ANTONIE VALENTINA

GHID DE INTEGRARE PENTRU BENEFICIARII DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ ȘI RESORTISANȚII

ȚĂRILOR TERȚE

MATERIAL PENTRU INTEGRAREA BENEFICIARILOR DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ ȘI A RESORTISANȚILOR ȚĂRILOR TERȚE ÎN ROMÂNIA

București 2019

Acest material este realizat în cadrul proiectului: „Integrare ACUM- Abordări complexe și unitare pentru migranți”, implementat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România- AIDRom în parteneriat cu Asociația Filantropia Oradea. Proiectul este finanțat din Fondul Azil, Migrație și Integrare- FAMI 17.02.05.02, al Uniunii Europene, gestionat în România de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări ca Autoritate Contractantă.

Data publicării: 2019

Adrese pentru sesizări: aidrom@gmail.com

Asociația Ecumenică a Bisericilor din România- AIDRom, Str. Ilarie Chendi, nr. 14, sector 2, București

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Autor:Antonie Valentina

DESPRE PROIECT

2

“Integrare ACUM - Abordări complexe și unitare pentru migranți”

Programul Național Fondul Azil, Migrație și IntegrareObiectivul Specific 2: Integrare

Număr de referinţă:FAMI/17.02.05.02

Locul de desfăşurare:

Regiunea 5 (CRCPSA Timișoara): Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Mehedinţi şi Caraş Severin

Obiectiv general:

Proiectul își propune să sprijine integrarea socio-economică şi culturală a beneficiarilor de protecție internațională și resortisanți ai unor țări terțe, în societatea românească printr-o abordare integrată, prin furnizarea informaţiilor şi serviciilor de care aceştia au nevoie (ex. ocupare locuri de muncă, acces la servicii de sănătate, acces la servicii educaționale, culturale, locuinţe și servicii sociale, participare activă) și prin consolidarea colaborării și implicării active a autorităților/instituţiilor, a sectorului privat și a altor entități cu atribuţii în domeniul integrării migranţilor.

Obiective specifice:

Obiectiv 1: Creșterea nivelului de integrare socială a Beneficiarilor de Protecție Internațională (BP) și a Resortisanților țărilor terțe (RTT) din

3

Regiunea 5, prin dezvoltarea, susținerea și monitorizarea unor programe de integrare individualizate precum și accesul acestora la servicii sociale complexe și activități de dezvoltare personală.

Obiectiv 2: Consolidarea rețelelor de suport locale interinstituționale, rețelelor de voluntari și a membrilor reprezentativi din comunitățile de străini pentru facilitarea integrării Beneficiarilor de Protecție Internațională (BP) și a Resortisanților țărilor terțe (RTT), în județele: Bihor, Arad, Timiș, Caraș Severin, Hunedoara și Mehedinți.

Obiectiv 3: Sensibilizarea opiniei publice privind fenomenul migrației în Regiunea 5 și creșterea gradului de acceptare și cooperare socială a Beneficiarilor de Protecție Internațională (BP) și a Resortisanților Țărilor Terțe (RTT) din Regiunea 5.

Obiectiv 4: Dezvoltarea capacităților profesionale a profesioniștilor implicați în asistarea Beneficiarilor de Protecție Internațională (BP) și a Resortisanților Țărilor Terțe (RTT) cu drept de ședere în România și în Regiunea 5.

4

DEFINIȚII ȘI ABREVIERI

Delimitări conceptuale

APATRID - Persoană care nu este considerată cetățean al nici unui stat

MIGRANT – Persoană care se deplasează dintr-o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului și/sau de încadrarea într-o formă de activitate în zona de sosire. în funcție de sensul migrării, fiecare persoană migrantă este în același timp, pentru țara de origine emigrant - persoană care iese din țară, și imigrant - persoană care intră în țara de destinație. migrarea poate avea loc atât în interiorul granițelor țării - migrarea internă (numite și persoane deplasate intern) cât și în afara țării – migrația internațională (categorie din care fac parte și refugiații).

PROCEDURA DE AZIL – Totalitatea actelor și formalităților îndeplinite, precum și activitățile desfășurate de autoritățile competente, în vederea recunoașterii statutului de refugiat sau, după caz, acordării protecției subsidiare.

PERSOANELE CARE AU DOBÂNDIT O FORMĂ DE PROTECȚIE – Persoanele care, la sfarșitul procedurii de azil au obținut una din următoarele forme de protecție:1. statut de refugiat;2. protecție subsidiară;3. protecție temporară.

5

PERSOANĂ CARE BENEFICIAZĂ DE TOLERARE - Străinul care nu mai are drept de ședere pe teritoriul unei țări dar care, din motive obiective, nu poate părăsi teritoriul acelei țări. Acești străini au doar “permisiune de ramânere pe teritoriu”.

PERSOANĂ CU PROTECȚIE SUBSIDIARĂ - Străinul căruia i se acordă forma de protecție numită: „protecție subsidiară în baza altor motive decât cele prevăzute în Convenția din 1951. Protecția subsidiară se poate acorda străinului care nu indeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, va fi supus unui risc serios (condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern sau internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă) și care, nu poate sau datorită acestui risc nu dorește protecția acestei țări.

PROTECȚIE TEMPORARĂ - Forma de protecție ce se acordă de către un stat persoanelor care provin din zone de conflict, în perioade de conflicte armate în care țara respectivă nu este angajată.

REFUGIAT - Acea persoană care, în urma unei temeri bine-întemeiate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniei politice, se află în afara țării a carei cetățenie o are și care nu poate, sau datorită acestei temeri nu dorește să se pună sub protecția acestei țări; sau care, neavând nicio cetățenie și găsindu-se în afara țării în care avea reședința obisnuită, ca urmare a acestor evenimente nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește sa se întoarcă. (Convenția de la Geneva, 28 ian. 1951)

6

ABREVIERI

RTT- resortisanți ai țărilor terțeBP - beneficiari de protecție internaționalăIGI/ DAI – Inspectoratul General pentru Imigrări /Direcția Azil și IntegrareANOFM - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de MuncăAJOFM - Agenția Judeteană pentru Ocuparea Forței de MuncăCNRED – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a DiplomelorAJPIS - Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie SocialăISJ - Inspectoratul Școlar JudețeanONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului

DESPRE GHID

1. Despre beneficiarii grupului țintă

Grupul țintă principal al proiectului este reprezentat de resortisanții țărilor terțe (RTT) cu drept de ședere pe teritoriul României (permis de ședere pe termen lung sau scurt) și a beneficiarilor de protecție internațională (BP), care necesită sprijin în vederea acomodării și integrării pe teritoriul României, așa cum sunt ei definiți în legislația națională și europeană.

2. Despre România și despre Regiunea de Vest

Despre România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul

7

Mării Negre se găsește la sud-est. Din punct de vedere teritorial-administrativ, România este împărtita în 41 de judeţe, fiecare având o reşedinţa de judeţ.Relieful României este unul variat cu o repartiție aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii). Precipitaţiile sunt moderate, iar temperaturile medii anuale variază de la 100C-110C la sud până la 80C-90C spre nord. Se disting patru anotimpuri: iarna, primăvara, vara şi iarna. Vara temperaturile depaşesc 300C, iar iarna temperaturile pot scădea până la -200C. Minorităţile principale din România sunt cea maghiara – 6,6% din totalul populaţiei şi cea rroma – 3,5%. Alte comunităţi importante sunt cele ale germanilor, ucrainienilor, lipovenilor, turcilor, tătărilor, sârbilor, bulgarilor şi altele.România este un stat laic. Principala instituţie religioasă din România este Biserica Ortodoxă. Cea mai mare parte a populaţiei – 86,7% s-a declarat ca fiind de confesiune creştin-ortodoxă, 4,5% romano-catolici, 3,7% reformaţi, 1,5% penticostali şi 0,9% greco-catolici, 0,2% protestanţi, 0,1% neoprotestanţi, 0,1% apostolici etc.

România – informaţii generale

Capitala: BucureştiSuprafaţa: 238.391 km2

Populaţie: 19.870.647 (2015)Limba oficială: românăSistem politic: republică semiprezidenţialăStat membru UE: din 1 ianuarie 2007Stat membru Schengen: România nu face parte din spaţiul SchengenCele mai mari oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, ConstanţaPrefix telefonic: +40Moneda: RON

8

Regiunea de Vest a RomânieiRegiunea de Vest a României, aşa cum este ea reprezentată în cadrul acestui ghid, cuprinde judeţele: Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Mehedinţi şi Timiş.Judeţele mai sus menţionate se regăsesc în patru din cele zece provincii: Banatul (Judeţele Timiş şi Caraş-Severin), Crişana (Judeţele Arad şi Bihor), Oltenia (judeţul Mehedinţi) şi Transilvania (judeţul Hunedoara).Este important să vorbim şi despre regiunile istorice ale României. Banatul este regiunea de sud-vest a României și include atât zone de câmpie, cât și zone muntoase cu rezervații și parcuri naturale. Regiunea se mândreşte cu tradiţiile variate şi influenţa occidentală, pe măsura caracterului său multietnic şi multiconfesional. În Banat se află şi municipiul Timişoara, al patrulea oraş ca mărime din România, cunoscut ca Primul Oraş Liber, fiind locul unde a început revoluţia din 1989, ce a condus la căderea regimului comunist.

9

Crişana este regiunea de nord-vest a țării. Regiunea este numită după cele 3 râuri care o traversează: Crișul Alb, Crișul Negru și Crișul Repede. Această provincie se mândreşte cu defileuri, cascade și peşteri. Oradea este cel mai important oraș din punct de vedere economic, social și cultural al zonei.

Oltenia este o regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali. Județul Mehedinți ocupă partea de vest a regiunii, cu reședința de județ la Drobeta-Turnu Severin. Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munții Carpați. Au o lungime de circa 9 km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. Fluviul este mărginit de pereți verticali, stâncoși. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 m/s.

Regiunea Transilvania se află în zona centrală a țării, fiind înconjurată de munții Carpați. Işi trage numele din latină, „tran” și „silva” şi înseamnă

10

„Țara de dincolo de păduri”. Judeţul Hunedoara ocupă doar o mică parte a acestei regiuni istorice. In reședința de județ, municipiul Deva se află cetatea medievală a Devei, construită la mijlocul secolului al 13-lea.

INTEGRAREA BENEFICIARILOR DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ ȘI A RESORTISANȚILOR ȚĂRILOR

TERȚE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

Drepturi, libertăți și responsabilitățiÎn calitate de cetăţean străin aflat legal pe teritoriul României, beneficiaţi de drepturi şi libertăţi fundamentale, dar aveţi în acelaşi timp câteva obligaţii deosebit de importante.Prevederile constituţionale, prin interpretarea în concordanţǎ cu pactele internaționale privind drepturile omului sunt considerate nerestrictive în funcţie de criteriul cetǎţeniei, ele aplicându-se şi în favoarea dumneavoastră.Constituţia României face referire la caracterul democratic şi social al statului, stabilind totodată că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme care sunt garantate în această ţară.Prin urmare şi dumneavoastră, ca cetăţean străin, vă sunt acordate anumite drepturi fundamentale (constituţionale) inalienabile. Vi se recunosc, fără

11

nici o îngrădire: dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (acesta este şi rămâne unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţeanului, dar şi cel mai important drept natural al omului; în România, pedeapsa cu moartea este interzisă şi nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau unei pedepse inumane ori degradante), dreptul la libertate individuală şi la siguranţa persoanei, dreptul la apărare, dreptul la secretul corespondenţei, dreptul la ocrotirea sănătăţii, libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, dreptul la un mediu sănătos.Refugiaţii, beneficiarii de protecție subsidiară şi cetăţenii străini cu ședere legală în România beneficiază de drepturi şi libertăţi fundamentale, dar în acelaşi timp au şi obligaţii deosebit de importante ce trebuie respectate.

Principalele drepturi și responsabilități

Dreptul de a se deplasa liber și de a-și stabili reședința sau domiciliul oriunde în România

Dreptul de a se deplasa liber și de a-și stabili reședința sau domiciliul oriunde în Româniaa) Străini cu o formă de protecție.Odată ce ai primit o formă de protecție, te poți stabili oriunde în România în funcție de interesele tale și ale familiei tale. De obicei, tendința este de stabilire în marile orașe ale țării (București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța). Acest lucru se întamplă pentru că în aceste orase există deja comunități de străini solide, oferă un mediu multicultural și educațional atractiv, dar și diverse posibilități de a găsi un loc de muncă.b) Străini cu drept de ședere în România.

12

Dreptul de ședere în România este stabilit prin viză, respectiv, prin permisul de ședere. Sunt două categorii de viză care îți permit șederea în România pentru o perioada de maximum 90 de zile.I) Viza de scurtă ședere: se acordă în scop turistic, de afaceri, activități sportive, culturale sau științifice sau pentru misiuni de natură publică, politică sau administrativă, tratament medical. Dacă ai o astfel de viză, aceasta îți va permite șederea numai pe durata valabilității sale și nu vei putea solicita în baza ei un permis de ședere în România. Te poți însă deplasa cu aceasta viză oriunde în România.II) Viza de lungă ședere: se acordă pentru activități economice, comerciale sau profesionale, studii, cercetare științifică, angajare, detașare în scop de muncă, reîntregirea familiei, activități umanitare sau religioase. Doar acest tip de viză permite prelungirea dreptului de ședere în România și obtinerea unui permis de ședere temporară. Viza de lungă ședere și ulterior, permisul de ședere temporară îți permit deplasarea liberă și stabilirea, pe durata valabilității acestora, oriunde în România.Permisul de ședere pe termen lung îți asigură tratament egal cu cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește libertatea de asociere, afiliere și apartenență la organizații sindicale sau profesionale.

Dreptul de a părăsi temporar și a reveni în România

a) Străini cu formă de protecție.Ca refugiat, poți călători în străinătate în baza documentului de călătorie (pașaport), eliberat la cererea ta de către autoritățile române. Documentul de călătorie este valabil 2 ani și îți permite să călătorești fără viză de intrare în statele care au semnat Acordul european privind suprimarea vizelor pentru refugiați din 1959. În aceste țări poți sta cel mult 90 de zile.

13

Dacă ai obținut protecție subsidiară în România, poți călători în alte țări în baza unui document de călătorie (pașaport) eliberat de autoritățile române, dar vei avea nevoie de viză de intrare în aceste țări. Documentul de călătorie este valabil cel mult 2 ani, iar viza de intrare în alte state, de regulă, nu va avea o durată mai mare de 90 de zileb) Străini cu drept de ședere în România.Călătoria în străinatate este posibilă cu condiția obținerii vizei de intrare în țara în care dorești să călătorești și a deținerii unui document de călătorie (pașaport) valabil. Viza nu va depăși ca durată 90 de zile.

Dreptul la educatie

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au acces la toate formele de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români.

În România, sistemul de învăţământ cuprinde învăţământul public şi privat. În România, învătământul este organizat pe două niveluri educaționale principale: preuniversitar și universitar. Învățământul obligatoriu este de 10 clase. Sistemul public este gratuit, iar limba de predare în școlile publice este limba română.

Sunt însă și instituții de învățământ în care limba de predare este alta decât limba română (ex. germană, maghiară, ucraineană, bulgară etc.), respectiv limbile minorităților naționale din România.

14

Învățământul preuniversitar Educația timpurie. Curpinde creşa (0–3 ani) și grădiniță (3–5 ani)Grădinițele pot fi cu program normal (5 ore/zi), prelungit (10 ore/zi) sau săptămânal (pentru copii din familii defavorizate). Înscrierile sunt gratuite, va trebui să prezinți însă o fișa medicală a copilului și un aviz epidemiologic. Înscrierile au loc în intervalul mai – iulie în fiecare an.

Invățământul primar. Cuprinde clasa pregătitoare (6 ani) și clasele I – IV (7–10 ani)Clasele primare sunt obligatorii. Înscrierea în clasa pregătitoare sau clasa zero se face în fiecare an în lunile februarie/martie. De regulă, copiii continuă clasele primare la aceeași școală la care au fost admiși în clasa zero. Copiii învață la clasele primare de luni până vineri, în intervalul 8 – 12, cu un învățător. În unele școli există program după școală (after school), contra cost. Copiii nu primesc note, ci sunt evaluați prin calificative (FB = foarte bine; B = Bine; S = Satisfacator; I = Insuficient).

Învățământul secundar. Cuprinde gimnaziul: clasele V – VIII (11 – 15 ani) și liceul: clasele IX – XII/XIII (15 – 19 ani)La gimnaziu, disciplinele de studiu se diversifică și se introduce a doua limbă străină. Elevii studiază fiecare disciplină cu un alt profesor și primesc note (de la 1 la 10, unde 10 este nota cea mai mare; notele sub 5 sunt considerate nesatisfăcătoare și duc la corijenţă/nepromovarea în clasa următoare). La disciplinele principale (limba română, matematică, și în clasa a VIII-a la istorie sau geografie), elevii susțin teze, teste mai complexe care cuprind toată materia studiată.

Învățământul universitar (superior)

15

Este organizat în universități (de stat sau private acreditate), academii sau școli de studii superioare și are la rândul său următoarele niveluri: Studii de licență: cu o durată de 3 sau 4 ani. Pentru accesul la acest nivel ai nevoie de diploma de bacalaureat. Universitățile sunt libere să organizeze şi examen de admitere. Studiile se finalizează cu examen şi diplomă de licenţă. Studii de masterat: sunt studii de specializare, cu durata de 1 - 2 ani, finalizate cu lucrare de dizertaţie şi diplomă de master. Studii doctorale: au o durata de 3 ani şi se finalizează cu susţinerea tezei de doctorat şi obţinerea titlului de doctor.

În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, atât copiii, cât și adulții pot participa la cursuri gratuite de învăţare a limbii române. Acestea sunt organizate de Ministerul Educaţiei Naționale în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.

Programul de integrare al IGI are, de asemenea, un rol extrem de util pentru pregătirea accesului la educație în România.Programul Național de Integrare pentru străinii cu o formă de protecţieAcest program cuprinde un set de măsuri şi servicii gratuite pe care statul român prin Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI) îl pune la dispoziţia refugiaţilor în România cu scopul de a facilita integrarea acestora în societatea românească.În mod specific, acest program se derulează maxim 1 an şi cuprinde: Cazare, la cerere, în centrele IGI pentru perioada în care esti înscris în programul de integrare (până la 12 luni). Pentru a beneficia de acest serviciu va trebui să achiţi lunar o contribuţie reprezentând costul utilităţilor. Sunt exceptate de la plata utilităţilor persoanele vulnerabile, conform prevederilor OG 44/2004.

16

Cursuri de limba română, în perioada în care esti înscris în programul de integrare (până la 12 luni); Sesiuni de acomodare culturală; Acordarea, pe o perioadă de 2 luni, a unui ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil; Consiliere socială ce cuprinde asigurarea accesului la drepturile pe care le ai în România: dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări sociale, dreptul la educaţie. Consiliere şi suport psihologic; Ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei/persoană, acordat pe o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la activităţile programului de integrare şi stabilite în planul individul de integrare. După finalizarea programului, poţi solicita sprijin financiar pentru plata cazarii în afara centrului, prin decontarea a până la 50% din costurile de cazare, pentru o perioada de maxim un an.

Complementar programului de integrare derulat de IGI, ONG-urile derulează activități de informare, consiliere socio-juridică și asistență, sesiuni de acomodare culturală.Înscrierea în Programul de Integrare

Pentru a vă înscrie în Programul de Integrare trebuie să vă adresaţi Ofiţerului de Integrare IGI din Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (respectiv Timişoara, în termen de 30 de zile de la data obţinerii deciziei de acordare a statutului de refugiat. Ofiţerul vă va ajuta să completaţi o cerere scrisă în care veţi menţiona tipurile de servicii şi asistenţă de care aveţi nevoie. De asemenea, Ofiţerul de Integrare va redacta un plan de integrare şi va monitoriza progresul pe care îl faceți pe durata programului de integrare. Cererea de înscriere în programul de integrare se depune în termen de 30 de zile de la data obţinerii deciziei de acordare a unei forme de protecție.

17

Întreruperea Programului de IntegrareDacă doriţi sã întrerupeţi Programul de Integrare, trebuie să vă

adresaţi Ofiţerului de Integrare IGI din cadrul Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Timişoara. Acesta vă va ajuta să completaţi o cerere de întrerupere în care veţi explica motivele şi perioada de întrerupere.

Dacă doriţi să reluaţi programul, puteţi depune o nouă cerere de înscriere. Aceasta poate fi aprobată de conducerea Centrului numai în cazul în care v-aţi încadrat în termenul solicitat și aprobat pentru întreruperea programului stabilit de IGI.Din momentul înscrierii în programul de integrare vei avea următoarele obligaţii: Trebuie să frecventezi activităţile programate în planul individual de integrare; Trebuie să respecţi regulamentul de ordine interioară din centrul de cazare; Trebuie să informezi IGI cu privire la orice schimbare care poate afecta prezenta la activităţile de integrare sau acordarea ajutorului financiar nerambursabil.Informații de interes privind ajutorul material nerambursabil

Acest ajutor financiar nerambursabil este menit să–ţi ofere suportul de care ai nevoie la începutul integrării în societatea românească. Poţi primi acest ajutor doar dacă nu ai mijloace de întreţinere proprii. Suma acordată este de 540 RON pe lună pentru o perioadă de maxim 12 luni.

Acest ajutor a fost creat pentru a acoperi nevoile tale de bază, cum ar fi: utilităţile, hrană, plata asigurării medicale, îmbrăcăminte şi este condiţionat de participarea la activităţile prevăzute în Programul de Integrare. Ajutorul poate fi suspendat în cazul în care ceri întreruperea programului de integrare si IGI aprobă întreruperea, sau poate fi anulat în situația neparticipării la activitățile din program.

18

Pentru a obţine acest ajutor financiar trebuie să faci o cerere către ofiţerul de integrare al IGI, cât de curând posibil după înscrierea în programul de integrare şi în maxim 3 luni după ce ti s-a acordat forma de protecţie. Daca nu respecţi acest termen, cererea ta va fi respinsă. Ofiţerul de integrare te va asista în obţinerea actelor necesare.Cursurile de limba română

Programul de Integrare îţi oferă oportunitatea să participi gratuit la un curs de limba română pentru minori şi adulţi. Instituţia responsabilă cu organizarea cursului este Ministerul Educaţiei prin Inspectoratele Şcolare. Cursul are o durată de 1 an şcolar (septembrie –iunie) cu o frecvenţă de 4 ore/săptămână şi se desfăşoară în şcoli special desemnate în oraşul în care locuiţi. Cursul de iniţiere în limba română este organizat o singură dată, numai în primul an de la dobândirea statutului de refugiat.

Pentru a vă înscrie, adresaţi-vă Ofiţerului de Integrare din cadrul Centrului de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil .

În luna iunie, la finalul cursului pentru minori, are loc evaluarea cunoștinţelor de limba română, dar şi a nivelului de cunoştiinţe general în vederea stabilirii clasei în care vor fi integraţi pentru a-şi continua studiile. În cazul adulţilor, evaluarea are în vedere determinarea nivelului de competenţă lingvistică în limba română şi emiterea unui certificat. Acesta însă nu poate fi utilizat în vederea înscrierii în sistemul de învăţământ.

Învăţarea limbii române este esenţială pentru a vă putea autosusţine, a deveni independenţi şi pentru a putea relaţiona în comunitatea românească.

Complementar cursului de iniţiere în limba română organizat de Inspectoratele Şcolare, puteţi participa la cursurile de limba română organizate special pentru dumneavoastră de organizaţiile nonguvernamentale. În acest sens, vă puteţi adresa direct reprezentanţilor acestora.

În cadrul proiectului, suplimentar cursurilor organizate de Inspectoratele Județene Școlare, vor fi organizate cursuri intensive de limba

19

română pentru tot grupul ţintă (beneficiarii unei forme de protecţie, străinii cu şedere legală), după o programă agreată cu aceste instituţii. Aceste cursuri se vor organiza inclusiv pe perioada vacanţelor şcolare, pe grupe de vârstă şi nivel de şcolarizare conform unei metodologii agreată ulterior cu IGI.

Activitatea de asistenţǎ în ceea ce priveşte orientarea culturalǎ a beneficiarilor atât adulți cât și minori, este de o importanţă deosebită, activitățile fiind incluse şi în programul guvernamental de integrare. Orientarea culturalǎ şi învǎţarea limbii române alcǎtuiesc împreunǎ fundamentul unei acomodări corespunzǎtoare a oricǎrei persoane în societatea gazdǎ. Prin îndeplinirea acestui obiectiv, urmărim sǎ facilităm procesul complex de integrare al beneficiarilor grupului țintă la condiţiile impuse de viaţa în societatea românească.

Programul de integrarea socială a străinilor care au un drept de şedere în România

Integrarea socială a străinilor care au dobândit un drept de şedere în România şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, se realizează prin participarea, la cerere, la activităţi de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române.

Programele de integrare în cazul acestor categorii de străini precum şi activităţile în vederea facilitării integrării se stabilesc şi se implementează pe baza nevoilor beneficiarilor.

Sesiunile de acomodare culturală se realizează de personalul specializat IGI în scopul familiarizării persoanelor mai sus menţionate cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturale româneşti şi pentru oferirea de informaţii practice privind societatea românească.

Cursurile de învăţare a limbii române sunt organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări şi urmăresc familiarizarea participanţilor cu limba română. La

20

finalul cursului cunoştinţele participanţilor sunt evaluate de o comisie desemnată de către MEC care evaluează nivelul de cunoştinţe al participanţilor şi eliberează un certificat de participare.Înscrierea în învăţământul preuniversitar a adulţilor

Refugiaţii adulţi care nu şi-au finalizat studiile primare sau gimnaziale şi care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei, se pot înscrie în programul educaţional gratuit A Doua Şansă .

Acest program vă oferă oportunitatea de a finaliza învățământul obligatoriu (primar şi gimnazial) şi de a obține o calificare profesională fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau familiale.

Pentru a vă înscrie în Programul a Doua Şansă este necesar să finalizaţi cursul de limba română organizat în cadrul Programului de Integrare.

Programul pentru învăţământul primar este flexibil (poate fi parcurs în 2 ani); puteţi participa la cursuri zilnic după-amiaza, la sfârşit de săptămână sau în perioada vacanţelor şcolare.

Programul pentru învăţământul gimnazial se desfăşoară pe durata a 4 ani (echivalentul claselor V - VIII). Cursurile sunt organizate săptămânal şi îmbină pregătirea în domeniul educaţiei de bază în alternanţă cu pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale. La finalul programului, în urma unor teste veţi obţine un certificat de absolvire cu care vă puteţi continua studiile în România. De asemenea, puteţi obţine şi un certificat de calificare profesională care vă va ajuta să găsiţi un loc de muncă.Anul Pregătitor de limba română organizat de catre universitati

Acest curs de limba este obligatoriu pentru studenții străini care doresc să urmeze programe de studii cu predare în limba română. În timpul anului pregătitor studenții îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limba română, precum şi cunoştinţele specifice, corelate cu profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie, desen tehnic etc.), dacă programul de studii este organizat în limba română.

21

La înscrierea la programe de studii cu predare în limba română sunt exceptate de la obligația de a prezenta certificatul de absolvire a anului pregătitor următoarele categorii de persoane: a) persoanele care prezintă acte de studii românești (diploma și certificate) sau acte de studii, situații școlare atestând cel puțin 4 ani de studii consecutive urmați, în limba română, într-o unitate școlară din sistemul național din România;b) persoanele, care, în vederea înscrierii în învățământul universitar, prezintă certificate sau atestate de competență lingvistică de nivel minim B1, conform cadrului European comun de referință pentru limbi străine, eliberate de instituțiile de învățământ superior acreditate din România care organizează anul pregătitor de limba română pentru cetățenii străini, de lectoratele de limbă, literatură, cultură și civilizație românească în universități din străinătate/ Institutul Limbii Române sau de Institutul Cultural Român; c) cei care promovează testul de limba română, în urma examinării de către o comisie de specialitate formată din cadre didactice având cel puțin funcția didactică de lector. Examinarea poate fi făcută în instituția de învățământ superior la care candidatul dorește să studieze, dacă această instituție de învățământ superior desfășoară o specializare / program de studii de limba și literatura română autorizată/autorizat provizoriu sau acreditată/acredidat, ori în cadrul altei instituții de învățământ superior acreditate care desfășoară o astfel de specializare / un astfel de program de studii. În urma acestei examinări se va elibera un certificat de competenţă lingvistică.

Recunoașterea și echivalarea diplomelorPentru continuarea studiilor preuniversitare (clasele I - XII) în

România, este necesar să depuneţi o cerere scrisă în limba română la Inspectoratul Şcolar din locul unde se află şcoala la care doriţi să vă continuaţi studiile. Inspectoratul şcolar transmite cererea dumneavoastră

22

către Centrul Național pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor (CNRED).

Pentru a vă putea angaja sau pentru a vă putea continua studiile la nivel superior în România, aveţi nevoie de diplome recunoscute de către statul român. Instituţia care se ocupă de recunoaşterea diplomelor de studiu şi a calificărilor profesionale este Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor (CNRED) din Bucureşti. În acest sens, diploma dumneavoastră trebuie să fi fost emisă de o instituţie de învăţământ acreditată pe teritoriul statului respectiv.Documentele necesare pentru recunoaşterea diplomei de studiu sau calificărilor profesionale ale persoanelor cu statut de refugiat în România sunt:• Traduceri legalizate în limba română a actelor de studiu şi a foii matricole;• Copie simplă a actului de studiu (diplomă sau certificat de calificare);• Copie simplă a foii matricole;• Copie simplă a permisului de ședere;• Formular tip în limba română disponibil pe site-ul instituţiei sau le sediul instituţiei: http://cnred.edu.ro/doc/formular-cerere-recunoastere.doc• Taxă pentru evaluarea dosarului de 50 RON. Dovada plăţii (chitanţa) se depune în original sau copie certificată la dosar.

Dacă aveţi nevoie de asistenţă în demersul de recunoaştere a actelor de studiu, nu ezitaţi sa solicitaţi sprijinul ONG-urilor. Reprezentaţi ai organizaţiilor vă pot oferi sprijin pentru completarea formularelor, vă pot acompania la sediul instituţiilor şi pot media comunicarea cu funcţionarii publici.

Dreptul de a avea acces la servicii de sănătate

23

Străinii cu o formă de protecție și străinii cu drept de ședere au acces la servicii de sănătate în aceleași condiții ca cetățenii români.

Pentru a beneficia de asistenţă medicală aceştia trebuie să plătească contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate.Puteţi beneficia de asigurări de sănătate dacă: sunteţi cetăţean străin si ati dobandit o formă de protecţie, aţi solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de ședere temporară sau aveţi domiciliul în România; faceţi dovada plăţii contribuţiei minime. Contribuţia minima se calculează în funcţie de salariul minim pe economie. In cazul persoanelor angajate, contribuţia lunară la asigurările sociale de sănătate va fi reţinută şi plătită de către angajator.

Toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei.

Chiar dacă sunteţi student, din momentul în care impliniţi 26 de ani trebuie să vă plătiţi contribuţia la asigurările de sănătate, aceasta fiind o condiţie necesară pentru prelungirea permisului de ședere în România.

Pentru a beneficia de asigurarea de sanatate, este necesar ca elevii, ucenicii sau studentii cu varste cuprinse intre 18 si 26 de ani sa depuna la Casa de Asigurări de Sănătate de pe raza judetului in care domiciliaza adeverinta care atesta activitatea desfasurata.

24

Drepturile asiguraţilor:• să-ți alegi furnizorul de servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la care să te asiguri, conform legii in vigoare; • să fii înscris pe lista unui medic de familie la libera alegere; Îți poți schimba medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia ; • să primești servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii; • să beneficiezi de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ai fi fost îndreptăţit fără contribuţie personală, în condiţiile impuse de contractul-cadru; • să efectuezi controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru; • să beneficiezi de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor; • să beneficiezi de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale care au contract cu casele de asigurări de sănătate; • să beneficiezi de servicii medicale de urgenţă;

25

• să beneficiezi de unele servicii de asistenţă stomatologică; • să beneficiezi de tratament fizioterapeutic şi de recuperare și de dispozitive medicale;• să beneficiezi de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu; • să beneficiezi de concedii medicale plătite.

Ai dreptul la asigurare de sănătate gratuită dacă: Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane deja asigurate în sistemul medical românesc. Persoanele cu dizabilităţi care nu realizează venituri din muncă, în anumite condiţii. Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse. Femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.Persoanele care nu sunt asigurate, beneficiaza de tratament medical contra cost. Ai posibilitatea sa mergi la o clinica privata pentru a beneficia de consulatii si tratament medical contra cost. Unele clinici private au contract si cu casele de asigurari de sanatate.

Serviciile sociale se referă la acțiunile concrete ale autorităților statului pentru a răspunde nevoilor pe care le ai la un moment dat. Aceste nevoi pot fi individuale sau ale întregii familii. Poți cere astfel ajutor pentru a depăși situații dificile. Instituţia care are această responsabilitate este Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC).

26

Dreptul de a avea acces la servicii sociale și locuință

Situații dificile pot fi acelea în care: nu ai un loc de muncă și nu ai resurse cu care să-ți întreții familia, ai o stare de sănătate precară sau ai suferit un accident, eşti victimă a unor violențe sau abuzuri, ai în îngrijire copii.

Străinii beneficiari ai unei forme de protecție internaționale și cei cu drept de ședere au acces la servicii sociale în aceleași condiții ca cetățenii români. Mai exact, pot avea aceleași beneficii incluse în sistemul asigurărilor sociale și cel de asistență socială ca și oricare dintre cetățenii români. Asigurările sociale se referă la sistemul public de pensii, asigurarea pentru sănătate, pentru șomaj, accidente sau incapacitate de muncă, concediu (de odihnă, de maternitate, îngrijirea copilului). Poți beneficia de asigurări sociale dacă plătești contribuția lunară la aceste asigurări. Dacă ești angajat, contribuțiile sunt plătite în baza contractului de muncă, prin intermediul angajatorului. Desigur, poți opta și pentru asigurări suplimentare de pensie și/sau sănătate private și încheia contracte de asigurare în acest sens cu asiguratori privați.

Asistența socială include măsuri punctuale și temporare de sprijin, cum ar fi ajutorul social lunar (acordat în urma unei anchete sociale și în funcție de numărul de membri de familie, ajutor pentru încălzirea locuinței, alocația de stat pentru copii sau pentru susținerea familiei).

Străinii care au dobândit o formă de protecție în România și cei cu drept de ședere pe termen lung au acces la dobândirea unei locuințe în condițiile stabilite de lege pentru cetățenii români. Locuinţa socială este acea locuinţă care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei. Locuințele sociale sunt repartizate străinilor care au dobândit o formă de protecție în România de către autoritațile administrației publice locale competente, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicabile cetățenilor români. Pentru a beneficia de o locuinţă

27

socială trebuie să depui o cerere însoțită de toate documentele aferente la primăria localității de domiciliu.

Închirierea unei locuințe: Puteți închiria un apartament sau o casă astfel:- întrebați prietenii dacă au sau dacă cunosc alte persoane care au case sau apartamente de închiriat;- uitati-vă pe clădiri după anunțuri de tipul „apartament de închiriat” sau „casă de închiriat”; căutaţi în orice ziar paginile care conțin anunțuri cu titlul „închirieri”- luaţi legătura cu un agent imobiliar din zona în care locuiţi-luaţi legătura cu organizațiile religioase (creștine sau islamice), sau organizațiile de binefacere, pentru obținerea unei locuințe temporare.

Inainte de a semna contractul de închiriere, asigurați-vă că înţelegeţi textul contractului în întregime, iar dacă nu, contactaţi una dintre organizaţiile nonguvernamentale menţionate pentru clarificări;- verificaţi locuința cu multă atenție și informaţi-l pe proprietar despre orice lipsă constatată;

28

- atunci când semnaţi contractul de închiriere, sunteţi implicit de acord cu păstrarea curățeniei locuinței și păstrarea ei într-o stare bună.

Dacă vă schimbați locuinţa sau adresa, trebuie să anunţaţi Inspectoratul General pentru Imigrări în maximum 15 zile.

Important de reţinut este că, în România, locuinţa este inviolabilă. Mai mult, nimeni nu are voie să intervină în viața dumneavoastră personală, în familia, domiciliul sau corespondența dumneavoastră și nici nu are voie să vă păteze onoarea sau reputația în vreun fel. Orice persoană are dreptul de a apela la protecția legii împotriva unor astfel de acțiuni.

Străini cu o formă de protecţie în RomâniaStrăinii care au dobândit o formă de protecţie beneficiază de acces pe

piaţa forţei de muncă, acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile pentru prevenirea şomajului şi stimularea forţei de muncă, în aceleaşi condiţii cu cele ale cetăţenilor români. Mai mult, prevederile legislative menţionează un sistem de asistenţă a străinilor cu o formă de protecţie în vederea ocupării şi adaptarea serviciilor oferite de agenţiile de ocupare la situaţia şi nevoile specifice ale acestora.

Străinii care participă în programul de integrare se înregistrează ca persoane în căutarea unui loc de muncă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 30 de zile de la semnarea protocolului de integrare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.Străini cu drept de şedere

29

Dreptul de a avea acces la un loc de muncă

Străinii care au domiciliu în România, cetăţenii statelor membre ale UE ŞI Spaţiului Economic și membrii de familie ai acestora, precum și străinii membri de familie ai cetățenilor români nu au nevoie de permis de muncă la angajare.

Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.

Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător "au pair" li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână. Cuantumul salariului acordat este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.Angajarea în timpul studiilor

Străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare, numai cu contract individual de muncă cu timp parţial cu durata de 4 ore pe zi.

Cum vă puteţi găsi un loc de muncă în RomâniaInstituţia publică responsabilă pentru identificarea locurilor de

muncă disponibile/vacante în România este Agenţia Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), care are birouri în toate judeţele ţării.

Complementar eforturilor AJOFM de a vă găsi un loc de muncă, vă puteţi adresa ONG-urilor care oferă servicii şi asistenţă pentru refugiaţi.

30

Personal specializat vă poate oferi informare, consiliere şi acompaniere în vederea indentificării unui loc de muncă sau deschiderea unei afaceri în România.

Pentru a vă maximiza şansele de angajare puteţi accesa diferite portaluri gratuite cu oferte de muncă unde angajatorii înregistrează anunţuri, iar dumneavoastră puteţi aplica online pentru locuri de muncă în orice oraş din România.Ce trebuie să ştiţi despre munca în România

În România, este foarte important să lucraţi legal, respectiv cu contract de muncă sau cu o altă formă juridică reglementată prin lege. Orice persoană fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor (angajatorul şi angajatul), în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului de muncă revine angajatorului, anterior începerii raportului de muncă.

Doriți să munciți în România și aveți cetățenia unui stat din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European? Trebuie să găsiți un angajator și să susțineți probele impuse de acesta. Dacă se decide să vă angajeze, acesta va obține aviz de angajare. Puteți fi angajat în România la un singur angajator, persoană fizică sau juridică.Angajatorul va obține avizul de angajare de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care are sediul social. Pentru aceasta, va depune o serie de documente.

Contractul de muncă vă permite accesul la măsuri de protecție socială şi va protejează de eventualele abuzuri ale angajatorului. Numai în baza unui contract legal aveţi asigurată plata impozitelor obligatorii pentru accesul la servicii de sănătate, pensie, şomaj şi puteţi aplica pentru obţinerea cetăţeniei

31

române.

Este unul din drepturile constituționale fundamentale.Te poți adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și

intereselor tale legitime.De asemenea, ai dreptul la un proces echitabil.În cazul unui proces, dacă nu cunoști limba română, ai dreptul la un

interpret. De asemenea, dacă nu respecți legile din România, pot fi intentate procese împotriva ta.

32

Dreptul de a avea acces la jusțitie

Dreptul la reîntregirea familiei

Dacă beneficiezi de o formă de protecție în România, dacă ai permis de ședere temporară valabil un an sau permis de ședere pe termen lung, precum și dacă ai Cartea albastră a UE sau permis ICT (pentru lucrători transferați în cadrul aceleiași companii), respectiv mobile ICT, ai dreptul ca membrii familiei care au rămas în țara de origine să-ți fie alături.

Ca sponsor, puteţi solicita reîntregirea familiei pentru soţ/soţie, pentru copiii dumneavoastră minori necăsătoriţi sau ai soţului/ soţiei, inclusiv cei adoptaţi şi care se afla în întreţinerea dumneavoastră sau a soţului/soţiei. Pot veni pe reîntregirea familiei şi rudele dumneavoastră de gradul I în linie ascendentă sau ale soţului/soţiei, în cazul în care nu se pot întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de origine. De asemeanea, reîntregirea familiei se poate face şi pentru copiii dumneavoastră adulti necăsătoriţi sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale.Desigur, există o serie de condiții suplimentare pentru a-ți aduce familia în România, respectiv: Să ai un spațiu de locuit adecvat pentru o familie (aceasta condiție nu se aplică și pentru beneficiarii unei forme de protecție). Să ai mijloacele necesare întreținerii întregii familii (aceasta condiție nu se aplică și pentru beneficiarii unei forme de protecție). Să fii asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate (aceasta condiție nu se aplică pentru beneficiarii unei forme de protecție). Să nu existe o situație de bigamie sau poligamie.. Membrii familiei au documente de călătorie valabile și nu prezintă un pericol pentru siguranța sau sănătatea publică.

Cererea pentru reîntregirea familiei, împreună cu documentele suport (a se vedea site-ul www.igi.mai.gov.ro) se înaintează la serviciul teritorial al

33

IGI din județul în care ți-ai stabilit domiciliul. Termenul de soluționare este de 3 luni de la data înaintării.

REÎNTREGIREA FAMILIEI CU CETĂȚENI ROMÂNIMembrii de familie ai cetăţenilor români vor solicita direct

misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din statul în care au reședinţa, viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei.Mai pot solicita reîntregirea familiei și: Cetățenii străini căsătoriți cu cetățeni români sau parteneri ai acestora (adica, necăsătoriţi) dacă au cel puțin un copil împreună. Copiii cetățenilor români și ai soției/soțului/partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau se afla in continuarea studiilor si nu au depăşit vârsta de 26 ani și se află în întreținerea acestora. Rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soției/soțului. Străinul părinte al cetăţeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în întreținerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreținere, obligație pe care străinul şi-o îndeplinește cu regularitate Cetățenii străini, membri de familie ai cetățenilor români, înregistrati cu drept de ședere în alt stat membru al UE.

În acest scop, categoriile de cetățeni menționate mai sus vor cere viza de intrare în România, pe termen lung, de la misiunile diplomatice ale României din țările în care își au resedința. Viza poate fi refuzată dacă în urma analizei documentelor se constată o căsătorie de conveniență.

În cazul acordării vizei, după intrarea în România, membrii de familie ai cetățeanului român vor solicita permis de ședere temporară de la servicul teritorial al IGI din județul în care locuiesc.

Permisul trebuie solicitat cu cel putin 30 de zile înainte de expirarea vizei de intrare în România.

34

Dreptul de a obține cetățenia română

Ultimul pas pentru o integrare deplină în România este dobândirea cetățeniei. Poți deveni cetățean român, în primul rând, dacă locuiești legal în România de cel putin 8 ani (4 ani dacă ai o formă de protecție sau esti cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene) sau dacă ești căsătorit și conviețuiesti cu un cetățean român de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei (2,5 ani daca ai o forma de protecție sau esti cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene).

Iată și restul condițiilor pe care este nevoie să le îndeplinești pentru a deveni cetățean român, cu mențiunea că statul român nu are obligația de a acorda cetățenie tuturor celor care o solicită: Ai împlinit 18 ani Ești loial față de statul român și nu ai fost condamnat pentru infracțiuni Te poți întreține decent. Știi limba română și ai notiuni de bază de limbă și civilizatie română, Constituția și imnul național. Participi cu succes la interviul pentru dobândirea cetățeniei și depui juramântul de credință față de România.

STRĂIN CU DREPT DE ȘEDERE A cunoaște și respecta Constituția și legile în vigoare în România A-i respecta pe ceilalți și a avea o conduită civilizată

35

Responsabilitățile tale

A evita stări de conflict sau incidente cu populația locală A se supune controlului autorităților A respecta scopul pentru care s-a acordat dreptul de intrare și ședere în România(DOAR PENTRU STRĂINII CU UN DREPT DE ȘEDERE ÎN ROMÂNIA) A anunța autoritățile despre orice schimbare în situația personală (ex. schimbarea cetățeniei, a adresei, a stării civile, pierderea documentelor) A reînnoi documentele de ședere în timp util . Permisul de ședere și reînnoirea acestuia trebuie solicitate cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea vizei, respectiv permisului de ședere eliberat anterior. Consecința în cazul încălcării legii: Riscul este ca șederea ta în România să devină ilegală, să plătești amenda și chiar să se ia măsura îndepărtării tale de pe teritoriul României.

DEZVOLTAREA UNEI AFACERI

Înființarea unei firme reprezintă primul pas în dezvoltarea unei afaceri. În funcție de domeniul de activitate și de capitalul disponibil, se alege forma juridică de organizare a activității economice.

Potrivit legislației în vigoare, Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, se poate alege un tip de societate comercială precizat la clasificarea acestora:Societate cu răspundere limitată – SRLSocietate în nume colectiv – SNCSocietate pe acțiuni – SASocietate în comandită simplă – SCS

36

Societate în comandită pe acțiuni – SCASocietate europeană– SE

Sunt cazuri în care legea prevede ca unele persoane (în profesiunile liberale), meseriașii și alte categorii de întreprinzători să desfașoare diferite activități în calitate de persoane fizice, potrivit OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale și intreprinderile familiale, cu modificările ulterioare.Persoană fizică autorizată – PFAIntreprindere individuală – IIIntreprindere familială – IF

Pentru a dezvolta strategia corectă pentru afacerea voastră, trebuie să urmați mai mulți pași.1. Identificați produsul sau serviciul pe care vreți să-l vindeți2. Identificați-vă clienții3. Identificați metodele prin care un produs sau un serviciu va fi vândut

SERVICII FINANCIARE

Oriunde v-ați afla în UE, normele europene definesc drepturile de bază pe care le aveți când deschideți un cont bancar, transferați bani, solicitați un împrumut sau încheiați polițe de asigurare.

Dacă sunteți rezident legal într-o țară a UE, aveți dreptul să vă deschideți un „cont de plăți cu servicii de bază". Nicio bancă nu vă poate respinge cererea doar pe motiv că nu locuiți în țara în care banca își are sediul. Dacă solicitați deschiderea unui cont de plăți cu servicii de bază în altă țară decât cea în care locuiți, vi se poate cere să demonstrați că aveți un

37

interes real pentru a face acest lucru - de exemplu, locuiți într-o țară, dar lucrați în alta.

Cu ajutorul unui cont de plăți cu servicii de bază puteți efectua tranzacții standard de zi cu zi, cum ar fi: depuneri, retrageri de numerar sau primirea și efectuarea de plăți (de exemplu, debitări directe sau cumpărături cu cardul). Odată cu deschiderea contului trebuie să primiți și un card de plăți cu care veți putea să retrageți numerar și să faceți cumpărături, on-line și în magazine.

PERMISUL DE ȘEDERE

După intrarea în România trebuie să obţineți un permis de şedere. Acesta atestă dreptul dumneavoastră de ședere în România şi îl puteţi obţine de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi.

Pentru obţinerea permisului de ședere veţi depune personal o serie de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză. Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de ședere va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul de

38

soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. De asemenea, aveţi posibilitatea de a depune documentele și prin intermediul aplicației online, disponibilă la adresa https://portaligi.mai.gov.ro/portaligi/

Șederea in România1. Pentru obținerea permisului de ședere pentru activități comerciale trebuie să prezentați următoarele documente: - cerere;- documentul de trecere a frontierei (pașaport, titlu de călătorie, etc.) în original și copie;- certificat constatator (eliberat de Oficiul Național al Registrului Comertului–Ministerul Justitiei);- avizul tehnic de specialitate emis de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (M.M.A.C.A);- certificat de înmatriculare al societății comerciale (original și copie);- actul constitutiv al societății comerciale (original și copie);- hotărârea judecătorească de înființare (original și copie);- dovada mijloacelor de întreținere (în cuantum de 500 euro lunar pentru asociați și 700 euro lunar în cazul acționarilor, pe perioada valabilitătii permisului); dovada se face cu: adeverinta de salariu, talon de pensie, declaratie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.- dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social (original și copie);- dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);- dovada asigurării sociale (adeverinta eliberata de Casa de Asigurari de Sanatate sau o chitanta reprezentand achitarea contributie);- adeverinţa medicală (din care sa rezulte ca nu suferiti de boli care pot pune in pericol sanatatea publica);- declaraţie- taxe.

39

2. Pentru obținerea permisului de ședere pentru activități profesionale trebuie să prezentați următoarele documente:- cerere;- documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;- dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condițiile prevăzute de legea specială;- face dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere;- dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);- dovada asigurării sociale de sănătate;- adeverinţa medicală;- taxe.3. Pentru obținerea permisului de ședere pentru studii trebuie să prezentați următoarele documente:- cerere- documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;- scrisoare de acceptare la studii – se solicită doar la prima prelungire a dreptului de ședere;- adeverința eliberată de instituția de învătământ prin care fac dovada ca sunt înscrisi la studii la o instituție de învătământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învățământ de zi, inclusiv participarea la cursuri de doctorat, în baza aprobării ministerului de resort;- dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;- dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);- adeverința medicală;

40

- taxe.Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată inițial, li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de ședere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maxim un an.SCHIMBAREA PROFILULUI DE STUDIUVă puteți schimba profilul de studiu sau specializarea profesională dacă durata totală pentru studiile inițiale nu este depășită. În cazul în care noua opțiune necesită o perioadă mai mare de timp este necesară obținerea unei noi vize de lungă ședere în scop de studii.ANGAJAREA ÎN TIMPUL STUDIILORStrăinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare, numai cu contract individual de muncă cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.4. Pentru obținerea permisului de ședere pentru activităţi de cercetare stiinţifică trebuie să prezentați următoarele documente:- cerere;- documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie;- dovada faptului că exercitați activitatea de cercetare-dezvoltare stiinţifică; - dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie);- dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul câștigului salarial minim brut pe economie;- dovada asigurării sociale de sănătate;- adeverinţa medicală;- taxe.5. Pentru obținerea permisului de ședere pentru activităţi religioase trebuie să prezentați următoarele documente:- cerere;

41

- documentul de trecere a frontierei (paşaportul, titlul de călătorie, etc.) original şi copie;- avizul Secretariatului de Stat pentru Culte (original);- dovada deţinerii legale a spațiului de locuit (original şi copie);- dovada asigurării sociale de sănătate;- adeverinţa medicală;- taxe.6. Pentru obținerea permisului unic sau Cartea albastră a UE pentru angajare trebuie să prezentați următoarele documente:- cerere;- documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) în original și copie;- dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și copie;- contractul individual de muncă;- print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se regăsesc date despre contractul individual de muncă, semnat de către angajator ;- salariul înscris (Salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie la nivelul salariului mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificați, acesta va fi la nivelul de cel puțin 4 ori salariul mediu brut pe economie) ;- adeverință medicală- taxe7. Alte scopuri. Puteţi avea permis de sedere pe termen lung: ca administrator al unei societăţi comerciale, pentru formarea profesională neremunerată sau ca voluntar, pentru tratament medical de lungă durată sau pentru alte activități ce nu contravin legilor române.

Taxele pe care trebuie să le achitați pentru obținerea permisului de ședere sunt:

42

- contravaloarea (în lei) a 120 EURO taxa consulară - se achită la Trezorerie/CEC BANK S.A. în contul bugetului de stat cu nr. 20330102; - 259 RON reprezentând contravaloarea permisului de ședere, se achită în contul CNIN RO05CECEB30033RON2244514 la orice unitate a CEC BANK S.A

! Pentru a face dovada spatiului de locuit trebuie să prezentați unul dintre următoarele documente: • contract de vânzare-cumpărare; • contract de închiriere încheiat între o persoană juridică sau fizică (contractele încheiate cu o persoană fizică trebuie să fie înregistrate la Administrația Financiară competentă teritorial); • contract de comodat; • hotărare judecătorească; • declarația scrisă de primire în spațiu a proprietarului, însoțită de actul de proprietate al acestuia (declarația de luare în spațiu se poate da numai în fața notarului public); • documentul eliberat de primării din care să rezulte că solicitantul sau găzduitorul figurează în Registrul agricol, pentru mediul rural

EDEREA PE TERMEN LUNG ÎN ROMÂNIAȘ

Legislație, condiții, procedurăŞederea pe termen lung reprezintă dreptul de ședere acordat pe o

perioadă nedeterminată de timp cetățenilor străini. Obţinerea şedereii pe termen lung este o etapă premergătoare şi o condiţie necesară obţinerii cetăţeniei române. Aceasta înseamnă că un străin nu poate cere acordarea cetăţeniei române decât dacă a obţinut, în prealabil, dreptul de şedere pe termen lung. Obţinerea acestui drept are semnificaţia intrării în fazele finale

43

ale procesului de integrare a străinului în societatea românească şi îi conferă cetăţeanului străin drepturi egale cu ale cetăţenilor români în domenii precum angajarea în muncă (cu excepţia angajării în instituţii publice), educaţie, asistenţă şi protecție socială, asistenţă de sănătate etc.

Procedura obţinerii rezidenţei pe termen lung şi statutul pe care aceasta îl conferă cetăţeanului străin sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de documente adoptate la nivelul Uniunii Europene, ale căror prevederi se regăsesc în legislaţia națională, respectiv de Directiva 2003/109/CE a Consiliului Uniunii Europene din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților ţărilor terțe care sunt rezidenţi pe termen lung. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să aplice această directivă în conformitate cu principiul nediscriminării, conform articolului 10 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi articolului 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzice orice discriminare pe motiv de cetățenie în domeniul de aplicare a tratatelor și fără a aduce atingere dispozițiilor speciale ale acestora.

Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteţi membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă aveţi reglementată șederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Cetățenii străini pot obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru alt scop al şederii în România (de exemplu: muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei, etc.)Ce este domiciliul?

Potrivit legii române, domiciliul unei persoane fizice este acolo unde îşi are locuinţa principală. Străinii care obţin dreptul de ședere pe termen lung în România au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

44

Când poate un cetăţean străin să ceară şi să primească dreptul de ședere pe termen lung în România?

Poate să ceară dreptul de ședere pe termen lung în România cetăţeanul străin care:

a) se află în România de cel puţin 5 ani, cu viză de lungă ședere (muncă, reîntregirea familiei, activităţi comerciale etc.), fără ca, în acest timp, să fi fost plecat din ţară mai mult de 6 luni consecutiv într-un an sau 10 luni în total, în cei 5 ani; ! De asemenea, perioada pentru care v-aţi deplasat în străinătate în vederea desfăşurării unor activităţi de transport internaţional şi pentru care puteţi prezenta înscrisuri doveditoare în acest sens, nu se consideră absenţă de pe teritoriul României.NU pot cere drept de şedere pe termen lung cetăţenii străini care au viză de scurtă ședere (de exemplu, turiştii), viză pentru studii, viză diplomatică sau de serviciu sau cei care sunt solicitanţi de azil.Pentru acordarea dreptului de ședere pe termen lung, NU se ia în considerare perioada în care cetăţeanul străin a stat în România cu viză de scurtă şedere, cu viză diplomatică, viză de serviciu sau ca lucrător sezonier. Perioada în care cetăţeanul străin a stat în România cu viză de studii se ia în considerare doar pe jumătate.Străinii care fac dovada că au investit cel puţin 1.000.000 de Euro în România sau că au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă pot obţine dreptul de ședere pe termen lung, chiar dacă nu îndeplinesc condiţia privind perioada de şedere legală şi continuă.b) cât a stat în România nu a făcut vreo faptă care să fi dus la îndepărtarea lui din ţară;c) se poate întreţine în România, fie muncind şi primind un salariu, fie având o firmă, primind o pensie sau având bani în bancă. Persoana trebuie să primească, în fiecare lună, bani la nivelul salariului minim pe economie. Studenţii şi elevii care au împlinit 18 ani pot dovedi ca sunt întreţinuţi de

45

părinţii lor. Persoana poate dovedi că se poate întreţine în România şi dacă are bani într-un cont bancar, deschis pe numele lui, la nivelul salariului minim net pe economie pe 12 luni.d) și-a plătit asigurările de sănătate;e) are o locuinţă (ca proprietar, chiriaş, persoană luată în spaţiu etc.);f) are cunoştinţe minime de limbă română;g) a avut şi are un comportament bun, nu face şi nu a făcut fapte prin care să încalce legile statului român sau să pună în pericol siguranţa națională.

Ce trebuie să facă cetăţeanul străin care doreşte să obţină dreptul de şedere pe termen lung în România? Pasul 1:Cetăţeanul străin trebuie să contacteze Inspectoratul General pentru Imigrări din judeţul în care are adresa din permisul de ședere, pentru a afla ce acte trebuie să depună împreună cu cererea de acordare a dreptului de ședere pe termen lung în România. Cei care au reşedinţa în București, trebuie să contacteze Inspectoratul General pentru Imigrări, Serviciul Cetăţeni State Terțe. Cetăţenii străini care nu au reşedinţa în București pot contacta formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Informaţii privind adresele şi numerele de telefon ale formaţiunilor teritoriale se găsesc pe pagina de web a Inspectoratului. Pasul 2:Cetăţeanul străin trebuie să-şi întocmească dosarul, conform listei stabilite de Inspectoratul General pentru Imigrări. Pasul 3:Cetăţeanul străin trebuie să depună personal cererea completată şi actele doveditoare la Inspectoratul General pentru Imigrări. Pasul 4:

46

Cererea şi dosarul persoanei vor fi verificate de o comisie special constituită din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări. Verificarea dosarului nu trebuie să dureze mai mult de 6 luni de la data depunerii lui. Totuşi, şeful Inspectoratului General poate prelungi această durată cu încă 3 luni, atunci când consideră că este nevoie de mai mult timp pentru analiza dosarului, cu condiţia să informeze persoana în legătură cu această prelungire. Pasul 5:În urma examinării dosarului, comisia special constituită va propune şefului Inspectoratului General pentru Imigrări: aprobarea cererii de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile; respingerea motivată a cererii de acordare a dreptului de ședere permanentă, atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legea română. Persoana va primi răspunsul în scris în cel mult 15 zile lucrătoare.

Pasul 6:Dacă cererea a fost aprobată, străinul trebuie să se prezinte, în cel mult 30 de zile, la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a cere eliberarea permisului de ședere pe termen lung.

Ce drepturi are cetăţeanul străin care a primit dreptul de ședere pe termen lung în România?

Străinii care au primit dreptul de ședere pe termen lung au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români în ceea ce priveşte: angajarea în muncă (totuşi, nu se pot angaja în instituţii publice); educaţia – înscrierea în instituţii de învăţământ pe locurile de la buget sau locurile cu taxă în lei (şcoală, facultate etc.), acordarea burselor de studiu;

47

echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor; asistenţa şi protecţia socială; asistenţa de sănătate; deduceri de impozit şi scutiri de taxe; obţinerea de bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe; libertatea de asociere şi apartenenţa la organizaţii profesionale sau sindicale.Când încetează dreptul de ședere pe termen lung? în cazul anulării sau revocării; în cazul obţinerii unui drept de şedere pe termen lung pe teritoriul altui stat; în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioada mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, in această perioadă, aţi beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene; în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă aţi beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene; la cerere; la dobandirea cetăţeniei române; in cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau al Confederaţiei Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de ședere pe termen lung cu menţiunea «fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung; în cazul anulării protecţiei internaţionale în România, iar dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în această calitate.

OBȚINEREA CETĂȚENIEI ROMÂNE

48

Obţinerea cetăţeniei române reprezintă etapa finală a procesului de integrare a străinilor în societatea românească şi presupune un grad ridicat de adaptare socială.

Orice străin care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să îndeplinească o serie de condiţii legate de perioada de ședere legală în România, vârsta, mijloacele de întreţinere, locuinţa, comportamentul bun şi loial faţă de statul român şi, nu în ultimul rând, cunoştinţele necesare de limba română, Constituţia României, istoria, geografia, cultura şi civilizaţia României. Îndeplinirea acestor condiţii are menirea de a proba integrarea străinului în societatea românească.

Străinii pot obţine cetăţenia română numai pe baza unei cereri depuse, conform legislaţiei naționale, la autoritatea competentă, împreună cu toate documentele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, urmată de susţinerea unui interviu în faţa unei comisii speciale (în cadrul căruia se vor verifica cunoştinţele de limbaromână, Constituţie, istorie, geografie, cultură şi civilizaţie) şi de depunerea unui jurământ de credinţă. Străinii nu pot obţine cetăţenia română prin căsătorie. Aceasta înseamnă că străinul căsătorit cu cetăţean român îşi păstrează propria cetăţenie.

Obţinând cetăţenia română, străinul dobândeşte o nouă identitate naţională, în virtutea căreia beneficiază de toate drepturile fundamentale prevăzute de Constituție și legi – precum dreptul de a alege și de a fi aleși în organele r eprezentative naționale, dreptul de a fi angajați în orice funcție sau demnitate publică pentru care îndeplinesc condițiile cerute de legile naționale, dreptul de a nu fi extrădați sau expulzați din România, dreptul de a fi protejați diplomatic, atunci când se află în străinătate etc. – în acelaşi timp având datoria de a îndeplini toate obligațiile stabilite prin Constituție și legile țării. De reţinut este faptul că orice copil al străinului care a obţinut cetăţenia română, născut după data depunerii jurământului de credinţă este

49

automat cetăţean român. În România, copiii dobândesc cetăţenia conform „dreptului sângelui”. Aceasta înseamnă că un copil dobândeşte la naştere cetăţenia română, dacă are cel puţin un părinte cetăţean român, indiferent dacă naşterea a avut loc pe teritoriul României sau în afaraacestuia ori dacă părinţii domiciliază în România sau în străinătate.

Legislația română permite dubla cetățenie, ceea ce înseamnă că, la dobândirea cetățeniei române, străinii își pot păstra și cetățenia statului din care provin. Însă, există anumite state care nu permit ca cetăţenii lor să obţină şi cetăţenia unui al doilea stat (de exemplu, Japonia).

Un străin care a obţinut cetăţenia română prin cerere o poate pierde prin retragere sau renunţare. În România, cetățenia este reglementată de art. 5 din Constituția României, Legea 21/1991 a cetățeniei române, precum și de Legea nr. 396/2002 privind ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată de Consiliul Europei în anul 1997.Ce este cetăţenia română?

Cetăţenia română este legătura unei persoane cu statul român. Prin această legătură, persoana primeşte protecție din partea statului român. Astfel, cetăţeanul român trăieşte, munceşte, studiază, votează etc., după legile statului român, beneficiind de protecție din partea lui atunci când are nevoie.Persoanele cărora li s-a acordat cetățenia română, potrivit legii, au toate drepturile și libertățile, precum și obligațiile prevăzute prin Constituție și prin legile țării pentru cetățenii români.Cum devine o persoană cetăţean român?

O persoană devine cetăţean român dacă:1. S-a născut în România sau în străinătate şi are cel puţin un părinte care este cetăţean român.2. Dacă este cetăţean străin sau persoană fără cetăţenie şi a fost adoptată de un cetăţean român.

50

3. Dacă este cetăţean străin sau persoană fără cetăţenie şi cere cetăţenia română, conform legilor române.Când poate un cetăţean străin să ceară şi să primească cetăţenia română?

Poate să primească cetăţenia română, la cerere, cetăţeanul străin sau persoană fără cetăţenie care:a) s-a născut şi domiciliază pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut în România, domiciliază legal pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani. Dacă cetăţeanul străin este căsătorit cu un cetăţean român, pentru a obţine cetăţenia română trebuie să fi domiciliat în România, convieţuind cu cetăţeanul român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Dacă persoana lipseşte din România mai mult de 6 luni consecutive într-un an, anul respectiv nu se ia în considerare;Termenele prevăzute mai sus pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:1) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;2) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;3) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;4) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.b) a avut şi are un comportament bun şi loial faţă de statul român, nu face şi nu a făcut, în România sau în străinătate, fapte prin care să încalce legile statului român sau să pună în pericol securitatea naţională;c) a împlinit vârsta de 18 ani;d) are o locuinţă (ca proprietar, chiriaş, persoană luată în spaţiu etc.);e) se poate întreţine în România, fie muncind şi primind un salariu, fie având o firmă, primind o pensie sau închiriind o locuinţă sau un lucru şi primind bani ca şi chirie. Persoana trebuie să primească, lunar, bani la nivelul salariului minim net pe economie.

51

Studenţii şi elevii care au împlinit 18 ani pot dovedi ca sunt întreţinuţi de părinţii lor.f) are cunoştinţe de limba română, scris, citit şi de cultură şi civilizaţie românească, la nivel satisfăcător, încât să se poată integra în societate;g) cunoaşte prevederile Constituţiei României (legea fundamentală în statul român) şi imnul național (simbol important al statului).Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie și care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândește cetățenia română o dată cu părinții săi. În cazul în care numai unul dintre părinți dobândește cetățenia română, părinții vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia. Copilul dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său. Redobândirea cetăţeniei române

Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute de lege.

Solicitanții vor avea posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

Ce trebuie să facă cetăţeanul străin care doreşte să obţină cetăţenia română? Pasul 1:Cetăţeanul străin trebuie să contacteze Autoritatea Națională pentru Cetăţenie din București, pentru a afla ce acte trebuie să depună împreună cu cererea de acordare a cetăţeniei române.

52

Web-site: www.cetățenie.just.roAdresă: Str. Smârdan, nr. 3, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030071 Telefon: 021/201.93.55, Fax: 021/315.35.43Email: cetățenie@just.roPersoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire a cetăţeniei române la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României din ţara de domiciliu sau de reședință. Pasul 2:Cetăţeanul străin trebuie să-şi întocmească dosarul, conform listei stabilite de Autoritatea Națională pentru Cetăţenie (lista cu actele necesare publicată pe site http://cetățenie.just.ro/categorii-de-cereri/articolul-8/). Pasul 3:Cetăţeanul străin trebuie să depună cererea completată şi actele doveditoare, personal sau, în cazuri speciale (de exemplu, dacă cetăţeanul străin este bolnav şi nu se poate deplasa), de o altă persoană, care prezintă o procură specială autentică (document eliberat de notarul public), la Autoritatea Națională pentru Cetăţenie.Program de lucru pentru depunere şi înregistrare dosare: luni, marţi, miercuri şi joi, între orele 08 : 30 – 16 : 30. Pasul 4:Cererea şi dosarul persoanei vor fi verificate de Comisia pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Dacă se observă că dosarul nu este complet, Preşedintele Comisiei pentru Cetăţenie îi va cere persoanei să-şi completeze dosarul. Pasul 5:Atunci când dosarul este complet şi sunt îndeplinite toate condiţiile, Comisia pentru Cetăţenie va chema persoana la un interviu, în cel mult 6 luni, pentru a se verifica cunoştinţele de limba română, cultură şi civilizaţie românească, Constituţia României şi imnul naţional.

53

Termenul de 6 luni poate fi prelungit, dacă sunt necesare verificări suplimentare. Pasul 6:Persoana trebuie să se pregătească pentru interviu. Autoritatea Națională pentru Cetăţenie a publicat pe site-ul său o tematică şi o bibliografie, pentru cei care se pregătesc pentru interviul de verificare. În vederea pregătirii, se pot folosi şi alte materiale (precum cele realizate de organizaţiile neguvernamentale cu experienţă în consilierea şi asistarea cetăţenilor străini pe parcursul procedurii de obţinere a cetăţeniei române). Pasul 7:Persoana trebuie să se prezinte la interviul de verificare, la data stabilită. Neprezentarea nejustificată, fără a se cere amânarea duce la respingerea cererii de acordare a cetăţeniei române. Pasul 8:În urma interviului, Comisia pentru Cetăţenie îi propune Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie acordarea cetăţeniei române sau respingerea cererii de acordare a cetăţeniei române.Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie emite un ordin de acordare sau respingere, care este comunicat imediat persoanei, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire. Pasul 9:Dacă cererea este respinsă, persoana poate contesta ordinul în 15 zile de la comunicare, la Tribunalul Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ. Hotărârea tribunalului poate fi supusă recursului la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Dacă cererea este respinsă, persoana poate să depună o altă cerere după 6 luni de la primirea ordinului de respingere sau de la primirea hotărârii Curţii de Apel prin care este respinsă plângerea. Dacă cererea este admisă, persoana va fi chemată, în cel mult 3 luni de la comunicarea ordinului, să depună jurământul pentru obţinerea cetăţeniei române.

54

Pasul 10:Persoana trebuie să se prezinte la data stabilită, la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, pentru depunerea jurământului de credinţă faţă de România.Neprezentarea la ceremonia de depunere a jurământului duce la respingerea cererii de acordare a cetăţeniei române.Persoanele programate pentru depunerea jurământului la sediul A.N.C., în vederea eliberării certificatului de cetățenie si pentru copiii minori, trebuie să prezinte următoarele: - 2 (două) poze tip buletin pentru fiecare copil în parte; - pașaport /act de identitate al copilului minor sau pașaport al părinților în care se regaseste fotografia minorului. NU este necesară prezența copiilor la depunerea jurământului și nici la eliberarea certificatului de cetățenie al acestora.Jurământul are următorul conţinut: "Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României" Pasul 11:După depunerea jurământului, Comisia pentru Cetăţenie eliberează certificatul de cetăţenie română, e va fi întocmit în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și au aplicate fotografii ale titularului.

INFORMAȚII UTILEACTE NECESARE 1. Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;2. Permis de ședere permanentă pentru cetăţeni străini în copie legalizată;

55

3. Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări;4. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naționale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;5. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.6. Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată), dacă este cazul;7. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;8. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;9. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;10. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;

56

11. Dovada locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:A. Contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată. B. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză. C. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză. D. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză. 12. Dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani: A. venituri din activităţi comerciale I. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată; II. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară. III. hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al asociatului unic; IV. dovada încasării dividendelor cuvenite; V. dovada achitării impozitului pe dividendele încasate; VI. certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat. B. Contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M. de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net.

57

C. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor I. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor. II. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice. III. adeverinţă A.N.A.F. – venit realizat pe anul precedent. IV. adeverinţă A.N.A.F. – venit estimat pentru anul în curs. D. Talon de pensie sau alte dovezi;

IMPORTANT Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere. Toate actele se depun într-un dosar cu şină. Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii. Cerererile se depun personal şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procură specială şi autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie. Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România. Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris şi citit), Constituţia României şi imnul național și să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).

Legislație • O.U.G. 65/2017 - modificare cadru legislativ pentru acordare cetățenie minori

58

• Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 republicată • OUG nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie • Legea nr. 112/2010 privind aprobarea OUG nr. 5/2010 • Convenția Europeană asupra cetățeniei • CONSTITUŢIA ROMÂNIEI • OG Nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor • Legea Nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România • OUG Nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România • OUG Nr. 102 din 14 iulie 2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României • Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene • Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal • Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public • Norme metodologice de aplicare a Legii 544/2001 • Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 • OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor

Exemple de documente

Document de indentitate pentru solicitanţii de azil în România

59

Permis de ședere pentru persoanele cu statut de refugiat în România

Permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe

Carte de identitate

60

Certificat de cetățenie română

Pașaport

DREPTURILE ȘI LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI CONFORM CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI

61

Cetățenii României beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Cetățenii Români sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege

1. Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihicăDreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate. Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Pedeapsa cu moartea este interzisă.2. Libertatea individualăLibertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile. Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.3. Dreptul la apărareDreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, cetățenii Români au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.4. Libera circulatieDreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Fiecărui cetăţean roman îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.5. Viaţa intimă, familială şi privatăAutorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.6. Inviolabilitate domiciuliului

62

Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.7. Secretul corespondețeiSecretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.8. Libertatea conştiinţeiLibertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.9. Libertatea de exprimareLibertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.10. Dreptul la informaţieDreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.11. Dreptul la învăţăturăDreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.12. Accesul la cultura Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii. Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.13. Dreptul la ocrotirea sănătăţii

63

Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.14. Dreptul la mediu sănătosStatul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.15. Dreptul de votCetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.16. Dreptul de a fi alesAu dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice17. Libertatea întrunirilorMitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.18. Dreptul de asociereCetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere19. Dreptul la muncă şi protecţia socială a munciiDreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Salariaţii au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege. Munca forţată este interzisă.20. Dreptul la grevă

64

Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.21. Dreptul de proprietate privatăProprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.22. Libertatea economicăAccesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.23. Dreptul la moştenire Dreptul la moştenire este garantat.24. Nivelul de traiStatul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecție socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege.25. FamiliaFamilia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.26. Protecţia copiilor şi a tinerilorStatul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecție socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.27. Protecţia persoanelor cu handicapPersoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu

65

handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.28. Dreptul de petiţionareCetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnațărilor.29. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publicăPersoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.

ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚEANULUI ROMÂN1. Fidelitatea faţă de ţară2. Apărarea ţării3. Contribuţii financiareCetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.4. Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.DREPTURILE CETĂȚEANULUI EUROPEAN1. dreptul de vot și de a fi ales la alegerile locale 2. dreptul de vot și de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European3. dreptul la libera circulație și dreptul la sejur.4. libera circulație a lucrătorilor și accesul liber la locurile de muncă salariate

66

5. libertatea de stabilire pe teritoriul oricărui stat membru care presupune accesul la activitățile nesalariate precum și înființarea și administrarea intreprinderilor.6. dreptul de petiționare 7. dreptul de a se adresa mediatorului european.

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU VERIFICAREA ÎNDEPLINIRII CONDIŢIILOR PREVĂZUTE de art. 8 lit. f şi g din LEGEA CETĂŢENIEI ROMÂNE nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

I GEOGRAFIE ŞI ISTORIE1. Informaţii privind istoria României:a. formarea poporului român şi a limbii româneb. formarea principatelor românec. crearea statului național romând. România în perioada interbelicăe. perioada comunistăf. România după Revoluţia din decembrie 19892. Informaţii privind geografia României:a. aşezarea geografică a Românieib. relieful Românieic. climăd. floră şi faunăe. populaţia - distribuirea populaţieif. organizarea administrativ teritorialăg. principalele oraşeh. informaţii despre oraşul în care locuieşte

II ROMÂNIA - STAT DEMOCRATIC

67

1. Principii generale2. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români3. Obligaţiile cetăţenilor români4. Autorităţile publice: Parlamentul, Guvernul, Preşedintele României, Administraţia Publică, Curtea Constituţională5. Sistemul de asigurări sociale

III OMUL ŞI SOCIETATEA1. Convieţuirea în familie – forme ale familiei: căsnicia, parteneriatul de viaţă, rolul femeii în societatea românească, egalitatea în drepturi, drepturile copilului, legătura între generaţii2. Diversitatea religioasă – toleranţa şi libertatea credinţei (religii/confesiuni în România; sărbători şi celebrări religioase)3. Importanţa educaţiei pentru evoluţia personală şi succesul profesional- importanţa familiei în succesul educaţional al copiilor4. Reguli de comportare în societate - reguli de politeţe, formule de adresare, reguli de comportare în familie, educarea copiilor, reguli de conversaţie

IV VALORILE UNIUNII EUROPENE1. Demnitatea – demnitatea umană, dreptul la viaţă, dreptul la integritatea persoanei, interzicerea torturii, a tratamentelor degradante, a sclaviei şi a muncii forţate2. Libertăţi – dreptul la libertate şi securitate, respectul pentru viaţa privată şi viaţa de familie, protecţia datelor personale, dreptul la căsătorie şi întemeierea unei familii, dreptul la gândire, conştiinţă şi religie, libertatea de expresie şi informare, libertatea de asociere, libertatea artelor şi ştiinţelor, dreptul la educaţie, dreptul de a alege ocupaţia şi dreptul de a muncii,

68

libertatea de a avea o afacere, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protecţia împotriva expulzării şi extrădării3. Egalitatea – egalitatea în faţa legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică, egalitatea între bărbaţi şi femei, drepturile copiilor, drepturile bătrânilor, integrarea persoanelor cu dizabilităţi4. Solidaritatea - dreptul muncitorilor la informare şi consultare, dreptul la grevă, acces la serviciile de plasament, protecţia în eventualitatea concedierii nejustificate, condiţii corecte de muncă, interzicerea muncii copiilor, protecţia vieţii familiale şi profesionale, securitate socială şi asistenţă socială, îngrijire medicală, acces la servicii, protecţia mediului, protecţia consumatorului5. Drepturi cetăţeneşti – dreptul de a vota şi candida la alegerile pentru Parlamentul European, dreptul de a vota şi a candida la alegerile locale, dreptul la o bună administrare, accesul la documente, avocatul poporului, dreptul la petiţie, dreptul la libertatea de mişcare şi rezidenţă, protecţia diplomatică şi consulară6. Justiţie – dreptul la un proces corect, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, principiile egalităţii şi proporţionalităţii între vinovăţie şi pedeapsă, dreptul de a nu fi pedepsit de două ori pentru aceeaşi infracţiune

BIBLIOGRAFIE:- Constituţia României- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului- Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene- Legea 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare- OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România- Legea 122/2006 privind azilul în România

69

- OUG nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European- OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecție în România, cu modificările şi completările ulterioare- Istoria românilor: sinteze, teste, mic dicţionar istoric, Editura Else, 2002- Ghid istoric şi turistic al României, Magda Stan, Edit. Niculescu, 2006- Istoria românilor, culegere de teste clasa VIII, Editura Arves- România, enciclopedia turistică, M. Ielenicz, Editura Corint- Atlas geografic general, Editura All- Geografia, manual pentru cls.VIII, Gabriela Apostol, Silviu Negrut, Editura Humanitas Educational- Ghidul bunelor maniere, Aurelia Marinescu, Editura Humanitas

INFORMATII UTILE DESPRE ROMÂNIA

112 – Sistemul Național Unic pentru Apeluri de UrgențăPrin apelarea la numărul de telefon gratuit 112, de pe orice telefon public, fix sau mobil, accesați următoarele servicii:o AmbulanţaAsistență medicală de urgență, asistență medicală în caz de dezastre, asistență medicală în cazul unor crize provocate de boli cronice sau acute ș.a.o PoliţiaOmor, atac armat, atentat, tâlhărie, tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice, dezertări, evadări, trafic și consum de droguri, furturi, accidente, explozii ș.a.o Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

70

Pompieri, protecție civilă, managmentul situațiilor de urgență, asistență internațională ș.a.o Jandarmeria RomânăApărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private ș.a.o SMURDAccidentele rutiere, exploziile, accidentele de muncă sau casnice cum ar fi căderea de la înălţime sau electrocutarea, stările de inconştienţă ce includ şi stopurile cardiorespiratorii ș.a.

Sărbătorile legale și zile libere în România Weekend-ulÎn România, zilele de sâmbăta și duminică sunt zile nelucrătoare, zile în care instituțiile statului își opresc activitatea (cu excepția poliției și a spitalelor), precum și fabricile, școlile și firmele, dar majoritatea restaurantelor și a centrelor comerciale, mall-urilor și muzeelor sunt deschise în aceste două zile.

Sărbători publice, naționale și religioaseSărbătorile publice în România sunt acele zile stabilite, conform legii, în care toți cetățenii au liber. În timpul sărbătorilor publice, se oprește activitatea tuturor instituțiilor/firmelor, cu excepția unităților de sănătate și a magazinelor cu produse alimentare sau a unităților producătoare cărora le este imposibilă oprirea producției.

1 & 2 Ianuarie Anul Nou24 Ianuarie Ziua Unirii Principatelor

RomâneAprilie/Mai – 2 zile Paștele Ortodox1 Mai Ziua MunciiMai/Iunie Rusaliile

71

1 Iunie Ziua Copilului15 August Adormirea Maicii Domnului30 Noiembrie Ziua Sfantului Apostol

Andrei1 Decembrie Ziua Națională25 & 26 Decembrie Crăciunul

Reguli de conduităÎn România, veţi avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca cetăţenii români. Iată ce este important să ştiţi şi să respectaţi în România:Fumatul: nu este permis în locurile și instituțiile publice (mijloace de transport, şcoli, spitale), dar este permis în cafenele şi restaurante.Minorii nu pot cumpăra ţigări.Conducerea maşinilor: se face numai cu permis de conducere. Pentru a conduce maşina, va trebui să urmaţi școala de șoferi şi să susţineţi examenul pentru obținerea permisului de conducere. Nu este permisă conducerea maşinilor fără centura de siguranţă. De asemenea, nu este permis să vorbiţi la telefonul mobil în timp ce conduceţi.Traversarea străzii: se face numai prin locurile marcate cu semnul trecere pentru pietoni. Traversarea prin locuri nemarcate vă poate pune viaţa în pericol.Consumul de droguri: este interzis prin lege.Şcoala: sunt obligatorii 10 clase. Înscrierea la şcoală se face cu clasa 0 sau clasa pregătitoare.Arme de foc: folosirea acestora este interzisă. Pentru a deține o armă trebuie să ai permis de port-armă eliberat de Inspectoratul de Poliție din județul în care locuiești.Serviciul militar: nu mai este obligatoriu din anul 2007. Cei care doresc să se înroleze în armată o pot face la împlinirea vârstei de 18 ani.Poligamia: este interzisă în România.

72

INFORMAȚII DESPRE INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI

Inspectoratul General pentru Imigrări este organizat și functionează că structură de specialitate a administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.Ca organizare, Inspectoratul General pentru Imigrări este constituit, la nivel central, din direcţii, servicii şi alte structuri funcţionale, iar, la nivel teritorial, din centre regionale de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, centre de cazare pentru străinii luaţi în custodie publică şi structuri judeţene.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Inspectoratului General pentru Imigrări cooperează cu structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și cu alte instituții ale statului, colaborează cu organizații neguvernamentale și cețățenii străini care își desfășoară activitatea în domeniul migrației și protecției umanitare, încheie acorduri cu instituții similare din străinatate, precum și cu organizații internaționale, în condițiile legii.

Formațiuni teritoriale

Serviciul pentru imigrări al județului TimișAdresa str. Andrei Mocioni, nr. 8-10, TimișoaraTelefon 0256-402430Fax 0256-402475Email tm.igi@mai.gov.ro

Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanților de Azil – Timișoara

73

Adresa str. Armoniei, nr. 33, Timișoara, județul TIMIȘTelefon 0256-421240Fax 0256-227500Email c.timisoara.igi@mai.gov.roCompetență teritorială pentru județele: TIMIȘ, ARAD, BIHOR, HUNEDOARA, CARAȘ-SEVERIN, MEHEDINȚI

Serviciul pentru Imigrări al județului BihorAdresa str. Dunărea, nr. 2, OradeaTelefon 0259-403345, 0259-403330Fax 0259-403330Email bh.igi@mai.gov.ro

Serviciul pentru Imigrări al județului AradAdresa str. I. Calvin (fosta Vârful cu Dor), nr. 15-17, AradTelefon 0257-207100 int. 2294Fax 0257-253151Email ar.igi@mai.gov.ro

Biroul pentru Imigrări al județului HunedoaraAdresa str. M. Eminescu, nr. 130-133, DevaTelefon 0254-234865, 0254-206722Fax 0254-234865Email hd.igi@mai.gov.ro

Biroul pentru Imigrări al județului Caraș SeverinAdresa bd. Al. I. Cuza, nr. 40, ReșițaTelefon 0255-502309, 0255-502311, 0255-502316Fax 0255-502308

74

Email cs.igi@mai.gov.ro

Biroul pentru Imigrări al județului MehedințiAdresa bd. Carol I, nr. 75, et. 1, cam. 14, Drobeta-Turnu SeverinTelefon 0252-305291, 0252-305229Fax 0252-312633Email mh.igi@mai.gov.ro

ADRESE UTILE

Centre Regionale de Integrare

Centrul Regional de Integrare Timișoara(Centrul de Consiliere a Persoanelor în Situaţii de Risc – AIDRom Timișoara)Str. Gheorghe Șincai, nr. 9, Timișoara, Telefon: 0256-217.096E-mail: ilioni.flavius@aidrom.ro

Centrul Regional de Integrare Oradea(Asociaţia Filantropia Oradea)Str. Buzăului, nr. 2B, Oradea, Bihor, Telefon: 0359.442.727 E-mail: centru@filantropiaoradea.ro

Organizaţii şi asociaţii în Regiunea de Vest:

75

1. Centrul Cultural Româno-Arab TimişoaraReprezentant: Mohamed Maria Luiza (Preşedinte)Adresa: str. Alba-Iulia Nr.5. Punct de lucru: C-tin Brâncoveanu Nr. 57Tel: +40-256-225539, +40-256-490256Email: cculturalra@yahoo.com

2. Centrul de Cultură Ucrainean din TimişoaraStr. Maresal Averescu nr. 3b.Telefon: 0744-774.110, 0256-498.755E-mail: uur.timis@yahoo.comWeb: www.uur-timis.ro

3. Institutul Intercultural TimişoaraAdresă: B-dul 16 Decembrie 1989, Nr. 8Tel./fax: 0256-498.457, 0256-203.942E-mail: iit@intercultural.roWeb: www.intercultural.ro

4. Centrul Cultural Judeţean Aradstr. George Baritiu nr. 16 Arad, jud. Arad, cod postal 310100, Tel: 0357 405 386Web: centrulculturalarad@ccja.ro

5. Centrul de Voluntariat ReşiţaStr. Petru Maior nr.2 cam.220320100 Reşiţa, Caraş-SeverinE-mail: voluntariat_resita@yahoo.comTel/fax: +40 255 224033

76

Instituții publice1. Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia Azil şi Integrare, BucureştiStr. Tudor Gociu, nr. 24A, Sector 4, Bucureşti021.45.01.134 www.igi.mai.gov.ro2. Inspectoratul Școlar Județean TimișBulevardul C. D. Loga nr. 3, Timișoara, 3000200256.305.799 www.isj.tm.edu.ro

3. Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională - TimişPiaţa Huniade, nr 3, Timişoara 0256.200.165 www.cjraetm.ro

4. Casa Județeană de Pensii Timiș ,Timișoarastr. Andrei Şaguna, bloc U6, cod 3001040256.308.050 www.pensiitimis.ro

5. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate TimișStr. Corbului nr. 4, CP 300239,Timişoara0256.201.772 www.cjastm.ro

6. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș

77

Bulevardul Republicii nr. 21, Timișoara0256.294.627 www.timis.anofm.ro

7. Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială - TimişStr. Florimund de Mercy nr.2, Timişoara0256.430.820, 0256.432.779www.timis.prestatiisociale.ro

8. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate BihorMun. Oradea Şoseaua Borşului Km. 40259/476828 0259/476830

9. Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială – BihorOradea, Str. Armatei Romane, nr. 1 B, Judeţ Bihor Tel.: 0359/405279, Fax: 0259/474737E-mail : ajps.bihor@prestatiisociale.ro ajpis.bihor@mmanpis.ro

CUPRINS

DESPRE PROIECT 3

DEFINIȚII ȘI ABREVIERI 5

DESPRE GHID 7

78

INTEGRAREA BENEFICIARILOR DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ SI A RESORTISANȚILOR ȚĂRILOR TERȚE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCA 11

DEZVOLTAREA UNEI AFACERI 36

SERVICII FINANCIARE 37

PERMISUL DE ȘEDERE 38

OBȚINEREA REZIDENȚEI PE TERMEN LUNG 43

OBȚINEREA CETĂȚENIEI ROMÂNE 48

INFORMAȚII DESPRE INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI 71

79