarii de evoluție a temperaturii (T) și precipitațiilor (P)

Regimurile hidrologice ale rîurilor mari şi mici se vor modifica semnificativ. În conformitate

cu scenariile A2 şi B2, resursele disponibile de apă de suprafaţă pentru bazinele rîurilor Prut şi

Nistru se vor reduce cu aproximativ 16-20% deja în anii 2020 şi către sfîrşitul secolului 21, de la

39 la 58% în cadrul scenariilor B2 şi A2.

16

1. 5. Măsuri de minimalizare a impactului schimbărilor climatice

În a doua jumătate a sec. XX, ideile privind schimbarea climei devin tot mai frecvente,

iar în anii 80 au apărut dovezi ştiinţifice cu privire la riscul schimbării globale a climei, care a

trezit îngrijorare şi a făcut posibilă în 1992 înaintarea pentru semnare a Convenţiei-cadru a ONU

cu privire la Schimbarea Climei de către Asambleea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la

Samitul de la Rio de Janeiro. Obiectivul final al Convenţiei este de a stabiliza concentraţia

gazelor de seră în atmosferă la un nivel, care ar preveni interferenţa antropică periculoasă cu

clima. Republica Moldova a ratificat Convenţia Cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire

la Schimbarea Climei (CCSC ONU) la 9 iunie 1995. Una dintre realizările, pe care statul nostru

le-a înregistrat imediat după aderarea la această convenţie, a fost elaborarea Primei Comunicări

Naţionale (2000), obiectivul principal al căreia a fost inventarierea gazelor cu efect de seră şi

întocmirea unui plan de acţiuni privind atenuarea impactului schimbărilor climatice asupra

diferitelor componente ale mediului ambiant şi asupra activităţilor socioeconomice.

Concomitent, trebuie menţionat că în 2003 Republica Moldova a aderat la Protocolul de la

Kyoto. În anul 2002 Republica Moldova a prezentat raportul „Necesităţi tehnologice şi priorităţi

de dezvoltare”, care reflectă starea actuală şi necesităţile de retehnologizare în energetică şi

industrie, privite prin prisma reducerii impactului asupra mediului înconjurător.

În scopul minimalizării impactului schimbării climatice asupra diverselor sisteme şi

sectoare de activitate, s-a elaborat un sistem de măsuri de adaptare. Cele mai importante dintre

aceste măsuri prevăd: elaborarea şi extinderea pădurilor, adaptarea managementului resurselor

naturale la principiile dezvoltării durabile a sectoarelor de bază a economiei. În special, pentru

ecosistemele naturale măsurile de adaptare sunt: extinderea ariilor protejate pentru ecosistemele

mai vulnerabile la schimbările climatice; crearea sau restabilirea zonelor de interconexiune

(crearea reţelei ecologice) a ecosistemelor fragmentate şi dispersate; organizarea monitoringului,

în scopul aprecierii stabilităţii speciilor şi ecosistemelor în funcţie de schimbările climatice;

direcţionarea vectorului de evoluţie a lor spre mărirea rezistenţei la aceste schimbări; elaborarea

şi implementarea programelor de restabilire şi extindere a pădurilor; restabilirea zonelor umede.

În conformitate cu concepţia nominalizată, cerinţele de protecţie a mediului vor fi

integrate în reforma economică şi în politicile sectoriale. În modul acesta, vor fi luate în

considerare şi proprietăţile, ce ţin de managementul deşeurilor, reducerea şi captarea emisiilor

nocive, sporirea eficienţei energetice, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi lărgirea

spectrului de cercetări privind modificările climaterice. Toate acestea, în complex cu alte

componente ale politicii de mediu, vor determina o dezvoltare socio-economică durabilă.

17

Capitolul II. Aprecierea opiniei publice despre schimbările climatice

Convenţia cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei

(CCNUSC) atribuie o importanţă deosebită acţiunilor ce ţin de educaţie, formarea cadrelor şi

sensibilizării populaţiei în domeniul schimbărilor climatice. Convenţia recomandă să se

încurajeze şi să se faciliteze la nivel naţional: elaborarea şi aplicarea de programe de educaţie şi

de sensibilizare a publicului asupra schimbărilor climatice şi a efectelor acestora; participarea

publicului la examinarea schimbărilor climatice şi a efectelor lor şi realizarea măsurilor

corespunzătoare pentru a face faţă acestora. În folosul acestui argument a fost studiat nivelul de

informare a populaţiei tinere şi atitudinea individuală a fiecărui cetăţean faţă de schimbările

climatice în cadrul efectuării unui sondaj de opinie publică. Tema sondajului a fost Schimbările

climatice în Republica Moldova. Perioada de cercetare a fost 09-26 martie 2010. Sondajul a

cuprins un eşantion de 60 persoane în cadrul Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei,

Universităţii de Stat din Moldova şi a Universităţii Academiei de Ştiinţe (ciclul I-licenţă, ciclul

II- masterat şi şcoala doctorală). Chestionarul a cuprins 12 întrebări (vezi anexa).

Statisticile internaţionale califică grupul ocupaţional al tinerilor în categoria de vîrstă de

15-24 de ani. În acelaşi timp, persoanele aflate în vizorul politicilor de ocupare axate pe tineret

din Republica Moldova sunt plasate în intervalul 15-29 ani. Pentru realizarea acestui sondaj s-a

ales anume această categorie de vîrstă, deoarece anume conştientizarea ocrotirii mediului din

vîrstă fragedă poate determina armonizarea relaţiilor om-natură pe viitor. S-a considerat

importantă o analiză mai detaliată a cunoștințelor tinerilor de această categorie de 15-29 ani, care

s-a împărțit în trei grupe de vîrstă conform ocupației lor:

Elevi 15-18 ani

Studenți (și masteranzi) 19-24 ani

Doctoranzi 25-29 ani

Figura 2.1. Repartizarea respondenţilor pe grupe de vîrstă

În opinia publicului schimbările climatice reprezintă devierea valorilor elementelor

meteorologice cum ar fi: temperatură, precipitaţii, presiune atmosferică de la normă, comparativ

18

cu perioada precedentă (peste 35% din numărul total de persoane). 27% din respondenţi atribuie

schimbările climatice la manifestarea hazardurilor naturale cum ar fi: secete, inundaţii, ploi

torenţiale, variaţii extreme de temperatură vara sau iarna. Un număr mare de persoane nu poate

da un răspuns bine definit la întrebarea Ce sunt schimbările climatice? Cu toate acestea o mare

parte a populaţiei menţionează că schimbările climatice sunt modificările la nivel de atmosferă

provocate de activitatea umană.

Sursa principală de informare despre schimbările climatice este mass media (peste 45%

respondenţi). Un rol mare în informarea populaţiei despre problemele schimbărilor climatice îl

joacă internetul (25% din total), precum şi un aport considerabil îl au cadrele didactice (20%).

Colegii, prietenii, părinţii nu posedă informaţie destulă pentru a influenţa opinia publică.

Proiectele ecologice nu au nici un rol în informarea populaţiei despre schimbările climatice.

Internet 25%

Proiecte ecologice0%

Profesori20%

Părinți2%

Colegi, prieteni3%

Observații personale

5%

Mass media45%

Figura 2. 2. Sursele de informare despre schimbările climatice

Indicii principali care atestă schimbările climatice în R. Moldova sunt prezenţa numărului

de hazarduri naturale, în special: încălzirea iernilor, secetele, inundaţiile, alunecările de teren

(peste 70 % din respondenţi). O parte din respondenţi nu au putut determina aceşti indicatori

numind în locul lor factorii ce determină schimbările climei: poluarea mediului, utilizarea

iraţională a resurselor naturale.

În jur de 50% din respondenţi consideră că schimbările climatice sunt cauzate atît de

factorul antropic cît şi de cel natural explicînd prin ceea că oscilaţiile climatice naturale sunt

accelerate de activitatea umană: poluare, defrişări, folosirea iraţională a solului, etc. Cu toate

acestea 43% au menţionat că anume factorul antropic este cauza schimbărilor climatice în special

prin poluare şi emisii de gaze cu efect de seră. 8% sunt de părerea că factorul natural determină

schimbările climatice motivînd prin ceea că factorul antropic e inferior şi se manifestă local.

Factor antropic 43%

Factor natural8%

Factor antropic și natural

48%

19

Figura 2. 3. Factorii ce influenţează schimbările climatice

La întrebarea "Care sunt consecinţele schimbărilor climatice în Republica Moldova?"

58% consideră că consecinţele vor fi mărirea numărului şi intensităţii hazardurilor naturale:

inundaţii, secete, temperaturi extreme vara şi iarna. 20% atenţionează despre dispariţia unor

reprezentanţi ai florei şi faunei, 10 % menţionează că schimbările climatice vor influenţa negativ

sănătatea populaţiei prin intensificarea bolilor cardiace şi apariţia noilor boli, 10% sunt

îngrijoraţi de scăderea indicilor economici, scăderea recoltei, necesitatea investiţiilor în irigare şi

trecerea la noi culturi agricole. O mică parte din respondenţi nu atestă schimbări climatice şi

respectiv nu pot identifica consecinţele.

Peste 83% din cei chestionaţi consideră că mărirea numărului şi intensităţii hazardurilor

naturale este cauzată de schimbarea climei.

da 83%

nu17%

Figura 2. 4. Influenţa schimbările climatice asupra măririi numărului de hazarduri

naturale

În ceea ce priveşte relaţia între utilizarea raţională a resurselor naturale şi schimbările

climatice 86% consideră că monitorizarea şi utilizarea argumentată a resurselor naturale poate

reduce esenţial efectele încălzirii climei. 7% au identificat că utilizarea raţională a resurselor nu

va reduce cu mult influenţa omului asupra mediului.

este86%

nu este7%

nu știu7%

Figura 2. 5. Legătura între utilizarea raţională a resurselor naturale şi schimbările

climatice

Un rol mare în reducerea influenţei antropice asupra climei îl joacă punerea în aplicare a

măsurilor contra schimbărilor climatice a fiecărui cetăţean în parte. Astfel, 38% întreprind

măsuri în sensul utilizării raţionale a resurselor: folosesc transportul public în loc de cel personal,

20

utilizează multiplu hîrtia, pungile de plastic, etc., 25% aruncă deşeurile în locuri autorizate, 10%

aplică acţiuni de informare şi educare a populaţiei despre poluarea mediului şi schimbările

climatice, 10% îşi aduc aportul în ecologizarea teritoriilor şi sădirea copacilor. Un număr mic

utilizează produse igienice cu impact 0 asupra stratului de ozon, au renunţat la folosirea materiei

prime toxice, de asemenea un număr mic de persoane nu întreprinde nimic deoarece consideră

acest lucru ineficient.

Statul are un rol mare în reglementarea problemei schimbărilor climatice – de această

părere sunt 100% din respondenţi însă consideră că practic aportul lui este mic. Un număr mare

de respondenţi menţionează că din partea statului sunt necesare aşa acţiuni ca: monitorizarea

eficientă a emisiilor, elaborarea şi implementarea politicilor de ocrotire a mediului, orientarea

spre retehnologizarea structurilor economice cu tehnologii puţin poluante sau trecerea la sursele

alternative de energie, precum şi înăsprirea controlului agenţilor economici în scopul respectării

stricte a legislaţiei ecologice.

La capitolul care este viitorul ecologic al republicii părerile s-au divizat strict în două:

50% sunt optimişti şi consideră că soluţia cea mai eficientă de armonizare a relaţiei om-mediu în

curînd se va găsi, alţii cred că problema ecologică e actuală, şi că statul nu e industrializat şi nu

posedă surse mari de poluare de aceea situaţia ecologică se va îmbunătăţi. Respectiv, 50% sunt

de părerea că starea ecologică se va înrăutăţi din cauza indiferenţei oamenilor faţă de mediu,

utilizării exagerate a solului, apei, lipsei de finanţare, de informare reală a populaţiei despre

starea ecologică actuală, influenţei schimbărilor climatice: deşertificării, apariţiei noilor specii de

plante.

rău50%

bine50%

Figura 2. 6. Viitorul ecologic al Republicii Moldova

Viitorul climei în Republica Moldova este discutabil. Puţini savanţi se pot exprima

despre ceea ce ne aşteaptă. Cu toate acestea, peste 70% din tinerii chestionați au apreciat că pe

parcursul viitorilor 30 de ani clima va deveni mai aridă, numărul hazardurilor naturale, în special

a secetelor, se va mări, iarna va deveni mai blîndă, 10% menţionează că schimbări esenţiale nu

vor fi, iar 10% nu s-au putut exprima la această temă. Se observă o îngrijorarea din partea

tinerilor asupra viitorului mediului şi societăţii în care vor trăi.

21

Necesitatea informării populaţiei despre problema schimbărilor climei este înalt apreciată

de tineri. 87% din respondenţi sunt de acord cu ideea organizării activităţilor de informare a

populaţiei asupra cauzelor şi consecinţelor schimbărilor climatice, de a ajuta populaţia să treacă

peste bariera indiferenţei şi să implementeze măsurile de combatere a acestor modificări. Există

păreri că este necesară informarea populaţiei în primul rînd din mediul rural unde cota populaţiei

neinformate este peste 80% şi anume această categorie de populaţiei are de suferit cel mai mult,

deoarece ea este direct implicată în sistemul agricol cel mai vulnerabil schimbărilor climatice.

da87%

nu13%

Figura 2. 7. Necesitarea informării populaţiei despre schimbările climatice

Elevii au fost cei mai receptivi şi au răspuns la întrebări după propriul nivel de înţelegere

şi cunoaştere a acestei probleme stringente.

Astfel, 55% din elevi, 10% doctoranzi au afirmat că schimbările climatice reprezintă

modificări ale temperaturii şi a fenomenelor atmosferice pe parcursul unei anumite perioade de

timp şi într-un loc concret provocate de diferiţi factori naturali sau antropici. După părerea a 25%

din respondenţii din categoria doctoranzilor schimbările climatice sunt toate schimbările care au

loc în atmosferă, ce afectează negativ mediul, cu caracter ireversibil şi apariţia noilor factori

meteo, hidro şi fizici. 35% elevi, 55% din studenţi, 30% doctoranzi sunt de părerea că

schimbările climatice au la bază modificările caracteristicilor de mediu, sub influenţa anumitor

factori manifestate prin diverse cataclisme naturale (secete, inundaţii, decalaj de temperatură,

ploi torenţiale). 20% studenţi, 30% doctoranzi consideră că schimbările climatice sunt

reprezentate prin abaterea valorilor parametrilor meteorologici (temperatură, presiune, umiditate)

de la normă pentru o perioadă îndelungată. În linii mari, populaţia tînără cunoaşte ce reprezintă

schimbările climatice însă, le confundă uneori cu consecinţele acestora.

Principala sursă de informare despre schimbările climatice rămîne a fi mass media (fig.

2.8.). Pe locul doi se clasează internetul pentru studenţi şi masteranzi, în cazul categoriei de elevi

un rol important de informare îl joacă profesorii. Pentru categoriile studenţi şi doctoranzi cadrele

didactice îşi aduc aportul în sensibilizarea acestei probleme mai puţin. Proiectele ecologice nu

influenţează opinia publică, pe cînd discuţiile între tineri şi colegi, prieteni, părinţi precum şi

observaţiile personale au un anumit impact asupra cunoaşterii problemei schimbărilor climatice.

22

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

%

Massmedia

Internet Profesori Proiecteecologice

Părinți Colegi,prieteni

Observațiipersonale

elevi studenţi doctoranzi

Figura 2.8. Principalele surse de informare despre schimbările climatice în Republica

Moldova

Întrebarea a III-a a avut ca scop determinarea indicilor ce atestă prezenţa schimbărilor

climatice în Republica Moldova în opinia tinerilor.

Indicii care atestă prezenţa schimbărilor climatice după părerea a 70% respondenţi elevi,

80% din studenţi, 60% doctoranzi sunt hazardurile naturale, în special cele hidrometeorologice:

inundaţiile, secetele, temperaturi extreme vara, prezenţa moinelor iarna. De asemenea s-a

menţionat despre aşa fenomene ca deşertificarea regiunii de sud a Moldovei, secare a unui număr

impunător de rîuri sau lacuri, micşorarea precipitaţiilor solide iarna. 10% din elevi au constatat

că nu există anumiţi factori ce pot confirma prezenţa schimbărilor climatice în Republica

Moldova

Factorii cărora se datorează schimbările între grupele de vîrstă s-au distribuit diferit: peste

50% din elevii consideră că activitatea omului se face vinovată de schimbările climatice. Însă

peste jumătate din numărul studenţilor şi doctoranzi dau prioritate atît factorului antropic cît şi

celui natural. Probabil categoria de vîrstă 19-29 ani priveşte lucrurile prin prisma unor surse

bibliografice care susţin diferite păreri la capitolul cauzelor schimbărilor climatice. Cea mai

populară părere este că pe parcursul istoriei s-au înregistrat perioade glaciare condiţionate de

procese naturale însă la moment un aport la cauzele naturale îl aduce omul prin defrişări, emisii

de gaze cu efect de seră, etc.

23

0

10

20

30

40

50

60

%

elevi studenţi doctoranzi

Factor antropic Factor natural Factor antropic și natural

Figura 2. 9. Factorii ce influenţează asupra schimbărilor climatice

Părerea despre consecinţele schimbărilor climatice a fost reflectată în întrebarea cu nr. 5,

unde cei care au răspuns au reuşit să stabilească unele concluzii personale.

55% elevi, 70% studenţii 40% doctoranzi atestă că va creşte numărul şi intensitatea

hazardurilor naturale: secete, inundaţii, ploi torenţiale, alunecări de teren, eroziunea şi procesul

intens de deşertificare în sudul Moldovei. Acest fapt este confirmat şi de răspunsurile le la

întrebarea a şasea. Marea majoritatea a respondenţilor afirmă că mărirea numărului hazardurilor

naturale (cum ar fi inundaţiile, secetele) este rezultatul a încălzirii globale (fig. 2.10.).

10% elevi, 10% studenţi, 20% doctoranzi afirmă că va avea loc scăderea indicilor

economici, îndeosebi cei agricoli (reducerea recoltele agricole). Agricultorii, în special, vor fi

nevoiţi să treacă la culturi agricole noi, termofile, adaptate la condiţiile climaterice respective.

5% studenţi, 10% doctoranzi sunt îngrijoraţi de scădea nivelului stării sănătăţii populaţiei, va

creşte mortalitatea în rîndurile populaţiei, vor apărea noi forme de boli (respiratorii, cardio-

vasculare etc.). 35% elevi, 15% studenţi cred că vor dispărea un număr impunător de specii ale

florei şi faunei republicii. Consecinţele schimbările climatice au fost apreciate preponderent de

ordin negativ, dar comparativ cu alte categorii elevii au fost acei care au găsit şi nuanţe pozitive.

0

20

40

60

80

100

%

elevi studenţi doctoranzi

da nu

Figura 2.10. Mărirea numărului hazardurilor naturale este rezultatul a încălzirii globale?

La întrebarea VII care menţiona dacă există vreo legătură dintre utilizarea raţională a

resurselor cu schimbările climatice, 95% elevi, 85% din studenţi, 75% din doctoranzi au afirmat

24

că există, deoarece utilizarea raţională a resurselor duce la diminuarea efectelor schimbărilor

climatice ''Cu сît mai puţini combustibili utilizaţi, vor fi eliminate în aer mai puţine gaze toxice,

care creează un dezechilibru ecologic'' afirma un respondent. Important de menţionat faptul că o

parte din respondenţi consideră că utilizarea raţională a resurselor trebuie să se producă prin

argumentarea ştiinţifico-practică a proceselor de producere şi utilizare a resurselor naturale, cît şi

controlul de către stat a acestora. Monitorizarea şi utilizarea corectă a resurselor naturale ar

reduce efectele negative, provocate tot de ele, folosirea biocombustibilului, adică controlul

resurselor minerale, ca surse de poluare şi folosirea corectă a biosistemului ar contribui la

reglarea sistemului climatic.

5% din elevi şi 5% din doctoranzi crede că utilizarea raţională a resurselor nu are legătură

cu schimbările climatice, doar astfel are loc economisirea lor. La această întrebare 20% din

doctoranzi nu s-au exprimat.

0

20

40

60

80

100

%

elevi studenţi doctoranzi

are legătură nu are legătură nu știu

Figura 2.11. Are vreo legătura utilizarea raţională a resurselor cu schimbările climatice?

Întrebarea cu numărul VIII a urmărit scopul de a afla ce acţiuni întreprind tinerii pentru a

diminua impactul schimbărilor climatice în R.M.

35% elevi, 40% din studenţi susţin faptul că utilizează raţional resursele energetice

(electricitatea, apa şi căldura), 10% doctoranzi utilizează hîrtia, pungile, pixuri, sticle de masă

plastică etc. multiplu iar 10% doctoranzi utilizează produse igienice, cu semnul ce reprezintă

impact zero asupra stratului de ozon, 25% din studenţi utilizează transportul public în locul

mijloacelor personale de transport. 30% elevi, 30% studenţi, 15% doctoranzi afirmă că aruncă

deşeurile în zone special amenajate. 5% din studenţi au venit cu propunerea de reciclare a

deşeurilor menajere.

De asemenea, este importantă participarea tinerilor la acţiuni de informare a populaţiei în

ceea ce priveşte atît schimbările climatice cît şi problemele de mediu (15% elevi, 15%

doctoranzi), pe lîngă acestea 20% elevi, 10% doctoranzi participă activ la plantarea diferitor

arbori, pomi.

Cu părere de rău, 15% doctoranzi nu s-au pronunţat deloc, iar 5% elevi, 10% doctoranzi

nu întreprind nici o acţiune de consolidare a stării mediului, deoarece consideră că acţiunile lor

25

nu vor avea nici un efect, datorită faptului că schimbările climatice sunt determinate de factorii

naturali.

Pe lîngă măsurile întreprinse individual un rol mare îl joacă și statul. Rolul statului în

reglementarea acestei probleme a fost apreciat de tineri diferit, majoritatea au răspuns ferm că

statul e un factor dominant în procesul de ameliorare a mediului înconjurător. Tinerii au încercat

în mare parte să propună o serie de recomandări care în opinia lor va duce la îmbunătăţirea

situaţiei mediului înconjurător inclusiv starea climatică:

35% elevi, 60% studenţi cred că statul trebuie să elaboreze legi cît mai efective pentru

protecţia resurselor naturale, să introducă anumite standarde de mediu pentru întreprinderile,

uzinele din ţară mai dure, să introducă amenzi mai mari pentru încălcările legislaţiei de mediu.

25% studenţi, 10% elevi susţin că statul trebuie să elaboreze şi să implementeze

programe cu caracter informativ pentru mediatizarea acestei probleme, 15% studenţi, 20%

doctoranzi afirmă că statul trebuie să organizeze monitoringul ecosistemelor naturale.

40% elevi au afirmat că statul trebuie să implementeze prin proiecte de stat, micşorarea

numărului de CO2, susţinerea tehnologiilor noi, performante, de curăţire a mediului, şi să

sponsorizeze organizaţiile şi proiectele ecologice naţionale.

5% elevi crede că statul are probleme mai importante de rezolvat, de unde rezultă că

societatea e responsabilă de rezolvarea acestei probleme.

Rolul statului a fost apreciat preponderent ca unul important în soluţionarea problemei

schimbărilor climatice în Republica Moldova. O mare parte din doctoranzi nu s-a putut exprima

la acest capitol (15%), 30% din doctoranzi au menţionat că statul e indiferent faţă de această

problemă iar 35% doctoranzi au precizat doar că statul are un rol mare, fără a argumenta opinia.

Viitorul ecologic al Republicii Moldova a fost caracterizat de tineri în întrebarea X , unde

60% studenţi cred că va fi bine şi 40% studenţi – rău. Din cei care au afirmat că va fi bine 10%

studenţi s-au abţinut de la argumentare, 45% studenţi cred că Republica Moldova nu este un stat

atît de industrializat şi nu are surse majore de poluare, 5% studenţi spun că problema ecologică

este actuală şi se promovează măsuri de ameliorare a situaţiei. Iar cei care văd viitorul ecologic

în culori sumbre, majoritatea învinuiesc societatea în indiferenţă şi în activităţi neraţionale ceea

ce va duce la o degradare în continuare a mediului. Elevii sunt un pic mai pesimişti cînd

apreciază viitorul ecologic al Republicii Moldova. 45% elevi menţionează că va fi bine, deoarece

R.M. nu este un stat industrializat, nu posedă surse mari de poluare (multe întreprinderi din ţară

sunt închise). 40% elevi afirmă că va fi rău din cauza acţiunilor negative, întreprinse de om

(defrişări de păduri, desţeleniri sau desecări). Viitorul ecologic al ţării noastre este privit negativ

de către doctoranzi, astfel 55% doctoranzi s-au pronunţat negativ, iar 40% doctoranzi pozitiv.

Din 55% doctoranzi 10% doctoranzi au declarat că societatea e lipsită de informaţia reală

26

ecologică a Republicii Moldova 30% doctoranzi simt prezenţa indiferenţei în societate. Din 40%

a doctoranzilor optimişti doar 10% doctoranzi speră că reducerea activităţii fabricilor și uzinelor

va duce la îmbunătățirea situației ecologice.

0

10

20

30

40

50

60

%

elevi studenţi doctoranzi

rău bine

Figura 2.12. Viitorul ecologic al Republica Moldova

Întrebarea XI a fost una care a trezit în rîndurile tinerilor chestionaţi un spirit de

prognoză, care probabil îi va putea îngrijora. Astfel, la întrebarea care viza interpretarea climei

peste 30 de ani, 60% studenţi cred că clima Moldovei va fi mai aridă, 10% studenţi susţin că

amplitudinea termică va scădea un pic, 20% studenţi afirmă că clima va poseda variabilităţi

semnificative printre care micşorarea cantităţii de precipitaţii. 5% studenţi s-au abţinut de la

răspuns.

60% elevi cred că clima se va schimba evident, temperatura medie anuală va creşte,

verile vor fi aride, iar iernile mai blînde. 15% elevi afirmă că hazardurile naturale se vor

înregistra mai des decît în prezent, 25% elevii s-au pronunţat că clima nu se va schimba

considerabil, deoarece ţara noastră are o poziţie geografică favorabilă.

40% doctoranzi sunt de părerea că clima se va aridiza, temperaturi extreme vara, ierni

blînde, amplitudini diurne mari, cu consecințe negative asupra agriculturii și sănătății.

60% nu s-au putut pronunța concret la această întrebare menționînd că vor fi schimbări la nivel

de climă însă nu se știe în ce direcție.

Tinerii au fost de acord unanim cu organizarea conferinţelor, meselor rotunde cu tema:

„Schimbările climatice în Republica Moldova”, 70% elevi, 100% studenți 85% doctoranzi

considerînd că e necesar, pentru a aduce la cunoştinţa societăţii gravitatea problemei 30% elevi

10% doctoranzi sunt împotrivă.

Cei care au răspuns afirmativ au adus argumente că astfel de evenimente sunt benefice

pentru a informa populaţia, pentru a stimula organizarea societăţii asupra unei probleme şi

soluţionarea ei. Cei care participă la asemenea conferinţe, mese rotunde etc. pot informa şi pe

alţii, astfel are loc sensibilizarea opiniei publice şi problema schimbărilor climatice îşi poate găsi

soluţiile în rîndurile populaţiei.

27

Argumentele celor care sunt împotrivă reflectă atitudinea negativă a unor persoane,

referitor la petrecerea evenimentelor de tipul dat. Ei afirmă că populaţia nu are o atitudine

serioasă faţă de acţiunile date, societatea e foarte greu de convins, sau de impus să creadă că

există problema schimbărilor climatice în Republica Moldova. Populaţia e destul de informată.

Sunt necesare lucrurile practice și nu cele informative.

0102030405060708090

100

%

elevi studenţi doctoranzi

da nu

Figura 2.13. Necesitatea de a organiza activități de informare a populației despre

schimbările climatice

Aşadar, categoria dată de populaţie s-a dovedit a fi destul de informată şi are capacitatea

de a analiza schimbările climatice ca pe o problemă importantă a societăţii, ce necesită a fi

rezolvată într-un interval de timp cît mai scurt.

Activități de informare a populației despre schimbările climatice:

1. La data de 18 februarie 2010 în incinta Liceului Academiei de Științe a Moldovei am

participat la o masă rotundă, unde s-a abordat tema:”Schimbarea climei - realitate

incontestabilă”, unde am făcut cunoștință cu fenomenul dat detaliat și mi-am expus

opinia referitor la tendințele de schimbare a climei și măsurile de redresare a situației

climatice în context global și regional. Evenimentul a fost ghidat de doamna Cojocaru

Rodica, climatolog în cadrul Institutului de Ecologie și Geografie a Academiei de Științe.

2. Pe 22 martie se sărbătorește Ziua Modială a Apei. Cu această ocazie în incinta liceului s-

a desfășurat o conferință, unde am participat cu o comunicare, cu tema”Schimbările

climatice și resursele de apă din Republica Moldova”. Fiecare participant și-a expus

gîndurile prin intermediul comunicărilor power point, temele variind de la resursele de

apă pînă la hazardurile hidrologice.

3. O altă acțiune s-a petrecut în municipiul Chișinău, sectorul Centru, la 26 martie, cînd

personal am împărțit trecătorilor de pe stradă un set de pliante, cu caracter informativ

despre schimbările climatice (anexa 3).

O persoană informată e o persoană puternică, deoarece problema schimbărilor climatice

necesită soluții imediate, care pot fi elaborate datorită cunoștințelor în domeniul respectiv.

28

Concluzii

Schimbarea climei va reprezenta una din forţele decisive care va contura perspectivele de

dezvoltare umană în secolul XXI. Prin impactul acesteia asupra ecologiei, precipitaţiilor,

temperaturii şi a sistemelor climatice, încălzirea globală va afecta direct toate ţările. Ţinînd cont

de efectele schimbărilor climatice şi de costurile acestora, se poate concluziona că atenuarea şi

adaptarea ar fi cele mai bune soluţii pentru a asigura o dezvoltare umană continuă.

Influenţa omului asupra climei globale a început aproximativ 8.000 de ani în urmă cu

începutul defrișării pădurilor pentru a crea teren pentru agricultură şi 5.000 de ani în urmă, odată

cu începutul irigării orezului în Asia. Activităţile umane determină degajarea unor cantităţi

semnificative de gaze cu efect de seră care rămân în atmosferă pe termen lung și sporesc efectul

natural de seră. În ultimele secole, activităţile umane, cum ar fi agricultura, folosirea unor surse

de încălzire, precum şi industria, au sporit concentraţia gazelor cu efect de seră.

Schimbările care au loc, atît la nivelul climei cît și la cel al ecosistemelor, pun în pericol

sănătatea milioanelor sau chiar a miliardelor de oameni din toata lumea şi reprezintă în acest

moment cea mai mare provocare a secolului XXI. Aceste schimbări la nivel global ameninţă

chiar fundamentele sănătății umane: acces la resurse alimentare adecvate, aer curat, apă potabilă

şi locuinţe sigure. Pentru Republica Moldova domeniile prioritare în acest aspect sînt

ecosistemele, sectorul agricol şi sănătatea umană.

În general, procesul de adaptare la schimbările climatice în condiţiile economice din

Republica Moldova nu va fi uşor. Moldova va trebui să depună eforturi mari pentru a asigura

reuşita în adaptarea politicilor sale de dezvoltare la riscurile asociate cu schimbările climatice.

Totuşi, orice efort depus astăzi va ajuta la asigurarea progresului în dezvoltarea umană, atît

pentru generaţia actuală, cît şi pentru cele viitoare.

Iniţierea unui proces de adaptare se bazează pe sensibilizarea publicului. Existenţa unei

societăţi informate va facilita procesul de adaptare, îl va face mai clar, prin intermediul

priorităţilor şi valorilor legate de schimbările climatice adoptate de comun acord. Dar trebuie să

fie oferite soluţii şi alternative, care ar satisface cîţi mai mulţi membri ai societăţii şi ar oferi

condiţii acceptabile pentru viaţă şi educaţie. Realizarea oricăror rezultate se bazează, în principal

pe nivelul educaţiei, accesul la informaţie, participarea la luarea deciziilor, accesul la justiţie şi

transparenţă, astfel, condiţionînd succesul dezvoltării umane şi adaptarea la schimbările

climatice.

Schimbările climatice sunt un indiciu că omenirea a ajuns la “marginea timpului”, că sunt

absolut necesare măsuri urgente a modului de viaţă, a proceselor de producţie, a atitudinii faţă de

mediul înconjurător.

29

Bibliografie

1. Arion V., Drucioc Stela, Gherman Cristina, GHID privind elaborarea şi promovarea

proiectelor CDM de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Chişinău, 2006, 24 p.

www.cfu.md/Capitolul1_Preocupari.doc accesat (03.03.2010);

2. Cazac V., 15 mai – Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă,

www.meteo.md/mai152006.htm, accesat (03.03.2010);

3. Cazac V., Boian I., Vrednic N. Influenţa hazardurilor naturale asupra mediului

http://www.inseco.gov.md/?page=educatie (accesat 01.03.2010),

4. Cazac V., Daradur M., Nedealcov Maria, Clima actuală în Republica Moldova şi

tendinţele ei de schimbare (temperatura aerului), Mediul ambiant, nr. 4 (22) august

2005, 39-41pp.;

5. Friptuleac, Gr., Ecologie umană, USMF Nicolae Testemiţanu. CEP Medicina, Chișinău,

2006 276 p. http://library.usmf.md/downloads/ebooks/Ecologia.umana.pdf , accesat

(03.03.2010);

6. Mihăilescu C., Sochircă V., Consatantinov T., et. al., Resursele naturale. Colecția mediul

geografic al Republicii Moldova, Știința, Chișinău, 2006, 148 p.

7. Petrescu Iu. Perioadele glaciare ale Pămîntului, ed. Tehnică, București, 1990, 251 p.

8. Republica Moldova. Hazardurile naturale regionale, IEG AȘM, Chișinău, 2009, 106 p.

9. Schimbările Climatice în Republica Moldova Impactul socio-economic şi opţiunile de

politici pentru adaptare. Raportul Naţional de Dezvoltare Umană în Moldova. PNUD,

Chișinău, 2009, 248 p.;

10. Schimbarea climei: cercetări, studii, soluții, gr. de coordonare: Bobeică V. Ciubotaru V.

et. al Bons Offices, Chișinău, 2000, 176 p.;

11. Schimbările De Climă La Nivel Global – Planul Lecţiei

www.deliberating.org/Lessons_ROM_Climate_Change.pdf (accesat 01.03.2010), 12p.;

12. Starea mediului în Republica Moldova în anul 2003 (raport național), MERN, INE

Chişinău, 2004, 129 p.,

13. Starea mediului în Republica Moldova în anul 2006 (raport național), MERN, IEG AȘM

Chişinău, 2007, 103 p.,

14. Transferul de inovații în activitățile agricole și dezvoltării durabile, materialele primei

conferințe internaționale 11-12 noiembrie 2009, Bons Office, Chișinău, 2009, 468 p.

30

AnexeAnexa 1

Pentru Republica Moldova sunt prioritare următoarele acţiuni, stipulate în Convenţia-cadru şi în

Protocolul de la Kyoto:

1. În domeniul limitării şi atenuării emisiilor de GES:

a) în sectorul energetic, ce cuprinde transportul combustibililor, conversia energiei primare a

combustibililor, transportul energiei secundare prin reţelele termice şi electrice, utilizarea energiei sub

toate formele:

- încurajarea reformelor, care ar contribui la realizarea politicilor şi măsurilor de limitare a emisiilor de

GES la toate etapele de producere şi transport al energiei electrice şi termice;

- sporirea eficienţei energetice în ramurile de bază ale economiei naţionale şi în sectorul rezidenţial;

- optimizarea şi includerea în bilanţul energetic a surselor noi şi regenerabile de energie;

- conformarea la normele şi standardele europene de prevenire a poluării mediului.

b) sectorul procese industriale:

- retehnologizarea proceselor tehnologice, în scopul folosirii raţionale a resurselor naturale şi energetice

şi reducerii deşeurilor de producţie;

- promovarea producţiei ecologic pure şi implementarea tehnologiilor nonpoluante;

- perfecţionarea şi completarea cadrului legislativ, conform standardelor europene (norme pentru emisii).

c) sectorul transporturi:

- utilizarea pe scară largă a transportului electric, modernizarea mijloacelor de transport şi utilizarea

combustibililor mai puţin poluanţi: benzină neetilată, gaz natural şi biocombustibili;

- optimizarea reţelelor de transport urban şi interurban;

- aplicarea măsurilor economice şi de impozitare pentru stimularea reînnoirii parcului de vehicule şi

material rulant;

- facilitarea utilizării transportului public.

d) sectorul agricultură şi industria de prelucrare a producţiei agricole:

- utilizarea eficientă a combustibilului;

- utilizarea surselor regenerabile de energie (solară, a vântului, biogazului, a frigului natural) ca mijloc de

reducere a consumului de combustibil tradiţional;

- utilizarea tehnologiilor moderne cu consum redus de energie şi ecologic pure;

- valorificarea deşeurilor industriei prelucrătoare şi a celor provenite din agricultură.

e) sectorul deşeuri:

- valorificarea şi neutralizarea deşeurilor;

- minimalizarea surselor generatoare de deşeuri;

- renunţarea la materia primă, ce conţine substanţe toxice;

- utilizarea în scopuri energetice a deşeurilor organice şi a degajărilor de metan din deşeuri.

2. În domeniul sporirii capacităţilor absorbanţilor de GES:

- evidenţa şi fortificarea măsurilor de protecţie a pădurilor contra bolilor şi vătămătorilor;

31

- împădurirea zonelor de protecţie a bazinelor acvatice şi extinderea perdelelor forestiere de protecţie pe

lângă principalele căi de comunicare;

- împădurirea noilor zone cu soluri degradate;

- consolidarea bazei semincere şi de creştere a materialului săditor de reproducere din specii autohtone.

3. În domeniul adaptării la schimbările climatice:

a) pentru ecosistemele naturale:

- extinderea ariilor protejate pentru acele ecosisteme, care sunt mai sensibile la schimbările climatice;

- organizarea monitoringului în scopul menţinerii stabilităţii speciilor şi ecosistemelor în funcţie de

schimbările climatice, realizarea măsurilor de sporire a rezistenţei acestora la schimbări;

- elaborarea şi implementarea programelor de extindere a pădurilor şi altor spaţii verzi, administrarea

corectă a potenţialului forestier;

- restabilirea zonelor umede.

b) pentru resursele acvatice:

- protecţia apelor contra poluării şi epuizării cauzate de activitatea antropogenă;

- prevenirea şi lichidarea efectelor distructive ale apelor;

- protecţia contra inundaţiilor şi subinundaţiilor;

- siguranţa construcţiilor hidrotehnice contra inundaţiilor.

c) pentru agroecosisteme:

- adaptarea procesului de utilizare a resurselor naturale cu destinaţie agricolă la principiile dezvoltării

durabile a agriculturii;

- crearea condiţiilor socio-economice pentru activităţi profitabile ale gospodăriei agricole;

- elaborarea de soiuri, hibrizi şi tehnologii adaptate la noi condiţii climatice;

- elaborarea şi implementarea sistemelor complexe (hidro- şi agro-tehnice) de acumulare şi utilizare

eficientă a precipitaţiilor atmosferice;

- implementarea sistemelor de agricultură, care ar contribui la reducerea eroziunii şi degradării solului;

- administrarea corectă a terenurilor agricole şi a păşunilor.

4. În domeniul sănătăţii publice:

- restructurarea sistemului de monitorizare a sănătăţii publice;

- distribuirea şi îndepărtarea obiectivelor poluate de zonele de muncă şi odihnă.

5. În domeniul cercetării şi organizării observaţiilor climatice:

- dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul schimbării climei şi perfecţionarea sistemului naţional de

observări sistematice.

6. În domeniul educaţiei formării şi sensibilizării populaţiei:

- sensibilizarea publicului în domeniul schimbărilor climatice şi necesităţii de adaptare permanentă la

posibilele schimbări climatice, încurajarea participării la acest proces a populaţiei şi organizaţiilor

neguvernamentale.

32

Anexa 2Sondaj de opinie publică

Tema: Schimbările climatice în R. MoldovaVîrsta_________ Genul ________ Ocupaţia_________ Studii____________

1. În opinia dvs. ce reprezintă schimbările climatice?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Care sunt sursele de informare de unde aţi aflat despre schimbările climatice? (alegeţi o singură variantă de răspuns).

o Mass media (TV, radio)o Internet o Profesorio Proiecte ecologiceo Părinţio Colegi, prietenio Alte ________________________

3. Care sunt indiciilor care atestă prezenţa schimbărilor climatice in R. Moldova?1.____________________________________________________________________________________________ 2.____________________________________________________________________________________________

(alegeţi o singură variantă de răspuns). De ce?o Factorul antropico Factorul naturalo Factorul antropic şi factorul natural

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Cum credeţi care sunt consecinţele schimbărilor climatice în R Moldova?1.____________________________________________________________________________________________ 2.____________________________________________________________________________________________

6. Mărirea numărului hazardurilor naturale (cum ar fi inundaţiile, secetele) este rezultatul a încălzirii globale?o Da o Nu

7. Are vreo legătura utilizarea raţională a resurselor cu schimbările climatice? Cum?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Ce acţiuni întreprindeţi dvs. ca să minimalizaţi impactul schimbărilor climatice?1.____________________________________________________________________________________________ 2.____________________________________________________________________________________________

9. Ce rol are statul în reglementarea acestei probleme majore?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Cum vedeţi viitorul ecologic al R. Moldova? (alegeţi o singură variantă de răspuns) De ce?o Răuo Bine

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

11. După părerea dvs. cum va fi clima Moldovei peste 30 de ani?_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12. Este ore necesară organizarea conferinţelor, meselor rotunde, dezbaterilor sau altor acţiune de informare a populaţiei despre schimbările climatice în R. Moldova? De ce?

o Da o Nu

33

34

Cîțiva pași pentru diminuareaemisiilor de carbon