5 septembrie 2007Pag.

2 Adevarul Instituţiile publice, privite cu neîncredere de

români

Nou-născut părăsit într-o pungă de plastic

3 Abandonaţi de părinţii plecaţi să facă bani

4 Atac CNA demarează o campanie pentru protejarea

copiilor de violenţa audiovizuală

5 AziRechizite pentru şcolarii săraci

6 Compact Deputatii vin in ajutorul copiilor

Ajutor pentru familii cu copii Sectorul 1

Centru de recuperare pentru minori Sectorul 1

Cotidianul Autoritatile locale raspund mai greu la solicitarile

cetatenilor

7 Curentul 200 de copii au ajuns la Centrul ´´Sfânta Ecaterina

´´

CNA avertizează: "Somnul părinţilor naşte

monştri"

Cerşetorii se reîntorc "la muncă" pe străzile

Capitalei

9 Gandul Călugărul cu 1.000 de copii

11 Poliţia şi Jandarmeria îşi „smulg din mâini” un

bebeluş abandonat

12 Romania Libera Cresa sau bunicii, alternative pentru familiile cu

copii mici

Adevarul

Instituţiile publice, privite cu neîncredere de români(77 afisari, 2007-09-05)  

Oamenii nu cer informaţii de la autorităţi, deoarece nu au încredere în acestea, se arată într-un studiu publicat ieri de Pro Democraţia şi Transparency Internaţional România. Autorităţile centrale, mai receptive decât cele locale Instituţiile publice centrale se situează pe primul loc în privinţa răspunsurilor la solicitările cetăţenilor, comparativ cu cele din restul ţării.

Ele răspund frecvent petiţiilor depuse de aceştia chiar dacă răspunsurile lor vin cu întârziere sau sunt incomplete. "Raportul privind liberul acces la la informaţiile de interes public în România - analiza comparativă 2003 -2007" arată că, la nivel naţional, rata medie de răspuns a fost de 77,3%. Mihai Ştefănescu, coordonatorul proiectului, a explicat că normele care fac referire la obligaţia de a răspunde în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de zece zile, prevăzute în Legea 544/2001, nu sunt respectate de către toate instituţiile.

De asemenea, existenţa unei diferenţe de 1,8 procente între rata de răspuns la solicitările formulate de simpli cetăţeni (74,9%) şi cele formulate de Asociaţia Pro Democraţia (76,2%) indică faptul că instituţiile tratează cu prudenţă solicitările venite din partea unor persoane juridice. "Cu toate acestea, indicatorul «răspunsuri complete» ne arată că există o diferenţă de 12,4% în defavoarea cetăţenilor, referitoare la furnizarea unor informaţii complete.

Astfel, procentul răspunsurilor complete la cererile formulate de simpli cetăţeni este de 70%, iar la cererile formulate de o persoană juridică/APD, procentul este de 82,8%", se arată în raport. La nivel central au fost monitorizate 27 de instituţii printre care Preşedinţia României, Secretariatele Generale ale Camerei şi Senatului, Gu-vernul, ministerele, etc. (Daniela Şerb)

Nou-născut părăsit într-o pungă de plastic(64 afisari, 2007-09-05)  

Un bebeluş a fost găsit abandonat, luni seară, pe o stradă din sectorul 5 al Capitalei. În vârstă de aproximativ două săptămâni, el a fost descoperit într-o pungă de plastic, în parcarea din faţa Şcolii nr. 280. Copilul a fost dus la spital cu Salvarea şi este în afara oricărui pericol. Până când poliţia finalizează cercetările, micuţul va fi încredinţat Direcţiei de Protecţie a Copilului sector 5.

Abandonaţi de părinţii plecaţi să facă banide Ioana Focsaneanu (224 afisari, 2007-09-05)  

Zeci de copii au ajuns, numai în luna august, în adăposturile temporare ale Direcţiei pentru Protecţia Copilului Vrancea, aduşi de părinţii care au plecat la muncă în străinătate sau de rudele acestora. Copiii care nu au, în medie, mai mult de 10 ani nu înţeleg ce li se întâmplă şi visează, cu ochii deschişi, la clipa îndepărtată a reîntoarcerii celor care le-au dat viaţă...

„Noi nu putem interveni să stopăm aceste abandonuri. Le-am spus părinţilor că ar fi bine ca, în cel mai scurt timp, măcar unul dintre dânşii să se întoarcă pentru a-şi lua copilul acasă. Ne-au spus verde în faţă că, cel puţin până nu vor strânge destui bani pentru a-şi plăti datoriile acumulate în ţară, nu se vor întoarce chiar dacă le este foarte greu departe de copii.

Oamenii speră să scape de sărăcie, iar un copil sau mai mulţi pe cap i-ar împiedica să atingă acest vis. Există multe familii care nu au rude la care să-şi lase copiii şi nici bani pentru a plăti pe cineva pentru îngrijirea acestora. Singurul lor ajutor suntem noi, cei de la Protecţia Copilului", ne-a declarat ieri Gabriel Munteanu, şeful Birouri Consiliere, Intervenţie şi Adăpost Temporar din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului (DPC) Vrancea.

Tot Gabriel Munteanu ne-a explicat şi ceea ce se va întâmpla cu cei mai mulţi dintre zecile de copii abandonaţi în adăposturile temporare: „Chiar dacă părinţii îi mint că se vor întoarce la ei, aceşti copii sunt abandonaţi şi nimeni nu mai vine să-i ia. Instanţa de judecată hotărăşte care este viitorul lor. Aceeaşi instanţă îi poate decădea din drepturile părinteşti pe aceşti oameni care şi-au lăsat copiii", ne-a mai declarat şeful Biroului Consiliere, Intervenţie şi Adăpost Temporar din cadrul DPC Vrancea.

82 de copii părăsiţi într-o singură lună În ultimele două săptămâni ale lunii august, aproape 40 de copii ai românilor care au ales să muncească peste graniţă au ajuns în adăposturile Direcţiei pentru Protecţia Copilului Vrancea. În total, pe tot parcursul lunii trecute, 82 de micuţi din acest judeţ au fost aduşi de părinţii care au părăsit ţara sau de rude în instituţiile de ocrotire a copilului. Abandonul copiilor este pus de autorităţi şi pe seama faptului că, în acest an, mai mult ca niciodată, mulţi vrânceni ajunşi la limita sărăciei au hotărât să ia calea străinătăţii în căutarea unui trai mai bun. „Mi-e tare dor..."

Ultimii micuţi aduşi la un centru de ocrotire din Focşani de către părinţii plecaţi acum la început de septembrie la muncă în Italia sunt opt fraţi cu vârste cuprinse între un an şi 12 ani din localitatea vrânceană Dumitreşti. Ambii părinţi au plecat la muncă peste graniţă. Şi-au abandonat copiii într-un centru de ocrotire socială susţinând că angajatorul italian a cerut în mod expres ca ei să nu aibă copii. „Acasă la noi e rău. Mami şi tati au plecat departe ca să ne aducă jucării. Aşa ne-au spus şi noi îi credem.

Vom avea grijă unul de celălalt. Aici sunt copii mulţi, jucării multe şi mâncare", ne-a spus Marius, unul dintre cei opt fraţi abandonaţi.

Un alt copil, o fetiţă de doar şase anişori adusă la centrul de ocrotire de mama sa plecată peste graniţă, ne-a mărturisit că îi este deja dor de cea căreia i-a promis că va fi cuminte până la întoarcerea ei. „Mi-e tare dor… şi vreau să vină curând mami", ne-a mărturisit, printre suspine, Alina. O altă copilă în vârstă de opt ani, din Odobeşti, abandonată de părinţi, speră şi ea să se întoarcă cât mai repede cei care i-au dat viaţă: „Am visat-o pe mămica. Îmi făcea cu mâna şi spunea că vine cu o maşină de aia strălucitoare ca să mă plimbe", ne-a spus, aproape în şoaptă, Crina.

Adăposturi temporare Centrele de adăpostire temporară din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului Vrancea sunt finanţate de Consiliul Judeţean, instituţie în subordinea căreia se află şi direcţia. Toader Gheţu, şeful Direcţiei pentru Protecţia Copilului Vrancea, ne-a declarat că aceşti copii care ajung în astfel de centre se vor afla în grija instituţiei pe care o conduce până la întoarcerea părinţilor lor acasă. Dacă aceştia se mai întorc. „Suntem responsabili pentru aceşti copii. Părinţii ni i-au lăsat în grijă, vom face tot posibilul pentru ca ei să-i găsească la întoarcere sănătoşi fizic şi sufleteşte", ne-a precizat Gheţu.

Atac

CNA demarează o campanie pentru protejarea copiilor de violenţa audiovizuală

Ca urmare a creşterii numărului de programe cu conţinut violent şi conotaţii sexuale difuzate pe posturile de televiziune din România, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a demarat, ieri, o campanie media care are ca scop conştientizarea şi responsabilizarea părinţilor cu privire la riscurile la care sunt supuşi copiii ce urmăresc aceste emisiuni. Campania cuprinde trei spoturi care vor transmite mesajul „Nu lăsa copilul educat de televizor!“.

Cu toate că mulţi adulţi sunt de acord cu faptul că agresivitatea conţinută de programele tv este dăunătoare copiilor, foarte mulţi dintre aceştia continuă să-i lase să-şi aleagă singuri emisiunile preferate. Mai mult decât atât, unii părinţi îşi lasă în mod deliberat copiii în faţa televizoarelor, cu telecomanda în mână, cu scopul de a sta liniştiţi în timp ce ei îşi fac treburile prin casă sau îşi rezolvă diverse probleme. Deoarece sunt la vârsta la care mintea lor nu le permite să analizeze informaţiile primite, iar personalitatea le este în formare, copiii asimilează foarte uşor tot ceea ce văd în jur, iar vizionarea îndelungată a unor scene nepotrivite poate avea efecte deosebit de nocive asupra dezvoltării lor mentale şi morale şi, în consecinţă, asupra comportamentului acestora. Cu atât mai mult cu cât aceştia văd, percep şi receptează violenţa altfel decât adulţii, fiind mai puternic impresionaţi de aceasta. Pentru a-i determina pe adulţi să conştientizeze aceste efecte negative pe care programele nepotrivite le au asupra copiilor lor şi pentru a-i determina să ia atitudine în această privinţă, CNA a iniţiat o campanie media ce de adresează părinţilor, care va cuprinde trei spoturi cu sloganul „Nu lăsa copilul educat de televizor!“, ce vor fi difuzate de principalele posturi de televiziune autohtone în următoarele patru luni. Potrivit preşedintelui interimar al CNA, Răsvan Popescu, publicul va descoperi treptat ce

înseamnă să-ţi laşi copilul nesupravegheat în faţa televizorului şi, în mod special, efectele pe care vizionarea scenelor violente sau cu conotaţii sexuale de la televizor le are asupra copiilor. Cele trei spoturi au fost realizate de compania Multimedia EST, iar producţia lor a costat 40.000 de euro. Primul spot, numit „Somnul părinţilor naşte monştri“, a fost lansat deja începând de ieri, va rula între patru şi şase săptămâni, iar campania se va încheia în februarie 2008. Reprezentanţii CNA au anunţat că spotul a fost trimis deja la mai multe posturi de televiziune care au acceptat să îl difuzeze. Sorin Psatta, director al agenţiei de publicitate Graffiti BBDO şi consultantul CNA pe programul PHARE, a declarat că cele trei spoturi sunt construite pe structura cauză- efect, primul dintre ele prezentând cauzele comportamentelor agresive ale copiilor, iar următoarele două spoturi, efectele pe care imaginile violente le produc asupra acestora. „Primul spot prezintă un copil care este victimă pasivă a violenţelor de la televizor. Următoarele două spoturi sunt consecinţa a ceea ce se întâmplă în primul spot“, a declarat Sorin Psatta. În cel de-al doilea spot este prezentat un băiat care, la propria aniversare, ia cuţitul în mână şi îl înfige cu violenţă de mai multe ori în tort, iar apoi în ursuleţul său de pluş. În cel de-al treilea spot, o fetiţă dansează provocator lângă o bară de susţinere din metrou. Ultimele două spoturi vor fi lansate pe parcursul lunii septembrie. Sorin Psatta a mai declarat că, la finalul campaniei, va fi efectuată şi o cercetare cu care se va încerca verificarea rezultatelor şi impactul acestei campanii.

Azi

Rechizite pentru şcolarii săraci

     Elevii din ciclul primar şi gimnazial care provin din familii cu venituri modeste pot depune, până în data de 20 septembrie 2007, o cerere pentru obţinerea pachetului gratuit cu rechizite şcolare.

     Pachetul pentru clasa I este diferit de cel pentru clasele primare următoare, după cum diferit este şi pachetul pentru clasele gimnaziale. Ministerul Educaţiei oferă şi în acest an pachete gratuite cu rechizite pentru copiii care provin din familii cu venituri modeste.      Pentru a beneficia de "pachet", părintele sau

tutorele legal trebuie să depună o cerere la şcoala la care este înscris copilul, împreună cu toate actele doveditoare ale venitului pe membru de familie din luna iulie a anului curent. Condiţia este ca acest venit să nu depăşească 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, iar copilul să frecventeze cursurile de zi ale învăţământului primar sau gimnazial.      Până pe 25 septembrie, directorii de şcoli urmează să definitiveze situaţia beneficiarilor, să o transmită Inspectoratului Şcolar Judeţean şi să o afişeze la sediul şcolii.      Pachetul de rechizite pentru clasa I cuprinde două caiete tip I de 24 de file, două caiete tip II de 24 de file, un caiet special de abecedar, un caiet special de matematică, două caiete de matematică de 48 de file, două caiete de desen A 4 de 24 de file, patru

Pentru a obţine pachetul cu rechizite, părinţii elevilor

trebuie să depunăo cerere până la 20 septembrie

creioane, un stilou cu 24 de rezerve, un set de şase creioane colorate, o radieră, o riglă, un penar, o trusă de acuarele, cu pensulă, un ghiozdan, o ascuţitoare, beţişoare, patru coperte de caiet A 5 şi o pungă de plastic.

Compact

Deputatii vin in ajutorul copiilor Gratuit Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a aprobat, ieri, solicitarea Fundatiei Starkey Hearing de a folosi timp de opt zile, in regim de gratuitate, una dintre salile din Palatul Parlamentului, pentru a implanta proteze auditive la 1.000 de copii. "Fundatia Hearing isi propune ca, in perioada 18 - 25 noiembrie, in sala Al. I. Cuza, sa protezeze auditiv un numar de 1.000 de copii, aproximativ 200-250 pe zi. Este un act de caritate cu care au fost de acord totii membrii Biroului Permanent", a declarat Ioan Munteanu, secretarul Camerei.

Ajutor pentru familii cu copii Sectorul 1 Serviciul de asistenta sociala a acordat, de la inceputul anului si pana acum, indemnizatii pentru cresterea copilului. Cei care doresc sa afle detalii despre cum se obtine alocatia pentru copii sau contravaloarea trusoului pentru nou-nascut pot suna la numarul de telefon 222.99.83.

Centru de recuperare pentru minori Sectorul 1 Peste 200 de copii cu dizabilitati au beneficiat de serviciile Centrului de Recuperare din cadrul Complexului social de servicii "Sf. Ecaterina". Acest centru ajuta copii pana la implinirea varstei de 18 ani. Pentru mai multe informatii privind Centrul de Recuperare, puteti suna la numarul de telefon 223.15.56 int. 108.

Cotidianul

Autoritatile locale raspund mai greu la solicitarile cetatenilor

Aparut in editia din 5 Septembrie 2007

Autoritatile si institutiile publice centrale raspund frecvent solicitarilor cetatenilor, fata de cele din restul tarii, dar inca exista situatii in care raspunsurile vin tirziu sau sint incomplete, potrivit unui studiu publicat marti de Pro Democratia si Transparency International Romania. Raportul prezinta rezultatele monitorizarii modului in care este implementata Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public la nivelul institutiilor si autoritatilor publice centrale, judetene si locale din cele opt regiuni de dezvoltare, in cadrul proiectului „O guvernare transparenta“ finantat de UE prin programul PHARE.

Potrivit studiului, la nivel national, rata medie de raspuns la solicitarile formulate in cadrul monitorizarii a fost de 77,3 la suta, ceea ce indica faptul ca au existat situatii in care unele institutii monitorizate nu au furnizat raspuns la cererile de informatii de interes public. Raportul mai indica faptul ca raspunsurile institutiilor la cererile de

informatii de interes public sint incomplete, intrucit din 736 de raspunsuri primite din partea institutiilor si autoritatilor publice monitorizate, doar 565 (reprezentind 76,8 la suta) pot fi catalogate ca fiind complete.

O alta problema semnalata, mai ales la nivelul institutiilor mici (de tipul primariilor de comuna), tine de transferul relativ frecvent al responsabilitatilor referitoare la implementarea Legii nr. 544/2001 de la un functionar public la altul, fapt care poate impiedica o profesionalizare reala a serviciilor furnizate de acea institutie in domeniul liberului acces la informatii de interes public.

Curentul

200 de copii au ajuns la Centrul ´´Sfânta Ecaterina´´

În prima parte a acestui an, 200 de copii cu deficienţe neuropsihomotorii - autism, sindrom Langdon-Down, deficienţe mintale, întârziere în dezvoltarea psihică, infirmitate motorie cerebrală, deficienţe congenitale, tulburări de comportament, tulburări instrumentale sau dificultăţi de învăţare - au beneficiat de servicii de recuperare în cadrul Centrului ´´Sfânta Ecaterina´´ din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 1. Copiii au beneficiat de logopedie, kinetoterapie, terapie psihologică, terapie ocupaţională.

CNA avertizează: "Somnul părinţilor naşte monştri"

O campanie de conştientizare a părinţilor privind pericolul reprezentat de programele de televiziune nepotrivite pentru dezvoltarea fizică, mentală şi morală a copiilor a fost lansată de către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). Finanţată printr-un proiect Phare, campania mediatică cuprinde trei spoturi care vor fi difuzate gratuit pe toate posturile de televiziune şi se va derula până în luna februarie 2008. Primul spot, numit "Somnul părinţilor naşte monştri", a fost lansat pe 3 septembrie, iar următoarele două spoturi vor fi lansate pe parcursul acestei luni.

Cerşetorii se reîntorc "la muncă" pe străzile Capitalei

"Nu încurajaţi cerşetoria dand bani sau foloase materiale cerşetorilor din metrou. Aveţi dreptul la o călătorie civilizată iar încurajarea acestora duce la disconfortul dumneavoastră pe timpul călătoriei." Astfel sună mesajul transmis la ore

fixe în staţiile de metrou. Un pas înainte pentru a descuraja cerşetoria. Prea puţin însă pentru a desfiinţa această practică bine înrădăcinată în tradiţiile damboviţene şi nu numai. Bătrani pricăjiţi, cu haine slinoase, tineri mutilaţi, prichindei cu feţe planse şi murdare se înghesuie în fiecare dimineaţă printre călătorii grăbiţi să ajungă la serviciu.

Din cand în cand, peisajul este animat de acordeonul vreunui lăutar sau de un clovn care face giumbuşlucuri. În fiecare staţie sunt alţii şi alţii. Fiecare încearcă, cum ştie mai bine, să stârnească mila sau simpatia. Unii chiar reuşesc. Aşa că primesc cate un bănuţ sau juma´ de pachet de biscuiţi.

Lumea din spatele scenei

Toată lumea ştie că cerşetoria este un job ca oricare altul. Iar cei care au văzut "Filantropica" a lui Nae Caranfil observă, poate, în ochii micuţilor escroci lumea din spatele scenei. Printr-un un simplu filaj, oricine poate observa că amăraţii care cer pomană prin metrouri cedează banii stranşi altor persoane, care îi aşteaptă strategic, în anumite staţii.

Iar după un calcul simplu, ajungem uşor la concluzia că un cerşetor strange cel puţin şapte sute de lei lunar. Oare caţi bani strang coordonatorii reţelelor? În faţa acestui fenomen, care a luat o amploare uriaşă, Poliţia ridică din umeri.

Ce spune legea

Purtătorul de cuvant al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan, ne-a explicat că, potrivit legii, cei care practică cerşetoria riscă o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei. Însă din ce bani să plătească amenda un om care, oficial, nu are venit, domiciliu stabil sau proprietăţi personale?! Aşa că amenzile se cumulează, iar infractorului i se întocmeşte dosar penal. Riscă închisoare de la şase luni la doi ani, după cum precizează Christian Ciocan. Dacă ajung sau nu după gratii depinde însă de Justiţie, care este foarte ocupată să rezolve marile cazurile de corupţie, aşa că nu are timp de astfel de "fleacuri". Cert este că numai anul trecut au fost aplicate aproximativ 14.500 de sancţiuni pentru cerşetorie în Bucureşti.

Copiii, victime şi infractori

Situaţia este chiar mai gravă dacă ne gandim că mulţi dintre cerşetori sunt copii. Copii care ar trebui să meargă la şcoală, să citească, să se joace, şi nicidecum să adune bani pentru părinţi sau oricine altcineva. Acestor copii li se fură practic copilăria şi sunt învăţaţi să se sustragă legii. Sunt învăţăţi să devină infractori sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor şi societăţii pe ansamblu. În perioada 31 ianuarie-31 mai, s-a desfăşurat campania "Şi tu poţi fi un părinte mai bun!". Campania a avut ca scop, printre altele, "prevenirea fenomenului copiilor străzii". Timp de cateva luni, cerşetorii din metrouri s-au împuţinat. De cateva zile însă, copiii străzii au apărut din nou prin vagoanele metrourilor. Şi treptat o să apară tot mai mulţi. Mai ales că iarna, frigul îi alungă de pe străzi. O să ia cineva măsuri? O să facă cineva ceva pentru ca acest fenomen să dispară? Puţin probabil. Reprezentantul Poliţiei Capitalei ne-a spus că, doar dacă nu mai primesc bani, cerşetorii o să înceteze să mai ceară.

Gandul

Călugărul cu 1.000 de copiide Daniel BEFU | 05 SEPTEMBRIE 2007

Fundaţia Concordia, a lui Pater Georg, a cules de pe străzi, în 16 ani, 1.000 de copiii, îngrijiţi acum de 300 de angajaţi şi zeci de voluntari. Dar, ca lucrurile să meargă strună, a fost nevoie de prieteni influenţi: „Tot guvernul Austriei a fost deja la noi. Toţi miniştrii din ultimii ani”, povesteşte, în română, Pater Georg.

Călugărul cu 1.000 de copii Mai multe imagini...

Congregaţia i-a spus în ‘91 călugărului iezuit Georg Sporschill: „Pater Georg, du-te în România pentru 6 luni”. Cu o valiză în mână, a luat trenul din Viena cu destinaţia Gara de Nord. La finalul călătoriei, dicţionarul îl învăţase deja zece cuvinte româneşti. Întâmpinarea de la gară e de neuitat: „Au fost mulţi copii care plângeau, mulţi tineri drogaţi şi violenţi. Şi au făcut un test dacă ne e teamă de ei. Ne-au bătut, ne-au provocat. A fost ca o luptă”. Călit de la Viena, unde lucrase cu oameni ai străzii şi foşti puşcăriaşi, l-a luat ca pe un show de bun venit.

România era o ţară tristă în acea clipă, cu un Bucureşti ce nici măcar centrul nu-l avea luminat, întunericul de pe stradă fiind înviorat doar de scârţâitul sinistru la colţ de stradă al roţilor pe şinele de tramvai. Vizitele la Gara de Nord s-au înteţit şi deodată copiii străzii au devenit umani. Se jucau: „Era un grup de copii mici şi se jucau cu ceva. Unul îl învârtea deasupra capului şi-apoi îl arunca, iar alt copil îl prindea. Când au venit la noi, am văzut cu ce se jucau. Cu un şobolan mort. Îl învârteau de coadă şi-l azvârleau între ei”. I-a cules de pe stradă, erau 20 de copii şi, după modelul familiei, i-a băgat într-o casă. Când casa a fost plină, a început o altă casă şi, neostoit, a tot umplut case, vreme de 16 ani.

Pater Georg a început cu nişte căsuţe ridicate într-un fost CAP, la marginea unui sat de lângă Ploieşti, iar acum are 500 de copii în România, 300 în Moldova şi alţi 200 la Sofia şi Odessa – 1.000 în total. Au fost şi vremuri tulburi, în care călugărul iezuit s-a simţit copleşit, dar atitudinea aurolacilor i-a dat din nou curaj: „Mă aflam odată la Gara de Nord. Era acum 10 ani. Mulţi tineri au venit şi ne cunoşteam de mult cu ei. Le tot promisesem că o să le găsesc şi lor un loc. Şi-aşa au mers lucrurile că nu am putut. Şi dânşii au fost foarte furioşi. S-au strâns în jurul meu, erau mulţi şi mi-a fost frică de ei. Dar le-am zis omeneşte: «Nu pot, aşa-mi pare de rău!».

Atunci, în loc să mă lovească, au scos dintre ei un copil mic care se numeşte Răzvan şi mi-au spus: «Acceptăm că nu ai nici un loc pentru noi. Dar pe acest copil mic trebuie să îl iei». Şi l-am luat. Am fost foarte mişcat că ei au căutat un loc pentru acest copil mic, nu pentru ei”. Povestea lui Răzvan, copilul salvat atunci, e la fel de banală ca a altor sute de copii pribegi. S-a născut în nişte ruine, din foşti copii ai străzii crescuţi mari. Are amintiri încă fierbinţi din acei ani: „Era frig. Într-o zi, mama s-a dus la lemne şi s-a lovit, s-a infectat la picior foarte rãu, n-a vrut să se ducă la spital şi de-atuncea parcă a urmărit-o un blestem. S-a lovit şi mai rău, că a picat de pe un pod. Au adus-o acasă şi a murit acolo pe jos, cu noi.

Tata m-a pus apoi la cerşit. Stătea într-un loc, mă pândea cum cerşesc, apoi mă chema la el şi-mi smulgea banii pentru băut şi ţigări”. La 4 ani şi-a luat destinul în mâini. A fugit de-acasă, adică de pe stradă, la nişte rude, adică tot pe stradă. lar rudele, Moise şi Ivana, l-au chemat pe Padre. Ţâncul, care seara se ducea prin blocuri şi lua preşurile de la uşi învelindu-se cu ele să nu moară de frig, a fost săltat de-o dubă. A fost salvarea lui: “Am ajuns seara la centru şi au venit foarte mulţi copii la geam şi se întrebau : cine mai e şi copilul acesta? Eu eram foarte speriat.

Nu ştiam ce-o să păţesc, că eram venit de pe stradă”. Când s-a dat jos, un băieţel i-a zis: “Uite, tu o să stai cu mine şi o să ne jucăm împreună”. Acum Răzvan trece pe-a 8-a, ştie germana şi în Austria a fost de 4 ori: la Viena, Innsbruck şi Salzburg, cu avionul. Povesteşte tuturor ce-a văzut din avion: “Vezi totul foarte mic. Dungi negre, roşii şi albastre”.

Tată pentru atâtea fiice şi fii, călugărul, om al lui Dumnezeu, s-a prins într-un vârtej al lumii din care nu mai poate evada: “Niciodată nu sunt singur cu mine. Dacă cerşiţi 4 milioane de euro în fiecare an, aveţi multe scrisori de scris şi legături de ţinut. Cel mai adesea sunt până la miezul nopţii la birou, pentru că am multe de făcut”. Iar când nu e la birou e pe drum: „Ieri am fost la Viena, astăzi sunt la Ploieşti şi diseară sunt la Braşov, că este o inaugurare a unei firme mari din Austria care este un sponsor pentru noi care ne dă tot lemnul şi maşinile pentru atelierele noastre. De aceea eu voi binecuvânta această fabrică nouă”.

Timp pentru rugăciune adesea n-are decât când trage pleoapa peste ochi, dar crede că pe Dumnezeu poţi să-l găseşti în orice lucru: „Dacă dai viaţa ta pentru copii e un fel de spiritualitate şi dacă lucrezi bine, ai o inimă deschisă şi dacă tu iei copii cei mai grei, cei mai dificili, abandonaţi de toţi şi ai grijă de ei, e felul tău de-a te ruga”. Misionarul şi-a zidit şi o mică mănăstire în România, din 1.000 de cărămizi: „Zidurile mănăstirii mele sunt copiii pe care i-am salvat”. În mănăstire ţine chiar şi slujbă: „În ultimii zece ani am sărbătorit noaptea sfântă de Crăciun la gară, cu copiii de acolo, câte 50-100 de copii.

N-am avut nimic decât lumânări şi nişte prăjituri, dar am simţit că Isus s-a născut în mijlocul nostru, pentru că toţi au fost aşa bucuroşi, mai bucuroşi decât oamenii din casele frumoase. Cred că bogăţia este un pericol mare. Dacă o ţară sau cineva este bogat, crede că nu mai are nevoie de Dumnezeu. Copiii noştri au o inimă mare, plină de dragoste pentru Dumnezeu şi pentru oameni mult mai mult decât copiii din ţări foarte bogate”.

Călugărul cel lacom de 16 ani tot dă târcoale gării, înşfăcând din mizerie şi suferinţă copii. Desfătarea lui cea mai mare e ca pe copilul care a fost pe stradă să-l revadă din nou în casa de copii, altfel îmbrăcat, făcut duş, hrănit, cu şcoală, că a devenit un om adevărat şi râde fericit.

Călugărul iezuit este un călugăr fără mănăstire, trimis în lume să-şi împlinească misiunea. Pribeag pe pământ, iezuitul trebuie să-şi aibă mănăstirea în inima lui, iar când face o haltă, clădeşte ziduri mănăstirii prin însăşi lucrarea sa. Dacă-i pe stradă, lucrează cu copiii străzii şi acolo e biserica lui. Dacă-i profesor la universitate, rafturile bibliotecii sunt zidurile mănăstirii lui. Când Pater Georg a venit în România, Biserica Ortodoxă s-a zbârlit crezând că sub masca carităţii face misiune. Acum fundaţia călugărului iezuit are 1.000 de copii, toţi ortodocşi.

daniel.befu@gandul.info

Poliţia şi Jandarmeria îşi „smulg din mâini” un bebeluş abandonat05 SEPTEMBRIE 2007

Poliţia şi jandarmeria îşi dispută, prin comunicate de presă, meritul de a fi descoperit un bebeluş abandonat. În vreme ce purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, locotenentul Marius Militaru, a declarat că jandarmii care patrulau luni seara, în jurul orei 21, în parcarea din faţa şcolii 280 din Capitală, au auzit scâncetele copilului şi l-au găsit abandonat într-o pungă de plastic, versiunea poliţiei diferă numai puţin, în punctele esenţiale, de varianta jandarmeriei.

Conform comunicatului biroului de presă al Poliţiei Capitalei, grupa operativă a secţiei 18, anunţată prin intermediul dispeceratului 112, s-a deplasat în parcarea de pe strada Gheorghe Donici, unde l-a găsit pe Ciprian I. de 20 de ani, din sectorul 5, autorul apelului de urgenţă.  Bărbatul, a cărui ocupaţie nu este precizată în comunicat, auzise un zgomot, ca un plâns de copil, iar lângă gard observase o pungă de plastic, răsucită la capăt. Desfăcând punga a găsit copilul, aşezat pe câteva scutece şi haine de schimb.

 Şi desfăşurarea ulterioară a evenimentelor diferă, în funcţie de sursă : jandarmii zic că l-au dus pe copil în incinta şcolii 280 şi că au anunţat salvarea şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), iar poliţia precizează doar că a fost anunţată salvarea, care l-a dus pe copil la spital.

 Cert este însă că micuţul este sănătos, că nu prezenta urme de violenţă în momentul găsirii sale şi că şeful DGASPC, Florentina Marin, a declarat că, după ce medicii îşi vor da acordul, copilul va fi încredinţat de urgenţă unui asistent maternal. În paralel, poliţiştii de la secţia 18 încearcă să dea de urma părinţilor, care se fac vinovaţi de infracţiunea de abandon de familie. (A. N.)

Romania Libera

Cresa sau bunicii, alternative pentru familiile cu copii mici

Sprijinul de la stat pentru cresterea copilului nu exclude initiativele flexibile pe plan local, spune doamna Carmen ManuAdina Ema StefanMiercuri, 05 Septembrie 2007Sistemul de Asigurari Sociale sprijina familia, utilizand prestatiile sociale si serviciile sociale. Femeile care devin mame beneficiaza de anumite drepturi sociale pe care le obtin doar daca le solicita. Despre cateva dintre problemele ce trebuie rezolvate, pentru obtinerea acestor drepturi, dupa nasterea copilului, ne-a vorbit dna Carmen Manu, director al Directiei

Servicii Sociale si Drepturi Asistenta Sociala in cadrul MMSSF.Daca in primii ani de la nasterea copilului parintii beneficiaza de sprijin din partea

statului, curand urmeaza primul hop: cu cine lasa copilul care nu are inca varsta gradinitei? Intrebare la care ne va raspunde tot doamna director Carmen Manu.

Valeria Manolescu, BucurestiIn curand voi deveni mama pentru prima data. Legile s-au tot schimbat si as dori sa stiu de ce drepturi sociale voi beneficia ca sprijin pentru cresterea copilului pe care il voi naste?

» Dupa terminarea concediului medical obisnuit pentru nastere si lauzie, mama are dreptul prin lege la un concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, sau, pentru un copil cu handicap, pana la 3 ani, precum si la o indemnizatie lunara de 600 lei. De aceste drepturi beneficiaza (conform Ordonantei de Urgenta nr. 148 din 3 noiembrie 2005, privind sustinerea familiei in vederea cesterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare) acele persoane care in ultimele 12 luni inainte de intrarea in concediul medical de nastere au realizat venituri profesionale supuse impozitarii. De asemenea, parintele care ingrijeste copilul are dreptul sa beneficieze si de o alocatie lunara in valoare de 200 RON, cuantum precizat in art. 4 al actului legislativ deja mentionat (alocatia fiind reglementata prin Legea nr. 61/1993 republicata). Tot la momentul nasterii copilului, conform Legii 482/2006, supranumita Legea "Cos-Bebe", fiecare nou-nascut, indiferent de veniturile realizate de parinti, are dreptul la un trusou complet, in valoare de 150 RON, asigurat de primarie. Ancuta Anghel, BucurestiDoresc sa revin mai repede la serviciu, pentru ca mama mea s-a pensionat si poate sta cu bebelusul nostru de 10 luni. Ce drepturi mai am o data cu intreruperea concediului de crestere a copilului?

» Daca parintele revine la serviciu mai devreme, adica inainte de vartsa de 2/3 ani a copilului, el nu va mai primi indemnizatia de 600 RON, ci doar un stimulent de 100 RON si alocatia de 200 RON, ambele pana la varsta de 2/3 ani a copilului.

Ana Popa, PloiestiPerioada concediului de crestere a copilului afecteaza vechimea in munca?

» Nu, aceasta perioada este asimilata stagiului de cotizare, asa ca nu afecteaza pensia pentru limita de varsta si nici asigurarile de sanatate.

Vasile Rancea, PloiestiEste adevarat ca si tatal  poate beneficia de concediu pentru cresterea copilului?

» Desigur, tatal poate beneficia, ca si mama, de concediul de 2 ani, sau 3 ani, in cazul copilului cu handicap, pentru cresterea copilului, ca si de incasarea indemnizatiei de crestere si a alocatiei aferente, daca ramane el acasa pentru a ingriji bebelusul.

Mariana Cicu, AlexandriaCare sunt drepturile de care beneficiaza o mama care nu a  avut serviciu inainte de nasterea copilului? Dar mama care nu are un domiciliu stabil?

Orice parinte, indiferent de venituri, are dreptul, pana la varsta de 2 ani, respectiv 3 ani, a copilului, sa primeasca alocatia de 200 RON. Parintele ingrijitor care nu a realizat venituri impozabile in ultimele 12 luni, inainte de nasterea copilului, va depune o cerere la acelasi Serviciu de Alocatii si Indemnizatii de la primaria de care apartine cu domiciliul sau in raza careia locuieste. Dupa depasirea varstei de 2, respectiv 3 ani a copilului, intra in vigoare, pentru toti copiii, prevederile Legii nr. 61/1993, cu modificarile si completarile ulterioare privind alocatia de stat pentru copii.

Maria Tudose, PloiestiLucrez intr-o intreprindere de prelucrari chimice, unde se simte mereu un miros care imi face rau. Sunt insarcinata in aproape trei luni si ma tem sa nu fie toxic pentru sarcina. Ce sa fac pentru a rezista, fara sa periclitez viata copilului?

» Conform OUG nr. 96/2003 privind protectia la locul de munca, cu modificarile si completarile ulterioare care reglementeaza masuri de protectie sociala pentru gravide si lauze care alapteaza, toate femeile in cauza au dreptul, in primul rand, la concediu medical de sarcina si lauzie, pre- si postnatal, de 126 de zile cumulate (63 pre- si 63 postnatal), cu titlu obligatoriu de minimum 42 zile postnatal.  Cu mentiunea ca persoanele cu handicap au dreptul la concediu medical de nastere si lauzie incepand cu luna a sasea de sarcina. Daca insa la locul de munca sunt conditii care pot pune in pericol sanatatea mamei si/sau a copilului, salariata in cauza va anunta angajatorul, care are obligatia legala sa anunte medicul de medicina muncii si impreuna sa evalueze gradul si durata expunerii la conditiile nefavorabile a angajatei. Daca riscul este real, se vor lua masuri de inlaturare a factorilor defavorabili sau salariata va fi mutata la alt loc de munca. Daca aceste masuri nu sunt posibile, angajata poate beneficia de un concediu de risc maternal pe o perioada de 120 de zile, care se pot lua integral sau fractionat. Angajatorul va pastra confidentialitatea in legatura cu starea de graviditate  a femeii.

Iuliana Neculce, BucurestiCe voi face cu copilul cand imi voi relua serviciul? Cu cine il voi lasa pana la varsta de trei ani, cand voi incerca sa-l dau la gradinita, in conditile in care la noi nu poti apela in conditii sigure si multumitoare la o bona?

» Pe de o parte, oamenii ar trebui sa-si manifeste mai mult opinia si initiativa in ceea ce priveste rezolvarea problemelor lor, cerandu-le primarilor sa le rezolve diferitele nevoi, pentru ca acestia pot si au obligatia sa gaseasca solutii pentru problemele cetatenilor. Este nevoie de receptivitate si fexibilitate din partea personalului primariei si a primarului, iar oamenii trebuie sa insiste in obtinerea drepturilor lor, chiar si prin sesizari scrise adresate, ierarhic, celor obligati prin fisa postului sa le rezolve problemele. Indiferent de felul cum li se raspunde, cetatenii trebuie sa-si ceara drepturile pana cand le obtin. Asa si cu solutiile pentru copilul care nu are inca varsta de gradinita, iar parintele a revenit la serviciu. Este nevoie de flexibilitate, pe plan local. Pe de alta parte, in plan legislativ, urmeaza sa apara o lege a creselor pentru a rezolva problema ingrijirii si educarii copiilor de pana la trei ani. Organizarea si infiintarea creselor vor fi in atributiile consiliilor locale, dar si ale regiilor autonome, societatilor comerciale, societatilor bugetare. Se doreste o mai mare implicare a firmelor in organizarea de crese, pentru ca in atributiile consiliilor locale sa ramana responsabilitatea pentru copiii aflati in risc de abandon, respectiv cazurile provenite din familiile cele mai sarace. Cat priveste solutia traditionala a ajutorului de la bunici, aceasta este intotdeauna binevenita.

BeneficiariDe drepturile pentru cresterea copilului mai beneficiaza: persoana care a adoptat un copil, cea careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei, cea care are un copil in plasament in regim de urgenta, tutorele.

TREI COPIIDreptul la concediul de ingrijire a copilului mic se acorda doar pentru primele trei nasteri dintr-o familie care are mai multi copii.Prelungire: Concediul se prelungeste in cazul suprapunerii a doua sau trei situatii care dau acest drept, timp in care se plateste o singura indemnizatie.

ACTE NECESAREPentru acordarea indemnizatiei si/sau  alocatiei de crestere a copilului pana la 2, respectiv 3 ani se cer: actul de identitate al solicitantului; certificatul de nastere al copilului; (dupa caz), adeverinte de la angajator:  ca solicitantul a lucrat ultimele 12 luni pe venituri impozitate/din care sa reiasa data ultimei zile de concediu de maternitate; declaratie pe propria raspundere ca solicitantul nu beneficiaza si de indemnizatia de maternitate; declaratia solicitantului pe proprie raspundere ca se ocupa de cresterea copilului si, daca este cazul, confirmarea acestei situatii de catre angajator.»  Informatii lamuritoare cu privire la subiect, ca si despre actualitatile de la MMSSF puteti afla accesand www.mmssf.ro. Aici, accesand domeniul "Incluziune sociala", veti afla totul despre prestatii sociale aflate astazi in vigoare, inclusiv cele acordate pentru cresterea copilului.