Prof. Maria VerdeşGrupa mare - CURIOȘIIG.P.N. Cornu Luncii

Soarele se arată din ce în ce mai rar, iar atunci când se arată parcă nu mai este atât de „prietenos” precum îl ştim. Copilaşii au venit la grădiniţă cu năsucul şi mâinile reci. Au îmbrăcat din nou gecuţelor şi paltonaşelor, iar săndăluţele au fost aşezate la păstrat, căci acum pantofiorii sunt la mare căutare. A venit toamna! Şi sunt atâtea lucruri pe care Curioşii nu le ştiu despre toamnă! Iată motivul pentru care propun desfăşurarea proiectului tematic Pe cărările Toamnei, care are ca obiective îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre fenomenele naturii caracteristice toamnei, despre florile, fructele şi legumele toamnei, despre activităţile specifice acestui anotimp şi multe alte aspecte care nu vor

scăpa curiozităţii caracteristice preşcolarilor.

SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI

DRAGI PĂRINŢI,

Copiii dumneavoastră şi-au manifestat dorinţa de a afla cât mai

multe lucruri despre anotimpul toamna. De aceea vă aducem la cunoştinţă că timp

de 5 săptămâni vom organiza şi desfăşura un proiect cu tema PE CĂRĂRILE

TOAMNEI.

Vă rugăm să ne fiţi alături: să discutaţi cu copiii despre subiecul

săptămânii, să le daţi cunoştinţele şi informaţiile corecte, pe care să le

împărtăşească şi celorlalţi copii din grupă, cât şi materialele necesare desfăşurării

activităţilor propuse pentru aceste săptămâni.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare, Verdeş Maria

Nivelul IITema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Proiect tematic: PE CĂRĂRILE TOAMNEISubteme: A sosit pe dealuri Toamna Familia mea şi toamna Coşul Toamnei Florile din familia toamnei O ultimă frunzăPerioada: 14 octombrie – 22 noiembrie 2013 Obiective de referinţă vizate:DLC

Să participe la activităţile de grup şi de joc, de învăţare, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor

Să transmită mesaje simple în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţareSă audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a

înţelesSă-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza relaţiilor cu ceilalţiSă fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,

povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresiveSă utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice

elementare necesare folosirii acestoraSă utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie

DŞSă efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii

date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă

Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de experimente

Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşiSă recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări

din mediul apropiatSă cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare, precum şi

interdependenţa dintre eleSă comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate

Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii

DOSSă-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşteSă trăiască în relaţii cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,

toleranţă, armonieSă cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi

practiceDEC

Să cunoască denumirea instrumentelor şi materialelor de lucru Să mânuiască corect instrumentele şi materialele de lucruSă identifice culorile de bază folosindu-le adecvatSă dobândească un sistem de deprinderi practice accesibile de mânuire, de

prelucrareSă intoneze cântece pentru copiiSă asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia

DPMSă se orienteze în schema corporală cunoscându-şi posibilităţile motrice ale

fiecărei părţi Să se orienteze în spaţiu raportându-se la repere dateSă-şi formeze corect deprinderile motrice de bazăSă cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului

Centre de interes şi materiale puse la dispoziţia copiilor:

Inventar de probleme:

CE ŞTIMToamna au loc fenomene meteo specifice.Oamenii și viețuitoarele se pregăteesc pentru iarnă. Păsările călătoare pleacă în ţările calde.În fiecare anotimp ne îmbrăcăm adecvat cu starea vremii.Toamna se coc fructele şi legumele, iar oamenii se bucură de ele.Fructele şi legumele proaspete conţin vitamine.De la piaţă cumpărăm fructe şi legume.Florile se cumpără de la florărie.

CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂMCe este bruma? Dar ceața? Cum se pregătesc oamenii și viețuitoarele pentru anotimpul rece?Ce preparăm din fructele şi legumele toamnei?Ce culoare are toamna?De ce cad frunzele?

Z

Ziua/DataActivităţi de învăţare

LLuni

Activitate integrată – E toamnă iar în calendar! ADP ÎD: Cine poartă văl de brumă? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Mingea călătoare

BIBLIOTECA: CaieteCariociJetoane CuloriReviste, imagini

ŞTIINŢĂ:JetoanePuzzle, lottoCalculator, CD educativFișe de lucruCreioane, culori

ARTE:Material mărunt,

decupatLipici, foarfecăSuport de lipitAcuareleSticlăHârtie creponatăPlastelină, planșete

JOC DE ROL:Set bucătărie Set explorator

CONSTRUCŢII:BețișoareSemințe, coajă de copacTrusă LoggiPiese geometrice decupateSuport de lipit, lipiciCuburi din lemn şi plasticJocuri de construcţie plane

NISIP ŞI APĂ:Pahare cu apăBețișoare

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNITema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Subtema: A sosit pe dealuri Toamna

14.10.2013 ALA1 Toamnă dragă, bun venit! (B – scriere elemente grafice, Ș – triere, sortare, C – construcții din bețișoare și semințe)ADE DȘ - observare, DEC – picturăALA2 – Toamna în localitatea mea

Marţi

15.10.2013

Activitate integrată – Bucurii de toamnăADP ÎD: De vorbă cu Zâna Toamnă (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Pe cărările toamnei (Ș – joc de masă, A – colaj, C – construcții din piese geometrice)ADE DLC – memorizare Toamna, de Maria Verdeș, DPM – variante de mers ALA2 – Privește, spune și recunoaște (joc senzorial)

Miercuri

16.10.2013

ADP ÎD: Toamna în bucătărie (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea calendarului naturii)Activitate integrată - Cu nasul printre borcaneALA1 Borcane cu ... surprize (B – joc de masă, A – pictură pe sticlă, JR)ADE DŞ – odonare după mărime, DOS - mototolirea și lipirea hârtiei creponateALA2 – Dansul gospodinelor

Joi

17.10.2013

ADP ÎD: Ne place sau nu toamna? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Care sunt urmașii dinozaurilor?ALA1 Sub umbrela toamnei (Ș – activitate independentă, C – lipire figuri geometrice, NA – desen pe nisip)Activitate integrată – Noruleț și Vântuleț ADE DLC – creare poveste, DEC – cântec Ploaia ALA2 – Ajunge-l pe Vântuleț! (joc de mișcare)

Vineri

18.10.2013

ADP ÎD: Vântul, ploaie, nori şi ceaţă ... (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Ceață deasă, brumă groasă (B – citire de imagini, Ș – vizionare soft educațional, JR)ADE Activitate integrată – Se întâmplă toamna! DȘ – joc-exercițiu de identificare a fenomenelor meteo specifice toamnei, DOS - colajALA2 – Sunetul toamnei

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNITema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Subtema: Familia mea şi toamna

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNITema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Subtema: Coşul toamnei

Ziua/Data Activităţi de învăţare

Luni

21.10.2013

ADP ÎD: Toamnă, te salut! (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Mingea la căpitanALA1 Sub umbrela toamnei (B – scriere elemente grafice, A – modelaj, C – construcții plane din bețișoare)ADE Activitate integrată – Toamna în curtea casei (DŞ – lectură după imagini, DEC – cântec)ALA2 – Îngrijim natura!

Marţi

22.10.2013

Activitate integrată – Sentimente de toamnăADP ÎD: Familia mea iubește toamna! (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, Completarea calendarului naturii)ALA1 Familia mea și toamna (Ș – activitate independentă, C – lipire figuri geometrice, JR)ADE DŞ – ordonare după înălțime, DEC - desen ALA2 – Plimbare de toamnă

Miercuri

23.10.2013

ADP ÎD: Ce ne învață toamna? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Cum mă distrez toamna? (B – scriere elemente grafice, C – construcții prin îmbinare și suprapunere, NA – desene pe nisip)Activitate integrată - Lecție de toamnă ADE DLC – memorizare Lecția de îmbrăcat, de Maria Verdeș, DOS – decupare și lipireALA2 – Dacă vrei să crești voinic ... (joc de mișcare)

Joi

24.10.2013

ADP ÎD: O știre din pădure (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Animalele de la Polul NordActivitate integrată – O mică vrăbiuță ALA1 Mesaje pentru vrăbiuțe (B – elemente de limbaj scris, Ș – activitate independentă, C – construcții prin îmbinare)ADE DPM – alergarea cu pendularea gambei înapoi, DLC – povestirea educatoarei Mica vrăbiuță și Tic, șoricelul de câmpALA2 – Întrecerea vrăbiuțelor – joc distractiv

Vineri

25.10.2013

ADP ÎD: Rolul meu în cadrul familiei (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Daruri pentru cei dragi (Ș – joc de masă, A – înșirare, C – lipire coajă de copac)Activitate integrată – O familie fericită ADE (DȘ – grupare după gen, DOS – blazon)ALA2 – Dansul familiei fericite

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNI

Ziua/Data Activităţi de învăţare

Luni

28.10.2013

ADP ÎD: Ce ne-aduce Toamna în coș? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Jocul perechilorALA1 Fructe de toamnă (B – elemente de limbaj scris, A – înșirare, NA – desene pe nisip)ADE Activitate integrată – Comoara din livadă (DŞ – observare, DEC – cântec La cules) ALA2 – Mărul călător – joc distractiv

Marţi

29.10.2013

Activitate integrată – Toamna în livadă ADP ÎD: În livada bunicilor (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Fructe buclucașe (B – elemente de limbaj scris, colorare, asamblare, A – mototolire și lipire, JR – elemente de activitate casnică)ADE DPM – alergarea cu ridicarea genunchilor la piept, săritura în înălțime, DLC – povestirea educatoarei O poveste cu fructeALA2 – Întrecerea fructelor – joc distractiv

Miercuri

30.10.2013

ADP ÎD: O veste de la Morcovel (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Legume jucăușe (B – elemente de limbaj scris, A – decupare și lipire, JR)ADE Activitate integrată - Supa de zarzavat (DȘ – observare, DLC – memorizare Supa de legume, de Maria Verdeș) ALA2 – Salata de legume

Joi

31.10.2013

ADP ÎD: Curiozități despre legume (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Animale de la Polul SudActivitate integrată – Rețetele buniciiALA1 Legume jucăușe (Ș – sortare, triere, C – desen piese geometrice, JR - elemente de activitate casnică)ADE DOS – vizionare soft educațional ABC-ul vitaminelor, DEC – desenALA2 – Ștafeta legumelor

Vineri

1.11.2013

ADP ÎD: Bunătățile din cămară (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Muncim de zor! (Ș – joc de masă, C – construcție din bețișoare, JR – elemente de activitate casnică)ADE Activitate integrată – Cearta din cămară (DOS – motolire și lipire, DȘ – joc didactic identificarea grupei potrivite)ALA2 – Balul vitaminelor

Tema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Subtema: Florile din familia toamnei

Ziua/Data Activităţi de învăţare

Luni

11.11.2013

ADP ÎD: Parfumul toamnei (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – StatuileALA1 Toamna în grădina de flori (B – citire de imagini, A – decorare, NA – desene pe nisip)ADE Flori de toamnă (DŞ – observare, DOS – răsucire și lipire) ALA2 – Unde s-a ascuns floarea? – joc de atenție

Marţi

12.11.2013

Activitate integrată – Buchet de crizantemeADP ÎD: Marea familie a crizantemelor (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Hora crizantemelor (Ș – joc de masă, C – desen piese geometrice, JR)ADE DLC – memorizare Crizanteme, DEC - audiție Crizanteme – Tudor Gheorghe ALA2 – Coroniță de crizanteme

Miercuri

13.11.2013

ADP ÎD: Dacă aș fi o floare aș vrea să fiu ... (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Floricele vesele (B – elemente de limbaj scris, Ș – activitate independentă, C - construcții prin suprapunere)ADE Activitate integrată - Mesajul din petale (DOS – convorbire, DEC – pictură)ALA2 – Ghicește ce floare ai mirosit! – joc senzorial

Joi

14.11.2013

ADP ÎD: Ce culoare are toamna? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Salvează ... speciile în pericol!ALA1 Culori de toamnă (B – elemente de limbaj scris, colorare, asamblare, A – înșirare, JR - elemente de activitate casnică) Activitate integrată – Floare și culoareADE DȘ – ordonare după culoare, DPM – pași de dansALA2 – Samba florilor

Vineri

15.11.2013

ADP ÎD: Povestea unei flori de toamnă (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Muncim de zor! (Ș – joc de masă, A – modelaj, C – construcție din bețișoare)ADE Activitate integrată – Tablou de toamnă (DEC – pictură, DȘ –blazon)ALA2 – Jocul culorilor – joc distractiv

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR PE DURATA UNEI SĂPTĂMÂNITema: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Subtema: O ultimă frunză

,

Toamna de Maria Verdeș

Activităţi de învăţare Ziua/DataADP ÎD: De ce cad frunzele? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Execută la fel ca mine!ALA1 Joc de frunze (B – activitate independentă, A – mulaj, NA – contur)ADE Activitate integrată – Frunza (DLC – lectura educatoarei Frunza, de Emil Gârleanu, DEC – cântec A ruginit frunza în vii)ALA2 – Ghici, chicitoarea mea!

Luni

18.11.2013

ADP ÎD: Frunzele zboară? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Frunze cu ... surprize (B – elemente de limbaj scris, Ș – joc de masă, A – înșirare) ADE Activitate integrată – A mai căzut o frunză ... (DȘ – observare, DPM – alergare șerpuită) ALA2 – Unde s-a oprit frunza?

Marţi

19.11.2013

ADP ÎD: Ce forme au frunzele? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)Activitate integrată – Povestea frunzelor de toamnăALA1 Frunze triste (B – joc de masă, Ș – activitate independentă, JR) ADE DOS – lectură după imagini, DEC – cântec Bate vântul frunzeleALA2 – Frunze vesele și triste

Miercuri

20.11.2013

ADP ÎD: Ce culori au frunzele? (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii) AO – Animale din junglăALA1 Frunze jucăușe (C – desen cu piese geometrice, A – decorare, JR) ADE Activitate integrată - O familie de frunze (DȘ – sortare, DOS – rupere și lipire)ALA2 – Dansul frunzelor surori

Joi

21.11.2013

ADP ÎD: O ultimă frunză ... (salutul, prezenţa, citirea responsabilităţilor, completarea Calendarului naturii)ALA1 Frunze ruginii (Ș – sortare, triere, C – construcții suprapunere, A – mulaj)ADE Activitate integrată - Covor de frunze ( (DLC – memorizare Frunze triste, de G. Coșbuc, DEC - amprentare)ALA2 – Toamnă, să te duci cu bine!

Vineri

22.11.2013

-Ce se apropie pe drum?Pare un vârtej de fum!Nu se știe-i cer, pământ,Ceață, ploaie, nori sau vânt?!

-Toamna, toamna! Vine toamna,Strigă întruna toată doamnaCare-și pune zarzavatÎn cămară, într-un dulap.

Lecția de îmbrăcat    de Maria Verdeș

Am acasă, în dulap, Multe haine de îmbrăcat. Sunt cu toate așezate Pe un raft sau agățate Pe o chestie cu cârlig ... Umeraș, am vrut să zic! Dimineața, când mă îmbrac Îmi iau bluză, hanorac, Pantaloni îmi trag în grabă Sau fustiță de sunt fată. Căciuliță-mi pun pe cap Iată! Deci m-am îmbrăcat! Offf! Am uitat de pantofiori Căci se întâmplă uneori Ca a noastră cățelușă Să îi ducă lângă ușă!

Mica vrăbiuță și Tic, șoricelul de câmp

La marginea lanului de porumb, mărăcinii își dădeau ultima suflarea. Sătenii trebăluiau care încotro la strânsul recoltei, ca să pună mâncarea deoparte, pentru iarnă. În urma lor lăsau un adevărat rai pentru vrăbii, șoricei de câmp și toate gângăniile pământului.

- Haideți, haideți, luați fiecare câte un bob și una dupa alta mergeți inapoi la mușuroi, le ândemnau furnicile mai bătrâne pe cele tinere care abia ieșiseră la cules.

- Hai să ne oprim aici! Uite câte boabe, strigau vesele și vrăbiile făcând cale întoarsă din zborul lor.

- Hai și noi, se îndemnau și porumbeii.- Chiț, chiț, hai cu toții! pândeau și șoarecii de câmp neîndrăznind să iasă dintr-odată

din căsuțele lor subpământene.În căsuța lui, șoricelul Tic, abia întors de la câmp, ținea sfat cu toți ai săi:- Trebuie sa ne gandim bine cu totii ce facem, le spunea el ingrijorat.- Dar ce ai vazut, Tic? Il intreba soricica si ea tot mai ingrijorata.

- M-am uitat pe camp si casa noastra este in drumul satenilor care vin să culeagă porumbul. Am stat bine pana acum, dar ma tem ca e vremea sa ne mutam.

- Esti sigur? Incerca sotia sa vada daca nu mai e vreo raza de speranta.- Din pacate da. Am rugat-o pe Mica vrabiuta sa zboare pe deasupra si sa vada cum

sta treaba.- Si? intrebara si cei mici intr-un glas.- In cel mult doua zile vor ajunge la noi culegătorii si din cauza carutelor casa noastra

va fi daramata.- Nu pot oare sa treaca pe langa noi? mai incerca inca o data soricica.- Se poate, raspunse Tic serios. Dar tot la fel se poate si sa ne calce. Nu putem risca.

Trebuie sa facem ceva.- Si ce putem face?, întrebara mama si cei trei soricei.- Ne mutam, le raspunse Tic hotarit.- Dar avem timp?- Da. Ne apucam de impachetat in seara asta. Miine nu mai strangem boabe ci ne

ocupam doar de bagaje. Trebuie neaparat sa ne mutam.- Si casuta noastra?, lăcrima soricica.- N-avem ce face, adauga Tic hotarât. Vom lua din ea tot ce putem si ne vom construi

alta la marginea padurii.- Ne pare tare rau, mai adaugara si cei mici stergandu-si lacrimile de pe bot.- Nu-i nimic, ii incuraja Tic. Vom avea o alta casa mai frumoasa. O sa va fac si un

scranciob daca sunteti cuminti.- Da, vrem!, raspunsera cei mici imbunati.Si cu mic, cu mare incepura sa stranga cu grija tot ce aveau si sa se pregateasca de

plecare.Soricica, mai lacrima din cand in cand amintindu-si de vremurile bune si de casuta

lor pe care trebuiau sa o paraseasca.- Haideti la culcare cu totii! Ii trimise Tic pe soriocica si pe cei mici.- Noapte buna, tata.- Noapte buna. Maine ne trezim devreme. Eu plec spre padure sa gasesc loc pentru

noua casa, iar voi terminati de impachetat. Ne-am inteles?- Da. Noapte buna.Dis-de-dimineata Tic se trezi si porni la drum. Soarele inca nu rasarise. Era ceață, iar

iarba era incarcata de brumă. Din crang se auzeau zeci de glasuri de pasari. Era o noua zi si toate se bucurau din plin de primele franturi de raze care incepusera sa strabata printre frunzele ruginii.

Tic insa avea multa treaba. Nu era timpul sa stea sa admire privelistea sau sa asculte pasarile. Trebuia sa gaseasca cat mai curand loc pentru o casa noua. Din urma il ajunse Mica.

Ii promisese cu o zi inainte ca il va ajuta să găsească locul potrivit.- Buna dimineata, Tic.- Buna dimineata, Mica.- Ce mai faci?- Bine. Am pornit asa cum ti-am zis ieri sa caut loc pentru o noua casuta.- Si ai tai ce-au zis?, întreba Mica ingrijorata gandindu-se la soriceii cei mici.- Au inteles. Nu avem ce face. I-am lasat sa impacheteze tot.- Dupa ce gasim locul potrivit o sa va ajutam si noi la carat, ii promise Mica. Am

vorbit si cu celelalte vrabiute si toate asteapta semnalul meu.- Multumesc frumos, Mica. Avem mare nevoie de ajutorul vostru.- O sa fie bine, il incuraja Mica. O sa vedeti. Hai sa gasim acum un loc bun pentru

casa. Eu plec spre stejarul acela mare de la marginea padurii, iar tu ia-o in partea cealalta. Daca gasesti ceva, ma strigi.

- Bine, Mica. Multumesc.Se despartira, fiecare cautand cu grija un loc bun de casa. Era nevoie de un loc ferit

unde sa nu-i atace vulpile sau alte pradatoare.Mica, de sus din zbor, zari imediat intr-o poienita un loc minunat. Era o scorbura

numai buna pentru familia lui Tic. Locul era scaldat de lumina, iar in jurul scorburii cresteau tufe dese de muschi verde si moale. Chiar si intrarea era acoperita cu lastari tineri. Era locul cel mai bun.

- Tic, Tic, vino aici, ii striga Mica vesela. Am gasit un loc minunat.- Unde, unde?, se auzi Tic infundat dintre buruieni.- Aici, aici, mergi spre dreapta pana dai de poiana. Eu te vad de sus de pe creanga.Tic o lua vesel la fuga inspre locul de unde il striga Mica. Dadu cu ochii de scorbura

si inima ii tresari voioasa.- E minunat, Mica. Multumesc. Pot sa le fac si celor mici scranciob.- Hai sa ne uitam bine in jur sa tinem minte locul si apoi pornim spre lan ca sa-i

aducem pe toti aici.Intre timp soricica si cei mici terminasera de impachetat. Stateau acum pe scaune

asteptandu-l pe Tic si plangand amarnic. Cei mici, gandindu-se la scranciob parca n-ar mai fi plans, dar vazand-o pe mama lor inlacrimata nu se puteau abtine nici ei. Simteau ca se intampla ceva important, dar gandul le era insa tot la joaca si ar fi iesit afara daca mama nu i-ar fi pus sa stea cuminti si sa-l astepte pe Tic.

- Stati cuminti pe scaunele. Tata o sa ajunga imediat si trebuie sa plecam, le spunea ea incercand sa mai uite de suparare. Nu avem timp de joaca.

- Si nu ne mai intoarcem aici, mama? Intrebara ei.- Nu...sopti soricica izbucnind iarasi in plans. Vom avea o alta casa in padure.- Dar, de ce, mama? Noi nu prea am inteles, se mirara ei.- Lanul in care stam noi va fi in cateva zile cules. Oamenii vor veni cu caii si carutele

sa ia porumbul iar in drumul lor vor călca pe casuta noastra. Trebuie sa ne mutam ca sa fim in siguranta, ii lamuri soricica.

- Da? Se mai mirara ei.Dar nu apucara sa intrebe mai mult cand Tic intra grabit pe usa:- Ati terminat de impachetat?, îi intreba el.- Da, raspunsera cu totii.- Bun. Am gasit o casa noua in padure. E mult mai buna decat asta. Avem si soare, si

racoare, si scranciob pentru cei mici, ii lamuri el.- Mergem acum? Se entuziasmara cei mici.- Da. Mica si celelalte vrabiute ne asteapta afara. Au venit sa ne ajute.- Haideti, sa scoatem toate bagajele afara, prinse curaj si soricica.Si se pornira cu totii sa duca bagajele, masa, patuturile si scaunele afara. In departare

incepeau sa se auda glasurile oamenilor si nechezatul cailor de la carute. Culesul porumbului era in toi!

Nu era vreme de pierdut pentru cei cinci soricei. Trebuiau sa se apuce de carat. Aveau de facut mai multe drumuri si pana se lasa noaptea trebuiau sa termine.

- Fiecare sa ia ceva dupa puteri si toti mergeti dupa Mica, ii indemna Tic. Ea stie drumul.

Luara fiecare cate un bagaj si insotiti de vrabiute se indreptara spre padure. Dupa o jumatate de ora de mers ajunsera in poiana insorita.

- Aici este, ii opri Tic aratandu-le locul.- Vai, ce frumos, se bucura soricica.- Uite, avem si leagane! Adaugara si cei mici alergnd spre intrarea in scorbura.

- Nu avem timp de stat! Ii atentiona Tic. Lasati totul inauntru si la drum. Mai avem de adus o multime de lucruri.

Se pornira din nou catre lanul de porumb si pana seara mai facura inca doua drumuri aducand la noua casuta toate lucrurile familiei.

Vocile oamenilor si scartaitul rotilor de la carute se auzeau tot mai aproape. Lor insa nu le mai pasa. Erau departe, la adapost, in noua lor casuta din poiana.

Dormira adanc visand fiecare la treburile de a doua zi: Tic si soricica aveau de facut curatenie iar cei mici trebuiau sa probeze leaganele.

O poveste cu fructe

Intr-o zi, domnul Măr, doamna Pară și domnisoara Prună faceau curatenie la ferma si hraneau animalele.

Nu era o munca usoara pentru niciunul dintre ei. Cocosii alergau de colo colo cantand, porcii o murdareau pe domnisoara Prună de fiecare data…

- Offf, nu!! Mi-ati murdarit rochia! Acum e toata plina de noroi!, se plangea mereu domnisoara Prună.

- Nu te mai vaicari atata! Asa este viata la ferma. Termina-ti treaba, domnisoara!, ii spuse domnul Măr. Daca vrei ajuti, inceteaza sa te mai plangi mereu de una sau de alta, adauga el.

- Bine, bine!, spuse domnisoara Prună.Intr-una din zilele urmatoare, animalele faceau o galagie insuportabila si din cauza

asta nimeni nu a putut lucra in ziua aceea.- Ce galagie fac!!, spuse doamna Pară.Dintr-o data, doamnei Pară ii veni o idee nemaipomenita: “Am putea face aici la

ferma un cor. As putea sa invat animalele sa cante!”.Doamna Gutuie ii raspunse “Dar pasarile si animalele nu canta!”

- Si ce daca?!? Ar fi foarte haios si inedit!, spuse doamna Pară, cu voioșie în glas..Le-au trebuit multe saptamani sa invete un cantec, dar pana la urma totul a iesit

perfect. In seara urmatoare domnisoara Prună, domnul Măr si doamna Gutuie au venit la spectacol. Dar, pentru siguranta lor, si-au luat si doape pentru urechi, in cazul in care zgomotul devenea insuportabil.

Spectacolul urma sa inceapa, asa ca si-au pus doapele in urechi. Dar cand animalele au inceput sa cante, spectatorii au avut parte de o surpriza placuta: corul canta foarte frumos! Spectacolul s-a incheiat, iar la final fructele-spectatori aplaudau si strigau “Ura!! Ura!!”

Urmatoarele saptamani au fost foarte ocupate pentru doamna Pară, care pregatea deja alt spectacol pentru prietenii ei de la ferma.

Supa de legume

de Maria Verdeș

Într-o oală, la foc mic, Morcovelul stă pitit.Doamna ceapă stă-ncruntatăCăci deloc nu e cruţată.Moş ardei stă bosumflatCă stăpâna l-a tocat.Roşia e-nfuriatăFiindcă n-a fost întrebatăDacă vrea să fie sos Sau tocată la un borş.

Dar, deodată, încep cu toateSă se-amuze, să-şi dea coate.Pătrunjelul, fin tăiat,De grăit s-a apucat:-Vai, de mine şi de mine,Mie nu-mi miroase-a bine!Gospodina m-a tocatEu am râs, m-am gâdilat,Însă-acum, eu bag de seamăPrinde-a mirosi a ... zeamă.

Crizanteme

- Crizantemă, dragă floare,Nu ți-e frică de ninsoare?- Nu mi-e frică, draga mea!Mă pitesc uşor sub eaȘi-apoi ningă cât o vrea.

- Nu ți-e frică că din cerOr să cadă flori de ger?- Ba de ger îmi este frică,Iar crivățul rău mă strică!Dacă-ngheț eu mor îndatăMă-ofilesc îndurerată...!

- Crizantemă, floare aleasă,Vrei să vii la mine-n casă?- Locul meu este afară,De va fi iarna uşoarăNe-ntâlnim la primăvară!

Frunza de Emil Garleanu

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui.

Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.în scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.

Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu...

Dar într-o dimineață raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea.

După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. în după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.

Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel.

Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vânturile din înălțimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când și când, rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură.

Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic noapte...

Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul sub aripă.

Și trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe.

Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit.Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și

mai repede. începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.

De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.

Într-o dimineață se sperie. în tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.

Un fior o străbătu și se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. în clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate și dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.

Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o altă ramură, ca și când n-ar fi cunoscut locul obișnuit în care cântase; apoi își luă zborul și, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ținându-se, căzu la rândul ei.

Și lăvicerul de jos nu se mai îngroșă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

Frunze triste de George Coșbuc

Funze arămii, roșcateAu bătut la mine-n geam.-Ne-a snuls vântul de pe ramȘi ne poartă fără rost,Nu știm în ce pom am fost!

Vântul bate și e rece,Noaptea unde-o vom petrece?Vântul bate și e ploaie,Dă-ne drumul în odaie ...!