Raport propus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Consiliul Internaţional al Nurselor cu ocazia Zilei Internaţionale a Nurselor

12 mai 2018

GENERICUL:

“Nursele - o sursă vitală: sănătatea este un drept uman”

Mesaj din partea Președintelui Consiliului Internațional al Nurselor 

Consiliul Internațional al Nurselor (ICN) consideră că sănătatea este un drept uman. ICN se află în fruntea promovării accesului la sănătate, iar nursele sunt cheia furnizării acesteia. În întreaga lume, există persoane și comunități ce suferă de boli din cauza lipsei serviciilor accesibile de îngrijire a sănătății. Însă trebuie să ţinem minte că dreptul la sănătate se aplică și nurselor! Ştim cu toţii că îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei pacienţilor depinde de mediul pozitiv de lucru pentru personalul medical. Acest fapt înseamnă dreptul la un mediu sigur de lucru, remunerare adecvată, acces la resurse și educație. Aici putem adăuga şi dreptul de a fi auzit și de a avea dreptul în luarea deciziilor și implementarea politicilor de dezvoltare!

Fiind o forţă globală a nurselor, ICN va continua să-şi exprime părerea şi viziunea sa. În 2018, ICN face acest lucru mai convingător ca oricând. Urmând genericul din 2018: “Nursele - o sursă vitală: sănătatea este un drept uman”, acest document prezintă dovezi convingătoare ce arată modul în care investițiile în asistența medicală duc la dezvoltarea economică; și modul în care îmbunătățirea condițiilor de viaţă ale oamenilor duc la societăți sănătoase și economie productivă.

Pentru nurse, sănătatea fiind un drept uman înseamnă că toți oamenii au dreptul la acces la servicii de îngrijire a sănătății la un preț accesibil și de calitate, într-un moment în care au nevoie cel mai mult. La moment există nurse lideri care lucrează zilnic în instituții medicale ce pot lua o decizie importantă pentru profesie.

În această Zi Internațională a Nurselor, să ne alăturăm împreună pentru a împărtăși modul în care nursele pot transforma sistemul de sănătate astfel încât nici o persoană să nu rămână în urmă. Să ne unim vocile pentru a fi o voce care să conducă prin susținerea unei abordări centrată pe individ în sistemul de sănătate și să ne asigurăm că vocile noastre sunt auzite la influențarea politicii de sănătate, planificare și furnizare. În numele tuturor de la ICN, felicitări de Ziua Internațională a Nurselor! Annette Kennedy,Președintele Consiliului Internațional al Nurselor

Partea I: Sănătatea este un drept uman

"Pentru mine, întrebarea cheie privind Acoperirea Universală a Sănătăţii este una etică. Dorim ca concetățenii noștri să moară pentru că sunt săraci?

Sau milioane de familii rămase sărace din cauza cheltuielilor catastrofale din sistemul de sănătate, deoarece nu sunt protejaţi împotriva riscului financiar? Acoperirea Universală a Sănătăţii este un drept uman." Tedros Adhanom Ghebreyesus (Director General, OMS)

Provocarea globală"Există o criză morală în tratamentul sănătăţii mintale.

Nu am respectat drepturile omului în spitale în multe țări."(Prof. Vikram Patel)

În iunie 2017, Dainius Puras, raportorul special al Organizației Națiunilor Unite a prezentat raportul său cu privire la dreptul fiecăruia de a se bucura de cel mai înalt nivel de sănătate fizică și mentală posibil către Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite. Raportul s-a axat pe sănătatea mintală, la care raportorul a concluzionat că "nimic altceva decât o "schimbare de val" va pune capăt anilor de neglijență în îngrijirea sănătății mintale". Raportul evidențiază decenii de neglijare, abuz și violență împotriva grupurilor vulnerabile sociale, inclusiv persoane cu dizabilități intelectuale, cognitive și psihosociale fie din cauza lipsei de îngrijire și susţinere sau furnizarea îngrijirii ce a fost ineficientă și dăunătoare.

Raportorul special al ONU a declarat că "acolo unde există sisteme de sănătate mintală, acestea sunt separate de alte servicii de sănătate și sunt bazate pe practici depășite ce încalcă drepturile omului". El, de asemenea, a presupus că "politicile și serviciile de sănătate mintală sunt în criză – o dezechilibrare a puterii" și a solicitat angajamente politice îndrăznețe, răspunsuri politice urgente și acțiuni de remediere imediate.

Unul din motive ar fi dominarea modelelor biomedicale, cu dependența de medicație și eşecul de a respecta, proteja și îndeplini dreptul la sănătate. Tratamentele se concentrează exclusiv asupra patologiei în detrimentul bunăstării persoanei pentru o viață mai largă din punct de vedere personal, social, politic și economic.

Raportul evidențiază chiar faptul că politicile publice neglijează importanța condițiilor prealabile ale sănătății mintale, cum ar fi violența, dezmembrarea, excluderea socială, izolarea și distrugerea comunităților, dezavantajul socio-economic sistemic și condițiile dăunătoare la locul de muncă și în instituţiile de învăţământ. Raportul concluzionează că abordările care nu reușesc să protejeze mediul social, economic și cultural nu sunt doar deficiențe ale persoanelor cu dizabilități; acestea nu reușesc să promoveze sănătatea mintală și bunăstarea pe tot parcursul vieții.

Prin intermediul unui exemplu de sănătate mintală, dr. Puras arată clar că problema fundamentală care ne limitează capacitatea de a furniza sănătate pentru toți este lipsa unei abordări centrate pe individ. Deoarece sănătatea, inclusiv capacitatea de a avea acces la îngrijire, este un drept uman, trebuie să privim dincolo de viziunea biologică și patologică a sănătății. Există acțiuni politice, sociale, economice, științifice și culturale care pot promova o sănătate bună pentru toți. Bunăstarea sănătății depinde de accesul la apă potabilă şi sigură, o alimentație bună, salubritate adecvată, educație, amploarea egalității și libertății în societate și alți factori determinanți ai sănătății.

Condițiile în care oamenii se nasc, cresc, trăiesc, muncesc și îmbătrânesc au un efect predominant asupra bolii și pierderii premature a vieții. Anume aici, domeniul nursing poate avea un efect profund asupra creării unei perspective de sănătate a drepturilor omului. Din punct de vedere istoric, fundamentul practicii nursing se ocupă de sănătatea și bunăstarea indivizilor și comunităților. Baza filozofică nursing este abordarea centrată pe individ.

Dreptul la sănătate “Tratamentul unei boli poate fi complet impersonal;

îngrijirea pacientului trebuie să fie complet personală."(Francis W. Peabody)

De ce ICN atrage atenţia la sănătate ca un drept uman? Acest accent permite nurselor să înțeleagă baza filozofică a tuturor practicilor noastre, indiferent dacă este vorba de promovarea sănătății, prevenirea bolilor sau traumelor sau în tratamentul acut și cronic. Acest fapt ne permite să găsim efectele factorilor sociali ai sănătății, cum ar fi regimul sanitar, alimentația adecvată, locuințe decente, condiții bune de lucru, educație, egalitate și un mediu curat. Rolul nursing în abordarea inegalităților, practicile discriminatorii și relațiile incorecte de putere în factorii sociali ai sănătății au vizat Ziua Internațională a Nurselor 2017 ("Nursele - o voce de conducere: realizarea obiectivele de dezvoltare durabilă"). Acest fapt ne permite, de asemenea, să înțelegem sistemul de sănătate dintr-o perspectivă centrată pe persoană și comunitate. Genericul din acest an se bazează pe mesajul din 2017, explorând în prezent aspecte legate de accesul la asistența medicală și impactul problemelor legate de acces în domeniul sănătății.

Sistemele de sănătate reprezintă un element esențial al unei societăți sănătoase și egale. Atunci când sănătatea este privită ca un drept uman, există o cerință faţă de noi înşine de a lua măsuri și avea o responsabilitate pentru a permite accesul la un sistem de sănătate. Această credință trebuie să fie piatra de temelie a unui sistem eficient, iar beneficiile acestuia să fie utilizate în cele din urmă de comunități și țări. Dreptul la sănătate este mai mult decât o frază simplă pentru lucrătorii din domeniul sănătății, grupuri ale societății civile și organizații neguvernamentale, în încercarea de a schimba pozitiv lumea. În majoritatea cazurilor, dreptul la sănătate este un instrument juridic care poate fi folosit pentru a ține cont de guvern și comunitatea internațională. Poate este și trebuie folosit ca un instrument constructiv pentru sectorul de sănătate pentru a oferi cele mai bune îngrijiri persoanelor, comunităților și populațiilor.

- În septembrie 2015, 193 de țări au aprobat în mod oficial un nou model pentru lumea pe care o dorim - inclusiv Acoperirea Universală a Sănătăţii - dreptul la sănătate fără dificultăți financiare.- Cel puțin 400 de milioane de persoane din întreaga lume nu au acces la unul sau mai multe servicii esențiale de sănătate.- În fiecare an, 100 de milioane de persoane cad pradă sărăciei din cauza cheltuielilor pentru serviciile medicale esențiale.- În medie, aproximativ 32% din cheltuielile pentru sănătate ale fiecărei țări provin din plăți în afara buzunarului7- 40% din populația lumii nu beneficiază de protecție socială.- Este necesar un minim de 44$ USD pe persoană pe an pentru a furniza servicii de bază pentru sănătate: 26 state membre ale OMS au cheltuit mai puțin decât în 2011.

Acoperirea Universală a Sănătăţii și modul în care se traduce această noţiune în diferite țări este extrem de contextuală. În principiu, nici unei persoane nu trebuie să i se refuze accesul la standardele adecvate de îngrijire a sănătății din țara sa, fie din cauza statutului său financiar sau alt motiv. O perspectivă a drepturilor omului în domeniul sănătății înseamnă că, oriunde ai locui, poți beneficia de asistență medicală pentru a-ți asista nevoile de sănătate.

Schiţa 1: Trei dimensiuni ce trebuie luate în considerare atunci când se realizează acoperirea universalăPopulația: Cine sunt beneficiarii? Extindeți la neacoperitFondurile acumulate în prezentServicii: Ce servicii sunt acoperite? Includeți și alte serviciiCosturi directe: proporția costurilor acoperite Reduceți partajarea costurilor și taxele

Elementele cheie unei abordări a drepturilor la sistemul de sănătateUn element central privind dreptul la sănătate și aspirația pentru cel mai înalt nivel de sănătate la

un nivel acceptabil este un sistem de sănătate eficient și integrat care cuprinde îngrijirea sănătății ce este preocupată de factorii determinanți ai sănătății. Acest sistem de sănătate trebuie, de asemenea, să răspundă atât priorităților locale, cât și naționale și să fie accesibil tuturor. Atunci când acest lucru este realizat, se stabileşte o bază pentru o societate sănătoasă și echitabilă.

Schiţa 2: Principiile generale ale unui sistem de sănătate bazat pe dreptul la sănătate

Rezultatele și proceselePreocuparea de modul cum funcționează un sistem de sănătate (ex. transparent, participativ și fără discriminare)

Egalitate și nediscriminareUn sistem de sănătate trebuie să fie accesibil tuturor persoanelor fără discriminare, inclusiv cei care trăiesc în sărăcie, minorități, popoare indigene, femei, copii, persoane cu necesităţi speciale, persoane în etate, etc.

Potrivire culturalăUn sistem de sănătate trebuie să respecte diferențele culturale.

Determinanți ai sănătățiiSănătatea indivizilor și comunităților necesită mai mult decât îngrijire medicală. Aceasta include abordarea factorilor determinanți ai sănătății.

Realizarea progresivăDreptul la cel mai înalt nivel de sănătate este supus unei realizări progresive și disponibilității resurselor. Cu alte cuvinte, un sistem integrat de sănătate nu poate fi stabilit într-o zi. Cu toate acestea, trebuie să se întreprindă careva progrese.

CalitateServiciul de sănătate trebuie să fie de bună calitate, cu acces la medicamente esențiale. Calitatea se extinde și la modul în care sunt tratați pacienții în sistemul de sănătate.

Abordarea holistică orientată spre individ

Continuitatea îngrijiriiTrebuie să existe o combinație adecvată de servicii primare, secundare și terțiare care să ofere o continuitate de prevenire și îngrijire. Aceasta include, de asemenea, procese adecvate de referire.

CoordonareUn sistem eficient de sănătate necesită coordonarea între diferite sectoare și departamente, cum ar fi sănătate, mediu, apa, transport, etc. Coordonarea trebuie să se extindă de la elaborarea politicilor până la furnizarea efectivă a serviciilor date.

Cooperare internaţionalăCooperarea globală este necesară pentru "binele global". Aceasta poate include controlul bolilor infecțioase, diseminarea cercetării în domeniul sănătății și inițiativele internaționale de reglementare.

Concurenţă Uneori există concurență între nevoi diferite. Acest fapt trebuie să fie luat în considerare în contextul său. Nu există întotdeauna răspunsuri clare la întrebări dificile, în special într-un mediu restrâns de resurse.

Monitorizare și responsabilitateDrepturile implică obligațiuni, iar obligaţiunile necesită responsabilitate. Responsabilitatea include monitorizarea comportamentului, performanței și rezultatelor.

Obligaţii legaleDreptul la cel mai înalt standard de sănătate generează obligații juridice obligatorii, inclusiv cele menționate aici.

În 2007, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a evidenţiat abordarea generală a dreptului la sănătate prin consolidarea sistemelor de sănătate. Acestea au fost enumerate în următoarea diagramă ca șase elemente principale ale unui sistem de sănătate funcțional.

Schiţa 3: Şase elemente principale ale unui sistem de sănătate funcțional

Șase elemente esențiale ale unui sistem eficient de sănătate bazat pe dreptul la sănătate

Servicii de sănătate- Accesibile- Efective- Sigure- Centrate pe persoană- Deșeuri minime

Leadership, guvernare și administrare- Reglementări adecvate- Responsabilitate- Elaborarea cadrelor strategice politice

Finanțarea sănătății- Alocarea fondurilor pentru furnizarea serviciile necesare- Oamenii sunt protejați de catastrofe financiare sau sărăcie, ca urmare a achitării acestor servicii

Forța de muncă în domeniul sănătății- Responsabilă, corectă și eficientă- Număr suficient de personal- Disponibilă și corect distribuită- Competentă, receptivă și productivă

Sistemul informaţional în domeniul sănătății- Permite produrea, diseminarea analizelor ca utilizarea informațiilor corespunzătoare și la timp- Monitorizarea și îmbunătățirea performanței

Produse medicale, vaccinuri și tehnologii- Acces egal- Calitate asigurată- Testate științific- Cost redus

De ce ar trebui nursele să fie interesate de dreptul la sănătate ca o abordare a asistenței medicale?

1. Este bazată pe dovezi: Dreptul la abordarea sănătății în sistemul de sănătate este bazat pe dovezi și reprezintă o modalitate importantă de a îmbunătăți sănătatea și egalitatea în rândul populației. Abordarea dată este esențială în asigurarea structurii și abordării elaborării politicilor de sănătate într-o țară și permite guvernelor să fie monitorizate.2. Fiecare persoană are o valoare intrinsecă și o viziune a umanității: Multe sisteme de sănătate au o abordare istorică de a fi conduse incorect în căutarea eficienței economice. Uneori îngrijirea centrată pe individ este pierdută în aceste abordări. Altele au dus mai degrabă la o perspectivă a bolii decât la privirea persoanei în ansamblu, al cărui corp și minte sunt legate și care trebuie tratate cu demnitate și respect. Din punct de vedere istoric, nursele au realizat o viziune holistică a individului în cadrul unei comunități. Nursele pot conduce prin susţinerea unei abordări centrate pe individ în ceea ce privește îngrijirea și sistemul de sănătate. Acest fapt pune binele oamenilor, comunităților și populațiilor în centrul sistemului de sănătate. Sistemul de sănătate nu poate fi tehnocratic sau îndepărtat de oamenii pe care trebuie să îi servească.

3. Obligație legală: Există numeroase obligații juridice obligatorii legate de dreptul la cea mai bună sănătate realizabilă. Acest lucru înseamnă că guvernul și sistemele de sănătate au responsabilitatea de a oferi un anumit standard de îngrijire comunităților și populațiilor.4. Nursele au o contribuție esențială: În timp ce au fost eleaborate legi pentru a susţine dreptul la cel mai înalt nivel de sănătate, multe organizații, instituții și guverne încă explorează acest domeniu şi implementarea sa în practică. Dreptul la sănătate nu este static, aceasta continuă să evolueze pe măsură ce sunt realizate progresele în domeniile științei și tehnologiilor. Nursele trebuie să contribuie decisiv la acest proces deoarece acestea posedă raționament științific, fundamente filosofice și apropierea de pacient, familie și comunitate.5. Succesul Acoperirii Universale a Sănătăţii prin îngrijirea centrată pe individ depinde de profesia nursing ce oferă o abordare transformațională a modului de conceptualizare a sănătăţii și modul în care este acordată asistența medicală. Aceasta include formarea și încurajarea parteneriatelor cu persoane și comunități, factori de decizie politică, guverne și alți profesioniști în domeniul sănătății pentru a modifica efectele factorilor sociali ai sănătății; conceptualizarea furnizorilor de servicii în sănătate; dezvoltarea și elaborarea unor modele inovatoare de furnizare a serviciilor de sănătate.

O abordare centrată pe individ, un sistem funcțional de sănătate, disponibilitatea unei forțe de muncă calificate în mod corespunzător și abordarea problemelor legate de acces reprezintă componentele critice pentru acoperirea universală a sănătății. Partea a doua explorează problemele de acces în detaliu.

Partea II: Uşurarea complexității accesului la îngrijiri medicale

"Dacă nu implicăm consumatorii, pacienții și membrii familiei în procesul de sănătate, nu vom fi eficienți în eliminarea inegalităților și îmbunătățirea sănătății pentru toți."

(Kalahn Talyor-Clark)

Viziunea unică și personală a nurselorNu există nici o altă profesie care să răspundă necesităţilor persoanelor în cele mai vulnerabile

perioade de timp precum este domeniul nursing. Relația dintre pacient și nursă oferă o viziune unică și personală asupra vieții unei persoane. Să luăm, de exemplu, povestirile acestor pacienți adevărați, relatate de nurse.“Recent diagnosticată cu cancer mamar, tragedia reală a Ameliei fiind decesul soțului cu două luni înainte de diagnosticul său. La un an de la pensionare, soţul Ameliei a refuzat să meargă la spital pentru a investiga durerea din piept. În schimb, el a spus că este doar indigestie și a continuat să doarmă mai departe ca ulterior să nu se mai trezească niciodată. Durerea Ameliei este provocată mai mult de pierderea soțului său decât din cauza cancerului.”

“Admis în spital pentru un tratament de trei luni de o afecțiune hematologică, Yusuf a primit o injecție care a fost destinată unui alt pacient fără consimțământul său. Acest lucru a riscat eficacitatea tratamentului și a întârziat externarea sa încă pentru o lună. Yusuf era furios atât în ceea ce privește modul în care spitalul a soluţionat problema, cât și modul în care l-au înştiinţat despre această greșeală.”

“José este meru cu zâmbetul pe buze, dar în spatele acestui zâmbet se ascund temeri teribile. Deși nu a fumat niciodată, el este în remisie de cancer pulmonar, stadiul 4. În ciuda acestui fapt, José necesită în continuare chimioterapie lunară, care durează o săptămână. Cu trei zile înainte de fiecare chimioterapie, el suferă de atacuri de panică. Chiar și după finisarea chimioterapiei, José doreşte cât mai repede să se întoarcă acasă, deoarece știe ce va urma săptămâna viitoare odată ce chimioterapia i-a otrăvit corpul.”

“Beatrice a pierdut în mod evident din greutate și devine din ce în ce mai fragilă. Era cântăreață, însă puterea din vocea sa a dispărut. Timp de mai multe luni, ea a observat sânge în masele fecale. Beatrice a fost înscrisă în lista de așteptare pentru colonoscopie. Lista este atât de lungă încât spitalul i-a recomandat să meargă privat pentru tratament, dar ea nu este în măsură să-și permită această opțiune

și așa așteaptă. După doi ani, ea a trecut investigaţia. În timpul unei practici, medicul se afla lângă pat și a informat-o că are cancer de colon în stadiul 4. "Vorbeau ca și cum n-aș fi fost prezentă în salon", spune Beatrice. "Eram doar un specimen în pat.”

Mai mult decât orice altă specialitate medicală, nursele petrec cel mai mult timp cu pacienții și familiile sale și sunt la curent cu impactul acestor povestiri asupra sănătății și bunăstării pacienților. Toată lumea are o istorie și fiecare istorie are potențialul de a îmbunătăți sistemul de sănătate și de a permite persoanelor și comunităților să-și realizeze cel mai înalt standard de sănătate. Din aceste perspective vine puterea de schimbare. Factorii de decizie politică sunt departe de cerințele ce formează un sistem de sănătate centrat pe individ; pentru ei această noţiune este periferică. Pentru nurse, aceasta este experiența trăită zilnic. Dreptul la cel mai înalt nivel de sănătate necesită cunoașterea nursing pentru a contesta modul în care funcționează sistemul dat și modul în care acesta poate fi îmbunătățit (explicat în partea IV).

Accesul la îngrijirea de sănătate este un factor determinant al modului în care sistemul de sănătate răspunde nevoilor de sănătate a persoanelor și comunităților. Acest fapt este esențial pentru convingerea că sănătatea este un drept uman și reprezintă piatra de temelie a îngrijirii centrate pe individ și a Acoperirii Universale a Sănătăţii.

În acest document, noţiunea de "acces" este definită ca "oportunitate de a realiza și obține servicii de îngrijire medicală corespunzătoare în situații de percepție a nevoii de îngrijire". Accesul este permiterea oamenilor să facă pașii potriviți pentru a putea contacta sau obține servicii de îngrijire conform necesităţilor sale. Această viziune este o înțelegere holistică a noţiunii date, deoarece încorporează atât factori de utilizare, cât și de furnizare a serviciilor de sănătate.

Această secțiune va explora diferite dimensiuni și factori determinanți ai accesului și modul în care interacționează utilizând un cadru dinamic (schiţa 4) elaborată de Lesvesque, Harris și Russell, care consideră că accesul este rezultatul acumulării experienței și rezistenței cu care se confruntă oamenii. Această secțiune își propune să informeze despre înțelegerea complexității noţiunii date, atât la nivel de instituţie medicală, cât și pentru comunitatea nursing ce doreşte să informeze eficient factorii de decizie politică.

Schiţa 4: Un cadru conceptual de acces la îngrijiri medicale

Abordare Transparența informaţiei Acceptabilitate Valori profesionale, norme, cultură, genDisponibilitate şi plasare Poziţie geografică / Program de lucru / Mecanisme de programareAccesibilitate Costuri directe / Costuri indirecte / Costuri ocazionaleCorespunderea Coordonarea tehnică și interpersonală a calității și continuitate

Necesităţi de îngrijire medicalăPercepția necesităţilor și dorinței de îngrijireFurnizarea asistenței medicaleUtilizarea serviciilor medicale - acces primar - acces secundarConsecințele îngrijirii medicale - Economice - Satisfacție - Sănătate

Abilitatea de a percepe Sănătate - Convingeri în sănătate - Încredere și așteptăriAbilitatea de a căuta Valori personale și sociale - Cultura – Gen - AutonomieAbilitatea de a realiza Medii de viață - Transport - Mobilitate - Asistență socialăAbilitatea de a plăti Venituri - Bunuri - Capital social - Asigurări de sănătateAbilitatea de a se angaja

Împuternicire - Informație - Aderență - Suport pentru îngrijitori

Accesul la asistența medicală: Conștientizarea și identificarea necesităţilor nerealizate

În 2014, 422 milioane de oameni din lume au avut diabet ce a provocat direct peste 1,6 milioane de decese. Diabetul este o boală cronică complicată și costisitoare care afectează aproape 1 din 11 persoane din întreaga lume, cheltuieli globale fiind de 673 miliarde USD (12% din costurile de sănătate). Prevalența diabetului s-a mărit la nivel global iar numărul adulților diagnosticați cu boala dată creşte rapid. Cu toate acestea, amploarea problemei nu este pe deplin realizată, deoarece mulți oameni nu sunt la curent că suferă de această boală și necesită tratament.

În Africa de Sud, cercetătorii consideră că peste 53% din populație nu este conștientă de faptul că suferă de diabet. Dintre cei care au fost diagnosticați, peste 80% nu şi-au controlat nivelul de zahăr din sânge și necesită îngrijire medicală. Această problemă nu este unică în Africa de Sud; aceasta este percepută în întreaga lume. Există mai multe cauze de ce creşte numărul de necesităţi nerealizate. Acestea se referă atât la înțelegerea oamenilor despre simptomele bolii, căutând astfel îngrijiri clinice, cât și la capacitatea sistemelor de sănătate să furnizeze serviciile și informația necesară cu privire la diabet.

Înțelegerea și cunoștințele oamenilor despre diabetul zaharat afectează atitudinea sa față de tratament, opțiunile modului de viață și capacitatea de auto-gestionare a afecțiunii. Atunci când nu eşti bine informat, există o incidență mai mare a altor afecțiuni cronice, o stare de sănătate mai slabă și o diminuare a calității vieții. Educația insuficientă în sănătate contribuie la un dezechilibru a problemelor legate de diabetul zaharat în rândul populațiilor dezavantajate.

Există, de asemenea, provocări ale sistemului de sănătate. Multe organizații, atât publice, cât și private, încearcă să implementeze strategii pentru îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului diabetului. Însă multe din aceste strategii nu numai că au dat greş, ci sunt și costisitoare. Unele strategii care au fost considerate de succes au caracteristici similare. Acestea transferă îngrijirea mai aproape de consumator; îmbunătățesc angajamentul cu persoana și comunitatea pentru a îmbunătăți cunoștințele și înțelegerea diabetului zaharat și tipurile de servicii disponibile; și se concentrează asupra satisfacerii necesităţilor holistice ale consumatorului cu profesioniștii corespunzători din domeniul sănătății. Principalul element al acestui proces este îmbunătățirea accesului la asistența medicală și gestionarea diabetului zaharat ca o condiție cronică cu implicații majore asupra modului de viață.

Pentru ca serviciile de sănătate să fie accesibile, oamenii trebuie să fie conștienți de existența acestora, să înțeleagă modul în care acestea pot fi accesate și folosite. Primul pas spre accesarea asistenței medicale este înţelegerea faptului că avem nevoie de aceasta. Al doilea pas este ca serviciile de sănătate să fie furnizate într-un mod care ajută la abilitarea beneficiarului să identifice necesităţile de sănătate și să acceseze serviciile de sănătate corespunzătoare.

Studiu de caz: Servicii integrate de sănătate și promovarea sănătăţii împotriva bolilor necomunicabile la persoanele în etate

Contribuitor: Baithesda, Wenda OrohȚara: Indonezia

Centrul comunitar de sănătate din sub-județul Ranomut, Indonezia, este unul din centrele comunitare de sănătate înfiinţate de guvern pentru a aborda problemele de sănătate publice din oraşul Manado. În prezent există 1.214 persoane vârstnice care sunt înregistrate la acest Centru de sănătate comunitar, ce oferă servicii integrate de sănătate și promovarea sănătății împotriva bolilor necomunicabile în rândul populației în vârstă. Centrul utilizează o metodă-cadru prin eforturi de promovare a sănătăţii și prevenire a bolilor. Scopul acestei metode este de a spori participarea publicului în prevenirea și descoperirea timpurie a factorilor de risc a bolilor necomunicabile. Pentru persoanele aflate în situație de risc, programul vizează controlul și menținerea sănătății optime.

Serviciile oferite în acest model includ consilierea, schimbul de experiențe și informarea; depistarea precoce a bolilor necomunicabile prin examinarea stării de sănătate mintală; starea nutrițională prin măsurarea greutății și a înălțimii, măsurarea tensiunii arteriale, analiza nivelului de hemoglobină și analiza urinei. În funcție de nevoile locale, centrele desfășoară alte activități, cum ar fi

alimentarea suplimentară și practicarea sportului. Activitățile centrului sunt deținute de comunitate și sunt implementate integral de către comunitate pentru comunitate, cu sprijinul nurselor și altor cadre medicale.

Acest serviciu urmărește să sporească accesul serviciilor de sănătate persoanelor în etate din cadrul comunității. Programul este adaptat pentru a răspunde nevoilor locale și pentru a crește participarea comunitară. Scopul său este de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor de sănătate pentru persoanele în etate, în special pentru cei săraci și vulnerabili. Acest serviciu se concentrează nu doar pe sănătatea individului, ci şi asupra sănătății comunității.

Programul a fost elaborat ca răspuns la creșterea cererii de servicii de sănătate cauzate de bolile cardiovasculare și oferta limitată de lucrători din domeniul sănătății. În 2014, erau înregistraţi aproximativ 892.000 de lucrători medicali pentru o populație de 250 de milioane de oameni. Chiar și cu un deficit de lucrători, există o distribuție inegală a lucrătorilor din domeniul sănătății. Aproximativ jumătate dintre lucrătorii din domeniul sănătății din Indonezia activează în Bali și Java.

Acest program a avut succes în îmbunătățirea îmbătrânirii sănătoase. Beneficiile au venit prin participarea comunitară sprijinită de colegi, care a ajutat la schimbarea modului în care oamenii își percep sănătatea. Nursele din acest serviciu au fost în contact direct cu comunitatea. Aceştia au contestat percepția comunității privind viața sănătoasă și bunăstarea sa.

Studiu de caz: Furnizarea serviciilor de sănătate în centrul comunității: Spitalul Național din Sri Lanka

Contribuitor: K.M.Sriyani PadmalathaȚara: Sri Lanka

Ca parte a echipei multidisciplinare, nursele de la Spitalul Naţional din Sri Lanka oferă servicii de informare pentru a îmbunătăţi accesul la servicii esenţiale de îngrijire a sănătăţii mai aproape de locul de trai a oamenilor. Acestea includ locuinţe, școli, medii de lucru și centre comunitare. Folosind o clinică mobilă, aceștia sunt capabili să ajungă la comunitate, să identifice nevoile de sănătate și să ofere acces la servicii de sănătate.

Serviciile oferite includ: investigarea fizică, monitorizarea tensiunii arteriale, testarea nivelului glicemiei, înălțimea și greutatea, analiza sângelui și a urinei; planificarea familială; consilierea nutrițională; investigaţii oftalmologice; ureche, nas și gât; educație pentru sănătate pentru prevenirea bolilor și depistarea precoce; consiliere pentru un stil de viață sănătos; exercițiile fizice și gestionarea greutății; somnul și sănătatea; sănătatea mintală și meditația.

Din punct de vedere istoric, o provocare esențială în Sri Lanka este disponibilitatea limitată a serviciilor comunitare pentru a oferi un diagnostic, investigație și screening în cadrul comunității. Spitalele sunt aglomerate cu pacienţi, cu un număr mare de admiteri care pot fi evitate. O mare parte a comunității nu este conștientă de starea sa de sănătate și există un număr mare de boli necomunicabile nediagnosticate.

Ca urmare a acestui serviciu, au fost oferite peste 350 de consultări gratuite în fiecare zi. În ultimii trei ani, în aceste clinici au fost investigate peste 300.000 de persoane. Serviciile ajung la persoane din cadrul comunității care altfel nu pot beneficia de servicii de sănătate și, prin urmare, sunt respectate și apreciate de comunitate. Cheia serviciului este implicarea comunității și modul în care este oferită îngrijirea.

Deoarece serviciul este oferit gratuit, tot personalul este voluntar. Multe nurse își folosesc concediul personal pentru a susține clinicile mobile. În prezent, se efectuează un studiu pentru a analiza beneficiile serviciului dat. Acesta va fi prezentat Ministerului Sănătății pentru susținerea viitoare a proiectului.

Accesul la asistența medicală: satisfacerea diverselor nevoi "Competența culturală necesită mai mult decât să devină doar ceva

din punct de vedere cultural sau tolerant. Este abilitatea de a identifica și de a pune în discuție propriile ipoteze, valori și convingeri

culturale și de a avea un angajament de comunicare în problema dată." (Secretariatul Naţional privind Protejarea Copiilor Popoarelor Indigene)

Persoanele indigene din întreaga lume au, în general, rezultate mai slabe în ceea ce privește sănătatea decât populațiile non-indigene. Diferența în speranța de viață între populațiile indigene și non-indigene este estimată la 21,5 ani în Camerun, 13,1 ani în Kenya, 12,5 în Canada și 10 ani în Australia. Aceste diferenţe în domeniul sănătății reprezintă o preocupare majoră și trebuie să înțelegem modul în care accesul la serviciile de sănătate afectează aceste rezultate.

Persoanele indigene sunt mai puțin predispuse să utilizeze servicii de îngrijire a sănătății preventive și sunt, de asemenea, mai puțin susceptibile de a se angaja în intervenția timpurie atunci când apar pentru prima dată unele simptome. Acest lucru crește riscul de spitalizare și mortalitate. Au fost realizate numeroase studii pentru a se stabili motivele pentru care popoarele indigene nu se angajează sau nu accesează serviciile de sănătate la acelaşi nivel ca și concetăţenii săi non-indigeni. Studiile identifică mai mulți factori cheie, printre care lipsa serviciilor de sănătate din punct de vedere cultural; rasismul sau discriminarea de către personalul medical; costul inaccesibil a îngrijirilor medicale și lipsa capacității de a se deplasa la o instituţie.

După cum s-a menționat mai sus, unul dintre motivele principale privind lipsa îngrijirii este lipsa de încredere a serviciilor de sănătate în masă. Un lider comunitar indigen a reflectat asupra acestei probleme și a declarat:

"O mulțime de oameni nu au dorit să meargă acolo [o instituţie medicală] pentru că au simțit că locul dat era neprietenos, personalul medical nu era prietenos față de ei și au fost o mulțime de întâmplări neplăcute, oamenii au simțit că erau discriminaţi, iar locul era foarte steril. Nu era un mediu confortabil, nu vorbea în modul în care noi vorbim. Doar lipsa de înțelegere, tonul pe care îl folosești pentru oamenii indigeni, nu exista, probabil, nici o cunoaștere culturală a personalului ...cum ar fi discriminarea, rasismul, sau știi, doar ignoranța și lipsa de sensibilitate și nici o înțelegere a problemelor de sănătate indigene..."

Există mai multe strategii care au fost folosite pentru a aborda aceste diferențe culturale. Unul dintre acestea este îmbunătățirea potrivirii culturale a serviciilor de îngrijire prin nimicirea rasismului și discriminării. Obligația de îmbunătățire a siguranței culturale revine mai mult prestatorului de servicii medicale, decât pacientului, pentru a se asigura că serviciile sunt adaptate și acceptabile din punct de vedere cultural pentru fiecare pacient.

Disponibilitatea serviciilor de sănătate se extinde doar la conștientizarea culturală. Acestea includ și alte componente, cum ar fi genul, religia și alți factori sociali. De exemplu, poate exista o dorință redusă din partea femeilor de a se adresa la serviciile de îngrijire dacă furnizorii sunt, în mare parte, doar bărbați (și vice versa). După cum afirmă Levesque, "capacitatea de a se adresa la asistența medicală se referă la conceptele de autonomie personală și capacitatea de a alege serviciile de îngrijire, cunoștințele despre opțiunile de îngrijire a sănătății și drepturile individuale ce ar determina exprimarea intenției de a obține aceste îngrijiri medicale".

Într-o abordare a drepturilor omului în domeniul sănătăţii, sistemele de sănătate trebuie să ofere îngrijire bazată pe egalitate. OMS declară că principiul nediscriminării urmărește "să garanteze că drepturile omului sunt exercitate fără discriminare indiferent de etnie, gen, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională sau socială, proprietate, naștere sau alt statut, cum ar fi dizabilitatea, vârsta, starea maritală și familială, orientarea sexuală și identitatea de gen, starea de sănătate, locul de reședință, situația economică și socială."

Studiu de caz: Dreptul la îngrijire: Extinderea accesului la serviciile de sănătate pentru furnizarea serviciilor complementare de testare HIV

Contribuitor: Letsatsi Paul PotsaneȚara: Africa de Sud

Dreptul la îngrijire reprezintă baza susţinerii și furnizării serviciilor de prevenire, îngrijire și tratament pentru persoanele cu HIV și TBC și alte boli asociate. Situată într-o regiune de Nord a oraşului Johannesburg, serviciul Dreptul la Îngrijire este format din două nurse și opt consilieri HIV. Colaborând îndeaproape cu comunitatea, echipa dată oferă servicii complete de testare HIV, cum ar fi consilierea și testarea HIV, precum și accesul și inițierea terapiei antiretrovirale. Aceştia oferă, de asemenea, screening-ul pentru tuberculoză, infecțiile cu transmitere sexuală și bolile necomunicable împreună cu testele de sarcină și trimiterea la circumcizia medicală. Disponibilitatea screening-ului bolilor

necomunicable contribuie la reducerea stigmatizării și discriminării. Toate campaniile comunitare de informare sunt concentrate și orientate spre principalele grupuri de populație greu accesibile, folosind clinici mobile pentru a ajunge la membrii comunității în diferite regiuni. Organizația lucrează în parteneriat cu guvernul și comunitățile pentru a găsi soluții de forma și întări asistența medicală publică. Domeniile de expertiză includ îngrijirea și tratamentul HIV și TB, automatizarea farmaciei, circumcizia medicală masculină și diagnosticul și tratamentul cancerului de col uterin.

În regiunea A există trai urban și rural. Regiunea are o serie de amplasări și găzduiește peste 250.000 de persoane. Sărăcia și șomajul sunt probleme majore în această regiune. Într-o localitate de 56.000 de persoane, rata șomajului este mai mare de 50%, iar peste 70% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei. Populația are un nivel scăzut de educație și este relativ tânără, cu aproximativ 24% din populația cu vârste cuprinse între 20-29 ani.

Ca urmare a acestor circumstanțe, există o rată mare a bolilor, în special HIV. Modelele tradiționale de îngrijire au încercat să răspundă nevoilor comunității din cauza capacității și resurselor. Ca atare, există un număr scăzut a serviciilor de consiliere și testare inițiate de furnizori, coordonare slabă a datelor, lipsa unor consilieri și spațiu pentru consiliere și testare. O altă problemă este că facilitățile de sănătate au o programare limitată, iar tinerii nu pot accesa serviciile date.

Impactul problemei este devastator. Există un număr crescut de orfani și copii aflați în pericol cauzate de SIDA; și un număr crescut de pacienţi care necesită spitalizare din cauza bolilor legate de HIV din cauza tratamentului târziu, costurilor ridicate pentru îngrijire și a unui deficit de lucrători medicali, precum nurse și alți profesioniști din domeniul sănătății.

Colaborarea cu guvernul și alte organizații neguvernamentale, serviciul Dreptul la Îngrijire oferă informații corecte din punct de vedere cultural cu privire la căile de transmitere dar şi evitarea bolii HIV. Prin colaborarea cu lucrătorii medicali și cu managerii acestora, serviciul dat este capabil să efectueze sesizări privind profilaxia testării HIV și să examineze riscurile cu care se confruntă oamenii personal. Luând în considerare diversitatea tinerilor și nevoile acestora, serviciul încurajează o campanie de informare privind participarea tinerilor; se concentrează asupra sănătății sexuale a tinerilor bărbați; promovează o mai mare conștientizare a drepturilor sexuale și reproductive; oferă oportunități de abordare a problemelor de gen; îmbunătățește accesul la educația de bază și de reproducere și educația legată de HIV; și oferă acces la serviciile de consiliere și testare HIV.

Personalul nursing din cadrul serviciului dat merg în vizită la domiciliu pentru intervențiile de testare HIV şi pentru a atenua impactul deficitului de consilieri. Serviciul dat ajunge la persoanele care se confruntă cel mai mult cu problema dată. Această campanie a dus la o creștere a cererii pentru testarea HIV, distribuirea prezervativelor și instruirea populaţiei. În timpul acestei intervenții, lucrătorii de la distanță sunt capabili să mobilizeze mai mult de o persoană la domiciliu și să introducă echipe directe de furnizare a serviciilor pentru a îmbunătăți performanța și rata serviciilor.

Ca rezultat al acestui serviciu, numărul persoanelor care beneficiază de îngrijire s-a dublat. Pentru prima dată, membrii comunității au posibilitatea de a accesa serviciile bazate pe comunitate în timp util și accesibil.

Accesul la serviciile de sănătate: Disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de îngrijire"Unele țări și-au propus să acorde prioritate egalităţii și au format un sistem incluziv

încă de la început, însă datele istorice ne arată că multe țări care au realizat progresul către acoperirea universală a sănătății au lăsat populația săracă și rurală în urmă."

(OMS)În majoritatea țărilor din lume, rata sinuciderilor este mult mai mare pentru cei care trăiesc în

zonele rurale. De fapt, este alarmant faptul să considerăm că riscul de sinucidere este dublu dacă locuiți într-o regiune rurală în comparație cu o zonă metropolitană.

Este puțin probabil să existe o singură explicație pentru motivul că ratele de sinucidere sunt mai mari în rândul populației rurale, deoarece sinuciderea este un fenomen multidimensional și pare să fie determinată de factori sociali, culturali și economici contextuali, precum și individuali. Un factor important este diferența în ceea ce privește accesul la tratament și servicii eficiente. Există adesea o diferență semnificativă între zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul, utilizarea și cheltuielile pentru sănătatea mintală. Alianța Națională pentru Sănătatea Rurală a declarat: "Diagnosticarea, tratamentul și gestionarea unei boli mintale în zonele rurale sau îndepărtate este

probabil să apară foarte târziu sau deloc, ceea ce deseori duce la o probabilitate crescută de spitalizare și uneori poate duce la cele mai tragice rezultate - auto-vătămare și sinucidere."

Persoanele care trăiesc în zonele rurale, de asemenea, au adesea o stare generală de sănătate mai slabă decât persoanele care trăiesc în zonele metropolitane, din cauza diferențelor semnificative a factorilor sociali ai sănătății.

Deși acești factori sociali ai sănătății nu pot fi unice pentru zonele rurale, doar distanţa le poate spori. Acestea includ, dar nu se limitează la, accesul la comunicații (de exemplu, telefonul mobil și internetul) și la schimbările de mediu (de exemplu, secetă și inundații care afectează mijloacele de trai).

Accesul în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor de sănătate reprezintă o componentă esențială pentru sănătate și bunăstare. Disponibilitatea include posibilitatea de a accesa resursele de îngrijire a sănătății indiferent dacă este infrastructură sau resurse umane și dacă profesioniștii din domeniul sănătății au instruirea, experiența și abilitățile necesare pentru a furniza serviciile necesare. Această disponibilitate a resurselor este adesea distribuită inegal între zonele metropolitane, regionale și rurale. Acest lucru este valabil în special în domeniile de specialitate, cum ar fi sănătatea mintală. Vikram Patel, o autoritate internațională în domeniul sănătăţii mintale, a declarat că "în California există mai mulți psihiatri decât toată Africa... Există un decalaj enorm privind un tratament pentru ţările cu venituri mici, mijlocii şi înalt. În unele țări, cum ar fi India și China pentru majoritatea, nu există pur și simplu nici un tratament."

Accesibilitatea sau capacitatea de a accesa unele servicii este, de asemenea, afectată de o serie de alți factori. Acestea includ mobilitatea și utilizarea transportului accesibil pentru a ajunge la serviciile de sănătate. Acest lucru afectează în special persoanele cele mai vulnerabile din comunitatea noastră, cum ar fi persoanele cu nevoi speciale și persoanele în etate.

Studiu de caz: Clinica pentru adolescenţi Bega: Îmbunătățirea accesului la îngrijire și educația pentru sănătate pentru tinerii din regiunile rurale

Contribuitor: Jodie MeakerȚara: Australia

Clinica pentru adolescenţi Bega este un model de intervenție timpurie a accesului la asistența medicală primară pentru adolescenți, oferind un serviciu medical pentru tinerii din regiunile rurale. Situat în Bega, regiunea New South Wales, Australia, scopul modelului dat este de a sparge barierele pentru tinerii care accesează asistența medicală preventivă. Beneficiile sociale şi de sănătate pe termen lung sunt prevenirea unei sarcini nedorite sau consilierea psihologică înainte ca acestea să devină o tentativă de suicid.

Clinica pentru adolescenţi a fost stabilită din necesitate. Orașul Bega este o zonă de mare necesitate socio-economică, iar accesul la transportul public este scăzut. Aproximativ trei ani în urmă, au apărut o serie de sinucideri printre tineri, care au avut un impact semnificativ și durabil asupra comunității. Comunicarea dintre școlile locale, tinerii și sistemul de sănătate a fost slabă și era clar că căile tradiționale de accesare a îngrijirii, cum ar fi efectuarea unor întâlniri cu medicul de familie, au fost considerate bariere mari pentru tineri. Tranziția de la vizitarea unui medic încă din copilărie însoțit de părinți, cu probleme și preocupări noi de sănătate, poate fi înfricoșător pentru mulți adolescenți.

O nursă este disponibilă două zile incomplete pe săptămână la Clinica pentru adolescenţi pentru consultaţii. Adolescenţii pot participa la screening-ul HIV, sfaturi privind contracepţia, preocupări legate de relaţii, probleme de sănătate mintală sau sănătate generală şi educaţie. Rolul nursei este de a fi un punct de trecere pentru adolescenţi, să asigure screening-ul iniţial şi / sau să asigure educaţia pentru sănătate şi să acţioneze ca un facilitator pentru alţi furnizori, la necesitate.

Modelul dat utilizează infrastructura existentă, clinicienii și personalul și, prin urmare, este un model eficient din punct de vedere financiar și de resurse pentru furnizarea serviciilor pentru tineret în regiunile rurale. Acest model de îngrijire bazat pe echipă include personalul de primire, personalul medical, psihologi și medicii de familie din cadrul practicii, dar are și scopul de a forma angajamentul comunității și relațiile cu alte servicii, cum ar fi profesori și consilieri, lucrători din domeniul sănătății mintale, agențiile de sprijin pentru locuințe. Clinica pentru adolescenţi aduce o abordare comunitară cuprinzătoare a coordonării îngrijirii pentru acest grup de risc.

Acest model inovator de îngrijire a fost posibil numai datorită nurselor care activează în domeniul său de practică. Nursele din clinică, care lucrează zilnic, oferă o susţinere pentru comunitate prin sprijinirea tinerilor de a deveni utilizatori instruiţi de asistență medicală.Studiu de caz: Implicarea în sectorul educației pentru promovarea sănătății mintale și prevenirea comportamentului suicidar.

Contribuitor: José Carlos Santos, Ordem dos EnfermeirosȚara: Portugalia

Un program inovator a fost elaborat în Portugalia pentru a aborda problemele de sănătate mintală în școli. Programul se concentrează pe angajarea cu comunitatea educațională și este o abordare pe mai multe niveluri a promovării sănătății mintale și a prevenirii comportamentului suicidar. Intervenind cu profesorii și personalul auxiliar, părinți și studenți, scopul serviciului este de a promova bunăstarea, stima de sine, precum și pentru a combate simptomatologia și stigmatizarea depresivă. Acesta este operat de profesioniștii din domeniul sănătății primare care desfășoară sesiuni educaționale pentru personalul școlii și părinți și sesiuni socio-terapeutice pentru studenți.

Problema bolii psihice în rândul adolescenților este în creștere. În ciuda acestui fapt, din cauza cunoştinţelor slabe privind sănătatea mintală, lipsei de acces și stigmatizării (în special a comportamentului suicidar), doar aproximativ 20% dintre persoane care necesită ajutor se adresează la un specialist în domeniul sănătății mintale. În plus, sinuciderea este a treia cauză de deces în rândul adolescenților, iar auto-vătămările provocate sunt în creștere în această grupă de vârstă.

Fiind o intervenție comunitară îndreptată asupra unor grupuri defavorizate în domeniul sănătăţii mintale, acest program folosește o abordare inovatoare care cuprinde dinamica activă, jocurile socio-terapeutice și de proximitate și implicarea serviciilor locale de sănătate. Succesul programului se datorează participării active a mai multor parteneri locali și naționali și a activităților desfășurate în clasă, în întreaga școală, în comunitate și în întreaga ţară. Echipa de coordonare este formată exclusiv din nurse (din domeniul sănătăţii mintale și sănătate publică), iar forța majoră sunt în principal nursele.

S-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește bunăstarea, stima de sine, precum și o reducere a simptomelor depresive care duc la comportamente suicidare. De la începutul programului, a existat o creștere a acceptării acestei abordări. În același timp, programul a dus la identificarea unei nevoi sporite de activităţi extra-şcolare în domeniul sănătății și educaţiei civice.

Sistemele de sănătate din întreaga lume încearcă să obțină egalitatea accesului la serviciile de sănătate pentru populația sa. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate și pentru cei care trăiesc în regiunile rurale. Există mari dificultăți în asigurarea forței de muncă potrivite, cu competențe necesare, la locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a furniza servicii de sănătate eficiente și echitabile pentru a îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății. Se estimează că jumătate din populația lumii trăiește în regiunile rurale, însă aceste regiuni sunt deservite de mai puțin de 38% din totalul forței de muncă nursing. În unele țări această situaţie este şi mai tristă.

Distribuția lucrătorilor din domeniul sănătății este adesea o constrângere serioasă în asigurarea echității accesului la servicii de sănătate esențiale și la realizarea obiectivelor din sistemul de sănătate.

Schiţa 5: Distribuția rurală / urbană a medicilor și nurselor la nivel mondialPopulația mondială 50 50Nurse la nivel mondial 38 62Medici la nivel mondial 24 76Zone urbaneZone rurale

Accesul la asistența medicală: accesibilitatea asistenței medicale"Sărăcia nu este doar lipsa de bani;

nu este capacitatea de a-și realiza întregul potențial ca ființă umană." (Amartya Sen)

Mary are 60 de ani și locuieşte într-o regiune rurală şi a fost diagnosticată cu cancer mamar. Specialistul i-a recomandat tratamentul cu radioterapie. Aceasta ar însemna un tratament zilnic pe o perioadă de cinci săptămâni. Fiind dintr-o regiune rurală, aceasta însemna că trebue să-și părăsească

familia și să se deplaseze mai mult de cinci ore într-o regiune metropolitană cu facilități medicale adecvate. Pentru Mary această decizie era una dificilă, deoarece trebuia să fie departe de cei dragi dar şi lua în calcul achitarea serviciilor medicale. În afară de cheltuielile pentru transport și cazare, există, de asemenea, costurile de tratament în jur de 4.000 USD. “Nu ne putem permite”, spuse Mary. "Cum îmi pot permite, împreună cu celelalte facturi?"

În medie, în unele țări, 19% din cheltuielile pentru sănătate sunt achitate direct de către pacienți. În ceea ce privește bugetul general, cheltuielile medicale reprezintă, în medie, aproximativ 2,8% din cheltuielile pentru bunuri și servicii medicale. Cele două surse principale de cheltuieli sunt îngrijirea curativă și produsele farmaceutice. Însă accesarea la îngrijire include, de asemenea, costurile de călătorie, timpul de lucru, îngrijirea copilului sau alte aranjamente parentale și aceste costuri sunt exagerate.

Acesta este un cost substanțial și afectează dramatic cele mai vulnerabile grupuri din comunitățile noastre. Într-un studiu efectuat de OMS (37 de țări cu venituri mici și medii), s-a estimat că între 6-17% dintre persoanele din aceste grupuri se confruntă cu sărăcie extremă ca urmare a cheltuielilor medicale.

Costurile crescânde ale cheltuielilor medicale, combinate cu creșterea cheltuielilor zilnice, reprezintă o sursă importantă de preocupări bugetare personale. Dovezile din întreaga lume arată că, atunci când o familie se confruntă cu dificultăți în achitarea facturilor medicale, aceasta deseori amână achitarea sau chiar renunță la îngrijirea medicală necesară. În timp ce unii pot considera că acest fapt este economisirea banilor prin reducerea vizitelor inutile, această problemă afectează pacienții, sistemul de sănătate și economia mult mai mult atunci când problemele simple de sănătate devin din ce în ce mai complexe. Când problemele de sănătate nu sunt detectate sau tratate la timp, acestea se agravează, ceea ce duce la spitalizări îndelungate şi tratament suplimentar. Aceste costuri pot fi evitate prin intervenția timpurie în asistența medicală primară.

Cu toate acestea, costurile depășesc cu mult sistemul de sănătate. Cu cât oamenii sunt mai bolnavi, cu atât sunt mai puțini probabil să muncească, să plătească impozite și să fie implicați activ în comunitate. Acest lucru are un impact negativ asupra venitului şi bugetului național.

Capacitatea oamenilor de a achita pentru servicii medicale este un model utilizat pe scară largă în întreaga lume. Dacă acest model persistă şi oamenii achită pentru serviciile de sănătate, atunci acest fapt trebuie realizat fără consecințe catastrofale asupra necesităţilor vitale (de exemplu, alimentaţie, cazare, transport). Sărăcia, izolarea socială sau îndatorarea limitează capacitatea popoarelor de a achita pentru servicii și duc și mai mult spre sărăcie, reducând astfel capacitatea sa de a evita sărăcia.

Studiu de caz: Generaţia viitoare a îngrijirii sănătății în regiunile de vânzare cu amănuntul din SUA

Contribuitor: Tracey J. KniessȚara: Statele Unite ale Americii

Centrele de îngrijire Walmart sunt clinici de îngrijire, oferind asistență medicală primară completă şi accesibilă, acolo unde oamenii necesită, şi anume centre de vânzare cu amănuntul. Clinicile dispun de mai multe săli de examinare și oferă laboratoare complete de servicii prin investigare, testare şi trimiterea analizelor la investigare.

Situate în regiuni rurale cu o lipsă de servicii de sănătate profesională, clinicile de îngrijire Walmart oferă îngrijiri primare comunităților pe care le deservesc. 63% din clinici sunt situate în regiunea munţilor Appalachian sau alte regiuni îndepărtate. Mulți dintre pacienți sunt neasigurați sau insuficient asigurați, iar costul îngrijirii în clinici este accesibil pentru majoritatea. Aceste centre de asistență medicală, de asemenea, oferă asistență medicală primară de înaltă calitate celor marginalizați de societate.

Este important că accesul sporit la asistența medicală primară să fie însoțită de o îmbunătățire a eficacității și îngrijirii de înaltă calitate. Centrele date sunt bazate pe dovezi practice şi au o colaborare cu medicii, farmaciștii și alți furnizori de asistență medicală. O monitorizare sistematică a rezultatelor acestor centre arată rezultate similare cu cele acordate doar de medici. Îngrijirea furnizată prin colaborarea dintre centru și medici reflectă rezultate chiar mai bune. Aceste clinici sunt esențiale pentru furnizarea îngrijirii acelor persoane care nu se pot deservi.

Anual:- 100 milioane de persoane la nivel global se confruntă cu sărăcia, ca urmare a cheltuielilor de sănătate- 150 milioane de persoane se confruntă cu o criză financiară din cauza cheltuielilor de trai- În unele țări, 2% din populație cheltuie mai mult de 40% din cheltuielile de trai pentru îngrijirea sănătății- De obicei, 20-40% din cheltuielile pentru sănătate sunt irosite

Într-un studiu realizat în 2016- 33% din respondenți (SUA) au raportat probleme legate de costurile asistenței medicale.- 15% din respondenți (Canada) au avut cheltuieli mai mari de 1.000 de dolari SUA în ultimul an.- 23% din respondenți (Franța) au avut probleme serioase financiare sau nu au putut achita facturile medicale.

Accesul la îngrijiri medicale: îngrijire sigură şi de calitateÎn noiembrie 2007, Bella Bailey a murit la Spitalul Stafford, Marea Britanie, după ce a fost

internată pentru o intervenţie chirurgicală la hernie. Decesul său a fost provocat dintr-o multitudine de erori, culminând cu ultimul eșec de administrare a unor medicamente vitale. Potrivit fiicei sale și a altor martori, ea a petrecut ultimele săptămâni din viața sa la spital, înspăimântată și în durere. Fiica ei a început o campanie de a investiga circumstanţele decesului. Pe la începutul anului 2008, au fost înregistrate numeroase alerte privind siguranţa pacienţilor, astfel a fot efectuată o anchetă de Robert Francis. Ancheta publică a investigat modul în care persoanele responsabile - autorităţile naţionale de reglementare, autoritatea sanitară locală şi consiliul spitalului - nu au reușit să prevină evenimentele teribile de la Spitalul Stafford, unde sute de oameni au murit în mod inutil din cauza îngrijirii insuficiente. Domnul Ian Keened, președintele Comisiei pentru îngrijirea sănătății, a descris acest incident drept "cel mai groaznic scandal într-o instituţie medicală din ultima vreme."

Ancheta a constatat că elementele de bază ale îngrijirii au fost neglijate. Medicamentele au fost întârziate sau nu au fost administrate; pacienții nu erau îngrijiţi timp de o lună și se temeau să se afle în spital. Raportul a concluzionat că cauza principală a acestei îngrijiri a fost lipsa personalului medical, în special a personalului nursing. Alte probleme majore au fost volum mare de lucru, administrare slabă și resursele limitate.

Oamenii din oraşul Stafford au fost dezamăgiţi de spitalul local. Acesta este un rezultat teribil și un exemplu a ceea ce se poate întâmpla atunci când există un serviciu de îngrijire de calitate slabă. Din păcate, acest exemplu nu este unic. Siguranța pacienților este un principiu fundamental al îngrijirii sănătății, dar, așa cum demonstrează numeroase studii din întreaga lume, mulți pacienți sunt răniți în timpul îngrijirii medicale, rezultând fie la răniri permanente, o durată mai mare de spitalizare sau chiar deces. În SUA, s-a estimat că a treia cauză principală de deces este cauzată de erorile medicale. În Marea Britanie, la fiecare 35 de secunde este raportat un caz de maltratare a unui pacient.

Este evident faptul că serviciile care nu sunt sigure și de calitate scăzută duc la scăderea rezultatelor în domeniul sănătăţii și chiar la ceva mai teribil. Levesque consideră că, fiind o parte a accesului la îngrijiri, trebuie de considerat calitatea acestei îngrijiri. Dacă oamenii și comunitățile au acces doar la servicii de proastă calitate, aceasta este o restricție a accesului la asistența medicală. Accesul nu privește doar disponibilitatea și accesibilitatea, ci și dacă este acceptabil și eficient.

Această accesibilitate a îngrijirii nu este niciodată mai evidentă decât sănătatea mintală. Există o diferență semnificativă în ceea ce privește rezultatele, izolarea socială și susținerea drepturilor persoanelor în funcție de oportunitatea tratamentului pe care îl primesc. Potrivit Raportorului Special al ONU către Consiliul pentru Drepturile Omului, "tratamentele ce implică constrângere, medicalizare și excludere, care sunt vestigii ale relațiilor tradiționale de îngrijire psihiatrică" duc la încălcări ale drepturilor omului. Atunci când este înțelegem importanţa recuperării, serviciilor bazate pe dovezi și serviciilor integrate bazate pe populație, acest fapt restabilește demnitatea omului ca deținător de drepturi a familiilor și comunităților sale. Utilizarea serviciilor cu o calitate diferită a tratamentului nu poate fi privită ca o îngrijire la fel de adecvată.

În 2001, ca o strategie de îmbunătățire a calității îngrijirii, Institutul de Medicină a lansat o carte intitulată "Reducerea prăpastiei în calitate." Problemele prezentate în carte continuă să rezoneze şi astăzi. "Sănătatea este clasificată prin mai multă cunoaștere, mai multă gestionare, mai multă observare, mai multe acţiuni și mai mulți oameni implicați în realizarea acestui lucru în orice moment din istorie.” Având în vedere aceste complexități, nursele (și alți profesionişti) nu pot implementa și aplica toate cunoștințele necesare pentru furnizarea unei îngrijiri sigure, de înaltă calitate, familiale sau comunitare.

Au trecut 16 ani de la publicarea acestui raport. Acum există dovezi puternice cu privire la strategiile ce pot realiza cel mai bine obiectivele pe care le-au abordat. Aceste dovezi au fost întreprinse la nivel internațional și implică diferite acțiuni. Dovezile privind îmbunătățirea calității prin asistență medicală se referă la: competențe; cultură; educaţie; nivel de personal; conducere; îngrijire interdisciplinară; cercetare; și tehnologii informaţionale.

- La nivel global, costul asociat erorilor de medicație a fost estimat la 42 miliarde USD anual sau aproape 1% din totalul cheltuielilor globale pentru sănătate.- Din fiecare 100 de spitalizări, șapte în țările dezvoltate și 10 în țările în curs de dezvoltare vor dobândi infecții asociate asistenței medicale.- 50% dintre complicațiile chirurgicale asociate cu îngrijirea chirurgicală pot fie evitabile.- Este frecvent raportat că aproximativ 1 din 10 pacienți spitalizați sunt maltrataţi, cu cel puțin 50% de prevenire.- Într-un studiu privind frecvența și prevenirea maltratărilor, în 26 de țări cu venituri mici și medii, rata a fost de aproximativ 8%, dintre care 83% ar fi putut fi prevenite, iar 30% au dus la deces.- Se estimează că anual în lume au loc 421 milioane de spitalizări și aproximativ apar 42,7 milioane de cazuri de maltratare a pacienților în timpul acestor spitalizări.

Schiţa 6: Îmbunătățirea calității prin nursing

Leadership Atunci când nursele participă la luarea deciziilor privind serviciile de sănătate și dezvoltarea politicilor:- Îmbunătățirea experienței spitalicești pentru pacienți- Îmbunătățirea implicării pacienților în îngrijire- Îmbunătățirea abilităților de sănătate- Îmbunătățirea calităţii îngrijirii la un cost mai mic- Îmbunătățirea performanței financiare a unei organizații- O forță de muncă mai instruită- Mai multă satisfacție a personalului- Îmbunătățirea siguranței pacienților- Măsuri de calitate îmbunătățite.

Competenţe - Fiecare scădere cu 10% a numărului de nurse este asociată cu un risc crescut de deces de 12%.- Adăugarea unui asistent la fiecare 25 de pacienți, în loc de o nursă, este asociată cu o creștere de 21% a ratei de deces.

Educaţie- Fiecare creștere cu 10% a numărului de nurse cu calificări corespunzătoare este asociată cu o scădere a mortalității cu 7%.

Tehnologii informaţionale- Rezultatele cercetărilor indică faptul că aplicațiile IT pot spori siguranța pacienților prin standardizarea, erorile de semnalizare și eliminarea datelor scrise de mână.

Îngrijirea interdisciplinară- S-a demonstrat că echipele interdisciplinare îmbunătățesc calitatea și reduc costurile.

CercetareAtunci când nursele sunt implicate activ în cercetare:

- Este încurajarea sporită a practicilor bazate pe evidență- Creșterea accesului la educație continuă

Cultură- Spitalele cu personal suficient și medii de lucru bune au avut o rată de mortalitate semnificativ mai scăzută și costuri mai mici pentru pacienți la toate nivelurile de risc- O mai mare satisfacție a pacientului- Spitalizări reduse- Mai puține infecții- Mai puține căderi- Reducerea numărului de cazuri de ardere profesională- Supraviețuire mai mare după complicații

Nivelul de personal- Creșterea volumului de muncă al nurselor la fiecare pacient este asociată cu o creștere a mortalității cu 7%- Îmbunătățirea nivelului de personal reduce riscul de mortalitate- Creșterea numărului de pacienți în volumul de lucru a nursei crește numărul spitalizărilor a: - 9% cu insuficiență cardiacă, pneumonie - 11% pentru copii - 3% pentru chirurgie generală

Studiu de caz: Elaborarea unui standard în furnizarea îngrijirilor medicale de calitate

Contribuitor: Beth Matarasso, Sean Birgan, Veronica CaseyȚara: Australia

Spitalul “Principesa Alexandra” din regiunea Queensland, Australia, este un spital de tip Magnet și o reputație de elaborarea unui standard în furnizarea asistenței medicale de calitate. Statutul de spital Magnet este un premiu acordat de Centrul American de Credite al Nurselor spitalelor care îndeplinesc un set de criterii destinate măsurării și calității asistenței medicale.

În 2001, aceat spital se confrunta cu multe provocări, printre care 28% din personalul nursing, 12% rata de angajare, 12% insuficienţa paturilor. Acești factori s-au reflectat într-un domeniu medical marcat de o mentalitate învechită, o scădere a satisfacției de muncă și experiențelor și rezultatelor pacientului ce au provocat multe nemulţumiri.

În căutarea unor soluţii, spitalul a încercat să implementeze Programul de Recunoaştere a Spitalelor de tip Magnet, un program de excelenţă Nursing. Programul dat oferă un cadru de ghidare a transformării culturale și practicii nursing spre o abordare inovatoare și informată în domeniul cercetării. Această inițiativă de îmbunătățire a calității a dat un impuls instituţiei să implementeze activităţi conduse de nurse care au produs schimbări pozitive, cum ar fi îmbunătățirea siguranței și satisfacției pacienților.

Astăzi, conducerea nursing de la spital este definită de valorile nursing de integritate, responsabilitate și profesionalism. Nursele lucrează în colaborare cu colegii interprofesionali, respectând angajamentul faţă de îngrijirea şi rezultatele sigure şi eficiente ale pacientului.

Respectarea interprofesională a cunoștințelor și practicii nursing este evidentă în numeroasele inițiative interprofesionale conduse de nurse, care au dus la schimbări în mediul practic. Ca atare, mândria și expertiza medicală permite un leadership puternic la toate nivelurile asistenței medicale.

Fundamental pentru integritatea și profesionalismul nurselor este o mentalitate a îmbunătățirii continue, evidențiată prin raportare și analiza datelor, ambele elemente reprezentând o componentă importantă a angajamentului față de creștere, schimbare și îngrijire a pacienților.

Spitalul dat a fost recunoscut ca un spital inovator, fiind printre cele mai bune în ţară și prin îmbunătățirea reținerii cadrelor medicale. Echipa nursing urmărește să afle mai multe despre modul în care pacienții și beneficiarii se simt mulțumiți de îngrijirea nursing și interacțiunile cu nursele și se observă o creștere generală de 9% în ceea ce privește experienţa şi satisfacţia pacientului.

Există două aspecte suplimentare legate de oportunitate, și anume "actualitate" și "angajament" ce sunt suficient de importante pentru a fi explorate în detaliu.

Accesul la îngrijiri medicale: actualitatea accesuluiUn fiu care îngrijea de tatăl său, reflectând experienţa prin care tatăl său l-a avut în cadrul

sistemului de sănătate, a spus: "În 2009, tatăl meu a fost diagnosticat cu cancer pancreatic. De la momentul diagnosticului până la ultima sa zi au trecut nouă săptămâni. În primele șapte săptămâni, înainte de spitalizare și îngrijirea paliativă, vizitele la centrul ambulatoriu au fost clasificate prin perioade lungi de așteptare. Uneori așteptam cinci ore în clinică să vedem un specialist. Vizita de specialitate dura apoi între cinci și zece minute. Până la sfârșitul zilei, tatăl meu era obosit și epuizat emoțional incapabil să facă față situaţiei. A doua zi așteptam din nou. De data aceasta aşteptam investigaţiile și chimioterapie. Trecea încă opt ore. Este tragic să constat că am petrecut mai mult timp în clinică decât să petrec timpul dat împreună cu tata.”

Din păcate, aceasta este experiența multor pacienți - unii care au călătorit distanțe lungi pentru a ajunge la clinică, mulți care au trebuit să renunțe la salariul său de o zi să fie la clinică și alții care au trebuit să-şi lase copiii săi în grija altor persoane pentru a veni la clinică. În ciuda programărilor, pacienții pot petrece un timp semnificativ în clinici în așteptarea unor servicii medicale. Gradul în care beneficiarii sunt satisfăcuți de îngrijirea primită este puternic corelată cu experiența din sala de așteptare. Experiențele pozitive sunt, în general, asociate cu o mai mare aderență la îngrijirea recomandată, o îngrijire medicală mai bună, o utilizare mai redusă a sănătății și rezultate mai bune în materie de sănătate. Timpul pierdut de așteptare poate determina frustrare, neplăcere, suferință și nemulțumirea față de sistemul de sănătate.

Conform recomandărilor, 90% dintre pacienți trebuie investigaţi în termen de 30 de minute de la programare. Cu toate acestea, în țările din întreaga lume nu este ceva neobișnuit ca pacienții să aștepte 2-4 ore înainte de investigare. Timpul lung de așteptare reprezintă barieră în calea accesării serviciilor și constituie o sursă majoră de anxietate și suferință pentru pacienți și sprijinul acestora.

Actualitatea accesului este, de asemenea, esențială în prevenirea întârzierilor potențial dăunătoare în furnizarea asistenței medicale. În multe cazuri, cu cât mai devreme se începe tratamentul, cu atât mai bun este rezultatul de sănătate. Întârzierile în tratament cresc probabilitatea decesului preoperator și a admiterii neplanificate de urgență și duc la rezultate mai slabe în ceea ce privește funcționarea fizică și socială. Timpul lung de așteptare agravează simptomele, deteriorează starea pacientului și duce la rezultate clinice mai grave.

Timpul de așteptare rezultă din interacțiunea complexă dintre cerere și ofertă. Cererea este afectată de probleme cum ar fi starea de sănătate a populației, preferințele pacientului, cheltuielile și tipul de tratament medical. Oferta, pe de altă parte, este afectată de o serie de aspecte ale forței de muncă și de infrastructură, politică și proceduri. Cu toate acestea, timpul de așteptare nu este exclusiv o problemă de aprovizionare. Există multe țări cu niveluri ridicate de cheltuieli, forță de muncă și infrastructură suficientă, care se confruntă cu efectul timpului de așteptare din cauza ineficiențelor.

Articolul 25 din Declarația ONU a Drepturilor Omului prevede că "fiecare are dreptul la îngrijiri medicale ... și dreptul la securitate în caz de ... boală și dizabilitate ..." Se recomandă să aibă acces echitabil la serviciile medicale de o calitate adecvată. Accesul echitabil înseamnă asigurarea faptului că nimănui nu i se refuză acest acces. Calitatea corespunzătoare presupune, de asemenea, că serviciile vor fi livrate la momentul potrivit. Timpul este un aspect de adecvare și este strâns corelat cu eficacitatea unei intervenții.

Nursele se află în prima linie de îngrijire, iar expertiza sa și conducerea susținută sunt esențiale pentru a permite transformarea sistemului de sănătate. Serviciile urgente de triaj coordonează îngrijirea și susţin pacienții în sistem; reduc durata de ședere a pacientului. Nursele, în cadrul îngrijirii, sunt factorii critici care contribuie la prevenirea admiterii în spital, îmbunătățirea timpului de așteptare și reducerea ineficiențelor, creând astfel servicii de sănătate accesibile.

Studiu de caz: Clinica Twin Bridges condusă de nurse

Contribuitor: Valerie WinbergȚara: Canada

Clinica Twin Bridges din regiunea Ontario, Canada, este o clinică bazată pe îngrijirea medicală primară interdisciplinară, ce oferă îngrijire centrată pe individ la 3.200 de pacienți. Clinicile conduse de nurse sunt un model inovator pentru furnizarea unei îngrijiri medicale cuprinzătoare, menite să îmbunătățească accesul la îngrijire pentru mii de persoane și familii care în prezent nu au un furnizor de servicii medicale primare.

Regiunea Ontario s-a luptat cu o lipsă de furnizori de îngrijire primară de peste 10 ani, multe regiuni fiind grav afectate. Lipsa dată a dus la comunități cu un număr mare de pacienți "neînregistrați" sau "orfani" (adică fără furnizori primari), a căror acces la îngrijire erau doar departamentele locale de urgență. Acest lucru a cauzat supraaglomerarea în departamentele de urgență și perioadele lungi de așteptare. În plus, lipsa accesului la îngrijire preventivă și monitorizarea și întreținerea periodică a bolilor cronice au dus la o utilizare și mai mare a spitalelor.

Aceste clinici coduse de nurse oferă servicii persoanelor pe toată durata vieții. Serviciile includ examene periodice de sănătate, îngrijire temporară a bolilor, imunizări, prevenirea accidentelor, evaluarea rănilor avansate și gestionarea bolilor cronice. De asemenea, include programe individuale și de grup care vizează sănătatea fizică și psihică, cum ar fi meditația, managementul anxietății, fitness fizic prin exerciții și yoga, renuţarea fumatului, aptitudinile alimentare sănătoase și pregătirea produselor alimentare.

Ca urmare a acestui serviciu, clinica a oferit un nou punct de acces pentru pacienți în domeniul asistenței medicale și conform unui sondaj a primit rezultate foarte mari privind satisfacția pacienților. Proiectul a redus considerabil numărul pacienților neasigurați din provincia Ontario și a oferit acces la servicii complete într-o singură locație. De asemenea, a permis serviciilor să rămână foarte accesibile și pacienții să fie auziți și să poată interacționa deschis cu personalul. Clinica Twin Bridges a implementat un model de îngrijire comună între nurse, care permite accesul la servicii și asigură că toți pacienții să aibă un furnizor principal și a permis îmbunătățirea experienței de îngrijire comună pentru a ajuta la îngrijirea pacienților cu afecţiuni complexe.

Modelul de îngrijire de la clinica Twin Bridges este în mod excepțional inovator în contextul său. Un aspect cu adevărat unic al modelului este încorporarea conducerii nurselor în cadrul unei echipe interprofesionale. Cu nursele practiciene care colaborează cu indivizii și comunitățile pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea, pacienții se află în centrul serviciului și se angajează pe deplin în serviciile oferite de îngrijitorii de echipă. Succesul clinicii a dus la faptul că Ministerul Sănătății și Departamentul Îngrijirii pe termen lung să finanțeze încă 25 de clinici de acest tip în regiunea Ontario.

Studiu de caz: Rezultate în domeniul sănătăţi: furnizarea serviciilor urgente de sănătate mintală

Contribuitor: Kate CoganȚara: Australia

Serviciul Rezultate în domeniul sănătăţii, din statul Victoria, Australia este o echipă de nurse din domeniul sănătăţii mintale care lucrează alături de personalul din centrele de urgență ce oferă asistență specializată în sănătatea mintală.

Ambulanța Victoria oferă servicii urgente în cazuri de urgență medicală și boli amenințătoare vieții și asigură transportul către departamentele de urgență din întreaga țară, care are o populație de aproximativ 5,8 milioane de persoane.

Aproximativ 25% din apelurile primite de ajutor sunt legate de sănătatea mintală. În timp ce personalul din centrul de apel are o pregătire în domeniul sănătății mintale, acesta nu are competențele complexe de sănătate mintală necesare pentru a determina cu încredere ce apeluri reprezintă o urgență. Acest program completează nevoia unei asistențe specializate în sănătatea mintală în cadrul serviciilor de urgență pentru a asigura susţinerea persoanelor în necesitate.

În timpul evaluării telefonice, este esențială evaluarea riscurilor. Această sarcină complexă se realizează rapid iar deciziile sunt negociate cu apelantul. Prin implicarea acestuia, echipa ia în considerare riscul de a implica echipa de urgență. Aceste informații sunt transmise direct altor servicii pentru a se asigura de eficacitatea echipei. Prin interacțiunea cu echipa dată, apelanții și familiile sale învață cum și când să caute ajutor medical adecvat. Deși urgența cazurilor nu se poate schimba, acest rol a permis familiilor și altor persoane să-și susțină și să-i ajute pe cei dragi. Programul oferă, de asemenea, asistență medicilor de ambulanță și personalului din centrul de apeluri.

Succesul programului a dus la o extindere a serviciului dat pentru a furniza apeluri de urgență comunitare pentru a elabora planuri de îngrijire continuă și sprijin. Acest serviciu important asigură nivelul adecvat de îngrijiri de urgență în cazul unor situaţii de criză care pun viața în pericol, economisind timp și bani. Serviciul dat este unic de acest fel în întreaga lume.

Într-un studiu realizat în 2016: - 56% dintre respondenți din Franța apelează la un medic sau o nursă în aceeași zi sau în ziua următoare doar când au nevoie de îngrijire medicală.- 64% dintre respondenți din Germania care necesitau îngrijiri medicale au descoperit că este greu de găsit un serviciu de îngrijire în afara orelor de lucru.- 50% dintre respondenți din Canada care au apelat la un serviciu de urgenţă trebuiau să aștepte mai mult de două ore pentru îngrijire.- 31% dintre respondenți din Marea Britanie au aşteptat perioade lungi de timp pentru a primi un tratament după diagnosticare.

Acces la îngrjirea nursing: îngrijirea bazată pe individ

"Beneficiarul, nu nursa este autoritatea și factorul de decizie, rolul nursei implică susţinerea indivizilor și familiilor

în alegerea responsabilităților pentru schimbarea procesului de sănătate." Rose Marie Risso Parse (Teoretician Nursing)

În 2015, a fost efectuată o revizuire sistematică privind îngrijirea medicală omisă. Dintre cele 42 de studii efectuate în acest domeniu, 55-98% dintre nurse au raportat că lipsesc unul sau mai multe componente de îngrijire în timpul evaluării. Activitățile ce au fost cel mai adesea omise au fost cele legate de nevoile emoționale și psihologice. Cea mai frecventă cauză fiind volumul mare de muncă și numărul insuficient de cadre medicale.

Într-un studiu al performanțelor sistemului de sănătate: - 50% dintre respondenți din Suedia au declarat că specialiștii le-au informat despre opțiunile de tratament și i-au implicat în luarea deciziilor privind îngrijirea sa.- 5% dintre respondenți din Franța au avut un plan scris care descria tratamentul dorit la sfârșitul vieții (adulți cu vârsta >65 de ani).- 60% dintre respondenți din SUA, cu boli cronice, au discutat cu un medic specialist opțiunile sale de tratament, inclusiv efectele secundare din ultimii doi ani.

Reflectând aceste studii, este greu de perceput faptul cum aceste servicii de sănătate pot furniza o abordare centrată pe individ în ceea ce privește furnizarea serviciilor de îngrijire, acolo unde există capacitatea de a participa la luarea deciziilor și de tratament. Există riscul ca, în cazul volumului mare de lucru, domeniul nursing se îndreaptă spre o abordare centrată pe modele de îngrijire și nu o abordare centrată pe individ. Modelarea îngrijirii se referă la îndeplinirea numeroaselor sarcini într-o anumită perioadă de timp, cu riscul ca aceste sarcini să aibă consecinţe privind angajarea și satisfacerea nevoilor holistice ale beneficiarului.

Pe măsură ce ne confruntăm cu rutina zilnică într-un mediu de muncă supraaglomerat, pierdem conștiința persoanei în ansamblu și pierdem din vedere unicitatea acesteia. Când se întâmplă acest lucru, riscăm să pierdem capacitatea și motivația persoanelor de a fi implicați în îngrijirea sa și în finisarea tratamentului. După cum afirmă Levesque, "Accesul la îngrijirea optimă necesită, în cele din urmă, angajarea pe deplin a persoanei în îngrijire și acest lucru este văzut ca o interacțiune cu natura serviciului oferit și furnizat".

Importanța participării la îngrijire este bazată pe dovezi. Este, de asemenea, un drept internațional uman. În articolul 12 din Tratatul Internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, persoanele care au nevoie de îngrijire au dreptul la o participare liberă, informată, activă și semnificativă la deciziile care le afectează viața. Dreptul la participare se axează nu doar pe îngrijire, organizare și implementarea serviciilor de sănătate.

Schiţa 7: Nursele ce raportează îngrijirea omisă în ultimul schimb de muncă- Instruiţi / consiliați pacienții și familia- Administrați medicamentele la timp- Supravegherea adecvată a pacienților- % Nurse- Pacienții alocați (4 sau mai puțin, 5, 6, 7 sau mai mulți)

Studiu de caz: Programul de Îngrijire Comunitară

Contribuitor: Jennifer Drago, Vicepreședinte Executiv al Sănătății Populației, organizaţia Sun HealthȚara: Statele Unite ale Americii

Organizaţia Sun Health este o organizaţie non-profit în statul Arizona, SUA, care a elaborat un model personalizat de livrare a îngrijirii pentru a servi mai bine pacienţii vârstnici în comunitatea sa. Furnizorul de servicii de sănătate ia în considerare factorii determinanți sociali ai sănătății, cum ar fi accesibilitatea medicamentelor, transportul, educaţia pentru sănătate și izolarea socială și combină resursele corespunzătoare pacienților.

Una dintre principalele resurse este furnizarea nurselor traineri. Aceasta înseamnă că, atunci când un pacient se externează din spital, acesta este vizitat de o nursă înregistrată, care evaluează situația, oferă educație, evaluează medicația și efectuează o evaluare a pacientului, inclusiv o evaluare a riscului de depresie.

Nursa furnizează, de asemenea, consultanță pacientului cu privire la modul de a satisface necesităţile sale de sănătate și de a îmbunătăți înțelegerea și gestionarea stării sale de sănătate. Dacă nursa observă că situaţia pacientului se schimbă, aceasta poate efectua consultări în domeniul telemedicinei cu medicul specialist corespunzător.

În Statele Unite ale Americii, Centrul pentru Serviciile Medicare și Medicaid a constatat că aproximativ unul din cinci pacienți (17,8%) externaţi din spital este readmis în primele 30 de zile de la internarea inițială. Aceste reinternări pot fi prevenite și deseori se datorează lipsei de înțelegere sau de conștientizare a stării și simptomelor, confuzia față de medicamente și modul de a le administra; incertitudinea cu privire la furnizorul de servicii medicale, și / sau să nu apeleze la medicul din asistenţa îngrijirii primare într-un interval de timp corespunzător.

Ca urmare a acestei inițiative, 99% dintre pacienții din program au declarat că ar recomanda serviciul dat altor persoane. Rata de reinternare a scăzut la jumătate de la 17,8% la 7,8% .

Partea III: Investițiile și creșterea economică"Creșterea economică fără investiții

în dezvoltarea umană este ilogică și neetică." (Amartya Sen)

O situaţie comună din domeniul politic este discuția despre alocarea resurselor la buget: Ministrul Agriculturii ar putea spune: "Dacă cumpărăm o cantitate de îngrășăminte și plantăm o cantitate anumită de suprafață, putem produce o cantitate de recoltă și dacă prețul pe piața mondială este anumită, veniturile noastre vor fi astfel." Ministrul Transporturilor ar putea să răspundă: "Însă nu putem să aducem produsele în port deoarece drumurile sunt în stare teribilă şi dacă vom investi în drumuri, veniturile la export vor creşte mai mult." Apoi, Ministrul Sănătății spune: "Sănătatea este un drept al omului." Sir George Alleyne, fostul trimis special al ONU pentru problema HIV / SIDA din insulele Caraibe, relatează acest lucru ca o poveste adevărată a unei conversații cu un ministru al cabinetului. El subliniază faptul că miniștrii sănătății sunt incapabili să convingă alți miniștri că sănătatea este o investiție bună și, ulterior, ei nu reușesc să aprecieze natura inseparabilă a sănătății ca drept al omului, sănătatea fiind coloana vertebrală a economiei – dacă nu este sănătate, nu este forţă de muncă şi nu este venit.

Investițiile în domeniul sănătăţii au fost observate în multe țări ca fiind o povară a resurselor țării. Astfel, s-a pus accentul în mod semnificativ pe constrângerea economică față de sectorul sănătății

și pe accentul pus pe eficiență. Acest lucru se produce în ciuda valorii ridicate pe care oamenii o plasează pentru sănătate. Într-un sondaj amplu la nivel mondial, oamenii au apreciat sănătatea drept prioritatea numărul unu. Ei au apreciat acest lucru mai mult decât o viață fericită în familie, un post de muncă sau chiar pacea.

Relația dintre sănătatea populației și creșterea economică și prosperitatea este slab articulată. Investiția în sănătate salvează vieți, previne boala, vindecă, repară și reabilitează. Prin urmare, este o investiție în economia mai largă. Scăderea sănătății afectează productivitatea, împiedică perspectivele de angajare și afectează în mod negativ dezvoltarea umană. Sistemul de sănătate poate fi, prin urmare, considerat un factor pozitiv în economie printr-o forță de muncă sănătoasă, creșterea venitului la buget, inovarea și exporturile.

Au fost realizate numeroase studii în acest domeniu și demonstrarea faptului că sănătatea influenţează în mod pozitiv economia. De exemplu, creșterea speranței de viață de la 50 la 70 de ani crește rata de creștere economică cu 1,4% pe an. O scădere cu 10% a malariei este asociată cu o creștere anuală de 0,3% . Aceste argumente puternice demonstrează că investițiile în sănătate pot să răspundă așteptărilor cetățenilor privind sistemul de sănătate și guvern, să diminueze inechitatea persistentă în acces și să îmbunătățească sau să mențină performanța economică.

Pentru factorii de decizie și funcționarii publici există decizii dificile de făcut în ceea ce privește investițiile în domeniul sănătății. Deciziile care se produc în domeniul sănătății nu apar niciodată în mod izolat. Acestea au bugete finite și un impact profund asupra părților interesate și a politicilor din alte domenii și, prin urmare, sunt întotdeauna contestate. Provocarea devine armonizarea politicilor de sănătate și economice pentru a îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății, reducând în același timp efectele negative asupra celorlalți. Sănătatea și bunăstarea oamenilor trebuie să fie dimensiunea centrală a tuturor politicilor, deoarece sănătatea populației stă la baza tuturor celorlalte sectoare ale economiei.

Următoarea secțiune se concentrează asupra trei direcții de politică care permit sănătatea ca drept al omului, îmbunătățirea accesului la îngrijire și investiții economice. Acestea sunt: Acoperirea Universală a Sănătăţii; Îngrijirea centrată pe individ; și resurse umane pentru sănătate.

Schiţa 8: Datele privind cheltuielile pentru sănătate- Cheltuielile totale pentru sănătate pentru anul 2011 au fost de 6,9 trilioane dolari SUA- Suma medie a cheltuielilor pe persoană pentru sănătate în țările care aparțin Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este de 4584 dolari SUA- Procentul cheltuielilor totale de sănătate din lume în prezent este de 82%- OMS estimează cheltuielile minime pe persoană pe an necesare pentru furnizarea serviciilor de bază de 44 dolari SUA- Numărul de state membre OMS în care cheltuielile pentru sănătate - inclusiv cheltuielile efectuate de guvern, familie și sectorul privat și fondurile furnizate de donatorii externi - sunt mai mici de 44 dolari SUA pe persoană pe an este de 26 state- Numărul de state membre OMS în care cheltuielile pentru sănătate sunt mai mici de 20 dolari SUA pe persoană pe an este de 6 state

Acoperirea universală a sănătății"Este timpul ca sectorul sănătății să-și valorifice capacitatea colectivă

și să formeze în jurul comunităţii sale o bază privind acoperirea universală a sănătăţii; fiecare preşedinte, profesor, medic, nursă, pacient și persoană care trăiește în această țară

trebuie să ia în considerare ce poate face pentru a contribui la creşterea nivelului ţării."(Dr. Anuschka Coovadia)

Ne confruntăm cu multe temeri atunci când suntem bolnavi. Acestea pot veni sub forma incertitudinii și a temerii de viitor; handicap; durere sau izolare; efectele secundare ale tratamentelor sau potențial afectate de însăşi tratament; complexitatea sistemului de sănătate; sau incapacitatea de a lucra și a aduce resursele necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, îngrijirea medicală în multe locuri din întreaga lume devine din ce în ce mai costisitoare, ceea ce înseamnă că o mare parte din oameni se întreabă dacă vor fi capabili sau să-și permită tratamentul atunci când se confruntă cu un diagnostic al unei boli semnificative.

Atunci când este implementată în mod corespunzător, acoperirea universală a sănătăţii asigură că fiecare cetățean are acces la îngrijire, indiferent de capacitatea sa de a achita. Acoperirea universală a

sănătăţii a fost implementată cu succes într-o oarecare măsură în 60 din 195 țări ale lumii, însă OMS și Banca Mondială estimează că 400 de milioane oameni nu au acces la serviciile de sănătate esențiale, iar 40% din populația lumii trăiește fără acoperire medicală. Acoperirea universală a sănătăţii a fost introdusă ca un sub-obiectiv în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, ceea ce înseamnă că toate țările membre ONU vor viza implementarea acestea până în 2030.

Acesta este un obiectiv ambițios de realizat, dar va avea un efect profund asupra sănătății și bunăstării la nivel mondial. Accesul la acoperirea universală a sănătăţii permite oamenilor, ca urmare a faptului că sunt mai sănătoși și nu se vor confrunta cu sărăcia să acopere costurile de sănătate, să fie mai productivi și să contribuie activ la familie și comunitate. Aceasta înseamnă că copiii au o posibilitate mai mare de a primi educație, și acest fapt protejează grupurile vulnerabile să se confrunte cu sărăcia.

Schiţa 9: Factorii necesari pentru a realiza acoperirea sănătății universale

Factorii determinanți ai sănătății- Efectuează acțiuni legate de factorii determinanți ai sănătății (de exemplu, educația, condițiile de viață, etc.)Accesibilitatea- Un sistem care garantează oamenilor fără dificultăți financiare atunci când apelează la servicii de sănătateDisponibilitatea- Disponibilitatea medicamentelor și tehnologiilor esențiale pentru diagnosticarea și tratarea problemelor medicaleForța de muncă competentă- Capacitatea suficientă a forței de muncă bine instruită să ofere îngrijiri pentru a satisface nevoile pacienților pe baza celor mai bune dovezi disponibileSistem eficient de sănătate- Îndeplinește nevoile de sănătate prin îngrijirea integrată centrată pe individ pe întreaga durată de îngrijire

Acoperirea universală a sănătăţii este o politică pe care țările o pot folosi pentru a realiza sănătatea ca un drept uman. Acest lucru este realizat în multe feluri, inclusiv:- Îmbunătățește accesul la servicii de sănătate de calitate pentru toți oamenii, indiferent de statutul social- Promovează servicii comprehensive de îngrijire a sănătății, spre deosebire de boală sau servicii specifice- Încetează discriminarea cauzată de costuri sau dificultăți financiare- Oferă prioritate grupurilor celor mai vulnerabile

În timp ce acoperirea universală a sănătăţii îndeplinește o serie de criterii pentru dreptul la sănătate, este, de asemenea, o investiție bună. În insulele Bahamas s-a efectuat o analiză economică și calitativă a introducerii unei scheme naționale de asigurări în sănătate. Analiza a arătat că, în afară de orice avantaj față de beneficiile pentru sănătate și bunăstare, "strategia a fost o investiție în economia țării, capabilă să genereze de multe ori costurile sale față de creșterea economică." Raportul a arătat că economia insulelor Bahamas va fi cu aproximativ de 3,7% mai înaltă ca rezultat al acestei inițiative (350 milioane dolari SUA). Se estimează că acesta va crește până la aproape 5% până în 2040, adăugând un venit suplimentar de 500 milioane dolari SUA.

Analiza de mai sus este în concordanță cu rezultatele altor studii, cum ar fi cele realizate de Comisia Lancet. Studiul Lancet a constatat că 11% din creșterea economică în țările cu venituri mici și mijlocii între anii 2000-2011 s-a datorat unei mortalități reduse. Când acest fapt s-a generat la venitul național și altă prosperitate, creșterea economică a fost de 24%, ceea ce sugerează că există o "rentabilitate între 9 și 1 privind cheltuielile pentru sănătate pentru următorii 20 de ani". Concluzia generală a acestui raport a fost că "există un venit enorm din investiţia în domeniul sănătăţii.“

Într-un eveniment fără precedent, 257 de economiști din întreaga lume și-au arătat interesul faţă de acoperirea universală a sănătăţii, susținând cuvintele lui Amartya Sen că acest fapt este un "vis accesibil".

Eeconomiștii cred că există suficiente resurse pentru implementarea la nivel global a acoperirii universale a sănătăţii și că există o serie de beneficii pentru aceasta, inclusiv schimbarea vieții și mijloacelor de trai; și eradicarea sărăciei. În situaţii de criză, acoperirea universală a sănătăţii atenuează

efectele asupra comunităților; în situaţii pozitive, promovează societăți mai cohesive și economii productive. Pe scurt, economiștii au concluzionat că beneficiile economice ale investițiilor sunt de aproape 10 ori mai mari decât costurile.

Aceste exemple arată că există o relație puternică între investițiile în sănătate și dezvoltarea economică. Cetățenii sănătoși sunt capabili să obțină educația și abilitățile necesare pentru a prospera într-o economie globală. Sănătatea îmbunătățește economia și, la rândul său, îmbunătățește condițiile societății în care trăiesc oamenii. Acoperirea universală a sănătăţii este o investiție.

Explicarea noţiunii de acoeprire universală a sănătăţii- Acoperirea universală a sănătății înseamnă persoanele care au acces la asistență medicală de calitate fără a se confrunta cu dificultăți financiare.- Aceasta include servicii de sănătate în întreaga continuitate a îngrijirii, inclusiv promovarea, prevenirea, tratamentul, reabilitarea și îngrijirea paliativă.- Acest fapt nu înseamnă o acoperire gratuită pentru toate intervențiile posibile de sănătate, indiferent de cost.- Nu este vorba doar de asigurarea unui pachet minim de servicii de sănătate, ci extinderea progresivă a asistenței medicale și protecției financiare.- Aceasta include atât servicii individuale de tratament, cât și servicii bazate pe populație.- Acoperirea universală a sănătății include abordarea factorilor determinanți ai sănătății prin îmbunătățirea echității, incluziunii sociale și coeziunii.

Îngrijirea centrată pe individ"Tratezi o boală: poţi câștiga şi pierde.

Tratezi o persoană, îți garantez victorie - indiferent de rezultat." (Patch Adams)

Deseori, atunci când se analizează performanța sistemelor de sănătate, accentul se pune pe indicatori tangibili și ușor măsurabili, cum ar fi banii cheltuiți pe echipament și personal, și nu pe rezultatele și experiența persoanelor care beneficiază de îngrijire.

Îngrijirea centrată pe individ a devenit noul cuvânt cheie al multor servicii de sănătate. Dar, după cum arată multe studii, suntem atât de departe de ea. În practică, nevoile profesionale și organizaționale sunt pe prim plan pentru o instituţie.

De ce se întâmplă acest lucru și de ce este atât de răspândit în sistemele de sănătate? Acest fapt nu înseamnă că există o lipsă de cercetare și dovezi. Au fost efectuate peste 750 de revizuiri sistematice (în limba engleză) în acest domeniu între 1998 și 2013. În cadrul acestei cercetări există teme consecvente privind înţelegerea pacienților despre o îngrijire calitativă. Acestea includ: informații și explicaţii bune din partea cadrelor medicale; implicarea în deciziile ce respectă preferințele personale; suport emoțional și empatie; și continuarea și coordonarea îngrijirii.

O concluzie mai logică cu privire la motivul pentru care îngrijirea centrată pe individ este practicată mai degrabă în teorie decât în practică este dominarea modelului medical de tratament care se concentrează asupra procesului bolii. Acest lucru este adesea întărit de modelele de finanțare și de controlul costurilor, în care se acordă mai multă prioritate tranzacțiilor, decât formarea parteneriatelor și satisfacerea nevoilor globale ale individului. Raportorul special ONU a ajuns la această concluzie în raportul său către Comisia Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. De fapt, el a ajuns la concluzia că modelul biomedical de îngrijire a fost atât de dăunător încât drepturile și libertățile persoanelor cu boli psihice au fost eliminate.

Există o modalitate diferită și mai bună; o modalitate mai bună de a îmbunătăți experiențele pacienților, de a promova sănătatea publică și de a reduce inegalitățile în domeniul sănătăţii; un mod care îmbunătățește succesul intervențiilor în domeniul sănătății și reduce risipa resurselor finite. Acest fapt nu necesită inovații costisitoare. Este un component de bază prin implicarea persoanelor în centrul îngrijirilor medicale. Este vorba despre nurse care sunt cu adevărat în centrul profesiei de nursing.

Îngrijirea centrată pe individ se bazează pe drepturile omului. Acest fapt susține demnitatea, nediscriminarea, participarea, împuternicirea, accesul, echitatea și un parteneriat între egali. Nu numai că aceste principii sunt subliniate în dreptul internațional, dar sunt, de asemenea, o bază de îngrijire cum ne-am dori noi şi familiile noastre să fie tratate.

Schiţa 12: Investițiile de bază necesare pentru elaborarea unui model centrat pe individ în domeniul sănătății (adaptată din Cadrul politicii de sănătate centrată pe individ)

Elaborarea unui model centrat pe individ în domeniul îngrijirii sănătății

Investirea în persoane, familii și comunități- Creșterea competenței în domeniul sănătății- Elaborarea strategiilor pentru a sprijini participarea semnificativă la luarea deciziilor- Sprijinirea capacității de îmbunătățire a autoconducerii- Creșterea capacității în cadrul comunității de a îmbunătăți implicarea în planificarea serviciilor de sănătateInvestiția în organizațiile de îngrijire a sănătății- Crearea mediilor de susținere pentru persoanele care au nevoie de îngrijire- Sprijinirea îngrijirii integrate și eficiente- Consolidarea și promovarea echipelor multidisciplinare- Consolidarea abordării de parteneriat pentru îngrijire în rândul pacientului, familiei și îngrijitorilor- Stabilirea standardelor de îngrijire pentru servicii de calitate și eticăInvestiții în forța de muncă în domeniul sănătății- Creșterea capacității forței de muncă de a practica îngrijirea centrată pe individ- Susţinerea angajamentul față de servicii de calitate, sigure și eticeInvestirea în sistemul de sănătate- Dezvoltarea stimulentelor financiare care să permită comportamentul pozitiv al furnizorului de servicii medicale- Implementarea tehnologiilor adecvate pentru susținerea afacerilor- Îmbunătățirea monitorizării și raportarea calității serviciilor medicale, a rezultatelor și a experienței pacientului- Consolidarea standardelor profesionale de practică și monitorizarea implementării acestora- Stabilirea standardelor pentru utilizarea și protejarea informațiilor pacientului

În afară de numeroasele beneficii pe care le are îngrijirea centrată pe individ, există un argument economic puternic pentru aceasta. Cercetările arată că îngrijirea centrată pe pacient reduce costurile și ajută la gestionarea cererii. Acest fapt este legat în mod specific de:- Durata redusă de spitalizare- Mai puține apelări la departamentele de urgență ale spitalelor și spitalizare- Scăderea numărului de apelări la îngrijirea de specialitate- Mai puține teste de laborator și proceduri invazive- Intervenție timpurie prin recunoașterea precoce a simptomelor bolii- Iniţierea îmbunătățită a terapiei adecvate- Sporirea auto-îngrijirii şi comportamentelor de autogestionare- Reducerea semnificativă a tarifelor medicale totale- Creșterea conformității cu planurile de tratament și gestionarea adecvată a medicamentelor

Pentru realizarea obiectivelor noastre de îmbunătățire a sănătății și bunăstării individului, îngrijirea centrată pe individ reprezintă componentul principal de furnizare a asistenței medicale. Acest fapt are beneficii pentru individ, practicienii din domeniul sănătății, sistemul de sănătate și întreaga populație. A venit momentul să schimbăm sistemele de sănătate spre această abordare.

"Îngrijirea centrată pe individ înseamnă tratarea cu compasiune, demnitate și respect a oamenilor, pacienților, celor dragi, îngrijitorilor și altor categorii de persoane. Acest lucru

înseamnă implicarea acestora în luarea deciziilor cu privire la sănătatea și îngrijirea sa, şi anume a colabora cu oamenii. Aceasta înseamnă implicarea oamenilor în dezvoltarea sistemului și

elaborarea politicilor. Pentru a implementa un sistem de sănătate centrat pe individ, trebuie să schimbăm modul de furnizare a îngrijirii și modul de măsurare a sistemelor de sănătate de

astăzi."(Angel Gurría, Secretarul General OCDE)

Schiţa 13: Criteriile necesare în cadrul unui sistem de sănătate de a se axa asupra îngrijirii centrate pe individ

PersoanăComunitate• Recunoașterea nevoilor de sănătate ale persoanelor ce necesită îngrijire• Cunoașterea persoanei și recunoașterea individualității• Acceptarea oamenilor ca factori vitali pentru sănătatea sa• Distribuirea puterii și responsabilității• O abordare holistică a îngrijirii care ia în considerare componentul psiho-social, fizic, cultural• Includerea familiei și îngrijitorilor la necesitate• Acces la informații de calitate• Transparența abordării• Abordare individualizată a îngrijirii• Respectarea pacienților și deciziilor acestora

Mediu sigur și susținut• Autogestionarea abilitată• Îngrijire coordonată• Susţinerea beneficiarului și furnizorului cu aptitudinile și resursele necesare• Personal calificat și angajat• Cultura îmbunătățirii continue• Implicarea beneficiarului în politica de sănătate• Înțelegerea și examinarea problemelor oamenilor în experiențele și rezultatele sale de sănătate• Parteneriate între furnizorii de servicii medicale pentru a permite continuitatea îngrijirii• Modele de îngrijire ce oferă totul pentru individ

Beneficii economice• Asociația Americană a Nurselor a raportat că, pentru fiecare dolar SUA acordat în coordonarea îngrijirilor, spitalul a avut o reducere de 8 dolari SUA a taxelor în îngrijirea sănătății. Parteneriatul cu pacienții, coordonatorii de îngrijire medicală au dus la un serviciu care a dus la un număr mai scăzut, mai puţin critic şi de scurtă durată a spitalizărilor.• Un studiu realizat de Basu în 2015 a examinat eficiența costurilor modelelor de auto-gestionare a bolilor cronice de îngrijire. Eficiența medie a costurilor a fost de aproximativ de 50.000 USD pe an.

Studiu de caz: Modele inovatoare de îngrijire paliativă în mediul rural din India

Contribuitor: Barbara Pesut, Brenda Hooper, Marnie Jacobsen, Barabra Nielsen, Miranda Falk, Brian P. O'ConnorȚara: India

Un serviciu pilot recent al unui serviciu de asistență paliativă condus de nursele din India a încercat să soluţioneze provocarea furnizării serviciilor de îngrijiri paliative persoanelor care trăiesc în mediul rural din India printr-o abordare a formării capacităților comunității. Persoanele cu boli cronice avansate au primit vizite la domiciliu de către o nursă care avea rolul de intermediar. Pacienții au fost examinaţi de nurse fie săptămânal, fie o dată la două săptămâni, cu o varietate de servicii oferite pentru o gamă largă de probleme. Problemele includ conflictul familial, izolarea din partea comunității, provocările financiare, simptomele tulburătoare și problemele de mobilitate. Nursa soluţiona aceste probleme de-a lungul timpului prin micşorarea decalajului dintre îngrijirea socială şi de sănătate.

Intervențiile primare ale nurselor au fost educația privind gestionarea simptomelor și sprijinul psihosocial pentru provocările emoționale ale persoanelor cu boli avansate. De asemenea, furnizau informații din domeniul sănătății și susţineau persoanele să ia decizii cu privire la tratamentele posibile pentru a gestiona simptomele bolii. Domeniile de îngrijire de susținere furnizate de nurse au fost extrem

de diverse, variind de la gestionarea bolilor; susţinere spirituală și fizică; planificarea avansată a îngrijirii; sprijin psihologic; și sprijin social.

Se estimează că 34 milioane de persoane din India ar beneficia de serviciile de îngrijiri paliative, dar mai puțin de 1% dintre aceștia au acces la acestea. Multe persoane cu boli în stadii finale au simptome grave și sunt expuși riscului de creștere a izolației sociale. Pacienții și membrii familiei nu sunt adesea conștienți de serviciile de sănătate și sociale disponibile în comunitatea sa. Lipsa unui sprijin adecvat pentru îngrijirile paliative are consecințe teribile asupra ultimelor etape ale vieții oamenilor. Ruralitatea adaugă, de asemenea, un nivel de complexitate acestei situații dificile. Serviciile de sănătate rurale sunt adesea limitate și inaccesibile. Acest lucru se datorează, în cea mai mare parte, deficitului de forță de muncă calificată.

Ca urmare a acestui serviciu, se crede că există o reducere a numărului de apelări la serviciul de urgenţă, spitalizărilor și vizitelor de medicul de familie. Satisfacția pacientului este mai mare, iar mai mulți oameni pot alege să-şi petreacă ultimele sale zile acasă. Serviciul a însemnat, de asemenea, că nursa a fost în măsură să susţină beneficiarii să identifice beneficiile disponibile și alternativele rentabile de îngrijire, creând astfel economii pentru familie.

Fie că este implementat în mod independent, fie că este în parteneriat cu voluntarii, un serviciu de susţinere condus de nurse poate satisface nevoile unice ale comunităților rurale prin susţinerea și accesul la resursele posibile din domeniul de îngrijire a sănătății.

Resursele umane pentru sănătate“Un sector puternic nursing este componentul principal

a unui sector puternic de asistență medicală. Nursele trebuie să fie încurajate să preia roluri importante

de conducere în politica de sănătate, planificare și furnizare.” (C.K. Secretar Mishra, Ministerul Sănătății și Protecţiei Familiei, Guvernul Indiei)

În întreaga lume, sistemele de sănătate sunt sub presiune - pentru a răspunde cererii în creștere rapidă; așteptărilor în creștere ale consumatorilor; de a reduce rata de creștere a cheltuielilor și de a urmări valoarea sa. În 2013, creșterea cheltuielilor globale în sănătate a fost de 2,6%. Odată cu schimbarea stilului de viață, creșterea costurilor serviciilor, tratamentelor și tehnologiilor, a demografiei și condițiilor economice, este de așteptat ca creșterea nominală a cheltuielilor pentru sănătate să crească cu o medie de 5,3% pe an între 2014-2018. Acești factori, descriși în numeroase rapoarte, sunt considerate a fi “componentul perfect” a unui sistem de sănătate inaccesibil şi înapoiat.

Cum se poate realiza implementarea acoperirii universale a sănătăţii și îngrijirea centrată pe individ atunci când resursele umane, lucru care este necesar pentru a realiza aceste două elemente, formează cel mai mare element de cost unic în orice sistem de sănătate? În medie, 60-80% din totalul cheltuielilor recurente sunt alocate resurselor umane. Pe lângă costul financiar se află și forţa de muncă medicală. Până în 2030, se estimează că vor trebui create încă 40 de milioane de locuri de muncă în domeniul sănătății. În cadrul strategiilor actuale, deficitul forței de muncă proiectat va fi de aproximativ 18 milioane.

A fost creată o Comisie la nivel înalt ONU pentru a examina această problemă. În raportul său intitulat "Ocuparea forței de muncă în domeniul sănătății și creșterea economică", se "înlătură convingerea că investițiile în sectorul sănătății atrag economia". S-a crezut că investițiile asociate cu acțiunile politice corecte ar putea îmbunătăți schimbările socio-economice, cum ar fi educaţia, egalitatea de gen, ocuparea forței de muncă și sănătatea. S-a concluzionat faptul că investițiile în sectorul sănătății pot "crea condiții pentru o creștere economică incluzivă și crearea unor locuri de muncă, precum și pentru o mai mare stabilitate și securitate economică".

Forța de muncă în domeniul sănătății este responsabilă pentru îngrijirea sănătății și bunăstării indivizilor și comunităților. De asemenea, au un rol esențial în asigurarea rezistenței sistemelor de sănătate la calamităţi cauzate de pericolele naturale, de mediu, tehnologice sau biologice. Aceste evenimente pot provoca daune pe termen lung intereselor comunității, dar pot fi, într-o oarecare măsură, atenuate de forța de muncă din domeniul sănătății.

Așa cum a fost analizat pe parcursul acestui raport, sistemele de sănătate pot funcționa odar cu lucrători calificați și disponibili. Dacă trebuie realizat dreptul la cel mai înalt nivel de sănătate, acesta depinde de accesibilitatea, disponibilitatea și calitatea sistemelor de sănătate și de persoanele ce activează în ele.

Pentru ca acest lucru să fie realizabil, există numeroase provocări care trebuie abordate, inclusiv o serie de probleme legate de resursele umane prin lipsa unui personal calificat; distribuția inegală între zonele urbane și cele rurale, precum și inegalitatea dintre asistența medicală primară și spitale; competențe insuficiente; compensații și remunerații scăzute; volumul mare de muncă; stimulente financiare insuficiente; locuri de muncă nesigure și o serie de alte probleme de resurse umane. Abordarea actuală a forței de muncă în domeniul sănătății nu va îndeplini cerințele unui sistem universal de sănătate care să funcționeze bine, unde individul se află în centrul îngrijirii. Aceste aspecte trebuie abordate împreună cu o schimbare în situaţia actuală a serviciilor de îngrijire. Trebuie să ne gândim la modul în care forța de muncă din domeniul sănătății să fie motivat şi angajat. Caracteristicile acestui rol includ rolul central al îngrijirii primare; accent asupra continuității îngrijirii și nevoilor holistice ale individului; stabilirea riscurilor și prioritizarea nevoilor populației; accent pe prevenirea și gestionarea sănătății; utilizarea echipelor multidisciplinare; colaborarea cu serviciile comunitare și sociale. Acest tip de transformare către forța de muncă din domeniul sănătății este necesară pentru succesul şi durabilitatea sa. Investițiile în aceste domenii vor duce la îmbunătățirea sănătății și creșterii economice.

Investiția în forța de muncă nursing va avea o rentabilitate importantă a investițiilor. Monitorizarea privind calitatea spitalelor, controlul costurilor și îngrijirea medicală a avut loc independent unul de celălalt. Este timpul ca această situaţie să se schimbe. Aceste discuții trebuie să fie argumentate, deoarece îmbunătățirea rezultatelor în sănătate și crearea eficienței în domeniul sănătății necesită utilizarea eficientă a investițiilor în forța de muncă nursing.

Domeniul nursing formează cel mai mare segment al forței de muncă din domeniul sănătății și este principalul actor în realizarea unei îngrijiri medicale de înaltă calitate şi eficiente. Nursele sunt coloana vertebrală a sistemului de sănătate ce oferă îngrijire și susţinere 24 de ore din 24 pentru pacienți. Atunci când alte profesii din domeniul sănătății îşi finisează ziua de lucru, nursele oferă în continuare îngrijire și susţinere nevoilor pacienților. În comunitate, în zonele rurale și îndepărtate, aceștia sunt adesea singurii furnizori de servicii medicale. Ei planifică și coordonează toate activitățile de îngrijire a pacienților într-un mediu complex și rapid, care necesită tot mai mult competențe tehnice superioare, precum și creșterea așteptărilor beneficiarilor.

În 1996, raportul privind "Personalul nursing în spitale și casele de îngrijire medicală: este acesta adecvat?" s-a concluzionat că, deși serviciile nursing sunt esențiale pentru furnizarea asistenței medicale, "există puține dovezi pentru a susține informațiile relatate că îngrijirea calitativă din spitale este afectată în mod negativ de restructurarea spitalelor şi schimbările de personal.”

De atunci, au existat o multitudine de studii și cercetări care demonstrează valoarea adăugată a domeniului nursing pentru îmbunătățirea rezultatelor în sănătate. Cercetările arată că calitatea asistenței medicale, culturii și volumul de lucru sunt asociate cu rezultatele pacientului, inclusiv durata șederii, mortalitatea, morbiditatea, satisfacția pacienților și o serie de alte măsuri de calitate.

În ciuda dovezilor și cercetărilor, factorii publici și factorii de decizie în domeniul sănătății nu înțeleg natura deplină a asistenței medicale. Un studiu public a constatat că marea majoritate a oamenilor confuză care este rolul nursei, tipul de educație și formare pe care le primesc și ceea ce le distinge de alte persoane mai puțin instruite.

Oamenii percep cu precizie ca munca nursei poate fi copleşitoare, atât fizic cât şi emoţional. Din păcate, există o percepție greșită că munca unei nurse este limitată la o "servitoare" care urmează poruncile medicilor și care oferă doar susţinere fizică și emoțională pacienților și familiilor acestora. Cu toate acestea, munca nursing este mult mai mult decât atât și este atât o artă cât și o știință care necesită un component substanțial, intelectual, clinic și organizatoric. Printre alte activități importante efectuate de nurse, acestea oferă, de asemenea, îngrijire holistică, evaluarea și monitorizarea pacienților și, după caz, inițierea intervențiilor pentru îmbunătățirea rezultatelor în sănătate; abordarea complicațiilor sau reducerea riscurilor; susţinerea și coordonarea serviciile furnizate de alți furnizori; instruirea pacienților, familiei și aparţinătorilor; împuternicirea și colaborarea cu pacienții pentru îmbunătățirea rezultatelor de sănătate; și susţinerea nevoilor individuale și comunitare de sănătate.

Nursele au o înțelegere unică a sistemului de sănătate. Ei sunt conștienți de punctele forte și punctele slabe ale acesteia și modul în care pot depăși provocările generate de sistemele slabe sau disfuncționale. În ceea ce privește sistemele de sănătate care încearcă să îmbunătățească accesul, calitatea, eficiența şi echitatea, cunoștințele și angajamentul nursing față de sănătatea și bunăstarea indivizilor trebuie să fie împuternicite și mobilizate. Pentru ca acest fapt să fie o realitate, perspectivele și opiniile nurselor trebuie reprezentate la cele mai înalte niveluri de conducere a sănătății și integrate în

luarea deciziilor. Trebuie elaborate mecanisme de colaborare cu nursele la toate nivelurile, pentru o schimbare durabilă și demnă.

Primul pas în realizarea acestui lucru este ca nursele să aibă o mai bună înțelegere a naturii extrem de complexe a influenței politice și elaborării politicilor. Acest aspect este abordat în partea a patra a documentului.

Schiţa 14: Strategii pentru consolidarea forței de muncă la nivel mondial în domeniul sănătății

Planificați și investiți• Elaboraţi politici și strategii pentru cuantificarea nevoilor, cerințelor și ofertei forței de muncă în domeniul sănătății• Elaboraţi registre naționale ale forței de muncă în domeniul sănătății și reglementări corespunzătoare pentru a sprijini performanțele îmbunătățite• Promovaţi colaborarea intersectorială• Promovaţi recunoașterea internațională a calificărilor lucrătorilor medicali• Sporiţi finanțarea adecvată pentru a investi în aptitudinile corecte, condițiile de muncă decente și un număr corespunzător de lucrători în domeniul sănătății• Consolidaţi cercetarea în domeniul forței de muncă.Schimbaţi și autorizaţi• Reformaţi modelele de servicii axate pe asistența medicală spitalicească și axaţi-vă, în schimb, pe prevenirea și furnizarea eficientă a îngrijirii primare și ambulatorie centrate pe individ, la prețuri accesibile, integrate, bazate pe comunitate, acordând o atenție specială regiunilor insuficient deservite• Colaboraţi cu serviciile sociale pentru a aborda eficient factorii determinanți ai sănătății• Valorificaţi capacitățile de lider în cadrul forței de muncăDezvoltați și activați• Stimulaţi investițiile în crearea locurilor de muncă decente în sectorul sănătății• Sporiţi participarea economică a femeilor și promovaţi abilitarea acestora• Susţineţi educația transformativă, de înaltă calitate și a oportunităților de învățare de-a lungul vieții• Dezvoltaţi capacitatea de gestionare a situațiilor de urgență sau a situaţiilor umanitare complexe• Investiți în capacitatea analitică privind sistemul de sănătatePăstrați și optimizați• Adaptaţi competențele la nevoile de sănătate ale populațiilor• Folosiți puterea tehnologiilor de informare și furnizaţi informaţii• Asigurați protecția tuturor lucrătorilor din domeniul sănătății • Promovaţi și investiţi în condiții decente de muncă• Sporiţi motivarea şi satisfacția lucrătorilor• Susţineţi practicienii să activeze în domeniul său de specialitate• Consolidaţi abordarea multidisciplinară și abordarea colectivă a competenței în domeniul sănătății• Relataţi practicile de succes

Schiţa 15: Beneficiile aduse atunci când nursele sunt implicate în funcții de leadership

Îmbunătățirea sănătăţii şi serviciilor de sănătate

Îngrijirea centrată pe individ- Îmbunătățirea experienței spitalicești pentru pacienți- Îmbunătățirea implicării pacienților în îngrijire- Îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul sănătății

Forţa de muncă- Medii mai bune de lucru- O forță de muncă mai educată- Satisfacție mai mare a personalului- Număr sporit a personalului Valoare

- Îmbunătățirea calității îngrijirii la costuri mai mici- Îmbunătățirea performanței financiare a unei organizațiiCalitate și siguranță- Îmbunătățirea siguranței pacienților: vieţi salvate, rata mică de mortalitate- Măsuri de calitate îmbunătățite

Studiu de caz: Realizarea întregului potențial al nurselor: Țara Galilor

Contribuitor: Profesorul Jean White CBE, Specialistul Principal Nursing, Țara Galilor, Regatul Unit al Marii BritaniiȚara: Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii

În noiembrie 2016, Specialistul Principal Nursing din Țara Galilor şi-a propus obiectivul strategic național: "să realizeze întregul potențial al profesiilor nursing şi obstetricieni în conlucrarea cu alţi profesionişti medicali pentru a aborda schimbările din domeniul sănătăţii şi necesităţile persoanelor din Țara Galilor". Strategia are opt domenii prioritare: profesionalism; voce și conducere; forță de muncă și educație; tehnologii informaţionale; cercetare, dezvoltare și inovare; promovarea sănătății și bunăstării populației; calitatea și siguranța îngrijirii; și promovarea integrării serviciilor de îngrijire (abordarea centrată pe individ).

Aceste domenii au fost elaborate în urma discuţiilor cu nursele și moașele din Țara Galilor și au fost elaborate în conformitate cu patru principii.

1. Realizarea sănătăţii și bunăstării comunităţii, pacienților și profesioniștilor ca parteneri egali și prin parteneriat 2. Îngrijire în primul rând persoanelor ce necesită asistenţă medicală, utilizând toate competențele şi resursele posibile3. Acordarea necesară a îngrijirilor 4. Reducerea variațiilor necorespunzătoare folosind practici bazate pe dovezi în mod consecvent și transparent.

Primul principiu din domeniul sănătății se axează asupra oamenilor, în special în adaptarea dinamicii ce există dintre profesioniștii din domeniul sănătății și pacienți, astfel încât pacienții să fie parteneri egali în luarea deciziilor.

În 2016, Specialistul Principal Nursing din Regatul Unit al Marii Britanii a decis să explore ce înseamnă profesionalismul pentru nurse și moașe și înțelegerea modului de implementare în practică a abordării îngrijirii centrate pe individ. Colaborând cu Consiliul Nursing şi Moşit (organizaţia profesionistă din Marea Britanie), a fost elaborat un ghid pentru a susţine practicienii în implementarea Codului de Etică a Nurselor şi Moaşelor în practica sa zilnică pentru a identifica acţiunile ce pot fi întreprinse pentru dezvoltarea practicii profesionale.

Pentru a se simți încrezători în creșterea profesiei sale, nursele și moașele trebuie instruite corespunzător - Țara Galilor fiind prima regiune din Marea Britanie ce are instruirea pe baza programului de bacalaureat pentru nurse și moașe, iar din 2010 are standarde pentru practica avansată. Ca rezultat, Țara Galilor a continuat să dezvolte domeniul dat ce a dus la servicii de îngrijire mai calitative pentru pacienţi.

Studiu de caz: Programul Global Nursing de formare a capacităţilor

Contribuitor: Susan Michaels-StrasserȚara: Africa

Programul Global Nursing de formare a capacităţilor vizează îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi combaterea HIV în Africa, prin consolidarea cantităţii şi calităţii forţei de muncă nursing şi moşit.

Programul dat utilizează un model holistic de a îmbunătăţi asistența medicală începând cu educația şi finisând cu practica prin intermediul a două subproiecte. Prima fiind Inițiativa Parteneriatului pentru Educația Nursing ce promovează o nouă generaţie de forță de muncă, iar a doua - Nursing General susţine menținerea forței de muncă calificate.

Programul Global Nursing oferă servicii bazîndu-se pe șase componente de dezvoltare a forței de muncă nursing, incluzând: 1) îmbunătățirea infrastructurii; 2) revederea curriculei; 3) dezvoltarea facultății; 4) aptitudini clinice; 5) dezvoltarea profesională continuă; și 6) parteneriate pentru politică și reglementare.

Acest program oferă o informaţie privind resursele și cunoștințele necesare și relatează eforturile de îmbunătăţire a domeniului nursing şi moşit în Africa. Educaţia combinată nursing și moșit și revederea curriculei bazată pe competențe sunt schimbări fundamentale în instruirea nursing. Instruirea dată abordează competențele de bază ale HIV și rolul extins al nurselor în îngrijirea și tratamentul HIV, iar unele inovații, cum ar fi instruirea bazată pe simulare și învățarea electronică, s-au dovedit a fi acceptabile și folositoare.

Africa se confruntă cu o criză enormă a forței de muncă în sănătate, fapt ce împiedică accesul la asistența medicală de calitate și contribuie direct la rezultate slabe ale sănătății. Ţara se confruntă cu o povară semnificativă a bolilor și o disponibilitate foarte limitată a resurselor umane pentru sănătate. În 2006, OMS a raportat că 25% din povara globală a bolii a fost observată în Africa – printre 11% din populația lumii. În plus, ţara a prezentat doar 3% din totalul forței de muncă din lume pentru sănătate și doar 1% din cheltuielile globale pentru sănătate.

Până în prezent, programul dat a obținut rezultate impresionante, cu 13,146 de studenți nursing şi moşit care au absolvit 22 de școli și 5550 de nurse care au beneficiat de cursuri de formare continuă. Peste 4.000 de cadre didactice din 22 de școli nursing din șase țări au beneficiat de o educație continuă prin intermediul programului dat privind aptitudinile clinice, educație și cercetare la specialitate, nivel de masterat și doctorat. Aceste școli au primit, de asemenea, echipament nou și au fost elaborate sau revăzute curriculele acreditate la nivel național.

Partea IV: Politica de a practica - Practica pentru politică

După cum reiese din Partea II, nursele cunosc foarte multe despre problemele de acces, deci unde se regăseşte responsabilitatea nursei să se asigure că aceste cunoștințe sunt incluse și influențate în procesul de elaborare a politicilor?

Se spune deseori că orice acțiune, chiar inacțiune, este un act politic. Politica este, la urma urmei, doar exercitarea influenței asupra alocării resurselor limitate sau, precum defineşte Mason "utilizarea relațiilor și puterii de a câștiga ascensiune între părțile interesate concurente pentru a influența politica și alocarea resurselor limitate." Politica este mecanismul prin care această acțiune de alocare a resurselor este acționată, mai formal, politica este "o acţiune sau inacţiune relativ stabilă urmată de un factor sau grup de factori care se ocupă de o problemă sau abordare."

Aceste definiții sunt cu adevărat utile pentru nurse, precum "cunoaștem" răspunsurile pacienților și familiilor privind politicile sociale și de sănătate ce trebuie implicați în luarea deciziilor privind politica de sănătate. Înțelegerea acestor definiții ne ajută să vedem natura complexă a elaborării politicilor. Aceasta ne atrage atenția asupra faptului că, deși apare adesea în cărți ca un proces circular simplu, spre deosebire de procesul nursing (identificarea problemelor - stabilirea agendei - formularea politicilor – impleemtnarea - evaluarea), realitatea este mult mai complicată.

Fiind nurse susținem că, atunci când se face politică, nu ne putem expune opinia. O strategie trebuie propusă la primele sale etape de identificare a problemelor și de încadrare a soluțiilor. Aici se produce o influență reală. Nursele trebuie să se implice mai profund în înțelegerea influenței în elaborarea politicilor.

Procesul de politici este dezordonat și imprevizibil. Pentru a înțelege mai bine această complexitate, Walt și Gilson au introdus ideea unui triunghi al politicii de sănătate pentru a simplifica aceste inter-relații încurcate (vezi schiţa 16). Ca și în cazul tuturor modelelor, acestea simplifică procesele care sunt, de obicei, foarte interconectate și interactive, și acest lucru este foarte important în acest caz.

În timp ce nursele cunosc "conținutul" (adică răspunsurile pacienților și familiilor privind politicile de sănătate și sociale), aceasta este doar o componentă a politicii. De asemenea, trebuie să ținem seama de "context", "proces" și "factori", atât individuali, cât și organizaționali.

Context: Ce se întâmplă în prezent în mediu și cum ar putea influența aceste conversații politice? Contextul poate fi privit ca incluzând factori situaționali (de exemplu, război, secetă, cutremur); factori structurali (de exemplu, sistem politic și ciclu politic, tehnologii, cercetare inovativă); factori culturali

(de exemplu, limbă, norme, religie, grupuri minoritare) sau factori internaționali (de exemplu focar de boli infecțioase, schimbări de pe piață, cum ar fi criza financiară globală). Fiecare dintre aceste elemente vă poate atrage atenția asupra unei preocupări sporite sau puteți renunța complet la ordinea de zi. Alegerea timpului dvs. prin evaluarea contextului este esențială pentru succesul în influențarea politicii.

Schiţa 16: Triunghiul politic Walt și Gilson

Factori: Organizații, Persoane fiziceContextConţinutProces

Proces: Cum se desfăşoară luarea deciziilor politice? Cum se începe, se dezvoltă, se negociază, se dezbate, se implementează și se evaluează? Cine are și exercită puterea, este o întrebare cheie în timpul acestui proces. Acest lucru ne face să luăm în considerare factorii implicați în proces.

Factori: Cine sunt indivizii și care sunt organizațiile care ar putea avea un interes în subiectul politicii? După stabilirea factorilor principali interesați, trebuie să ne gândim la nivelul implicării, interesului, influenței sau puterii sale, impactul rezultatului asupra acestora și care va fi poziția lor - sunt aliați sau oponenți? Cunoașterea participanților vă permite să alegeți cine vă poate ajuta, cu cine puteţi colabora și a cărui influență trebuie combătută și de ce.

Triunghiul politic Walt și Gilson (schiţa 16) a fost elaborată de către Jeremy Shiffman și colegii săi pentru a crea un nou model ce exploră trei domenii principale: factorii interni ai rețelei și actorii săi; mediul politic; și caracteristicile problemei în sine.

ACTIVITATE:Gândiți-vă la o politică națională recentă în care domeniul nursing are un interes. Prin utilizarea triunghiului politic analizaţi actorii, procesele, contextul și conținutul. Vă ajută acest lucru să înțelegeți rezultatul? Cum ar putea această analiză să sugereze ceva ce ați putea face diferit data viitoare?

Schiţa 17: Modelul Shiffman al rețelelor eficiente de sănătate globală

Politica de mediu- Aliați și oponenți- Finanțare- Norme / priorități comuneReţea şi funcțiile actorilor- Leadership- Guvernare- Structură- Strategii de formareCaracteristica problemei- Nivelul de gravitate - Amplanare- Grupuri afectate

Eficacitatea şi soluţionarea rapidă în cadrul rețelei

Dintre aceste elemente există câteva domenii unde nursing rămâne în urmă faţă de alte grupuri de influență în sănătate - strategii de sănătate, intern și extern, ce include limba utilizată; și formarea parteneriatelor. Interesant este faptul că au fost și elemente identificate de un grup de nurse americane acum 20 de ani în privința elaborării politice a domeniului nursing.

Dacă încercăm să influențăm politica, trebuie să începem cu caracteristicile problemei. Trebuie să înțelegem toate dovezile legate de problema pe care încercăm să o influențăm (nivelul de gravitate și amplanarea acesteia - există o soluție care să fie eficientă?). De asemenea, trebuie să vedem modul de relatare a grupurilor afectate și gradul de implicare a celorlalte persoane. Putem da un exemplu privind

boala HIV/SIDA. Atunci când a fost anunţată ca fiind o boală a bărbaților homosexuali sau a unei țări îndepărtate, existau puține șanse de amplanare politică a problemei date. Atunci însă când a fost anunţată ca o amenințare la adresa omenirii și o boală ce ar putea fi transmisă prin uter către copii, această problemă a atras atenția și acțiuni imediate.

Apoi, trebuie să observăm mediul politic. Suntem de acord cu etapa de pregătire a bugetului de stat? Am realizat analiza părților interesate? Suntem un grup pe care alții îl vor lua în seamă privind această problemă sau va fi privit ca un interes propriu? Ne-am expus interesul şi contribuția noastră într-un mod ce va fi audiat de alții ca relevant și important? Cine este interesat de această problemă și cine sunt potențialii parteneri de colaborare?

Cine, în cadrul domeniului nursing, are avantaj să abordeze problema dată la nivel mondial - este un sindicat, autoritatea de reglementare, liderii sau cercetătorii? Avem un mesaj profesional unit care va fi înţeles de toți și nu va duce la dezbateri? Cu alte cuvinte, ne-am informat preventiv pentru a acţiona în spatele ușilor închise?

Schiţa 18: Cele patru etape ale dezvoltării politice nursing

Etapa 1 (iniţierea)

Etapa 2 (interes personal)

Etapa 3 (dificultate politică)

Etapa 4 (leadership)

Natura acţiunii

Reactivă, cu accent pe problemele nursing

Reactivă la problemele nursing (de exemplu, finanțarea pentru educația nursing) și probleme mai largi (de exemplu, îngrijirea pe termen lung și imunizarea

Proactivă în ceea ce privește domeniul nursing și alte aspecte de sănătate (de exemplu, Agenda Nursing pentru Sănătate, Agenda Reformelor în Sănătate)

Proactivă în ceea ce privește leadership și problema de bază pentru o varietate de aspecte legate de sănătate și politica socială

Limba Învăţarea limbajului politic

Folosirea limbajului profesional nursing (de exemplu, îngrijire, diagnostic nursing)

Utilizarea dezbaterilor și retoricii comune privind politica de sănătate

Introducerea unor termeni care reorganizează dezbaterea

Formarea parteneriatelor

Conştientizarea politică: participarea ocazională în parteneriate

Formarea parteneriatelor printre organizaţiile nursing

Formarea coaliției printre grupurile nursing; participare activă și semnificativă în grupurile de îngrijire a sănătății (de exemplu, grup de lucru privind reforma sistemului de sănătate)

Inițierea parteneriatelor dincolo de domeniul nursing pentru probleme generale privind politica de sănătate

Nursele ca factori de decizie politică

Evitaţi cazurile în care nursele sunt numite în funcții politice, în primul rând din cauza realizărilor individuale

Asociațiile profesionale desemnează nurse în funcţii nursing

Organizațiile profesionale desemnează nurse în funcţii politice în domeniul sănătății (de exemplu, funcţia nursei în ProPAC)

Multe nurse doresc să fie implicate în funcţii politice de sănătate datorită valorii expertizei şi cunoştinţelor nursing

ACTIVITATE: DEZVOLTARE POLITICĂExplorați cele patru etape ale dezvoltării politice de mai sus și observaţi la ce etapă vă regăsiţi în dezvoltarea dvs. politică. Unde credeți că domeniul nursing se regăseşte în țara dvs. și unde este la nivel global în dezvoltarea sa politică? Care sunt domeniile în care se necesită îmbunătățire? Cum aţi putea obține această experiență / educație?

Studiu de caz: Parteneriate și colaborări pentru combaterea bolilor non-comunicabile: Îmbunătățirea domeniului nursing pentru a fi un partener într-o inițiativă de îmbunătățire a sănătății la nivel naționalȚara: Tonga

Bolile non-comunicabile, care au reprezentat 75% din totalul deceselor din Tonga în 2008, conform OMS, se datorează, în principal, alimentaţiei necorespunzătoare, lipsa exercițiilor fizice, fumatului și consumului de alcool. Potrivit Dr. Saia Ma'u Piukala, Ministrul Sănătății, 99% din populația adultă din Tonga are un risc mediu și mare de a avea o boală non-comunicabilă.

Atenţia asupra problemei date în Tonga s-a început în 2003, odată cu elaborarea unei strategii cuprinzătoare privind bolile non-comunicabile (2004-2009), prima de acest gen în regiunea Pacificului. Ministrul Sănătății de atunci, Lordul Viliani Tau Tangi, a fost un susţinător al luptei împotriva bolilor non-comunicabile și considera că domeniul nursing are un rol central în prevenirea și controlul acestor boli. Evaluarea acestui prim plan a evidențiat dificultăți atât în ceea ce privește colectarea exactă a datelor, cât și în implementarea acestora. Următoarea strategie (2010-2015) s-a axat pe remedierea acestor probleme, iar Lordul Tangi a recunoscut rolul important a nurselor în comunitatea Tonga, precum și în sectorul de îngrijire. Cu câțiva ani mai devreme, nursele în domeniul reproducerii au fost special instruiți și angajaţi în fiecare centru comunitar de sănătate, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a mortalității materne și infantile, morbidității și creșterii ratelor de imunizare. Se credea că acest model bazat pe comunitate şi nursing, ar putea funcționa și împotriva bolilor non-comunicabile dacă se introducea rolul care să combine promovarea sănătății, depistarea precoce, prevenirea bolilor, aderența la tratament, reabilitarea și paliația. Astfel a venit ideea introducerea unei funcţii noi, nursă comunitară de prevenire a bolilor non-comunicabile.

Primul experiment pilot a fost stabilit în 2012 în cinci centre comunitare, iar eficacitatea și acceptarea acestei oferte bazate pe comunitate a devenit rapid clară. Finanțarea a fost din partea programului nursing de combatere a bolilor non-comunicabile în 20 centre comunitare, iar la începutul anului 2014, 20 de nurse comunitare cu experiență în domeniu au absolvit cu diplomă acreditată în nursing în domeniul prevenirii, detectării și gestionării bolilor non-comunicabile. Pentru a demonstra importanța acestei inițiative, la ceremonia de absolvire au participat Maiestatea sa Regina Nanasipau'u Tuku'aho și Ministrul Sănătății.

Această inițiativă condusă de nurse a îmbunătățit acuratețea colectării datelor privind bolile non-comunicabile; îmbunătățirea monitorizării și tratării diabetului zaharat și bolilor cardiovasculare; sporirea participării comunității la programele de exerciții fizice și alimentaţie; reducerea necesităţii de amputări.

Ultimul plan strategic (2015-2020) continuă această bătălie în Tonga, punând accentul pe ultimul plan privind tinerii și un început sănătos de viață. Nursele din domeniul sănătății reproducerii și din cadrul comunității vor continua să aibă un rol major, împreună cu multe alte domenii ale societății.

Schiţa 19 arată modul în care nursele pot avansa de la practică spre politică sau de la problemă la acțiune, așa cum s-a întâmplat în Tonga (vezi Studiu de caz). Observațiile și datele din politica de informare a practicii dictează accentul pe noile inițiative practice, care la rândul lor informează noua politică. Continuarea efortului cu schimbarea şi implementarea priorităților subliniază importanța majoră a nurselor ca colectori de date exacte, analiști și purtători de cuvânt pentru comunitățile sale, pentru a asigura cea mai bună implementare și evaluare a politicilor și apoi pentru a oferi cele mai bune sfaturi în ceea ce privește noua politică și strategie.

Schiţa 19: Un model de ajustare de la problemă spre acțiune

Caracteristicile problemei- Ce cunoaştem? Care sunt dovezile? (gradul de severitate, amplanare, grupuri afectate)- Care sunt documentele cheie de referință?Politica mediului- Care sunt părțile interesate din regiune? - non-nursing și nursing, evaluând implicarea acestora, interesele, viziunile filosofice, parteneriate existente.- De ce ar trebui domeniul nursing să se ocupe de această problemă?- Cine sunt purtătorii de cuvânt nursing? Cine sunt cercetătorii cheie nursing?

Rețeaua internă nursing- Cu cine ar trebui domeniul nursing să formeze parteneriate?- Care este contribuția unică a domeniului nursing?- Care este contribuția / rolul Consiliului Internaţional al Nurselor?- Care este rolul Asociaţiilor Naţionale Nursing?- Cine ar trebui / ar putea să fie leaderul nursing?- Care este viziunea comună nursing?Rezultate externe de încadrare- Care este mesajul global ce ar reprezenta domeniul nursing?- Care ar fi rezultatele?- Care este perioada de raportare, cum și cui?

ConcluziiNursele sunt esențiale în schimbarea sistemului de sănătate, astfel încât nici o persoană să nu

rămână în urmă. Nursele pot fi o voce care să conducă prin îmbunătățirea accesului la îngrijire; abordarea îngrijirii centrate pe individ; și prin asigurarea că vocile sale sunt auzite în influențarea politicii de sănătate, planificare și furnizare.

Fiind în 2018, acum este momentul să ne unim împreună și să ne exprimăm ca un tot întreg. Trebuie să vorbim mai tare. Trebuie să vorbim mai clar. Cu resursele pe care le avem în prezent la dispoziție, nu mai este acceptabil să refuzăm dreptul uman la asistență medicală. Fie ca anul 2018 să fie anul unde vocea noastră să fie auzită: “Nursele - o sursă vitală: sănătatea este un drept uman.”

"Nursele au acea experiență primară, acea cunoaștere, autoritate, legitimitate de a vorbi despre boala pacientului, dar și puterea să susțină pacienții și să spună: "De aceasta avem nevoie

în programul Acoperirii Universale a Sănătăţii în această țară."(Dr. Sridhar Venkatapuram, conferențiar universitar în domeniul sănătății globale și filosofiei,

director fondator al Fundaţiei Sănătăţii Globale şi Justiţiei Sociale, Colegiul King's din Londra)