CAIET DE SARCINIPENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR SI LUCRARILOR

ANEXE

CAIET DE SARCINIPENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR SI LUCRARILOR ANEXE

1. DISPOZIŢII GENERALE 1.1. - Prezentul Caiet de Sarcini este aplicabil tuturor lucrarilor de constructii care se executa pentru

administratiile publice, societatile comerciale de stat sau private inclusiv persoanele fizice.1.2. - In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa înceapa

aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntînd în scris, despre aceasta, beneficiarul.1. 3. - In termen de maximum 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va preda antreprizei santierul.

Predarea santierului se va face prin proces-verbal încheiat în patru exemplare, de catre dirigintele santierului împreuna cu reprezentantul antreprizei. Odata cu predarea santierului, se vor fixa amplasamentele si axele constructiilor în raport cu repere stabile, bine precizate si se vor stabili si reperele de nivel la care se va raporta executarea întregii constructii. Reperele alese vor fi precise, cît se poate de robuste si bine fixate în teren, pentru a nu fi distruse sau deplasate in timpul lucrarilor. Antrepriza ramîne responsabila pentru pastrarea intacta a reperelor si pentru amplasarea constructiilor, conform procesului-verbal de predare a santierului si indicatiilor date, pîna la receptia provizorie a lucrarilor.

1.4. - In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare de a înainta beneficiarului, un program de aprovizionari de materiale si de executia lucrarilor în cadrul termenului general de executie prevazut prin contract. Acest program, în forma în care se va aproba de beneficiar, în acord cu antrepriza, devine obligatoriu pentru acesta din urma, care este raspunzatoare de executarea lui si de consecintele ce decurg din nerespectarea lui întocmai.

1.5. - Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie pentru executarea lucrarilor, în conformitate cu proiectele. In afara de verificarea terenului si a proiectului de fundatie, antrepriza este obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri între diferitele piese, sa le semnaleze în scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp. In caz contrariu, antrepriza ramîne responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost, precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse în sarcina ei.

1.6. - Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce i-au fost predate la contractare, precum si a întocmi obiectiunile, conf. Art.5 inclusiv sugestiile ce ar avea de facut, pentru eventualele îmbunatatiri ale solutiilor din proiect.

1. 7. - Toate dispozitiile cuprinse în proiectul verificat si pus la punct (dimensiunile din planuri,etc.) vor fi respectate cu strictete de antrepriza. Nici o modificare a proiectului sau a specificatiilor din antemasuratori, planuri sau programul de lucru, nu va putea fi introdusa de antrepriza, decît în baza unui ordin scris, dat de dirigintele santierului cere si aprobarea beneficiarului.Antrepriza ramîne raspunzatoare de orice modificare facuta contrar dispozitiilor de mai sus.

1. 8. - Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a introduce în timpul executarii lucrarilor, în planuri, antemasuratori sau programul de lucru, modificarile ce le-ar socoti necesare, sa sporeasca sau sa micsoreze cantitatile de lucrari, fara vreo opunere din partea antreprizei, însa strict in în limitele si conditiunile prevazute de Art.15 din Conditiile generale pentru intreprinderile de lucrari publice si private.Daca modificarile introduse în timpul executiei ar schimba cu totul caracterul lucrarilor contractate, sau ar depasi limitele impuse de Conditiunile generale pentru antreprizele de lucrari, aceste modificari se vor introduce numai dupa o prealabila întelegere cu antrepriza, care este libera sa

le accepte sau sa le respinga. In ultimul caz beneficiarul îsi rezerva dreptul de a executa lucrarile, fie prin alta antrepriza, fie pe cale de regie, antrepriza fiind în drept a cere lichidarea contractului si a face receptia provizorie a partilor deja executate, conform alin.II art.33 din conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari.

1. 9. - Daca modificarile introduse în proiect de beneficiar sînt de asa natura, ca acestea produc o întîrziere inevitabila în desavîrsirea în termen a lucrarilor, se va acorda antreprizei o prelungire de termen, egala cu întîrzierea ce se provoaca lucrarilor, fara ca antrepriza sa aiba dreptul la vreo plata speciala sau vreo despagubire. Antrepriza este obligata a cere aceasta prelungire în termen de 10 zile de la data cînd i s-au pus în vedere modificarile, revenirile dupa acest termen ne mai fiind luate în consideratie. Daca întîrzierea provocata lucrarilor prin cauzele de mai sus depasesc un an, antrepriza este în drept sa ceara rezilierea contractului.

1. 10. - Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a executa în acelasi timp pe santierul constructiei, fie pe cale de antrepriza, fie în regie sau în orice mod va gasi de cuviinta si alte lucrari ce vor fi necesare, dar care nu sînt prevazute în contractul încheiat cu antrepriza. In acest scop, antrepriza va permite pe tot timpul duratei contractului întrebuintarea schelelor sale, fara pretentiuni de despagubiri, oricarui alt antreprenor sau meserias ce ar fi însarcinat de beneficiar sa execute lucrari neprevazute sau care din diferite motive nu au fost încredintate antreprizei. Antrepriza ramîne direct raspunzatoare de orice stricaciuni aduse de angajatii sai, lucrarilor executate pe santierul ei, de catre alta antrepriza, sau de alti meseriasi, cum si pentru actele de sabotaj care ar periclita sau întîrzia acele lucrari.

1. 11. - Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca cît mai putine inconveniente stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, luînd masuri pentru a nu împiedica circulatia si accesul la cladirile învecinate, pentru a feri de distrugere saude degradare plantatiile, constructiile, instalatiile învecinate. Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de dirigintele santierului în acest scop. Antrepriza va lua, deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare, beneficiarul neluîndu-si nici o raspundere în privinta acestora. Antrepriza este obligata a asigura paza lucrarilor santierului, pîna la receptia lor provizorie si predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari. In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare de toate pagubele se s-ar aduce, atît santierului cît si constructiilor învecinate din cauza incendiilor ce au luat nastere din lipsa acestor masuri.

1. 12. - Antrepriza este responsabila de ordinea printre lucratorii sai. Ea este obligata a lua toate masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier, sa fie feriti de accidente. Pentru orice accident survenit pe santier, în timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza ramîne singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, cît si fata de autoritati, fara recurs în contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va ajuta întotdeauna autoritatile publice în cercetarile ce le-ar avea pe santier. Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor elementare de higiena necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor).

1. 13. - La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va înlatura movilele de pamînt, materialele, molozul, gunoaiele, va repara trotuarele si pavajele ce le-ar fi stricat, etc. astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii care au fost distruse de antrepriza în timpul executarii lucrarilor, acestea se vor reface de antrepriza pe spezele proprii.

1. 14. - In conformitate cu Art.18 din Conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari si Art.23, par.10 a Legii pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de lucrari executate, dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat, în care sa se înscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si planuri cotate amanuntit care vor fi sau atasate la acest carnet, sau constituite în dosare speciale de atasament, snuruite, sigilate si parafate. In acelasi mod nici o lucrare care prin natura ei ar astupa o alta

precedenta, nu se va putea începe fara autorizarea dirigintelui santierului, data prin carnetul pentru ordine de santier si numai dupa ce s-au notat în carnetul de atasament dimensiunile lucrarilor deja executate. Dirigintele santierului va controla si verifica întocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de dînsul nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor.Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de înscrierile facute în carnetul de atasament si sa le subscrie. In cazul în care antrepriza nu este multumita de rezultatele înscrise în carnet, va avea dreptul de reclamatie, în termen de 5 zile, la beneficiar. Dupa trecerea acestui termen, cifrele ramîn definitive si antrepriza pierde dreptul de orice contestatie.De asemenea antrepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor înscrise, atunci cînd, desi datoare sa ia parte la masuratori si invitata în scris pentru acest scop (în caz de omisiune de a-si respecta aceasta datorie), nu ia parte sub nici o forma forma la aceasta lucrare, oricare ar fi motivele invocate, pentru a scuza aceasta lipsa.

1. 15. - Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier date de beneficiar sau de organele proiectante, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier, care se va pastra în permanenta la locul lucrarii. Antrepriza este datoare sa subscrie în acest carnet la primirea fiecarui ordin.

1. 16. - La termenul fixat prin contract, sau în lipsa acestuia la termene nu mai mici de 20 de zile, se vor întocmi prin grija dirigintelui santierului, situatii provizorii, prin care se vor propune pentru plata.Situatiile vorfi recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual în situatiile de plata precedente si se vor verifica de dirigintele care controleaza lucrarea înainte de a fi remise organelor de resort pentru facerea formelor de plata. Din valoarea lucrarilor, la fiecare situatie se va retine, în lipsa de specificare, 6% pentru garantarea lucrarilor, în timpul termenului de garantie. Aceasta retinere se va restitui antreprizei dupa receptia definitiva. Intîrzierile ce eventual s-ar produce în efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul antreprizei la nici o despagubire si nici nu pot fi invocate ca motiv pentru întîrzierea sau suspendarea lucrarilor.

1. 17. - Lucrarile trebuiesc predate în perfecta stare de folosinta la termenul prevazut în contract, sau prin scrisoare de comanda. Daca beneficiarul cere antreprizei executia unor lucrari suplimentare, aceasta în cazul în care nu le poate preda complet terminate odata cu restul lucrarilor contractate, are dreptul sa ceara prelungirea termenului de predare, cu un numar de zile corespunzatoare cu importanta lucrarilor comandate în plus. De asemenea, daca din diferite motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a se aduce vreo modificare proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a termenului de predare, egala cu cel mult întîrzierea provocata de administratie, fara a putea solicita vreo despagubire de orice fel, în caz ca aceasta oprire nu a depasit 1/10 din durata de executie contractata.

1. 18. - Termenul de executare prevazut în contract, sau prin aprobarile ulterioare este strict obligatoriu. In caz ca lucrarile nu se vor termina la data prescrisa, se vor aplica penalitatile prevazute în conditiile speciale ale lucrarii, sau în scrisoarea de comanda. In lipsa de orice prevederi, amenda conventionala stabilita pentru fiecare saptamîna completa de întîrziere, este de 0,1% din valoarea lucrarii.

1. 19. - Indata dupa terminarea lucrarilor, în urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor de catre o comisie numita de administratia care a controlat lucrarea. Aceasta receptie se va face consemnîndu-se rezultatul într-un proces verbal. De la data încheierii procesului verbal, începe sa decurga termenul de garantie pentru buna executare a lucrarilor.In cazul ca antrepriza nu va fi de fata la receptie, se va face mentiune în procesul verbal, iar toate concluziile acestuia, ramîn obligatorii pentru antrepriza. Se mentioneaza ca, odata actele de receptie acceptate si semnate ca atare de antrepriza, nici o contestatie ulterioara, din partea ei nu poate sa mai fie luata în consideratie.

1. 20. - Prin conditiile speciale ale lucrarilor, prin contract sau scrisoare de comanda se prescrie termenul de

garantie a lucrarilor. In caz de lipsa, fixarea termenului de garantie ramîne la aprecierea comisiei de receptie tinîndu-se seama de natura lucrarilor si modul de executie. In general însa, acest termen nu va fi mai mare de un an de zile, socotit de la data receptiei provizorii.

Pîna la expirarea termenului de garantie, antrepriza este datoare sa întretina în buna stare si pe a sa cheltuiala, toate lucrarile executate, reparînd pe cele ce au fost defectuos realizate, sau pe cele care s-au comportat prost în acest interval de timp. Beneficiarul îsi rezerva dreptul de a repara si completa în contul antreprizei toate lucrarile ce s-ar deteriora si care nu ar fi reparate de antrepriza în termen de 15 zile de la sesizarea acestuia, în scris de catre beneficiar.

1. 21. - Daca la expirarea termenului de garantie, se va constata ca antrepriza a îndeplinit toate obligatiile prescrise prin prezentul caiet de sarcini si prin procesul-verbal de receptie provizorie, se va face receptia definitiva si se va elibera antreprizei garantia retinuta la receptia provizorie. Constatarile se vor face de o comisie instituita în acest scop, care va încheia un proces - verbal expunînd concluziile sale. Antrepriza este datoare de a lua parte la lucrarile acestei comisii si semna procesul verbal încheiat. In cazul în care s-ar constata ca oarecare lucrari nu sînt în buna stare, sau ca antrepriza nu a adus la îndeplinir complectarile prevazute prin procesul verbal de receptie provizorie, comisia va încheia un proces verbal de constatare (care va fi comunicat antreprizei)pe baza caruia beneficiarul va putea sau sa prelungeasca termenul de garantie, pîna cînd se vor executa aceste lucrari de catre antrepriza, sau va dispune executarea lor în regie, în contul acesteia.

1. 22. - Suma înscrisa în deviz pentru neprevazute nu se va plati antreprizei decît atunci cînd aceasta ar executa realmente asemenea lucrari si numai în urmatoarele conditiuni:In cazul în care se va gasi necesar a se executa lucrari din cele pentru care exista preturi unitare, se vor da antreprizei în scris, de catre dirigintele santierului, cuvenitele dispozitiuni, pe baza aprobarii lucrarilor respective de catre beneficiar; iar în cazul în care se va gasi necesar a se executa lucrari neprevazute în deviz, dirigintele santierului va stabili pretul, de comun acord cu antrepriza si îl va supune aprobarii administratiei. Daca nu se va putea stabili un acord, aceste lucrari se vor executa conform cu dispozitiile art.35 din Conditiile generale pentru întreprinderi de lucrari.

1. 23. - Prin existenta unui personal de control, beneficiarul nu-si asuma nici o responsabilitate în ceea ce priveste executarea lucrarilor de catre antrepriza, în conformitate cu prevederile contractuale, instructiunile ulterioare si regulile artei. In nici un car antrepriza nu poate scuza o executare vicioasa sau neconforma cu proiectele sau aprobarile scrise, prin aceea ca personalul de control al beneficiarului a avut cunostinta de aceste nereguli.

1. 24. - Toate cheltuielile prevazute în lege pentru taxele de timbru, de înregistrare etc., referitoare la încheierea contractului, precum si taxele vamale, comunale etc., aflate în vigoare la data încheierii contractului vor fi în sarcina exclusiva a antreprizei. Pentru eventualele sporuri de taxe survenite în timpul executarii lucrarilor, se vor aplica dispozitiile cuprinse în jurnalul Consiliului de Ministri cu nr. 350 din 1992, daca prin contract nu se specifica altfel.

1. 25. - Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, în conformitate cu prevederile art.32din Conditiile generale pentru întreprinderile de lucrari, obiectele sau materialele de orice fel, pe care le-ar gasi în timpul executarii lucrarilor în sapaturi, darîmari etc.

1. 26. - Antrepriza, în conformitate cu art.1902 din Codul Civil, ramîne formal raspunzatoare, timp de 10 ani, pentru stricaciunile produse constructiei în total sau în parte, prin vicii de constructie, sau prin viciile nesemnalate la timp, ale terenului de fundatie.

2. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ

            2.1. GENERALITĂŢI            Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice ce trebuie avute în vedere la executarea cladirilor cu structura în cadre, în vederea asigurarii rezistentei si stabilitatii acestora, precum si conditiilor de calitate.            În cele ce urmeaza s-a insistat în special asupra acelor prevederi care nu sunt detaliate în normative sau prescriptii tehnice.            În anexa s-a prezentat lista actelor normative ce contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii lucrarilor.            Obligatiile si raspunderile investitorilor, proiectantilor si executantilor lucrarilor de constructii în asigurarea calitatii, sunt reglementate în Legea nr.10/1995 privind calitatea în constructii.            Orice modificari ulterioare în cuprinsul prescriptiilor si orice noi prescriptii ce vor apare, vor fi respectate în mod obligatoriu, chiar daca nu concorda cu prevederile prezentei lucrari. În consecinta, utilizatorii acestui caiet de sarcini trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor, operând treptat în acestea modificarile si completarile survenite.

            2.2. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE            Lucrarile de terasamente nu pot fi începute decât dupa efectuarea operatiei de predare a amplasamentului, trasarilor, reperelor, etc., consemnata într-un proces verbal încheiat între delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.            Trasarea pe teren a cladirilor se va realiza în conformitate cu prevederile din STAS 9824/1-87 si cuprinde urmatoarele lucrari:            Identificarea, reconstituirea si, dupa caz, rematerializarea reperelor de trasare (ale retelei geodezice, ale bazei de trasare sau ale retelei de trasare).            Aplicarea pe teren ale elementelor geometrice prevazute în planul de trasare care definesc pozitia punctelor caracteristice ale constructiilor.            Verificarea aplicarii pe teren a planului de trasare.            Abaterile admise pentru lungimi la trasarea constructiilor pe orizontala se determina cu relatiile:                        Td1 ± 0,75 √ L  (mm)  - pentru coordonatele rectangulare de trasare                        Td2 ± 2,0 √ L    (mm) - pentru laturile pe conturul de trasare unde : L - lungimea în metri.            Abaterile precizate se majoreaza functie de panta terenului cu:

Panta terenului p (in grade centezimale) p≤3o 3o < p ≤10o 10o< p≤ 15o p >15o

Sporul de abatere (%) 0 25 50 100            Toleranta la trasare pentru unghiuri este de 1 grad centesimal.

Abaterea admisa la trasarea reperului de cota ± 0,00 este de ±1cm            Receptia lucrarilor de trasare se face în doua faze si anume:              - receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare, aplicata pe teren de proiectant;              - receptia trasarii constructiei efectuata de constructor se face în conformitate cu STAS 9824/0-74.

Beneficiarul si constructorul raspund de conservarea punctelor si reperelor primite pe teren, iar în caz de distrugere, si de reconstituirea lor. Pe toata durata executiei constructiilor, aceasta raspundere îi revine constructorului.

Trasarea axelor constructiei se va efectua în conformitate cu prevederile din “Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în constructii”, indicativ C83-75.

 Executarea trasarii de detaliu se efectueaza de echipe de specialisti capabili sa utilizeze corespunzator diferitele instrumente pe care le folosesc si sa interpreteze în corespondenta cu conditiile reale de efectuare a masuratorilor, rezultatele obtinute.

La receptionarea lucrarilor de trasare a axelor se va verifica:- modul de alcatuire al reperelor care sa asigure stabilitatea acestora;- amplasarea reperelor astfel încât sa se poata asigura materializarea axelor în vederea lucrarilor de terasamente si infrastructura;

-          precizia masuratorilor - toleranta la distanta între axe este de 5 mm.

3. LUCRĂRI DE TERASAMENTE            Executarea sapaturilor se va realiza în conformitate cu prevederile din “Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale”, indicativ C 169-88 si din “Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamânturi sensibile la umezire” indicativ P7-92.            Umpluturile de pamânt sau balast din exteriorul fundatiilor, între fundatii si sub pardoseli, se vor executa din pamântul rezultat din sapaturi dupa sortare, respectiv de balast  conform normativelor C169-88 si P7-92.            Umpluturile se vor executa în straturi elementare, realizându-se un grad de compactare al fiecarui strat, conform STAS 1913/13-1983.            Verificarile se vor efectua conform normativelor C169-88 si C56-85 pentru fiecare strat elementar. Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut în STAS 1913/13-1983 este de -1% pentru mediu si -2% pentru minim.            Rezultatele acestor verificari se vor consemna în procese verbale de lucrari ascunse.            Conform normativului P7-92, se vor verifica în mod special:            - asigurarea colectarii si evacuarii apelor din precipitatii sau din surse accidentale pe toata durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii;            - executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat dupa ce constructiile au depasit nivelul terenului natural .            La verificarea pe faze si receptia lucrarilor de terasamente se vor executa sondaje în punctele critice sau care prezinta dubii, pentru a se verifica daca umiditatea pamântului este cea prescrisa de normativul P7-92. De asemenea se va verifica daca au fost luate masurile necesare pentru a evita umezirea ulterioara a pamântului din jurul fundatiilor. Rezultatele verificarilor se înscriu în procese verbale de lucrari ascunse.

4. LUCRĂRI DE FUNDAŢII            Generalitati            Lucrarile de fundatii se vor executa în conformitate cu prevederile din “Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii” indicativ P10-86, iar pentru terenul dificil se vor respecta prevederile din “Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamânturi sensibile la umezire” indicativ P7-92.            Executarea fundatiilor se va face numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente.            La executarea fundatiilor se va urmari ca:            - materialele întrebuintate sa corespunda indicatiilor din proiect prescriptiilor tehnologice în vigoare; se atrage atentia asupra cazurilor în care proiectele prevad ca masuri de protectie anticoroziva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermeabilitate a betonului;            - rosturile de turnare vor respecta prevederile din “Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat” indicativ C140-86.            Lucrarile de fundatii se vor receptiona în conformitate cu normativul C 56-85.            Abaterile admisibile sunt prezentate în tabelul 1. Tabel 1.

Categoria Abatereaadmisibila1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:            - pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor            - pozitia în plan vertical a cotei de nivel

10 mm10 mm

2. Abateri dimensionale ale elementelor:            - dimensiuni în plan orizontal            - înaltimi pâna la 2 m            - înaltimi peste 2 m            - înclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor:                        pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata                       pe toata înaltimea sau suprafata            - înclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor:

± 20 mm± 20 mm± 30 mm

3 mm16 mm

                       pentru 1 m lungime sau 1 mp de suprafata                       pe toata înaltimea sau suprafata

5 mm20 mm

        

  La receptionarea lucrarilor de fundatii în afara de prevederile de mai sus se vor mai verifica:            - clasa betonului;            - aplicarea masurilor de protectie prevazute în proiect pentru cazul agresivitatii naturale a apelor subterane, în ceea ce priveste tipul de ciment, gradul de impermeabilitate al betonului si acoperirea armaturilor;            - continuitatea betonarii sau respectarea rosturilor de lucru prevazute în proiect;

-  existenta si conformitatea cu proiectul a armaturilor ce pleaca din fundatii (armaturi longitudinale din stâlpi, armaturi din grinzi fundatii).            Toate verificarile si constatarile efectuate cu ocazia receptiei fundatiilor, se vor consemna în procese verbale de lucrari ascunse.

            Executarea fundatiilor izolate            Înainte de executare, fundatiile se vor trasa cu repere care sa fie vizibile în timpul montarii cofrajelor si turnarii betonului.            La executarea lucrarilor de armare, se va asigura fixarea armaturilor pentru a nu se deplasa în timpul turnarii betonului (prin distantieri, legarea armaturilor, etc.).            Betonul va avea clasa si calitatile prescrise în proiect si se va turna în conformitate cu prevederile normativului C140-86.            La receptia lucrarilor se vor verifica:            - clasele realizate pentru betoane;            - calitatea si corectitudinea pozitiei armaturilor;            - axarea blocurilor si cuzinetilor;            - cota de nivel a partii superioare a cuzinetilor.

            Abaterile maxime sunt prezentate în tabelul 2Tabel 2

Categoria Abaterea admisibila - Pozitia în plan fata de axe - Dimensiunile cuzinetilor,grinzilor - Linearitatea muchiilor

pentru 1 m pentru toata lungimea

                        L ≤ 3,0 m            3,0 m < L ≤ 9,0 m - Planeitatea (pentru 1 mp) - Cota partii superioare - Pozitia mustatilor - Lungimea mustatilor - Pozitia elementelor metalice înglobate (placute metalice) - Pozitionarea si dimensionarea golurilor de instalatii - Acoperirea cu beton a armaturilor

10 mm± 5 mm4 mm10 mm12 mm4 mm

± 5 mm10 mm

± 10 mm20 mm30 mm± 5 mm

            Defectele admise la elementele de beton:            - defecte de suprafata (pori,segregari superficiale sau denivelari locale) având max.1 cm, suprafata de max.400cm2/defect, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la max. 10% din suprafata elementului pe care sunt situate;            - defecte în stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) având adâncimea pâna la armatura, lungimea de max. 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la max. 5% din lungimea muchiei respective.            Defectele constatate care se încadreaza în limitele prezentate mai sus nu se înscriu în procesul verbal care se întocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare.

Elementele vor fi remediate conform prevederilor stabilite de normativul C149-87. În cazul unor defecte mai mari, solutiile se vor stabili de catre proiectant.

5. COFRAJE ŞI SUSŢINERI Date generaleCofrajele şi susţinerile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor etc., respectându-se înscrierea în abaterile admisibile precizate în anexa X.3 din C 140-86;

- să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment;- să fie stabile şi rezistente;- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton;- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.Cofrajele se pot confecţiona din : lemn, produse pe bază din lemn, metal sau produse pe bază de polimeri.

Detaliile de alcătuire a cofrajelor se eliberează de constructor în cadrul proiectului tehnologic.Cofrajele sunt :- cofraje fixe : - confecţionate şi montate la locul de turnare;- cofraje demontabile staţionare;- cofraje demontabile mobile (glisante).Cofrajele, susţinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona ţinând seama de precizările date în anexa din C 140-86.

Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung cu agenţi de decofrare pe feţele care vin în contact cu betonul.

Agenţii de decofrare trebuie să nu păteze betonul şi să se aplice uşor.

Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarealor. (umezire, murdărire, putrezire, ruginire etc.).

Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ.Pregătirea lucrărilorPe baza analizei proiectantului, constructorul va stabili tipul de cofraj elaborând fişele tehnologice care vor cuprinde :- lucrări pregătitoare;- fazele de execuţie;- poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare;- programul de control al calităţii;- resursele necesare;- organizarea raţională a locului de muncă;Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor curăţi şi pregăti suprafeţele de beton care

vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor de legătură sau continuitate precum şi a benzilor de rost.

Standardele de referinţă sunt:C 11-74 – Instrucţiuni tehnice privind folosirea panourilor din placaj.NE012/2-2010 – Normativ pentru executarea lucrărilor din beton.Montarea cofrajelorcuprinde următoarele operaţiuni:- trasarea poziţiei cofrajelor;- asamblarea şi susţinerea provizorie;- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;

- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă.În cazul în care elementele de susţinere reazemă direct pe teren, se va asigura solicitărilor astfel încât

să se evite producerea tasărilor.

Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrajeVerificările necesare unei execuţii corecte se etapizează astfel :- se controlează lucrările pregătitoare de cofrare şi susţinere;- în cursul execuţiei se va verifica poziţia în raport cu trasarea şi fixarea elementelor;- în final se consemnează recepţia cofrajelor în ,,Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii

lucrărilor ce devin ascunse”.

6. ARMĂTURIOţelurile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS; 438/2-91. 438/3-98;

Se utilizează următoarele tipuri:- OB37 – armături de rezistenţă sau constructive;- STNB – armături de rezistenţă sau constructive;- PC52 – armături de rezistenţă;- PC60 – armături de rezistenţă.

Pentru oţeluri din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate în care se va menţiona tipul de oţel echivalent din STAS 438/1,2,3-80.

În cazul când există dubiu asupra modului în care s-a făcut echivalarea, oţelul se va putea utiliza pe baza încercărilor de laborator însuşite de proiectant.

LivrareaSe face conform prevederilor în vigoare însoţită de certificatul de calitate. Când livrarea se face de o

bază de aprovizionare, trebuie însoţită de certificate de garanţie corespunzătoare loturilor pe care le livrează.DepozitareaSe depozitează separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate asigurându-se :- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;- evitarea murdăririi cu pămânr;- asigurarea identificării uşoare a fiecărui sortiment.Controlul calităţiiOperaţia de control constăconform anexa XI pct.A.5 din NE 012/2-2010 în :- constatarea existenţei certificatului de calitate;- verificarea dimensiunilor;- examinarea aspectului;- verificarea prin îndoire la rece.Fasonarea armăturilorSe face în strictă concordanţă cu proiectul. se trece la fasonarea armăturilor de către executant

după analizarea posibilităţilor practice de montare, fixare, betonare şi compactare.Dacă se consideră necesar se va solicita proiectantului reexaminarea dispoziţiilor de armare.Armăturile ce se fasonează trebuie să fie curate şi drepte în care scop se vor îndepărta eventualele

impurităţi şi rugina de pe suprafaţa barelor cu ajutorul periei de sârmă.După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile

limită din anexa III.1 din C 140-86.Oţelul beton livrat în colaci şi bare îndoite, înainte de tăiere şi fasonare, va fi îndreptat prin întindere

cu troliul fără a se depăşi o lungime de 1mm/m.Barele tăiate şi fasonate vor fi etichetate şi depozitate astfel încât să nu fie confundate şi să li se

asigure păstrarea formei până în momentul montării.Pe unele platforme industriale unde corodarea este favorizată se recomandă montarea şi betonarea

armăturilor în max. 15 zile de la fasonare.Armăturile se termină cu sau fără ciocuri conform proiect.

Pentru armăturile netede având diametrul ,,d” ciocul se îndoaie la 180ºC cu raza interioară de minim 1,25d şi porţiunea dreaptă de capăt de minim 3 d.

Pentru armăturile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90º cu raza interioară de minim 2 D şi porţiunea dreaptă de capăt de minim 7 D.

Îndoirea barelor înclinate, se face după un arc de cerc de rază cel puţin 10 d.Capetele barelor înclinate trebuie să aibă o porţiune dreaptă cu o lungime de cel puţin 20 d în zonele întinse şi cel puţin 10 d în zonele comprimate.În cazul etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2 d.Fasonarea cercurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri. Se interzice fasonarea armăturilor la temperatură sub -10ºC.Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.Montarea armăturilorMontarea armăturilor începe numai după :- recepţionarea cofrajelor; - acceptarea de către proiectant a fişei tehnologice de betonare.La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării

prin :- crearea la intervale de max. 3 m a unor spaţii libere între armăturile de la partea superioară care să

permită pătrunderea liberă a betonului;- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului prin montarea parţială a armăturii sau prin

solicitarea reexaminării dispoziţiilor de armare.Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să asigure menţinerea

acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre etc.).Se vor prevedea :- cel puţin doi distanţieri la fiecare mp de placă sau perete; - cel puţin 1 distanţier la fiecare metru linear de grindă; - cel puţin un distanţier între rândurile de armătură.

Distanţierii pot fi din : - ciment în formă de prisme

- masă plastică.Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se vor folosi capre din oţel

beton sprijinite pe armătura inferioară ( 1 buc./mp în câmp, respectiv 4 buc./mp în zonele în consolă).Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate de cofraj astfel încât să asigure menţinerea

poziţiei lor în tot timpul turnării betonului, prin puncte de sudură sau legături cu sârmă de armătura elementului.

Se recomandă când se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armătura să se monteze subformă de carcase.

Legarea armăturilor La încrucişări, barele de armare sunt legate între ele prin legături cu sârmă neagră sau prin puncte de sudură

La legarea cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1...............1,5 mm diametru.Reţelele de armături din plăci şi din pereţi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale pe întreg conturul. Reţelele din plăci curbe subţiri se vor lega în toate punctele de încrucişare. Restul încînrucişărilor din mijlocul reţelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (şah). La grinzi şi stâlpi,vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor.

Restul încrucişărilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai în şah.

Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.Etrierii şi agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu

care se încrucişează. Fretele vor fi legate de toate barele longitudinale cu care se încrucişează.Toleranţe de execuţieÎn anexa X.3 din C 140-86 sunt indicate abaterile limită admise la fasonarea şi montarea armăturilor.Reguli constructivePrevederile constructive care trebuie să fie respectate la armarea elementelor din beton armat sunt

indicate în anexa III.2 din C 140-86.

Înădirea armăturilorÎnădirea armăturilor se face conform proiect, şi poate fi prin :- suprapunere- sudură

- manşoane presate la rece- manşoane sudate metalotermicÎnădirea prin sudare se poate face prin următoarele procedee:- sudarea electrică prin puncte- sudare electrică cap la cap prin topire- sudare manuală cu arc electric, prin suprapunere şi cu eclise a) sudare în cochilieb) sudare în semimanşon de cupru- sudarea în mediu de bioxid de carbonLa executarea şi controlul calităţii înădirilor se vor respecta reglementările tehnice specifice.Stratul de acoperire cu betonPentru asigurarea protecţiei armăturii contra coroziunii şi buna conlucrare cu betonul este necesar să se

realizeze un strat de acoperire, pentru elementele de b.a., având grosimea corespunzătoare prevederilor din anexa III.2 şi respectând prevederile de la pct. 3.18.Acoperirea minima in cazul in care nu sunt date precizari suplimentare va fi de: 1 cm la placi cu grosimea mai mica decat10cm a placii;1.5 cm la placi mai groase de 11cm; 3.5cm la grinzi de fundare; 5cm la fundatie;

Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiectÎn cazul când nu se dispune de diametrele şi sortimentul prevăzut în proiect, se poate proceda la

înlocuirea acestora, respectându-se următoarele:- adoptarea altor diametre din acelaşi tip de oţel cu cel înlocuit se face astfel încât aria armăturii rezultate să fie cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect- în cazul armăturilor de rezistenţă din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie să fie mai mic sau cel mult cu 25% mai mare decât cel prevăzut în proiect, dar fără a schimba tipul oţelului si pastrand necesarul dat ca arie totala din proiect;- distanţele minime şi maxime între bare precum şi diametrele minime adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din anexa–III.2 din C 140-86;- înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel, decât cel prevăzut în proiect, se va efectua numai cu avizul proiectantului;- înlocuirea sau schimbarea armăturii la bazine nu se face decât cu aprobarea scrisă a proiectantului.

7. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT MONOLIT - STÂLPI, GRINZI, PLAN Ş EE

            Lucrarile se vor executa în conformitate cu prevederile normativului NE 012/2-2010.            Toate materialele care intra în componenta unei structuri din beton armat nu pot fi introduse în opera decât dupa:            - verificarea certificatelor de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt cele corespunzatoare normelor respective;            - ca s-au efectuat la locul de punere în opera încercarile prevazute în prescriptiile tehnice respective si cu frecventa prescrisa;            - verificarea fisei de transport a betonului, din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator calitatii prevazuta în proiect si în prescriptiile tehnice.            Înainte de punerea în opera a betonului si armaturii este necesar a se efectua verificarile prescrise în STAS 1799-81 (încercari pe beton proaspat, confectionarea de epruvete).

            Toate armaturile si toate piesele înglobate vor fi verificate, bucata cu bucata,cu atentie deosebita înaintea începerii betonarii - din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, diametrului, lungimii, distantelor, marcii otelului beton si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor în tot cursul betonarii.            Stâlpii, grinzile si planseele unui nivel se vor executa în aceeasi etapa sau în doua etape, astfel:            Se vor executa în prima etapa stâlpii pâna la cota inferioara a grinzilor cu înaltimea cea mai mare (30 cm sub cota superioara a planseului).

            Se vor executa în a doua etapa grinzile (inclusiv nodurile stâlp-grinda) si planseele.            În varianta de turnare a structurii unui nivel în doua etape, vor apare rosturi de turnare la partea inferioara a stâlpilor (deci la partea superioara a planseului) si la partea inferioara a grinzilor cu înaltimea cea mai mare (deci cu 30 cm sub cota inferioara a planseului).            Rosturile de turnare (de lucru) se vor trata conform normativului NE 012/2-2010.            Lucrarile de turnare a betonului monolit se vor executa numai dupa ce au fost realizate corespunzator lucrarile pregatitoare, sunt organizate si verificate materialele necesare, iar utilajele si dotarile necesare sunt în stare de functionare.            Betonarea va începe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice, precum si ca toate cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul, au fost curatate si corect pregatite. Aceste verificari se efectueaza bucata cu bucata.

            Turnarea betonului se face de la max. 3 m înaltime.            Înaintea betonarii, la terminarea montarii armaturilor se vor consemna în procese verbale constatarile rezultate în urma verificarilor cu privire la numarul, diametrul si pozitia armaturilor, diametrul etrierilor si distanta dintre acestia, înadiri, suduri, acoperiri, etc.            Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Durata optima de vibrare este functie de lucrabilitatea betonului (care poate varia între L1si L5) si de tipul de vibrator folosit, între min.5 sec. si 30 sec.            Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat, sunt:                        - betonul nu se mai taseaza;                        - suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;                        - înceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.            Grosimea stratului de beton supus vibrarii va fi de 3/4 din lungimea capului vibratorului (buteliei).            La compactarea unui nou strat butelia trebuie sa patrunda 515 cm în stratul compactat anterior.            Dupa decofrarea elementelor de beton se va proceda la efectuarea urmatoarelor verificari:            - vizuala, bucata cu bucata, stabilindu-se si înregistrându-se toate defectele aparute care depasesc, în sens defavorabil, pe cele admisibile prezentate la pct.5.1.4. Examinarea vizuala se va completa dupa caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul si, în cazuri speciale sau de dubiu, prin încercari de defectoscopie cu ultrasunete si se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura în care exista concentrari de armaturi;            - prin sondaje, pe baza de masuratori, ale dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurilor principale. Numarul si tipul acestor verificari de elemente se stabilesc, de comun acord, de catre delegatul beneficiarului (dirigintele de santier) si al executantului;            În cazul în care, la mai mult de un element, abaterile depasesc pe cele admisibile, numarul elementelor verificate se va dubla; în cazul în care se mai gaseste înca o abatere peste cea admisibila, se va convoca proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a efectuarii unui releveu general, care sa serveasca la luarea de masuri în continuare;            - orice alte verificari cerute de prescriptii si normative.            Rezultatele acestor verificari se înscriu în procese verbale de lucrari ascunse, în care se vor consemna si cazurile de abateri ce depasesc pe cele admisibile.            În toate cazurile în care abaterile constatate depasesc abaterile admisibile în sens defavorabil, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrari (tencuieli, ziduri adiacente, aplicarea locala sau superficiala de mortar, etc.) care ar împiedica reexaminarea elementului sau accesul la el.            Lucrarile de remediere sau consolidare a acestor elemente se vor executa numai cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant.             Pentru a asigura conditii favorabile de întarire a betonului si de reducere a deformatiilor din contractii, se va mentine umiditatea betonului min. 7 zile dupa turnare, protejând suprafetele libere prin:            - acoperire cu materiale de protectie;            - stropire periodica;

            - aplicare de pelicule de protectie.            Rezultatele încercarilor epruvetelor de beton, destinate verificarii realizarii clasei conform STAS, trebuie comunicate în termen de la data încercarii. În toate cazurile în care rezultatul este mai mic decât cel admisibil pentru clasa respectiva, laboratorul va comunica rezultatul în cauza persoanelor prevazute în anexa X5 pct.3 din normativul NE 012/2-2010, în vederea precizarii situatiei lucrarii si luarii de masuri.            Dupa decofrare se vor verifica si consemna, în procese verbale de lucrari ascunse, aspectul betonului si eventualele defecte: beton necompactat, segregari, goluri, luându-se masurile de remediere necesare.

            Abateri admisibile la elemente de beton si beton armat (vezi tabel  2.)            Abateri admisibile la armaturi pentru beton armat.                        - la lungimea segmentelor barei:                                    < 1 m                              ±5 mm                                    < 1±10 m                             ±20 mm                                    > 10 m                                  ±30 mm                      - lungimea de petrecere a barelor (fata de prevederile din proiect si prescriptiile tehnice)                  

±3d                                                                                                                                                      - la pozitia înadirilor (fata de proiect)                          50 mm                     - distanta între axele barelor (fata de proiect si prescriptiile tehnice)                                    - grinzi si stâlpi                                                   ±3 mm                                    - placi                                                                  ±5 mm                                    - între etrieri                                                        ±10 mm                    - la grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect si prescriptii tehnice)                                      - stâlpi si grinzi                                                    ±3 mm                                    - placi                                                                  ±2 mm             

Defecte limita ale betonului monolit(vezi paragraful anterior).            În cazul constatarii la decofrare a unor defecte mai mari decât cele admisibile, acestea se vor consemna în procese verbale care se întocmesc la examinarea elementelor, iar remedierea acestor defecte se va face numai pe baza solutiilor tehnice acceptate de proiectant.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS            Lucrarile se vor executa în conditiile prevazute în actele normative în vigoare, printre care:            - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat, indicativ NE 012/2-2010;            - Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros, indicativ C16/84;            Printre masurile speciale care trebuie avute în vedere, se mentioneaza:            - se interzice desprinderea, prin tragere cu macaraua, a elementelor prinse de înghet de elementele pe care se reazema. Se vor folosi în acest scop, apa calda, abur, etc.;            - betoanele si mortarele se vor încalzi la o temperatura de max.400C, luându-se masuri corespunzatoare de conservare a caldurii;            - se vor termoizola cofrajele;            - înainte de turnarea betoanelor se va verifica daca s-au îndepartat resturile de zapada;            - se va tine evidenta zilnica a lucrarilor, cu mentionarea temperaturilor exterioare;            - lucrarile de turnare beton în structura (stâlpi, grinzi, placi) se sisteaza când temperatura scade sub -50C;

          MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

            La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a muncii prevazute de legislatia în vigoare - în special cap.X, XIV, XVIII, XXI, XXVI, XXX.

            Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate, în care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica însusirea fiselor tehnologice de întreg personalul.

            Dintre masurile ce trebuie avute în vedere :            - zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii;            - toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare;            - caile de rulare a macaralelor vor fi autorizate de ISCIR;

            - dispozitivele de ridicare vor fi verificate periodic;            - se atrage atentia asupra masurilor care trebuie sa previna accidentele la manipularea elementelor prefabricate;            - se interzice deplasarea panourilor cu ranga în timp ce tensiunea cârligului este slabita.

PREVEDERI SPECIALE            Se atrage atentia asupra urmatoarelor categorii de lucrari a caror neexecutare corecta poate compromite rezistenta si stabilitatea constructiei;            - trasarea axelor la infrastructura si suprastructura;            - executarea corecta a fundatiilor;            - executarea corecta a structurii (stâpli, grinzi);            - respectarea prevederilor din proiect referitoare la diametre si calitatea armaturilor;            - încadrarea în abaterile admise în ceea ce priveste dezaxarile, abaterile de la verticala;

8. ŞARPANTATehnologia de execuţieEtapele principale ale procesului tehnologic sunt: -    trasarea pozitiilor fermelor din lemn ;-          fixarea fermelor din lemn cu buloane metalice lasate in centura de beton;-          montarea elementelor “cadrelor verticale” -ferme din lemn. -          baterea asipcilor de montaj si montarea învelitorii;-          realizarea dispozitivelor de evacuare a apelor meteorice;-          montarea opritorului de zapada la max 85 cm de la pazie;-          ignifugare-vopsire prin peliculizare.

MATERIALE

SARPANTA DIN FERME LEMN

Conform STAS 8689-80 (dimensiuni) si STAS 1961-80 (calitate):*Talpile superioare si inferioare  – dulapi 2 x 5 x (12)15 cm respectiv (dulapi 1 x 5 x (12)15 din lemn de

rasinoase ecarisat .

*Montanti si diagonale – dulapi 1 x 5 x12 cm. Se fixeaza in buloane metalice si cuie pe ambele fete ale fermei,

*Contravantuiri verticale si orizontale - dulapi 1 x 5 x12 cm. se îmbina prin cuie .

SARPANTA DIN LEMN.Conform STAS 8689-80 (dimensiuni) si STAS 1961-80 (calitate):*Popii  – Popii, din lemn de rasinoase ecarisat, au sectiunea 15x15 cm. Pe acestia reazema panele

intermediare şi de coamă (15 x1 5 cm) prin suprapunere directa. Popii se vor reazema pe talpi cu sectiunea 15x15cm, cu lungimea de 50 cm;

*Clestii – dulapi de 2 x 5 x15 cm. Se fixeaza de ambele parti ale popilor si de perechea de capriori corespunzatori fermei,

*Capriorii – au sectiunea 10 x 12 si se dispun la 90 cm interax. Capriorii se dispun perpendicular pe pane. La coama, capriorii se îmbina cu nut si feder si se bat cuie sau scoabe. Înnadirea capriorilor se face numai pe pane prin alaturarea si petrecerea lor de fiecare parte a panei cu cel putin 20 cm. Înnadirea nu se face nici într-un caz în câmp.

* Panele - sunt grinzi din lemn ecarisat: intermediare şi de coamă cu sectiunea 15 x15 cm Acestea se aseaza orizontal pe capul popilor . Panele nu vor fi chertate. Chertarea se va practica numai asupra capriorilor, pentru a le asigura fixarea.

Verificarea defectelor lemnului si verificarea asamblarilor se face vizual. Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat.

Lemnul din care se confectioneaza elementele de sarpanta nu trebuie sa depaseasca umiditatea maxima de 15%. Se verifica fixarea elementelor sarpantei prin buloane, scoabe, cuie si talpi.

Abaterile admisibile de la planeitate, masurate cu dreptarul de 3,0 m lungime sunt 5 mm în lungul liniei de cea mai mare panta.

9. LUCRĂRI DE ÎNVELITORIMaterialele folositePentru şarpante se foloseşte in general cherestea , astfel:Cherestea tivita , semitivita sau netivita sub forma de dulapi de 5; 6; 8; 10 cm grosime si max. 4 m lungime

pentru căpriori si pane sau scânduri de rasinoase . Şarpantele sunt alcătuite din ferme plane triunchiulare dispuse pe direcţie transversala , rigidizate cu contravantuiri pe direcţia longitudinala . Elementele principale ale fermei se pot produce si parţial semifabricat din semichesoane de lemn. Elementele fermei se prind intre ele prin imbinari cu cuie.Şarpantele se executa conform proiectului care este suficient de detaliat. Fermele se confecţionează in atelierul şantierului dupa detaliile din proiect. Modificările fata de proiect se vor face numai cu acordul proiectantului, mai ales in ce priveşte poziţia si modul de alcătuire al imbinarilor.

Transportul fermelor de preferinţa se va face paletizat. Fermele se pot realiza si direct pe acoperişul casei. Atunci cand fermele se confecţionează in atelier acestea se aseaza succesiv pe cosoroaba si tălpile dinainte pregătite si se prind cu contravantuirile longitudinale prevăzute in proiect apoi se ancorează de clădire cu ajutorul pieselor metalice.

La confecţionarea şarpantei de lemn se atrage atenţia asupra respectării condiţiilor privind integritatea elenentelor de lemn separate sau preasamblate si fixarea lor.La montare este deosebit de importanta trasarea corecta a poziţiei stâlpilor , respectarea ordinii de montajsi fixarea căpriorilor conform detaliilor. Se va da atenţie deosebita montării căpriorilor in consola .Montarea acestora va incepe cu cei doi căpriori de la coama care se vor prinde provizoriu si se vor glisa pe reazeme (sau pane) pana cand găurile de la coama sunt in coincidenta.In poziţia finala cei doi căpriori de coama trebuie sa rezeme fiecare pa cate doua reazeme.

Pe şarpante se mai pot monta de la caz la caz panouri solare , diverse antene sau paratrăsnete. Trebuie data toata atenţia acestor accesorii iar ele sa fie executate conform detaliilor date de proiectant altfel existând riscul ca montajul acestor accesorii sa puna in poericol stabilitatea şarpantei.

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie  pentru acoperis din tabla cutata si autoportanta cum ar fi tabla galvanizata. Aceste lucrari pot include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare.Urmatoarul tip de invelitoare este tratat in cadrul acestui capitol :

-         Invelitori din tabla profilata tip tigla

2.  STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si tabla. Partea I: Specificatii Tehnice pentru verificare livrare

SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III:Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate lacald

SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III:Tolerante pentru forma si dimensiune pentru produsele laminate larece

STAS 7608-88 Aliaje de aluminu. Clase

STAS 428/1-90 Foi de aluminu. Specificatii tehnice

STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc .

C37 -88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii .

STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata

STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni

STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice

STAS 426/2-80 Table din cupru. Dimensiuni

STAS 428/1-90 Tabla din aluminiu. Specificatii tehnice

STAS 2274 Lucrari de tinichigerie pentru lucrari neindustriale, industriale siferme, tevi de evacuare, jgheaburi si accesorii de imbinaresi fixare

EN 10143 : 1993 Metal continuu imersat acoperit cu tapla si fasie –Tolerante privind dimensiunile si forma

3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

       Pantele  invelitorilor .

Natura  invelitorii Pante (cm/m)    Pante  ( cm / m )    minime      uzuale

Tigla  ceramica              60           70 - 90Tigla profilata  din beton               30            40 -  100Tabla  plana  obisnuita               15            30 - 60Tabla  profilata tip tigla               25            45 - 175

-     Tabla din otel galvanizat :

-     Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita.

-     Zincata, nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplcata prin proces continuu de imersare.

-    Jgheaburi si burlane : din tabla zincata de 0,50 mm.

-    Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel.

-    Etansator pentru rosurile de dilatatie .

-    Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caietelor de sarcini, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperisului.

-    Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza.

-    Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei. 

-    Cuie:

-    Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai putin de 2,2cm;

-    Sururburi si bolturi:

-    Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil

-    Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului.

Depozitare si Manipulare

Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilatie adecvata.   Tablele se depoziteaza in exterior ,dar  se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.

-         Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor. Deteriorarile minore se vor repara cu chit .

Executarea lucrarilor

A.Montarea invelitorilor din tabla .

ELEMENTE PREFABRICATE 

 Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil.

GENERALITATI

Tabla metalica prefabricata pentru acoperis, burlane, coame pentru hidroizolatie si rezistenta la apa cu previziuni de expansiune pentru lucrarile in desfasurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare.

Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.

Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma bordura.

-         Imbinari: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se recomanda nituri suplimentare pentru imbinari.

-         Iminari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a lucrarii, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in concordanta cu standardele STAS.

   COORDONARE

Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si burlane si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile.

   LUCRARI DE PREGATIRE

Se curata suprafetele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate in substructura (panseu din lemn).

   MONTARE

Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor  unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile  si indicatiile producatorului.

A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecarei suprafete din metal in zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea de ameste asfalt-caiciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producatorul metaleleor care nu sunt similare.

B. Tablele prefabricate, imbinarile, fasiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice pentru acoperisuri, pentru profile, elemente de drenare indicate si dupa cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevad pentru expansiune si contractia termica a lucrarilor, cum se indica. Se etanseaza Imbinarile dupa cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.

C. Imbinari tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de imbinare nu mai mici de 2,5 cm in etansator. Cand temperatura ambientala este moderata in momentul monatrii, 5° - 21°C., se monteaza elemente de imbinare pentru 50% miscare in ambele parti. Se regleaza proportional pentru montari la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etansare la temperaturi sub 5°C.

D. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrari vizibile si localizati astfel icat sa minimizati posibilitatile de scurgere. Acoperiti si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.

CURATARE

Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafete vizibile ale tablei metalice pentru acoperis. Se indeparteaza cu atentie pentru a evita deteriorarea finisajelor.

Se curata suprafetele metalice vizibile de substantele care ar putea interactiona cu oxidarea sau agentii atmosferici.

FINISARE

Pentru tabla din otel, vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.

PROTECTIE

Se asigura protectia finala intr-un mod acceptabil pentru a se asigua absenta deteriorarii acoperisului in momentul receptiei lucrarilor.

COAME, DOLII

Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.

-         Asezarea va incepe de la capatul opus unde se previne vantul.

-         Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.

-         Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul.

TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS

-         Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.

PRINDERE SI FIXARE

Se folosesc conectorii dupa cum sant recomandati de producator. Vopseaua trebuie sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi tip TEK pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile.

MONTAREA PANOURILOR DE TABLA AUTOPORTANTE ( TABLA PROFILATA TIP TIGLA ).

La acest tip de invelitori trebuie respectate in primul rand instructiunile de montaj ale producatorului , dar in principal se vor respecta urmatoarele reguli :

-         sensul de montaj este de la poala spre coama ;

-         rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga ;

VERIFICAREA CALITATII

 Verificari  inainte  de  inceperea  executiei  invelitorii .  Trebuie  sa se verifice  :-Existenta  procedurii  tehnice  de  executie  a  invelitorii  in  documentele  de  calitate  ale  constructorului  ;-Existenta  proiectului  si  a  detaliilor  de  executie  ;-Existenta  certificatelor  de  calitate  pentru  materiale ;-Existenta  agrementelor  tehnice  pentru  produse  si  procedee  noi ;-Suportul  invelitorii -   verificarea planeitatii si astabilitatii sipcilor-Elementele  geometrice  ale  suportului  : pante , planeitate , rectiliniaritate , distante  dintre  axe;

abaterile  de  la  planeitate  nu trebuie  sa  depaseasca  5 mm in  lungul  pantei  la  dreptarul  de  3m si  10 mm  perpendicular  pe  panta ;

        Existenta  si  corectitudinea  lucrarilor  de  tinichigerie  aferente  invelitorii  ( sorturi , pazii , dolii , strapungeri , jgheaburi , burlane );

    Verificari  in  timpul  executiei  lucrarilor . Trebuie  sa se  verifice  :

             -   Daca  se  respecta   procedura  tehnica  de  executie  ;-   Daca  se  respecta  proiectul  si  detaliile  de  executie  ;

Pentru  invelitori  din  tabla  cutata  sau  ondulata  se  va  verifica : - petrecerile  minime  paralele  cu  panele  sa  se  incadreze  in  functie  de  panta  invelitorii  in  urmatoarele  limite  

:

Panta  acoperisului  cm / m 40      30     15     12Petrecerea  minimacm

    9      10     11     20

petrecerile  laterale  (in  lungul  pantei  )  la  tabla  ondulata  sa  fie  minimjumatate  de  ondula  si  sa  includa  obligatoriu  creasta ondulei ;- respectarea  sensului  de  montaj  de  la  poala  spre  coama  ;- respectarea  eventualelor  sisteme  de  suplimentare  la  petreceri  si strapungeri  (  cordoane  de  chit , garnituri , saibe  ) astfel incat  la  receptie  sa  nu  patrunda  apa  prin  invelitoare ;- realizarea  protectiei  anticorozive  a  panourilor  din  tabla  si  a  elementelor  metalice  de  montaj ;

Pentru  elementele de tinichigerie ( jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica  :-         panta  jgheaburilor  sa  fie  minim  5 % , sa  corespunda  prevederilor  proiectului  si  sa  nu  permita  stagnarea  locala  a  apei turnate  in  jgheab  pentru  verificare ;-        asezarea  jgheabului sa fie minim 1cm. si maxim 5 cm  sub picatura streasinii; imbinarea tronsoanelor  de  jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect ;-         burlanele trebuie montate vertical, cu abateri de max 0,5 cm /m, bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu  tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe 6 cm. iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal 

sa nu existe pierderi de apa ;-         glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate  cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;-         amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp, la colturi si la burlane;-         executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab -         realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari ;

  Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor.  Trebuie sa se verifice:- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor.- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi.- invelitorile sa indeplineasca functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa, la vant,

la ploaie sau zapada prin care sa se vada lumina din exterior.- la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii.

Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie

Detalii de imbinare si suprapunere .

Detaluiu suprapunere in camp

Detalii coamă şi streaşină

Detalii racord la suprafaţă verticală şi pazie si cos de fum

10.JGHEABURILE SI BURLANELE

            Jgheaburile si burlanele vor avea sectiunea de Ø 10 cm respectiv de Ø 8 cm.

La lungimi de 1020 m se prevad rosturi de dilatatie. Rostul se lasa de cca 5 mm în cazul când montarea se face pe timp calduros.

Jgheaburile vor fi consolidate prin:1.       întarirea ciubucului exterior cu o vergea de otel beton rotund cu Ø 10 mm,2.       tirant de otel lat prins cu surub,3.       ultimul segment, deasupra trotuarului, va avea gura de scurgere la max. 15 cm. deasupra trotuarului.

Marimea burlanului va fi sub cea a jgheabului (9,9 cm diametru), iar distanta dintre burlane nu va depasi 15m. Racordarea burlanelor la jgheaburi se face prin stut care se lipeste în golul lasat special în jgheaburi. Partea sa inferioara se introduce în jgheaburi cu lungime libera de  45 cm.

Distanta dintre perete si burlan este de 15 cm. La partea inferioara a burlanelor se monteaza cotul de scurgere, la înaltimea de 15 cm de la sol. Unghiul de scurgere este de 30, iar gura de evacuare se întareste cu o fâsie de tabla.

Fixarea burlanelor în peretii cladirii se face prin mijlocirea bratarilor din tabla groasa prinse de ziduri prin cuie de otel patrat.

Tronsoanele de burlane se asambleaza prin petrecere libera de 6 cm, iar pentru a nu se deplasa între bratari se monteaza gulere plasate deasupra acestora, la cel mult 1,5 m.

Suporţii de jgheab se fixează pe pazie cu şuruburi, începând de la extremităţi astfel încât să asigure o pantă a jgheabului de minimum 3 mm pe metru liniar.

Cu ajutorul unei sfori întinse între suportul cu cota cea mai ridicată şi suportul cu cota cea mai joasă se verifică realizarea pantei necesare şi se montează restul suporţilor urmărind linia sforii. Suporţii se fixează la maxim 40 cm între ei

Elementele cu fixare proprie se montează la 15 cm de suporţi. Ieşirile centrale se montează echidistant între doi suporţi.Lungimea jgheabului o ajustăm prin tăiere la dimensiunea dorită cu o pânză de fierăstrău pentru fier cu dinţi mici.

Lungimea bucăţilor separate ale jgheabului se ajustează astfel încât acesta să ajungă până la „poziţia limită" evidenţiată pe fiecare conector şi ieşire în parte

Jgheabul se fixează pe rând pe fiecare suport în parte prin apăsare uşoară.În cazul în care este necesară utilizarea unghiurilor, acestea se fixează pe un jgheab şi doar după aceea pe

celălalt jgheab. Înainte de asamblare curăţaţi tăieturile de eventualele urme de praf sau asperităţi pentru a asigura o bună etanşare. Elementele de capăt se lipesc cu un adeziv pentru PVC rigid. Ieşirile laterale stânga sau dreapta se montează la capătul jgheabului şi se fixează în poziţie.RecomandăriRigidizarea jgheaburilor se face cu ajutorul stabilizatorilor. Aceştia se aplică pe fiecare suport în parte. După montarea acestora se poate aplica parafrunzarul din PVC.

RECEPŢIA LUCRĂRILORReceptia se va face dupa completa terminare a lucrarilor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, pazii). Se

va verifica:-          respectarea cotelor si pantelor prevazute în proiect;-          asigurarea functiei de îndepartare completa a apelor pluviale si asigurarea conditiei de etanseitate generala;-          privind învelitoarea din interior nu trebuie sa se vada lumina exterioara atât în câmp cât si în dreptul

racordurilor de la cosuri,-          se verifica cu sfoara toate aliniamentele drepte care nu trebuie sa prezinte abateri mai mari de 0,5 cm.

MĂSURI  TSM ŞI PSIExecutia lucrarilor va fi întrerupta pe timp de ploaie, ceata, deasa, vânt cu intensitate mai mare de gradul 6.

Se vor respecta indicatiile din :“Norme de protectia muncii în activitatea de constructii montaj” – vol I.

-          cap III – Instructajul de protectia muncii;-          capIV – Echipamente de protectie;-          cap X – Lucrari de încarcari, descarcari materiale;-          capXII – Lucrari de depozitarea materialelor;-          cap XIV – Scule si dispozitive;-          cap.XXXV – Lucrari din lemn;-          cap. XXXVII – Lucrari de învelitori.Se vor respecta normele în vigoare de protectie contra incendiilor (P118-83).

Lista normativelor ce contin prevederi referitoare la asigurarea calitatii1. Legea nr.10 - ianuarie 1995 - Legea privind calitatea în constructii.2. STAS 9824/0 - 74 - Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.3. C83-75 (B.C.1/1976) - Îndrumator privind executarea trasarii de detaliu în constructii.4. STAS 9824/0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale (M.SR 4a96).5. STAS 9824/1-87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.6. C169 - 88 (B.C. 5 - 1988) - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

7. P10 - 86 (B.C.1 - 1987) - Normativ privind proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe la constructii.8. P7 - 92 (B.C.2 - 1993) - Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamânturi sensibile la umezire.9. C140 - 86 (B.C.12 - 1986 0 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.10. C28 - 83 (B.C.7- 1983) - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel-beton.11. C56 - 85 (B.C.1-2 - 1986) - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.12. C16 - 84 (B.C. 6 - 1985) - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente.13. P130 - 88 (B.C.4 - 1988) - Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor , inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora.14. HGR nr.273 - 1994 (monitorul Oficial 28.07.1994) - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii. Inclusiv anexa 6 la regulament - privind cuprinsul cartii tehnice a constructiei.

11. COMPARTIMENTĂRI , FINISAJE11.1. ZI DA R I I D I N CA R AM I DA 11. 1.1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din zidarie si specificatiile pentru mortarele de zidarie.

11.1.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTAa) STAS 10109/1-82- Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelorb) C 17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala.c) NE 012/2-2010 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.d) STAS 438/1,2 - 80 - Otel beton laminat la cald. Marci si conditii generale de calitate.e) P 118 - 83 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind

protectia la actiunea focului.f) STAS 6793 - 82 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.g) STAS 457 - 80 - Caramizi presate pline.h) STAS 5185/2 - 80 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.i) STAS 1030 - 85 - Mort. obisnuite de ciment, var. Clasif. si conditii tehnice. j) STAS 2634 - 80 - Verificarea calitatii materialelor în stare proaspata si întarita.k) STAS 9201 - 80 - Var hidratat în pulbere pentru constructii.l) STAS 146 - 78 - Var pentru constructii.m) STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.n) STAS 790 - 84 - Apa pentru constructii.o) STAS 388-68. - Ciment Portlandp) STAS 1500-78 - Ciment Pa – 35

11.1.3. MOSTRE SI TESTARIInainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor se vor pune la

dispozitia beneficiarului, spre aprobare, urmatoarele mostre:a) Caramizi presate pline;b) Caramizi ceramice cu goluri verticale.

11.1.4. MATERIALE UTILIZATEa) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63.Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I,

marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457-80.b) Caramizi ceramice cu goluri verticale cu dimensiunile 290x140x88.Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde

prevederilor STAS 5185/2-80.c) Armaturi din OB 37 si PC 52= 8-12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 80.d) Armaturi din STNB= 5,6 mm. corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 80.e) Mortare si betoane conform marcilor din proiect.

11.1.5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORTCaramizile se vor aproviziona în containere, evitîndu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi sparte sau

fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, în cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat în saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si înghet. Armaturile se vor livra evitîndu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala. Materialele sensibile la umezeala si înghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate.Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata încît punerea în opera a mortarelor sa se faca în maximum 10 ore de la preparare.11.1.6. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR

Aceste verificari trebuiesc efectuate înaintea începerii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate în depozit sau soproane si de fiecare data cînd se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru:

a) Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1-82; STAS 457-80; STAS 5185/2-80.

b) Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conformSTAS 1030-85; si instructiunile tehnice C 17-82.

c) Compozitia, consistenta si calitatea betonului din stîlpisori, centuri, buiandrugi etc. conform

STAS 10109/1-82 si NE 012/2-2010.d) Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2-80.

11.1.7. EXECUTIA PERETILOR DE ZIDARIE11.1.8. ZIDARIA DE UMPLUTURA

La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline si 290x140x88 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M 50Z. Grosimea minima a peretilor va fi de minim o caramida, pentru peretii portanti exteriori folosindu-se caramizi ceramice cu goluri verticale pentru asigurarea conditiilor de izolatie termica. Pentru obtinerea unei aderente cît mai bune între caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa înainte de punerea lor în lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasîndu-se neumplute numai pe o adîncime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din

2 rînduri succesive pe înaltime, atît la cîmp cît si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida in lungul zidului si pe 1/2 caramida per grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rînd - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile în grosimea rosturilor sînt cele aratate în STAS 10110/1 -75. Orizontalitatea rîndurilor de caramizi se obtine utilizînd rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu înaltimea rîndurilor de zidarie,

fixate la colturile zidariei.Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine întinsa între extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face în trepte, fiind interzisa întreruperea în strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rînd de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se întrerupe la cel de-al doilea în dreptul intersectiei. Rîndul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se întrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sînt cele aratate în Normativul P2-85 figurile 58-63. Teserile se vor face avînd grija sa se obtina legatura de cel putin 1/2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm la 60 cm l=50 cm, fie cu agrafe 8 mm l=50 cm fixate cu bolturi împuscate în beton la cca 60 cm, (Normativ P2-85 figura 65). Portiunile de zidarie situate în stînga si dreapta golurilor de usi si ferestre avînd lungimea de peste 1 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, cu bare 8 mm. Ancorarea de structura a zidariei parapetului la travei cu ferestre pana in elementul de beton armat (stalpi) se face cu 2 bare 8 mm l = 50 cm. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortar M 100 Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stilpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37 2 x 6 mm de 100 cm lungime. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 (trei) gheremele de o parte si alta a golului si cel putin 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 - 3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese-verbale de lucrari ascunse.

11.1.9. PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIESe vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca in cazul peretilor de umplutura. Peretii

despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P2-85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stilpi sau diagrame) ca si peretii de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P2-85, pct. 13.1.8). Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii rindurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale de lucrari ascunse.

11.1.10. Elemente nestructurale din zidarie.Cosurile de fum se vor executa din caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea

A, marca 100, sau din prefabricate speciale. In cazul folosirii caramizilor cu goluri verticale, canalele de fum se vor captusi cu olane sau prefabricate de beton. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Zidaria cosurilor obisnuite se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Grosimea peretilor canalelor de fum va fi de minim 1/2 caramida. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese folosind mortar M 100 Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a cosului sa fie neteda. Deasupra invelitorii cosurile vor fi executate din zidarie cu rosturi pline, sau tencuite cu o tencuiala rezistenta. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii rindurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.

Operaţiuni pregătitoarelnspectare:Se vor examina zonele si condiţiile in care urmează a fi puse in opera zidăriile. Nu se vor incepe

lucrările inaintea intrunirii condiţiilor nesatisfacatoare.

GeneralităţiCărămizile se vor pune in opera conform panoului-martor aprobat.Grosimea:Pereţii, planseele si celalalte elemente de zidărie se vor construi la grosimea indicata. Pereţii dintr-

un singur rand de cărămizi vor avea grosimea pereţilor folosind elemente de grosimea nominala indicata (63,115,240,etc).

In timpul execuţiei lucrărilor de zidărie se vor lasa goluri pentru instalarea diferitelor echipamente. Aceste goluri se vor umple dupa montarea echipamentelor corespunzătoare zidăriei din jur.

Tehnologia de execuţieCărămizile se umezesc inainte de pozare. Fiecare rand se va fixa intr-un strat continuu de mortar; rosturile

verticale ale rândului superior corespunzător in rândul de dedesubt sau mijlocul caramizii(rosturi intercalate).Cărămizile se vor poza la firul de plumb, respectandu-se liniile, distantele si nivelul fiecărei asize. Rosturile

pe fiecare rand de cărămizi vor corespunde cu mijlocul cărămizilor din rândul de dedesubt si vor respecta firul cu plumb.

Armatura:Daca nu se specifica altfel, se vor folosi bare din otel beton 06 cate una in fiecare rost la interax de 5-7 asize pe verticala, asa cum arata specificaţia. Armaturile se inglobeaza complet in mortar. Acoperirea cu mortar la exteriorul rostului, a armaturii, va fi de min.2cm. Armaturile se vor petrece cel puţin 150mm.

Ancoraje: Daca nu se specifica altfel, se vor folosi si ancoraje locale inglobate in rosturile orizontale ale zidăriei si fixate prin impuscare de elementele de beton structurale.

In dreptul golurilor pentru ferestre sau altor goluri mai mari de 300 mm se vor prevedea ancoraje suplimentare ale căptuşelii la max.lm distanta intre ele.

Daca nu se specifica altfel, in primele rosturi orizontale de deasupra si dedesubtul golurilor pentru ferestre(mai mari de 300 mm) se vor amplasa armaturi longitudinale ce vor depasi golul cu cate 200 mm deo parte si de alta.

La intersecţii armatura din rosturile orizontale se va amplasa in rosturi alternante pe verticala astfel incat sa nu se suprapună in acelaşi rost.

Curăţirea si protecţia lucrărilorCurăţirea:Lucrările se vor executa menţinând pe cat posibil o stare de curăţenie corespunzătoare, îndepărtând

excesul de materiale si mortar. Se vor indeparta resturile de mortar de pe lucrările adiacente inainte de a se intari.Zidăria trebuie sa ramana curata, fara urme de mortar, cu mortarul din rosturi intarit.Protecţia lucrarilor: Suprafetele de zidărie vor fi protejate pe toata durata executării lucrărilor de construcţii,

atunci cand nu se lucrează direct pe ele. Pe timp de ploaie sau in cazul întreruperii lucrărilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioara cu o folie rezistenta, hidrofuga, care nu păstrează apa si este bine fixata.

Verificări si remedieri in vederea recepţiei lucrărilorRosturile:Se vor mari toate golurile, cu excepţia barbacanelor si se vor umple cu mortar complet. Se vor

umple cu mortar toate rosturile la colturi, goluri si lucrările adiacente pentru a asigura o suprafaţa neteda(acolo unde se cere), uniforma, adecvata pentru stemuire si etansare.

Defectele considerate remediabile sunt cele care se pot înlătura prin operaţiuni de îndepărtare locala, cum ar fi:

- repararea muchiilor ştirbite;- matarea rosturilor cu mortare;- adâncirea rosturilor pentru aplicarea tencuielii;

Remedieri:Se vor repara sau se vor indeparta si inlocui carmizile ciobite, sparte, pătate, deterioarate in alt mod, care nu sunt bine fixate sau care nu se potrivesc(ca dimensiuni) cu elementele adiacente sau cu altele care urmează a fi pozate.

Se considera defecte ce trebuiesc remediate prin refacerea parţiala sau totala a lucrărilor, funcţie de cum va decide dirigintele, următoarele:

- nerespectarea prezentelor specificaţii;- folosirea cărămizilor necorespunzatoare;- amplasarea greşita datorita unor trasaje defectuoase ale pereţilor;- prevederea golurilor in zidărie in late locuri sau cu abateri mai mari de 2cm pe orizontala fata de cum este

specificat in planuri.

Reguli si metode de verificareLa realizarea lucrărilor de zidărie se va respecta documentaţia tehnica de execuţie, precum si prezentele

specificaţii.Se vor efectua verificări ale lucrărilor atat in timpul execuţiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele

menţionate mai sus.Verificarea dimensiunilor si cantităţii materialelor se va face conform specificaţiilor si standardelor pentru

fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentaţia prevede o anumita cantitate si care prezintă îndoiala in aceasta privinţa trebuie supuse încercărilor de laborator.

Verificarea grosimii zidurilor se face la zidăriile netencuite intre doua dreptare de 1m aşezate pe fetele zidurilor.

Verificarea ţeserii corecte a zidăriei, armării, legăturii la colturi, ancorării, se face in cursul execuţiei prin examinare vizuala. Verificarea planeitatii suprafeţelor superioare a asizelor de cărămizi se face cu polobocul pe dreptarul de 2m lungime.

Verificarea dimensiunilor incaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nisa, etc. se face prin măsurători directe efectuate cu metrul si ruleta.

11.1.11. SPECIFICATII PENTRU MORTAREMortarele folosite la lucrarile de zidarie vor fi mortare cu marca M 50 Z si M 100 Z. Pentru aceste

mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurindu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cit mai bune durabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634-50. “Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita”.

11.1.12. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROSLa executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile

“Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84”.

11.1.13. ABATERI ADMISEa) Devieri de la cotele continute in planuri - 5 cm.b) Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime -5 mm.

11.1.14. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILORVerificarea calitatii lucrarilor se va face atit la terminarea unor etape (nivele), cit si la receptia

lucrarii, prin verificarea:a) Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate etc.) la

elementele realizate.b) Aspectul general si starea fiecarui element in parte.c) Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse.d) Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.).Cind datele din proiect si perscriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (dirigintele

lucrarii) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.

11.1.15. MASURATORI SI DECONTAREZidariile din caramida plina sau eficienta se vor masura si deconta astfel: Se masoara la metru cub (m3)

real executat; la grosimi, luindu-se in calcul dimensiunile modulate din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de constructii inglobate in zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp. Se cuprinde in pretul de decontare a zidariei, montarea si demontarea schelei usoare pe capre etc. pentru lucrari pina la inaltimea de 5 m.

11.2. MORTARE PENTRU ZIDARII11.2.1. Obiectul specificaţiei

Acest capitol cuprinde specificaţiile pentru compoziţia si prepararea mortarelor pentru zidăria din cărămizi.

11.2.2. Standarde de referinţaAcolo unde exista contradicţii intre recomandările prezentelor specificaţii si cele din prescripţiile enumerate

in continuare, vor avea prioritate cele din standarde si prescripţiile tehnice.Standarde necesare care trebuiesc aplicate:

- STAS 388-68:Ciment Portland.STAS 790-73:Apa pentru mortare si betoane.

- STAS 3910-1-76:Var pentru construcţii.- STAS 9210-78:Var hidrant in pulbere pentru construcţii.- C 17-82:Mortare pentru zidarii si tencuieli.- SREN 13139 :Agregate natural dense pentru mortare. - STAS 2634-70:Metode de tasare pentru mortare.- STAS 1030-70:Mortare obişnuite pentru zidărie.

11.2.3. Note si testăriTestarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte conform STAS 2634-70, prin prelevarea de probe si

incercari, de către un laborator specializat, pe cheltuiala Contractorului, dupa cum urmează:- rezistenta la compresiune la 28 zile:cate un test la fiecare 100mc;- consistenta si densitatea mortarului proaspat:cate un test la fiecare schimb; - Condiţii de acceptare la recepţia mortarului:- rezistenta la compresiune la 28 zile:25 kg/mp- consistenta mortar proaspat:min. 1950 kg/mc.

Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune spre aprobare dirigintelui de şantier.Se va pune la dispoziţie de asemenea certificatul producătorului, ca cimentul livrat la şantier este conform cu

specificaţiile conţinute in STAS 383-68.Se vor face testări, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5kg din fiecare tip de ciment

propus spre a fi folosit la lucrări.

Mostre de culoare pentru mortarDaca in specificaţii se solicita adăugarea unor pigmenţi coloranţi in amestecurile de mortar, se vor furniza

eşantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de către proiectant, conform specificaţiilor acestuia. Se va furniza numărul de eşantioane pentru acest scop.

11.2.4. Materiale si produseCiment Portland:Cimentul va fi conform STAS 388-68, fara bule de aer, de culoare naturala sau alba, fara constituanţi care sa păteze. Var hidrantconform STAS 9201-78.

Var pasta obţinut din var hidrant:Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12cm va fi de cea. 1300 kg/mc.

Agregate:vor fi conform SREN 13139- nisip natural de cariera sau de rau. Nisipul de cariera poate fi inlocuit parţial cu nisip de concasare. Conţinutul de nisip va fi de cel puţin 50%.

Apa:conform STAS 790-73 va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantităţi dăunătoare, lipsita de săruri solubile, acizi, impurităţi de natura organica si alte corpuri străine.

11.2.5. Livrare, depozitare, manipulare Agregate pentru mortareAgregatele vor fi transportate si depozitate in funcţie de sursa si de sortul lor. Agregatele vor fi manipulate

astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea fineţii sau contaminarea cu pamant sau alte materiale străine. Daca agregatele se separa sau daca diferite sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita inainte de întrebuinţare. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite cu grade de fineţe deosebite. Agregatele se vor amesteca pentru a obţine grade noi de fineţe. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la şantier daca conţinutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de beton. In acest caz, agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.

Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafeţe dure, curate. La pregătirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni pătrunderea materialelor străine. Agregatele de tipuri si mărimi diferite se vor depozita separat. înainte de utilizarea agregatelor vor fi lăsate sa se usuce.

Cimentul pentru mortareCimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etanşi, purtând eticheta pe care s-a inscris

greutatea, numele producătorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in clădiri inchise, ferit de umezeala. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specificata.

Daca dirigintele aproba livrarea cimentului in vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mărcile si tipurile de ciment in siloz. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelaşi sort din surse diferite fara aprobare.

Cimentul, varul si celalalte materiale se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte containere adecvate, aprobate, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au inscris numele producătorului si sortul.

Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite pătrunderea unor materiale străine sau deteriorate prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate la timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.

Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalaje sau containerele lor originale, având eticheta cu numele producătorului astfel incat sa se evite deteriorarea, permiţând in acelaşi timp identificarea lor.

Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanşe, pe suporţi mai inalti cu 30cm decât elementel din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoprit cu prelate impermeabile.

Se va indeparta de pe şantier materialul nefolosit care s-a intarit, a făcut priza.

11.2.6. Amestecuri de mortare Generalităţi

Se vor măsura materialele pentru lucrări astfel incat proporţiile specificate de materiale in amestecul de mortar sa poată fi controlat si menţinut cu stricteţe in timpul desfăşurării lucrărilor.

Daca nu se specifica altfel proporţiile se vor stabili dupa volum. In cadrul acestor specificaţii, dozajele orientative din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar, sunt considerate astfel la mc. de mortar:

- Ciment Portland. 165kg- Pasta var(consistenta 12cm):130kg- Nisip natural 0-7mm cu umiditatea 2%: 1660kg

Prepararea mortarelorMortarul se amesteca bine in cantităţi ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea

maxime de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfăcătoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adăugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporată, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseşte in timpul stabilit va fi indepartat.

Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se vor amesteca pentru cel puţin 5 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adăugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producătorul mixerului. Tamburul se goleşte complet inainte de adăugarea lotului următor. Mortarul folosit de rostuire va fi uscat astfel incat sa aiba proprietăţi care sa permită folosirea lui la umplerea rosturilor.

Transportul mortarelorSe va face cu utilaje adecvate.Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se faca:

- in maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;in maxim o ora de la preparare pentru mortarele de ciment fara intarzietor de priza;

- in maxim 16 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza

12. TENCUIELI

             Domeniul de aplicare            Prezentul capitol se refera la executarea tencuielilor interioare si exterioare.

Tencuielile interioare se vor realiza simplu driscuite cu mortar ciment-var.

            Prevederi comune            Tencuielile fiind lucrari destinate de regula sa ramâna vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, dupa terminarea întregului obiect.            Înainte de executia tencuielilor este necesar a se verifica daca au fost receptionate toate lucrarile ce urmeaza a fi protejate sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor  (învelitori, conducte de

instalatii, tâmplarie pe toc). Se va verifica daca odata cu executia reparatiilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei tâmplarii sau instalatiilor (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.).

Materialele pot fi introduse în lucrare daca s-a verificat în prealabil de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective.            Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului si aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri împotriva uscarii rapide (vânt, însorire), spalari de ploaie sau îngheturi.            Rezultatele încercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului tehnic al lucrarii în termen de 48 de ore de la încercare.            În toate cazurile în care rezultatul încercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata.            Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona în prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotarî definitiv asupra acceptarii tencuielii tespective.

Verificarea pe faze de lucrari se face în cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare zona reaparata în parte:            - a. - rezistenta mortarului;            - b. - numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;            - c. - aderenta la suport între doua straturi;            - d. - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;            - e. - dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative(solbancuri, nuturi,etc.).            Aceste verificari se efectueaza înaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrari ascunse.            Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face odata cu verificarea acestui suport.            Este absolut interzis a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice.

                                    ABATERI ADMISE LA LUCRARILE DE TENCUIELI   tab. 3DENUMIREA DEFECTULUI

TENCUIALA BRUTA

TENCUIALA DRISCUITA

TENCUIALA GLETUITA

TENCUIALA FATADE

1 2 3 4 5Umflaturi, ciupituri, împusca- Maximum Nu se admit Nu se admit Nu se admitturi, fisuri, lipsuri la glafurile una pâna laferestrelor, la pervazuri, plinte,

4 cm2- 1 m2

obiecte sanitareZgrunturi mari (pâna la max. Maxim doua Nu se admit Nu se admit Nu se admit3 mm), basici sI zgârieturi la 1 m2

adânci, formate la driscuire lastratul de acoperireNeregularitati ale suprafetelor Nu se verifica Maxim doua Maxim doua Maximumverificate cu dreptarul de 2 m neregularitati neregularitati 3 mmaneregu-lungime în orice direc- în orice direc- laritati în ori-

tie având tie având ce directieadâncimea adâncimea având adânci-sau înaltimea sau înaltimea mea sau înal-pâna la 2 mm pâna la 1 mm timea pâna la

3 mmAbateri de la verticala Minimum La tencuieli Pâna la Maximum

admis pentru interioare 1 mma1m si 2 mma1 m siele max.1mma1m maximum maximum

(sI max. toata înaltimea 20 mm pe30 mmatoata încaperii toata înaltimeaînaltimea camerei) cladiriiLa tencuieli

exterioaremaximum2 mma1 m(si maximum20 mm la toa-ta înaltimeacladirilor)

Abateri fata de orizontala a Nu se verifica Maximum Pâna la Nu se verificatencuielilor tavanelor 1 mma1 m si 1mmam sI

max. 3 mm maximumde la o latura 2 mm într-ola alta încapere

Abateri fata de orizontala sau Maximum Pâna la Pâna la Pâna laverticala a unor elemente ca: cele admise 1mma1m si 1mma1m si 2mma1m siintrânduri, glafuri, pilastri, pentru maximum maximum maximummuchii, brâie, cornise, solban- elemente 8mmaelem. 2mm pe toata 5mm pe înal-curi, ancadramente înaltimea sau timea unui etaj

lungimeaAbateri fata de raza la suprafetele curbate

Nu se verifica Pâna la 5mm Pâna la 5mm Pâna la 6 mm

     Normative privind executarea lucrarilor de tencuieli:- C.12/1983 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.- C.17/1983 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.- C.16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.- STAS 233/1986 - Placi de faianta.- STAS 1667/1976 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane.- STAS 146/1980 - Var pentru constructii.- C.18/1983 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede.- C.17/1983 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.- C.16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.- SREN 13139 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane.- STAS 146/1980 - Var pentru constructii.

13. VOPSITORIIPrevederile din prezentul capitol se refera atât la lucrarile de vopsitorii exterioare aferente, paziilor de lemn,

stresinii cât si la cele interioare.            Vopsitoriile fiind lucrari ce ramân vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar dupa terminarea întregului obiect si în consecinta nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrari ascunse.            Verificarea calitatii suportului pe care se aplica vopsitoriile, se face în cadrul verificarii executarii acestui suport . Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de vopsitorii înainte ca suportul sa fi fost verificat de catre seful punctului de lucru, privind îndeplinirea conditiilor de calitate.            Verificarea calitatii vopsitoriilor, se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile în vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se repete în continuare.            Înainte de începerea lucrarilor de vopsitorii, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti).

Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare.            Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.            Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta în prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive în ordinea si la intervalele de timp prescrise.

            Se va urmari aplicarea masurilor de protectie împotriva uscarii bruste (vânt, însorire), spalari prin ploaie sau înghet.            Verificarile ce se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin câte una la fiecare 20 mp.            La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minim 1a5 din frecventa precedenta.            Înainte de începerea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi daca la vopsitoriile în ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanirea vopselei cu degetul în mai multe puncte.            Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere urmatoarele:            a. suprafata vopsita cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, aspect (lucios sau mat) dupa cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite.            Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pâna la “perfect curat”, aduca sa nu prezinte straturi stravezii, pete desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau gletuire necorespunzatoare, urme de pensula sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare.            b. La vopsitoriile pe tâmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite în prealabil).            c. Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafete vopsite.            d. Înainte de vopsirea suprafetelor, vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.            e. Se va verifica înainte de vopsire, daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire.             Normative privind executarea lucrarilor de vopsitorii:            -C.3  - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.            -Ordin M.C.Ind.1233.D/80 - Norme de protectia muncii în activitatea de constructii-montaj.          

14.   ZUGRĂVELI        Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugravelile interioare si exterioare.

            Generalitati            Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile, se face în cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, gleturi, elemente de tâmplarie, instalatii).

Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de zugraveli sau placaje, înainte ca suportul sa fi fost verificat de catre seful punctului de lucru, privind îndeplinirea conditiilor de calitate.            Verificarea calitatii zugravelilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile în vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se repete în continuare.            Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (învelitori, streasina) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tâmplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de încalzire).            Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare.            Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.            Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologica de executie, prevazuta în prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive în ordinea si la intervalele de timp prescrise.            Se va urmari aplicarea masurilor dr protectie împotriva uscarii bruste (vânt, însorire), spalari prin ploaie sau înghet.            Verificarile ce se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin câte una la fiecare 200 mp.            La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.

            Verificari pe faze de lucrari            Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:            a. corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele dispozitii ulterioare;            b. aspectul suprafetelor zugravite în culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);

            Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m.            Nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.            Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala nu trebuie sa se ia pe palma prin frecare.            Normative privind executarea lucrarilor de zugraveala, vopsitorii:            C.18/1983                     - Normativ pentru executarea lucrarilor umede.            C.16/1984                    - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii  si a instalatiilor aferente.            C.3/1976                       - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.            Ordin M.C.Ind.1233.D/80 - Norme de protectia muncii în activitatea de constructii-montaj.            STAS 146/1980             - Var pentru constructii.

MATERIALE SI PRODUSE

Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normativelor.Depozitarea materialelor pentru zugraveli si vopsitorii se va face in depozite inchise si ferite de umezeala.In timpul depozitarii se va urmarii ca ambalajul sa fie ermetic inchis pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.MATERIALEPentru zugraveli:Var pentru constructii, STAS 146-70Ulei de in sicativat, ulei tehnic de in, ulei tehnic de rapita, apa, oxizi, pigmenti pentru vopsele, hartie de slefuit, ipsos de constructii, etc.Vopsele lavabile (semilavabile), lacuri incolore, diluant, white-spirt, grunduri colorate mate, chit, etc.

EXECUTIA LUCRARILOROperatiuni pregatitoare:Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea zugravelilor si vopsitoriilor:

- toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet si placaje- instalatii interioare sanitare, electrice si de incalzire- pardoseli reci (exclusiv lustruirea)- in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executa

inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii- tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv. -

CONDITII DE EXECUTIELucrarile de finisare a peretilor se vor incepe numai la o temperatura a aerului, in mediul ambiant de cel putin +5 ºC.Umiditatea suprafetelor tencuite trebuie sa fie sub 3%. Aceasta se obtine in conditii obisnuite, dupa circa 30 zile de la executarea tencuielilorInainte de inceperea lucrarilor executantul va prezenta consultantului spre aprobare trei-patru mostre de culoare.Se vor respecta riguros prescriptiile din “Normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii” indicativ C3-76

CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILORReceptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face numai dupa uscarea lor completa.

ZUGRAVELI

Se va verifica:- corespondenta cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare

- trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par si urme de pensula sau bidinele

- aderenta la startul suport

15. PLACAJE            Capitolul de fata se refera la lucrarile de placaj de faianta si gresie executate la interiorul cladirilor (aplicate pe suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip), precum si la lucrarile de placaj din caramida exterioare .            Placajele exterioare se executa din placi de argila arsa aplicate pe stratul de grund cu mortar de ciment marca M-100T.            Placajele fiind destinate sa ramâna vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar dupa terminarea întregului obiect si în consecinta nu este necesar sa se încheie procese verbale de lucrari sI numai pe faze de lucrari.            Lucrarile de placare vor începe dupa verificarea :  - stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate;- existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul    (plansee, învelitori, sticle, cornise, balcoane);- existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora placajul   (tâmplaria, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de instalatii).            Lucrarile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective înaintea începerii montarii placajelor.            Toate materialele, semifabricatele si prefabeicatele care intra în componenta lucrarilor de placaje nu vor fi introduse în opera decât daca în prealabi- s-a verificat ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate care sa   confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective; - au fost depozitate sI manipulate în conditii care sa evite orice degradare a lor  - s-au efectuat la locul de punere în opera (dupa prescriptiile tehnice specifice pe care proiectul le cere) încercari de calitate; - mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate în incinta santierului, pot fi introduse în lucrare daca sunt însotite de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie;            Lucrarile de placare se verifica având în vedere:                        - aspect si stare generala;                        - elemente geometrice (grosime, planeitate,verticalitate);                        - aderenta placajului la stratul suport;                        - rosturi, etanseitate, tesatura placilor, corespondenta cu proiectul;                        - executarea muchiilor iesinde sau intrânde.            Verificarea pe faze de lucrari se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încapere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada în parte si se refera la urmatoarele obiective:       a) rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective).        b) determinarea de straturi din structura placajelor si grosimile respective  (determinata prin sondaje executate cel putin unul la fiecare 100 mp).       c) aderenta la suport a mortarului de poza si între spatele placilor si mortar (sau pasta adeziva).       d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata).       e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor care se placheaza (stâlpi, grinzi, brâie, câmpuri).            Abaterile adimensionale pentru placaje sunt date în anexa A.2.            La receptia preliminara comisia de receptie va efectua aceleasi verificari.                    Prin examinarea vizuala se verifica:     a) Racordarea placajului cu tencuiala            Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu muchii rotunjite, iar spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat.            Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul sa se faca prin scafe de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii.     b) Racordarea placajului din placi de faianta cu cada de dus.            Etansarea rostului respectiv trebuie sa fie executata cât mai îngrijit, neadmitându-se grosime neuniforma sau lipsa chitului.

            Pentru a verifica etanseitatea racordului dintre placaj si cada de dus, se va controla partea opusa a peretelui, obsevând daca umezeala a trecut prin perete.      c) Strapungerile efectuate în suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor, întrerupatoarelor, scarile de inox la bazinul de recuperare : gaurile facute în placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice, nichelate sau prevazute cu garnituri - dupa cum este prevazut în proiect. La gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel încât conturul gaurii se vede sI în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator.            Deasemeni, gaurile preacticate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator,oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub aceste obiecte.            Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,2 - 2,0 m lungime. Sub acest dreptar asezat pe orice directie nu se admite decât o singura denivelare de max. 2mm.            Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul sI cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. În suprafetele orizontale (glafuri, marginea bazinului, trebuie sa se asigure o panta catre interior de cca. 2%)            Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se face la început prin examinarea vizuala, iar daca se observa pendulari în plan vertical sau orizontal, acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. Nu se admite sub dreptar decât o singura unda având o sageata mai mica de 2 mm.            În limita de separare a placajului de tâmplaria de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub ele, cel putin 1 mm.            Pervazurile trebuie sa fie faltuite pe înaltimea placajului.

            Abateri admisibile la calitatea placajelor            Placaje interioare în placi de faianta : Devierea de la planeitatea si verticalitatea suprafetelor placajului (distanta  între dreptar si suprafataplacajului)................................................2 mmDevierea  rosturilor  dintre  faiante , stirbituri  sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor , maxim una la o placă pe o suprafata de 1 mp...........................................................1mma1 placaPortiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi.............nu se admitLocuri neumplute cu glazura pe supraf. placajului................max. 2mmpFisuri pe suprafata placajului...............................................nu se admit            Placaje exterioare de caramida decorativa Devierea  de la planeitate        ....................2 mm Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente ...1mm/1 placa Devierea  de la verticalitate a placajului.............nu se admit Portiuni neumplute mortar in rosturi     .............nu se admit Locuri neumplute cu glazura pe supraf. placajului................max. 2/mp Fisuri pe suprafata placajului...............................................nu se admit

PLACAJE DE FAIANTA1. Generalitati

Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executate pe pereti de zidarie, din b.c.a. sau beton.

2. Standarde: - SR EN 459-1: 2003 - Var pentru constructii. - SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta. - SR EN 197-1:2002 - Ciment Portland gri. - STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii. - SR EN 1008: 2003 - Apă pentru betoane si mortare. - STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30. - STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de caniera, bine spalat, grunjos - STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramică. - STAS 7055-87

- Ciment Portland alb. - STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50. –SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM. - STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere. - SREN 159 : 1996- Placi de majolica.

Normative C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolică si plăci ceramice smaltuite CESAROM.

C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiantă, majolică si plăci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.

3 MostreInainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia investitorului spre

aprobare mostre pentru:- placaj de faiante - doua mostre, cu desenul si culoarea specificate;- borduri pentru placajul de faiante - doua mostre, cu desenul si culoara specificate.

4. Materiale si produse utilizate Produse:

- SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.Materiale:

- SR EN 1008: 2003 - Apă pentru betoane si mortare. - STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30. - STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de caniera, bine spalat, grunjos

- aracet DP 25, STAS 7058-80.

5. Livrare, depozitare, manipulare- Transportul si depozitarea faiantei se face ambalata in cutii, in conditiile STAS 9405-80 si STAS 7813-80.

Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea placilor. Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate. Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj; Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet; Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS, pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora. Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective.

6. Executia lucrarilor6.1. Operatiuni pregatitoare* Aplicarea placajelor de faianta pe elemente de beton si zidarie se va face la cel putin o luna dupa

incarcarea cu greutatea permanenta inclusiv din acoperirea cladirii. Executantul impreuna cu investitorul vor aprecia acest termen si pe care il vor consemna intr-un proces-verbal. Inainte de inceperea executarii placajelor de faianta, trebuie sa fie terminate:

- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile care se monteaza dupa executarea placajului); tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza; montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire inclusiv probele si remedierile respective; executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit; montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire; executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opusa celei placate; imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat la incaperile la care peretii se vor placa, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor, placajele de gresie, se vor executa numai dupa montarea faiantei, iar plintele de gresie, se vor monta inainte de placarea cu faianta, partea superioara a acestora fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului. la incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de hidroizolatie, conform normativului C 112-80.

6.2. Pregatirea suprafetei peretilorInaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, beton celular autoclarizat sau

beton, se vor pregati conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii) si P 104-82 (executarea peretilor din b.c.a.). Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si sub 2 mm/m pe orizontala; neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm. Daca aceste abateri sint depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment, acelasi folosit pentru placare sau prin taierea iesiturilor. Grosimea mortarului pentru placare sa nu depaseasca 2 cm. Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de grasime. Rosturile zidariei trebuie curatate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta.

6.3. Trasarea suprafetelor pentru placarePe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m, asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii, lipit de

suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10-12 cm) si va rezema pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fi in lungul aceluiasi perete; orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivele cu bula de aer. Verticalitatea suprafetelor se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de faiante fixate provizoriu cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1 m distanta intre ele. Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta care se va realiza. Racordarea suprafetei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul placilor cu muchia rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata neplacata.

6.4. Aplicarea placilor de faiantaPlacile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte de aplicare se

scurg 2-3 minute. Montarea placilor se face in rinduri orizontale incepind de la stinga la dreapta si de la plinta in sus. Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele acestuia rezemindu-se pe cant; prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmind sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind. Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb. Rindul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa cele doua placi se monteaza pe primul rind de placi deja existente. Partea de sus a placajului se va termina cu placi cu o margine rotunjita. Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%. Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latime uniforma de 0,5 mm. Dupa efectuarea lucrarilor de pregatirea suprafetelor, se va aplica:

- pe pereti de caramida si beton, un sprit din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2 si apa, consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica, dupa udare cu apa a suprafatei cu mistria sau canciocul in grosime 3-5 mm; montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avind dozajul de 400 kg, ciment la mc nisip (0-3 mm), 0,05 portii var pasta, cu dozaj volumetric de 1:3.5:0,05 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 7 - 8 cm.; pe zidarie din blocuri mici de b.c.a., un sprit de mortar ciment cu dozaj 1:4:0,3 (ciment, nisip 0-3 mm si aracet DP 25 si apa pina la consistenta 11-13 cm, in grosime de 3 mm; montarea placilor pe blocuri de b.c.a., se face ca acelasi mortar ca pentru sprit, avind o consistenta 7 - 8 cm.; pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru grund (mortar marca M 50 T). In cazul montarii placilor de faianta pe grinzi si iesinduri aceasta se va face pe un strat suport de 1,5-2 cm grosime driscuit din gros si striat cu mistria iar montarea placajului de faianta se va executa in aceleasi conditii ca pe suprafetele de beton. Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecarei placi de faianta a mortarului indicat mai sus. Mortarul se aplica in grosime de 2 cm, pe cel putin 2/3 din suprafata placii, care se fixeaza prin apasare cu mina si o usoara ciocanire cu coada mistriei pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un cimp continuu, pentru limitarea contractiei. Placile se fixeaza cu striurile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen). Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rind, pe la partea superioara a placajelor. Pentru completari la colturile incaperii, slituri, etc., placile de faianta se vor taia la dimensiunile

necesare, cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role. Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor sau pentru suporti metalici de sustinere se face cu ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu un cleste special. Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2 m, atit in directie orizontala cit si verticala. Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu cirpa. Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment alb, cu o pensula cu perii moi si un spaclu din material plastic, ce se executa dupa terminarea placarii cu faianta a incaperii respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o cirpa umezita cu apa. Etansarile intre suprafete placate cu faianta si recipienti de orice fel se fac cu o pasta de ciment-aracet DP 25, 5:1 si apa pina la consistenta de lucru. In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor lua masurile speciale prevazute in “Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” - indicativ C 16-79.

6.5. Receptia lucrarilor si verificarea calitatiiSe va controla aspectul suprafetei placajului; privind aspectul general al placajului se vor verifica:

uniformitatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer si cu un dreptar. Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se admit diferente de tonuri intre placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de smalt defect. Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii. Rindurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat dupa caz. Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sint bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou. Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine atasat cu pasta de ciment. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizontal. Orice alta solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice; capace intrerupatoare, prize, etc.; gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile. Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta.

6.6. Masuratori si decontarePlacajul de faianta la pereti si stilpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata, scazindu-se

golurile mai mari de 250 cm2. Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul executarii placajului. Bordurile din placi speciale ce eventual se vor executa la partea superioara a placajelor, se vor plati la metru.

16. PARDOSELI            Generalitati            Lucrarile de pardoseli se vor începe dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se înregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.            Este necesara verificarea si receptionarea lucrarilor de instalatii ce trebuie terminate înainte de începerea lucrarilor de pardoseli (ex. instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.            Toate materialele, semifabricate si prefabricate ce intra în componenta unei pardoseli vor intra în lucrare daca în prealabil:            - s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;

            - au fost depozitate si manipulate în conditii care sa evite orice degradare a lor;            - s-au efectuat la locul de punere în opera - daca este cazul - încercarile de calitate.           Betoanele si mortarele provenite chiar de la statii centralizate chiar situate în incinta santierului, pot fi introduse în lucrare numai daca sunt însotite de documente din care sa rezulte caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.            Pricipalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:            - aspectul si starea generala;            - elemente geometrice (grosime, planeitate, panta);            - fixarea îmbracamintei pe suport;            - rosturile;            - racordarea cu alte elemente de constructii si instalatii;            - corespondenta cu proiectul.            Verificarea pe parcursul lucrarilor            La pardoselile din gresie se va verifica cu atentie :            - pantele spre sifoanele de pardoseala (acolo unde este cazul);            - egalitatea rosturilor si umplerea acestora;            - locurile de pornire cu placa întreaga si locurile de încheiere cu placa taiata.            La verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul lucrarii;            - verificarile de aspect se efectueaza încapere cu încapere;            - verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1a4 din aceea prescrisa pentru verificarile de parcurs.            Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza în procele verbale conform instructiunilor respective.            La receptia preliminara a obiectului se efectueaza:            - examinarea si controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari;            - verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1a 5 din încaperi, dar min. o verificare de 200 mp. Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1a 4 din cea prescrisa pentri încheierea fazelor de lucrari.            Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli, plinte, scafe:

SR EN 14342:2005- Pardoseli şi parchet de lemn            - C.35/182- “Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor”;            - STAS 3430/1982- “Pardoseli”, “Clasificare”.            - C.16/1984- “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente”;            - C.56/1985- “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente”;            - STAS 7055/1987- “Ciment “, “Portland alb”;            - STAS 1131/1971- “Piatra de mozaic”;            - - SR EN 197-1:2002 - Ciment Portland gri.

Pardoseli: de parchet, mozaic turnat, gresie ceramica si rasini epoxidice 1. GeneralitatAcest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor de parchet, mozaic turnat, gresie ceramica si rasini epoxidice

2. Alcatuirea pardoselilor Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din: a). - imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare; b). – strat suport - primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala.

3. Materiale Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevazute in standarde si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective. La sosirea pe santier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnice respective. Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atit in timpul transportului (ce se face in saci), cit si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperite, la temperatura de +50C...+350C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei.

4. Executarea lucrarilor de pardoseli 4.1. Reguli generale - Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii. In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect. Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cit mai perfecta intre straturi.

4.2. Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli - Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adinciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instatii sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cind este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cind se va aseza peste el imbracamintea pardoselii. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.

4.3. Executarea stratului suport - Atuci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare. Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incit sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze, provocind degradarea imbracamintii pardoselii. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafatei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avind acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

4.4. Executarea imbracamintii pardoselii

Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza.

4.5. Conditii tehnice de calitate - Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face in conformitate cu prevederile din “Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente” indicativ C56-75, capitolul 8 “Pardoseli”. Controlul in timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respective se va face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol.

5. Pardoseli din parchet Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor de parchet melaminat cu grosimi de 8-12 mm de trafic intens

5.1. Alcatuirea pardoselii- parchet melaminat 8-12 mm : - strat fonoabsorbant realizat din folie pvc sau polistren extrudat cu grosimi de 2-5mm. - plinte din Pvc in culoarea parchetului.

5.2. Mostre Se vor prezenta beneficiarului, inainte de comandarea si livrarea materialului, mostre de parchet (cca. 5 lamele), de frisuri (de bucati a 60 cm) si de pervaz, ce se vor aproba de beneficiar si din care material aprobat se va executa intreaga suprafata de pardoseala.

5.3. Transportul si depozitarea materialelor pe santier Transportul pieselor de parchet, a frisurilor de perete si pervazurilor se va face numai in vehicule curate si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni. Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa.

5.4. Executarea lucrarilor de pardoseli de parchetMontarea parchetului se va face pe un strat suport de sapa din beton cu grosimea de 5 mm:Verificarea pe parcursul lucrarilorLa pardoselile din gresie se va verifica cu atentie :- pantele spre sifoanele de pardoseala (acolo unde este cazul);- egalitatea rosturilor si umplerea acestora;- locurile de pornire cu placa intreaga si locurile de incheiere cu placa taiata.La verificarea pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursullucrarii;- verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;- verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1a4 din aceeaprescrisa pentru verificarile de parcurs.Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procele verbaleconform instructiunilor respective.La receptia preliminara a obiectului se efectueaza:- examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari;- verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1a 5 din incaperi, dar min. o verificare de200 mp. Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cufrecventa minima de 1a 4 din cea prescrisa pentri incheierea fazelor de lucrari.Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli, plinte, scafe:- C.35a182- “Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor”;- STAS 3430a1982- “Pardoseli”, “Clasificare”.- C.16a1984- “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si ainstalatiilor aferente”;- C.56a1985- “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente”;- STAS 7055a1987- “Ciment “, “Portland alb”;- STAS 1131a1971- “Piatra de mozaic”;SR EN 197-1:2002 - Ciment Portland gri.6. PARDOSELI DIN RASINA EPOXIDICA Strat de acoperire epoxidic, bicomponent, pe baza de apa cu

finisaj mat/luciosStandarde de referinta ;

GP 037-1998- Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile -C35-1982-Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor. STAS 3430-82 –Pardoseli interioare.

6.1. DESCRIEREA PRODUSULUI Stratul de acoperire epoxidic bicomponent, este un produs pe baza de apa, netoxic, care dupa intarire prezinta un finisaj lucios satinat, cu o rezistenta buna la abraziune si cu efect antistatic. Se foloseste uzual in zone cu trafic intens cum sunt cele pentru pardoseli in spitale, showroom-uri, birouri, spatii industriale, centre comerciale, industria de alimente si bauturi etc. Pardoselile pe baza de rasini epoxidice nu doar ca inlocuiesc cu succes celelalte tipuri de pardoseli existente din gama gresie, covor PVC, parchet, dar au un comportament excelent la uzura, fiind foarte usor de intretinut in timp.

6.2. CARACTERISTICI SI AVANTAJE • pe baza de apa, prietenos cu mediul • inodor pe timpul aplicarii • nu este inflamabil • usor de aplicat • aderenta la suprafete umede • rezistent la abraziune • finisaj lucios-satinat • rezistent la acizi diluati, baze si solventi pe baza de petrol • usor de curatat si intretinut

6.3. DATE TEHNICE (orientative) Raport amestec (in greutate) - 1:1 Continut solide (in volum) - 54 % Densitate amestec - 1,25 g/cm3 Vascozitate (cupa 4 mm DIN) - la 23° C – 65 s Timp de lucru (unitate de 10 kg) - la 23° C – 1 hIntervale de reacoperire - la 23° C – min. 16 h si max. 48 h Gata pentru trafic redus - la 23° C – 36 hComplet intarit - la 23° C – 7 d Temperatura admisibila a mediului si substratului - min. 10° C si max. 30° C Umiditatea relativa admisibila - max. 75 %

6.4.METODA DE APLICARE Stratul de acoperire epoxidic este furnizat in pachete functionale, preambalate in proportia exacta. Se recomanda ca inainte de amestecare, componentele A si B sa aiba o temperatura cuprinsa intre 15°C - 25°C. Se toarna intregul continut al partii B in recipientul partii A. NU SE AMESTECA MANUAL. Se amesteca cu un mixer tip spirala, la o turatie mica (circa 300 rpm) pentru cel putin 2 minute. Pentru primul strat (amorsa) se dilueaza materialul 10 % cu apa si se amesteca pentru cel putin 1 minut. Se razuie partile laterale si fundul recipientului, in mod repetat, pentru a asigura amestecarea completa. Se tine spirala mixerului cufundata in amestec pentru a evita introducerea aerului. NU SE LUCREAZA IN AFARA RECIPIENTULUI FOLOSIT

PENTRU AMESTEC. Dupa ce se amesteca bine pana la o consistenta omogena, se toarna partile amestecate A si B intr-un recipient curat si se amesteca pentru inca un minut. De regula, stratul de acoperire epoxidic este aplicat in doua straturi, unde consumul pe strat depinde de tipul de aplicare. (Vezi“Consumul”). Pentru primul strat, se sugereaza diluarea cu 10 % cu apa; produsul se aplica pe suprafata pre-umezita cu o rola cu parul scurt. Pentru al doilea strat, produsul este furnizat gata pentru utilizare; in cazul anumitor conditii de aplicare, este posibil ca produsul sa fie diluat pana la 5 % cu apa, mentinandu-se o proportie de diluare constanta in aceeasi zona. Daca se aplica ca un strat, folosirea unei pensule sau a pulverizarii fara aer este, de asemenea, posibila. Al doilea si, eventual, al treilea strat se aplica dupa ce stratul anterior s-a uscat, dar de preferat in ziua urmatoare. Ca marea majoritate a substantelor de etansare pe baza de apa, este important sa se evite marginile uscate, lucrandu-se intotdeauna umed-pe-umed in zonele de suprapunere, in caz contrar semnele rolei fiind vizibile in finisajul final. Folosindu-se o rola de dimensiune medie, de maxim 40 cm, se incepe aplicarea cu mijlocul uneia din laturile scurte ale pardoselii. Se introduce rola in materialul amestecat si se acopera o suprafata cu stratul de acoperire epoxidic, paralel cu peretele, spre unul din colturi. Se introduce din nou rola in material si se acopera o a doua suprafata, plecand de la punctul de pornire spre celalalt colt. Se deplaseaza spre inapoi si se repeta aceste operatii, suprapunand prima suprafata acoperita cu cativa centimetri. Folosindu-se a doua rola, incepand dintr-un colt, se ruleaza inapoi stratul de acoperire epoxidic, fara oprire, spre celalalt colt. Se decaleaza rola cu 10 – 20 cm si se ruleaza din nou fara oprire, spre peretele opus. Intotdeauna se ruleaza in aceeasi directie, nu se aplica in forma de cruce. Cand aproape tot materialul aplicat a fost rulat inapoi, se mai aplica inca doua suprafete si se ruleaza inapoi cum se descrie mai sus. Folosind aceasta metoda, perioada dintre suprapuneri nu trebuie sa depaseasca 1 – 4 minute, si in acest mod semnele vizibile de rola vor fi reduse. Stratul de acoperire epoxidic se usuca in principal prin evaporarea apei, urmata de o reactie chimica de legatura incrucisata. Prin urmare, cand se aplica stratul de acoperire epoxidic, temperatura mediului si umiditatea au mare importanta. Umiditatea mare (in special in combinatie cu temperaturi reduse) incetineste procesul de uscare si nivelul luciului. Dupa aplicare, suprafata trebuie sa fie protejata impotriva contactului direct cu apa pentru cel putin 24 h (15° C/50 % u.r.).

6.5. TRATAMENTUL PREALABIL AL SUBSTRATULUI Toate substraturile trebuie sa fie structural solide, uscate si fara lapte de ciment sau particule libere. Se curata sapele elicopterizate de ulei, vaselina, urme de cauciuc, pete de vopsea si alte impuritati care afecteaza aderenta. Metodele adecvate de pregatire a suprafetei sunt sablarea cu nisip sau cu alice, jet de apa la presiune inalta, sau slefuirea. Dupa pregatirea suprafetei, rezistenta la intindere a substratului trebuie sa depaseasca 1,5 N/mm2 (se verifica cu un tester de tractiune la o sarcina de 100 N/s). Continutul de umiditate reziduala a sapei de suport nu trebuie sa depaseasca 4 % (se verifica, de exemplu, cu un dispozitiv CM). Temperatura substratului trebuie sa fie cu cel putin 3 K peste punctul de roua atat pe timpul aplicarii, cat si pentru cel putin 24 ore dupa aplicare (la 15°C).

6.6. CONSUM Primul strat (amorsa): 0,15 – 0,25 kg/m2 Al doilea si al treilea strat: 0,20 – 0,25 kg/m2

6.7. INTRETINERE. AGENT DE CURATARE Curatarea si intretinerea regulata vor prelungi viata tuturor pardoselilor din rasini, vor imbunatati aspectul si vor reduce tendinta de retinere a murdariei. Sunt disponibile echipamente specializate si substante de curatare a podelelor, iar producatorii si furnizorii de solutii de curatare sunt in masura sa ofere recomandari despre regimurile de curatare adecvate.

Sculele refolosibile trebuie sa fie curatate cu grija imediat dupa utilizare, cu apa. Dupa ce materialul s-a intarit, este necesara curatarea mecanica, care este usurata prin introducerea sculelor in CONICA Cleaner 40.

6.8 AMBALAJ. DEPOZITARE Stratul de acoperire epoxidic este furnizat uzual in pachete functionale de 10 kg si de 30 kg (variaza functie de marca de firma). Se depoziteaza in containerele originale, in locuri uscate si la o temperatura intre 15 – 25 °C. Nu se expune la lumina directa a soarelui. Se protejeaza impotriva inghetului. Pentru o durata maxima de depozitare in aceste condittii, vezi eticheta "Best Before”.

6.9. AVERTIZARI SI MASURI DE SIGURANTA In starea intarita, stratul de acoperire epoxidic nu este periculos din punct de vedere fiziologic, insa la punerea in opera a materialului trebuie luate urmatoarele masuri de protectie: - se poarta manusi, ochelari si imbracaminte de protectie; - se evita contactul cu pielea si cu ochii, in caz de contact cu ochii, se solicita ingrijire medicala; - se evita inhalarea vaporilor, cand se lucreaza cu produsul, nu se mananca, nu se fumeaza si nu se lucreaza in apropierea unei flacari deschise. Pentru date suplimentare in legatura cu avertizarile de siguranta, reglementarile privind transportul si gestionarea deseurilor, se va consulta Fisa de siguranta a produsului respectiv. Reglementarile asociatiilor profesionale locale si/sau ale altor autoritati care reglementeaza siguranta si igiena muncitorilor care manipuleaza rasini epoxidice trebuie sa fie respectate.

6.10. REGULAMENT UE 2004/42 . Acest produs se conformeaza cu directiva UE 2004/42/EG . si contine mai putin decat limita maxima admisibila de VOC (Etapa 2, 2010). In conformitate cu directiva UE 2004/42, continutul maxim admisibil de VOC pentru Produsul Categoria IIA /j tipul wb este 140 g/l (Limita: Etapa 2, 2010). Continutul de VOC pentru stratul de acoperire epoxidic este < 140 g/l (pentru produsul gata de utilizat).

17 . EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA. 17.1. Transportul si depozitarea materialelor pe santier - Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 kg, pe sortimente si culori diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max. 40 kg/buc). Depozitarea se face in spatii acoperite. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic. Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele solare, numai 3 zile. Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte albalaje, se vor depozita in magazii uscate.

17.2. Executarea lucrarilor de pardoseli Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica, va fi: - la ciment sclivisit: * stratul suport format din beton, simplu sau armat (cind se executa peste umpluturi) de 8-10 cm grosime; * imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivist, 600 kg la m 3 nisip; * plinte sau scafe. - la mozaic turnat si gresie ceramica: * sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; 18 * imbracaminte din mozaic turnat de cca. 15 mm grosime sau gresie ceramica; * plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.

17.3. Executarea pardoselilor din mozaic turnat Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza marca B 100 de 30-50 mm grosime; se vor lasa rosturile la turnare la suprafetele mari, la 2-2,5 m distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5-2 m; in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar; suprafata va fi rugoasa; se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic, de marimea si la culoarea comandata. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite. Cind se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg. la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Cind pentru colorare sint necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pina la 15%

din greutatea cimentului), se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecind intii bine, in stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura raspindirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pina se va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1...1,5%, spre punctele de scurgere. Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm grosime. Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pina va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor. Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare. Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor: rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru. La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui (cind imbracamintea din mozaic 19 turnat se executa la exterior - terase, balcoane), imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hirtie sau rumegus de brad in grosime de 20...40 mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurindu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pina la frecarea imbracamintii. Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte foloase, deoarece pateaza suprafata imbracamintii. Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avind o alta culoare decit cimpul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cind aceasta operatie este prevazuta in proiect. Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 4...6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva. Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva; prin frecare se inlatura pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturindu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie mai fina, pina la netezirea perfecta, udindu-se suprafata pardoselii continuu cu apa. In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incit o portiune sa nu fie frecata mai mult decit cealalta. Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita suprafata se va curata de pasta rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui. Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de potasiu), cu ajutorul unei bucati de pisla. In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintimpina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de maximum 2 m2 , despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala. In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga si 15...25% ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorita contractiilor.

17. 4. Executarea pardoselilor din gresie ceramica - Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planseu de beton armat. Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avind dozajul de 300...350 kg. ciment la 1 m3 , in grosime de 30 - 50 mm. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 2...3 ore. Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala - imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza - cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat cit si conturul peretilor, stilpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate - care si-au consumat deformatiile 20 reologice - sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare, imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei - hirtie, folie de polietilena etc. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarire normala de tipul Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc.). Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-virtoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montindu-se la inceput placile reper. Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in rinduri regulate, cu rosturi de 2...3 mm intre placile din gresie ceramica. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a miinii muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesindu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incit striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei. Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa intre bine in rosturi, hidratind si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si pina la rostuire - pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore. Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului. Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu cirpe inmuiate in apa si apoi se va cerui. Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, in conformitate cu desenele din proiect. La intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspatii de 5...10 mm care se vor umple cu un material elastic. In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6 m, functie de modularea structurii.

1 7. 5. Executarea scafelor si plintelor - La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100...150 mm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti. La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe perete. prin intermediul unui strat din mortar de ciment. Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de 100...150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incit sa depaseasca fata tencuielii de 5...8 mm. La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel incit sa depaseasca fata tencuielii cu 5...8 mm.

17. 6. Conditii tehnice de calitate - In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari: - se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pina la terminarea punerii betonului

in opera); - acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa; se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunghiul de con avind inaltimea de 30 cm. - se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea marcii acestuia; - Se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.

18. TÂMPLARIEUSI SI FERESTRE tip P.V.C.

GENERALITATI

Acest capitol cuprinde spacificatii pentru lucrarile de timplarie interioara şi exterioara tip p.v.c., in culori precizate de proiectant.

STANDARDE DE REFERINTA

STAS 9322 - 73 - Timplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULAREToate materialele vor fi transportate, depozitate şi manipulate astfel incit sa nu fie posibila deteriorarea lor sau

orice schimbare a calitatii lor.

Pachetizarea, incarcarea, transportul, descarcarea si manipularea timplariei tip p.v.c. se vor face cu mijloace

speciale sau manual, luindu-se masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si integritatea.

Timplaria tip p.v.c. va fi depozitata in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vint si de

degradare prin lovire.

EXECUTIA LUCRARILORMontarea timplariei tip p.v.c. in zidarie se va face inainte de a executa lucrarile cu proces tehnologic umed si anume (dar protejat cu folie de plastic pina la terminarea acestor lucrari):

- finisajele interioare (tencuieli, vopsitorii), inclusiv a golurilor timplariei- placajele de faianta sau similare, la grupurile sanitare

Lucrarile la timplaria p.v.c. se vor executa pe baza proiectulu isi normativelor in vigoare, cu respectarea prescriptiilor producatorului, si se vor executa numai de personal specializat in acest domeniu.Timplaria p.v.c. se va proiecta dupa executarea lucrarilor structurale ale constructiei si se va monta inainte de finisajele aplicate pe elementele structurale ale cladirilor.Se vor respecta prescriptiile tehnologice ale furnizorului.Pozitionarea timplariei tip p.v.c. in golul de zidarie se va face folosind pene din lemn si va fi verificata cu ajutorul bulei de nivel. Golurile intre toc si zidarie se va umple cu spuma izolatoare. Tîmplăria p.v.c. va avea feronerie care să permită deschiderea în plan orizontal şi vertical.Etansarea rosturilor se va face cu material izolant sau silicon.Se interzice punerea in opera a timplariei p.v.c. degradate, datorita depozitarii sau transportului necorespunzator.CONTROLUL MONTAJULUI SI RECEPTIA LUCRARILORDupa terminarea lucrarilor de montaj, se va face receptia de functionare a timplariei tip p.v.c., verificindu-se:

- functionarea cu usurinta a accesoriilor de inchidere, deschidere si blocare- fixarea corecta a tocurilor in zidarie, etansarea rosturilor- completa montare a accesoriilor si functionarea lor corecta

19 PE R ET I D I N IP S O S - C AR T ON 19. 1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de executare a peretilor din gips carton, autoportanti, montati pe schelet de structura metalica din profile de aluminiu si termo-fonoizolatie din vata minerala aluminizata (ca bariera de vapori).

19. 2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, TRANSPORTPlacile de gips-carton se depoziteaza intodeauna in pozitie plana si se protejeaza impotriva

umezelii. Se pot utiliza paleti sau sipci din din lemn sau straifuri din gips-carton. Placile se manipuleaza in pozitie verticala. Colturile si muchiile se vor proteja impotriva deteriorarilor.

19.3. CONSTRUCTIA PERETILOR – MONTAJ:19.3.1. Prelucrarea placilor de gips carton:

- se traseaza cu un creion linia de taiere pe fata placii; se taie cu un cutit cartonul in lungul liniei de taiere; se rupe placa pe taietura pe o margine de masa; se taie cartonul pe spatele placii; dupa separare se indreapta muchia placii cu rindeaua; pentru o corecta spacluire a imbinarilor muchiilor se snafreneaza cu rindeaua de falt sau cu un cutit; orificiile pentru traseele electrice sau de instalatii se decupeaza cu fierastraul de traforaj special sau cu freza de doze.

19.3.2. Montaj pereti de compartimentare:- Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portanta a axelor peretilor, a scheletelor

autoportante, a usilor si a altor deschideri cu ajutorul nivelei cu bula cu bula si a unui dreptar bun se traseaza axa peretelui pe tavan ( atentie la usi).

- Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti si tavane. Apoi se fixeaza de suprafata-suport profilele de tabla de aluminiu de 0.6mm. care in prealabil se taie cu foarfeca de tabla.

- Se fixeaza pe contur profilele UW, in care se dau gauri la distanta de 60cm. pentru fixarea cu dibluri, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet CW care se intruduc sus si jos in profilele UW si se aliniaza vertical cu ajutorul nivelei cu bula. Pentru prinderea de perete se dau gauri la

1m. distanta si se introduc dibluri. Inaintea inceperii montarii, pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale de etansare adecvate utilizandu-se intre profilele metalice de contur si constructia existenta banda de etansare autoadeziva.. Planseele de rezistenta, care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate înaintea montarii profilelor. In continuare, se monteaza la verticala profilele portante CW, intermediare la distanta de 62.5cm. care se introduc in profilele de contur. Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15mm. si trebuie sa prezinte la partea superioara o tolernta de cca. 1 cm. In cazul folosirii profilelor cu grosimea tablei de 0.8mm. se utilizeaza suruburi cu varf de burghiu.

- Se executa lucrarile de instalatii electrice in spatiul liber dintre placi.Trecerea cablurilor prin profilele portante CW se face prin orificiile prestantate pe talpa profilului. Pentru

comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale. Orificiile corespunzatoare se decupeaza cu freza pentru

doze sau fierastraul de traforaj, iar dozele odata introduse se fixeaza cu cleme lor metalice de pereti.- Se incepe montarea placilor de ipsos- carton pe una din fetele peretelui cu o placa intreaga de ipsos-

carton. Prima placa de ipsos- carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid autofiletante, la maxim 25cm., in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi fel.

Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62.5cm., iar in cazul realizarii izolatiei acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50cm. In cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand de placi, prin decalarea imbinarilor. In cazul unor exigente marite, la protectie contra incendiilor sau contra zgomotelor, imbinarile primului rand de placi trebuie spacluite. La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioara, placile nu vor fi insurubate. Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar, care se fixeaza cu cleme metalice intre profilele portante CW. Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de izolare termica sau acustica.

- In continuare se placheaza a doua fata a peretelui incepandu-se cu o jumatate de placa. Astfel se decaleaza imbinarile placilor pe cele doua fete.

- La peretii inalti, unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui. Se recomanda evitarea imbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.

- Spacluirea placilor se poate realiza numai dupa consumarea tuturor tensiunilor semnificative, cum ar fi cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Montajul peretilor de ipsos-carton se poate face de la +5 . Umiditatea ridicata a aerului in timpul spacluirii sau uscarea fortata si deshidratarea rapida pot duce la formarea de fisuri.

- Finisarea peretilor se realizeaza prin spacluirea rosturilor fara strraifuri de acoperire a rostului ditre placi sau cu acoperire din benzi de hartie sau din impaslitura de fibra de sticla iar in caest din urma caz este necesar a se slefui suprafetele cu grija pentru a se evita aparitia speritatilor pe placi. In cazul racordarilor la elementele de constructie se vor introduce benzi de separatie. Rosturile de dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu schelet. In cazul unor finisaje speciale se spacluieste intregul perete. Peretii din placi de ipsos-carton pot fi finisati cu straturi de acoperire ca lacuri si vopsele de dispersie, tapete, placaje, textile. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare prin aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.

19. 3.3. Montaj pereti cu goluri sau pentru usi:- Pentru montarea cadrelor ( la usi sau deschideri in pereti), este necesara montarea de profile

suplimentare pe ambele laturi ale acestor. Rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui, dupa marimea si greutatea canatului de usa. Aceste profile de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza strans de profilul de contur UW inferior si superior. Ramele pentru usi sunt rame din otel ce se monteaza impreuna cu structura metalica autoportanta. Pozitia si latimea usii se marcheaza pe podea. Profilele UW se monteaza pe podea pana la marginile usilor. Rama de usa se fixeaza de profilele CW necesare in mod suplimentar ( profile pentru rama usii). Se va urmarii ca marcajele de orizontalitate ale ramei si peretelui sa corespunda. In final se prind in suruburi profilele CW de profilul transversal al ramei. Sus si jos profilele CW sunt prinse de profilele UW prin stantare sau nituire. Pentru consolidare, deasupra ramei, pe latura transversala se monteaza un profil UW cu talpa pe rama, indoit cate 15cm. in asa fel incat dubleaza sus rama. capetele indoite ale profilului UW se imbina cu profilele CW marginale si se stanteaza cu acestea, iar talpa profilului UW se prinde in suruburi de traversa ramei. Prin patrunderea unul intr-altul, profilele CW trebuie sa suporte o greutate de 25 kg. a canatului de usa la o inaltime pana la 2.80m. pentru incapere, precum si la greutati ale canatului de usa de pana la 60kg. In cazul unor inaltimi mai mari ale peretilor se vor folosi in locul profilelor CW adoacente ramei profile de rigidizare UA din tabla de cel putin 2mm. cu perforatii longitudinale prevazute cu 4 coltare de rigidizare. Deasupra ramei se continua pe inaltimea ramasa montarea profilelor CW la 62.5cm. La placarea structurii portante se va urmarii ca placile sa intre cat se poate in profilul ramei, iar in zona contactului profilelor marginale cu rama sa nu existe imbinari de placi pe nici o fata

20. H I D R O IZ O L A T I I C U M ATE R I A L E B IT U M I NOASE 20. 1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase si a unora dintre lucrarile aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.20. 2. STANDARDE DE REFERINTA

a) STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii.b) STAS 2355/3-8 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.c) C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilordin materiale

bituminoase.d) STAS 1046-78 - Pinza bitumata PA 55, PA 45.e) STAS 7016-80 - Impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB 1200; IBP 1200.f) STAS 138-80 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.g) STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.h) STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali.

20.3. MATERIALE SI PRODUSEa) Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform STAS 138-80.b) Impislitura din fibre sticla bituminate tip IA 110, IB 1200; IBF 1200; conform STAS 7916-80.c) Pinza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78.d) Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.e) Filer de calcar, conform STAS 539-79.f) White-spirit conform STAS 44-84.g) Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70.h) Tabla zincata, conform STAS 2028-80.i) Placi prefabricate din beton conform NI de productie.j) Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STA 1667-76.k) Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de protectie,

conform normelor in vigoare.20. 4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cit mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.

20.5. CONDITII DE EXECUTIE20. 5.1. LA ELEMENTELE SUBTERANE

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2-87, ale normativului C 112-86, cap. 4.8. si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Elementele de beton pentru rigidizarea protectiei de zidarie se vor fixa cu distantieri pentru a nu strapunge hidroizolatia. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului.

20. 6. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILORLucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de

executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:- calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in

vigoare; calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; pozitionarea si ancorarea

pieselor metalice (daca este cazul); calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; stringerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor. Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile:

* straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite;* panta catre gurile de scurgere, fara stagnari, conform proiect;* este continua si fara umflaturi;* racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare perfecta;* protectia corespunde proiectului;* protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara

deplasari. Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sint bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete si umeziri.

21. TE NCU I E L I E X TE R I OARE (Tencuieli, praf de piatra, similipiatra)

21.1. GeneralitatiAcest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor exterioare aplicate pe

suprafetele fatadei , la cosuri, ventilatii, etc.

21.2. Standarde de referintaSR EN 197-1:2002 - Ciment Portland gri.STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.STAS 1134-71 Piatra de mozic (praf si gris de piatra). STAS 146-84 Var pentru constructii.STAS 7055-87 Ciment Portland alb.

21.3. Materiale utilizate1. Ciment Portland si ciment metalurgic2. Nisip de riu sau de cariera, bine spalat.

3. Piatra de mozaic - praf de piatra, gris de piatra4. Var pasta.5. Ciment Portland alb

21.4. Livrare, depozitare, manipulare si utilizare21.4.1. Conditii de livrare, transport si depozitare pentru:

- cimentul se va transporta in saci de 50 kg si se va depozita astfel incit sa nu fie posibila udarea, murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine. Depozitarea se va face in magazii sau soproane, ferite de inghet; materialele speciale pentru tinci (praf de piatra, piatra de mozaic) se transporta de la furnizori si depoziteaza astfel incit sa nu fie posibila murdarirea sau amestecarea cu corpuri straine.

21.4.2. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incit sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli exterioare, sint:- la mortar de var-ciment M25T pina la 10 ore maximum; la mortar de ciment- var M50T si M100T fara

intirzietor maximum 10 ore si cu intirzietor pina la maximum 16 ore.

21.5. Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli* Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai daca dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost

livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective; Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fise care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui sa corespunda urmatoarele tasari ale etalon:

- pentru sprit:- aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm- aplicarea manuala a mortarului 9 cm- aplicarea pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm

- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm;- pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm;- pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatra, similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se va determina prin probe in functie de granulometrie si materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc. cu acordul beneficiarului.

21.6. Executia lucrarilor21.6.1.Operatiuni pregatitoare

* Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare. Controlulsuprafetelor ce urmeaza a fi tencuite. Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu

exec. tencuielilor ar putea provoca deterioarea acestora. Suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mari ca cele admise. Suprafetele suport sa fie curate, plasa de rabit sa fie bine intinsa si legata. Rosturile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa. Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori). Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul.

21.6.2. Executia amorsarii* Suprafetele de beton si ale zidariilor de caramida se stropesc cu apa, apoi se amorseaza cu un sprit

din ciment si apa. Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar ciment-var, compozitie 1:0,25:3 (ciment, var, nisip). Pe suprafetele de plasa de rabit se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund. Amorsarea se va face cit mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

21.6.3. Executarea grundului* Grundul in grosime de 15-20 mm se va executa, pe suprafetele de beton (plasa de rabit), dupa cel

putin 24 ore de la aplicarea spritului (smirului) si dupa, cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Grundul va fi la tencuielile din praf de piatra din mortar M50T, iar la tencuielile tip similipiatra din mortar de ciment-var marca M100T. Smirul prea uscat se uda cu apa inainte de executarea grundului. Pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra grundul va fi de 10-11 mm grosime din mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip - 3 mm) consistenta 12-13. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stilpisori) si se va verifica obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri. Interzis aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire. Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada independenta, montata la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor. Inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale) suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins.

21.6.4. Executarea stratului vizibil* La tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil de 10-12 cm grosime se va executa driscuit si pariat cu

mortar var-ciment marca M25T, confectionat cu piatra de mozaic (praf de piatra) in loc de nisip, iar pina la 60% din ciment, va fi ciment Portland alb. La tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confectionat cu piatra de mozaic in loc de nisip; finisat bucerdat sau pieptanat in asize. Tencuielile exterioare se vor realiza pe cimpuri mari din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru evitarea diferentei de culoare. Intreruperea lucrului nu se va face la mijlocul suprafetelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuante. Nu se vor executa tencuielile exterioare la o

temperatura mai mica de+5oC. Dupa executarea tinciului se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite.

21.6.5. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor* Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru

verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului. Documentele de procurare si esantioanele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar. Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese- verbale.

Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea:a - rezistentei mortarului;b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp;c - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b);d - planenitatii suporturilor si liniartitatea muchiilor (bucata cu bucata);e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe

(solbancuri, brise, cornise etc. pe fatada) bucata cu bucata.Abaterile admisibile sint cuprinse in anexa.

* La receptia preliminara a lucrarilor se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual, cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor intrinde si iesinde. Suprafetele vor fi uniforme, ca prelucrare si culoare fara denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi, urme de reparatii locale. Se va controla corespondenta mortarului (praf de piatra, similipiatra etc.) si modul de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau mostre aprobate. Muchiile de racordare, spaletii si glafurile golurilor trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Solvanturile si diferitele profile trebuie sa aiba pantele spre exterior precum si o executie corecta a lacrimarului. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn, un sunet de “gol”arata calitatea necorespunzatoare s inecesita refacerea intregii suprafete dezlipite.

21.7. Masuratori si decontari* Tencuielie exterioare se masoara si se platesc la metru patrat de suprafata desfasurata. Nuturile in

tencuieli la fatada se masoara si se deconteaza la metru. Adaosurile de coloranti se masoara si se deconteaza la kg. Golurile de tencuieli pentru ferestre si usi etc. a caror suprafata este mai mica de 0,5 m

nu se scad din suprafata tencuielilor exterioare; cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti. Profilele trase cu sablonul la fatada cu iesinduri mai mici de 5 cm inclusiv si cu o latime de pina la 20 cm inclusiv, nu se masoara separat, ele incluzindu-se in pretul tencuielilor

respective. Suprafetele partial ramase netencuite in vederea placarii cu placaj (ceramice, piatra, etc.) sau executarii de ornamentatii se scad din suprafata tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia in calcul pentru calculul acestei suprafete se reduce cu 5 cm.

22. T RO T UARE 22.1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executie a trotuarelor si bordurilor din beton. Trotuarele din jurul cladirii au rolul de a impiedica apele de suprafata sa se infiltreze la fundatii si de a permite circulatia pietonala.

22 .2. Standarde de referintaSR EN 197-1:2002 - Ciment Portland Sren 13139 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortareSTAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment

22.3. Materiale utilizateSR EN 197-1:2002 - Ciment Portland - Agregate naturale, conform SREN 13139- Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76.- White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67.- Apa pentru constructii, conform STAS 790-84.- Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68.

22.4. Conditii de executie.Pamantul natural va fi bine compactat dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal.Panta de scurgere a trotuarelor este variabila ( intre 1-5%). Latimea lor este de 1.00 min functie de

regimul pluviometric din zona si in functie de structura geologica a terenului.Se vor executa din beton B 100 rolat, cu rosturi la cca. 1 m., pe un strat de balast marunt cu argila

batuta ( proportie 1/1 ) . Rostul rezultat langa cladire va fi completat cu bitum.

23. IZOLAREA FATADEI23.1. Scop

Scopul prezentului Caiet de Sarcini este de a detalia tehnologia de executie a lucrarilor de imbunatatire a gradului de izolare termica a cladirilor. Caietul de sarcini stabileste materialele necesare si conditiile de calitate a acestora, fazele de executie, tehnologia propriu-zisa, controlul calitatii executiei si conditiile de receptie a lucrarilor executate.

23.2. DomeniuPrevederile prezentului Caiet de Sarcini se aplica la tehnologia de executie a lucrarilor de izolare termica a

cladirilor de locuit si social-culturale folosind placi termoizolante din polistiren: - la pereti exteriori,

Prevederile prezentei proceduri nu se aplica la elementele care delimiteaza incaperile constructiilor cu caracter special (expuse la medii agresive, spatii frigorifice, constructii subterane, depozite pentru pastrarea produselor agricole, etc.).

Prevederile Caietului de Sarcini pot fi modificate numai cu acordul scris al Proiectantului si Beneficiarului obtinut inainte de executarea lucrarii.

23.3. Documente de referinta Caietul de Sarcini stabileste conditii tehnice si de calitate obligatorii pentru Executantul lucrarilor. Executantul lucrarii isi insuseste prevederile Caietului de Sarcini inainte de inceperea executiei. Dupa inceperea executiei prevederile Caietului de Sarcini nu mai pot fi modificate fara aprobarea in scris a propunerilor respective de catre Beneficiar si Proiectant.• In cazul in care Executantul nu respecta prevederile Caietului de Sarcini, devine raspunzator de calitatea lucrarilor si de eventualele depasiri a volumelor de lucrări.

• Caietul de Sarcini este intocmit pe baza urmatoarelor documente:- Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in constructii- C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor.- HGR262/1994 Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii.- HGR 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora.- HGR 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.- PCC 016/2000 Procedura privind tehnologia pentru reabilitatea termica a cladirilor folosind placi din materiale termoizolante.- Ghiduri ale producatorilor de materiale pentru punerea in opera a sistemelor termoizolante.

• Materiale pentru sistemul termoizolantApa de sticla

- Pentru intarirea suprafetelor friabile ale tencuielilor si zidariilor aparente- Consum: 0,2 -0,4 in functie de suport- Bidon: 12 kg

Adeziv pentru spaclu- Adeziv mineral pulverulent pe baza de ciment pentru lipirea, spacluirea si inglobarea plasei din fibra de sticla, placilor termoizolante de fatada si soclu din polistiren si ca masa de spaclu pe beton.- Consum: cca. 4,5 – 5,5 kg/m² (lipire)- cca. 4 kg/m² (spacluire)- Acoperire: cca. 2,5 – 2,9 m²/sac-Sac: 25 kg, 1 palet = 48 saci = 1200 kg

Polistiren expandat pentru fatada si soclu- Placi termoizolante din polistiren expandat pentru fatade, ignifugat, cu bune proprietati termoizolante, verificare conform EN 13163. Format – 50 x 100 cm.

- Clasa de combustibilitate B1, greu inflamabil.- Conductivitate termica - λ = 0,0470 W/mK- Coeficient de difuzie a vaporilor de apa μ = 30g/m2h.- Grosime: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 16, 18, 20 cm

Plasa din fibra de sticla - Plasa de armare rezistenta la mediu alcalin, pentru suprafete mari. Verificata in sistemul termoizolant conform Agrementului tehnic European Nr. 05/0243

- Latura ochilui: 4x4 mm- Consum: cca. 1,1 ml/m²- Acoperire: cca. 45 m²/rola Rola: 50 m², 1 palet = 33 role = 1650 m²

Dibluri cu cui metalic- Dibluri batute cu cui din otel si cap plastifiat, lungime de ancorare mai mare sau egala cu 25 mm.- Domeniu: beton, caramida plina sau cu goluri, blocuri de zidarie cu goluri.- Diametru tija: 8 mm- Diametru taler: 60 mm- Consum: 6 dibluri/m²- Pachet: 100 buc. Dimensiuni: 95 mm, 115 mm, 135 mm, 155 mm, 175 mm, 195 mm, 215 mm, 235 mm

Profil de soclu- Profil de soclu din material plastic pentru a limita puntile termice. Realizat cu un lacrimar cu un straif din plasa de fibra de sticla termosudat pe el si elemente de legatura intre profile pentru a limita riscul aparitiei fisurilor la imbinari. Latime plasa 12,5 cm. Piesele de legatura intre profile se livreaza in set cu profilele. Se livreaza in functie de grosimea placii de polistiren, bare de 2,00 m.- λ = cca. 0,20 W/mK Aluminiu cca. 200 W/mKSet montaj pentru profilul de soclu Accesorii de fixare pentru profilele de soclu. Contine 75 buc. Dibluri 6x60 mm, 10 cleme de racord, 50 buc.

Distantiere 3mm.

Profile de colt cu plasa – polistiren dur- Profil din polistiren dur cu plasa pentru armare muchii. Latime aripi plasa: 10 x 15 cm- Bara: 2,5 m, 1 legatura = 25 bucati = 62,5 m Cutie: 2 legaturi = 50 bucati

Profil pentru rosturi de dilatatie E-Form- Profil pentru rosturi de dilatatie in fatada, cu latimi cuprinse intre 5 si 25 mm.- Latime aripi: 2x10 cm Bara: 2,5 m, 1 legatura = 25 buc = 62,5 m

Profil pentru armarea muchiilor orizontale cu lacrimar- Profil de PVC cu lacrimar pentru muchiile orizontale ale elementelor iesite ale fatadei ( ferestre, usi, balcoane, etc.).- Latime aripi: 2x12,5 cm Bara: 2m, 1 legatura = 25 buc = 50 m

Profil pentru rosturi de dilatatie V-Form- Profil pentru rosturi de dilatatie la colturi intrande, cu latimi cuprinse intre 5 – 25 mm.- Latime aripi plasa: 2 x 10 cm- Bara: 2,5 m, 1 legatura = 25 buc = 62,5 m

Materiale pentru finisajGrund universal- Grund gata preparat, folosit pentru amorsare, egalizare, absortie si aderenta la aplicarea tencuielilor decorative.

- Consum: cca. 0,2 kg/m² pe masa de spaclu, cca. 0,3 kg/m² pe tencuiala- Acoperire: cca. 100 m²/cutie pe masa de spaclu, cca. 80 m²/cutie pe tencuiala

- Cutie: 25 kg, 1 palet = 16 cutii = 400 kg

Tencuiala Silikat- Tencuiala minerala decorativa in strat subtire pe baza de silicat de potasiu, pentru interior si exterior, foarte permeabila la vapori cu absortie redusa de apa.- Tencuiala periata 1,5 K- Consum: cca. 2,5 kg/m²- Acoperire: cca. 12 m²/cutie- Tencuiala periata 2K- Consum: cca. 3,2 kg/m²- Acoperire: cca. 9,3 m²/cutie- Cutie: 30 kg, 1 palet = 24 cutii = 720 kg- Tencuiala periata 3K- Consum: cca. 4,2 kg/m²- Acoperire: cca. 7 m²/cutie- Cutie: 30 kg, 1 palet = 24 cutii = 720 kg- Tencuiala striata 2 R- Consum: cca. 2,8 kg/m²- Acoperire: cca. 10,7 m²/cutie- Cutie: 30 kg, 1 palet = 24 cutii = 720 kg- Tencuiala striata 3 R- Consum: cca. 3,9 kg/m²- Acoperire: cca. 7,7 m²/cutie- Cutie: 30 kg, 1 palet = 24 cutii = 720 kg

23.4. Faze de executieLucrarile de aplicare a sistemului termoizolant incep cu montarea schelei de fatada. Se recomanda folosirea

platformelor autoridicatoare care ofera avantajul transportului facil pe verticala. De asemenea se recomanda amplasarea in imediata apropiere a frontului de lucru a 2 containere din care unul va fi folosit ca depozit tampon pentru volumul zilnic de materiale si pentru sculele, dispozitive, unelte, iar celalalt va fi folosit ca vestiar pentru echipa de lucru.

La receptia stratului suport executantul poate face propuneri pentru adaptarea proiectului la conditiile de teren. Odata receptionat stratul suport, proiectul nu mai poate fi modificat.

In prima faza de lucru se procedeaza la demontarea instalatiilor aparente existente pe fatada (aparate de aer conditionat, burlane de apa pluviala, telecomunicatii, etc.). Instalatiile aparente de telecomunicatii, cablu Tv, interfon, internet, vor fi pozitionate prin grija detinatorilor in tubulatura de protectie care se inglobeaza in termoizolatie. Tubulatura va avea cutii de vizitare si interventie.

Conditiile climatice pentru desfasurarea lucrarilor: temperatura minima la care se poate lucra pentru materialele umede: adezivi si mase de armare, tencuieli minerale, tencuieli din rasini sintetice, siliconice, tencuieli din silicati, min. + 5ºC. Se va evita punerea in opera a straturilor de finisaj atunci cand temperaturile depasesc 30ºC si sub actiunea directa a razelor solare sau ploii. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de max.70%.Pentru protectia frontului de lucru si a mediului ambient, executantul se va dota cu plase de schela si prelate de protectie la intemperii.

Scule si dispozitive folosite la executia sistemului termoizolant:- compresor de aer comprimat pentru curatarea stratului suport- masina rotopercutanta, electrica sau pneumatica si burghiu pentru gaurit- masina pentru rectificat suprafata- schela si ancore pentru prinderea schelei- ciocan ascutit pentru indepartarea resturilor de mortar

- aparat de taiat: fierastrau, cutit foarte ascutit, fierastrau cu sarma fierbinte- scule de zidarie (spaclu, cancioc, mistrie, drisca plana si drisca zimtata, perie din material plastic, trafalet cu blanita, bidinea, fier de glet inoxidabil, etc.)- pistol de spritat masa de lipire- metru, rigla metalica, snur de aliniere, hartie abraziva, nivela cu bula de aer (sau boloboc), fir cu plumb, echer de 45°

Organizarea executiei sistemului termoizolant se va face tinand cont de urmatoarele pauze tehnologice obligatorii:- armarea generala se face de regula dupa 2 zile de la aplicarea placilor de polistiren. In prima zi se executa dibluirea si capacirea diblurilor. In a doua zi se executa armarea suplimentara la colturi, finisajul placilor de polistiren, inchiderea rosturilor unde este cazul.

- aplicarea straturilor de finisaj se face dupa 7 zile de la armarea generala si splacuirea placilor.

23.5 nu trebuie sa fie fiabil, sau cu tendinte de desprindere. De asemenea trebuie sa fie uscat, curat, fara eflorescente sau decofrol. Fisurile din suport, nu influenteaza functionalitatea sistemului termoizolant. Planeitatea suportului va fi in conformitate cu normele in vigoare pentru zidarii. Neplaneitatile pana la 10 mm se pot prelua prin stratul de adeziv pentru lipire, peste 10 mm fiind recomandata tencuirea. Deplaneitatile liniare pot fi preluate prin grosimi diferite ale stratului de polistiren. O umezire ulterioara a stratului suport (umiditatea ascensoriala) trebuie evitata. Stratul suport se curata cu jet de aer comprimat pentru indepartarea depunerilor de praf, cuiburi de insecte, urme de ciuperci, mucegai, licheni. In paralel se executa controlul aderentei stratului de tencuiala la suport prin ciocanire cu ciocanul de zidarie. Locurile unde suna a gol vor fi marcate si stratul superficial desprins se indeparteaza.

Inainte de lipirea placilor se aplica o amorsa cu apa de sticla care are rolul de a fixa si consolida tencuiala veche. Prin proiect se prevede repararea stratului suport prin tencuire pe o suprafata apreciata vizual.

Fixarea profilelor de soclu: se va face cu dibluri la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distantiere intre profil si perete, imbinarile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de racord (legatura). Suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile. Profilul de soclu are rolul de a sustine primul rand de placi si delimiteaza zona de soclu de zona de perete. Acesta trebuie se fie perfect orizontal si aliniat. Latimea profilului de soclu va fi in concordanta cu grosimea placii de polistiren.

Mortalul adeziv se presara in apa curata si se amesteca cu un malaxor pana la obtinerea unei paste omogene, fara aglomerari. In cazul utilizarii unui malaxor cu amestecare continua, cu dozare constanta a apei, se recomanda o remalaxare cu o bormasina. Se lasa 5 minute pentru reactia componentelor cu apa si apoi se reamesteca. Timpul maxim de punere in opera a materialului dupa preparare este de 1,5 ore. Daca materialul a inceput sa se intareasca in galeata, este interzisa adaugarea suplimentara de apa pentru „a-l reface”. Adaugarea de aditivi (anti-inghet, acceleratori de priza) nu este recomandata.

Functie de caracteristicile stratului suport, placile pot fi lipite prin doua metode. Pe suporturi plane adezivul poate fi aplicat continuu cu fierul de glet cu dinti de 10 mm. Neplaneitatile de pana la 10 mm pot fi preluate de stratul de adeziv aplicat prin metoda de lipire punctuala. In acest caz se aplica un cordon perimetral cu o latime de cca 5 cm si in mijlocul placii, 3 puncte de lipire. Cantitatea de adeziv aplicata este in functie de abaterea de planeitate a suportului si grosimea stratului de adeziv (cca 1 – 2 cm) si o suprafata de contact cu suportul de minim 40%. Adezivul poate fi aplicat fie manual, fie cu pistolul de spritat. Placile termoizolante vor fi taiate exact la dimensiune (cu fierastraul cu sarma fiebinte). Croirea unei ajustari exacte va conduce la eliminarea rosturilor dintre placi si economie de material. Primul rand de placi termoizolante se aseaza in profilul de soclu. Placile se pozeaza prin miscari usoare de apasare in siruri orizontale, cu rosturi tesute. Placile vor fi asezate tesut atat in camp cat si la colturile cladirii (fig 1). Se vor lipii numai placi intregi sau jumatati de placi (fig 2). In principiu se folosesc numai placi intregi, aplicate de jos in sus, tesute, strans imbinate, folosirea de resturi de placi (minim 15 cm latime) este admisibila, dar acestea vor fi dispersate in campul fatadei, fiind interzisa folosirea lor la colturile cladirii. Se va avea in vedere obtinerea unei lipiri a placilor termoizolante fara rosturi si cat mai plana. In rosturile dintre placi nu trebuie sa ramana adeziv. In zona colturilor golurilor (ferestre sau usi) nu vor fi realizate rosturi, placa trebuie sa depaseasca coltul golului. In zonele in care este posibila aparitia de fisuri, datorita schimbariilor de material, placilor termoizolante se vor petrece dincolo de aceasta zona cu minim 10 cm. Rosturile dintre placi de peste 2 mm, rezultate datorita abaterilor dimensionale ale placilor vor

fi astupate cu straifuri (pene) din polistiren. Rosturile mai mici de 4 mm vor fi inchise cu spuma poliuretanica. Dupa intarirea adezivului de lipire se va face o slefuire a placilor in dreptul zonelor de imbinare (rosturi).

Placile termoizolante de fatada au nevoie suplimentar fata de lipire si de o fixare mecanica cu dibluri. Nu este necesara dibluirea la lipirea direct pe zidarie noua de caramida sau placi fibrolemnoase liate cu ciment. Dibluirea este de asemenea necesara, cand greutatea sistemului depaseste 30kg/mp si/sau cladirea are mai mult de 25 m inaltime. Placile de vata minerala necesita intotdeauna o dibluire. Alegerea diblurilor se va face in functie de tipul materialului din care este alcatuit peretele. La strat suport din zidarie de caramida cu goluri, blocuri ceramice sau beton, lungimea de ancorare va fi de minimum 35 mm. Pentru suporturile din B.C.A. sau lemn se recomanda folosirea unor dibluri speciale, ce se monteaza prin insurubare. Lungimile de ancorare minime vor fi 110 mm, respectiv 25 mm. In general este necesar un numar de minimum 6 dibluri/mp. Regula este valabila pentru cladirile cu o inaltime < 50 m si /sau o viteza a vantului de max. 135 km/h. In afara acestui domeniu este necesara o confirmare din partea proiectantului.

• Talerele diblurilor trebuie ingropate pana la fata exterioara a placilor din polistire.

•Fixarea placilor se va face cap la cap, tesute. Se urmareste obtinerea unei suprafete plane prin aranjarea si apasar

In ziua urmatoare aplicarii placilor se face retusarea cu hartie abraziva sau cu masina de rectificat. Prinderea placilor termoizolante pentru glafuri si intradosuri se aplica dupa montarea placilor de fatada. La

colturile ferestrelor si usilor inainte de armarea generala, se va executa o armare in diagonala cu straifuri de plasa din fibra de sticla. Intre cele doua straturi de armare, se lasa un timp de uscare de min. 24 ore.

Zona de soclu cuprinsa intre trotuar si profilul de soclu se placheaza cu polistiren extrudat de 10 cm. Placarea soclului se face dupa finisarea fatadei si curatarea trotuarului. Tehnologia de lucru este similara cu cea aplicata la fatada.

Inainte de armarea generala se executa muchiile suprafetelor. La muchiile orizontale expuse la intemperii se aplica profilul special cu picurator. Acesta are un rol important in exploatare fiindca permite desprinderea picaturii de apa de pe suprafata peretelui. La muchiile verticale se aplica profilul de colt. La montarea acestor profile se va urmarii cu atentie pozitia orizontal/verticala astfel incat suprafetele sa fie corect trasate. Rosturile care lucreaza (de dilatatie, tasare) trebuie sa fie realizate si in sistemul termoizolant. Profilul pentru rostul de dilatatie, utilizat pentru rosturi in campul fatadei, consta dintr-o banda de material elastic, lipita de aripile a 2 profile de P.V.C. ce au de asemenea pe partea opusa cate un straif de 10 cm latime de plasa de fibra de sticla. Profilul poate fi folosit pentru rosturi cu latimea de 5-25 mm. Profilul pentru rost de dilatatie format V este este doar cu un singur profil P.V.C. si se foloseste pentru rosturile de dilatatie la colturile intrande. De o parte si de alta a rostului, se aplica pe polistiren adezivul pentru spaclu. Se inglobeaza apoi in proaspat straifurile de plasa ale profilului. Pentru a obtine o latime constanta a rostului si a impiedica murdaria, se recomanda introducerea unui straif de polistiren, ce se va scoate dupa terminarea finisajului.

Aplicarea masei de lipit in care urmeaza sa fie inglobata plasa de armare din fibra de sticla se face dupa min. 24 ore de la lipirea placilor termoizolante si min. 12 ore de la capacirea capetelor diblurilor si armarea diblurilor si armarea suplimentara la colturi. Aplicarea masei de lipit se face in grosime de 2-4 mm intr-un strat si se pregateste suprafata striata cu drisca zimtata sau se niveleaza suprafata cu drisca plana.

Aplicarea plasei de armare din fibra de sticla, in fasii verticale, pe masa de lipire in proaspat, astfel incat sa fie inglobata complet in masa de lipire, netezind cu drisca plana. In camp plasele se petrec pe min. 10 mm (fig 2). Plasa de armare nu se va pune in nici un caz direct peste placile termoizolante. La sfarsitul lucrarilor, plasa de armare nu trebuie

sa fie vizibila, ea va trebui sa fie inglobata in masa de lipire si trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului de adeziv. Stratul obtinut, din masa de lipire si plasa de armare, va sta la uscat min. 7 zile inaintea aplicarii finisajului. Dupa intarire, masa de spaclu poate fi slefuita avand insa grija sa nu se deterioareze plasa din fibra de sticla.

Aplicarea finisajului exterior consta din zugrăveli lavabile

23.6. Controlul calitatii lucrarilor Controlul calitatii lucrarilor executate se face in conformitate cu prevederile legii 10/1995 a calitatii in constructii si a regulamentelor aprobate cu HGR 766/1997. Conducerea si asigurarea calitatii se aplica prin sistemul calitatii al executantului definit pe baza standardelor seria 9000, adoptat specificului lucrarilor de reabilitare termica pentru lucrari de importanta normala finantate de la bugetul de stat si prin planul calitatii intocmit si aplicat de executant special pentru acest tip de lucrari.

Receptia stratului suport constituie faza determinanta pentru controlul calitatii executiei si se inregistreaza in scris conform legii, receptia stratului suport se face pe tronsoane de fatada dupa punerea in functiune a schelei, functie de dimensiunea acesteia. Se va consemna calitatea stratului suport, parametrii de planeitate ai peretelui inspectat. In cazul in care se observa existenta unor defecte structurale (fisuri, crapaturi, segregari profunde) se va intocmi releveul acestora pentru aplicarea masurilor tehnice adecvate.

Inainte de inceperea operatiunii de placare vor fi controlate documentele ce atesta calitatea si agrementarea materialelor ce urmeaza a fi puse in opera. Vor fi consemnate conditiile de depozitare, protectie si conservare a materialelor care trebuie sa coincida cu indicatiile din fisele tehnice ale producatorului. La depozitarea materialelor se va avea in vedere in special protectia placilor termoizolante fata de actiunea directa a razelor solare, a materialelor pulverulante fata de umiditate si a materialelor lichide fata de inghet.

Controlul permanent pe parcursul evolutiei va urmari modul de preparare a adezivului, de respectare a timpilor de lucru, de lipire a placilor, inglobarea plasei de armare in masa de spaclu si dispunerea diblurilor. In acest scop reprezentantul beneficiarului va urmari zilnic evolutia consumurilor de materiale puse in opera.

Receptia suprafetei spacluite, inainte de aplicarea finisajului, constitue faza determinanta obligatorie pentru controlul calitatii executiei, fiind ultima faza in care mai pot fi aplicate corectii. Verificarea calitatii in aceasta faza are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remediilor care nu mai pot fi efectuate dupa aplicarea tencuielii decorative. Este interzis a se incepe executarea finisajului inainte ca suportul – in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi finisata – sa fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ce devin ascunse precum si conform prezentului caiet de sarcini.

Receptia stratului suport prevazuta la punctul precedent se va face prin verificari:- numarul de straturi aplicate si grosimea determinate prin sondaj in numarul stabilit de comisia de receptie dar cel putin un sondaj la 200 m².

- aderenta la suport si intre strate, cu aceeasi frecventa ca la punctul precedent.- planitatea suprafetelor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata).- inglobarea corecta a plasei de armare in masa de spaclu.- rezultatele acestor verificari se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze determinante.

Verificarea planeitatii suprafetelor se face cu dreptarul de 2 m lungime prin asezarea acestuia in orice directie si masurarea golului intre indreptar si perete. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor se face cu dreptarul, bolobocul si firul de plumb.

Abaterile nu trebuie sa depaseasca abaterile maxime admisibile din tabelul de mai jos:

Defectul Valoarea admisibila

1 Umflaturi, ciupituri, lipsuri la glafurile ferestrelor si pervazuriNu se admit

2 Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime

Maxim 3 neregularitati in orice directie avand inaltimea de pana la 3mm

3 Abateri de la verticala Maxim 2 mm/m si cel mult 20 mm pe inaltimea cladirii

4 Abateri fata de verticala sau orizontala a elementelor liniare, muchii, cornise, solbancuri, ancadramente

Maxim 2 mm/m si cel mult 5 mm pe inaltimea unui etaj

Verificarea aptitudinilor lucratorilor care urmeaza sa puna in opera tencuiala decorativa se va face pe suprefete pilot dispuse, mai putin vizibile, eventual in locuri mascate de vegetatie.

Masuri de protectia muncii si securitate la incendiu. Pe parcursul executiei lucrarilor de termoizolare se vor lua urmatoarele masuri de protectie a muncii:- muncitorii vor purta ochelari de protectie la curatarea suprafetei suport, in cadrul lucrarilor pregatitoare,

- pe timp nefavorabil (ploi, ceata, vant puternic, temperaturi sub +5ºC), lucrarile se vor intrerupe,

- muncitorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masurile de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Se interzic improvizatiile de orice fel la schela de lucru; la proiectarea si executia lucrarilor de termoizolatii la peretii exteriori se vor respecta „Normele generale de protectie a muncii”,

- se vor lua masuri de securitate la incendiu. Materialele termoizolante vor fi depozitate si protejate impotriva incendiilor si ferite de zonele cu foc deschis. Se interzice lucrul cu foc deschis in apropierea depozitului de polistiren. La proiectarea si executia lucrarilor de termoizolatii la peretii exteriori se vor respecta prevederile Normativului C300- „Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.”

23.7. Receptia lucrarilor

Receptia la terminarea executiei se va face in conformitate cu regulamentele tehnice de receptionare a lucrarilor de constructii pe baza inregistarilor de calitate obtinute pe parcursul executiei.

Verificarea aspectului general al suprafetelor se va face vizual de catre comisia de receptie cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si a profilurilor.

Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni de prelucrare, culoare si nuante uniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi.

24. LUCRĂRI DE IZOLAŢII LA PODSe vor executa lucrări de izolaţii la pod cu plăci de vată mineralaGeneralităţiAcest capitol se referă la lucrările de izolaţii.Obtinere : Vata minerala are la baza un material anorganic, cu structura silicioasa, ce se obtine prin topirea si, ulterior, fibrilarea pietrei de bazalt. Topitura obtinuta intr-un cuptor cu gaz este transformata prin centrifugare in fibre; concomitent cu fibrilarea se aplica prin pulverizare, asupra fibrelor generate, un liant de rasina sintetica combinat cu o cantitate de ulei mineral emulsionat. Rezultatul se supune unui tratament termic, in urma caruia rasina se solidifica, asigurand produsului capacitatea de a-si pastra forma si dimensiunile chiar si dupa solicitari mecanice, iar emulsia de ulei impiedica degajarea de praf din produs. Urmeaza taierea marginilor si debitarea la dimensiuni, apoi lipirea foliilor de caserare (unde este cazul).

Caracteristicile materialului Este un material anorganic din fibre cu o distributie uniforma, fina, cu structura deschisa. Este un produs incombustibil, neutru din punct de vedere chimic, nu dauneaza naturii si nu este coroziv. Are stabilitate dimensionala, nu se contracta. Placile, saltelele si rulourile din vata minerala sunt prduse termoizolante si fonoabsorbante.Standarde de referinţaSe vor respecta următoarele stasuri si normative:C112-80 – normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolaţiilor la lucrări de construcţiiLa preluarea frontului de lucru se vor verifica următoarele aspecte:

- suprafata suport sa fie curata, sa nu prezinte denivelari; pantele să corespundă STAS 3303 dacă suportul este uscat, elementele de străpungere sa fie montate definitiv si la cotele stabilite, vor fi

terminate si finisate.

Materiale plăci de vată minerala folie

Livrare, depozitare , manipulareSe vor furniza de către producător instrucţiunile de manipulare, depozitare si protecţie pentru fiecare material.Pentru recepţia fiecărui lot de materiale livrate, antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producătorului.Materialele se vor grupa intr-un spaţiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de ingheţ si de variaţii de temperatură (-7 si + 20OC); materialele vor fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda conţinutul.

Caracteristicile materialelorVată minerală:

asigură izolarea termică, protecţie fonică şi protecţie la foc a planşeului. Vata minerala are urmatoarele proprietati: Proprietati generale ale vatei minerale:

· Substanta anorganica cu fibre de silicat· Structura fibroasa deschisa; fibrele minerale au o distributie uniforma, fina.· Diametrul fibrelor minrale elastice, flexibile: 6-10.· Categoria de inflamabilitate: neinflamabil.· Neutru din punct de vedere chimic, protejeaza mediul, nu corodeaza substantele cu care a venit in contact.· Capacitate excelenta de izolare termica (coeficientul de conductibilitate termica la temperatura medie de +10 grade Celsius, masurata in conditii de laborator 0,031-0,034 W/mK, depinzand de densitate).· Proprietati fonoabsorbante excelente.· O buna capacitate de amortizare a vibratiilor.· Rezistenta redusa la difuzia vaporilor (coeficientul de difuzie a vaporilor (d) este de 0,029-0,032 x 10-9 kg/msPA, depinzand de densitate).· Stabilitate dimensionala; nu se contracta.· Durata de viata este identica cu durata de viata a materialelor de constructie cu caracter de silicat.· Rezistent fata de putrezire, nu este atacat de ciuperci, insecte, rozatoare.· Croiala, taiere, folosire cat se poate de simple.· Rezistenta la caldura a placii, a paslei, a preformatelor si a cochiliilor este de 250 grade Celsius. Vata minerala neliata (in vrac sau in plapuma cusuta) rezista pana la 650 grade Celsius.

 

RULOURI:

Rulouri normale RNGrosime m2/pach.30 15,0040 12,0050 10,0060 10,0080 5,00100 5,00120 5,00

SALTELESaltele cusute cu palsa rabitz SC PRSaltele lamelare cu folie de aluminiu SL AL

VATA MINERALA VRACCOCHILII Cu diametrul interior intre 18 si 350 mm, necaserata sau caserate cu folie de aluminiu.

Caracteristici tehnice

Nr. crt.

Caracteristica U.M.

norma de verificare

Nivel de performanta declarat, conform catalogului producatorului/ performanta obtinuta (prin masurari directe):

Executant

PlaciSaltele SC-PR

Rulouri RNPL-U PL-A PL-N PL-S PL-CU

PL-CG

1

Densitate aparenta:

kg/m3

- in stare libera 35-45 56-65 80-100 110-130 133-145155-165

90 35-40

- sub sarcina de 100 Pa

STAS 5838/1

40,3 56,5 84,4 103,9 - - 53,8 43,2 INCERC

- sub sarcina de 1000Pa

STAS 5838/1

45,4 58,9 86,0 106,4 132,9 178,6 96,7 74,5 INCERC

-sub sarcina de 2000Pa

STAS 5838/1

50,5 60,5 86,7 108,1 133,5 178,6 117,2 90,7 INCERC

2Tasare sub sarcina de 2000Pa

%STAS 5838/1

9,9 2,5 0,7 1,4 0,5 0,0 54,1 52,3 INCERC

3Coeficient de revenire

-STAS 5838/1

0,97 0,99 0,99 0,99 1,00 1,00 0,72 0,76 INCERC

4 Higroscopicitate %STAS 5838/1

0,15 0,26 0,28 0,23 0,29 0,21 0,11 0,20 INCERC

5 Continut de liant %STAS 5838/1

0,9 2,1 4,5 4,6 5,2 5,7 0 1,3 INCERC

6Continut de picaturi reci

%STAS 5838/1

7,2 6,9 7,9 5,4 6,4 10,3 6,1 9,5 INCERC

7Diametrul mediu al fibrelor

umSTAS 5838/1

5,9 5,7 5,5 5,9 6,2 6,0 6,2 6,0 INCERC

8 Conductivitate termica la:

W/mK STAS 5912

- 0 grade Celsius 0,039 0,038 0,035 0,036 0,037 0,039 0,037 0,035 INCERC-10 grade Celsius 0,040 0,039 0,036 0,037 0,038 0,040 0,038 0,036 INCERC- 30 grade Celsius 0,042 0,041 0,038 0,039 0,040 0,042 0,040 0,038 INCERC

9Modul de elasticitate dinamic

MpaISO 9052/1

0,272 0,296 0,425 0,406 INCERC

10Clasa de combustibi-litate

STAS 10046/2

C0 C0 C1 C1 * ** INCERC

* Tinand seama de faptul ca saltele sunt neliate, produsul poate fi incadrat in clasa de combustibilitate C0.** Intrucat produsul are densitate similara cu PL-U si continut mic de liant, poate fi incadrat in clasa de combustibilitate C0.

  Conductivitatea termica reprezinta cantitatea de caldura transmisa intr-o secunda printr-un m2 din materialul respectiv cu o grosime

de 1 m, timp de o ora, la o diferenta de 1 grand Kelvin intre suprafata sa interioara si cea exterioara. Aceasta

este pricipala caracteristica a vatei minerale ce reflecta capacitatea de izolare termica. Capacitatea de difuzie a vaporilor Este proprietatea materialului de a permite trecerea vaporilor de apa; la produsele necaserate rezistenta opusa

difuziei vaporilor de apa este foarte redusa. La produsele caserate, folia de aluminiu determina aceasta capacitate, deoarece are o rezistenta mai mare la difuzia vaporilor decat vata minerala.

Combustibilitate Produsele termo-fonoizolante din vata minerala se incadreaza in clasele de combustibilitate C0 si C1 conform

STAS 11357/90. Comprimare Este o cerinta a placilor PL-S, ca micsorarea grosimii placilor sa fie limitata, atunci cand suprafetele acestora

sunt supuse unor sarcini. Rezistenta la desprindere in straturi Capacitate a placilor PL-N, aceasta rezistenta trebuie sa fie de min. 1,0 Pa, la care placa sa nu se desprinda

in straturi sau sa se forfece.

Rezistenta la rupere Caracteristica importanta a placilor PL-A; valoarea optima este minim 10 kPa. Rezistenta la aderenta Aderenta este un criteriu important la produsele caserate. Valorile solicitate la aderenta sunt:

VM Aderenta min. kPaPL-U 0.5PL-A 0.8PL-N, PL-S, PL-CU, PL-CG 1.0

Produsele izolatoare din vata bazaltica, cu fibre fine, lungi si elastice, cu structura deschisa, sunt adecvate pentru izolati acustice.

Avantaje

Protectia constructiei la foc

Proprietate prezenta datorita incadrarii materialelor noastre izolatoare in clasa de combustibilitate C0 (A1 -DIN 4102).

Confort fonicVata minerala este piedica ideala in calea propagarii zgomotului din mediul exterior cat si din mediul interior.

Protectia mediuluiRezultata din reducerea noxelor produse in urma arderii unei cantitatii mai mari de combustibil pentru incalzirea casei dumneavoastra.

Economisirea banilor dumneavoastra

Reducerea la minim a cheltuielilor necesare pentru obtinerea si mentinerea comfort termic sporit.

Domenii de utilizare

Pereti interiori si exteriori

· produse cu densitatea <65 Kg m3 ca strat de umplutura (fara incarcari statice);· produse cu densitatea >65 Kg m3 , ca strat intermediar ce poate fi supus la incarcari statice <kPa;Observatie: Pentru incarcari statice mai mari, produsele vor fi folosite numai cu luare a de masuri speciale.

Terase, pardoseli

· produse cu densitatea <65 Kg m3 fara incarcari statice ( de ex.: intre grinzisoare la pardoseli);· placi cu densitate >100 Kg m3 , sub incarcari statice <2kPa;

Acoperisuri cu sarpanta din lemn

· produse cu densitatea <65 Kg m3 (fara incarcari statice sau dinamice).

Plafoane suspendate · produse cu densitatea <65 Kg m3 , ca strat de umplutura la tavane fonoizolatoare;

Placaje termoizolante· produse cu densitatea <80 Kg m3, fara incarcari statice;· produse cu densitatea >80 Kg m3 , cu incarcari statice <2kPa.;

Conducte si agregate din instalatii, cu temp. max. de 250 grade Celsius

· saltele cusute pe baza de rabit;· rulouri necaserate sau caserate cu folie de aluminiu si hartie kraft.

Mod de aplicareTehnologia de punere in opera trebuie sa respecte prevederile din Normativul pentru executia lucrarilor de izolatii termice C-107 si Normativul pentru proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice C-125.

Aplicatii- peretele oblic si planseul mansardei;- pe planseu de pod intre suporturile de pardoseala sau pe planseu fara sarcini;- pe planseu intre etaje, intre suporturile de pardoseala;- pe planseu de pivnita intre suporturile de pardoseala, jos in cadrul de sipci;- ca termoizolatie cu aerisire a peretilor de fatada cu acoperire de zidarie;- in cadrul orizontal al peretilor de fatada cu acoperire

Verificarea calităţii lucrărilor de izolaţii:Lucrările de izolaţii fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica impreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, incheindu-se un proces verbal din care să rezulte că au fost respectate următoarele:- calitatea suportului – rigiditate – aderenţa, planeitate, umiditate conform (Ord. MC Ind.1024D/11.11.90- calitatea materialelor izolatoare- pozitionarea si ancorarea pieselor de fixare- montarea corectă a fiecărui strat al izolaţiei- etapele si succesiunea operaţiilorDaca se consideră necesar se va face si o verificare practică a execuţiei prin sondaj ca:- desfacerea in unele puncte a izolaţiei pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul- verificarea izolatiei prin determinări de laborator pe probe prelevate din care să rezulte că materialele

folosite au fost de calitate corespunzătoare conform cerinţelor de calitate si buletinelor de analize.

Managementul securitatii si sanatatii in munca, protectia mediului si PSI- pe perioada derularii contractului executantul are obligatia de a instrui personalul propriu referitor la riscurile specifice care pot sa apara in timpul activitatilor desfasurate in incinta locurilor de munca alebeneficiarului.- se vor respecta:Legea 90/1996 republicata – pentru protecţia si securitatea muncii;Legea 177/2000 – norme specifice de tehnica securităţii muncii;Legea 137/1995, actualizată – protecţia mediului;Legea 265/2006, actualizată, privind protecţia mediului;Hotărarea 856/2006 privind evidenţa gestiunii deseurilor;O.G. nr. 60/1997 – apărarea impotriva incendiilor;Legea 212/1997, actualizata– P.S.I.Ord.712/2005 – dispoziţii generale privind instruirea impotriva incendiilor;Legea 9/N/1993 – regulament privind igiena muncii in construcţii;Legea 319/2006 – legea securităţii si sănătăţii in muncă;MMPSS 1996 – norme generale de protecţia muncii;Regulamentul MLPAT 9 / N /15.03.1993 privind protecţia si igiena muncii in construcţii;Ordinul MMPS 235 /1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;Ordinul MMPS 255 /1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecţie individuala;Ordinul MI nr. 775 / 22.07.1998 - normative generale de prevenirea si stingerea incendiilor.Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj, prefabricate si finisaje in construcţii IM 006/96;Norme specifice de protecţia muncii pentru cofraje, schele, cintre si esafodaje IM 007/96;Norme de igiena muncii aprobate de MS cu Ord. 195/95

Întocmit, sing. Goron Petru