kpaginiîe1 Z -1 3

w w

LEGEA INVATAMINTULUIASA CUM 1 FOST APROBATA DE PARLAMENT Şl ÎNAINTATĂ SPRE PROMULGARE

( P a r te a în t î i ) / -■• : : ; " ~- - ' / '

in numărul le m îine

)a rtea a dou

^ S U M A R ^

4 Agenda 12+ Roza vîntwilor 13♦ Viaţa politică 14♦ Artă - cultură 15 •♦ Sport 16♦ Publicitate 17-11♦ Legislaţie /12-13♦ Economia 114-'♦ Eveniment 115♦ Ultima oră/lâ ;

ANUL VII NR. 1432 ISSN 1220*3203

JOI13 IULIE 1995

16 PAGINI 200 LEI

Vremea se menţine în gene frumoasă şi călduroasă, cu cer se dimineaţa şi variabil după-amia Vînt slab din sector predomin sud-vestic. Cu totul izolat, du amiază, sînt posibile averse ploaie şi descărcări-electrice munte.'Minima dimineţii: 15- grade. Ieri, la ora 12, erau-28 grade, presiunea măsura 731,5 i Hg, în uşoară scădere. (ţJicol Matei, meteorolog de serviciu'

Preşedintele Iliescu este tirita? CI)

V a ie r C H IO R E A N U

A n ultimul timp s-au petrecut evenimente de senzaţie, exploatate

I de o presă dornică să "intre'în Europa” . Este vorba despre "scrisoarea celor 300” (generali şi ofiţeri activi şi în retragere), publicată în ''România Mare” şi despre aşa-numitul caz "Iliescu

- K.Cî.B^’. în ambele, acuzaţiile la adresa preşedintelui Iliescu sînt de gravitate extremă. Să ne referim acum Ia amintita scrisoare^' S - a discutat mult dacă scrisoarea există cu adevărat sau este o plăsmuire. Desigur, este important de ştiut că scrisoarea, compusă ’ de 300 de ofiţeri a fost trimisă cu adevărat publicaţiei "România Mare”. Dar numai dintr-un anume punct de vedere. Mai important pare a fi faptul că în ea se fac referiri la o situaţie care, cbiar dacă esţe prezentată într-un mod deformat, conţine destule aspecte reale, în procesul restructurării armatei şi alinierii-ei la cerinţele internâţionaleîn domeniu, au avut loc acţiuni care au nemulţumit o serie de generali şi ofiţeri superiori. Unii dintre vechii comandanţi ' de mari unităţi au fost trecuţi în rezervă la o vîrstă pe care ci o consideră optimă pentru conducerea unor mari unităţi. O parte a armamentului a fost distrusă, ca urmare a angajamentelor asumate de România în cadrul unor tratrate internaţionale, cel de la Viena, în primul rînd. Se pare că, în ciuda dezminţirilor* au avut loc disponibilizări de personal, ori se consideră că vor avea loc în viitorul apropiat. Mulţi ofiţeri cred că salariul primit este prea mic faţă de obligaţiile pe care le au şi de importanţa activităţii pe care o desfăşoară. —; Această situaţie a fost dibaci exploatată în "scrisoarea celor 300” .

in legătură cu conţinutul ei, trebuie să ne întrebăm cine are acces la date, în general, bine apărate, cuprinse în scrisoare? Cei 300 ar putea cunoaşte multe dintre aceste, date. Dar este greu să acceptăm ideea că s-au adunat 300 de oameni în casa unui general, ■; au stat şi au gîndit, apoi au formulat textul şi au votat conţinutul • acestei scrisori. Mai'degrabă, ea pare opera unui singur om, care se află în intimitatea celor care cunosc ce se petrece în armata română. Sigur, este hazardat a face presupuneri. Totuşi, trebuie să ne întrebăm, cui foloseşte scrisoarea şi mai ales tonul dur şi acuzaţiile aduse preşedintelui României. > r

. . (continuare în pagina a 4-a)

Linia actuală a societăţii ger­mane este absolut clară. Moderaţii pierd teren din zi în zi. Antifas­ciştii sînt renegaţi. 30 de cazărmi germane poartă nume de generali nazişti. Foştii nazişti, care nu mai sînt în posturi, au pensii mai mult decît binefăcătoare. Chiar şi cei care au direct pe conştiinţă (pe care de fapt nu o au) viaţa multor nevinovaţi. Conform relatărilor unui jurnal, un nazist care a exe­cutat 150 de oameni nevinovaţi are pensie. Pe cînd cei care au refuzat să lupte în armata germană nu au dreptul Ja pensie.*.. Dar unde e Consiliul Europei,

Comisia Drepturilor Omului a ONU ş i. Conferinţa pentru; Securitate şi Cooperare în Europa? Aceste organisme, lu ­mina unor "democraţi/, dau lecţii de democraţie altora. /■ 'V-; ’ Sistemele infomaţionale de ma­să, aflate în majoritate în mîinile naţional-sociăliştilof, manipulează totul după interesele proprii. Cenzura e totală în Germania: aproape toate ziarele scriu exact acelaşi lucru”, pe aceeaşi "linie” .

Mediile germane înghit cu o .uşurinţă incredibilă aceste ştiri, fără să-şi facă vreun gînd despre veridicitatea lor. Exact ca în 1939, cînd creau "clişee” pozitive şi,

respectiv, negative, în funcţie de interese. Sîrbii sînt în Germania, de la începutul războiului, personaje negative. Absqlut indiferent de ceea - ce se întîmplă. Germania a înarmat Croaţia avînd prin aceasta o contribuţie hotărîtoaie la escaladarea

recunoscut de Occident (!), căci din acest guvern lipseşte populaţia absolut majoritară a Bosniei?

Pe 26 iunie '95, ONU şi-a sărbătorit Ia San Francisco, 50 de ani; de existenţă. Elveţia nu a "pierdut” nimic pentru că nu face parte din

Corespondenţă din ElveţiaVisul de aur al germanilor, din nou Ia

vechiul început de drum (II)conflictului din fosta Iugoslavie. Naziştii nu pot uita eşecul I o t de acum 50 de ani din Serbia. Nostalgia dorinţelor germane din primul război mondial este prezentă încă în mediile germane. Poate chiar mai mult interes decît cel.de-al II-leâ . război mondial. Acesta a dat de fapt şi aripi fascismului maghiar din Ungaria şi România.

Pînă şi în. Consiliul Europei, Germania are doi reprezentanţi membri de partide naziste!

Tragedia adevărată este că ONU şi NATO, facînd jocul Germaniei, au trecut "direct” de partea croaţilor şi aşa-ziselor "trupe guvernamentale . bosniace” .Cum o fi existînd în Bosnia un . guvern "bosniac” ,

ONU. Căci soarta lumii e hotârîtă de Consiliul de Securitate. Germania urmăreşte prin fel de fel de manevre să intre) în acest Consiliu de Securitate. ONU este un organ perimat, in numele unei adevărate democraţii, Consiliul de Securitate trebuie desfiinţat.-Altfel corupţia creşte din zi în zi. - ' Armele germane, minciuna (negru pe alb) şi intriga revin la nivelul anului 1939.

Dâr e dreptul germanilor de a-şi hotârîsînguri soarta politică. Nu ei sînt în principal vinovaţi de reveni­rea Ia vechiul curs, ci cei care-i şus(in şi încurajează. Şi tot aşa, cei care tac. Şi care mai tîrziu vor spune, din nou, ca în 1945: noi nu am ştiut!

Românii, tot ca în 1939, nu * capacitatea de a înţelege "mers lucrurilor”. Agonia îmbogăţirii infantilismul societăţii lor au d ţara în pragul prăbuşirii. în afa de Dumnezeu,'şi mulţumită 1 Dumnezeu, preşedintele Iliesc nimeni nu e în stare să facă cev dacă ar fi fost după dl Petre R măn, dl Coposu sau Partidul L beral '93, România ar fi fost de destrămată. Noroc că măi exis cîte un Manolescu. Calităţile un politician sînt tocmai acelea de recunoşte la orizont pericolul de a gîndi Ia ţara în care trăieşt indiferent de orientarea lui polii că. De aceea pentru a recunoşte orizont pericolul, românii âu mi de meditat. Cît li se va părea < ciudat, românii trebuie şăjnt leagă odată ca pericolul din Ve e mult mai mare decît cel din Ei Greşelile din 1939 şi 1940 i

' trebuie repetate. Românii au aci ' şansa istorică a unei neutralii între Est şi Vest. Dar pent aceasta, românii trebuiesă-şi singuri soarta în mîini, Ci americanii nu vor veni.

Sînt oare românii capabili acest pas? Pînă la anul 15‘. (Mobaci) şi, cu unele restrict pînă la cca. 1699, au reuşit! -

Hans MULLER

După o grevă ce a paralizat activitatea

- Aşa cum ne-am informat cititorii,- sticlarii gherleni au intrat mărfi în grevă. După atmosfera tensionată, cu întreruperea producţiei putem consemna acum veşti mai bune de la SC ” Somvetra" SA Gherlă, unde miercuri, 1 ora 10, muncitorii au Teluat lucrul. Liderul sindicatului liber din unitate, dl ing. Tiberiu Benţa ne-a informat câ, după declanşarea grevei generale,

#s-au purtat negocieri cu conducerea societăţii, concluziile finale fiindu-le comunicate muncitorilor care din primele ore ale dimineţii de ieri, împînzişeră curtea fabricii.

După ore întregi de negocieri între conducere şi sindicatul liber, s-a încheiat un protocol care cuprinde toate solicitările greviştilor. Important este faptul că, 1 în final, ele au fost soluţionate favorabil. în perioada

. imediat următoare se vor purta negocieri individuale cu oamenii şi va fi adogtat un nou regulament de ordine

, interioară.v S Z . Cs. ■

Festivitate de premiere- Ieri, la Casa Universitarilor

din Cluj-Napoca a avut loc o festivitate de premiere în cadrul căreia au fost premiate firmele care au obţinut cele mai bune rezultate în - 1994. Topul firmelor (publicat în ziarul nostru de ieri) a fost stabilit de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, care a organizat festivitatea ţi a tnmînat premiile. _

M i U o

m u c

Definitivat, Proiectul.Tratatului depace cu România a fost dat publicităţii, simultan, la Paris; Londra, Washington şi Moscova, la 31 iulie 1946, iar cîteVa zile mai. tîrziu, la 3 august, 1946 a apărut şi în presa românească.

în zilele care au urmat, guvernul român a primit invitaţia guvernului Franţei. Formulată în numele Naţiunilor Unite, ca tară gazdă a Conferinţei de Pace, de a participa la lucrări.

A fost stabilit punctul dc vedere ce urma si fie susţinut, cît şi com­ponenţa delegaţiei române, din care făceau parte: Gheorghe Tătărescu, conducitorul delegaţiei, Gh. Gheorghiu-Dej, Lucreţiu Pătrăşca- nu, Ştefan Voitec, Lothar Rădă- ceanu, Ion Gheorghe Maurer, Florica Bagc&zar, Elena Văcărescu, Şerban / Voinea, Dumitru Dămăceanu. Dele-gaţiâ plecată din ţară era completată cu ambasadorii României în capitalele Puterilor Aliate: în S.U.A., Mihai Ralea, în Marea Britanie, Richard Franasovici şi îh Franţa, Simion Stoilov, precum şi cu o seamă de experţi.

Conferinţa de Pace s-a deschis la 29 iulie 1946, la Palatul Lu­

xemburg din Paris, sub preşedinţia lui Georges Bidault, primul ministru francez, fiind prezente 21 de delegaţii, care reprezentau Puterile Aliate şi' Asociate ce urmau să decidă soarta întregii lumi postbelice. Delegaţia români a sosit la Paris la 11 august 1946, iar în ziua următoare Ia Bucureşti s-a dat publicităţii declaraţia guver-

- Italia, România; Bulgaria, Finlanda şi Ungaria, ele au fost admise si participe la Conferinţă, spre a-şi putea expune punctul de vedere, iar atunci cînd erau solicitate, să dea lămuriri sau explicaţii la anumite probleme.

încă înainte de sosirea delegaţiei guvernamentale române la Paris, s-a constituit un grup restrîns de oameni

Semicentenarul încheierii celei de-a doua conflagraţii mondiale ,

21;România siconferiinului, intitulată Atitudinea României faţă de Conferinţa de Pace - care reprezenta de fapt "punctul de vedere” ce urma să fie susţinut de către delegaţia României la Conferinţă. -

Procedura adoptată de Conferinţă a fost următoarea: rolul principal în adoptarea hotărîrilor îl aveau cinci state: S.U.A, U.R.S.S., Marca Britanie, Franţa şi China; celelalte 16 state aveau dreptul să formuleze observaţii şi propuneri. în ceea ce priveşte statele cu care urmau să fie încheiate tratate

politici români stabiliţi în Occident, acţionînd la indicaţiile şefului partidelor de opoziţie din ţară (PNŢ şi PNL). Ei au stabilit contacte cu diferite delegaţii participante la Conferinţă, au publicat articole, iar la 6 august au înaintat Conferinţei memoriul intitulat România tn faţa Conferinţei de Pace. La scurt timp au mai depus două memorii şi au difuzat textul tratatului cu observaţii la fiecare articol. Toate aceste demersuri, însă, care lezau inte­resele sovieticilor >precum frontierele,

despăgubirile de război, regimul po­litic din ţară - date fiind înţelegerile dintre Marile Puteri, erau la acea dată probleme liră o altă alternativi;. Declaraţiile guvernului României, cuprinzînd '-. observaţiile -şi amendamentele propuse la clauze­le politice, militare şi economice ale Proiectului de tratat, au fost expuse la 13 august 1946, de către Gheorghe Titirescu, vicepreşedintele

- Consiliului de Miniştri, conducitorul delegaţiei. El a ţinut să precizeze c i România a intrat în război împotriva

: Germaniei şi Ungariei la 24 august 1944, fi nu la 12 septembrie - data

'. semnirii Convenţiei de armistiţiu - cum se stipulează în preambulul proiectului de tratat Referi ndu-se la ceea ce aşteaptă România' de la Tratatul de Pace şi O.N.U., reprezentantul României a spus: "s i marcheze sfîrşitul sistemului acţiunilor unilaterale, al acţiunilor exclusive, al sferelor de influentă, al echilibrului puterilor şi al tuturor altor acţiuni cu caracter similar, care fuseseră utilizate de-a lungul secolelor şi eşuaserâi întotdeauna” .

. (continuare tn pagina a 16-a)f’rof.univ.dr.

Ioan Silviu NISTOR

Vatra Româneasc este de părere că:

UDMR trebuie pedepsit

conform legiiUniunea Vatra Româneasc

(UVR) consideră că atît timp c reprezentanţii UDMR nu sî pedepsiţi conform legii ei vi "bulversa” ţara, a declare marţi, 11 iulie, la o conferin de presă, vicepreşedintele UV1 -Valentin Borda. ;. "Deşi sîntem martorii îim acţiuni de nesupunere civici d partea UDMR, nu se ia nici măsură", a apreciat Valent Borda, adăugind c i nu i ajungea tn această situaţie d» se ţinea cont de semnalele da de UVR încă din anul 1990

Referindu-se la tntflnirea < la Cotroceni cu giiipurile pari mentare ale UDMR, viceprcş dintele UVR a considerat < preşedintele. României, Ic Iliescu a avut o atitudii "demni, normali", deoarei Legea înviţimîntului se tnc drează în standardele europen

în altă ordine de ide Valentin Borda a arătat c i Co greşul mondial al refugiaţii* din teritoriile româneşti ocupa de fosta Uniune Sovietici a fc o acţiune bine pregătită, cc întrunit peste 1.000 de part cipanţi şi a avut ca rezulţi îmbogăţirea arhivei problem' lor refugiaţilor. - ■ •'

;; ; ,

A D E V Ă R U L AGENDA joi, 13 iulie 1995

• Azi: Soborul Arhang.Gavriil (Gabriel); Guv. Ştefan Savaitul

i (Taumaturgul); Sf.Henric. împ;

Ss.Eugen ep. şi ins.m.• Mîine: S£Ap. Achila (Aquila), I

ap. dintre cei 70 şi Iosif, arhiep. I Tesalonic; Sf.Mc.Just şi Iraclie; Sf.Camil de Lellis, pr. I

î i felicităm pe toţi ce i care, împărtăşim! taina Botezului, poartă I unul din numele sacre, pomenite meu I

►TELEFOANE I Î^ T A R O M ie -• PREFECT URA,CONSIIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30

•FRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CtMPIATURZnJ6-8CM)l

•PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18• PRIMARIA GHERLA: 24-19-26 * •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: *55 ?l

11-13-1» ••POLIŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-19-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 IPOUŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 :• PQIIŢIA GHERLA: 24-14-14

•POMPIERII: 9*1 APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA: 11-24-71SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971

•INTERURBAN: 991 ,•INFORMAŢII: 931 .i DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTA: 958 REGIA AUTONOMĂ DE

•lERMOflCAKE i DISPECERAT: 11-87-18 REGIA AUTONOMA DE APĂ CANAL DISPECERAT: 11-63-02

• S.C ’SALPRF.ST'&A.DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU . "ţ TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 fa*. 132 ' ";-'v

I J T R A N S P O R T j g ^ .PLECĂRI DINjCLUJ-NAPOCA

' principalele direcţii : . trenui accckrate, rapide şi intercity

•BAIAMARE,SATUMAIiE|jp(iaD^15j05 •BISTRIŢA NASAUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 0,2* •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibta-Piatra Olt): 1 ly42 (prin Petroşani-Craiova): 10,00 ■BUDAPESTA: 0,28; 16,14;

GALAŢI (prin PloieşU-Bozin): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14; - •ORADEA: 2,45;16,43;21,00 vr 'SATUMARE: 4,01 ~ i SIBIU: 15,30iSIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 'TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19;

22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 iTÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 'INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR. y HNFORMAŢII: 11-22-12 Ontern)

11-34-75 (internaţioiul)

ORARUL CURSELOR TAROM

v :- 'V. >Plecări din Bucureşti:7,10;.13,(10; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv:Plecări din Cluj-Napoca: - 8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv ;Sîmbătâ: ' •' -.i ’ •Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecarc din Cinj-Napoca: 14:30 Tariful: 35.000 lei telefon TAROM Cluj: 19.49.87

CURSE INTERJUDEŢENE /: rtln A u to g a r a I I

•Quj-Napoca - Sibiu: 5,45} 14,00.Quj-Napoca-Tffgu Mureş: 6,30; 14,00.

•Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00 Quj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15.

•Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 123; 143,183 . Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40

•Quj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîibou); 163 (prin Hida).

«Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30, 16,00Quj-Napoca - Aiud: 12,00.Qu}-Napoca - Alba-Iulia: 13,00.. ' Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă vineri, sfcnbăti, duminică, huli). Quj-Napoca - Brad: 16,00. ■ ~ .

«Quj-Napoca-Cînipeni: 13,15. iQuj-Napoca - Mediaş: 143- :

■Quj-Napoca - Reghin: 16.30- .. ; - •Quj-Napoca - Ttrnăwni: 15,15. / •Quj-Napoca - Tîrgu Lăpur. 15,25. : •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. «Quj-Napoca - Dej: 133 (prin Mociu);

14,00 (prin Tîoc).•Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin Căpuş), 14,00 (prin Sutor). '

•Quj-Napoca - Turda 5,30; 6,30, 6,50, 7^ft8,15;931( 30; 13512 ft 13 0,14.00.143.15.00.153.16.00.17.00,18.00.183.19.00; 20,00,21,00;223.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE . din Autogara II:

• Chij-Napoca - Budapesta, cu plecare din Chij-Napoca în zilele de In ni, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta tn zilele de-marţi, Tineri şt slmbitâ la ora 11,00 0 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din Chij-Napoca In ziua de miercuri oro 7 şl Înapoierea din Miskolc Inzkiade jo i ora 11.

INFORMAŢII *Autogara. 1:1404-86 Autogara. II: 13-44-88 -

► UNin.CS RADIO

Joi, 13 iulie 5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo; -5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; §.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.36 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; .12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Over- dose; 16.30 Sănătatea înainte de toate; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 “ llard Rock Cafe; 22.05 Hard Rock Cafe; 23.05 Music by nigbt! -

Program informativJBHC Londra: 6; 14;• 18; 21.

Ştiri Uniplus Radio: 7; 8 K jW h 13; 15J.16; J7j 22j 23;.

Reţeta zilei

C I Op e s c ă r e a :

B.CiU. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45 14.30 - 21.00; sîmbătă: 8 - 12.45 13.30-19.45; duminică: 8-13,30 (pe perioada sesiunii).

Biblioteca judeţeană"O C T A V IA N G O G A "

Perioada 5.06-1.09.1995SECŢIA ADULŢI (Piaţa Ştefan

cel Mare I) şi filialele, Orar: luni; miercuri, joi 14 - 19,45; marţi, vineri: 9 - 1 4 ,4 5 sîmbătă şi duminică:. închis. ' - SECŢIA COPII(Piaţa Ştefan cel Mare 1) Orar:.luni, marţi, jo i: 14-19*45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătă, duminică - închis. .SALA DE LECTURĂ (str. Kogălniceanu nr.7) Orar: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătâ: 9-13,45; duminică -închis.

Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbâtă 8 - 12.45; 14 18.45; duminică:,închis * - ~:

Biblioteca Germană (strada. Universităţii 7 - 9) Orar: luni 10 - 14; marţi 12 - 16; miercuri 13 - 16; joi 12 - 16; vineri‘ 10 - 17; sîmbătă şi duminică: închis > . '

Biblioteca Americană (strada Universităţii? - 9). Orar: luni - vineri 12-16

Biblioteca B ritan ică (strada Avram Iancu f 1). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri:9 - 14; sîmbătâ şi duminică: închis

' Biblioteca "H e lta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18;- sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

Biblioteca Clubului Studcn-ţesc | Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 -20. _

. BibliotecaCasei corpului di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, nfarţi, miercuri, joi; 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. • ,

Biblioteca "V a leriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. '■

De cc aveţi nevoie: 1,5 kg capete şi cozi de peşte', 100 g pastă de roşii, 500 g legume diferite, 3-4 cepe, leuştean, alte verdeţuri, 200 ml oţet, 200 ml ulei, 1,500 kg. roşii, sare după gust.

Mod de pregătire: Zarzavatul curăţat se taie pătrăţele, se căleşte într-o cratiţă cu ulei; după carc sc pune la fiert într-un vas mai marc cu apă şi sare. Cînd zarzavaturile au fiert, se adaugă peştele* roşiile dccojitc şi verdeaţa şi sc lasă sâ fiarbă. Se potriveşte cu oţet şi poate fi servită caldă sau rece, cu mâmâliguţâ .sau cu pîine, dupăr . 7_ .IV. lJ>ni‘

„piefpriuţâ. , : ;

Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30)..Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

Muzeul Naţional de Artă, Secţia' "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar:.miercuri - duminica 10 - 17; luni şi inarţi: închis

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. .

Muzeul Etnografic ' ai Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9-17; luni: închis

Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan ccl Mare 5). Luni - vineri:.9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis . Muzeul memorial MEmil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: micrcuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.

Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. .

Parcul etnografic ” Romulus .Vuia” dLaicJiîlOubuiiclns, .

Joi, 13 iulieProgramul 1: 7,00 TVM.,

Tdlematinal;8,30 La prima orâ;9,20 Film serial:”Santa Barbara” ; 10,05' Film serial: ”Aur şi noroi"; 10,55 Desene animate; 11,20 Videolexicon; 12,20 Ecran de vacanţă; 13,10- 1001 audiţii;14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 15,05 Ţ V R C lu j-N 'a p o c a ; 1 6 ,00 Actualităţi; 16,10 ‘ Divertisment internaţional;16,40 La orizont - economia; 17,40 Milenium; 18,25 Desene animate; 18,50 Ţragerile super Loto 5/40 şi Excepţională Expres;19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film serial:”California visează” 20,00A c t u a l i t ă ţ i ; 2 0 , 5 0 F i 1 m serial:”Valea Păpuşilor” ;21,40 Reflecţii rutiere;21, 55Studioul economic; 22,35 Interpreţi ai muzicii ]>opulâre; 22,50 Simpozion; 23,35 -Actualităţi; 23,50 Turul Franţei la ciclism; 0,00 Film serial:”Familia- Palliser” .

Programul 2: 7,00 La.prima oră;9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene ani­m ate;^ ,00 Noi frontiere; 12,'40 Mari regizori americani; 13,15 Confluenţe; 13,45 Ritmuri muzicale;14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin - social; 15,00 Film serial: "Brigada

speciala 2.2” ; 16,00 Desene ani­mate; 16,30 Film serial: ”Şi bogaţii plîng” ; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba germană;20,00 Convicţuiri;21,00

TVM Mesager;21,30 Enigma; 22,00 Cinematograful de artă; 23,35 Stadion; 0,15 Colecţia "Fragil”

TV R CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jurnal: Actualităţi. Studioul vacanţei Desene animate "Cocotte şi Minute” (II). Arlechin: Destinul teatrului românesc la Sf. ' Gheorghe (jud.Covasna) (I);

. Vineri, 14 iulie .Program ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: "Santa Barbara” ; 10,55 Desene animate; 11,20 Curcubeu; 12,20 M TV; 12,50 f i lm seria.l:- ” Aventurile lui Skippy” ; 13,20 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR iaşi; 14,50 TVR Cluj- Napoca; 15,30 Tradiţii; 16,00 Franţa în imagini; 16,15 Actualităţi; 16,25 Agenda consumatorului; 16,45 Lege şi fărădelege; 17,00 Emisiune în

limba germană; 18,00 Pro Patria; 19,00 Film serial: "Edera”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric;21.30 Fjlm artistic: "Frances"; 23,45 Actualităţi; 0,00 Turul Franţei la ciclism; 0,10 MTV; 1,10 Cinematograful de noapte: "Omul din noapte” .

Programul 2: 7,00 La prima oră;9.20 Ora de muzică; 10,05 Bună ziua, Franţa!; 11,50 Desene animate;12.20 Cafeneaua literară; 13,50 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Varietăţi internaţionale; 15,00 Autori artericani; 15,30 Cultura în lume; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: ”Şi bogaţii plîng” 17,00 Bursa invenţiilor; 17,55 Film serial: ” 17 clipe ale unei primăveri"; 19,00 Festivalul internaţional al tinerilor dirijori; 21,bo TVM. Mesager;21.30 Oameni care au fost...; 22,00 Hyperion; 23,00 Muzica e viaţa mea!; 23,45 Film serial: "Santa Barbara” ; 0,30 Bucuriile muzicii.

TV R CLUJ-NAPOCA: 14,50 • Jurnal: Actualităţi. Reporter în anchetă: ”Carte frumoasă, cinste... Reportaj-anchetă despre difuzarea cărţii în municipiul Dej. Incursiune în necunoscut: Fenomenul OZN.

Redacţia nu îşi 'asumă responsabilitatea in legătură cu eventualele modificări intervenite in

Programul te lev iziun ilor prin cablu •

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

PROGRAM UL CANALULUI PROPRIU

Joi, 13iulie Portal 1 = 183,25 M IIz = '

7,45 Buletin informativ; 8,00 Desene animate - Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Antena 1- Divertisment matinal; 11,10 Buletin informativ;111,25 Film - Doi pungaşi în deşert - Pro 7; 13,05 Buletin informativ; 13,20 Antena 1 - Film; 15,00 Antena 1 - Videotonomat, teleshopping; 15,45 Buletin informativ; 16,00 Serial - Dan şi Roşie - Canale 5; 16,30 Se­rial.-Dădaca - Canale 5; 17,00 Desene animate - Cartoon Network; '18,30 Observator- Ştiri Antena 1; 1§,50 Buletin informativ; 20,10 Explosiv magazin - RTL; 20,40 Antena 1 - Top muzical; 21,00

Buletin informativ; 22,15 Film - E nevoie de doi - Pro 7; 22,40 Film Căldura trupului - Pro 7.

PO RTAL 2 =175,25 M Hz =• 9,45 Buletin informativ; 10,00 Antena 1 - Film; 11,45 Buletin informativ; 12,00 Antena 1-Film ; 13,45 Buletin informativ; 14,00 Antena 1 - Videotonomat, reportaje, ştiri; 15,30 Antena 1- Seriale; 17,00 Buletin informativ; 17,15 Antena 1, - Film; 19,00 Antena 1 - Divertisment, muzică; 20,15 Buletin informativ; 20,30 Antena 1 - Documentare, ştiri, reportaje; 21,25 Buletin informativ; 21,30 Film - Presimţiri obscure - Rete 4; 23,45 Antena 1 - Film.

Obs. Traduceri simultane pe ambele canale!

NCN: TV CABLU ŞI SELTRON

Joi, 13 iulie10,00 Emisiune ştiri şi actualităţi

locale; 10,20 Film serial; 11,45

Curente mortale - film codat; 13,25 Un dar special pentru ultimul Crăciun - film .copiat; ,19,00 Emisiune ştiri şi actualităţi locale; 20,40 Film serial; 22,05 Curente mortale - film codat; 23,45 Un dar spccial pentru intimul Crăciun - film codat;

Noi scileliţiOrganizaţia europeană pentru

telecomunicaţii- prin > satelit EUTELSAT A anunţat, luni, în­tr-un comunicat dat la sfîrşitul reuniunii consiliului său, desfăşurat la Budapesta, în perioada' 3-7 iulie; decizia de a comanda cinci noi sateliţi, precum şi mărirea limitei de capital la 1,9 miliarde ECU (2,5

EUTELSATmiliarde dolari), transmite France Presse, preluată de Rompres. EUTELSAT -exploatează reţelele europene de comunicaţii fixe şi mobile prin satelit pentru televi­ziune, date, telefonie, etc. Membrii săi sînt operatori publici şi particulari pentru telecomunicaţii din 44 şi, în curînd, 48 de ţări.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

o - Joi, 13 iulie8.00 Program pentru tineret; 8,30

Seriale-Rete4; 11,15 Seriale-Rete 4; 14,30 Teletext; 14,45 Seriale - Canale 5 şi Rete 4; 15,45 După amiaza sentimentală - Ciclu de filme - Rete 4; 18,05 Revanşa - episodul .90 - MediaPro; 18,55 Diverse; 20,10 Explosiv magazin - RTL; 20,30 Roata norocului - Concurs - Sat 1;21.15 E nevoie de doi -film -Pro7; 22,40 Căldura-trupullii - film - Pro7;

ANTENA 117.00 Ştirirreportaje; 17,20 O altă

viaţă - serial; 17,50 Videotonomat;18.15 Altfel de lume - serial; 19,00 Ştiri-reportaje; 19,15 Din lumea afacerilor; _ 19,30 Capcana periculoasă - serial - episodul 3; 21,00 Observator; 22,00 Film; 23,30 Film.

FILME FILM EPerioada 7-13 iulie ţ995

- C lu j - N a p o c a • Republica - Masca - SUA -•

premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19)• V ictoria în tre lege şi destin - India -premieră (11; 13,30; 16; 18,30) • Arta - Rămăşiţele zilei -,SUA (11; 13,30;-I6;. 18,30); Mărâşti - sala A - Legendele . .toamnei - SUA(10; 15,30; 18); sala B - O răpire cu bucluc - SUA (14; J 6; 18) • Favorit - Acadcmia de poliţie: Misiune la Moscova - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

T u r d a :Fox - Cind dragoslca ucide -

SUA - premieră • Tineretului - Un alt Karate Kid - SUA. '

C îm p ia T u r z i i : - Muncitoresc - Secretul

luptătorului Kuflg-Fu - SUA - premieră - Gloanţe şi cenuşă la ' Osaka - SUA - premieră., D e j :

Arta - Supcrpolişistele 2 - Hong Kong - premieră; O cauză dreaptă- SUA - premieră.• G h e r la :: .

Pacea - Colonelul Chabert - Franţa - premieră - Răzbunare forjată - SUA - premieră.

Farmacii cu icrviciu perma­nent: Farmacia "Corafarm” , str.

■} Garda de noapte: Fărmacia nr.6 "Speranţa", str. 1. Maniu

Ion Mcştcr>nr..4; delefon 17-5 |»05i, ăr.42, tel^ljojij,l r ^ ^ o ţ ft r^ Q fS ^---•---- _ ..i- ---------- - — • , 1......... ......_

POLICLINICAINTERSERVISANslr. Pawaly nnS, cart. Ghwr^iwi

IN TE R N E • C A R D IO LO G IE NEUROLOGIE • PSIH IA TR IE EN D O C R IN O LO G IE • REU M ATO LO G IE • - EOOGRAFIE* ALERGOLOGIE DER M ATO LO G IE • C H IR U R G IE • O RTO PED IE O .R .L. • O Fl'ALM O LO CilE G IN E C aX X îIE * OJOOLOGIE P E D IA T IilE • URO LO G IE AC U PU N C TU R A LABO RATO R ; , . .r (Biochim ic - B a c te rio lo g ic » Im iuiologic - Parazitologic ' . ' • Teste S ID A ) :Z1IMC, inclusiv DUMINICA orele 7 -21 , 'v Medic de gardă: orele 21 -*7

Rezervare, consultaţii la tei. 193.939

A L IA N Ţ A a n t is u ic îd

- sufletul nostru la'dispdznia dumneavoastră. Telefonul de noapte,- telefonul dc ..-suflet

c ® joi, 13 iulie 1995 ROZA V/NTUR/LOR ADEVARULd e C i l i i |

RELATIILE UNGARO-ROM ANE: 'PAŞI MICI, DAR IMPORTANŢI'

(Interviu acordat de Laszlo Kovacs, ministrul ungar de externe,- cotidianului “Nepszabadsag” din 30 iunie 1995)

în pofida numărului şi ponderii mari ale problemelor deschise, după întîlnirea Horn-Iliescu de la Cannes şeful diplomaţiei ungare este din-nou optimist în ceea ce priveşte perspectiva realizării Tratatului de bază româno-ungar. împreună cu colegul lui român va încerca să depăşească în decursul lunii iulie diferenţele de păreri care se dovedesc în continuare serioase;

- în ce măsură întîlnirea Horn- Iliescu a determinat progresul în problema Tratatului de bază ?

- S-a convenit că îmbunătăţirea

în Tratatul de bază ungaro-slovac. în măstira în care Tratatul de bază româno-ungar ar fi în urma documentului-ungaro-slovac în problema drepturilor minorităţilor, aceasta ar îngreuna foarte mult situaţia guvernului slovac şi ar putea

de-a doua problemă rămasă deschisă face poate imposibilă ratificarea este folosirea limbii materne. Partea tratatului în parlamentul de Ia română nu acceptă acele formulări' Bratislava.care după părerea noastră corespund1 ; - Preşedintele Iliescu a scos în

relaţiilor româno-ungare este în - normelor internaţionale şi care, de'- mod deosebit în evidenţă faptul câ interesul ambelor-ţări, de aceea ‘ exemplu, figurează în Tratatul de • trebuie găsită o soluţie acceptabilă trebuie să se continue eforturile în bază ungaro-slovac. în acest context, ambelor părţi .şi celor două vederea realizării Tratatului de bază. premierul ungar s-a referit la Legea parlamente. Ce ascunde această

învăţămîntului şi a subliniat că în formulare ? *problema învăţămîntului în limba - După părerea mea, este vorba de maternă a minorităţilor se constată faptul câ în România raporturile de un regres chiar şi faţă de situaţia forţă guvernamentale;: respectiv actuală. A treia problemă deschisă parlamentare, sînt mai puţin este dreptul minorităţilor de ar-şi favorabile acceptării unui tratat de forma partide politice, idee respinsă; bază care să ţină seama de normele de partea română, care afirma că europene decît cele din Ungaria, această problemă nu are loc într-un; - - Potrivit in form aţiilor dv., tratat bilateral. Noi o considerăm pentru UDMR esţe acceptabil necesară dat fiind faptul câ primarul ceea ce reprezintă guvernul ungar oraşului Cluj, Gheorghe Funar, în problema Tratatului de bază ? conducătorul unuia dintre partidele - După semnarea Tratatului de române de coaliţie, cere aproape fcazâ ungaro-slovac, Bela Marko, saptămînal interzicerea UDMR. O problemă deschisă este_şi cea a

în consecinţă, s-a . convenit organizarea unei întâlniri a celor doi miniştri de externe în cursul lunii iulie, unde vom încerca să depăşim problemele rămase deschise.

- Care sînt perspectivele ? '- ’ . - Faţă de poziţia română consta­tată la ultima întâlnire a experţilor,

- preşedintele Iliescu a reprezentat o opinie mult mai elastică şi înclinată spre înţelegere, dar, bineînţeles, formulările concrete, elaborarea unor compromisuri acceptabile pentru ambele părţi urmează să se efectueze de acum încolo. ■

- Poate ar fi bine să amintim -care sînt problemele deschise ? mecanismelor de control, partea

- Una dintre ele este includerea în ; română respîngînd deocamdată tratat ca normă juridică a Recomân- propunerea ca respectarea Tratatului dării 1201 a Adunării Parlamentare de bază să fie monitorizată de o a Consiliului Europei, împreună cu comisie mixtă bilaterală, în timp ce alte documente internaţionale. La noi, referindu-ne printre altele la întîlnirea la nivel de experţi, partea Tratatul de bază ungaro-slovac, română a respins în mod rigid acest' lucru, în timp ce la Cannes preşedintele Iliescu nu a exclus această posibilitate, jn condiţiile în care vom găsi modalitatea satisfăcă­toare pentru ambele părţi. Cea

dorim- ca această prevedere să

preşedintele UDMR, a declarat că pentru maghiarii din România un astfel de acord an fi satisfăcător. Bineînţeles ţinînd cont de faptul că în ceea ce priveşte tratatul şi mai'ales punerea lui în apljcare în cercurile maghiarilor din România vor-fi exprimate anumite îndoieli, dar

' sîntem convinşi că un tratat încheiat avînd conţinutul prezentat aici va

figureze şi în >cel cu România. ; garanta drepturi suplimentare faţă G.Horn a subliniat şi de această dată: ' de situaţia actuală, respectiv va crea Nu putem să facem un pas înapoi condiţiile de drept internaţional faţă de esenţa prevederilor cu privire penţru ca minoritatea maghiară să Ia drepturile minorităţilor, incluse le poată obţine.v- > ; ,

FRANŢA ISI MENŢINE POZIŢIA PRIVIND EXPERIENŢELE NUCLEARE

■ t A F P j /

Seriile de condamnări în lanţ aduse Franţei dc mişcările ecologiste din întreaga lume după operaţiunea de comando împotriva navei Greenpeace la Mururoa şi criticile reînnoite din partea ţărilor din Pacific.ul de Sud la adresa acestei intervenţii, considerată “excesivă”, nu au determinat guvernul francez să cedeze. Imediat după interceptarea navei “Rainbow Warrior” în apele teritoriale interzise ale atolului polinezian, premierul Alain Juppe nu a lăsat sâ planeze nici o îndoială referitor la atitudinea viitoare a Parisului în ceea ce priveşte hotărîrea sa.de a efectua în perioada septembrie 1995- mai 1996 opt experienţe nucleare în Mururoa, oricare ar fi manifestaţiile în vecinătatea acestei îndepărtate posesiuni franceze. Franţa “va continua să folosească mijloacele necesare pentru a determina respectarea legii” , a dat asigurări Juppe. Ea “va face în aşa fel încît în apele teritoriale care îi aparţin să se respecte legalitatea” , a mai adăugat şeful guvernului. “Preşedintele Jacques Chirac a luat o decizie deoarece această decizie i se pare conformă cu interesul superior al naţiunii. Este de asemenea punctul de vedere al guvernului. Această decizie va fi pusă în aplicare deoarece este în joc interesul superior al ţării” , a insistat Juppe. ■ . .

în Franţa - unde, potrivit unui sondaj care datează din martie, 56 la sută din francezi sînt favorabili renunţării la experienţe, faţă de 31-la sută favorabili reluării lor pînă la punerea la punct a simulărilor pe calculator- s-au înregistrat puţine reacţii. Mobilizarea împotriva experienţelor nucleare a rămas la un nivel foarte slab. ‘ ,

Fostul candidat socialist la alegerile prezidenţiale, Lionel Jospin, amintind câ este “ împotriva reluării experienţelor nucleare” , a subliniat în acelaşi timp referitor la acţiunea de inspectare a navei “Rainbow Warrior” câ, “din punctul de vedere al dreptului internaţional, autorităţile franceze au justiţia de parţea lor, ele pot inspecta o navă care pătrunde în această zonă de 12 mile, mai ales într-o zonă atît de delicată” .. Jospin.a apreciat însă că “din punct de vedere politic, diplomatic, militar, nu ar fi trebuit să ne punem în această situaţie". . —

La nivel european, Chirac se confruntă totuşi cu o fermă opoziţie din partea Parlamentului de la Strasbourg. Preşedintele Chirac prezintă bilanţul preşedinţiei franceze a Uniunii Europene în faţa unei adunări în care deputaţii verzi (25 de deputaţi din 626) şi socialişti (221 aleşi) au condamnat deja reluarea experienţelor nucleare franceze în Polinezia.

LURtE'S WC8» »R L l.

"Pon'ţ fB*k* xocl., l «u»«. folks - - I hava iha Httl» io » tindar controt.**

Premiul pentru cea mâi

Premiul pentru cea mai bună carte de fotografii, decernat în fiecare an de/întâlnirile internaţionale de fotografie (IIF) de la Arles (Franţă), a fost cîştigat anul acesta de editura germană Schirmer/Mosel, transmite AFP. Premiul, în valoare de 30.000 franci (6000 dolari), a fost acordat acestei case de editură nu pentru publicarea unei lucrări anume, ci pentru ansamblul producţiei ei. Printre.aceste creaţii se numără albumul lui Richard Avedon, "Evidenţă”, "Fotografii 1920/1970". de Cecil Beaton, "Italian" de Herbert List; "Imagini” de Dayid Lynch sau "Marilyn a lui Milton" de Milton Greene.

_— ttCwiM#atyCAmt»«w* ntiFondamutillst Uider of the Sudan HASSAN AL-TURABI

S T A R E A S Ă N Ă T Ă Ţ I I L U I E L Ţ I N

D Ă N A Ş T E R E L A S P E C U L A Ţ I I

P R I V I N D V I I T O R U L S Ă U

(Reuter)Preşedintele Rusiei, Boris Elţin,

a fost spitalizat marţi, pe neaşteptate, datorită unor probleme cardiace. Potrivit unei declaraţii a serviciului său de presă,; “rezultatele electrocardiogramei sînt normale” . Elţin nu a fost obligat să rămma la pat şi urmează să stea cîteva zile în clinică sub. observaţie.- Dar este cert că aceste probleme vor alimenta speculaţiile potrivit cărora nu mai este în formă suficient de bună pentru a conduce Rusia şi -vor spori incertitudinea . privind faptul dacă el va candida pentru un nou mandat anul viitor. Consilierii şefului de la Kremlin, în vîrstă de 64 de ani, resping de mult timp supoziţiile că ar fi grav " bolnav, că are probleme cu alcoolul sau că facultăţile sale mintale sînt în declin. Dar refuzul lui’ Elţin de . a preciza dacă va candida din noii cînd mandatul său de,cinci ani va- expira, în luna iunie anul viitor, precum şi un declin vizibil în aspectul său de cînd a fost ales preşedinte au sporit dubiile privind capacitatea şi dorinţa sa de a guverna. y...

Elţin s-a bucurat dc o popularitate imensă cînd a devenit preşedinte în iunie 1991 şi si-a amplificat imaginea două luni mai tîrziu ajutând la înfrîngerea unei încercări de lovitură de stat' conservatoare împotriva liderului reformator sovietic, Mihail Gorbaciov. Dar popularitatea sa a scăzut de la o cotă de vîirf la

sfîrşitul anului 1991cînd Uniunea: Sovietică s-a dezmembrat, atingînd cel mai mic nivel cînd a trimis -trupe pentru a zdrobi aspiraţiile de independenţă ale Ceceniei, în luna decembrie anul trecut.

Soţia hii Elţin, Naina, afirmă că el nu ar trebui să candideze din motive familiale. Unii observatori se tem că ălegerile ar putea fi amînate cu totul dacă el decide că nu are nici o şansă de a cîştiga. Dar cel puţin Elţin are un candidat pregătit cu grijă, ce aşteaptă în culise, în persoana primului ministru Viktor Cernomîrdin. Printre alţi candidaţi s-ar putea număra generalul Aleksandr Lebed, naţionalistul Vladimir Jirinovski, liberalul Grigori Iăvliriski, chirurgul-oftalmolog Sviatoslav Fiodorov- şi chiar.

. Gorbaciov. Lebed, adversar al campaniei din Cecenia, este considerat drept un om dur, care va porni; ofensiva < împotriva criminalităţii, dar care are prea puţină experienţă politică. Succesul repurtat de Fiodorov în ameliorarea vederii a mii de oameni i-a adus cote bune în sondajele de popularitate. Este de aşteptat ca Jirinovski, care a obţinut rezultate bune' în . ultimele alegeri parlamentare din decembrie 1993,

-să obţină voturi în cazul în care va candida. Dar majoritatea observatorilor afirmă că este puţin probabil ca vreun candidat naţionalist sau comunist să cîştigc competiţia prezidenţială.

OPT STATE ARABE

Încearcă să se alieze

ÎMPOTRIVA AGRESIUNII'' ~ J i . V

Opt state arabe aliate în războiul din G olf au semnat un document prin care au convenit _“ să coopereze", în cazul în care vreunul dintre ele ar fi atacat de un alt stat arab sau nearab. - .... ■

Documentul va face parte din Carta Ligii Arabe şi cele opt state- vor aplica acest, tratament chiar dacă nu li se vor alătura şi alte ţări arabe. - -

în timpul crizei din.Golf-, din 1990-1991, Liga Arabă cu sediul la - Cairo s-â scindat, avînd de o parte statele care se pronunţau pentru folosirea forţei împotriva Irakului, iar de cealaltă parte ţările care păreau să simpatizeze eu această ţară. De atunci, discuţiile au continuat în sensul amtndării Cartei Ligii. ■•: v

Egiptul, Siria şi cele şase state din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), care s-au aflat în fruntea campaniei arabe anti-Bagdatl în timpul crizei, au semnat Declaraţia de la Damasc la cîteva zile după ce trupele irakiene ău fost obligate să se retragă din Kuweit de către forjele armate multinaţionale, inclusiv ale lor. CCG reuneşte Arabia Saudită, Kuweitul, Bahreinul, Omanul, Qatarul şi Emiratele Arabe Unite (EÂU). Documentul prevede o mai largă ■ cooperare arabă în toate domeniile, îndeosebi pe planul securităţii si cel economic. De asemenea, se: preconizează promovarea unei politici comerciale , comune si coordonarea activităţilor : bancare pentru a putea obţine cele mai. .mari avantaje din’ partea băncilor si instituţiilor financiare > care operează în prezenHn regiune.

Documentul - cere insistent Iranului, putere nearabă din regiunea Golfului, să negocieze neîntîrz îaf o soluţie paşnică în disputa sacu:.. Emiratele Arabe Unite referitoare la trei insule: Participanţii l-au felicitat, de 'asemenea, pe noul emir al Qatarului, şeicul Hamad Bin Khalifa • al-Thani, care l-a înlăturat luna trecută pe tatăl său printr-o lovitură de palat. '

AGENŢIA NAŢIONAL* DE PRESĂ

:

I o m p r I S

NATIONAL NEWS AGENCY

•JVE M X n R M Z F T A M S F R E O R t T F T ţ J R J L

m e z a s t r w j o A s A î j v r a j l c a j x i ” .(A rticol semnat de W illiam P fa ff în “ International Herald Tribune” din 6 iulie 1995) '

Războiul bosniac ar putea pune capăt rolului NATO şi relaţiei transatlantice de securitate din ultimele cinci decenii. Totul se va decide în următoarele şase săptămîni. Liderul majorităţii din Senat şi candidat prezidenţial, Bob Dole, declară că la 14 iulie va introduce orezoluţie în Congres cerînd ca Statele Unite; să înceteze embargoul cu privire la arme al ONU împotriva Bosniei. Aceasta se aşteaptă să fie aprobată. Un alt veto al preşedintelui Bill Clinton va fi probabil evitat. Asupra administraţiei Clinton se vor exercita indirect presiuni intense pentru a intra în război. Acest lucru se va întîmpla dacă Forţa europeană de Reacţie Rapidă se va dovedi un gest lipsit de semnificaţie.

Peste o Jună va fi mijlocul verii. Iarna care imobilizează poate sosi devreme în Iugoslavia centrală muntoasă. Dacă forţa europeană vrea să facă ceva ea are un timp limitat pentru a-acţiona.

Există două posibilităţi în săptămînile ce vor urma. Prima este ca forţele europene occidentale din Iugoslavia să facă ceea ce le-au instruit să facă liderii Europei care s-au întîlnit la summit-ul Uniunii Europene de la Cannes: să execute mandatul ONU pentru a pune capăt asediului oraşului Saraievo. Alternativa este ca forţa europeană să se comporte ca UNPROFOR, acceptând definiţia lui Yasushi Akashi cu privire lâ rolul său şi regulile angajării sale, aşteptând un “proces” de pace care nu vine niciodată, pregătindu-se pentru retragerea ONU. Statele Unite vor furniza atunci cu certitudine arme armatei de la Saraievo şi; probabil, îi vor oferi mai multă asistenţă prin canale cvasiclandestine sau “ la distanţă” . Pozi(ia Europei în ultimii patru ani a putut fi apărată şi a fost responsabilă, deşi, după părerea mea, greşită. Poziţia Statelor Unite ă fost corectă în opinia mea, dar iresponsabilă, deoarece nu a avut nici

Preşedintele Jacques Chirac şi primul ministru John Major au creat o consecinţă practică şi nu a implicat nici un sacrificiu naţional.această forţă fără a consulta Washingtonul sau Naţiunile Unite. Ulterior, Washingtonului i s-a cerut să avanseze o parte din bani. Congresul a spus nu. Clinton a găsit ceva bani, mai puţini decît suma cerută, în fondurile deja autorizate. NATO este oarecum marginalizată. Ca din- tr-un univers al viselor, NATO a anunţat săptămînă trecută un plan prin care 60.000 dintre soldaţii săi vor avea nevoie de şase luni pentru a efectua o evacuare, “de urgenţă” a forţelor Na(iunilor Unite din Iugoslavia. Dacă Occidentul ar fi angajat 60.000 de oameni în Iugoslavia cu patru ani în urmă, astăzi nu ar mai fi nici un război. în orice caz, NATO nu funcţionează fără Statele Unite, iar acum, ca şi cu patru ani în urmă, Congresul se opune unei implicări a SUA pe teren.

După părerea mea, există un risc redus al implicării ruse, întrucît legăturile istorice şi culturale ale Rusiei, cu Serbia sînt îndepărtate, iar interesele ei naţionale sînt la ea acasă. Va fi totuşi un război extins deoarece forţele ONU din Europa se retrag. Nu este probabjl ca Armata Naţională Iugoslavă si permită înfrîngerea totali ă sîrbilor bosniaci, chiar daci guvernul liosniac ar putea provoca oastfel de înfrîngere.

Acest rezultat ar confirma suspiciunea americanilor câ incapacitatea Europei Occidentale de a asigura securitatea propriei regiuni este un eşec al inteligenţei morale şi al convingerii. El ar confirma opinia europenilbr că Statele Unite sînt acum o foiţă indiferentă şi iresponsabili în problemele lumii.

ADEVARULd e C iu l VIATA POLITICĂ joi, 13 iulie 1995

fi P E iadresat Preşedintelui României,

domnul Ion IliescuLa întrunirea unilaterală cu dele­

gaţia UDMR găzduită recent Ia Palatul Cotroceni pe tema Legii mvăţăniîntului, Dumneavoastră aţi declarat că într-o întîlnire a; extremelor apar UDMR şi PUNR.-.Pentru membrii şi simpatizanţi

PUNR constituie o insultă asocie-. reape care Dumneavoastră şi alţi politicieni de re'a-credinţă o fac

dispus sâ promulgaţi Legea învăţă- mîntului, fără a sesiza Curtea Cons­tituţională, dovedeşte fie că argu­mentele prezentate de către PUNR sînt insuficiente, fie că sînteţi dispus să sprijiniţi pe mai departe UDMR şi” Ungaria în politica '■ lor de enclavizare a teritoriului României.

Poziţiile,, declaraţiile şi opiniile recent exprimate.de către liderii

între partidul nostru şi UDMR.' UDMR şi ai Ungariei cu privire la Apariţia şi menţinerea pe scena Legea învăţămîntului au condus la

politică românească a UDMR.uij următoarele concluzii: \partid etnic, extremist, antjromâ- 1. Asupra Preşedintelui şi Guver- nesc, antidemocratic şi ultranaţio— nului României,,asupra preşedinţilor : nalist este o consecinţă a politicii Senatului şi Camerei Deputaţilor

-s-au exercitat presiuni şi şantaje din partea conducătorilor Ungariei şi ai UDMR în legătură cu articolele din . capitolul al Xll-lea al .Legii ; învăţămîntului. s-,’ . 2. Budapesta şantajează Bucureş­

ti ui, cpndiţionînd semnarea Tratatu­lui ungaro-român de promulgarea Legii învăţămîntului, acum şţ cu actualul conţinut al capitolului al \ xn-iea.

Dumneavoastră. : : v ; .Prin recenta scrisoare deschisă

din 7 iulie 1995 V^am solicitatf domnule Preşedinte, ca să sesizaţi Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalitătii Legii’înyâţămîntului, respectiv a articolelor 118-126, privind învăţă- mîntul pentru persoanele aparţi­nînd minorităţilor naţionale. - ■ Faptul că Dumneavoastră sînteţi

3. Legea învăţămîntului, cu actua­lele articole 118-126,' constituie un demers bine gîndit şi realizat de către duşmanii poporului român, în vederea obţinerii unor paşi decisivi pe calea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

4. Legea învăţămîntului, prin _ capitolul XII, permite crearea unui Sistem paralel şi independent de învăţămînt de stat în limba, maghiară, finanţat de la Bucureşti şi organizat de Budapesta.■ 5. Legea învăţămîntului, prin

articolele 118-126, este cu. mult superioară normelor europene, dato­rită nerespectârii Legii nr. 33/1995 privind ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor

' naţionale, încheiată (a Straşbourg, la 1 februarie 1995: '■'* '• ■ i ...

■ 6.- Se pare că există un acord sc- cret între PDSR şi UDMR pe teina şi textul Legii .învăţămîntului si a. Tratatului ungaro-român. :

7. Poporul român are acum sufi­ciente dovezi pentru a aprecia cărei, personalităţi şi partide politice au acţionat în ultimii şase ani în mod . consecvent pentru apărarea fiinţei sale naţionale, a integrităţii terito­riale a statului naţional unitar român, a suveranităţii şi independenţei ţârii, pentru asigurarea stabilităţii politice

şi economice a ţării.; 8. Dumneavoastră aţi evitat, din nou, sâ găzduiţi un dialog cu toate partidele parlamentare pe tema Legii învăţămîntului, limitîndu-vă la o discuţie,deocamdată fără trans­lator, cu liderii UDMR, care au sfidat Parlamentul României şi care consideră că limba română este o limbă străină. Din păcate, refuzaţi în continuare dialogul cu partidele politice pe tema şi textul Tratatului ungaro-român care este finalizat şi carc cuprinde /integral Recomandarea 1201. • •

Apelez, din'nou; la Diiinnea- voastră, domnule Preşedinte,al României, pentru a respecta Cons­tituţia şi legile ţârii, pentru a apăra democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, unita- tca şi integritatea teritorială a României. , ..

Jurămîntul depus în Parlament vă obligă, domnule Preşedinte al României ca să sesizaţi Curtea Con stituţională în legătură > cu articolele 11 8-126 -din Legea învăţămîntului.-

Ciuj-Napoca; 11 iulie 1995 Gheorghe Funar,

Preşedinte Partidul Unităţii Naţionale

Române

OMUL CU ROABA- ‘Apropo de indexări şi mărirea.' impozitelor: ”Ce-ai crezut că Statul cu o mînă îţi dă, iar cu cealaltă te pupă? ■ .. . ./■

* ■ j

. Eu pledez ferm pentru interesele colective ale fiecărei persoane! i

Eldorado: visul de aur al omenirii,' comunismul...

Iadul? Loc unde păcătoşii pun i raiul la cale. ' ' ‘

Inflaţie e atunci, dom’ ne cînd■ banii nu fac două’parale..v .

r ] * ’, { ' ' ■ Vr'' Auzi că oamenii au 60 de miliardede celule! Nasu-meu.are numai

■ r. . ... i . una..,' : , i ..-■•■= ■ : ■> .■ - ■ • > ■ - . . ■ i , ... > . ,

• Şi-a păstrat reflexele: ascultă cu : ambele urechi lipite de. uşă.'.i,,

i , * .. ..

f De -■ cînd :ne ştim - sîntem înconjuraţi numai de ţări vecine..

Dacă fiul risipitor, Cecenia sc întoarce acasă, în CIS, nu unul ci mai mulţi viţei vor fi sacrificaţi.1

. Soacră-mea era să sc înece la marc; un dobitoc a confuridat-o cu o geamandură...1: ^

*: Ain citit.o1 carte de mi s-a făcuţi

clielia măciucă... - , , V '. .. * ,. . - ■ .

De- viitoarele indexări , vor beneficia şi unele familii cu mai

, puţin de un copil... , .;-■Cornel UDREA ;

Preşedintele iliescu este ţinta?(I)(urmare din pagina 1)

Ea pare a fi o cacialma, din moment ce nu s-a făcut dovada existenţei sale. Dar şi aşa stînd lucrurile, scrisoarea aduce mari servicii directorului, publicaţiei care a făcut-o .cunoscută. Astfel se explică tăcerea, prelungită nefiresc de mult, a PDSR. Abia în ultimă instanţă conducerea acestuia a condamnat pe cei care au scris şi publicat scrisoarea. De ce această ezitare? Pentru că liderii PDSR au nevoie de colaborarea liderilor PRM, â lui C.V.Tudor, în primul rînd. Apoi, C. V.Tudor şi-a exprimat intenţia de a candida la preşedinţia României într-un moment în care toată.presa românească scria despre “ scrisoarea celor 300” şiise făceau tot felul de' speculaţii. Nu se poate crede că şeful PRM s-a! gîndit în mod serios să candideze, ori dacă s-a gîndit, cu siguranţă nu a sperat în cîştigarea alegerilor. Dar anunţîndu-şi candidatura, din “cauza ticăloşirii vieţii publice româneşti” , inclusiv a armatei, evident, şeful PRM a încercat să-i atrâgă de partea sa pe cei apropiaţi armatei şi pe alţii din acelaşi cerc. C.V.Tudor nu a uitat câ la precedentele alegeri, Gheorghe Funar a candidat la alegerile prezindentiale şi, chiar dacă nu le-a cîştigat, a adus bune voturi PUNR. Figura poate fi repetată, şansele unui rezultat bun nu sînt de neglijat. De altfel, sondajele de opinie indică o creştere a popularităţii PRM. .

Partidul Democrat de Centru, parte a unui scenariu diversionist

Aflat Ia Buzău într-o incursiune electorală care a cuprins întîlniri cu oameni dc afaceri şi lansarea propriei cărţi "Lacrimile dimineţii” deputatul Adrian Severin a declarat corespondentului Rompres:

”Cred că Partidul Democrat de Centru este parte a unui scenariu diversionist. întotdeauna pentru buimăcirea electoratului, PDSR ne-â imitat pas cu pas. După FSN s-a creat FDSN, iar după PD a apărut PDSR. Dacă ar funcţiona la fel ca în economie blocajul de marcă comercială, semnele distinctive ar proteja în primul rînd alegătorul şi nu partidul. Cert este că PD de centru ţine de un.sistem iresponsabil de a crea confuzii. Dovadă că de PDSR ne despart ani lumină, viziunea noastră asupra societăţii fiind cu totul alta. PDSR construieşte o societate închisă şi controlată şi este în favoarea centralismului administrativ. Singurele dialoguri pe care le-am avut cu partidul de guvernămînt au vizat pericolul extinderii partidelor extremiste şi nicidecum eventualitatea unei coaliţii” .

Ungariafcontra României: ! 938-19

De la pretenţii tot mâi agresive la rapt teritorial (XI)

1940 iunie 17 - Franţa, prin mareşalul Petain, cere armistiţiu. Sînt scoase din luptă Belgia, Olan­da, Luxembourg. Faptul dă aripi guvernului ungar de a acţiona cu şi inai mare insistenţă pentru ane­xarea imediată a Transilvaniei. Cadrul internaţional este prielnic. Era atmosfera delirantă a invinci­bilităţii Germaniei. Cercurile con­ducătoare ale. Ungariei considerau: oportun să rezolve pretenţiile teri­toriale' faţă de România ÎH timpul • conflictelor europene şi nu după.

1940, după 17 iunie - Hitler răspunde scrisorii din 17 aprilie 1940 a lui Teleki Pal, prim-mînis- trul Ungariei, respingînd ideea convenţiei tripartite legaţe de Transilyania, arâtînd ca în situaţia respectivă o nouă acţiune îh Bal­cani ar putea să aibă consecinţe: neprevăzute. i

1940 iunie 2 0 -Gheorghe Tătă- : răscu,: prim-ministrul României, comunică Berlinului, prin interme­diul ministrului Germaniei la Bu- - cureşti,' Fabriciu’s,:că guvernul român consideră colaborarea din­tre România şi Germania ca fiind “ necesară în toate domeniile” . .Demersul este făcut urmare situa­ţiei internaţionale care sc degrada continuu, mai ales după ce mareşalul Petain a cerut armistiţiu.

1940 iunie 21 r Franţa capitu­lează. Cade astfel una dintre mari-, lc puteri occidentale pe care se : baza România. . r l

' 1940 iunie 21 - Erncst Urdărea- nu, ministrul Palatului, anunţă pe Fabricius că în vederea unei apro-,. pieri de'Gerinaniaj Cârol al II-lea ‘ intenţionează să transforme Fron­

tul Renaşterii Naţionale intr-un

partid unic, totalitar, după mode- Iul Germaniei’ şi Italiei, partid în care să includă şi Garda de Fiei iar Iuliu Maniu; Mihalache ii Dinu Brătianu vor fi eliminaţi din!

..viaţa politică; aceştia fiind' cunoscuţi.pentru.orientarea lot j spre Anglia, Franţa şi S.U.A.

1940 iunie 22, Roma - Are loc ■întilnirea dintre contele Ciano, ministrul de Externe al Italiei ţi i Gorelkin, ambasadorul URSS la Roma. Ultimul informează guver­nul italian că ţara lui consideră ca reveridicâriie Ungariei faţă dc România sînt întemeiate (literal­mente “au o bază” ) şi că URSS vrea şă*primeâscă de la România

. ceea ce îi aparţini de drept, fără aplicarea forţei, “dar aceasta va deveni inevitabilă dacă România .se va dovedi a fi intransigentă”.

1940 iunie 26 - Stalin dă ulti­matum României/Teritoriul din-

;tre Prut şi Nistru (Basarabia)şi 'Bucovina de Nord sînt anexate de URSS:' ; h' J

1940 iunie 27 - Ministrul Un­gariei la Berlin, SztojayDome, prezintă ministrului de Externe al Germaniei, von Ribbentrop, un memorandum .din partea lui Csaky, în care^uverriul ungar promite sporirea aprovizionării

. Germaniei cu cereale în cazul unui război, ungaro-român. în afară de aceasta - se mai arată -, am fi gata să strîngem şi mai mult cureaua pentru a putea sta mereu, din plin la dispoziţia Reichului german, ţ

'■!? (va urma) .Vasile LECHINŢAN

Adunare generală a P.N.L.‘ Organizaţia P.N.L. din municipiul Turda anunţă membrii P.N.L. căit ziua de vineri,’ 14 iulie 1995, ora 19, la sediul P.N.Ţ.C.Bv din localitate, are loc adunarea generală a membrilor în vederea reorganizării organelor de conducere din biroul permanent municipal. •••. Prezenţa membrilor este obligatorie. .

Sînt invitaţi şi simpatizanţi care doresc să se înscrie în Partidul Naţiosa Liberal. . . . . , ,

Organizaţia Judeţeană PNL Cluj

Invita tieMembrii Partidului Unităţii Naţionale Române din municipiul Cto

Napoca sînt invitaţi să participe la şedinţa care va avea loc vineri, 14 iul» 1995, orele 17, în sala de şedinţe din P-ţa Unirii nr.l.

Intrarea pe bază de legitimaţie de membru P.U.N.R.Consiliul Municipal al P.U.N.R.

*

■’ -'î—

î.--

Dreptul la replică

Metafora, calomnia şi "Adevărul” (de Cluj)

. Nu este prima' dată că dl Vaier Chioreanu îşi pune talentul (real) şi profesionalismul (evident) în slujba unor cauze suspecte. Domnia sa parcă ar fi angajat să "pescuiesc” cu orice.preţ puncte negre în ideologia Partidului Democrat şi a reprezentanţilor săi de seamă. Nu e nici prima dată cînd caută "nod.în papură” în declaraţiile dlui Adrian Severin. Metodele sînt clasice şi, desigur neloiale. Nu demult a inventat că Partidul Democrat ar.considera "benignă” Recomandarea 1201, încereînd să convingă publicul, printr-o deviere de receptare a cuvîntului, câ aceasta este pentru P,D. Ceva foarte bun pentru poporul român. în realitate, P.D. nu a folosit acest cuvînt, susţinînd doar,cu argumente solide (pe care alţii refuză să la analizeze), câ acest nenorocit de document nu ne pune în primejdia pe care unii vor s-o exagereze, cu scopul de a cîştigă capital electoral. •

Cu cîteva zile în urmă, în "Adevărul ” (Bucureşti) din 7 iulie a.c. a apărut o notiţă în ţarc era reprodusă o declaraţie a dlui Adrian Severin în care, printr-o metaforă, domnia sa exprima că "puţin importă cine a venit mai întîi pe aceste meleaguri: Attila sau Deccbal” . Reproşăm dintru început fruntaşului nostru că în haosul politic actual, recurge la metaforă. Ea era inutilă, deşi avea rostul de a sugera că esenţial pentru noi, azi, c prezentul, cu multiplele lui probleme economice, soşiale etc, Acest

Vucru reiese clar din contextul declaraţiei, iar metafora rămîne un fel de

preambul gen ”să lăsăm istoria în pace” şi sâ ne. ocupăm de prezent, prezent- în care priorităţile şi evidenţele româneşti sînt indubitabile. Vaier Chioreanu conform obiceiului său şi al altora de rea credinţă, scoate din context această metaforă şi o interpretează cum vrea. Întîi, un titlu ireverenţios, care nu are ce căuta într-o gazetă zisă "independentă” : "Grăieşte marele guru al Partidului Democrat” ("Adevărul de Cluj” , 11 iulie). Apoi modifică subtil declaraţia lui Adrian Severin: ”nu contează”, în loc de ”nu importă” , ceea ce nu-i totuna. De contat, într-adevăr ăr contă, dacă cineva, unul măcar, ' ar gîndi cu seriozitate că Attila a venit înaintea lui Decebal, dar nu este

, la fel de important, acum, Cînd avem atîtea probleme curente de rezolvat., în fine, ziaristul atacă furibund, deşi e clar că ” în gol” , şi face din ţînţar "- armăsar, din metaforă - program ideologic: trădare de ţară, incompetenţă parlamentară (tocmai acum cînd însuşi Adrian Nâstase a recunoscut, prestaţia sa valoroasă la Consiliul Europei!!), ba, chea^nă şi organele sâ-1 aresteze. Oare nu e prea mult? Nu e cam ridicul? Dar V.C. ştie că

• calomnia (sîc!) prinde, ’-’se măreşte ca o bombă”, iar Ia noi chiar explodează, deşi fîsîie.- .';■■■ , -,- „ ' ■ -

Dragi cititori, dl Adrian n-a spus că Attila a venit în Dacia înaintea lui Decebal. Şi chiar dacă ar fi zis, nu v-ar fi umflat rîsul? Iar afirmaţia că senatorul P.D. ar avea o "înţelegere cu acei politicieni şi istorici unguri din Ungaria sau România (ori de aiurea), care încearcă să demonstreze (spre deosebire de Adrian Severin, care îi slujeşte) teza absurdă a pămîntului gol găsit aici la venirea'ungurilorv este mai mult decît o calomnie, -e o porcărie. Scuzaţi, domnule Vaier Chioreanu, dar aşa e! Puteam să procedăm şi noi ca dvs. şi să scoatem din genialul dvs context a doua paranteză (strategic, dar cam contradictoriu introdusă), ca sâ puteţi fi dat în judecată pentni calomnie (şi restul), în numele "Adevărului” (e drept; ”de Cluj” ).

___ Valentin TAŞCU, preşedinte al P.P. Cluj-Napoca

Cîteva observaţii /

: v :V' .7/::: ; A lua apărarea unui şef a fost, este şi va fi ceva obişnuit. Aşa că nu miră pe nimeni ceea te scrie dl Valentin Taşcu mai sus. Ceea ce ar putea să mire sînt cîteva afirmaţii ale sale:

1. Nu am pescuit punctele negre în ideologia PD (niciodată pînă acum), ci a unui reprezentant al acestui partid. Dacă PI>şi-a însuşit punctele de vedere ale. lui Adrian Severin - şi ultimele reacţii ale'd-lui Petre Roman asta arată - atunci cu atît mai râu pentru-acest partid.

2. S-ar putea spune câ metafora aparţine domeniului literaturii. Dar nu este exact aşa. Metafora poate fi abordată şi în texte politice. Acceptînd ideea câ Adrian Severin se exprimă în metafore, atunci trebuie să considerăm că în momentul în care a luat cuvîntul la Consiliul Europei în/apărarea Recomandării 1201 cînd s-a exprimat în sensul atenţionării Turciei, cînd a susţinut necesitatea înfiinţării, în Italia, a unor oraşe stat, probabil după modelul folosit din Evul Mediu, şi atunci folosea metafore. Iâr dacă "metafora” cu Attila şi Decebal este nefericită, atunci şi celelalte înşirate sînt la fel.

3. Prestaţia lui Adrian Severin la Consiliul Europei a fost apreciată în ” metafore” de foarte mulţi oameni politici români, care n-au uitat însă sâ precizeze că parlamentarul PD urmăreşte interese personale la Consiliul Europei. ( . :- .4. Cît despre arestarea lui Adrian Severin, cerută de mine, probabil este vorba tot despre o metaforă. Pe Adrian Severin nu trebuie să-l "aresteze poliţia” (Doamne fereşte!), trebuie să fie atenţionat de partidul său ori de Parlamentul României. \ '

? : Vaier Chioreanu.

( s ) joi, i î iulie .995 ARTĂ - CULTURĂ

F IL A R M O N IC A " T R A N S IL V A N IA ” P A R T IC IP Ă L A F E S T IV A L U L

«G E O R G E E N E S C U ”•interviu cu violonistul GEORGE DU DEA, directorul instituţiei •

Considerată prea des în ultima vreme "subiect dei celebrităţi de talie internaţională, puţinii străini de scandal” în presa scrisă clujeană, prestigioasa instituţie inarc venind din considerente de ordin afectiv (Erichmuzicală,■Filarmonica "Transilvania” , va onora şi în ' acest an invitaţia de a participa la festivalul internaţional,"George Enescu’V ' —

- Stimate d-Ie GEORGE DUDEA, vă rog.de la . început să precizaţi tenta convorbirii noastre: folosirea "dreptului la replică” sau informarea publicului meloman asupra probleinelor cu care se confruntă instituţia ce o conduceţi?

Bergel, Alexis Hauser, Mika Eichenholz, Corneliu Dumbrăveanu, Şerban Lupu, Nicolae Moldoveanu, ş.a.) - i ; - v.' /

- Cura explicaţi prezenţa în stagiune şi a unor muzicieni (în special.dirijori) slabi profesional?

- Acest lucru nu mai depinde de noi; Fiecare muzician prezintă un curriculum vitae şi scrisori de recomandare, în baza cărora se semnează contractul.

- Filarmonică clujeană, ca instituţie muzicală de' păcate, apar neconcordanle între materialul trimisprestigiu, nu poate să coboare la nivelul unor bîrfe de culise (vezi articolul "Prostituţia muzicală continuă la Filarmonica clujeană” - "Adevărul de Cluj” din 19' aprilie 1995), şi de aceea consider că cel mai potrivit lucru ar fi o explicaţie pe care o datorăm publicului

şi realitate... !n asemenea situaţii, contractul nu mai este reînnoit. ■ > .

- La ediţiile precedente ale festivalului "George Enescu” , prestaţia artistică a Orchestrei simfonice clujene sub bagheta maeştrilor Emil Sinion şi

nostru fidel şi nicidecum o polemică cu diverşi _Erich Bergel a atins cote maxime. S-a scris însă gazetari, sau chiar cu personalităţi ale vieţii noastre ("Adevăru l de C lu j” din .5 iulie 1995) .că muzicale. Termenul de "prostituţie muzicală” ” Filarmol,ica "Transilvania” renunţă la festivalul(impropriu folosit, de altfel), ne situează alături de ” George Enescu , in favoarea unor turnee in Italiaorcliestrc ca Moscova, Leningrad, Praga, Brno, Coreea dc Sud. .Varşovia, asociere care, de altfel, ne onorează. Există ' ; es e cîtuşi de puţin adevărat Turneul din Italiaînsă cîteva componente obiective ale situaţiei nou 1111 arc n^ ’ ° legătură cu festivalul. în urma tratativelorcreate în perioada pe care o traversăm, ponderea deţinînd-o factorul financiar. Astfel, diurna de 40-50 DM pe care o primim în turneele în străinătate este aproximativ egală cu cea a membrilor orchestrelor din Occident similare nouă. Şi, înainte de toate, este diurna legală obţinută după documentele româneşti ce la avem la dispoziţie. Pe de altă parte, o altă coordonată ar fi cea a colaboratorilor interni şi externi. Bucurîn- dîi-se de aprecierea unanimă a muzicienilor români, Filarmonica "Transilvania” , a colaborat şi va colabora în continuare cu personalităţi ca: Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Dana Borşan, Cristina Anghelescu, Emil Simon (dirijorul nostru permanent), Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Gheorghe Costin ş. a. în privinţa muzicienilor dfir străinătate, colaborarea este mult mai dificilă, date fiind onorariile mult sub standardele europene pe care le putem - în limite legale- oferi. Aşa se explică faptul că nu ne putem permite a invita

duse cu dl MIHAI CONSTANTINESCU ("ARTE- XIM”), managerul festivalului - în lipsa unei invitaţii oficiale din partea drIui director M IHAI BREDICEANU - s-a convenit ca orchestra clujeană, alături de Baletul Operei din Bucureşti, sâ participe’ la un spectacol extraordinar cu "Lacul lebedelor” de Ceaikovski, în data de 9 septembrie. După acest spectacol, vom efectua şi turneul în Coreea de Sud; realizare de maximă.importanţă artistică, premieră a prezenţei clujene pe acest meridian, bucurîndu-se de o atenţie deosebită şi sprijin financiar din partea Ministerului Culturii. Unul din concerte este dedicat împlinirii a 5 ani de relaţii diplomatice dintre România şi Coreea de Sud. în încheiere, exprimîndu-mi speranţa că am reuşit să clarific situaţia de fapt de la . Filarmonica clujeană, nădăjduiesc câ referirile viitoaţe' din presă sc.vor fonda pe adevăr, dovedind probitatea profesională a semnatarilor lor. ' : V* .

Cristina Monica BOTA A

3,5 milioane de ascultători pentru

MfiN IGEMEirraLSCHIMBĂRII

Cea de-a 9-a poruncă a radiofoniei spune câ "Omul de radio este bun şi blînd: tonul ridicat pe care vă vorbeşte de obicei este ecou al sufletului său ca pîinea caldă” . De atunci, din acea după amiază de 15 martie 1954, oamenii Studioului de Radio Cluj au făcut legămînt: să slujeâscă ascultătorul, să-i îmbogăţească disponibilităţile sufleteşti. A trecut mai bine de o jumătate de secol, Torţa Vie a fost transmisă către cei buni şi, iată-ne, fără microfon, în biroul noului director al Studioului, dl Florin ZAHARESCUr Aici am fost pentru un timp ASCULTĂTORUL. Nu prietenul de demult, nici redactorul de la "Adevărul de Cluj”. Ci pur şi simplu, Omul care, în fiecare zi, "butonează” , caută la 909 sau 1593 KHz. Eu, ascultătorul, am vrut să-l întreb pe domnul director:

Cărţile clujenilorIstoricul clujean Ioan Silviu

Nistor a avut inspirata idee de a oferi cititorilor o Istorie a românilor din Transnistria. Organizarea, cultura şi jertfa lor (Ed. Eminescu, 1995), carte care era de foarte inultă vreme aşteptată de către public. Trebuiau eliminate cu acest prilej prejudecăţile cu privire la rusofonia Transnistriei, la statutul ei autonom şi plasată în istoria generală a Basarabiei. Pentru întîia dată avem o imagine, clară şi documentată asupra acestui vechi teritoriu românesc şi ni se pun în faţă toate excesele, mutilările, silniciile pe' care un regim de ocupaţie şi dictat le-a1 impus locuitorilor dintre Nistru şi Bug, ţinut numit din această cauză şi Transnistria, adică dincolo de Nistru. Numele antic al tinutului a

Ioan Silviu Nistor,

Istoria românilor din Transnistria

- Care-i atmosferă dc la Radio ' Cluj? .

-Excelentă. Chiar fără să folosesc ' vorbe-mari, am reuşit să închegăm o "trupă” de profesionişti, dăruiţi trup şi suflet pentru a aduce în casele oamenilor ceea ce EI VOR! Fiecare dintre noi a înţeles că în lumea noastră; violentă;: brutală şi aducătoare de spaime, Noi sîntem cei ce prefigurăm oaza de linişte. 'Fără să ignorăm realitatea,’ informînd, deci, corect şi prompt, prin sonorităţi specifice reuşim sâ devenim o alternativă viabilă a culturii. Cei mulţi ştiu şi aşteaptă de- la noi să aducem pe unde frumosul neliniştii, al suferinţei, al eşecului, al încleştării, al izbînzii. Ii drept, toate acestea le facem diferit faţă de predecesorii noştri. Nu dăm Voie Timpului să ne depăşească. Doar ţinem pasul! - _.'-Concret? ; '

- Am declanşat o acţiune promOţională de mare anvergură. Noi trebuie să fim peste tot,'lipiţi, cum se spune, în cel mai tainic ungher al sufletului ascultătorilor noştri. Jy--

- - Nu vă ştiam un sentimental. 1- Cred că şi'dumneavoastră vă

iubiţi cititorii. Pentru ei existăm. - -Asta nu înseamnă câ am uitat esenţialul; fără bani nu sc face nimic! Avem însă'o grijă deosebită faţă de programe, personal, reţeaua de corespondenţi, colaborări. Numai aşa putem ajunge la acea necesară flexibilitate, ce duce la obţinerea performanţei.

- Ce înseamnă astă? -- Că nu ne batem joc de orele de

emisie. Trebuie să fim mereu acolo unde ascultătorul nostru nu poate să fie (dar ţine sa fie informat despre■ ce se petrecexu semenii lui), totul fiind privit prin prisma avantajului economic. -, -- Cum vă înţelegeţi cu colegii

maghiari? -- Bine. Toată lumea, şi subliniez

acest lucru, a înţeles câ e nevoie de un suflu nou. Şi ne zbatem pentru acest lucru. Dar toţi ştim că nimic nu se'poate face în afara Legii 41, cea a organizării şi funcţionării Societăţii de radiodifuziune. Apre­ciez activitatea colegilor, inclusiv a secţiei maghiare, cu deosebire a

redactorilor si reporterilor tineri, care au adus acel tonus distrugător al monotoniilor implacabile.

- Unii vă acuză că promovaţi vedetelş.

Nu eu am inventat acest lucru. Alţii o fac de mult. Este adevărat că pe ei nimeni hu i-a oprit! Acum, noi. avem şansa de a deveni un post regional ca oricare din Olanda, sau Anglia, sau:.

- Fără să facem reclamă, ce le-aţi recomanda ascultătorilor? ;

Tot ceea ce facem'noi este de cea mai bună calitatc. Şi, credeţi-mâ,’ în fiecare ştire sau masă rotundă; să zicem, picurăm si un gram de suflet..

; - Om uI trebuie să şi viseze.- - Da. Numai că noi o facem cu ochii deschişi. Visăm si noi să trefcem pe FM, sâ finalizăm o' investiţie tehnică de 50.000 S,‘să\ avem car dc reportaj...' ’ .* ■

- Cu ce scop? - - : •- Vorba 'ceia: THE SHOW

MUST GO ON! ’ n

-B a n ă ! •_ - Să fie! ' -...-

Radu VIDA

fost Tyrageţia, fiind pomenit de istoricii antichităţii ca locuit de geţi: şi sciţi, apoi aici a fost durată colonia 01bia:şi în evul mediu timpuriu sînt pomeniţi bolohovenii şi moldovenii^ Chiar cînd s-a format aici o structură politică zaporojeană, el cuprindea numeroşi conducători Şi luptători moldoveni, aparţinători Basarabiei. O dată cu anexarea Basarabiei de către Rusia, în urma războiului de la 1806- 1812, Transnistria se prezenta ca' o provincie românească bine constituită, trup din trupul Basarabiei, cu o populaţie de cca 600.000 locuitori, cu 400 de sate curat româneşti, cu instituţii şi şcoli proprii. Din 1828 începe însă procesul rusificării forţate. limba

română este înlocuită, cu^usa, şcolile româneşti sînt înlăturate, cultura naţională este înlocuită cu una imperială! în 1917 existau oficial aici 800.000 români, iar neoficial peste 1 milion, care, profîtînd de libertăţile aduse,au provocat mişcarea de la Balta, pen­tru reîntoarcerea la cultura, limba

. şi organizarea bisericească română. Congresul de la Tyraspol a hotărît unirea cu patria mamă, aşa că asis­tăm la o reîntoarcere treptată a pro-, vinciei la românism. Ca replică la re-românizarea Basarabiei, ruşii bolşevizaţi au recurs la o stratagemă, iniţiind diversiunea din anii 1924-25 prin crearea unei Republici Autonome Sovietice Moldoveneşti Transnistria, cu o

suprafaţă de 8.434 kmp şi un total de 615.500 locuitori, cu capitala la Tyraspol, îndreptată. împotriva Basarabiei româneşti. Teritoriul a revenit României între 1941-1944, dar apoi ocupaţia sovietică şi-a spus din nou cuvîntul, operînd mari transferuri de populaţie peste Bug, spre Nipru, Urali şi Siberia şi prefacînd zona într-o permanentă ameninţare şi conflict, prin păstrarea armatei a 14-a, cu care ameninţă mereu suveranitatea şi dorinţa de unire a Basarabiei. Creaţie hibridă şi artificială, Transnistria este un stat, închisoare pentru moldovenii basarabeni (vezi :cazul' Ilaşcii), stat - păstrat intenţionat ca sperietoare' şi ameninţare la război, un adevărat anacronism al secolului.

Mircea POPA

S-A REDESCHIS ŞANTIERUL NEOLITIC DE LA CHEILE TURZII

. La începutul acestei săptămîni a fost redeschis şantierul neolitic de la Cheile Turzii. Săpăturile de la peştera Ungurească au fost începute în - deceniul 7 de către arheologul prof. Nicolae-Vlassâ. Reluate în 1994 de •. către arheologii Gheorghe Lazarovici şi Mihai Meşter, săpăturile au relevat un deosebit de bogat material ceramic^ aparţinînd culturilor Petreşti,. Tiszopolgar şi complexului cultural Cluj-Cheile Turzii.- Lumea Nouă -’; Iclod..Dacă, anul trecut s-a decopertat săpătura din deceniul 7, în acest an se urmăreşte organizarea unei săpături în întreaga jîeşterăy activitatea - de şantier urmînd a se desfăşura - după spusele d-lui Mihai Meşter director 5: adjunct âl Muzeului Naţional de Istorie âl Transilvaniei - pe parcursul a 5-6 ani. ’

Săpăturile din a'ceastă campanie se-efectuează.cu elevi de la liceul "Nicolae Titulescu” din Craiova şi elevi clujeni, membri ai Cercului de arheologie "HadrianDaicoviciu” , precum şi cu studenţi ai Facultăţii de Istorie din Cluj-Napoca şi din Alba Iulia. Finanţarea săpăturilor este: asigurată de Muzeul Naţional de Jstorieal Transilvaniei şi Institutul Naţional de Tracologie Bucureşti. : : - M. TRIPON ^

DREPTUL LA REPLICĂStimată redacţie a ziarului

"Adevărul de Cluj"Comitetul Asociaţiei Culturale România-Ucraina vă roagă să publicaţi,

în virtutea dreptului la replică,‘poziţia sa faţă de articolul publicat în ziarul dv. cu nr. 1421, miercuri 28 iunie, p.5, a.c. intitulat "Asociaţia Culturală România Ucraina” , semnat "Reporter”.

Comitetul îşi exprimă satisfacţia pentru faptul că la o lună de lâ deschiderea oficială a Asociaţiei a apărut şi în presa scrisă un articol consacrat acestui eveniment, chiar dacă relatarea "Reporterului” denaturează în cea mai mare parte desfăşurarea şedinţei.

Cu această ocazie ne exprimăm mulţumirea câ "Adevărul de Cluj” a găzduit unele relatări privitoare la Asociaţia noastră încă înainte de evenimentul la care ne referim. ■ * • . . .

Prima constatare regretabilă la care ne obligă Iecturarea articolului este aceea câ Reporterul” ori nu a fost prezent la faţa locului, ori nu a auzit şi nu a înţeles în întregime din ceea ce. s-a petrecut la Clubul casei Universitarilor in. 27 mai a.c.', susţinînd unele neadevăruri care îl descalifică pe reporterul respectiv.

^ Este vorba, în primul rînd, de afirmaţia câ la Cluj-Napoca ” ...a luat

fiinţă centrul cultural ucrainean..., fiind, între altele, un organ de programare a culturii ucrainene, şi o catedră de limba şi literatura'ucraineană la Universitatea "Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca” . Din fericire, există textul scris, care a fost citit tocmai pentru a evita orice echivoc sau interpretarea după bunul, plac,’ text care poate fi pus aricind la dispoziţia redacţiei. în textul citit, se afirmă dezideratul ca în viitor sâ se creeze un centru cultural ucrainean sau măcar o bibliotecă ucraineană pe lîngă Catedra de Filologie slavă a Facultăţii de Litere. Cum s-ar fi putut crea centrul cultural ucrainean 4acă Asociaţia nu are nici măcar un sediu, adică o condiţie minimă pentru existenta şi funcţionarea sa?!

în ceea ce priveşte afirmaţia că s-ar fi creat, sau măcar s-ar fi dorit crearea catedrei de limbă şi literatură ucraineană este o aberaţie. S-a afirmat doar, tot ca'un deziderat, înfiinţarea, eventual, a unei subgrupe de limbă ucraineană în combinaţie cu limba română sau cu o altă limbă de circulaţie internaţională. Acest deziderat este absolut firesc dacă ne gîndim că acum 5 ani Ucraina a apărut pe harta lumii ca stat suveran şi independent, vecina noastră de la Răsărit, cu care avem şi vom avea colaborări în domeniile economic, cultural etc.'Confuziile regretabile, relatate de "reporter” au apărut în urma

intervenţiei colegului şi vechiului nostru prieten, părintele, prof. univ. dr. Ioan Bota. Domnia sa a înţeles câ cele afirmate nu sînt simple deziderate, poate niciodată realizabile, ci realităţi autentice, ridicînd necesitatea ca şi la Cernăuţi să se facă la fel. Din respectul profund ce îi purtăm colegului

■şi prietenului I. Bota; nu am rectificat pe loc-confuzia creată prin ’ intervenţia domniei sale. Şi aceasta pentru simplul motiv: că nu era momentul potrivit pentru o dezbatere a complexei probleme pe care a ridicai-o" în cuvîntul său, care, însă, poate constitui obiectul unui simpozion. Ceea ce este scuzabil pentru dl I, Bota, nu se poate trece cu vederea fapta unui Reporter, care avea datoria să se informeze, să întrebe şi să confrunte textul citit cu afirmaţiile dlui I. Bota. , - '

Reaua intenţie a "reporterului” devine evidentă atunci cînd afirjnă c& la sfîrşitul intervenţiei sale, prof. I. Bota ar fi strigat lozinca: "Trăiască România şi Ucraina înfrăţite” . După părerea noastră, şedinţa s-a desfăşurat la nivelul cerut şi conform cu statutul unei asociaţii culturale, fără lozinci şi agitaţii ieftine. ' ■ ' y '

în legătură cu partea referitoare la amintirile dlui prof. I. Bota despre : evenimentele din timpul celui de-al doilea război mondial, Comitetul doreşte sâ afirme, în încheiere, că tragismul şi nedreptatea istoriei nu pot şi nici nu trebuie să ne împiedice să'visăm la un viitor mai bun, mai drept şi mai luminos. Tocmai visul la un asemenea viitor a constituit, printre altele, motivaţia înfiinţării Asociaţiei Culturale România Ucraina.

Din păcate, Reporterul anonim, cu asemenea "relatări” nu contribuie Ia apropiere unui asemenea viitor, ci dimpotrivă, îl îndepărtează. De aceea, ne exprimăm regretul câ un ziar de ţinută profesională, cum este "Adevărul de Cluj” a acceptat să publice, practic, o anonimi.

Comitetul Asociaţiei Culturale România-Ucraina • ,

ADEVARUL SPORT joi, 13 iulie 1995

Actualitatea fotbalistica• Spicuiri din comunicatul F.R.F. privitor la anul .

competiţional 1995*1996 •• Divizia Naţională. Iată cele 18 protagoniste: F.C.Argeş, Dinamo,

Oţelul, Rapid. F.C.Naţional, Steaua, Sportul Studenţesc, Ceahlăul, F.C.Braşov, Gloria, Farul, F.C.Inter, Petrolul, Universitatea Craiova, ”U” , F.C.Selena, "Poli” Timişoara şi "Poli” Iaşi. ' ' v ■

• D ivizia A - Seria I: Steaua Mizil, Dacia Piteşti, Metalul Plopeni, Tractorul Braşov, Gloria Buzău, Portul Constanţa, Constant Galaţi, Metrom Braşov, Rocar Bucureşti, Dacia Unirea Brăila, Cetatea Tg.Neamţ, Poiana Cîmpina, Oţelul Univ. Tîrgovişte; Aro Cîmpulung Muscel, Electroputere Craiova, IEELIF Craiova, Dunărea Călăraşi şi F.C.Oneşti. ’ •

• Divizia A - Scria II -A: F.C.Maramureş Baia Mare, Olimpia Satu- Mare, F.C.Bihor Oradea, Unirea Dej, A.S.A.Tg. Mureş, UTA Arad, Unirea Alba Iulia, Minaur Zlatna, Gaz Metan Mediaş, Corvinul Hunedoara, Jiul Petroşani, CFR Timişoara, C.S.M. Reşiţa, Gloria Reşiţa, Minerul Venus Motru, F.C.Vîlcea Rm. Vîlcea, Foresta Fălticeni şi'F.C. Bucovina Suceava.

• D ivizia B - seria A VI- Â: Sighetul Marmaţiei, Minerul Cavnic, Minerul Baia Borşa, Pheonix Baia Mare, Olimpia Salonta, Minerul Stei, Laminorul Zalău, Armătura Zalău, Sticla Arieşul Turda, Industria Sîrmei Ctmpia Turzii, CFR Cluj-Napoca, Motorul IMA Arad, F.C.Arad* West Petrom Pecica, Vulturii Lugoj, Furnirul Delta, UMT Timişoara, Minerul Anina, Metalul Bocşa şi Metalurgistul Cugir (20 echipe).

• Divizia A Feminină, seria I: CFR Craiova, Clepsidra Cluj-Napoca, C.P.L.Arad, Fartec Braşov, flamura Satii-Mare, Interindusţrial Oradea, Minerul Cîmpulung Muscel şi Ştiinţa Petroşani (8 echipe).

• Programul de deslaşurare al Diviziei Naţionale (în ordinea etapelor):1- sîmbătă 12 august; 2 - sîmbătă i 9 august; 3 - sîmbătă - 26 august; 4- miercuri 30 august; 5 - sîmbătă 9 septembrie; 6 - sîmbătă 16 septembrie; 7 - sîmbătă 23 septembrie; 8 - sîmbătă 30 septembrie; 9 - miercuri 4 octombrie; 10 - sîmbătă 14 octombrie; 11 - sîmbătă 21 octombrie; 12 - miercuri 25 octombrie; 13 - sîmbătă 28 octombrie; 14 - sîmbătă 4 noiembrie; 15 - miercuri 8 noiembrie; 16 - sîmbătă 18 noiembrie şi 17 sîmbătă 25-noiembrie. Vom avea parte de un tur...prelungit, în sensul că din retur se vor disputa alte cinci etape după cum urmează: "18-2 decembrie;19 - sîmbătă 9 decembrie; 20 miercuri 13 decembrie; 21 - sîmbătă 16 decembrie şi 22 - miercuri 20 decembrie. Ce se va întîmplă dacă vom avea parte de un început de iarnă bogat în zăpadă rămîne să se stabilească atunci. Mai trebuie adăugat că sîmbătă 23 decembrie după cele 22 etape de campionat, echipele de Divizia Naţională vor intra în "focul” Cupei României. Şi asta în ajunul...ajunului de Crăciun. Un program foarte dens. O scurtă pauză după care va începe şmotrul pregătirilor pentru returul...returului început în decembrie, cu o "uvertură” în 24 februarie cînd sînt programate optimile Cupei României, pentru.ca miercuri 28 februarie să fie programată etapa cu numărul 23, apoi returul continuă în lunile martie şi aprilie. în numărul de mîine alte amănunte despre retur si...ediţia 1996-1997.

Victor MOREA

"Muntele si...şoarecele ”, plus anomaliile

S-a cam ” scremut îndelung muntele” , adică F.R.F.; pînă a "fătat şoarecele” , comunicatul la o adică, asupra campionatelor naţionale de fotbal:- stagiunea 1994-1995, cu clasamentele finale' şi un lung pomelnic de explicaţii. - ". .

Eram obişnuiţi, în alcătuirea clasamentelor, să ţinem cont, în caz de egalitate de puncte, de numărul victoriilor, al golurilor marcate, de diferenţa de golaveraj. Aruncîndu-mi privirile asupra clamentelor finale ale celor două serii ale Diviziei A am descoperit nişte anomalii: în seria I, la egalitate de puncte, cîte 50, pe locurile 7 şi 8, figurează echipele Poiana Cîmpina, respectiv Gloria Buzău, numai că prima are un golaveraj de +3 iar a doua de +4, deci superior şi, firesc trebuia inversată ordinea; în seria Il-a, trei echipe au acumulat cîte 50 de puncte, Unirea Alba Iulia, Jiul Petroşani şi Metrom Braşov' ocupantele locurilor 6,7 şi 8, numai câ Ufiirea are un golaveraj inferior (+6) Jiului (+7); alte trei echipe, situate pe locurile 9,10 şi 11, în ordinea.clasamentului final publicat, adică Unirea Dej, Gloria Reşiţa şi Gaz Metan Mediaş, a căror diferenţă de golaveraj este următoarea: +2, -1 şi +6, deci se cuvenea locul 9 medieşenilor, 10 dejenilor, şi 11 rcşiţcnilor. -

Cred câ mintea celor care se ocupă cil "bucătăria” ierarhiilor o fi fost

"plecată cu sorcova” tunci cînd au "importat" o prevedere stupidă legată de egalitatea de puncte în clasament, în care caz intervenind numărul mai mare de puncte în întâlnirile directe, diferenţa de goluri şi numărul mai mare de goluri marcate în deplasare în întîlnirile directe. "Apropontul” acestei idei "novatoare” importată l-am înţeles: combaterea... "aranjamente­lor". Numai că stau şi mă întreb: ce se întîmplă, oare, dacă, să zicem, cele trei echipe, Unirea Dej, Gloria Reşiţa şi Gaz Metan Mediaş ar fi ocupat locurile - la modul teoretic -15,16 şi 17? Retrograda direct Gaz Metai iar celelalte două intrau, bine mersi, la baraj? Sau se organiza un alt baraj înaintea...barajului? . •

Nu prin "import” de fel de fel de "inovaţii” vom stăvili incorectitudinea, stimaţi diriguitori ai destinelor fotbalului românesc. Alcătuiţi o trupă de obsevatori federali adevăraţi, incoruptibili, nu din oameni anunţaţi cu surle şi trîmbiţe, întîmpinaţi de formaţiile gazdă cu pîine şi sare plus alte "abţibilduri” . Ocupaţi-vă, zi şi noapte, de şcolarea cavalerilor fluierului în spiritul adevăratei echităţi şi dreptăţi pe terenurile de fotbal, tranformîn- du-i în sacri incoruptibili, orbi şi surzi la ademenitoarele ispite de ordin bănesc. Ardeţi cu fierul roşu orice abatare de la echitate.

Pomelnicul a ceea ce ar trebui făcut este foarte mare şi ...utopic, din păcate. Fiindcă.şi la noi lepra mafiei aranjamentelor s-a întins cumplit, precum rîia căprească, în toate-eşaloanele fotbalului nostru. Oare chiar să nu existe leac pentru însănătoşirea modului de organizare şi desfăşurare, a activitătii fotbalistice? i ' " ' ' i v

V Romeo V.CIRTAN

Campionatele s-au încheiat, comentariile continuă

Retrospective fotbalistice

AZI ÎN VIZOR DIVIZIA A (III)Trccînd la analiza comportării echipelor care au alcătuit seria a doua,

înainte de a ne opri la modul expeditiv asupra celor 18 protagoniste,o cifră semnificativă şi mediile ei, respectiv două "clasamente” : în cele 34 de etape au fost înscrise 842 goluri (cu 58 mai puţine decît în seria întîi), revenind o medie de 24,76 goluri de etapă, respectiv 2,75 de meci.

Iată cum arată ierarhia eficacităţii: Corvinul ”Poli”Timişoara, Jiul, CFR Timişoara, Unirea Dej, F.C.Bihor, AS A Tg. Mureş, CFR Cluj- Napoca, Gaz Metan, Unirea Alba Iulia, IEELIF, Tractorul, Gloria Reşiţa, Metrom, ICIM, CSM Reşiţa, Pheonix şi Armătura; iată şi ierarhia defensivelor: "Poli” , Tractorul, ASA, CSM Reşiţa, ICIM, Unirea A. Iulia, Corvinul, CFR Timişoara, Gaz Metan, Metrom, Gloria, F.GBihor, Unirea Dej, IEELIF, Jiul, Pheonix, CFR Cluj-Napoca şi Armătura. Vom reveni asupra lor la "trecerea în revistă” , însoţindu-le de cifrele corespunzătoare.- '

l.”POLI TIMIŞOARA” . Indiscutabil echipa'cea mai valoroasă a seriei şi a Diviziei A în general. Ea a dominat cu autoritate întrecerea, încheind-o cu 78 de puncte acumulate din 24 de victorii şi 6 "remize” , doar de 4 ori părăsind învinsă terenuL Cu 75 de goluri marcate ( o medie dc 2,20 goluri de meci) ocupă locul doi la eficacitate. Ocupă, în schimb, de departe, locul întîi la defensivă prin cele 20 de goluri încasate ( o medie de 0,58 de meci). O perfectă simbioză între un atac percutant şi o defensivă excelentă. Succesul violeţilor de pe Bega poartă amprenta "meseriaşului” de clasă, antrenorul Constantin Rădulescu. Tare sîntem curioşi carc va fi impactul cu prima scenă fotbalistică a ţării după triumfalul marş din eşalonul secund.

.2. CORVINUL HUNEDOARA. Intrată pe mîna maistrului prof. Remus Vlad la debutul campionatului, echipa se anunţă ca principală favorită la promovare. Pînă la urmă, datorită unei sincope nedorite (în plus Remus Vlad a abdicat de la cîrma tehnică plecînd la Dinamo) finalul a găsit formaţia huncdorcană pc locul secund la 14 puncte distanţă de "Poli” ,.totalul dc 64 acumulatc datorîndu-sc cclor 20 de victorii şi 4 "remize". Sinprul capitol unde Corvinul a luat-o înaintea lui ”Poli" a fost la cficacitatc prin cclc 76 dc goluri marcate ( o medie dc 2,23 goluri dc mcci). "Reversul medaliei” în devensivă, unde prin cclc 41 dc goluri încasatc ( o medie de 1,20 dc mcci) a ocupat doar locul 7 în ierarhia apărărilor. Ultima speranţă, barajul dc promovare s-a spulberat şi ca, deci hunedorenii vor mai avea dc tras şi din toamnă la galerele eşalonului sccund.

3. C.F.R, TIMIŞOARA. O reală surpriză clasificarea feroviarilor timişoreni pc locul trei. Bfl se poate spune că de se "sculau mai dc

dimineaţă” puteau să concureze chiar la locul secund. Cînd s-au trezit la realitate era prea tîrziu. Cele 57 puncte acumulate (din 17 victorii şi 6 egaluri) au însemnat, în final,doar bronzul seriei. Pentru viitor atacul trebuie revigorat (prin cele 54 de goluri marcate a ocupat locul 4) iar defensiva întărită (primirea a 41 de golurUa situat-o pe locul 8)., 4. TRACTORUL BRAŞOV. A fost candidată şi ea Ia locul secund.

Candidatura n-a fost susţinută de elementul primordial,,atacul, situat doar pe locul 12 în ierarhia eficacităţii ( numai 44 goluri marcate, cuo medie de 1,29 de meci): Defensiva şi-a făcut datoria primind doar32 de goluri (loc 2 în clasamentul apărărilor cu o medie de 0,94 de meci). - Echipa a acumulat 54 de puncte (din 15 victorii şi 9 "remize” , la acest din urmă capitol "tractoriştii” ocupînd locul întîi).

5.A.S.A. TG. MUREŞ. Grila realizărilor atestă un anumit prag atins de formaţia mureşeană, pe care riu-1 poate depăşi deocamdată ( datorită pierderii unor valori strămutate la alte formaţii). Deci,51 de puncte; acumulate (din 14 victorii şi 9 egaluri), 49 de goluri date (loc 7 la eficacitate) şi 38 primite (loc 3 în ierarhia defensivelor). Cînd atacul va atinge valoarea defensivei saltul spre promovare va fi atins.

Victor ROMAN

Aeromodelism

N o i s u c c e s e in ternaţionale I

ale clujenilorLa sfîrşitul săptămînii trecute,

timp de trei zile (7-9 iulie) a avut loc o întrecere de anvergură dotată cu ~ Cupa "Gerecse”, desfăşurată în loca- , litatea cu acelaşi nume din Ungaria (judeţul Tarjan). întrecerea a avut loc la planoare cu polit automat, -, clasa F 1 E. Aeromodeliştii clujeni de la A.S.'”Tehnofrig” au fost invi­taţi sâ participe la Cupa Internaţiona­lă, prestigioasă competiţie aflată la a treia ediţie. Detalii despre' comportarea aeromodeliştilor clujeni, am primit de la antrenorul emerit prof. ing. Gcirge Arghir.

Ar fi vorba, în primul rînd, de , condiţiile caniculare deosebite, un soare torid cu temperaturi cuprinse . între 30-34 de grade Celsius, respec­tiv un vînt foarte slab de 3-5 metri pe secundă. în ciuda acestor condiţii rezultatele obţinute au fost de un nivei ridicat Pe primul loc s-a clasat• campionul mondial F.Mang (Aus­tria), urmat de compatriotul său

N.Heiss, poziţia a treia revenind clujencei Simona Pop. Remarcabile- ţinînd cont de participarea nuoe. roasă şi valoroasă a concurenţilor. L sînt locurile ocupate de ceilalţi meu-1 bri ai A. S. ”Tehnofrig” :^ - Euge, I Pop, 11- Ştefan Razman, 12 ■ l Cristian Suciu. Pe echipe - ţintii I contde cele mai bune trei locuri 1 ocupate de concurenţi - A.S. "Tehnofrig” s-a clasat pe locul st. cund (prin locurile ocupate de S. Pop, E. Pop şi S. Razman), echipa I clujeană fiind încadrată de formaţiile austriece Colibri I (locul întîi) ţi Colibri II (locul III),

După acest proaspăt,şi semnifi­cativ succes, aeromodeliştii de Ii I A.S."Tehnofrig” îşi intensifici I pregătirile pentru . .viitoarele confruntări internaţionale şi Cupa Mondială ce vor avea loc la începutul lunii august în Austria. U urăm cît mai multe succese.

Victor MOREA

In pragul afirmăriiSportul gherlean nu a dus niciodată lipsă de talente, care apoi mai tirzii I

s-au afirmat şi pe plan naţional sau chiar internaţional: Pepiniera baschetului, de exemplu a constituit o adevăratâ'sursă pentru cluburile I clujene. Mai ales în ultimii ani, mulţi tineri din urbea de pe Someş au ajmu în loturile formaţiilor divizionare. Unii dintre ei au bătut chiar şi la porţile | naţionalei. Iată, că şi în această vară avem ocazia să consemnăm s— - unui baschetbalist originar de pe meleaguri someşene,- Este vorba de elevul în vîrstă de 17 ani Ionuţ Petrean' care dupa cei I

terminat clasa a IX-a la Liceul "Petru Maior” din localitate, şi •S Cuminuoi I studiile la Cluj-Napoca, la un moment dat făcînd parte din lotul echipei I Carbochim, recent promovată în elita baschetului nostrii. în prezent, tînărul gherlean1- care măsoară 2,02 metri! - este component al divizionarei A, Universitatea , el fiind selecţionat şi în> naţionala de juniorii Aşadar o viitoare speranţă a baschetului românesc, avînd în vedere înălţimea sa, dar si talentul incontestabil. " - • . ■ ^ •

: ) SZEKELY Csaba |

La ora cînd apar aceste rînduri, celebrul turneu de tenis de la Wim­bledon, ajuns la venerabila vîrstă de 109 ani, a devenit istorie. Cortina finală a căzut, cîştigătorii şi câştigă­toarele, precum şi ceilalţi premianţi

,şi-au încasat lirele sterline, şi-au făcut valizele şi,„au plecat. Comen­tariile vor mai continua. Apoi, treptat, toţ ce-a fost devine amintire.

Două finale m-au interesat în mod deosebit, cele de simplu. înaintea finalei de simplu femei am regretat că frumoasă argentiniancă Gabriela Sabatini a părăsit turneul învinsă de plinuţa Conchita Martinez. în finală am ţinut cu gladiatoarea Arantxa Sanchez - Vicario dar am... aplauda- t-o pentru cea de a şasea victorie pe

importă mai puţin decît rezultatele sportive? întrebaţi părinţii! ' , '

Ca să nu abuzăm de răbdarea cititorilor, dar nici să nu se considere vorbe în vînt cele spuse, vă mai reţinem atenţia doar cu cîteva performanţe ” în sens normal, pentru cei care văd normal” şi nu "invers” :

-la handbal - elevii Marin Cătălin, Mureşan Rareş, MIHAI DONEA, director al C.S.S. "Viitorul” Cluj, - Lazăr Dragoş, Roman Bogdan şi Cristea Daniel sînt

Dreptul la replicăMiercuri, 5 iulie 1995, în ziarul "Adevărul de Cluj”

cititorii puteau urmări partea a doua a interviului "Performanţe printre ordinele aberante ale Ministerul­ui Învăţămîntului” , interviu în care distinsul profesor

făcînd bilanţul activităţii clubului mai sus menţionat, între altele, îşi exprimă opinia referitoare la pregătirea copiilor în CSS-uri şi licee cu clase speciale de educafie fizică şi sport. Părerea Domniei sale este câ pregătirea copiilor trebuie să se facă în CSS-uri şi ”nu în licee cu clase speciale de educaţie fizică şi sport” . Noi respectăm părerea oricui, dar l-am întreba pe dl prof. Donea în baza căror fapte sau date citează, ca avînd "rezultate în sens invers”, clasele de volei-fete şi handbal-bâicţi de la Liceul "UnirCa”? Cu.ce drept pune Domnia sa sub semnul întrebării munca de ani de zile a colectivului de profcsori-antrenori de la acest liceu? întrebarea reporterului se referea la ”ora bilanţului” la CSS "Viitorul” Cluj şi nicidecum la bilanţul activităţii Liceului "Unirea” .

Este conştient dl profesor Mihai Donea că afirma­ţiile sale în prag de admitere în liceu aduc prejudicii morale şcolii noastre şi colectivului catedrei de sport, fapt pentru care poate fi acţionat în justiţie? în opinia ■d-lui profesor Dohca, cultura generală, educafia

componenţi ai Lotului National de juniori ai Româ­niei, pregătiţi în cadrul şcolii noastre de profesorii Rusii Gabriela, Câldarâ Constantin, Dezmeri Alexandru. ,

- la volei - elevele Vaida Filomcla, Petrican O ari a, Tuşa Daniela, Gilovean Georgiana, Rus Diana sînt nominalizate pentru Lotul naţional de cadete a României, pregătite în şcoala noastră de profesorii Pescaru Margareta, Borojni Honorina, Călimac Nicolae.

Nu ne permite spa|iul să înşirăm numele sportivilor pregătiţi pe perioada junioratului la clubul şi liceul nostru carc actualmente fac parte din echipe de' prestigiu ca: USM Cluj, ”U” Cluj, "Armătura” Cluj precum şi în alte echipe din alte judeţe.

Pe dl profesor Mihai Donea, pentru ”o mai clară vedere” asupra instruirii şcolare şi sportive, îl invităm la noi la ora bilanţului.

Conducerea LICEULUI "UNIREA" şi catedra de sport a şcolii

formidabila maşină de tenis care este Stefii Graf, indiscutabil cea mai bună jucătoare a lumii la ora actuali Steffi Graf este un adevărat meca­nism nemţesc, perfect pusă la punct, în care forţa se află în perfectă sim­bioză cu reafinamentul, dublate de o judecată computerizatâ care a ajutat-o să treacă excelent peste momentele critice. -Oriclt.de admirabil a muncit Arantxa Saciiez - Vicario în finală n-a putut decît să încline steagul în faţa lui Stefii Graf.• Am regretat că ţarul german Boris

Becker l-a scos din cursa spre finala pe Agassi şi tare am dorit ca ameri­canul de origine greacă Pete Sam- pras, sâ-i administraze corecţia cuve­nită. Şi i-a administrat-o la modul categoric. Doar primul set a fost unul de studiu şi luptă prelungită. Şi chiar dacă victoria a revenit ţarului german cu 7-6, pentru Sampras > fost o perioada de încălzire, în următoarele trei umilindu-şi partenerul, victoria revenindu-i fără drept de apel. A fost cel de al treilea succes consecutiv a lui Sampras la Wimbledon, o performanţă care nu stă la îndemîna oricui ci numai a celor foarte putini şi aleşi. Iar Pete Sampras face parte din tagma celor pu{ini si aleşi.

Romeo V.CÎRTAN

Un titlu anticipat...

în numărul de ieri, 12 iulie, la pagina "Sport” ; dintr-o regretabili eroare, cele două ştiri de suk fotografia din stîngajos, trebuia sa poarte titlul "Carnet ateltic” . A fost un titlu anticipat la materialul de astăzi. .

E>7 joi, 13 iulie 1995 PUBLICITATE a d e v A r u i de Cluj

Cele mâi bune IAURTURI!PROASPETE, FÂRĂ CONSERVANŢI

| Gustoase, cu arome naturale i ® de fructe 1 PRODUSE DE CALITATE S U P ER IO A R Ă !

A SIG U RĂ RI ” ION TIR IA C ” SAţ . ' I . --W.

Societatea Asigurări ”K)NŢIRIAC ”S4 oferă tuturor agenţilor economici ţi persoanelor fizice posibilitatea mei colaborări reciproc avantajoase, oferind o gamă largă de asigurări, aliniate la practicile internaţionale astfek

l.AsigurareadeACCIDENTEcareseîncheiepentniurmătoarelevariante:■ ' -Nominală ? ■

-Pcntruangajaţjaisocielâţii . ;-Pentru manageri '

;-Pentrucălătoriftitraficintemsiextem ..1 wimuiuiiouiuiiuiuuiuvuiJUiiiiuiKaiCAiciilcuLaipcuUil

străini participanţi la excursii organizateindividualesauîngnip.’2.Asigurareaderăq)undcrecivilăautoaivalabilitate4ia6raRoinâniei(Carte

Verde). / V . ... ■ - _ ' ■3.Asiguranaderâspundereatransportatonilui(CMR). ' '4.Asigurârea banilor şi altorvalori aliate în seifuri şi foi (impui transportului,

pentru/urtulSvîrşilprinadedev’iolt'nţăauanîeninlânptTitni una sau mai multe persoanedinservidulasiguratului. ’ ' :

5 Asigurarcaderăspundere ci vilă generalăşiaritspunderii producă torului.6.Asigurareaconstrucţiilorşiamontajului. >7.Asigurareapentrucazuril’edefurtprinelracliesauprinalteactedetî!hârie. SAsigurarea clădirilorşialtorbunuri pentru toate riscurile. ' -9.Asigurareamaşinilorşi instalaţiilor pentru cazuriledeavariiacddentale. lOAsigurareadeavarii (CASCO)şi furta autovehiculelor. llAsigurareainărfurilorpetimpultransportului(CARGO). •12.Asigurarea medicală pentrucălătorii în străinătate. ' ' 13Asigurareabmiurilorcasiiicedin gospodăria persoanelor fizice.Jfe lingă toate formele'de asigurare enumerate mei sus societatea

noastră este în măsură să ofere orice formă de asigurare solicitată de agenţi economici sau persoane fizice,

încazul producerii evenimentului asigurat plata drepturilor dedespăgubiredmasigwmesmtplătitedenoicuceqmaimarepromptitudme.

- vineri ţi sîmbătă intre orele 9-14, ta sediul Sucursalei Chd B-dul 21Decembrie 1989nr.90 tel. 19560% fax. ,116366. . --, ,^56)

f a r m a c e u t i c ă

f r a n c e z ăcaută reprezentant medical pentru

Cltţj şi judeţele limitrofe (medic sau farmacist)* V

Condiţii indispensabile: permis auto;o bună cunoaştere a limbii engleze sau franceze; limită de vîrstă 33 ani. •Trimiteţi curriculum vitae şi application letter (scrisoare de motivaţie) pe adresa: Dr.Sergiu Muntean, Camera de Comerţ Franco- Română, B-dul Magheru nr.24, et.3, ap.23, sector I Bucureşti.

Cei interesaţi se pot prezenta şi în City în ziua de 14 iulie orele 13-15 la adresa: str.Pata, nr.2, Bloc 2A, sc.lll, ap. 60. j ; (2 4 1 1 1 7 )

S.N.C.F.R.REGIONALA DE CĂI FERATE CLUJ

pune în circulaţie în zilele de 13, 14, 15, 16 iulie 1995 , pe distanţa

Turda - Abrud, cu ocazia târgului de la Căina. -

trenul: 3 3 5 5 /3 9 5 6 care are următorul ' program de circulaţie: ’

: Turda 7,53 soseşte Abrud ul2,52 pleacă Abrud 18,89 soseşte Turda 23,21

Trenul are oprire în toate staţiile şi punctele de oprire din parcurs; „ \

^ ' v . . , / (760122)

— ~<le ziar independent

ÎN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMIC

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:

■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export. ■ LICITAŢII ..

■ CONCURSURI pentru ocuparea unor . ■ ■ ■■ ' > , -posturi vacante

■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII

T ă aşteptăm Z IL N IC , încep înd de L U N I şi p în ă V IN E R I, în tre o re le S - 1 6 , Ia

sed iu l re d ac ţie i, s tr. Napoca 1(1. In fo rm a ţii la TELEFONUL 19730M

P R O M P T IT U D IN E , C A L IT A T E ş i- R A P ID IT A T E s în t a tr ib u te le .

s erv ic iilo r noastre.w -,, .Vi ,:i: uVĂ -A ŞTEPTĂ M X.

. S.C. „ B I M E X M ” ; V,'V Cluj-Napoca ,v :-

VINDE următoarele materiale de construcţii la cele mi „ mici preţuri

- profile metalice TIVI 02 şi 12 oţel cornier laminat 25 şi 45 '

- vată sticlată, ciment alb '- oxid de zinc, var, ipsos, praf piatră- clei de oase, nisip, mozaic• ciment, aracet, rumeguş

. Informaţii suplimentare: telefon 147916 şi 414376 sau la sediul firmei din Cluj-Napoca,

str. Aurel Vlaicu. nr. 1B4 [lîngă fosta IRAJ. \ . - (24110

Spitalul Orăşenesc GHERLA

v • ; _ - organizează licitaţie

pentru spaţiul de la parterul imobilului dinx str. Plugarilor

nn.14.Licitaţia va avea loc în data de 2 6 iulie a.c.

orele 10 la adresa sus-menţionată. ,

Pot participa persoane fizice sau juidice ce doresc să desfăsoare servicii medicale. •

I M Kvindem televizoare color

(250.000 Iei) puţin folosite, măr renumite. O ferim garanţie şi .postgaranţi Reparăm TV color. . . .

SC DINRO - S€RVIC€SRL-B-dul 2 1 Decembi M ^ l a i n t r a r ^ o p i a ţ ^ M ă r ă ş t i ) ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^

SC TI RAIMA ClujDISTRIBUITOR AL PRODUSELOR SIDEX GALAŢIvinde la cele nriai avantajoase preţuri: -O tablă decapatâ de la 0,5 mm la 4 m m >O tablă z incată 0 ,5 m mO tablă neagră subţire şi groasă

- Livrări zilnic depozit’ str.Cehoslovaciei nr.6 Tel. 181475, 144966.

. Preluăm comenzi pentru toate sortimente! ■; de tablă la preţuri negociabile.

F U N D A Ţ IA CULTURALA ECO LO GICA

M A R A M U R E ŞUniversitatea Româno-Arabă

. Filiala Cluj-NapocaB -dul 22 D ecem brie 131', Tel.:064rl52866

Anunţă începerea înscrierilor pentr ADMITEREA/NANUL UNIVERSITA 1995-1996începînd cu data de 6 iulie pîn la 27 iulie pentru următoarele facultăţi

Facultatea de Drept" examen din Istoria României şi Limba Român

Facultatea de M anagem ent'examen din Algebră- Elemente de Analiz

Matematicăşi Economie sau Geografia Români* Informaţii şi înscrieri:

la sediul Universităţii Româno-Arabc Examenul'se va desfăşura în zilele de 29-3

iulie, 1995. (241108,09,u

A D E V A R U Ld e C l u i

V PUBLICITATE joi, 13 iulie 1995. 8

SC MIRO SRL Bistrita¥

tel 063/250503; 063/250466vinde din stoc:

- sîrmă neagră tare şi moale 0 1,4 - 3 m m ;'- Cuie construcţii L=60-200 mm;- tablă decapată g=0,5-3 mm;- tablă neagră g=3-i6 mm; -- bare pătrate l o x io m m ;- bare dreptunghiulare 20x 10 mm.

Aşteptăm cu interes comenzile dvs.(240102

ANUNŢSocietate comercială de administrare a

pieţelor şi oboarelor scoate la licitaţie spaţiul de 15 mp situat în Hala Clujana.

Licitaţia va avea locîn data de 28 iulie orele 12 la sediul societăţii situat în Hala Âgroalimentară Mihai Viteazu. Telefon432525. (240101)

Soc.Com. ORIZONT SAcu sediul în Cîmpia Turziistr.Retezatului 2,

angajează

FRIGOTEHNISTInformaţii Ia telefon 368474,368475,368472

int.35 între orele 7-15. '^ (442)

SC WEST COMPANYvinde următoarele maşini:

4.TV capacitate 1,5 tone . 5.SCANIA capacitate 8 tone

> 6. HAN capacitate 3,8 tone.

^ I.I.F.A. capacitate 5 tone Ş> 2.SAVIEM capacitate 5 tone S.CITROElf capacitate 1 tonă

Informaţii suplimentare la telefon 830864. - ;

Maşinile pot f i văzute în incinta platform ei societăţii

; din A lba lu lia str.M iciurin nr.31.

MOBILA IN RATEI m p o r t a n t :

fără dobîndăS.C. ACORD SRL

Clti];P-fa 1848 nr.l, tel. 19.44.06 sau 13.02.10, Zona Clujana• .Vinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă.toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV, nrlese pliante, mobilă de bucătărie.• Societatea noastră mai comercializează:parchet, lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pt. protecţia muncii, dero etc. , V

. . Program zilnic 8-18,*sîmbătă 9-13. ^4 7/ 79;

WoUt] 8

• /-

S.C. S AIrim q roc t l i 'j • NAPOCA BOMANiA : : : ^

ma Str.Maxim Gorki nr.167

organizează concurs în data de 27 iulie 1995 ora 9 pentru ocuparea postului ,

ŞEF SERVICIU COINTABIUŢATEcondiţiile de participare: studii*superioare de

specialitate; vechime în muncă minim 5 ani. S înscrierile se fac pînă la data de 25 iulie 1995. Relaţii suplimentare la telefon: 420036. ^ 7

SCSEPVAeCCMECS4CHJJ; anunţă concurs pentru ocuparea postului

«ie director tehnic producţie şi cercetare, pentru ziua de 24 iulie 1995 ora 9. : r _ ■

Informaţii la telefon 146548. (240099)

Firma Emllltansorganizează excursii la Budapesta m arţi şi vineri,

,la preţul de 2 4 .0 0 0 lei. Pentru şomeri şi pensionari preţul este de 2 2 .0 0 0 lei. Informaţii la. telefon 175SB7 între orele B-12 şi 17-21. . ^ 4 1 120)

fie ti& ţu t to n te y u d tw tite i

"H ti c& utot

ta&Moi fiwifut cei

(U C (*ttotd& SU C rt4%

e&te de eic& ul

SOREXS O R A -S O R 5X s.r.1CASA DE COMENZI SOREX"

Sortiment bogat de produse alimentare şi nealimentare precum şi

întreaga gamă j 1F / \ S T a* F O O D *, gustări şi preparate. La orice oră din zi prin comenzi '' la telefon 1343QS - 134303 sau directla magazin

NU Se percepe comision ci doar transportul la domiciliul clientului !!!

IN ATENŢIA A GENŢILOR 7 ■ '■ ECONOMICI!

D o r i ţ i ca p ro d u se le unităţii d^voastră săfie prexentate în reclame executate computerixat?AdresaţMrvă, eu. încredere, sectorului

PU BLIC ITA TE al xiarului nostru şi veţi f i servit ireproşabil.

CALITATE, PR O M PTITUD INE şi R A P ID IT A T E în execuţia comenxilor sînt atributele serviciilor noastre!

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd dc LU N I şi pînă. V IN E R I, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str.; Napoca nr. 10.' ■■

S C

C L U J M 1 A

cu s e d iu l în C ltu -N ap oca , P-ta 1 M a i n r .4 -5 , o r g a n iz e a z ă L ic itaţie p u b lic ă p en tru v în zarea m ij lo a c e lo r f ix e d in d o ta re ;

L ic ita ţ ia v a a v e a lo c în data de 2 6 iu lie 1995, o ra 10,00, la s e d iu l s o c ie tă ţ ii .

R e la ţ i i la t e le fo n 064/43-71-40 in t.348 .

(240098)‘ A

H ■

Vi;

S C M £ T £ X S Acu sediul în Turda( str.Republicii nr. 15

anunţă scoaterea la lic ita ţie pentru închiriere, următoarele:

- baracă metalică în suprafaţă de 240 mp, situată în str.Ştefan cel Mare;

- spaţiu comercial în suprafaţă de 216 mp, situat la mezanin, str. Calea Victoriei Bl.E 125.

Licitaţia va avea loc joi, 27 iulie 1995, ora 10, la sediul societăţii. '

Informaţii suplimentare la telefon 312002.________ (760128)

Im p rim a n ta R 0 B 0 T R 0 N ,- permite imprimări grafice şi text ' ;- format A3, utilizabil şi cu format A4- cu imprimare bidirecţională- cu emulare EPSON şi IBM .- cu, sistem de imprimare matricial, 9 ace

PREŢ: 165 USD (fără TVA)

S.C. POLICOM COMPUTERS S A.3 40 0 CLUJ-NAPOCA

Tel./Fax: 064 -156350 sau 064-1520CJB

A van ta je su p lim en tare p t. d is trib u ito ri ![760109] '

) joi, 13 iulie f 995 PUBLICITATE ADEVARULd e C lu j

A v e ţi în stoc ? - D a , avem !!

în lunile iu lie şi august în condiţii speciale !

Aparat foto Fl O Quarfrdate

cf& CO PIATOR EP 1050; M O D E I 199519 capii/mia, A3/A3, re*m 50-200 % .

tciȔ<irnabile f>entru 12.000 copii jrjtir *

< § > H O M E F A X HF 135

MINOLTA ROMANIA SRL

FiHotdCiuj ’

■ ' Sfri Deva fir. 1 ■ 7, Cluj 3400

W : 064/19.93.22 ’ ^ '

| . - ' Fax:064i19.90.36

* eu eo n tr«t î f M

■<§> LASER PR IN TER S P 1 0 0 0' 6 ft>n, 300 ifi, T MB RAM

MINOLTAocietate Comercială

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază de CONTRACT ÎN AFACERI

1 SIGURE ofepg 8% dobîndă pe

Iu» nă la investiţiile Tn lei. Investiţie minimă

5 milioane lei. Relaţii la tel. 146290.

ANIVERSARI

jşţ EN-GROSN A G Q V -T G .J IU

Creţuri fără concurcnţâ« Tel. 051/14-75-78. J

• Mulţumesc, conducerii şi Sindicatului SC Fortpres CUG, pentru sprijinul material acordat la tratarea inimioarei mele bolnave Micuţa Cosma Alexandra Iulia (310195)

. • Mulţumim medicilor şi personalului ajutător din clinica în cap-e a fost îngrijită cu deosebită competenţă şi abnegaţie dr. L IV IA SIMPLĂCEANU. Familia îndurerată. (306946) ,

~ • Mulţumesc din inimă întregului personal al Institutului Inimii pentru competenţa şi bunătatea dc care au dat divadă redîndu-mi speranţa la viaţă. Micuţa Cosma Alexandra Iulia. (310196)

40 ani, doresc căsătorie cu o tînără între 27-35 ani. Întîlnirca la sfîrşitul lunii iulie. Oferte la CP 344, OP l.Poză întreagă. (424792) ;V- ::Ţ . .: - • Inginer 59/172/80, caut

prietenă prezentabilă. Te l-15- 08-58. (424850)

v In z a r iCUMPĂRĂRI

•- Vînd locuinţă, teren. Tel. 15-32-45 (310265)

oala Şoferi ^Auto-Tudor.: B-dul 21 Decembrie •*3r fel. 19804-4, preţ

^inim . (24 1085)N

< Vmzări-cumpărâri ■ apartamente, case,

terenuri,prin PRIMORDIALIrtr. Braşov nr.44, td. 147897,

orda ,10-17 [Sg2Q6-|)

MATRIMONIALE• Tînăr, cetăţean german,

28 ani, 1, 80m, studii superioare, doresc cunoştinţă cu tînără (preferabil studentă) în vederea unei îndelungate prietenii. Răspuns garantat, condiţionat de recepţionarea unei forografii însoţită de cîteva detalii privind aspectul şi ocupaţia. CP 17 OP 4 2400 Sibiu. (430702)

• Cetăţean suedez, 175/75,

• Vînd teren la ieşire din Floreşti, şoseaua naţională, 11.600 mp, pentru construcţie. Tel. 15-08-28 după ora 16. -

. • Vînd urgent casă particulară pentru ^ spaţiu comercial. Tel. 1363-81 sau 018623146 -orele 8-16. (310120)

■ • Vînd 2 camere, Pata. Tel. 19-02-81 (310275) ^ ■

• Vînd 3 camere bloc Floreşti, etaj 1 finisat. Tel 13- 02-73. (424739). /

• Vînd 4 camere decomandate, etaj 2 finisat, str. Unirii. Tel 13-02-73 (424822)

• SC Automccanica SRL Lercşti Argeş, vinde prin reprezentanţa din str. Fabricii nr. 97-113 ( lîngă Elcctromctal) piese de schimb pentru toate tipurile de “ Aro” la cele mai avantajoase preţuri. Vizitaţi-ne şi vă veţi convinge! (307000) ,

L iceu l ”EmiI R acoviţă”. j n f o m

P R O D U S E

RENUMEMONDIAL?

m :

R E T R O P R O B E C T O A R E F I L M E Z I F O L I I pen tru retropro iectoare , cop ia toa re şi im prim an te la se r sau c u je t d e cern ea lă D IS C H E T EE C R A N E D E P R O IE C Ţ IE

s.cPffNOK0M0sJU.CU1M M AFOCA Str. iu llit M stn lu n r.3 9 T e l.S F a x : O A4/19B 2 3 1 [239936]

• De vînzare maşină de îngheţată stradală italiană, preţ 4000 DM. Tel 14-38-34 orele 8-10. (430666) ; ^

• SC Roşim SRL Tg. Mureş tel. 065/ 16-62-36 vinde următoarele utilaje noi: cazan abur 0, 4 t/h; vas'stocaj inox 3000 L; vas stocaj inox 2000 L; pompă autoabsorbantă 15000 L/b; pompă 5000 L/b; ţeavă inox DN40; schimbător căldură cu plăci. (307092)

• Vînd la preţ convenabil vitrinăfrigorifică. Tel. 19-44-54. (310116)

• Vînd pămînt 500 mp Calea Turzii la şosea, loc biin pentru privatizare. Tel. 14-04-69; 19-06-77. (424332) ■

• Vînd vitrină frigorifică italiană 1, 20 m şi ladă frigorifică 330 I. Tel 11-48-64 orele 9-17. (000100)

• Vînd pe bază de comandă aparateprofesionale moderne pentru întreţinere Body- Building şi Fitness. Tel 12- 43-47. (000100)

68.(424853) : \• Agenţie, imobiliară. Tel

13-02-73. (424740)• Vînd en gros pîine albă

de 1/2, 1 şi 1, 5 kg. Transport la domiciliu Detalii tel 15-66-. 01 ora 19-21. (424857)

• Vînd teren 12; 500 mp, zona “Bună Ziua” . Tel 16-23- 18 sau 15-41-97. (424491)

• Vînd livadă de meri cu 1, 50 pomi în Luna de* Jos. Informaţii la tel 13-47-77 pînă la ora 15 sau 13-28-94 la orice oră. (424813)

' • Vînd teren în A. Mureşanu 530 mp. Tel 11-76- 71. (424855)

• Vînd urgent SRL. Tel. 17-34-25. (310202) . - .

- • Vînd casă cu spaţiu comercial în Dej, zonă centrală. Tel. 21-56-84. (310250)

• Vînd maşină de îngheţată germană cu 2 capete. Tel 18-94-71. (424788)

• Vînd Wartburg 353, 1988 şi SRL din ’95. Tel 17-79-61. (424791)

• Cumpăr casă dc bani şi aparate de verificat dolari. Tel 19-54-98 (424819)

• Vînd maşină îngheţată, Dacia Break 91 TLX*. Tel 17-95-10. (424852)

• IVÎnd maşină sifon, tuburi C02 şi navete suc. Tel 18-93-

• Vînd apartament patru camere cu garaj, telefon, etajul 7, Plopilor 40 milioane lei. Tel. 12-37- 64; după ora 20. (307012)

• Vînd apartament două camere cu telefon, boxă, etajul 4, Grigorescu 20 milioane lei. Tel. 12-37- 64, după ora 20. (307014)

/ ~ • Vînd casă particulară (grădină, curte, telefon) compusă din 3 camere, 2 bucătării, 2 garaje, anexe, cartier A . Mureşanu. Posibilităţi de extindere. Informaţii la tel. 15-04-42. (307051) •

• Vînd garsonieră confort I str. Venus nr. 22, ap. 124. Vizibil, după ora 18, 30. (424533) *

" Vînd avantajos apartament Iu 2 camere confort I I , situat în cartierul Gheorgheni. Informaţii tel 14-91-14 între orele 14-22. (424660)

• Vînd'apartament 4 camcre Mărăşti central, zonă verde, etaj 2, îmbunătăţiri deosebite şi utilaje tîmplărie. Tel 19- 19-00 ora 9-17 sau 15-07- 74; 18-57-93 scara. (424851)

camere parter*— finisat Grigorescu. Tel 18-83-66., (424869) r ; ;

• Vînd 2 case cu grădină mare într-o curte. Str. Nădăşel nr. 17, urgent. Vizibilă toată ziua. (306927)

• Vînd urgent casă Zorilor str. Cometei nr. 20. Tel. 12-40- 51, seara. (306934)

î Vînd apartament-cn o cameră finisat, str. 22 Decembrie nr. 140.bl X I ap. 168 sc. 2 et. 6, orele. 17-20. (307048) ; - -

• Vînd garsonieră confort 1 etaj 1 în zona Flora. Tel. 17-03- 92 (307094) ’ , .

• Cumpăr garsonieră. Tel. 13-29-44 (307096)• • Cumpăr teren pentru

construcţii 500-1000 mp. Tel. ' 11-29-34 (310122)

• 'Vînd apartament mobilat 2 camere garaj. Str. Pata et 6, - tel. 14-39-44 (310128)

•, Vînd casă, garaj, stupi, grădină 1240 mp, 60 km Cluj. Tel. 18-82-57 (310143)

• Vînd garsonieră str. Muncitorilor nr. 12 ap. 12. Vizibilă orele 18-20 (310144) -

• Vînd 2 camere preţ 17 milioane cartier, Gheorgheni; Tel. 14-14-42 (310171)

•• Vînd garsonieră cu. telefon, Pasteur.' Tel. 18-83-18 sau 12-03-69. (310172)

• Vînd garsonieră în str. Porţile de Fier nr. 2 bl. B12 sc. ;1 et. 1 ap. 8. (310177). - . Vînd apartament 2

camere. confort I Gheorgheni." Borsec 3 et. 2 ap. 42 (310178)

• Vînd apartament 4 camere.; Tel. 16-46-53, orele - 17-22. (310189) . ’

• Vînd apartament 3 - camere , faianţat, parchetat, cu lambriuri, canalizare separată, cablu, telefon. Tel. 14-94-03, Mărăşti, (310197)

• Vînd apartament 4 camere, confort rdarit, Grădini Mănăştur, M. U.- T. Universal. Tel. 16-43-27. (310201) ' ''

• Vînd conVenabil teren posibilităţi apă, gaz,; curent. Tel., 13-64-10 după ora 17. (310203)

• Vînd apartament 3.■ camere confort - mărit şi apartament 3 camere confort 1; proprietate sau schimb cu casă cu curte., Informaţii la tel. 16- 64-32. (310205) > ; ; '

• : Vînd apartament cu 3 .camere confort. Tel. 15-49-58 ora 18-20 (310206) ;• r :

• • .Cumpăr garsonieră Ceri-, trai. Tel. 19-76-47 după ora 15. (310208)

• , Vindem loc pentru cabană. în comună Băişoara,: Cluj, lîngă Mănăstire. .Familia Vintilă, Băişoara nr. 163,' (310217) ' ‘ ' >-

• Vînd apartament finisat, ■2 camere' .22 milioane. Tel. 15- 95-97 (310222)

. • Vînd apartament două camere Gheorgheni. Vizibil joi orele 921. Tel. 15-34-09. (310224) ' :• • Vînd teren 2000 mp

branşat apă, curent, gaz, fundaţie casă, poziţie deosebită. Str. Lombului nr. 4-6. (424828)

a d e v ă r u l d e C8m PUBLICITATE foi, 13 iu]ie 1995 I m

• Vînd garaj metalic. Str. Cîmpului nr. 91. (310219); • .Vînd garsonieră str. Cemei nr. 5 et. 3 ap. 45 după ora 16. (310225)’ . • Vînd casă compusă din 3 camere bucătărie, baie finisate; supraetajare 2 camere baie neflnisate, curte, grădină 100

Vînd convenabil garsonieră. TelJ 1-21-53 interi­or 139, orele 7-15 (424795)

. - • Vînd apartament 4 camere garaj telefon. Cumpăr 2 camere garaj, telefon. Tel 11- 95-06. (424800) "

• .Vînd, pe str. Gheorgheni, 1 cameră, curte,- pentru activităţi comerciale. Tel 13-97-

• Cumpăr talon Fiat Regata - benzină an ţ984. Tel 25-12-69 sau 25-14-36 orele 12-16. (424751)

mp, anexe. , Vizibilă str.Răsăritului nr. 10 între orele 9- 26 orele 8-16. (424811) ;13 tel. 43-75-30. (310234) ; u '* vînd garsonieră confort I.

■ • Cumpăr contract locuinţă- Str. Cemei nr. 7, et. 4, ap. 117.ICRAL. ' Tel. 11-43-79. (424820)(310235) ; v; * Vînd apartament 2

• Vînd teren 200 mp în camere în Mănăştur, etaj 8:TelGherlai Posibil în viitor 16-78-65. (424830)construcţii. Tel.. 24-17-16 (310238) '

‘ ' • Vînd sau schimb cu apartament 2 camere plus

. diferenţă apartament 4 camere modificat,' Tn Zorilor, preţ informativ 32 milioane. Tel: 19-

ţ 19-65 (310269) i • Vînd teren în Becaş 3500

mp. Tel, 14-52-09 după ora 21:(310271) ;

• Cumpăr urgent garsonieră • sau apartament'1 cameră. Tel.14-44-94 (310274)

• Vînd apartament 3 camere Grigorescu parter. Tel:18-40-59. (424516)■ '-• Vînd casă-curte. Str./

Ciocîrliei nr, 41. (424543)Vînd apartament 3

- camere confort I şi rulotă : .'comerţ. Str, Tulcea nr.- 23, -Bl. '

K3, et. II, ap. 34 orele 16-22.(424555) r . ' - -;V

-. r Vînd garsonieră .zona - Dorobanţi,-Str; Venus nr. 22,

- Bl. PI, ap. 76, et. 1 (424576) ;• • Vînd casă cu grădină,

posibilitate de privatizare. Str. 15-74-25. (424Ş59)Maxim Gorki nr. 102. (424647)

• Cumpăr apartament de 4 ^ ere (ne)mobilat, connfort I,camere la parter. Tel 17-90-31.(424650) -

; - • Vînd apartament 3 camere parter Mărăşti,' ocupabil imediat. Tel: 15-76- 71 după orele 13. (424831) C

C ‘ ; Vînd casă. Ţel 13-55-48 între orele 17-20.’ (424835) - ;.. • Vînd apartament Mărăşti2 camere confort I, etaj 10. Tel 14-30-84. (424841) #

• Vînd apartament 3 camere confort I Mărăşti, preţ informativ 27 milioane lei. Tel 14-30-84. (424842)

• Cumpăr urgent apartament 1 cameră. Ofer 17 milioane.. Tel . 11-89-88 (424844)

• ' Vînd apartament .2 camere pe str. Dorobanţilor nr. 78/ sc. V, ap. 109. (424845)r Vînd garsonieră deosebită în Grigorescu, cu telefon, foarte bună pentru birou firmă. Informaţii str. Profesor Ciortea nr. 7' ap, 10 parter, pînă vineri, orele 17-19. (424847)

• Vînd apartament 3 camere str. Dorobanţilor. Tel

Vînd apartament 2

. • Vînd 2 camere şi cămară 16 milioane negociabil, posibilitate-baie şi supraetajare. Str. Moţilor nr. 112, ap. 4.(424651) - '

• Vînd sau schimb apartament -.4 camere' proprietate Braşov cu similar Cluj, exclus Mărăşti sau Mănăştur. Tel 18-05-17.(424652)

• Vînd 2 camere. Str. Clăbucet nr. 4 Bl. P3, sc. I, Qt. I, ap. 9. (424664)

• Vînd casă riiare şi grădină în Vultureni nr. 22. Tel 15-80- 81. (424673)' .: - .

Vînd casă, 7 camere,. bucătărie, baie, holo, curte de

590 mp, pe str. Vrancei. nr. 11. Tel 13-97-62. (424675) -

’ • Vînd apartament 3 camere confort I cu telefon, pe valută, cartier Mănăştur. Vînd mobilier şi covoare. Ţel 16-59- 46 orele 16-21. (424677)

• Cumpăr garsonieră. Tel 13-28-29 după ora 17. (424680)

• Vînd apartament 2 camcrc confort I str. Izlazului nr. 18, BL C, sc/4, ct. I, ap. 98. Tel 17-24-72 ora 9-22 (424699)

• Vînd apartament 2- camcrc etaj I Zorilor Observator. Tel 15-37-53 sau 12-87-76.(424743)

• Vînd apartament 3 camcrc ultracentral. Tel 13-46- 32. (424793)

TV - cablu,< ' parchetat, Gheorgheni., ,Tel 14-79-48. (424862)

" • Cumpăr apartament cu 2 sau 3 camere în comuna Baciu. Telefon 13-05-52 după ora 19. (424865) ,

• Vînd urgent apartament 2 camere connfort I, telefpon, B- dul .21 Decembrie, 20, 5 milioane. Telefon 11-21-89 sau 15-95-16. (424866) : ; ^

• Vînd' sau schimb 3 camere Mărăşti cu 2 în Grigorescu. Tel 41-44-40. (424870)' : "■;; -

• Vînd garsonieră mobilată în Aleea Deunata. Tel 14-06-84 între orele 20-22. (424875)

• t Vînd apartament 4 camere etaj I zona Calvariă. Tel 11-28-26. (424876)

• Cumpăr Dacia 1300 şi 1310. Preţ avantajos. Tel. 13-51-64. (307016)

. • Vînd Ford Tranzit benzină Î987, - vama' achitată, omologat.‘ Telefon 31-53-12. (424572)

• Vînd Renault -25. GŢS, an" 1987, stare perfectă, computer, motor, cutie viteză dc rezervă. Preţ 6700 DM. Tel 18-75- 24.(424580)

• Vînd piese caroserie Merccdcs tip 124. Vînd orgă Yamaha 519 nouă.Tel 24-11-36. (424689) ""

• Vînd Aro 10 tip papuc ■’ excelent pentru transport marfa.; Tel. 1826-87. (3069^0)

• Vînd urgenţ: Bus VW -Transporter neînmatriculabil, stare foarte bună, copiator Can­on A4 şi monitor VGA color. Tel. 14-90-67 (306965)

• Vînd Dacia 87. Tel. 15- 11-67. (307093)

• Vînd pacia 1310 an 1986: Str. Porumbului nr. 2, Maxim Gorki. (310108). .

. • " Cumpăr autoturism în pite. .Tel. 16-86-29. (310110)

• Vînd Mercedes 280 SE, accidentat, cu talon. TeW 11-29- 34 (310123)

• , Vînd VW Jetta în stare - bună preţ negociabil. Tel. 19- 61-81(310124)

• Vînd VW Jetta fabricaţie 1982 în pcrfectă stare de funcţionaro,’ se poate înmatricula pe. 12 CJ. Str. Moţilor nr. 139 ap. 4. (310132) <.■■■ • Vînd Dacia 1310 din 1992. Tel. 14-72-07 după ora 15? (310142)

• Vînd Opel Kadctt 1, 6 combi diesel an 86. Tel. 15-81- 28. (310169) - - ■ - '

• Urgent! Vînd Dacia 1310 TLX 1990, 5, 5 milioane, negociabil. Str. Plopilor nr. 81 bl. P19.sc. 1 ap. 2. (310174)

• Vînd Renault 25 pentru pretenţioşi. . Tel. 17-39-74. (310175) ;

• Vînd Dacia'1100, preţ 790. 000,cu motor, tablă făcută.' Tel. 12-20-11 (310187) : ' i

• - Vînd MZ 175 defect motorul cu 2 căşti, la 99. 000. Tel. 12-20-11. (310188) A

< • Vînd, Dacia 1310 dezmembrată cu motor 1300, -cutie în 4 trepte; 100 sticle... . “ - r a- tsifon şi piese recondiţionare ansamblu frînă; faruri Peugeot 305; bicicletă Semicursă şi Carpaţi defectă; motocicletă K 175 cu talon. Tel. 18-37-75. (310200)

• Vînd Dacia 1300 sin anul 1980, cu set motor nou. Preţ. informativ 2, 6 milioane lei. Tel. 17-82-87 (310211) ^

• ( Vînd Fiat Croma TD 1989.'. Telefon 13-35-28. (310214)

• . Cumpăr far dreapta pentru Peugeot 104; Tel. 064/ 19-59-11; 19-59-19; .13-14-10 după ora 20. (310218)

• Vînd Fiat Croma diesel, înmatriculat, an 86. Tel. 17-37- 42 seară. (310233);, • Vînd Renault 19 GTS,

model 1990 stare perfectă, pentru pretenţioşi. Tel. 19-55- 19 orele 9-18 (310241)

• Cumpăr motor barcă. Tel. 11-76-71 (310246)

Vînd Dacia Papuc 1304, anul fabricaţiei 1995. Tel. 25- .16-16. (310261)

• Vînddubiţă 1 t Mitsubishi 86. Tel 16-23-18 sau 15-41-97. (424490)

• Vtnd platformă transport maşini.- Turda, tel 31-23-45. (424522)- • Vînd VW Passat în stare

’ de ■funcţionare',' neînmaTfiCuldt,-'

an fabricaţie 1981, preţ 1300- DMrComuna Săvădisla-nr. 465, tel 241/A. (424614)

- ; • Vînd Oltcit 1994, 16. 000 km, ocazie unică. Variante. Tel 19-32-20 ora 6-18 şi 13-25-92 după ora 20 (424681)

• Vînd Dacia an 1981, culoare albă. Comuna Baciu nr. 354. (424714) \ '

• Vînd Mercedes 280 injecţie 2500 DM, VW Passat diesel şi Opel Rekord injecţie 1800 DM, neînmatriculabile, 5 jenţi magneziu/13 Opel 300. 000 lei. Tel 14-57-04. (424742)

, • Vînd Dacia an fabricaţie1989. Tel-13-12-07-între orele 8-16. (424777)

.• .Vînd aripa spate si usa dreapta Oltcit. Tel 16-73-10. (424785) ' V: ? '

• Cumpăr. VW broască în stare . de' funcţionare, înmatriculat. Telefon 13-54-82. (424787)

• Vînd Dacia Break 1988,' preţ avantajos. Tel .17-54-75 orele 15-18. (424796)

• • Vînd trabant. Tel 16-47- 67. (424808)

• Vînd VW 'Jetta an 80 înmatriculat în stare bună, 4 uşi, 3000 DM negociabil. Tel 16- 55-61. (424810) ' L— • Cumpăr Dacia. 1300 an /75-’80, fără talon. Ofer 700. 000 lei. Str. Bîlea nr. 4; ap. 13 după orele 16. (424824) •

• Vînd Renault 9 benzină 1400 cmc 87 înmatriculat. Tel 17-14-17. (424833) ' ■ : ;

• 'Vînd Mercedes 200 desel combi,. model 124, an de fabricaţie: decembrie 1987,; 16. 000 DM. Telefon 069/41-20-04 sau 069/42-79-08. (424846)

• Vînd Rover 114 GT1 16 V, 1400 cmc din 1992, 103 CP, preţ negociabil. Tel 18-75-12. (424861) . ' ‘ ^

• Vînd urgent Fiat 13 Î S cu motor nou, preţ deosebit de avantajos. Informaţii la tel 18- 07-94 după ora 20. (424863)

• Cumpăr aripă faţă dreapta Skoda S100. Tel 17-02-53 orele 15-20. (424873) : :

19-44-45. (424815)• Vînd Amiga 500. Tel. 16 98-67. (424431) , Vînd pian w .

. • Vînd calculator 286. Tel Telefon 11-05-50 d 19-90-76 între orele 11-14. (424848) ^ (424573) ; : - ■ ' - ‘ Cumpăr p«r„.

• Vmd vană fontă, geamuri* ' 17-24-90. (424849) uşi, televizor color, folosite. > • Vînd cărucior Telefon 14-11-25. (424802) din Germania. Tel'

• Vînd mobil deschisă (4 după ora 18. (42487Ti corpuri), magnetofon Kashtan.Tel 13-38-35 orele 18-20.(424804)

. • Vînd. ladă! frigorifică. •Telefon 13-87-58. (424807)' • Vînd Dacia 1300, stare foarte bună. Infomaţii str. Bîlea

. nr. 4, ap. 13, după orele 16. 1 (424823)

• Vînd cuptor microunde ÂEG-200 DM Tel 11-09-01.(424829) ■

* ' V înd ' video player Toshiba, stare foarte bună. Tel 17-72-39. (424839)

E ; i*m

i t i e'fu l

&

' 0 £>rgs ^ar

SCHIMBURIlo c u in t

• . Vînd maşină de cusut Textima şi presă de termiocolat cu 2 posturi. Tel. 14-85-75 orele 15-21 ^310223) V

• Vînd cuptor pîine pe gaz în funcţiune şi cuptor electri patiserie şi malacsor 50 L. Tel. 15-29-05. (310213)v • Vînd cuptor trifazic nou,

pentru: turnătorie,' capacitate creuzet 6 litri, Tel. 13-81-96; 19-49-54 (310272)/ :

• Vînd aparat sudură elec­tric preţ negociabil. Ţel 11-93- 83. (424881)

• Sshimb apa,- 4 camere Plopilor, telefon, garaj apartament 2 Grigorescu etaj 4, boxă, cu. casă, variante. Ţel. 12

' după oră 20. (30701p»rtaI r i B 01 linuri.• Schimb aprl

2 camere decomtl parter cu 3 camereJ în Gheorgheni. Tel | 25. (424801)

.< »7 i " •

{r s o n iJ o ă (

Schimb apart^ . 013 camere confort I IWcu 2 camere. Tel l!fei arta](424816) [£ , lg

i\023 • C

•, Schimb ap: camere, şi eventual gi

• Vînd PC cu imprimantă. Telefon 14- 96-21 • între orele 19-21. (424530) >. 7 •

• Vînd urgent televizor color Sony tritonic, preţ- convenabil. Informaţii str. Bucegi nr. 10, ap. 53. (424565)

• Vînd M7 nouă. Tel 058/87-21-61 între orele 20- 22. (424758)

.’ • Vînd Herjfiflife produs american pentru slăbire şi regulare metabo­lism, preţ convenabil. Telefon 16-08-44. (307083)

• Vînd mobilă antică, oglinză cristal. Str. Năsăud 6 orele 18-20 (310138)

• • Vînd pui ciobănesc german. Str. Cîmpului nr. 101. (424630) ■

• Vînd urgent 2 haine de piele noi. calitate deosebită, din Canada. Tel 13-63-63 orele 10-14; 17- 22. (424879)

posibilă şi despăijii; apartamente separate camere şi diferenţă neg Tel. 12-88-52. (310174 / • Schimb 3 camere în Plopilor, 'proprieU:

. camere şi garsonieră. Mănăştur, '-Tel. 1< (310256) -

• Schimb apartaiL camere .etaj '!IV si Mănăştur, -str. Bîlea, particulară. Tel 16-83-1 orele 16-22. (424750)• • Schimb aparii camere Zorilor cu diferenţă, tot în Zorilor. 83-70 orele 8-12 (4248

1027-

partaablu.<0. (42

î c l i i r iTnil

:;a rsoo

ÎNCHIRIEB

• Vînd maşină spălat automatică nemţească, garantat. Tel 13-08-04. (430687)

• Vînd salţele Relaxa, chiuvetă inox dublă, biciclctă copii, tăietor mezeluri. Tel. 13- 78-60 (307086)

• Vînd storcător de fructe, covor persan 3x4, pătuţ pentru copii. Tel. 16-86-29. (310109)'

• Vînd ieftin amplificator 2x40 W ilfcu, în garanţie, amplituncr IIi-l;i joc Nintendo. Tel. 16-21-52. (310244)

• Vînd televizor color Funay şi joc computer. Tel. 15- 67-80 (-310247) .........

• Vînd avantajos bibliotecă Billy nouă pentru expunere cărţi sau marfa. Tel. 14-08-61. (306985) ,

•" Vînd tejghea pentru dotarea unui magazin. Ţel. 16- 86-29 (310111)

• Vînd dormitor tip TM. Tel. 15-8888- (310135) -

• Vînd bicfcletă Shimano nouă. Tel. 14-45-31 .(310221)

• Vînd canapea cu sau fără fotolii Tel. 13-41-68 zilnic 11— 21. (310228)

«■ Vînd vană baie şi cazan de - cupru - Tel. 19-95-45 (310230)

• Vînd urgent bicicletă Shimano cu 18 viteze. Tel. 19- 54-76.(310231)

• Vînd dulap cu corp, nou. Asigur transportul. Tel. 12-84- 09. (310236)

•' Vînd bibliotecă, birou. Telefon 16-24-4L (424721)

• Vînd mobilă tineret, canapea, masă birou şolari. Tel 16-88-31. (424794)

• Vînd pui ciobăncsc l gcrman. ,Sţr. iGodruluivnr,; !, tel

F 1Ujuerei î^ itu ; JL^ici

^ «d a ta

’ b o . i• Caut chirie li spaţiu comercial şi te 19-90-09 (310264)

• - Dau; în chirie ţ c l 1 spaţiu comercial şi bc 15-32-45 (310266)ţ • Intcmiediem ct ai"ice

19-09-28. (310278) ^ 1 0 1 , . • Caut pentru îs«| spaţiu depozit. Tel. UP^-ctil (310193) -

• - închiriez came Fortăreţe! nr. 8 dup» Ş (307077)

. •• Dau în chirie gr mobilată, telefon, tv cat anticipat 3-6..1uni. Tel 76. (310229)

• .închiriez rochienr. 46-48. Tel. 14 (310255)

• Dau în chirie api mobilat telefon, TV ci Zorilor. Tel 12-70-18. (

, ? • Dau în chiri particulară cu telefon, s: curte, zona Piaţa Măris “Paradis” ), pentru birc cabinet medical. Inforn. vineri orele 12-17 ş i- orele'9-15 pe str. Cioc:43 sau la tel 11-43-60. (•

- • Dau în chirie api 2 camere str. Donath, lung, pe valută. Tel l1 (424:798) i*i Hii H Ti

n - - \ *^a.ter

I .piaten

IV an^3 101

■ •' ^Virăţ ţ ^ l .| ...

f â io : e} .

^ 3 -9

"ţ'e le

Tc

Te

joi, 13 iulie 1995 PUBLICITATE a d e v ă r u l d e C lm

Dau în chirie apartament c &mere mobilat, , pentru

tie serioasă sau 2 studente.'Julcea nr. 15, Bl. 12, ap. 2

ora 16, 30. (424826) î * Dau în chirie apartament l^ fjie re , nemobilat, cu telefon l^orgheni-Hetmes. Tel 15-31-

S£:ara. (424834)

I ..: • Caut de închiriat ^j^artament 3-4 camere

^jjO’bilat, cu telefon. Prefer |>0 ta, Andre Mureşanu, ^ j»eorgheni, Zorilor. Tel J 2-84-17. (424691)3" • Caut de. închiriat' | r S°nie'ră. Tel. 16-53-35.

i l0141)I • Caut de închiriat piiJ'tanient sau garsonieră în <Tigorescu. Ofer maxim 80 lauri. Tel. 18-59-26. (310182)

? Căutăm gazdă. Tel. 15- <57 seara (310198) ,

Absolvenţi căutăm gj-gonieră sau apartament cu | i»ă camere. Tel. 19-87-20 ît r e orele 12-18 (310216)1 • Patru studenţi caută un parlament cu două camere., 'el- 18-7303 între orele 16-20. 5U0237) -

* Caut chirie. Tel 15-49-47 110279). ' V,;:| '• Caut pentru închiriat paitament cu telefon, Tv sta lu. Tel. 19-68-56 sau 12-42-0 . <424444)i ' • ' Tînăr medie, caut de lcljiriat garsonieră. Tel 16-89-4 între orele 16-18. (424635)H t Caut sâ închiriez ;a.rsonieră sau apartament; Tel9-17-28. (424854) " ;

I DIVERSE

§j • Primăria Tureni jud. Ifc lu j scoate lă licitaţie un îţeren intravilan de 0, 43 ha ^situat în sat Miceştii-.icitaţia va avea loc. în 5lata de 25. 07. 1995, ora lp O, la Primărie. (424814)

• Consiliul Local al oraşului Huediii anunţă concurs pentru ocuparea postului de director la Casa de Cultură Huedin, în data de 25 iulie 1995, ora 9. Informaţii suplimentare la Primăria Huedin. (306977) ‘

• Angajăm: vînzători magazin piese auto; merceolog; contabil. Tel. 1477-95; 15-30-81 între orele 9-15 sau Calea Mănăştur nr. 33 (310180)

• Angajăm secretară cu studii medii şi cunoştinţe generale dc computer. Relaţiisuplimentare la SC Sarăb, Dorobanţilor nr. 61-63.(310259)

• Solicit tăiere pardoseală beton. Tel 15- 80-11 orele 19-22, 30. (424518)

• Firmă particulară, angajează agenţicomerciali cu maşină proprietate personală. Salar în funcţie de vîniăr. Informaţii la tel 13-07-66. (424867)

• Angajez vînzătoare cu carte de muncă. Tel 17- 42-66. (424868)

• Angajăm personal tînăr, dinamic, cu experienţă în r magazin alimentar, băieţi şi fete.' Selecţia va avea loc vineri,14 iulie a. c. orele 9-11, Iar sediul magazinului din str. Izlazului nr. 12 Cluj- Napoca. Tel 16-24-29. (424872) -

97-26 orele 8-16: (424812); ; *•: Societate execută ieftin: uşi, ferestre, lambriuri, duşumele, montat raşchetat parchet. Tel 13-31-43. (424856)

PIERDERI

: , . Pierdut acte personale pe numele Pop Adrian. Găsitorului recompensă. Relaţii str. Napoca nr. 5, ap. 2. (424840)

Ş .• Profesoară meditez Matematica pentru admitere, f e l 16-66-83. (307085)* Absolventă facultatea ^«tematică meditez matematică *rice nivel. Tel. 13-09-68. 310104) , - §| Contabilitate şi^•ctilografiere pe calculator' ‘ Vantajos. Tel. 18-24-54 310181) : \

• îmi ofer serviciile pentru: ^^raţenie bloc; zugrăvit, vopsit. ^<îl. 13-93-66,(310209)’l * Execut tehnoredactări ^mputerizate. Tel. 12-39-13. C 3 1 m.27)

i • Meditez matematică. Tel * 3 93-04. (424821)

• Meditez, traduc franceză. Telefon 15-66-01. (424858) *

__ • Profesor, meditez *^>atematică, admitere şi ^«rigenţe. Tel 12-80-69 ^24878)

• Ofer gratuit 2 pisici (mascul şi femelă) siamez- angora, vîrstă 9 luni. Tel11-73-25.(424713)

• Exccutăm deratizări. Tel 15-16-41 (430583)

• Exccutăm deratizări. Tel. 17-11-88 (306891)

• “Armin Mayer Reisen” , transportă persoane şi colete în Germania. Viza de tranzit Aus­tria gratuit. Tel 064/19-50-43. (430462) ■

• Atlassib efectuează zilnic transport - de persoane în Germania şi retur, în condiţii de confort şi siguranţă, la preţuri acceptabile pe rutele: Numberg, Heilbronn, Stuttgart, Karlsruhe, Rastatt, Freiburg, Augsburg, Ulm, Mannheim, Frankfurt, Siegen,f Koln, Dusseldorf Dortmund şi în Franţa în oraşele Metz, Reims, Paris. Plecări din Cluj. Informaţii şi înscrieri în P-ţa Mihai Viteazu nr. 30. Telefon 19-42-10. (430635) -■ .- i

; Angajez vînzătoare'şi agenţi. Tel. 14-64-41 (310190) -

• Firmă angajează brutari, patiseri şi primitori distribuitori cu experienţă. Tel. 19-20-83. (310248)

• Firma Bilcav, producătoare de cuzineţi pentru toate tipurile de maşini angajează prin testare; strungari, frezori, turnători în neferoase. Vechime minimă 8 ani. Tel. 13-81-96; 19-49-54 (310273)

. • Producem dozatoare răcoritoare. Tel 16-17-44.(424715)

• Societate comercială, angajează dactilografii. Tel 13-

• Pierdut motan castrat culoarea alb roşcat, răspunde la numele Mîlu. Găsitorului recompensă m/ire Informaţii Bd. Eroilor nr. 32, tel. 11-70-43 familia Macavei. (306961)

• Am pierdut portofel cu acte între Apahida-Corpadia, pe numele Bercsenyi Francisc. Tel.15-86742 Găsitorului ofer recompensă. (310185)

• Pierdut carte de identitate seria A-0551054. O declar nulă. (310232)

• • SC LS SRL pierdut certificat de înmatriculare-nr. J/ 12 179/91. Se declară nul.(310242)

V Pierdut legătură chei în zona str. Paris-P-ţa 1848. Ofer recompensă. Tel. 14-45-70(310243) ? i

. • Pierdut carnet student pe numele Herot Anne-Marie. ÎI declar nul. (310245) w

• /Dr* Mircea N. Costin pierdut cod fiscal birou Consult­ing. îl declar nul. (424781) ;

• Pierdut contract de închiriere cu nr. 58823 pe numele Czondi Marton. îl declar nul.'(424782) -

~ Pierdyt , legitimaţie R A T U C pe numele Socaciu Man Marieta. O declar nulă. (424827) • ■

• Pierdut carnet de student pe numele Stroia Vasile Traian. îl declar nul. (424843)

DECESE COMEMORĂRI ,

• Copleşiţi de durere anunţăm nedreapta trecere în nefiinţă a iubitului nostru, soţ şi tată, GHEORGHE SELAGEA, la numai 42 ani Aşezarea rămăşiţelor pămînteşti spre odihnă veşnică va avea loc astăzi la ora 12 de la Capela. Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia ' îndurerată. (310170)

• Familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a celei care a fost, GILOAN M AR IA , învăţătoare p e n s i o n a r ă . Înmormîntarea va avea Ioc la Cimitirul din Somcşeni în ziua de joi, 13 iulie 1995, ora 14 (310184)

• împărtăşim durerea fostei noastre colege, Olimpia Selagca, Ia dccesul soţului drag. Fostele colege şi colegi de la EM Cluj(310260)

• Cu inimile zdrobite de. durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru frate, tată, bunic, cumnat şi cuscru MOLDO VAN IOAN, în vîrstă de 74 ani, din satul Bădeşti. Înmormîntarea va avea loc, azi, 13 iulie, orele 12, în satul Bădeşti. Familia îndurerată. (310186)

• Cu adîncă durere^ anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ; tată, bunic şi socru CO TÂRLÂ AUREL, la vîrstă de 65 ani. Înmormîntarea va avea loc la data de 13 iulie 1995, ora 13, de la Capela Nouă a cimitirului Mănăştur. Soţia Liza > şi ctfpiii. (310207)

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în eternitate a scumpului tată, socru, bunic şi străbunic, DOBAI ZSIGA, din Ilişua, Ia vîrstă de 81 ani. Înmormîntarea va avea loc în 14 iulie 1995, ora 12 comuna Ilişua.. Familia Pop Traian Ildiko şi copiii. (310251)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică, IULIANA MILAŞ. înhumarea' va. avea loc în data de 13. 07. 95, ora 13,30 în satul •Brusturi, judeţUI Sălaj. Odihnească- se în pace.-Familia dr. D. Milaş. (310277) V

-• Sincere condoleanţe familiei dr. Fetti Emilia la decesul tatălui. Familia Crişan. (310220)

• Cu inimile îndurerate ; anunţăm încetarea din viaţă a fiului şi fratelui nostru, SELAGEA GHEORGHE Fie-i ţărîna uşoară. Părinţii şi fratele cu familia. (424786)

• Un ultim omagiu celei care a fost soţie, mamă, soacră şi bunică BERAR VIORICA (RICA) născută OLTEANU acum la trecerea în nefiinţă. Ceremonia înmormîntării va avea Ioc vineri 14. 07. 95, ora 15, Ia Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Odihna veşnică sflctului. Familia. (424884)

• Soarte m-a despărţit ce cea care a fost bună şi iubitoarea mea soţie BERAR VIORICA (RICA) lăsîndu-mi un gol în suflet pentru tot restul vieţii. în veci ncmîngîiat, soţul Berar Ioan. (424885)

• Sincere condolcanţc familiei Pop Ildiko la decesul tatălui drag. Rodica, Doina şi Eva. (310254)

• Ce este mai trist decît să vezi fiinţa care ţi-a dat viaţă stingîndu-se sub privirile tale. Mulţumiri şi recunoştinţă veşnică pentru tot sacrificiul făcut pentru mine. Nu te voi uita niciodată, iubită mamă. Fiul Sorin, nora Adriana şi nepotul Andrei. (424886)

* • Mulţumim celor care au fost alături de noi prin prezenţă, telefoane, telegrame, scrisori,> în marea durere cauzată de pierderea soţiei, şi mamei,dr. L IV IASIMPLACEANU. Familia îndoliată. (306947)

• Sîntem alături de verişoara noastră Olimpia în greaua durere pricinuită de moartea prematură a soţului GHITÂ SELAGEA. Familia Rogoz. (310173)

• Un ultim omagiu şi sincere — - condoleanţe familiei fostului nostru coleg de Facultate NELU' NELEGA, . un bun camarad şi un suflet deosebit. Te vom păstra în amintirea noastră. Trupa de la Facultate. (310191)

. • Un.pios omagiu vecinului nostruSELAGEA GHEORGHE plecat prematur în eternitate. Sincerecondoleanţe familiei îndoliate. FamiliaMureşan. (310199)

• Colectivul Reprezentanţei Dacia Ser­vice Cluj 2 regretă profund dispariţia prematură a colegului SE tA G E A GHEORGHE şi este alături de familia îndoliată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (310210)

• Sîntem alături de familia Pop Traian şi Ildiko, în mărea durere pricinuită ‘ de moartea tatălui socrului, bunicului şi străbunicului, DOBAI Z S IG A : din Ilişua. Transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Colectivul de la “ Picant MP SRL” (310252)

• Sincere condoleanţe familiei Pop Traian şi Ildiko, în marea durere1 pricinuită de moartea tatălui şi socrului drag. Familia Vanea. (310253)

* Sîntem alături de familia dr. D. Milaş, în aceste momente grele pricinuite, jic pierderea mamei. Sincerecondoleanţe. Familia Gh. Chiş. (310276)

• Dragă Smaranda, suntem alături de tine în greaua înccrcare a pierderii tatălui drag. învăţătoarea şi colegii din clasa-a IV-a B, Şcoala nr.21. (424783)

» Sîntem alături de colega noastră Laszlo Csilla Ia marea durere pricinuită de -moartea bunicului ei. Sincere condoleanţe. Colectivul C lin icii de ^Chirurgie Pediatrică. (424784) -

• Colectivul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie “ Leon Daniello” transmite condoleanţele sale colegei dr. Creţiu-Galdău Rodica pentru pierdereadureroasă a părintelui său, G A LD ĂU DUMITRU. (424806)

• Suntem alături de co leg » noastră Ana Moldovan în momentul tragic al pierderii scupci sale surori. Sincere condoleanţe. Colegii de la Librăriile Ved. (424817).

• Lacrimi de durere cernită pentru dr. PILU M ETEA. Fam. Arcaş. (424825)

• Suntem alături de colegul nostru dr. Milaş Dorin în aceste clipe dureroase pricinuite de pierderea raaimei saale. Colectivul ^Clinicii Medicale II. (424860)

Te-ai stins în plină vară şi ai dus cu tine: planuri, vise şi' nădejdea mea. Dar timpul care a trecut durerea ne-a mărit-o mult îngenunchez cu lacrim i în . ochi lîngă mormîntul tău, ILIŞCĂ şi acum la împlinirea a 3 ani de necaz şi durere de la deces. Dumnezeu să fie cu. tine. Soţul, Suciu Ioan. (306921)

. • Sc împlineşte un an şi jumătate de Ia trecerea în- eternitate a dragului nostru soţ, tată, fiu, frate, RADU BABOŞ. Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (310270)

• Âu trecut 6 luni de lacrimi şi .de. dor de cînd iubitul nostru soţ, tată,- socru, bunic şi străbunic, RUS G A V R ILĂ (din Pîglişa) ‘ ne-a părăsit, lăsîndu-ne îndureraţi şi nemîngîiaţi. Slujba de pomenire şi sfinţire a crucii va avea loc sîmbătă,15 iulie, orele 10, în Cimitirul Mănăştur. Familia îndoliată. (424723)

• Pios omagiu, preţuire şi neuitare iubitului nostru soţ şi tată, GENU BICA, la împlinirea a* 6 săptămîni de la plecarea sa în veşnicie. Dumnezeu să-i odihnească sufletul nobil şi curat. Comemorarea va avea loc sîmbătă, 15.07.1995 ora 9, la biserica din B-dul Eroilor. Soţia Maria şi fiica Raluca. (424799)

ADEVARULde Cluj LEGISLAŢIE joi, 13 iulie 1995

LEGEA INVÂTĂMÎNTULUI AŞA CUM A FOST APROBATA DE PARLAMENT SI ÎNAINTATĂ SPRE PROMULGARE

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL IDispoziţii generale

Art. 1. Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţămînt.

Art 2. tn România, învăţămîntul constituie prioritate naţională. ■ ■ - •'

Art. 3. (1) Învăţămîntul urmăreşte realizarea idealului formaţiuni politice, educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile (2) în unităţile şi spaţiile de învăţămînt se interzic democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiunicontribuie la păstrarea identităţii n a ţ io n a le ..... politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de

(2) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în organizară şi propagandă politică, dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a (3) fn învăţămînt se interzice prozelitismul religios.

organizarea de unităţi de învăţămînt sau clase constituite . din elevi capabili de performanţe, : r : .1- (5) In condiţiile prezentei legi, se pot organiza unităţi de învăţămînt cu predarea în limba română, pe lîngâ oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate , - , ,

(6 ) Ministerul Învăţămîntului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia sâ sprijine învăţămîntul în limba maternă în ţările în care trăiesc români,cu respectarea legislaţiei statului respectiv.

Art. 11. (1 ) învăţămîntul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau alte;

(9) în sistemul educaţiei permanente se poate practica (2 ) Reţeaua liceelor de stat este aproh' învăţămîntul prin corespondenţă său la distanţă. ■ . Ministerul Învăţămîntului, la propunerea inspecta

( 10) Învăţămîntul general obligatoriu, care cuprinde şcolare si, după caz, cu consultarea altor U învăţămîntul primar şi gimnazial, este învăţămînt de interesaţi, fiind publicată înaintea examentizi. ■ ‘ , , * . . absolvire a gimnaziului; numărul de locuri si de

( 11) în sistemul de învăţămînt pot funcţiona unităţi

individualităţii umane,:în formarea personalităţii autonome şi creative. --r.

" Art.5.(l) Cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţămînt, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă. .

(2) Statul promovează principiile învăţămîntului democratic şi garantează dreptul la educaţia diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional.

Art. 6. Învăţămîntul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a învăţămîntului de 8 clase încetează la vîrsta de 16 ani.

Art. 7.(1) Învăţămîntul de stat este gratuit.(2) Pentru unele activităţi se pot pcrcepe taxe, în

condiţiile stabilite de prezenta lege.(3) Învăţămîntul de stat este finanţat de la bugetul

pilot şi de aplicaţie. '- ( 12) În raport cu condiţiile existente, pot funcţiona grupuri şcolare în care se'organizează învăţămînt profesional, liceal şi postliceal, cu o conducere unică.I Art. 16. ( I ) Sistemul,naţional de învăţămînt are caracter,deschis, asigurînd posibilitatea trecerii de la un profil la altul în condiţiile stabilite prin regulament.

(2) Elevii şi ştu<Fenţii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale pot promova doi ani de studii în­tr-un an şcolar sau universitar.

Art. 17i(l) Ministerul Învăţămîntului, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale-

se aprobă anual, în funcţie^de cerinţele locs naţionale.-

(3) Învăţămîntul liceal seral şi fără frecvent clasele IX-XIII, funcţionează în liceele stabili inspectoratele şcolare.

Art. 24. (l)Jnvăţâmîntul liceal funcţiottairegulă, cu următoarele profiluri: teoretic - umanist, informatic,‘pedagogic, tefinic. ecojt administrativ, agricol, silvic, agromontan, milit artă, sportiv şi teologic.

(2) Liceele se organizează cu unul sau mai ‘ profiluri. în cadrul acestor profiluri se pot orgMt aprobarea Ministerului Învăţămîntului, clas

. (4) în spaţiile destinate procesului de învăţămînt, în asigură condiţiile, necesare pentru ca elevii să specializări mai restrînse şi clase speciale peatmunităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi frecventeze cursurile primare şi gimnaziale, de regulă, cu aptitudini şi performanţe excepţionale.

! tipografii ale instituţiilor de învăţămînt, în cămine,- în localităţile în care aceştia domiciliază. ' ' ; (3) Lâ liceele de.specialitate care, pe lîngâ dijinternate, ban tine, cluburi, case de cultură ale (2) îh situaţii justificate, elevilor din învăţămîntul de bacalaureat, eliberează şi atestat profesional, c.studenţilor, case ale corpului didacţic, case universitare, primar şi gimnazial, şcolarizaţi într-o altă localitate) ' ’ studiilor poate fi şi de 5 ani şf este stabilită prin kttabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate li se asigură, după caz, servicii de transport, masă şi de Guvern.şi cluburi ale fcopiilor şi elevilor sîîit interzise activităţile internat, cu sprijinul Ministerului Învăţămîntului, al Art. 25. (1) Admiterea elevilor în învăţăminte! t care încalcă normele generale de: moralitate,, autorităţilor administraţiei publice locale,“al -agenţilor V. se; face prin concurs, ce se desfăşoară pe baza primejduind sănătatea fizică sau pshică a tineretului,, economici, al comunităţilor,locale, aLsocietăţilor de metodologii elaborate de Ministerul Învâţâmkli

binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.V ■ ; ■ C APITO LU L I I ' ' ,

Învăţămîntul preşcolar ,: Art. 18.(1) Învăţămîntul preşcolar se organizează pentru copii în vîrstâ de 3-7 ani, la grădiniţe de copii cu program normal, prelungit şi săptâmînal.

(2) Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratelede stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate fj structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii şcolare. .....învăţămîntului sînt nominalizate distinct în bugetul de de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sînt ; (3 ) Agfcnţii economici şi alte persoane juridice,stat şi în bugetele locale.................. ..........................considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi precum şi persoanele fizice pot înfiinţa şi finanţa

(4) Învăţămîntul poate fi finanţat şi de către agenţi discriminatorii unităţile şi instituţiile de învăţămînt: grădiniţe, cu acordul inspectoratelor şcolare, în economici. - • „ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care condiţiile legii;

(5)învăţâmîntul poate fi susţinut prin burse, credite predarea corespunde alegerii părinţilor sau tutorilor Art. 19.; Pentru asigurarea continuităţii între de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi legali instituiţi ai elevilor. ‘ învăţămîntul preşcolar şi cel primar se instituie" şi se

(3) Ministerul învăţămîntului; consultînd factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţămînt, răspunde de elaborarea planurilor de învăţămînt, programelor analitice şi manualelor şcolare pentru învăţămîntul preuniversitar. În învăţămîntul superior, planurile de învăţămînt şi programele analitice

■ Art. 12. (1) Ministerul Învăţămîntului, pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează, fundamentează şi aplică strategia globală a învăţămîntului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţămînt în ansamblul^ău, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţămînt.

(2) Organizarea şi conţinutul învăţămîntului nu pot

sfte c0

a

,0 & ed

lVâtăm>^ «c e n i

P A * ‘ - 3g 3J.iza

-aCtoril<

e a^up c o W

(3 ) PI, e elaboi

i.0 consi jS.rt.3

bsolvei( 2 )D i

y4 ani. C3)Ad

ie probe 6specth

Art- 3: genţilo

■.articula

i d e con A rt. 3

tfjsolveni

alte surse legale. ■■ ' • - ■ ,.(6) Statul îi sprijină material, cu precădere, pe elevii

şi studenţii care obţin rezultate foarte bune la învăţătură. şi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuni. . -

(7) Statul şi alţi factori interesaţi subvenţionează activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor şi; studenţilor. - î» ;• (8) Instituţiile şi unităţile de învăţămînt sînt persoane juridice, cu excepţia şcolilor care au numai clasele I-iv. v .:- . ;

Art. 8. (1) Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În fiecare localitate se organizează şi funcţionează clase cu limba de predare română. '

(2) Dreptul persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sînt garantate, în condiţiile prezentei legi. , , - i -

(3) Studiul şi însuşirea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, sînt obligatorii pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate.

(4) Atît în învăţămîntul de stat, cît şi în cel particular, documentele şcolare oficiale se întocmesc în limba română. : ■

Art. 9. (1 ) Planurile învăţămîntului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia că ’ disciplină şcolară. în învăţămîntul pritriar religia este disciplină obligatorie, în învăţămîntul gimnazial este opţională, iar în învăţămîntul liceal şi profesional este facultativă. Elevul, cu acordul părintelui sau tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.

(2) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Învăţămîntului organizarea unui învăţămînt specific, corespunzător necesităţilor de pregătire a personalului de cult, numai pentru' absolvenţii invâfâmîntului gimnazial sau liceal, după caz. Ele :ăspund de elaborarea programelor de studii care se tprobă de Secretariatul de Stat pentru Culte şi de Ministerul Învăţămîntului. ' . '

Art. 10. (1.) Reţeaua unităţilor şi instituţiilor nviţimlntului de stat este organizată şi aprobată de Ministerul învăţămîntului, în concordanţă cu dinamica lemografică şi cu necesităţile de formare profesională, ictuale şi de perspectivă,

(2) Autorităţile locale şi agenţii economici pot înfiinţa ii finanţa unităţi şcolare, în condiţiile legii.

(3) Ministerul învăţămîntului poate aproba irganizarea dc unităţi şi instituţii dc învăţămînt în care iredarta si se facă în limbi de circulaţie internaţională, n condiţiile prezentei legi. în aceste şcoli Limba şi iterrftura români, Istoria românilor ţi Geografia lomlniei sc predau ţi se examineazi tn limba români.

(4) Ministerul Înviţâmîntului poate aproba

vor generaliza treptat grupele pregătitoare pentru şcoală, cuprinzînd copii de 5-6(7) ani. Costurile şcolarizării Vor fi suportate de către Ministerul Învăţămîntului.

CAPITOLUL II I ' Învăţămîntul primar

Art. 20. (1) Învăţămîntul primar se organizează case stabilesc conform autonomiei universităreşi standardelor naţionale. ’; Artl 13. Autonomia universitară este garantata.

Art. 14. Alternativele educaţionale pot fi organizate în sistemul de învăţămînt de'stat şi particular, pe baza evaluării si validării lor de Ministerul Învăţămîntului.

TITLUL IISistemul naţional de învătămînt. . . i i

C APITO LU L I Dispoziţii comune. ' '

Art. 15.(1) Sistemul naţional'de învăţămînt este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţămînt de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de,instruire şi educare. ‘

(2) Sistemul naţional de învăţămînt cuprinde unităţi' şi instituţii de învăţămînt, de stat şi particulare.\ (3) Privatizarea instituţiilor şi unităţilor de învăţămînt de stat este interzisă. "* : > - v .,

(4) Învăţămîntul este organizat pe niveluri, asigurînd -coerenţa şi continuitatea instruirii şi educaţiei, înconcordanţă cu particularităţile de vîrştă şi individuale.;

(5 ) Sistemul naţional de învăţămînt are următoarea structură:

a) învăţămînt preşcolar: grupele mică, mijlocie şi mare, de pregătire pentru şcoală;

b) învăţămînt primar: clasele I-IV;c) învăţămînt secundar: 'r învăţămînt gimnazial: clasele ViVIII;- învăţămînt profesional; . * '- învăţămînt liceal: clasele IX-XII (XIII);d) învăţămînt postliceal; •e) învăţămînt superior:- învăţămînt universitar;- învăţămînt postuniversitar;f ) educaţie permanentă.(6) -Învăţ&mîntul preşcolar, primar, gimnazial,

profesional, liceal şi postliceal formează învăţămîntul preuniversitar.

(7) Învăţămîntul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Învăţămîntului, iar învăţămîntul superior este coordonat de Ministerul învăţămîntului, cu respectarea autonomiei universitare.

( 8) Formele de organizare a învăţămîntului sînt: învăţămînt de zi, seral ţi fără frecvenţă.

învăţămînt de zi şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă, în cadrul şcolilor cu clasele I-IV, I-VIII sau t-XU (XIII).

(2) în clasa I sînt înscrişi copiii care împlinesc vîrsta de 7 ani în anul calendaristic respectiv.• (3) La cererea părinţilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa 1 şi copiii care împlinesc vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului şcolar, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.: C4) Ministerul Învăţămîntului poate,, aproba organizarea unor clase constituite din. copii care, din diferite motive, nu ău absolvit, pînă lâ vîrsta de 14 am, primele patru.clase ale învăţămîntului general obligatoriu. ' . ' . ‘

' ; CAPITOLUL f v - ' ■ ‘ Învăţămîntul sccundar

Secfiunea 1.Învăţămîntul gimnazial ,

Art. 21. (1) Învăţămîntul gimnazial funcţionează în . cadrul şcolilor cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII)., (2) În mod excepţional, învăţămîntul gimnazial se poate Organiza şi ca învăţămînt seral sau fără frecvenţă, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vîrsta clasei.

Art. 22. ( I ) Studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen de capacitate, structurat pe baza, unei metodologii elaborate de; Ministerul Învăţămîntului, la următoarele discipline: Limba şi literatura română, Matematică, Istoria românilor şi Geografia României. Elevii aparţinînd minorităţilor' naţionale care frecventează cursurile gimnaziale în limba maternă susţin şi o probă la Limba şi literatura maternă.

(2) în caz de nepromovare a examenului de capa-

(2) La concursul de admitere în învăţămîntul li. se pot înscrie absolvenţii de gimnaziu cu certifici; capacitate

(3 ) înscrierea la concursul de adm iterite , în învăţămîntul liceal de zi se poate face în primii dti ,rădice, dc la absolvirea gimnaziului, dacă la dataînceţ (2)Dui anului şcolar elevul nu depăşeşte vîrsta Je 17 ai (3 ) Şcc

(4 ) Concursul de admitere în liceu consti ,rofesioi următoarele probe: (4)Adi

a) Limba şi literatura română - scris; pecificeb) Limba şi literatura maternă - scris, probă susţi: Art. 3

dc candidaţii care se înscriu la concursul de adm: e uceni< pentru clase cu limbi de predare ale minoriti', (2 ) Dip naţionale;- aeseria ]

c) Matematică - scris; pentru ,profilurile tecrc Art. 3: umanist, teologic, de artă şi sportiv se poate alegi dinilere; locul matematicii, o disciplină din profilul liceului- s le ‘Minii

d) probe, de aptitudini specifice pentru anumite t pecifică der licee, stabilite în metodologie; aceste probe se si Art. 3i înaintea concursului de admitere şi au cara, irofesion, eliminatoriu.: n învăţă

Art. 26. (1) Studiile liceale se încheie cu exams audiţiilebacalaureat, di versificat în funcţie de profilul lice; -, ' de profilul clasei şi de opţiunea elevului. Examembacalaureat constă din susţinerea următoarelor pr. _. a) Limba şi literatura română - scris şi oral;

b) Limba şi literatura maternă - scris şi oral, pc elevii care au urmat studiile liceale într-o linii minorităţilor naţionale; '

c) Matematică -scris; pentru profilurile teotf umanist, teologic, de artă şi sportiv se poate ale? locul Matematicii, o disciplină SociO-umană - so.

d) Istoria românilor - oral; :e> una dintre limbile străine de circul»

internaţională studiate în liceu - oral; ,■ f) o probă la alegere, între: Fizică, Chimie, Biol?Geografia României - oral;. g) o disciplină de profil sau opţională, la alegere,1!

decît cea din probele susţinute anterior - oral.(2) Promovarea disciplinei de profil şi a uneip

practice, însoţită de o lucrare de specialitate, dă die la obţinerea atestatului profesional.

■(3) Lista disciplinelor socio-umane, deprofi opţionale, nenominalizate la alin. 1 lit. c şi g,conţii: programelor şi modul de desfăşurare a bacalaureat - real, umanist şi de profil * se stabilesc de Minis® Învăţămîntului şi se dau publicităţii pînă U i începerii anului şcolar.

Art. 27. (1) Examenul de bacalaureat se susţii faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcc 'Hă şi al Comisia este condusă de un preşedinte, numii ^«capaci Ministerul Învăţămîntului dintre cadrele didac- atestă sp< universitare de predare, avînd titlul ştiinţific de do

( 2) în decursul unui an şcolar se organizez singură sesiune de bacalaureat. Rezultatele exaffl«!

Art. 3'portiv s< «abele d

(2) Uni şi înv

nvâţămîi Art. 3t

;Portiv:a) şcoli

Casele pib) adm

Pecifice:c) pland) stud grupe;

^ iuisterie) exan

Pecificăf) prog;

şi în'sta6ilite ]

Art. 3!

citate, acesta poate fi susţinut în oricare din sesiunile . de bacalaureat sînt publice.ulterioare.

(3) Elevilor care promovează examenul de capacitate li se acordă certificat de capacitate. Celor care nu promovează examenul de capacitate li se eliberează la cerere, copie după foaia matricolă.

Secţiunea 2.învăţămîntul licealArt. 23. (1) învăţămîntul liceal cuprinde clasele IX-

XII (X III ) - învăţămînt de zi, şi clasele IX -X III - învăţămînt seral sau fără frecvenţă.

(3) Comisiile sînt alcătuite din profesori de I* licee decît cele în carfc se susţine bacalaureatul

(4) Numărul comisiilor şi unităţile de învăţăini»* care se desfăşoară examenul de bacalaureat se stal de Ministerul Învăţămîntului.

(5 ) Candidaţii se pot prezenta pentru susţi*e:! . examenului de bacalaureat de cel mult trei ori.

Art. 28. (1 ) în urma promovării examenul»' bacalaureat, absolventului i se eliberează diplon» bacalaureat şi, după caz, atestatul profesional. Elil

Artl 41 ătre Mic levii cu c

*ocio-afe ^sociate,

integră (2) Inte

'pedale s**) grupe ş Obişnuite, **i unităţi

joi, 13 iulie 1995 LEGISLAŢIE ADEVARULd e Ciul

ţ^tului profesional, prevăzut la art. 26 alin. 2, nu ^ c o n d iţ io n a tă ' d e n fn m n va rea ex a m en u lu i d econdiţionată de promovarea examenului de

laureat. . ' . .• •' ’Absolvenţilor de liceu fără bacalaureat li se

ează la cerere; certificat de absolvire şi copie după

o »matricolă.Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale

jfjedii generale de minimum 9,50, iar la bacalaureat cli0 t>iinut media 10, primesc diplomă de merit. tl,gccţinnea 3.

j 0 -vâţămîntul profesional29. Învăţămîntul profesional se organizează ca

^v£ţămînt de zi sau seral, prin şcoli profesionale şi şcoli

ie 16

ucenici. Aceste şcoli pot funcţiona independent sau ţîngă grupuri şcolare. • . . • • , , , ;

30. (1) Reţeaua învăţămîntului profesional este ^.ganizată de Ministerul Învăţămîntului, cu consultarea -aCtcrilor interesaţi* f =.•■

( 2 ) Reţeaua învăţămîntului profesional, meseriile jco^10 care se Şcolarizează şi numărul de locuri aferente -e d#u publicităţii cu 6 luni înainte de începerea anului>

- . , ■: i , : - • .

£3 ) Planurile de învăţămînt şi programele analitice .e elaborează şi se aprobă de MinistcruUnvăiămîntului,,

consu ltarea-factorilor interesaţi ,A r t . 31. (1) La şcolile profesionale sc pot înscrie

^solvenţi de gimnaziu cu certificate de capacitate.( 2 ) Durata studiilor în şcolile profesionale este de

r_4 ani. , , . .(3 ) Admiterea în şcolile profesionale se lace pe bază

le probe stabilite si elaborate de unităţile de învătămînt eSpectiv. :

A rt. 32. Şcolile profesionale.orgamzează, la cererea (genţilor economici ; şi .a instituţiilor publiceşau: ,articulare, pe bază de contract, cursuri de calificare ii deconversie profesională.- 'A rt. 33. (1 ) La şcolile de-ucenici şe pot înscrie

kiJjsolvenţi de gimnaziu, cU sau fără certificat de capa- ^jate, în vederea însusiru unor deprinderi preponderent practice. ; . . . ,,7,7,

(2 ) Durata studiilor în şcolile de ucenici este 1-3 ani..-(3 ) Şcolile de ucenici funcţionează în cadrul şcolilor;

rofesionale. ' - ( ' i : ; : ■ >(4 ) Admiterea în Şcolile de ucenici se face prin testări

pecifice meseriei. , ■■:■■■■■■ •;Art. 34.(1) Cursurile şcolii profesionale şi ale şcolii

e ucenici se încheie cu examen de absolvire. '(2 ) Diploma de absolvire conferă dreptul de a exercita

aeseria pentru care absolventul a fdst pregâtit A rt. 35. Organizarea învâtămînfuliii prdfesional,

idtniterea şi examenul dc absolvire sînt reglementate le Ministerul Învăţămîntului-, prin 'm etodologie' pecificâ. ■•■■■■■ ■" ■ ■■■ ■■'••-.

A rt. 36. Cursanţii şi absolvenţii învăţămîntului : 'rofesional cu certificat de capacitate.pot urma studiile n învăţămîntul liceal prin concurs de admitere, în onditiile prezentei legi. ' 7 * ! ’

. r CAPITOLUL Vfiivătămîntul de artă si învăţămîntul sportiv

Art. 37. ( ! ) Învăţămîntul de artă şi învăţămîntul Portiv se organizează pentru elevi'cu aptitudini în Unbele domenii. 7 .

C2) Unităţile în care se organizează învăţămîntul de şi învăţămîntul sportiv se aprobă de către Ministerul

ovâţămîntului, la propunerea inspectoratelor şcolare. - Art. 38. În învăţămîntul de artă şi învăţămîntul

Portiv: -"y ■ 1 ' 7 : 7'a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începînd cu

Casele primare;1>) admiterea/se fade prin'testarea aptitudinilor

'Pecifice;c) planurile de învăţămînt sînt adaptate profilului;d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează

56 Srupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Învăţămîntului;

e) examenul de capacitate include şi o probă practică, ‘ Pecifică domeniului artistic sau sportiv studiat; .7'

0 programele analitice pentru învăţămîntul liceal de *Tă şi învăţămîntul liceal sportiv respectă obiectivele

f tabilite pentru profilul.teoretic - real sau umanist.| Art. 39. Pentru fiecare profil al învăţămîntului de

şi al învăţămîntului sportiv se eliberează certificat capacitate, respectiv diplomă de bacalaureat, care

Atestă specialitatea absolvită. . ;

_ CAPITOLUL VI rÎnvăţămîntul special

Art. 41.(1) Învăţămîntul special se organizează de câtre Ministerul Învăţămîntului,'pentru preşcolarii şi ^tevii cu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, sccio-afective şl de comportament,, sau cu deficienţe Asociate, in scopul instruirii şi educării, al recuperării

integrării lor sociale. '(2) Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative

'fccciak se realizează prin Unităţi de învăţământ special,^ £ruP*- şi clase speciale din unităţi preşcolare şi şcolare -

^bişnuite, sau în unităţi de învăţămînt obişnuite, inclusiv '<i unităţi cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

Art. 42. (1) Învăţămîntul special este gratuit.(2) Pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic

specializat, organizarea şi evaluarea învăţămîntului special se fac de către Ministerul Învăţămîntului. Finanţarea învăţămîntului special este asigurată de Ministerulinvăţămîntului şi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. r \. .

(3) Unităţile de învăţămînt special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organizaţii de stat şi particulare, al societăţilor de

. binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi străinătate pentru stimulare, compensare şi recuperare a handicapului.

Art. 43. Tipul şi gradul handicapului copilului.se . stabilesc de comisii de expertiză, interşcolare si . judeţene, subordonate inspectoratelor şcolare. -...

■ Art. 44. Învăţămîntul special dispune de planuri de învăţămînt, programe analitice, manuale şi metodologii didactice elaborate, în funcţie de tipul ş i gradul handicapului şi aprobate de Ministerul Învăţămîntului;. Art. 45; (1) în-învăţămîntul preşcolar, şi primar, în

funcţie de evoluţia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre şcoala specială spre şcoală

, de masă şi invers sau dinspre căminul-scoală spre scoală specială şi invers ,

(2 ) Propunerea de reorientare se face de cadrul d i­dactic pare a lucrat ;cu cop iliil în cauză şi de,psihologul şcolar, Hotărîrea de reorientare se ia de către com isia de expertiză, cu acordul fam ilie i sau al susţinătorului

le ga l , 1(3) C op iii cu cerinţe educative speciale, care nu au

-putut fi reorientaţi spre învăţăm întul dc inasă pînă la absolvirea învăţămîntului primar* continuă procesul de; educaţie în unităţi ale învăţămîntului special- gimnazial,

■ profesional, liceal şi postliceal - diferenţiat după tipul. si gradul handicapului. • ’ * * , ■

CAPITOLUL VIIUnităti conexe ale fnvătămîntului. » i

preuniversitarArt. 47.(1) La nivelul învăţămîntului preşcolar,

primar şî gimnazial, pe lîngă unele unităţi de învăţămînt■ reprezentative în zona respectivă, se organizează centre logopedice interşcolare, coordonate de inspectoratele

. şcolare; ea structuri de învăţămînt special integrat; ■(2)Centrele logopedice interşcolare funcţionează cu

profesori logopezi, avînd ealifîcafiea’în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie^aceştia aurşi obligaţia îndrumării educatoarelor, înyăţătbrilor şi - ■institutorilor în metodica dezvoltării şi corectării limbajului celor care prezintă tulburări de vorbire^

(3 ) Pentru copiii cu-boli cronice, Ministerul Învăţămîntului,organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţilor sanitaie respective/ ’ “ , .

A r t 48. (1) Pentru copiiforfani sau pentru cei cărora nu li Se pot asigura condiţii de viaţă în familia naturală, în familia adoptivă sau în plasament familial, funcţionează case'de copii în subordinca inspectoratelor şcolare. . - >

(2) Casele de cop ii funcţionează separat de unităţile învăţăm întului special. ’

(3) Transferarea dintr-un judeţ în altul a copiilor abandonaţi sau orfani de ambii părinţi se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului. Şcolarizarea lor se va face în conformitate cu art. 8.

(4 ) Inspectoratele şcolare judeţene pot înfiinţa- şi organiza, cu acordul Ministerului Învăţămîntului, case; de copii de tip familial. ' ’ ' : ;

Ârt. 49. (1) în judeţe funcţionează centre sau cabinete de asistenţă psihopedagogică; acestea asigură şi activitatea de orientare şcolară şi profesională:

(2) Regulamentul de funcţionare a acestor centre sau cabinete se stabileşte prin,ordin al. ministrului învătămîntului.

m CAPITOLUL VIII Învăţămîntul postliceal

Art. 51. ( l )învăiămîntul postliceal se organizează de către Ministerul Învăţămîntului, din proprie iniţiativă său la cererea agenţilor economici şi a altor instituţii interesate. .. . .v.;' ; ,,- (2) Nomenclatorul specializărilor şi al grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul Învăţămîntului,- împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, la propunerea factorilor interesaţi. , ., :

(3) Persoanele care solicită organizarea unei şcoli postliceale sau şcolarizarea în cadrul acestui tip de învăţămînt asigură finanţarea acestora, prin contract cu Ministerul Învăţămîntului. Fac excepţie şcolile sanitare postliceale de stat, care sînt finanţate de Ministerul Învăţămîntului.■ (4) Şcolile de maiştri sînt şcoli postliceale.. (5) Învăţămîntul postliceal are o durată de 1-3 arii.Ârt..52. (1) Admiterea în învăţămîntul postliceal se

face prin concurs. : ‘ ’(2) Au dreptul să se înscrie la concursul de admitere

absolvenţii de liceu, cu său fără diplomă de bacalaureat. La concursul de admitere în şcolile sanitare postliceale se pot înscrie numai absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat. ' • - ;

(3) Probele şi condiţiile de concurs, numărul de locuri şi metodologia de desfăşurare a concursului de admitere se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului, în cooperare cu iniţiatorii. . : '

Art. 53. (J) Învăţămîntul postliceal se încheie.cu examen de absolvire. „ ■

(2) Promovarea examenului de absolvire dă dreptul la obţinerea unui certificat care atestă profesia însuşită.

(3) În cazul.nepromovării examenului de absolvire, acesta înai poate fi susţinut de două ori în decurs de 3 ani de la absolvire. ;. ,

Art. 54. Prin hotărîre a Guvernului se stabilesc, anual,- obligaţiile statului referitoare Ia învăţămîntul postliceal.

CAPITOLUL IX: Învăţămîntul superior

Art. 55. Învăţămîntul superior se'realizează prin instituţii de învăţămînt şi cercetare, universităţi, institute,

; academii, conservatoare şi colegii universitare,: Art. 56. înfiinţarea instituţiilor de învăţămînt superiprse face,prin .lege., ■ ......

4 Secţiunea 1. . ' ' v' ' ■'i'virt.-'-Vi'’Organizarea învăţâmînţiiliii universitar

' . Art. 57.; Învăţămîntul universitar are caracter deschis şi se organizează sub formă de: : : ^

a) înVăţâmînt universitar de scurtă durată;-. ;-’ ;5b) învăţămînt universitar de lungă durată

; . Art. 58. Învăţămîntul universitar de stat este gratuit, cu excepţia taxelor percepute pentru înscrierea la

-concursul de admitere,-.înmatriculări şi reînmatriculâri,' ' reexaminări, repetenţie şi repetarea esxamenului de : absolvire şaU de licenţă. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru âctivităţi didactice neincluse în planul de învăţămînt/ solicitate de studenţi şi aprobate de

; consiliul facultăţii. Cuantumul taxelor se stabileste de- către senatele universitare. _ _ ■

Art. 59. (1) Pot participă la.admiterea în învăţămîntul . universitar, absolvenţii de liceu cu diplomă de ■ bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta'

fiecărei instituţii de învăţămînt superior, pe baza . criteriilor -.-generale . stabi.lite de ; Ministerul-

- ’ Învăţămîntului. Concursul de admitere se poate organizaîn două: sesiuni. .. - (2) Absolvenţii de liceu, care au obţinut într-unul din ultimii doi ani de:studii distincţii la olimpiade şcolare; internaţionale, concursuri artistice sau sportive la nivel continental, mondial sau olimpic, aii dreptul de a se înscrie în învăţămîntul universitar fără susţinerea concursului de admitere la acele facultăţi sau secţii de specialitate la care admiterea conţine în probele de concurs disciplina la care au fost distinşi. 5 ■ (3) Cifră de şcolarizare în învăţămîntul universitar

. :de stat se stabileşte anual, prin hotărîre de Guvern, pe baza Studiilor de prognoză şi la propunerea senatelor

• instituţiilor de învăţămînt superior.(4) în învăţămîntul de stat condiţiile de admitere,

reţeaua. învăţămîntului universitar-şi cifrele de> şcolarizare se fac publice;cu cel puţin 6 luni înainte de• începerea anului universitar.' lv ;

Art. 60. (1) Activitatea didactică sc poate organiza în următoarele forme: de zi, seral şi fără frecvenţă. Formele de învăţămînt seral şi fără frecvenţă pot fi organizate numai de către instituţiile de învăţămînt care ,ău şi cursuri de zi.

: ' î (2) Durata studiilor în învăţămîntul seral şi în cel fără. frecvenţă este mai mare cu un an decît cea prevăzută pentru învăţămîntul de zi. ; s

(3) Diplomele sau certificatele de absolvire eliberate de instituţiile de învăţămînt superior pentru , specializările acreditate sînt echivalente, indiferent de forma de învăţămînt absolvită.. (4) Studenţii pot urma concomitent două. specializări dacă îndeplinesc condiţiile de admitere cerute. Studenţii respectivi pot beneficia de bursă de stat pe durata maximă a unei specializări.

(5) Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot urma o a doua specializare, fără concurs de admitere, în condiţiile

. stabilite în Carta universitară. . . .Art. 61. (1) în instituţiile de învăţămînt superior pot

fi înscrişi şi studenţi străini, în conformitate cu prevederile legale. ; ' - .:v / v , ^ >,

- (2 ) Cetăţenii străini care studiază ih România în învăţămîntul superior de stat, cu excepţia celor care beneficiază de burse din partea statului român, plătesc taxe.de.şpolarizare stabilite anual prin hotărîre de Guvern. . . -

Secţiunea 2. • '7 :7 ’l > \ i;, V. \ ,*<;-. învăţimintul universitar de scurtă durată

Art. 62.(1) Învăţămîntul universitar de scurtă durată este.de trei ani, cu excepţia cazului prevăzut de art. 64 alin. (2) şi este organizat în colegii universitare, în cadrul instituţiilor de învăţămînt universitar de lungă durată. ' ■ .' (2) înfiinţarea colegiilor universitare se aprobă de. Ministerul Învăţămîntului, la- propunerea senatului

•instituţiei de învăţămînt superior. -Ârt. 63. ( I ) Admiterea în colegii se face pe bază

criteriilor prevăzute pentru învăţămîntul universitar de lungă durată. -

(2 ) Studiile în învăţămîntul universitar de scurta ' durată se încheie cu examen de absolvire, organizat pe -

baza criteriilor.elaborate de Ministerul Învăţămîntului şi a unei metodologii stabilite de senatele universitare. Absolvenţii primesc diplome în care se specifică domeniul specializării dobîndite.

(3) Absolvenţilor care nu au promovat,examenul "menţionat la alin? 2 li se aplică prevederile prezentei legi. - : - .

Art. 64. (1) Colegiile cu profil pedagogic asigură . pregătirea de institutori pentru învăţămîntul preşcolar şi primar; aceştia dobîndesc specializarea şi pentru

'predarea în învăţămîntul gimnazial, după caz, a unei discipline: limbă străină, muzică, desen sau educaţie fizică. 7 ‘ ■ -

(2) Durata studiilor U colegiul pedagogic este de doi ani, pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi de trei ani, pentru absolvenţii liceelor cu alt profil; 7 ' î;

(3) în cadrui colegiilor pedagogice funcţionează sţrii paralele, icu planuri de învăţămînt diferite, în raport1 cu durata şcolarizării. , ! ' 7 ■

Ârt. 65. (1) Absofveriţii cu diplomă ai colegiilor Universitare pot'conţiriua studiile în învăţămîntul universitar de lungă durată, în cadrul profilului studiat iniţial sau apropiat, prin concurs, în limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul instituţiei de învăţămînt superior primitoare. Criteriile de înscriere se stabilesc de instituţiile de

' învăţămînt universitar dejlungă durată. ■','.7 v - (2 ) Candidaţii admişi.vor susţine.examenele de diferenţă;ştabilite de consiliile facultăţilor. în urma promovării examenelor de diferenţă, candidaţii vor fi înscrişi în anul fil ai învăţămîntului universitar de lungă durată. •- -., Secţiunea 3. ■ ' , ■■■• . , ■ y-y

Învăţâmîntul universitar de lungă duratăArt. 66. ( î ) Învăţămîntul universitar de lungă durată

se desfăşoară în. universităţi’ Vi în alte instituţii -echivalente; precum institute, academii, conservatoare, în facultăţi şî la specializări autorizate sau acreditate.

(2) înfiinţarea de noi facultăţi se aprobă de Ministerul Învăţămîntului, iar structura acestora dc către senatele universitare. .■■ ‘ : ■ ■i.jiv. . ■• , ! . .. .*; * i'.-' î

Art. 67. (1) Durata studiilor.la cursuril e de zi în învăţămîntul universitar de lungă durată este, în funcţie de profil, de 4.-6 aniişi se stabileşte prin hotărîre de Guvern! Modificarea duratei studiilor se poate face numai.începînd cu anul I . ‘ ; 7 '' (2) Studiile în învăţămîntul universitar de lungă durată se încheie: cu examen de licenţă, care constă din proiect sau lucrare de diplomă şi din probe generale şi de specialitate. Criteriile de organizare a examenului de licenţă se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului, îar metodologia,,de senatele universitare.

•-. (3) Absolvenţii care aii promovat examenul de licenţă - primesc.titlul de licenţiat în profilul şi specializarea urmată. ‘ .../. ' ; ;> (4) Absolvenţii care nu au promovat examenul de

licenţă primesc la cerere, un certificat de studii şi copie după /oaia matricolă.-Ei mai pot susţine examenul de cel mult două ori, în decurs de cinci ani de la absolvire.

(5)Titulatura diplomei de licenţă se stabileşte'de Ministerul Învăţămîntului, în conformitate cu standardele internaţionale. : ,

(6) Diplomele eliberate de instituţiile de învăţămînt universitar de lungă durată pînă în anul 1993, inclusiv, sînt echivalente cu diploma de licenţă.

‘ “ Art. 68. (1) Studenţii şi absolvenţii care optează pentru profesiunea didactică sînt obligaţi să participe la activităţile departamentului pentru pregătirea personalului didactic. ' ■ ' . -

(2) Departamentul funcţionează în instituţiile de învăţămînt superior, pe hază de regulament, şi are planuri de învăţămînt distincte, care cuprind discipline de pregătire teoretică şi practică în domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei şi metodicii de specialitate. în realizarea activităţilor proprii, departamentul este sprijinit de facultăţile de profil.

(3) Pregătirea studenţilor prevăzută în alin. Î şi 2 se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţămînt ale departamentului sînt inte­grate în planurile de învăţămînt ale facultăţilor de-profil -

(4) Absolvenţilor departamentului pentru pregătirea 'personalului didactic li se eliberează certificate'deabsolvire pe baza cărora sînt abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice. -' 7 ,

(5) Absolvenţii învăţămîntului universitar pot profesa- în învăţămînt numai dacă fac dovada că au efectuat pregătirea prin disciplinele prevăzute ia alin. 2 sau vor efectua această pregătire în primii trei ani de la angajare.

Art. 69. Activităţile clinice din învăţămîntul medical superior de stat se organizează în unităţile sanitare publice atestate, care aparţin Ministerului Sănătăţii şi celorlalte ministere cu reţea sanitară proprie.' Metodologia de organizare şi desfăşurare a acestor

'activităţi se elaborează de Ministerul Învăţâmîntului şi Ministerul Sănătăţii,

■ "Secţiunea 4. . ' . ;Învăţămîntul postuniversitar ' 'A rt. 70. (1 ) Învăţămîntul postuniversitar asigură

specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregătirii atestate prin diploma de licenţă sau, după caz, diplomă de absolvire, (va urma) ■

ADEVARUL de Cluj

ECONOMIA joi, 13 iulie 1995

Facilităţi acordate de stat crescătorilor de animaletn vederea sporirii produc)ici zootcbnice, stalul acordă crescătorilor

de animale o serie de facilităţi. Dcoarece acestea sfnt încă puţin cunoscute, mai ales în rîndul celor interesaţi, ne-am adresat d-lui ing. Ilarie Ivan, dircctor Ia O.G.A.A., cu rugămintea de a le prezenta cititorilor noştri.' - Prin Legea nr. 83/1993 şi Hotărîrile de Guvern nr.72/1994 şi 158/

1995 sînt stabilite condi|iile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia [ de primelcpe care Ie acordă statul de Ia buget pentru viţeii obţinuţi de la vacile şi junincilc însămînţate artificial sau prin montă cu reproducători

[ atestaţi, precum ţi nivelul acestor prime.Ob|iaerea acestor prime este condiţionată de: păstrarea şi creşterea

I produjilor pînă la vîrsta de 6 luni; însămînţarea artificială sau monta cu reproducătorii atestaţi trebuie să fie înregistrată în registrul unic de

I fnsimînţări artificiale sau în registrul unic de montă naturală; înregistrările [ în registrul unic dc însămînţări artificiale şi registrul unic de montă I naturală sc efectuează de către Oficiul judeţean de reproducţie şi selecţie

| a animalelor prin punctele comunale de însămînţări şi de către agenţii economici care au organizate puncte de însămînţări artificiale sau care deţin reproducători; la lâtare producătorii agricoli individuali au obligaţia înregistrării în registrul agricol anual a viţeilor obţinuţi, în termen de 7 zile. în vederea obţinerii primei de la bugetul de stat, producătorii agricoli vor solicita aceasta în scris, Direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie judeţeană, prin centrul agricol comunal, făcînd precizarea pe proprie răspundere că se încadrează în prevederile legale. .

Confirmarea obţinerii viţeilor de ia vaci şi juniori însămînţate artificial sau prin montă cu reproducători atestaţi, precum şi dovada creşterii şi' păstrării acestora "pînă Ia vîrsta de 6 luni se face de către'centrul agricol comunal, Oficiul judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor prin punctele comunale de însămînţări şi de către primarul comunei, pe baza evidenţelor şi a constatărilor faptice. Primele de la bugetul se stat pentni viţei se acordă în luna următoare împlinirii vîrstei de 6 luni.'

Nivelul primelor ce se acordă începînd cu luna aprilie 1995 pentru viţei sînt stabilite prin Hotărîrea de Guvern nr. 158/19 5, după cum‘urmează: pentru viţeii obţinuţi de la vaci însămînţate artificial care nu sînt în controlul '• oficial al producţiei - ,75.000 lei; pentru viţeii obţinuţi de la vaci însămînţate artificial, aflate în controlul oficial al producţiei - 90.000 Iei; pentru viţeii obţinuţi de la juninci însămînţate artificial - 100.000 leif pentru viţeii

*4 d 1 ■■ aW *

l i i i i

obţinuţi de la juninci însămînţate cu material seminal de lâ ___în testare după descendenţă- 120.000 lei; pentru viţeii obţinuţi de montate cu tauri autorizaţi - 50.000 lei; pentru viţeii obţinuţi de lat" montate natural cu tauri autorizaţi - 70.000 le i,, 'p i ...

Ce alocaţii se acordă de la bugetul de stat producătorilor a;-pentru menţinerea în exploatare de efective matcă de vaci şi bi-.|

- Legea nr.83/1993, Hotărîrile de guvern nr. 81/1994 şi 1S4î _stabilesc condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a se acordaprecum şi nivelul acestora pentru menţinerea în exploatare de efj jmatcă după cum urmează: se acordă alocaţii producătorilor agricc:J f»*ocesmenţin în exploatare, pe durata unui ciclu de producţie aianuarie - 31 decembrie) un număr de minimun 3 vaci cu lapttfi'*:oalebivoliţe care sâ fie înscrise în registrul agricol al primăriei; flecarepentru care se acordă alocaţii trebuie ca în intervalul 1 iaDuarJ^ e ? '31decembrie să încheie un ciclu de producţie, respectiv sâ fi fătat 0118o dată şi să fi încheiat o lactaţie de minimun 270 zile, în total vi|^-*Penl

'ininimuin 230 zile,'-în total, bivoliţele. Producătorii agricoli ( a t * * * Iîndeplinit condiţiile legale începînd cu 1 ianuarie 1995, cc*X*^tim sprevederilor H.G. nr. 154/15 martie 1995 au trebuit sâ depunăla Centrul Agricol, pînă la data de 15 aprilie' 1995, în vederea dosievidenţă. La încheierea ciclului de producţie în cazul în care în d e tC 'ff®toatecondiţiile legale de primire a alocaţiei, producătorii jjşc**??*111*respectivi vor depune o cerere în cursul1 lunii ianuarie 1995 1acţ^-?caS®agricol iar pe lîngă cerere următoarele acte: o adeverinţă, senu|*?tea £primar, din care să rezulte câ în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie I * îu carproducătorul agricol a întreţinut numărul minim de animale

. în hotărîre şi acestea au fost înscrise în Registrul Agricol; o adevţfV 'semnată de specialistul cu probleme de. zootehnie de la centruldin care să rezulte câ animalele pentru care .solicită alocaţie au ii.—■-----au încheiat o lactaţie de minimum 270 de zile în anul 1995 pentri flTMşi 230 de zile pentru bivoliţe. Pe această adeverinţă, specialistul disc l OU/Ioficiului de reproducţie şi selecţie a animalelor va confirma fătebaza registrului unic de însămînţări artificiale, a registrului unic de: rnaturală, său prin constatări la fata locului, deplasîndu-se la solie: j-J . - , . , . • v vrea},2producătorului agricol. . , -ricani

Nivelul alocaţiei ce se acordă în anul 1996 de la bugetul de stat? ^ zj ţna. menţinerea în exploatare a vacilor şi bivoliţelor pe întreg anul 195: ucabilâ de 65.000 pentru un animal. . ” • . ‘ ■’Sraatâ

unor produse

De la 1 iulie a intrat în vigoare Ordinul 30/28.06.95, emis de ministrul comerţului, privind deschiderea de contingente tari­fare la importul în România a unor produse agricole în confor­mitate cu angajamentele asumate de ţara noastră în Runda Uru- guay. Potrivit Ordinului amintit, în perioada 1 iulie - 31 decem­brie 1995 pentru o serie de pro­duse agricole se deschid contin­gente tarifare de import, la nive­lul de taxe vamale corespunzător regimului de acces minim curent, prevăzut în Lista LXIX - Româ­nia din cadrul Protocolului Tari­far de la Marrakech. Admiterea la import a mărfurilor în cadrul acestui regim se va face nutnai în baza Certificatului de import, prevăzut în anexa II la Ordin. Alocarea de cote în cadrul con­tingentelor tarifare este asigurată de Ministerul Comerţului - Direcţia generală de Integrare şi Relaţii Multilaterale. Este vorba despre came de bovine şi porcine - prospătă, refrigerată sau congelată; organe comestibile de bovine, porcine,ovine, caprine c*i, măgari, catîri - proapete, re­frigerate iau congelate; brînzetori şi caşuri; bere fabricată din înalţ, alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie de alcool, funcţie dc volum de pînă la 80 la ««ti; rachiuri, lichioruri şi alte biaturi ipirtoasc; preparate alcoolice mixte dc tipul celor stilizate la fabricarea băuturilor (aaexa 1 la Ordin).

La alocarea cotelor te va ur­mări asigurarea unui tratament ■ediicrininatorlu, coti care porte fi alocată ta flecare solicita­re de binefacere de regimul de inport prevăzut dc prezentul Oidl» ■■ va depăşi 5 la iuti din coatiageatul tarifar disponibil, plai la epuizarea acestuia - te ■wi precizează la comunicatul MUUteraWI Comerţului.

într-un material publicat cu cîtâva vreme în urmă ne refeream la aşa- zişii comercianţi de plantl medici­nale, care invadează străzile şi pie­ţele noastre oferind spre cumpărare fel şi fel de ierburi, fără nici o prescripţie sau mod de administrare. De astă dată dorim sâ informăm ; cititorii despre preocupările celor de la PLAFAR în vederea unei cît mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste produse oferite de natură, dar neexploatate încă Ia. nivelul cerinţelor actualc. Am' vizitat depozitele' din Dej ale;. SC “PLAFAR”, o unitate care în ultimii ani şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu prin varietatea şi bogăţia plantelor medicinale desfăcute atît pe piaţa internă cît şi la export. în-

.tr-adevăr, în această perioadă de cîmp în perioada aceasta. Sevară; în curtea depozitelor de la achiziţionează cantităţi foarte mâri,marginea municipiului - de. la iar plata se face pe loc. Vin aici cuconfluenţa Someşurilor este un du-; "marfă” chiar şi romii din satelete-vino permanent. Vin culegători vecine Dejului, care în ultimele

Avem plante medicinale din belşug

din toate comunele văii Someşului dar şi din judeţele limitrofe Bistriţa- Năsăud şi Sălaj.La ordinea zilei se află preluarea unor plante de sezon, cum ar fi: cruşin, brusture,; păducel,urzică vie, urzică moartă, patlagină şi alte plante, care cresc pe

săptămîni - după afirmaţiile specialiştilor de la PLAFAR - au devenit cei mai harnici culegători de plante medicinale. Datorită hărniciei lor , în cursul lunii mai - pentru care s-au făcut centralizările au fost preluate peste 30 de tone de păpădie,

o plantatoare se bucură de mare popularitate în rîndul bolnavilor. De asemenea, s-a livrat la export un vagon de măcieşe din toamna trecu­tă, cu destinatar firme din Germania, lată câ se: pot cumpăra plante medicinale şi la unităţile PLAFAR- ului care, oricum, asigură o mai bună protecţie a consumatorului;. Cu toate greutăţile perioadei de tranziţie pc care o parcurgem, centrele şi depozitele PLAFAR-ului ocupă un Ioc tot mai important în desfacerea şi prelucrarea plantelor medicinale şi asigurarea materiilor prime

.necesare industriei farmaceutice. Sezonul de vară a debutat sub cele mai bune auspicii, magazinele de specialitate (care au mai rămas...) oferind o gamă largă de ceaiuri.

\ SZEKELY Csaba

yt f ie de 2

■ în atenţia producătorilor agricoli

Pentru campania de recoltare şi predare a cerealelor din acest ân, informăm producătorii agricoli şi-i rugăm să ţină cont de următoarele precizări:

a) Producătorilor de cereale care au efectuat contracte cu ferme sau sucursala "Romcereal” Cluj, sau beneficiază de prevederile Legii nr.83, li se va prelua la achiziţii întreaga cantitate contractată de orz, orzoaica, grîu, soia, ovăz.

b) Preţurile de achiziţic.sînt următoarele: ' ' • ’ ‘orz............160 lei/kg stas 813orzoaică.....175 lei/kggrîu............240 lei/kg ” indici superiori .• Pentru grîul depreciat (încolţit, brunificat) se va stabili un preţ

negociabil care se va plăti producătorilor în momentul valorificării.• Revenim cu rugămintea ca producătorii sâ transporte producţia acestui

. an direct în bazele de recepţie şi să nu amestece grîul din acest an cuprodusele infestate din anii trecuţi, cerealele infestate sau oare nu corespund standardelor nu vor fi recepţionate. :< '

• Producătorii care nu au contract cu sucursala "Rorncereal” Cluj îşi pot valorifica produsele în subunităţile din judeţul Cluj, întrucît în aceste zile perfectăm înţelegerile de prestări servicii cu fabricile de bere, unităţile de panificaţie şi complexele de creşterea animalelor, de la care sperăm sâ obţinem plafoanele pentru achiziţionarea întregii cantităţi.

-Transportul la grîu va fi suportat la preţuri între 2 şi 5 lei pe kg în funcţie ( de distanţa de bazâ.

Restul produselor de vară au inclus în tariful negociat şi transportul din lan la bază. •

De asemenea, pentru producătorii care doresc să-şi conserve produsele îfl cele mai bune condiţii, le facem cunoscut că efectuăm prestări servicii, pentru condiţionare, uscare, păstrare conform unor tarife avantajoase aflate înTiecare bază de judeţ

Dezvoltarea cooperării

romăno-ruse, Circa 50 de centrale electrice dc mici patere aparţinînd sistemului energetic naţional, vor fi modernizate prin livrările din partea Federaţiei Ruse citre Rominia, a echipamentelor necesare, a declarat Agenţiei Rompres dl Cristian Istodorescu, director la Ministerul Industriilor.

Extinderea cooperării româno-ruse în domeniul energetic ţi al resurselor dc hidrocarburi a fost obiectivul întllnirii Grupei dc lacra româno-ruse, desfăşurate recent In localitatea Surgut din Rusia, a mai precizat dl Istodorescu. Astfel, conform Protocolului Încheiat cu prilejul acestei întilniri, a fost stabilit un program concret de livrare a unor

echipamente energetice şi miniere tuşeşti pentru modernizarea şi reabilitarea unor centrale electrice din ţara noastră. De asemenea R.A. Petrom şi numeroase societăţi comerciale, care produc sau comercializează utilaje şi echipamente de foraj, se vor putea angaja în valorificarea unor zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în regiunea Tiumen din Rusia, sau în repunerea în funcţiune a unor sonde oprite, prin efectuarea de reparaţii şi completarea cu utilaje şi echipamente necesare. Printre echipamentele ce urmează să fie livrate pârtii ruse, conform protocolului încheiat, sc numără instalaţii de foraj de mare adîncimc, capete dc erupţie şi prăjini de foraj.

Asigurarea importului de gaze naturale din Federaţia Rusă, necesar economiei naţionale, şi convenirea unor noi modalităţi de colaborare în acest domeniu au fost de asemenea convenite în Protocolul amintit. Următoarea întîlnire a Grupului dc lucru româno-rus va avea loc în aprilie 19%, cînd sperăm că toate aceste probleme vor deveni realitate, a conchis dl Istodorescu. . . ' ÎL: ■

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca invită agenţii economici interesaţi în amenajarea de refugii în staţiile de transport în comun.cuprinzînd spaţii publici­tare, dar fără spaţii comerciale, să depună ofertele în str. Moţilor nr.l- 3, camera 81, pînă fa data de 28 iulie 1995. Menţionăm că proiectele şi amplasarea pentru refugii vor fi avizate de către Comisia dc urbanism şi amenajarea teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Paginâ realizaţi dc Ion RUS- ........ •

■ tractoarelejizncntul

rafe sau cotifc::icâtori.

; Producătorii agricoli î putea procura tractoare şi agricole prin schimb cu din hambar, din cîmp s; viitoarele recolte. Această tate este creată de faptul Braşov ’ s-a înfiinţat"Agro fe lix” SA, avîs__ _principali asociaţi socieţ^. comerciale 'Tractorul' ”Agroexport” ,‘ "Mecăni Codlea, "Ceahlăul Neamţ, Federaţia Agricu din România şi Banca Felix” , care deţine 20 la maacţiuni. Capitalul social s r fe^ cu ( al societăţii va fi de 10 mi lei şi va fi depus inter numerar.

Vînzările vor începe u august. în ce pr modalităţile de schimb a» vor fi ierarhizate în treif Prima dintre acestea pr: schimbul direct cu ce deţinute în stoc, a dc: achitarea în rate, iar a formă de leasing.

Implementa Ordinii Yo

ACDI (Agricultura!tive Development Internaţi v .'If3

, . . . _ . j i - Uit! implementează in Roma:}program pentru sprijinirea.^rului privat din docjprelucrării produselor agrî», ^

A . 1 o c t »irish

ectâ. 30 6

Acest program este fir printr-o donaţie a- A g »^ . Americane de Dezvoltare^ ^ouă naţională (USAID) care dr nează asistenţa acorda guvernul american R oo it . onda Începînd cu luna septerLI*' 30 1995, vor beneficia de ajsj^^diul tehnică gratuită întrepris^^Şte îc din domeniul panificaţiei F • A, i.

Firmele cu capital priti p^su l f( capital majoritar privat exert meniu panificaţiei, iot beneficieze de acest prc> sînt rugate si contacteze genţi C.C.I.A Cluj (cis Relaţii suplimentare puteţi prin telefoanele : 19:

V I 1743/149.

‘Pas£ ^''nani ^•noscJ^^cali

; Sirii In ca;

^tet.

-15) fot, 13 Iulie 1995 EVENIMENT ADEVARULde Cim

Legea avocaturii

de funcţionareprocesu l transformărilor care au loc în ţara noastră, al restructurării ^ -fîielii a unor instituţii, Parlamentul României, după îndelungi şi hj-toare dezbateri; a validat LEGEA DE ORGANIZARE Şl ^ C IT A R E A PROFESIEI DE AVOCAT. Cadrul juridic al acestei

are un caracter complex, nu lasă nici o umbră de îndoială în cu accesibilitatea ei. Sc distinge, prin excelenţă, nota de autonomie, <

L^ipendenţâ, libertăte în luarea deciziilor. Asta nu înseamnă că în' Ij-tritea pe care o desfăşoară, avocaţii îşi pot permite orice. Primirea

ituri sau alte foloase necuvenite după lege îi compromit şi-i declară j^yţiatibili cu exercitarea acestei funcţii. Stăruinţa pentru a avea acces

dosarele justiţiei, asistenţa şi reprezentarea persoanelor fizice şi în faţa instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, le deschide orizontul

oştinţe şi întăreşte prestigiul profesional. Orice persoană are dreptul .3 .leagă în mod liber avocatul pe care-l doreşte. în acest context, tatea avocatului se desfăşoară în.modalităţi diferite; consultaţii şi

| <3u caracter juridic, asistenţă şi reprezentare juridică în faţa organelor I- î sdicţie,'de urmărire penală şi de notariat, redactează acte juridice, ^jlilita tea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor. £ Âpeie şi cetăţenii străini, atît în penal cît şi în civil. Deşi fac parte

din barouri, avocaţii îşi pot deschide cabinetc individuale, cabinete asociate sau s o c ie tă ţ i civile profesionale. Acestea sînt elementele de noutate care stîrnesc cel mai mare interes. în cabinetul individual, spre exemplu, îşi exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împr6ună cu alţi avocaţi colaboratori. Pe de altă parte, cabinetele individuale sc pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei, drepturile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate păstrîndu-şi caracterul personal şi neputînd fi cedate. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi economice păstrîn- du-si individualitatea în relaţiile cu clienţii. .Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi asociaţi care pot angaja avocaţi colaboratori. Societatea civilă profesională şi avocaţii săi nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare. Condiţiile asocierii şi colaborării sînt convenite de păili potrivit legii civile. Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, indifereqt care dintre membrii acesteia îndeplineşte servicul profesional. Cabinetele grupate, cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale pot avea şi patrimoniu comun. Nota de independenţă a avocatului este subliniată cu putere_şi de faptul că oricînd poate schimba forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte. Convenţile de grupare şi asociere precum şi actele de constituire a societăţilor civile profesionale se încheie în formă scrisă cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei. Consiliul baroului dispune de înregistrarea lor.

Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi discipljna profesională, protecţia demnităţii şi onoarei membrilor săi. Este limpede pentru oricine câ nici în justiţie nu se poate lucra cu cîrpituri şi improvizaţii. La baza oricărei activităţi trebuie să stea legea. *-

Jurist Ion GHERCIOIU

I m Crime comise adolescenţi înarmaţiirca 1,3 milioane de cetăţeni xficani au fost agresaţi -de

f v iz i înarmaţi, în 1993, situaţie• Lîcabilă mai ales prin sporirea

iată a numărului de crime TTKe de adolescenţi - se arată kţun raport difuzat de Ministerul [trican al Justiţiei. Potrivit jiDientului, pistolul mitralieră,------!e de foc şi armele albe sînt

lentele favorite folosite de .cători. Astfel, 86 la sută din

i, furturi şi alte agresiuni au «mise de persoane înarmate

olvere sau cu alte arme de ;i natură. S-a înregistrat, de

icnea, o’sporire â numărului tâţeni agresaţi cu arme albe. t_pă cum menţionează raportul sterului Ju stiţiei ri scă să se

ndâ controversele din SUA r»d condiţiile de achiziţionare ţinere-a armelor de diferite

: . ...

'e ir T A t W r A&at .

|p £ PtlfBReWf y MOţjţ’cirvhsfl POMMtlkS

I p O k l T I S T N I Q l ( I N O M

I M V ' I P B R P S G T J ,

V. TOMULET.

F u r t :- însemnate cantităţi de arme de foc au fost sustrase din depozite militare din ţinutul Habarovsk. Organele de procuratură ale ţinutului anchetează furtul a 50 de arme automate "AKM " şi a trei mitraliere "RPK", sustrase dintr-un depozit aparţinînd unei

/unităţi a Ministerului rus de In­terne. Aceeaşi agenţie semna­lează dispariţia dintr-un alt depozit din raionul Bikinsk a trei automate şi a trei arme cu lunetă.

Expulzarea românilor’ După expulzarea celor 51 de

români imigraţi clandestin în 'Franţa, ministrul de interne francez; Jean-Louis Debre, a afirmat că ţara sa este hotărită ."să nu mai accepte străini cu o situaţie neclară". El a ţinut să sublinieze că "nu este vorba de culoarea pielii, de naţionalitate sau de limbă, ci de respectarea legii” , transmite France Presse.

Doctrina

O rdinul" H are Krishna"ten mai spus-o: dâr pentru a nu.exista dubii, repetăm că nu avem **c cu credinţa nimănui! orice religie - avem convingerea - e bună.

"A, ATÎT A TIMP CÎT CONCEPTELE SÎNT PERCEPUTE LA EL SUPERIOR. Uman. ATUNCI, ÎNSĂ, CÎND PRIN ORIENTĂRI

i-ŞAVE, UN ANUME INTERES CANALIZEAZĂ FRUMUSEŢEA SDINŢEI ÎN CEVA ANTIOMENESC, ATUNCI, DAŢI-MI VOIE FIU CONTRA: Aşa se întîmplâ şi cu Hare Krishna. A început cu

^L'(bun, zic eu) şi a ajuns la înşelăciune, cerşetorie, îndemnuri la ***punere, instigare împotriva cultelor consacrate la noi. Lista ^mirilor ar putea continua. Ne limităm la a vă prezenta ce înseamnă *■*•6 Krishna". . ' i .

Scurt istoric^dinul a apărut în 1965. la ^ York, unde s-a Stabilit

J^-ltivendanta Swami^^hupada (născut în 1895-In-

Ultimii 12 ani din viaţă şi ? *ledicat îăspîndirii noii credinţe plSH NA (Krsna, în indiană), ce J^ezintâ numele lui Dumnezeu ,Rochile scrieri indiene. în afară (f*^rishna, Nara şi Rama sînt « -două entităţi hinduse venerate J^ectâ . Ordinul arc filiale în

30 de ţâri, lucrările esoterice fondatorului fiind traduse în

rit ^ 30 de limbi.; V:diut central al Ordinului so- Şte în prezent la Los Angelcs

V*A, iar din anul 1977 (după sul fondatorului) conducerea exercitată de 12 călugări. în , pa sediul sectei se găseşte în

<nania. Membrii sectei se nosc.uşor după costumaţia

-^jcalietpurtată în general de JS&iii hinduşi), bărbaţii fiind,In cap şi cu un scoc de păr în.

Met .vf t -F\ V

Scopnl principal al acestei secte îl reprezintă readucerea în atenţia contemporanilor a învăţăturilor vechilor cărţi filosofico-religioase indiene, considerate rezultat al "inspiraţiei divine". Credincioşii Krishna apreciază că oamenii şi multe religii greşesc fundamental cînd îl venerează pe dumnezeu prin reprezentări materiale/aceste atitudini deschizînd calea unui "ateism pur". Dumnezeu în conştiinţa Krishna este numai spi­rit, transcedental, absolut, iar materia este doar o umbră a spiritului, viaţa materială, bunurile şi plăcerile lumeşti sînt forme imperfecte, trecătoare, ce conţin în ele spiritul morţii, durerea şi "nefericirea. în concluzie, lumea materială nu oferă nimic şi, ca atafe, este necesară redescoperirea conştiinţei interioare, de natură divină, care este eternă şi, prin ea, se realizeaaă absolutul. Cînd corpul natural moare, conştiinţa rămîne şi,

;urmînd legile "Krishncin'(ale

destinului) se poate reîncarna.Viaţa călugărilor este supusă

unui regim strict. Consumul de; carne, tutun, ceai, alcool şi cafea sînt interzise, iar activitatea socială este organizată în colectivitate (temple). "Ziua de lucru" a acestora constă în intonarea neîntreruptă a cîntărilor şi rugăciunilor (cel puţin de 1728 de ori pe zi). Se practică şi dansul (SAKIRTON) în public, cu scopul de a cîştiga cerşind.

Reuniunile organizate de sectă respectă o procedură bine stabilită: se rostesc rugăciuni în grup, se ciută în acompaniamentul unor. instrumente tradiţionale, în timp ce se aprind luminări şi sînt arse beţigaşe de santal, finalul fiind marcat de consumarea în comun a unui preparat culinar vegetal, recomandat ca avînd o contribuţie importantă la "iluminarea spirituală". Secta foloseşte şi o terminologie '.specifică: PRABHUS- ADEPT; CHANTEN- CÎNTĂREŢ; SAMKIRTAN- ÎNVĂŢAREA CERŞETORIEI KIRTAN - DANSUI* TINERILOR ÎN FAŢA ALTARULUI.

La intrarea în sectă, adepţii : primesc un nume nou. Cu timpul, datorită vieţii' şi a conduitei complet controlate, a supravegherii şi ruperii de viaţa socială, datorită intonării zilnice a celor peste 1500 de; rugăciuni, apar primele simptome de comportament deyi-.’ aut- - . ■. ~ ’

în ultimii ani, adepţii acestei _pseudo-religii s-au remarcat prin, modul agresiv de - a, cerşi, acumulînd, astfel veniţuri considerabile. în medic, fiecare

adept aduce zilnic 500-600 DM, .pe care, obligatoriu le predă la sfîrşitul programului.

în Statele Unite ale Americii şi Europa numărul adepţilor a fost evaluat la peste 15.000 călugări. Faptul că participanţilor nu li se percep taxe pentru iniţierea religioasă şi nici pentru mîncarea oferită, constituie modalităţi pentru motivarea tineretului ca să adere la sectă.

IN R0MANIA- în 1990 adepţii "Hare Krishna" aflaţi în Europă şi-au făciit apariţia, prin iniţierea unor expuneri în diferite localităţi, sau prin vizitarea la domiciliu a unor familii (inclusiv în Cluj-Napoca); Misionarii oferă literatură religioasă sau .:. cerînd bani. Iniţial, un număr mic-de persoane, mai ales tineri, au aderat la concepţiile Krishna. Încet-încet au apărut şi orga­nizaţii: "Societatea internaţională a conştiinţei Krishna", avînd ca scop "răspîndirca culturii, Jllosofiei şi religiei indiene vechi, propagarea cunoaşterii spirituale şi educării în ştiinţa vieţii spirituale"; "Asociaţia culturală Krishnamurti", pe dc alta parte, are ca scop promovarea învăţăturii spirituale Krishna, editarea operelor fondatorului sectei etc.

Liviu B. TIMIŞANU

Cursuri

internaţionaleDe ieri, la Aeroportul Cluj-

Napoca au. început cursuri pentru şoferii profesionişti.. Domnul Ioan Tat Marian ne-a informat câ, după testele teoretice şi cele de îndemînare practică, Uniunea Internaţionala a Transporturilor de la Geneva

l^ lib e rea zâ d ip lom a ^ ^ ^ ^ ^

i i

Autobuze Is rced es ■ Benz

Producţia în serie a autobu- zelor pentru pasageri Mercedes- . Benz va începe în Rusia, în anul în curs, potrivit unui acord semnat de concernul german

'producător de automobile Mercedes-Benz şi firma rusă Avtrokon, tansmite agenţia ITAR-TASS, recepţjonată de ROMPRES,

- ^Acordul menţionat prevede că, în prima etapă, firma rusă Avtrokon va primi de la parte­nerii germani piese componente,

, care vor fi asainblate, rezultînd ’ autobuze cu emblema Mercedţs-

Benz.Concernul german şi firma

rusă au colaborat deja cu succes ' în, ultimul timp, avînd în vedere

că în anul 1991, s-a dat în folosinţă în Rusia, o linie de

'producţie1 . de autobuze ' menţionează agenţia citată.

1918*1932 de la război la criza economică

Finalizată cu AUTO UNION AG (1932), această perioadă e una în care cele mai importante realizări le-a avut totuşi firma ... NSU, cea care avea să desăvîrşească, în 1969, poate cea mai importantă uniune automobilistică. Astfel, în 1925, NSU cîştigă primul mare premiu german - "Sport-car Grand Prix" cu un prototip de 1,5 litri şi 60 de cai putere, devansînd nume deja consacrate în industria constructoare de maşini, ca Mercedes sau Bugatti.’

în fotografie, un Horch 670,12 cilindri, o maşină sport, decapotabilă, construită în 1931.

------- rr;------- ■-----

V I -I S H i H I i

I n

*

■P||i|

Rubrică realizata de Cristian BARA siBadu M l

adevărul(dita c a m ULTIMA ORĂ joi# 13 iulie 1995

De la acreditatul nostru la Cotroceni

Vizita ministrului turc al transporturilor

Aflat intr-oi vizită de două Zile la Bucureşti, dl A ii Sevki Erek, ministrul transporturilor din Turcia, s-a întîlnit ieri, la Cotroceni, cu preşedintele Ion Iliescu. ,

O i acest prilej, oaspetele a transmis preşedintelui român un mesaj de prietenie Ca partea preşedintelui Suleyman Demirel şi şi-a exprimat speranţa câ retaţiife de colaborare între cele două ţări - excelente în momentul de faţă - se vor dezvolta în continuare.

Preşedintele Ion Iliescu a subliniat interesul major al României in ce priveşte modernizarea infrastructurilor în domeniul trasporturilor, dement de importanţă capitală pentru integrarea ţării în structurile evropene şi enro-atlantice. Domnia sa a arătat câ, în procesul de extmtlcic t reţelei de autostrăzi şi căi ferate din zonă, este necesară ostrinsă colaborare între experţii din România, Turcia, Albania, Grecia şi Bulgaria. .» . - - '• \

Semicentenarul încheierii celei de a doua conflagraţii mondiale

: £ 2 1 . E b i i B â i i i a ş i c o n f e r i r i i a d e p a c e(utmare din pagina 1)

■ A doua zi, ta 14 august 1946, a fost audiată delegaţia maghiară, care a cerut să. se dea Ungariei.22.000 kmp, din teritoriul Transilvaniei. în' această privinţă, Comisia teritorială şi politică pestr» Ungaria constată, la. 2S augast 1946, că nici o delegaţie n« doreşte să susţină aceste pretenţii şi, în consecinţă, ele “ nu ânt adaptate de această Comisiune” . Cetind o acrită audiere, Ungaria a pretins o ratificare de frontieră de 4.000 hmp, fncluzînd oraşele Satu Mare,'Cărei, Oradea, Salonta şi Arad. Invitată sâ participe, la dezbateri, delegaţia română a spulberat en uşurinţă toate argiusentele delegaţiei maghiare. Supusă la vot în urma expunerii de motive a măritor Pateri Aliate în favoarea restabilirii frontierei româno-ungare, aşa cum se găsea la I fannarieI938, propunerea a fost aprobată cu IO voturi pentru şi 2

abţineri. • ■Ziua de 10 octombrie 1946 a fost

consacrată României. Conferinţa plenară luînd în discuţie tratatul de pace, în timpul a trei şedinţe. România, paradoxal, mf a avut dreptul să participe la. şedinţa plenară a Conferinţei. De aceea, alte state m ijlocii şi mici, precum Iugoslavia'i-au apărat drepturile de stat suveran.

Ceremonia semnării tratatelor de pace între. Puterile Aliate şi Asociate şi cele cinci state foste aliate ale Germaniei,'printre care şi România, a avut loc la Paris, la Quai d'Orsay, în faimosul salon al Orologiului, la 10 februarie 1947. Tratatul de pace cu România a constituit actul juridic internaţional prin care se confirmau prevederile Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, resta- bilindu-se astfel independenţa şi suveranitatea naţională a României.

DASon de VIRGIL TOMULEf

Atragem atenţia pe această cale do a nu se juca cu focul, deoarece toate afirmaţiile în acest sens nu au fundament istoric, iar izvoarele scrise de cei mai vechi istorici şi recunoscuţi cercetători atestă contrariul celor afirmate în pliantele editate în limba franceză şi difuzate în diverse cercuri, pentru a crea discordie. Aceste pliante au fost editate de-către Ministerul Afacerilor Externe ăl Ungariei, în aprilie 1995.

Delegaţia română condusă de senatorul ' PDSR Sergiu Nicolaescu, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Superioare a Parlamentului României prezentă la Budapesta a primit în mapa diplomatică cîte un pliant tratînd cele relatate mai sus. Aceştia s-au-comportat

onorabil nedînd curs provocărilor şi incitărilor fără fundament, fapt ce denotă o tactică inteligentă în relaţiile diplomatice: Sugerăm diplomaţilor şi istoricilor unguri să

francez, profesor la Sorbona a consultate, o sumeden elevului G.I.Brătianu care s-a ocupat istorice în acest' special de Evul mediu timpuriu, de sfîrşitul lumii antice de invaziile barbare. în cartea sa Les invasion

Societatea cultural patriotică Bogdan Voievod din România contestă,

• Afirmaţiile făcute de Ministerul de Externe al Ungariei referitoare la stabilirea românilor în

Arcul Carpatic în secolul al XVI-Ica •

revizuiască izvoarele istorice şi toate lucrările editate privind originea şi evoluţia.poporului român pentru ă nu crea astfel de precedente. Amintim în acest sens: Cronica lui Thomas TuscUs din anul 1276; Ferdinand Lot (1866 - 1952), istoric

barbares f din 1937 (Invazia barbarilor), cuprinde un capitol intitulat ” Une enigme et un miracle historique: Le peuple roumain” .Dacă nu au suficiente izvoare de documentare, societatea noastră lc pune. l a ' dispoziţie, spre a fi

lucrări istorice le academiile din VienaVarşovia, Budapesta

Urmaşii Voievod*;contestă actele repetatei ale diplomaţilor ţii, unguri şi doresc pe actî, le reamintească înfrfy, le-au suferit strămoşii i

Pe această cale facet tuturor istoricilor rotnă: şi din străinâtate pentru; societate a istoricilo, pentru apărarea t neamului.

Vicepreşedi Societâtii Cult ' • ’ Pat "Bogdan Voii

Vasile

Ieri la prînz, la; "Universităţii”, a i lansarea a trei cărţi cluj: volume de versuri «p poetului' Horia Bi: "F ieru l spinilor” ( Mesagerul) şi "li (Editura Clusium) - lui Tudor Dumitri "Cantacnzina” Mesagerul).Volumele prezentate de criticii prof.uniy.dr. LivitiPt editurile de către Valeu: -”Clusium” - respectiv ' Iacob -"Mesagerul" cuvintele de mulţumiri autori au acordat ante;

II

TELEX • telex • TELEX • telex • TELEX

Papa se izoleazăCETATEA VATICANULUI. Ca

în fiecare an, Papa Ioan Paul al II- lea îşi va acorda vreo zece,zile de repaus la munte, începînd de miercuri şi pînă la 22 iulie, transmite AFP. El îşi va- petrece acest con­cediu în mijlocul munţilor din Val d’Aosta, lîngă frontiera cu Franţa;' La Combeş, o cabană din piatră si lemn este gata să-l primească. Dis­pozitivul de protecţie este organizat de poliţia locală, cu ajutorul comisariatului Vaticanului, gărzilor elveţiene şi agenţilor pontificali..

Izolarea papei va;fi totală, cu excepţia unei întîlniri cu credincioşii din zonă, pentru, rugăciuni, duminicăT6 iulie. Purtătorul de cuvînt al suveranului pontif, Joaquin Navarro, a anunţat că, anul acesta,. el ya evita chiar şi scurtele întîlniri cotidiene cu presă, pe care Ie asigura în concediile trecute.'

Consecinţele operaţiei la femurul drept, pe care a suportat-o anul trecut, nu-i vor permite să efectueze lungi excursii. Obligat să se sprijine în baston, skiurile nu mai sînt decît o amintire. Cu toate acestea, plimbările prin pădure nu vor lipsi, nici picnicurile.

Anihilare. HAGA. Un număr de 14 persoane au fosţ arestate, iar 20 tone de haşiş au fost confiscate, ca urmare a anihilării unei reţele de traficanţi de droguri,- în Olanda « relatează AFP, care citează surse ale poliţiei din Haga.

Operaţiunea vizînd dezmembrarea acestei reţele de droguri a început în urmă cu două luni.-Ea a permis capturarea în largul coastelor olan­deze - a tre i; transporturi de stupefiante, provenind din Maroc. Printre cei atestaţi'figurează opt olandezi, patru britanici, un norvegian şi un polonez.

ATAC.... BRATISLAVA. Ziarul guverna­mental Slovenska Republika a publicat textul unei proclamaţii în sprijinul învăţămîntului bilingv în şcolile maghiare din Slovacia, care, după cum pretinde, îl are ca autor pe Miklos Duray, liderul.partidului Egytteles, una din formaţiunile minorităţii ungare - transmite CTK, recepţionată de ROMPRES. Parti* dele minorităţii maghiare din Slovacia se opun politicii guverna* mentale, care preconizează, începînd din septembrie, introducerea învăţâmîptului bilingv In şcolile acestei minorităţi.

Slovenska Republika pretinde c i -Duray Miklos a scris proclatbaţia în 1989, tnaint'e de căderea regimului comuaist, în cadrul unei rezoluţii a Partidului Comunist ce viza tocmai răspândirea învăţămîntului bilingv, dar împricinatul neagă acest lucru. Daci Duray şi-ar ii păstrat opiniile, el ar fi putut deveni "marca persona­litate a armonioasei coexistenţe dintre slovaci şi unguri” , conchfde Slovenska Republika.

Lista de... posibiliMOSCOVA. Profitînd de

difuzarea ştirii despre internarea în spital a preşedintelui rus Boris Elţîn, ca urmare a unor probleme-de sănătate, agenţia Reuter a întocmit o listă cu potenţiali candidaţi la fotoliul de la Kremlin, în varianta în care actualul şef ăl statului nu ar candida la viitoarele alegeri prezidenţiale sau ar fi nevoit să renunţela mandatul în curs din cauza stării sănătăţii sale. -

în fruntea acestei liste, Reuter îl plasează pe actualul premier Viktor Cernomîrdin, a cărui popularitate a crescut, mai ales după ce, în cursul lunii trecute, a negociat personal eliberarea sutelor de ostatici deţinuţi de luptătorii ceceni. .

‘ Reuter îi menţionează apoi, în ordine; pe fostul comandant al Armatei a 14-a ruse^Aleksandr Lebed, chirurgul Sviatoslav Fiodorov, ex-liderul sovietic Mihail Gorbaciov, liderul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski şi pe preşedintele Dumei de Stat, Ivan Rîbkin. După ei se a fli, potrivit aceleiaşi surse, Grigori Iavlinski (preşedintele formaţiunii "Iabloko") Egor Gaidar (preşedintele partidului "Opţiunea Rusiei” ), Ghennadi Ziuganov (lider comtinist); Nikolai Rljkov (fost premier tn perioada sovietici), Vladimir Şumeiko (preşedintele Consiliului Federaţiei -.camera superioară a parlamentului rus) şi Aleksandr Ruţkoi (fost vicepreşedinte).

La Cluj-Napoct

Cenacl**TotuiubimMîine, vineri 14 ish

orele 19-24, în Pitţi lancu din Cluj-Nspoci. loc spectacolul cultmi- susţinut de Cenaclil iubirea", condus ii Adrian Pâunescu. I concursul artişti 4“ ţinută profesionali

Sîmbătă 15 i*H<- aceleaşi ore (19-24), f i prezent la Dej, 1 fiin d programat pe î "Municipal” din Ion

Vizionarea 11 spectacole este gretitf

Fondul Romă Investiţii CI Felix, administ Pro Investi ai»un|ă urmSKj performanţe finită

Valoarea la zi de participare 29J Creşterea faţl ianuarie 1995 <f punde unei dej bancare anuale d<]

0'boşiaeriiinvaiuliNaţ

- seci zeci loc; înce

,Dasujnuofci

- estu 30.C doi;

- şi alA

Srel cuce de s în frag Naţi aces total

G reaci la ui între

Pi Chil preg cazi Seci reci: schi

. prin' cadr din 1 sâintei de i asup Srel

v C . întn priv

(Fpreş anui relal a pr Con

' bloc A

nori au ' Clii pror şi-d Uni Vie

.reci exis

(AI’ din d . Secur politic ţi® ap

' regim Kuwe memb unei a săptâ: Corni dezar legitu de pa dezm: prima pro gri ofensi lui Rc»g«M

c a s a d e Ed it u r ă

Autoreată prinSC. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judaţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 / 1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.3$ I Secretariat-rcdactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 19| Secretariatderedacţic: 197.418; Redactori: 197.490,192.127şi 1-J

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "Georgc Bariţiu^ tel. 193642,193097