Anul II. o i • • r \ . ' ' " ^ n număr 8 0 fll. ( 4 0 bani), B l a j , Duminecă, 22 Februarie 1920.

" 3 N vSw li U>'i

1

A B O N A M E N T U L : Un an . . . . . 40 cor. (20 Lei) p c Vi de an • • 20 cor. ( Î 0 Lei) ţ/n număr 80 fiierl (40 han O

**s« odată Ia săptămână. Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Alba-de-jos. Director: Alexandru Luneaan Heliu, deputat .

Poporul românesc n'a avut nici odată o zi mai senină în vieaţa lui de re­strişte şi obidă — ca marele şi zguduitorul praznic ro­mânesc dela 1 Decemvrie la Alba-Iulia.

Cu zile înainte lumea românească fierbea de do­rul sâ fie martoră celei mai măreţe zi din istoria neamului românesc. In slăvită cetate a îui Minai "Voâă Viteazul avea să s e spună lumii întregi, că po­porul românesc din Ardeal, Banat şi părţile ungurene vrea unirea tuturor româ­nilor într'o singură ţară.

îmi pare c ă raâ Văd din bou amestecat prin învăl­măşeala de oameni îmbră­caţi în haine de sărbătoare fiuturându-le t r e i c o l o r u l B a -ţbnal pe pept — la domni Şi ţărani deopotrivă, dela vlădică până la opincă.

împreună grâbiam în pas serbătorese spre cetate. Mândre cete de voinici le­gionari — feciori români ^ pc întreg cuprinsul A râealului — drepţi ca ^azii în munte şi ea fraţii ^ la © marnă păşes© mult m a i mândri când ae văd, c ă Şterge® lacrimi de bu­curie.

Zărim poarta cea mare J c e 5 t » - Sus dm vârful P°rţii " 8 salută în semn Je bucurie i B fâlfâiri vije-

6 a s e steagul nostru în-j * 8 i t o r - Alături - stră-

U J Intrarea moţi voinici J » ? 1 * * * 1 *• mândrul lor

* i s c a ? a ţ , 6 M l s t â t e a u n e * «U-Yi e a n i ş t e s t a t u i e

ftu^ mândrilor ostaşi ro-

Cutremurător de fru­moasă şi încântătoare clipă şi minunată arătare! : I

Sura e@pleşit de farme­cul aceleiaşi vedenii ca din poveşti, când cetesc, că feciorii noştri din Ardeal din prilejul serbărilor na­ţionale dela Cluj s'au ară­tat aşa de vrednici ostaşi în faţa M. S. Regelui, încât au stors minunate cuvinte de laudă din partea străi­nilor cari i-au văzut.

Aceiaşi voinici chipeşi şi mândri de fiinţa lor românească şi conştii de datoria lor ostăşească cari au defilat aşa de mândri în văzul lumii străine- la Cluj, toi ei au fost şi în Decemvrie 1918 legionarii, cari prin purtarea lor au ridicat măreţia adunării şi

! ne-aa stors lacrimi de bu­curie şi -fericire.

Ei sunt nădejdea dc mai bine a aeestui neam şi ei sant razimul, pe care ne întemeiem toate nădejdile noastre de viitor.

Soldaţii ardeleni aW fre­cat prin botezul de foc, când au înscris în cartea vitejiilor româneşti — în-' vingerea dela Tisa asupra hoardelor ungureşti alui Bela Kuhn. Toate minu­natele lor fapte de vitejie săvârşite pe câmpurile de răsboi ale GaJiţiei, Poloniei şi pe frontul italian — aa dovadit cu vârf şi îndesat ce minunaţi ostaşi sunt fgciorii români.

Iar învingerea dela lisa a arătat cu prisosinţă duş­manilor noştri de veacuri — puterea de vieaţa a po­porului românesc liber şi

dc stăpâniri descătuşat străine.

S'a împlinit anul de când avem o nouă armată -în Ardeal. O armată nouă, cu un suflet nou, care a zguduit inimile româneşti ş i a stors cuvintele dc laudă a celor străini, că avem cea mai frumoasă armată din Europa! Fru­moase cuvinte de înaltă preţuire — tuturor mân­drilor noştri voinici cari formează -armata ardeleană

Şi- Regelui Ferdinand 1. al Românişi. > / « a ' ^ / a î ardelean, e soidat

Toată încrederea şi l^'\oată puterea cuvântului! A dovedit-o aceasta Ia Tisa ,

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie ţ! ie

p lă tesc : »n şir mărunt odată 1. »or.

a doua şi a treia oră 80 fii.

şi e pătruns de măreţia zilelor, pe cari le trăieşte tiind mândru, că c român. Cine a outrecrat în sărbă­tori casarmele de prin Ar­deal şi a stat de vorbă cu soldaţii nostrii — se va fi pătruns de aceste adevă­ruri, cari le-a scos la iveală sufletul cel nou al solda­tului ardelean din zilele noastre.

Da, hotărât lucru, care nu se mai poate trage la îndoială nici de duşmanii nostrii cei mai ticăloşi

gostea unui n e ^ ' - . „ se îndre^nt£"spre nîan drii noştri legionari/ strâjeri neînfricaţi ia Tisa şi la Nistru, eari prin braţeîe lor vânjoase şi oţclite vor apăra în orice vreme de primejdii — hotarele cele noui ale Ţării Româneşti.

Ni-se umple sufletul de mândrie româneasca, când vedem câtă nemărgi­nită dragoste de aeam şi ţară s'a sălăşluit vreme de un an în sufletul soldatului ardelean!

Sufletul soldatului ren-tors din prinsoarea rusea­scă, care s'a zguduit în faţa învăţătorilor bolşevice şi nu s'a putut desbârâ de toate ispitele amăgitoare ale nebuniei roşii — nu mai e cel vechiu.

Soldatul ardelean are un nou suflet, curat ea apa unui izvor de munte, earc-i dâ tărie şi voinţă puternică să învingă toate primejduit:, eari i-se ivesc în drum.

Azi soldatul român ar­delean e bun, ascultător, iubitor de ordine aşa pre­cum a fost întotdeauna dorobanţul *din Kegat —

la Nistru şi alături de fraţii din Regat va dovedi-o cu însufleţire şi cu dragoste de ţară şi neam în orice vreme unde-1 va chemă datoria de soldat al R o -mâniei-Mari.-

Are în suflet o nouă cre­dinţă şi luminătorii nea­mului împreună cu vred­nicii ofiţeri ai armatei ro­mâne vor veghiă să nu se slăbească.

Atât timp cât credinţa unui sfânt simbol se va păstră ca un foc nestins

i in sufletul armatei din Ar­deal, vom putea zice şi noi şi străinii deopotrivă — spre lauda şi cinstea soldatului român — cc s'a zis la C/uj, câ armata ro-m£ru'! e trântin; cV ; zi a

Europei. Trăiască soldaţii arde­

leni şi fie mândri de nă­dejdile, cari le pune neamul romanesc, ţara şi M. S . Regele tuturor R o m â n i l o r în vrednicia ostăşeasca, care aia dovedit-o ea sol» daţi ai României-Mari!

1. JPop-Zdicani.

Pag, 2.

Cei cari ajung, prin po­litică, la conducerea unei ţâri, prind în manile lor © putere mare, • putere covâr­şitoare, din care pot ,zvorî lucruri bune şi folositoare ţârii. Insă mulţi oameni po­liţist întrebuinţează această putere nu numai în folosul obştesc, ci adeseori, oameni fiind, o folosesc şi peatru întărirea lor înşişi, peatru stoarcerea de foloase pe seama lor. Aceasta e partea slabă a. politicei.

La Bucureşti, fac malţi oameni politică, fiindcă o ţară are lipsă de malte braţe cârmuitonre, de mr.ifce capete gânditoare. Şi politica o au aici în manile lor, ca pretu­tindeni, partidele, sas tovâ* rafiile politice. Fiecare par­tid îşi are fruntaşii sau ş< fii Ini, împrejurul cărora stau partizanii lor, adică oamenii cari au aceleaşi gânduri şi aceleaşi ţinte. Cici fiecare partid crede, câ ţara se poate ferici după planurile şi după gândurile iui.

Câ suat mai multe partide poîitioe într'o ţară, nu e lucra rău, ci chiar foa'Ja "ban, fiisdcă mai multe fe-

politica este ştiinţa şi prici « r e ^ g d e judecSţi văd toate

Politica la B u c u r e ş t i .

Cuvântul >politică* răsuaâ atât de des astăzi. Răsună mai mult decât Oii când. II aud foarte adeseori şi oamenii dcia sate, f*ră să-şi poată da seamă mulţi ce însemnează acest cuvânt.

Politica este meşteşugul cârmuitorilor de ţări. A te cuprinde sau a avea o oare­care legătura cu acest me­şteşug fjfcsemnesză »a facs politică*. , La Bucureşti se face multă politică astăzi. Şi e foarte firesc acest lacru^ fiindcă Bucureştii e oraş de scaun, e capitală ţării.

Politica în sine au ar fi ua lucru răe, nici urît, din potrivă e un .meşteşug bun şi neapărat de lipsă pentrn orice ţară. O ţară fără po­litică, ar fi o ţară moarta, © ţară lipsită de conducere,' de cârmă. " Politica arată cărări, croieşte drumuri de înaintare. Meşteşugul de-a cârmui o ţară se poate asemâi/rt^i?--o*pteî^rie. Jar

pgrea plugarului care ţine în manile sala eormana, adecă coarnele plugului.

Vătuit•.aneiîjnamtari şi fie-care^Oi^sau fieoare partid poate să găsească"o-cafare

Cântece Culese de I. P. Câmpianu.

Părăuţ cu apă rece Pe la poarta maicii trece, Merge maica să se spele -Vede că-s lacrimi de-a mele Se spală cu multă jele,

yeluim'aşi jelui ' Jeluim'aşi codrului.

Codru-i verde nu mă crede Dar mă crede cel uscat Că-i mai de multe mâncat. Mândru-i codru şi înflorit Eu ttnăr şi bănuit. Mândru-i codru şi împănat Eu tinăr şi supărat.,

Dar măicuţă nu fi-e jele De tinereţele mele, Cum-le trec şi le petrec, lot cp lacrimi pe obrazi? Dar de lacrimi nu bag seamă Că le-oi şterge c'o năframă, Iar mi-e milă de obraz, Că rămâne fript şi ars.

De-aşi şti cânta ca cucu Nu m'aşi lupta cu. lucru. Ca cucu nu ştiu cânta Cu lucru mă ştiu lupta. Cucuie peana galbină

Eu me culc tu me leagănă'^ Dar me leagănă frumos Să nu pic din leagăn jos. Cântă cuce când ti-i duce Să tie prindem fraţi de cruce Cântă cuce când îi mere Să ne prindem surorele.

Dorul dela bădiţa De l'aşi putea apuca L'aşi ara, laşi samina, Laşi plivi, laşi secera Singură mi-Vaşi căra', Si laşi face stog la sură, Şi l'aşi împleti singură Şi l aşi măcma la moară Şi Paşi face-o azimioară Şi laşi da badii să moară.

Prin pădurea rară '« j o s

Mere badea cel frumos Cu caru de odolean Cu boii de măgheran Mână bade boii bine ' S i - m ă W fi pe mine. ŞA trăeşti nănaşule Să-ţi suceşti muştelele, Să h suceşti cât de bme Să mă săruţi şt> m m e

Foaie verde alunaş Am drăguţ păcura^

V m t «« fi-mi dă caş

n 0 uâ spre fericirea . U t u l » . Si din alăturarea mai multor plauri, se pwte aleg* cel

n , ajn bDuc«reşti Îşi au vetrele lor politice es*ăzi mai multe psrtide, astfel după vechimea for înşirându-le sunt: 1) Par­tidul liberal in fruste cu Ion l C. Brătienu; 2) Partidul cwervator-ptogresist ea Al. Marghihman; 3) Partidul conservator-dwecrat cti Tache lonescu; 4) Partidul naţio-'nalist-iemocrat cu Nicolae Ier ga; 5) Partidul ţăran est cu Ion Aîihalacke\ 6) Liga Poporului cu generalul Ave-rescu. Sau cum li se zice acestor partide mai pe scurt: liberalii, marghilomaniştii, tc-ohiştii, naţionaliştii, ţărăniştii şi averesc^nii. Unii nu ţin ni«s eu unii nici cu alţii; aceştia ge numesc indepen­denţi.

La acestea partide şr.- mai adaog acum Partidul naţio­nal dm A'deul m frunte cu d! Iutiu Mimiu, Partidul democrat al Lfxtrii din Bu­covina cu dl lancH Nistor şi Partidul basarabean iu frunte cu dl Ion Inculeţ

Acestea partide fiecare cred că va putea ferici România după idcne şi gân­durile lor. Astăzi Insă nici unui dintre ele nu este: atât

de tare, încât s 4 p o g t . gure eârmul ţ a r a >

S la* s'aa l , t o v â r â ş i £ m i , * *

DAT guvernai parlamentar t Q ^ * ardelenii. t a

P^«ă «Mei am erâtat a U tnirile politice din B a c ^ J de astăzi. Dar cum 8 e f a ' politica ?

Politica la Bucureşti s t

face după firea fraţil0r d i n

vechiul regat, cu multa toarc, cam eu hărmălaia şi chiar cu patimă. Oameaii aici sunt iuţi la fire, a g e r i )

isteţi, repede perniţi spre sfadă şi necruţători unii faţj de alţii In ciocnirile p e

cari le au, îşi aruncă votbe grele, r,c scarmanâ şi s e

spală foarte dirs in jocuri dc cuvinte şi de înviauiri, se răstesc unii la alţii şi tas marc ciorobor. Apa It este tvatuia. Insă buni români, sanr cu toţii, chiar dacă unii an rmi tra.« oatn spre focul lor câu.-o dată. Cel puţin aş t i«.sa dm Învinuirile pe cari şi It* aiitic

Lv. i);i':au.<;ti e mare goana după guvern, după cârma ţarii Ş; se p;ire, câ fiecare partiii numai atunci ctedft şi e liniştit, că tV« bile ţârii merg huit-, carul guvernul e

ui. De aceea fi la p"'

In manile or icare guvern ar

Dimineaţa urdă dulce Mă săruta şi se duce.

Uium nănaşă mare Găina-i a Dumitale Banii de pe ea-s a mei Să-mi iau ceapţă şi cercei. Că de când m'am măritat Ceapţă neagră nani purtat. Numai una brusturată Şi-aia de birău luată. Şi de-ar şti birătţa Ar aprinde uliţa Şi casa pe bădiţa.

Frunză verde de sac fiu Faeeţi-mi loc că eu viu Cu găina ca ruja Şi i-o dau la nănaşa. La nănaşa nu-t voiu da, Că nănaşa-i săiăcuţă Nare nici o ttăfrămuţd Voiu da-o la ndnaşu Că nănaşu-i gazdă mare. Are plug cu patru boi Şi-o punga cu taleri noi Şi mi-a da şi m{e doi Şi mi-a -cumpăra răsboi Şi mi-oi ţese poale creţe Şi moi duce la uspeţe. U°P ţup ţup de-abia mă duc Fană la frunza de nuc Fetele mă fac butuc

Dar eu iiu's un butucaş, Că-s ut: drag de voinicaş Voinicului fetelor

Drăguţul nevestelor.

G U M E V I A T A I A B U C U R E Ş T I

Ştiţi cât de mare oraş e curestn? • ' B

Are atâţia locuitori _ c « . ^ comitat (judeţ) de mrjl<>s . Ardeal. Aproape o jumăt« _ e a l . Aproape o j u . - - {

milion de oameni Î Ş I | F

aici. Iar întinderea Bucure* e cât vezi cu ochii. " tf

urci pe dealul M i t r o | « ^ uiti.de lângă piciorul o j ^ . celui mare peste oraş, bate ochiul zarea nu vez^ ^ ^ decât coperişe de cas ^. j c i

palate. Si coşuri de ^ colo. Si o ce-ţâ F U F F L U J ' E >

pluteşte statornic pe. acestui mare muşuroi #

Când vii la B u c r e J " . ^ cobori din tren la gaj ^ S 1 te-ai amestecat -pn" ^ vile lui, până n u - t e » ^ ^ trenul 'din atâta „ nu-i mai vez. » a r | f . s C j l i ^ lărgimile câmpu|»' ^ 0 numai

cootignaţi' f

m. 8.

terc, cei rămaşi pe de laturi, îl hulesc şi H arată câ este râu, numărându-i zilele.

E mare picul în potriva liberalilor mai ales. Aceştia a U fo3t în trecut foarte de multe ori ia guvern şi pentru jacrul acesta, pe cuvânt că s'au cam ruţolit, nu-i mai doreşte nimeni.

poporul şi obştea ţării arata mai mar© Încredere partidelor mai noui, naţio­naliştilor, averescanilor şi ţărăniştilor. Mare _ încredere ne arată, şi săteni şi orăşeni deopotrivă, noui ardelenilor.

Nu am înşirat încă între partidele politice pe socialişti. Aceştia spus câ au cu dânşii pe muncitorii oraşelor, pe lucrătorii din fabrici şi de prin ateliere. Ei insă au le­gatari cu socialiştii din alte ţâri, cari vresa să şteargă toate graniţele de pe lume şi să facă tot o .apă ţi bb pământ pe faţa globului. Ei va sâ zică, nu mai vrea» să ştie da naţie, de lege, de limbă, de datini şi de obi­ceiuri strămoşeşti, ci s'au mhâsiat la rătăcirile străină­tăţii. Do curând câţi-va fruntaşi de ai lor au spus'e pe faţă, că ei au legături cu bolşevicii comunişti din Rusia, cu Lenin şi Trotzki.

Prin aceasta declaraţie au făcut s j H cunoaştem, să ştim cu ciae avem de lucru.

Mai adaugeţi la celea do până acum o harmalaie în­treagă da gazete, cari umplu teancuri întregi â& slove mărunte şi scriu mai mult din. foaie, decât din fapte. Rău însă nu prea fac, fiindcă aici na prea crede nimeni ceeaee spun ele şi nu le iea îa seamă. Sunt însă şi ga­zete cu aeaun la judecată, pe cari le scriu oameni cu durere de ţară şi de popor. Pe acestea uşor le poţi cu­noaşte.

Va să zică, la Bucureşti politica e o apă clocotită, eu care. trebuie sâ te de­prinşi, ea s«-o poţi răbda şi înţelege.

Politica e şi i»ai biiEă şi mai rea, ea toate lucrurile omeneşti. Aiei însă e aşa ca firea oamenilor: fierbinte şi în vârtejită.

Afară de socialiştii cei eu gură mare şi cu gânduri lăturalnice, toţi politicianii români mărturisesc şi au în eelea din urmă nn singur gând: întărirea şi ridicarea României Mari . . .

A. Lupeanu Melin.

U N I R E A P O P Q R m ^ i

Franţa şi România.

Í

Noul preşedinte al Franţei al Paul Deschauel a trimis armatorul călduros răspuns «Im N. L r g a i preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru telegrama de felicitare, oare ' »'a trimis, din prilejul ale­gerii saia de preşedinte al Republicei franceze.

Dăm aici telegrama în în­tregime:

*D-lui N. Iorga, Preşedintele Camerei Depu­

taţilor României Bucureşti.

Vă rog să fiţi pre lângă Camera Deputaţilor Româ­niei unite tălmăcitorul căl­duroaselor mele mulţumiri Pentru felicitările atât de pretinesti pe care aţi bine­voit să le adresaţi în numele său.

Eu ştiam, că sunt tălmă­citorul credincios al poporu­lui francez, când vă dădeam mignr&rea profundei fi cre­dincioasei sale pretinii în clipa in care naţiunea re­mand trecea prin încercări grozave.

Sunt fericit să reînoesc această mărturie a sentimen­telor pe cari le ştiu asemenea în ceasul m care România vede în sfârşit, că se împli­nise dorinţele sale naţionale-în aplausele (semnele de bu­curie) Franţei

Paul Deschaneh.

Societatea Ocrotirea Or­fanilor din Râsboiu. Secţia

Regionala Sibiiu deschide în primăvară mai multe orfelinate pentru or­fanii da răsboiu In Abrud, Deva, Ferihaza ctc. Pentru a avea îiuta orfanilor, cari au nevoie de o grabnică oerotirc, rngărju toate corni» tGtole judeţene şi comunale alo Societăţii, precum şi pre­fecturile, Ecdrile or/anale,, pretorii, secretarii comunali, preoţi, tuvâţiitorii şi to£ oamenii de bine, să ne aducă Ia cunoştinţă toţi orfanii de râsboiu de amândoi părinţii intre anii 3—12, bâcţi şi fetiţe, Indrnmându-i să tri mită o scurtă rugare, care aâ cuprindă dorinţa de a fi ocrotiţi în orfelinat. Rugarea va mai cuprinde numele de familie şi botez, vrâsta, câţi fraţi are, un atesta* dela comună despre starea ma­terială, tutorele şi adeverirea că e orfan de amândoi pă­rinţii şi orfan de răsboiu.

Toate acestea să se tri­mită în timpul cel soai scurt Ia adresa; »Societat'ea Ocro­tirea orfanilor de răsboiu Sibiiu Strada Măcelarilor31«.

Cătinel A. Bârseanu, prezidentă.

Dumitru Antal •ecretar.

t'gnaţii. Casele pe-aisi au zeei Şi sute de fereşti şi neşte uşi c ^ porţii» de pe la noi. Să în-tn eu carul încărcat în ele ea »a aeşte şuri. Da suat şi fru­moase unele, lucra mare, eum « de pildă Palatul Ateneului, " n d e ¥ ţie acum deputaţii a-d«n*rile Ier de legiuitori saa platul regal, ori Cercul mi-alteT ( C * 8 i B * e % r i l 9 r ) ?i «ute

^ v * puteţi închipui, eă unde S e atâta putere de om şi

Su t

V a r s ă t r « n u « I e *« si trth , l a " d e a l * oameni ea , e aa piculeţ de tevâr-

*• Şi tacă ea învârteală! Pe „rt.e* r*cfrriei abia te poţi ... : d e iMbtlzeală ee-i. Iar să treei

strada da-a eumezisal Peste •) eumezisni M

r u a , B l trăsurilor trebue ce a a * n i * * t e - « )«»»tate âe ««flet o-* fl tet c u i r « » « *» ««•«va R H t e P a t«P»*seă »re-% t * r *" t t a automobil, saa kj, A " * * n - Că trse val Târ-

b t , * \ U »*« ştii rioduL Ui* <**«. largi, oari l t t»Mi r d*"alataJ

k ^ t s r t ? * f K a r e i i B S - rf

r** «« traivase. Ş l i o

durăiala altor sute de trăsuri. Că-ţi vine să te gândeşti sade hrănesc atâta haram de cai câţ' vezi pe străzile Bucureştilor.

Bucureştenii lasă au se sin­chisesc niei de lărmălae, nici de automobile, niei de trai vise, sici de trăsuri. Ei tree şi se streeoară printre ele cu takmte in sin şi eu ochii îa vânt. Nici nu le bagă in ssamă, de te cruceşti...

Dacă te răsbeşte foa»ea la Bucureşti, întri la o Bodegă («rişmuiiţă), ieai o pdculiţă cu măsline şi plăteşti un leu. Apoi o păreehe de mititei de pe J * -rateo şi stai o frigâruie ccys, ori o pârjoală de vaeă. Şt «e « c e Lei te-ai uşurat. Yorba e îaafi că «şti sătul.

Trase* să iai masă a»i © « • • • oaie, te 4«ei 1« ruUmremt, uade ti !•«• • l i 9 U înt!"eaf

d. «âaeăr i ea • • » • " e u f l ? " cate î» Ardeal-sole, tl*chie de

Uf e . « .ăr«ta ie ,

ustroplei «» t*h

de perişoare sau alte minună-tăţii de cari tu transilvăneanul n'ai mai auzit. Insă toate acestea mâncări sunt bune şi gătite eu rust. Pentru omul cu Iei în şerpar nici nu sunt scumpe, însă dacă ai sta să-ţi faci so­coteala după coroanele din Ar­deal ţi-se ridică pârul măciucă căci din 50—70 coroane nu ieşi Ia plată...

Oricât se plâng Inafl gazetele din Bucureşti de lipsa de ali­mente (lucruri de ale mâneârii) pine este pftnâ-i lumea pe-aiei şi «ste şi eu ce s'o ungi sfl lu-aeee, numai parale sâ fie. Eete belşug din toate.

O raită pe la prăvălii te iaca să vezi câ cu bani iarăşi gă­seşti oriec-ţi trebuie. O eâeiulă de miel dela 60 de lei la sus păaâ la 1 2 0 - 200. O pereche de pâpuoi (ghete) dela 166 «U lei U doaL Cărlşi dela 70 lei păaâ pe U 10©- Negtfâţele- oi«-•reşti e*nt şi ele potrivite la preţ. Fir»«te daoă au faci ae-erteale ta coroane.

FwaUtorii gisesa ţigări #i ta­tua pe «trsJă eăt 1« trebao. Qu* pipărai T , j r b l »

este. Tutun de'lulea (pipă) pe Ia trafici cât demult. Un pachet7lei.

Cinematograf (arătări de chi­puri mişcătoare) sunt mai pc Ja toate colţurile. Teatre destule. Unele Insa sunt cam uşurele şi fără perdea. Oamenii cu bune datini nu le caută. Şi bine fac.

Gazete prin Bueurcşti câtă frunză şi Iarbă. Scara şi dimi­neaţa fierb străzile de gura co­piilor cari Ie vând. Nouă arde­lenilor nu ne sunt pc plac, fiindcă fac multă vorbărie şi triiese mai mult din sfadă. Ai cetit un jurnal întreg şi la urmă te alegi ou nimiea... Mai bune sunt revistele (gazetele săptămânale) cari sunt sărise mai cu temei. Gazete pentru popor nu sunt la tot Bu«Hrcstii decât una sa» două. Dar acestea nu se vând pe la chioşcuri, niei pe stradă. (.Unirea Poporului" se vindo pe Calea Victoriei faţă tn faţă •u teatrul Naţional şi la S. iJi-escu pe Str. afântu Ionică),

o De-ocamdată atâta dela Bu­

cureşti, câ mi-a'a obosit con­deiul. Şl poate v'aţi obesit şl Broaatrâ, iubiţi cetitori, de atâta cătănie-, Sandu Fafii,

Darea de samă a unni "..deputa In timpul sărbătorilor un

deputat ai Camerei române de pe teritoral judeţului a umblat prin toate satele cir­cumscripţiei sr.le, ca sâ iacă dare de seamă despre lu­crările-de pânS scara « 'par­lamentului român.

Acest deputat, care in chipul acestă : a dat d**ad8, că cunoaşte datorinfa dor i n necontenit in atingere ca poporal a deputaţilor români, $ /uliu Căpâlnean, din «ir- t

easnicripţia Vinţoîui de sus. j fcieepând cu ei «a deCrădno a cutrierat o ' foarte s a r e parte a comunelor şi attuRse: Feidioara, Vereşmort«î s îoo-cnS, Decaa, Ormenisul, Ciu-gudiul de jos şi -Hârastăşul, primit fiind pretutindeni cu malta '-.însufleţire din partea alegătorilor. - '

îs.cuvântările froraoas®, cari ie-a rostit în aceşti co­mune a arătat greatăţile lap­

te» naţionale şi istoria înfiin­ţării bldcaîai parlamentar, adecă a însoţirii partidelor pentru cârmuirea ţârii. Vor­bind dâspre formarea guver­nata! Vaida a arătat _ cam v*etSil©--~««©stga_. « â f ere an schimbat, obieaiutf le?i& ţ â n ă acum în aşa fel, c ă voinţa' ţării hotăreşte cine să o câr­muiască. Pâs'xcum'se numia un guvern şi acela îşi forma' parlamentul, acum voinţa li­beră a cetăţenilor alege- par­lamentai şi apoi parlamentul alea din această voinţă a cetâţenilos îşi formează guvernul. A adss alegă­torilor săi vestea îmbu­curătoare despre isc&Hrea păcii cu Austria şi câ iscă-lirea păcii cu Ungaria, care sa va faes in timpul cel mai scurt, va pune capăt suferis-ţslor de 5 ani şi jumătate şi ne va face ca putinţă să lncrăm cu multă râvnă şi în­sufleţire atât pentru vinde­carea ranelor pricinuite de răsboiu, cât şi pentru elădi-rea acelui viitor de fericiri şi tadestdire, care 11 aştep­tăm şi nădăjduim cu toţii între graniţele României «ari, Arată apoi planul da mancă Al parlaraentalui şi grija ce o poartfi acest parlament de binela poparnlai româ-•es* Din sinul parlamentului s'a» format comisii, cari au dorinţa s i umble din judeţ In judeţ şi să corecteze cum merg trebile şi cum se face dreptatea. Şi daca se vor afla nedreptăţi, toţi cei r î -

uoraţi vor fi pedepsiţi fâră cruţare, ©ricine or fi e l

Pentrucă îo biserica ro­mâna greco-orientalâ să se facă înoirea sufktof.se* do­rită de toţi oamenii de bise, parlamentul român 6*a îngri­jit, ca #â w faei alegerea mitropolitului primat tn per­soana unuia .diatre cei mai vrednici arhierei români, a părintelui Miron CrisUa dela Caransebeş.

Vremile, cari vin cer o muncă, kcordatâ -.dela toţi Românii, mi-- .yrean _ intra adevăr binele neamaîui şt aî ţării.-. Stalul s'a Îngrijit, ca ţăranul român sâ-şi primească ogorul de muacă stropit cu sângele său şi îa scurtft vreme ţâţânii fer tredes cu ochii, că veri le lăţite din partea duşmanilor neamului, cumcă nu se va face !«jp*r-ţirea pământului, surit unel­tiri mârşave, M căror singura ţintă este: tulburarea popo­ralul şi împiedicarea împăr­ţire! pământului. Dar va tre­bui, să lucrăm şi pcatru În­tărirea noastră ift alte pri­vinţe, aşa şi la privinţa s^iaerdslă. îndeamnă .pe alegători să facă însoţiri comerciale (cooperative), cari nor sluji psntru ieftinirea mărturia., cu atât msi vârtos, câ misistru!'- Mdialashe va prevedea eu mărfuri în loenK cel dintâi astfel de însoţiri.

Vorbirea deputatulrî a fost ascultată ca multă băgsre de seama dia partea alegatorilor şi des întreruptă de strigăte puternise de: Se trăiască! — mai ales când se pomenia familia regali sau guvernul. — Aproap« pretutindeni po­porul a mulţumit iubitului deputat pentru osteneîele de pâa'acnm prin rostul frunta­şilor; aş® l a ' I a o c a vorbit părintele Ga/ea, la Decea păr. Ştefu, h Kârastăş păr. Mure;an> iar în Ciagudiui d© jos a rostit o minunată eavâatare ţăraanl Amos P0pă

Acesta pomenind despre producţia teatrală ce s'a dat ta Ciugudiu în ziua de 8 Ia­nuarie, spâne, că de p e a

tanci incă a simţit o vie ba-curie In inima-lui, văzând semnele de învederată des teptar* a ţăranului român. Ziua de azi j . a m ă f i t

mai bucuria, c ă c i . a văzut or.

neamul

u fraţii Băi ţărsni voinţa ne-i i t ă d .a -*i topi™»»

J d o r i n ţ e l e . CA« in t ru . -întreg - t o r u l

tm^\v ^ i . ca unul he-care rf-P fmplineas* după ^ / s l u j b a > a c a r e * * } G

J c 8 ă g t â «ta» te aderai zt praznic.

-Lo"adenaril© di» circums­cripţia Vinţnlui de sus nu 8»au' spas nuraxi vsrbe, ci s'so săvârşit şi fapte. în ţe ­legând sătenii însemnătatea însoţirilor, Sn toate locurile s'au pas oarneeii pc ln-ru şi au pum«s la îsseriepea mem­brilor. Se lucră cn zor ş ina peste mult ttjsoţirile comer­ciale vor lua .fiieţâ în toate comunele. Iar în Feidioara s'a şi înfiinţat o bancă co­mercială (care se va ocupa mai Rles cu negoţ), dc cari sunt mai multe In România-Mamă şi care va dn sprijinul de lipsă la înfiinţarea acestui fel de însoţiri.

— Cor. —-

două semne bune a vrtmi!

A văzut cu ochii, că nean románese are oameni Q e

mimă, cari îşi e u n o s c £ Pénese d a t o r i t ş i a

S

y ¿

' Tufa de piper. Nu cred sâ fia vre-un om,

care în vieaţa Ini să nu fi mâncat vre-o mâncare pipă­rată. Sisnt mnlte mâncări, cari firă gustul pişcăeios al piperului nici nu b c pot măacR. Pentru cn să simţim plăcere când mâacăm o Enân-eare pipărata na-i iertat eâ punem piper prea mult M5n-sârile în cari este piper prea mul* zicem că sunt prea pi­părate ,şi na le putem manca. Chiar aşa şi despre o marfă pentra care negaţâtorul cere preţ prea raare, mal raolt de cât e vrednică, airem că are un preţ prea pipărat şi n'o putem cumpăra. Piperul prea mult ne pişcă la limbă, preţul prea mare încâ ne pişcă, dar rm la limbi, ci la pusgă, şi dacă punga e eam sărăcuţă se încreţeşte mai altcum decât gara când e pişcată de piper.

Ei dar să lfisâm gloraa şi sâ vedem pe unde şi c u m se fao boanele acele negre Şi încreţite ¿ 9 piper, pe cari ie cunoaştem ca toţii.

Piperul este un fel de tofâ ce samănă mult ca b q carpân aodoros, şi cu riţele sale se acaţa de pomi as do

S e « fe l

: e l e când

ori ce arbore ce î n t . , n

in c»,e , „ u r c 5 ^ intoeroai aşa c i - m s ' iedera. Florile ii S U n ' ; C 3

măţişoarelc, iar fruct sunt eaapte sânt boabe ro B e*m in foliu! celor de ¿1 gurei de pe la noi. i n c 4

înainte de a se înroşi, boa-bc l s sunt aalo&e. Se p a n ^ s a u?t9. Nefuod îacâ Coap t e

se sMfc.-s.-. şi se ÎQeg regCţ

chiar u $a c«m vedem,, g| saa t acalea ce vând n

la noi pria prăvălii. .

P c la noi nu creşte pi­perul. Pa i r i i lui este o altă part* a pământului şi asume Asia. In părţile de mieţia a Aziei şi mai ales pe o bucăţică dc pământ, încun-juratft de toate părţile co apă, ce so ohiataă Sumatra creşte a;â jumătate din tot piperul de pe lutîie.

Pipcrol se feloEoştc Încă din vremurile eclea mai veshi. Iu ţAril» noastre l'a adaa mai întâiu împăjratal Ales;. Maccdon.

Mr<i de mult era foarta Kîamp, cam 'a?u cum e surul şi ar«intrsl acum. In multe ţări r,e foloaia în loc de bani Birnl '>i dările se plat»»», cu câte-va bonne de piper-

Ce fericiţi am fi Să aîem şi noi piper şi să putem şi «a plăti hainele ori încălţăminte» cu boane dc pip*r. Cel puţ» pc dreptul am zice, că .» preţuri pipărate.

Ion Popu-Câmpeanu.

Un dar regal. Dintr'un articol al ^

N. lorga din ziarul „ mul Românesc w aceste rânduri: f . :„

s Regelc a dăruit versităţii din Cluj sui»8

~ T «*»ntru a

400,000 Lei pentru întemeia în ^ c u I . f e c g t l . l cum a zis însuşi, w ^

trecut i BU ìtitut<

nostru a fost m«' ^ batjocorit - ^ istorie româncseă. ^

Nu sc putea o * J c t

mai potrivita p rine la o » partea Domnului Rob»

Unite!4

U N I R E A P O P O R U L U I Paß. 5.

0 ! Al. Voikis. i a Sistarea. Primai nostra ministru dl

.Alexandra Vsida V c e v o d — preeom a seri® gaseta aoa-str l şi în «umerii trecuţi & fost foarte bine primit în Londra da «atrfc frantaşii vieţii politice a Englezilor şt â fost vin sărbătorit. După oe a fost primit din partea M. S Ragoisi Gcorge — s'a dat în dssţea dlwi jarim-mi-nistru un prânz serbâtorese, Ia care a luat parta foarte raaltă inm© din capitala An-iiei,

Pfiijiministru Al. Vai da serBătorit Ia Londra. — Cuvântarea primului ministru englez, dl Lloyd George. — DI primministru Vaida va rentoarce curând în Ţ a r ă . — Viaţa po­litică în Tată- şi m p a r l a m e n t . — „Liga Poporului" de sub presidenţia generalului

Averescu în S e n a t . —

care Hfortnte. er&d, că o va şti condsee şi mai departe.

Este q mare deostbire de » fetâlsi pe «a om personal, şi* da aveaîatâiairi ppetineşti, decât a-1 îstSinl la Confe­rinţa de jşsee, ia parlament sau câte «d&tft i» saaselaria miaiâterialâ. Eu am fost iosrte aerâbdătsr ea sa văd nşe-sată legatara na ai strânsă intre noi şi R ^ a s a a şi nă-dăjdse*c. cS voa». pyrră să ne sprijinite4, f* Isgătara a-ceasta pyetiossä, care ne «a 8 de mare ţtjifter în ce pri­veşte Ungaria şi Rusia. v

Răsboiuî a a d « 9 cu sine jnsri schisfebârt. Taats ţările au trecut pria mari schim? buri lăuntric», di» sunt ct>n-

L vin», că dacă în trecut ar. fi fost între perseaaele condu­cătoare «n mai larg schimb de vederi, «tanci răsboiuî nu s'ar fl făcut şi de aceea sant foarte plăcut- mi^:?.t, că dl Vaida ae-a iâcnt onoarea să vie In Ţara ntw&strft.

Ştiu, că are <* grea însăr-«jinere şi Intfmpinâ raniţe greutăţi dsr ii canose, că este bine înanwst şi curajo* si n&dajdne'K, e& va avea şi izbânda dorita I Dorindu-i deplină izbândă hai ridic pa-haral în sănătatea lui*.

mm**l Vni4a V»avod s p r e etks&»

Săptămâna tfecotä dopa ce ţi-a isprăvit ea bine afa­cerile ia Lostdra primai nos­tru ministr« s'a reîntors din nou la Paris ~ să de.e n-dramârik d« « F * ° B»ştri represeatanţi 1« btatui

P ă C â t e v a Ä ^ * . ! a fm

3Î

p e t r e c fi « Vstda J m -

tacrcsioo Şi J>«*i n e

m a?S

ca aâ ciftateaseâ hv acest chip ps reprezentantul Şamanilor venit ca ©aspe ales în marea capitală a pu-A«aicei tmpâr&ţii şi înfrico-4»t$i stăpân» a mărilor.

Ca^âateî'ffla lei £tîsjr$

Din aeest prilej cel mai efeemat s% vorbească Sr» na-

' « e l e Angliei - era a * bună «saraâ tocmai primai mint-atru englea di Lloyd Gcorge.

La prânz dat în onoarea primului ministrn român dl Al. Vaida Voevod, dl Lloyd Geargs mmistrnl preşedinte «aglcz a ţinat următoarea

* «avântare: »M4 bacur foarte msdt, că

pot aalnta tn numele guver­nului «ngtss şt al meu pe PriiPtti ministru al României tatwgite. România ni-a fost *a trecut o bană pretină fi * reprezentat pontn» noi ufl *lalor nepreţuit şi nădăjduim, «i pe aeest ajator ne patern ^crede şi pe riitor.

Mă bucur ea atât mâi «•lt, aă pot saluta p» Vaida ^oerod care face parte din •anienii c e ne-ati fost fo»rte ae^mpi. Şti«, e i dl Vaida «•ta unul &n condueitorii •rdeleni, care a partafc ta Jarjamental uagsrese o«tră-*cttă lapti ai a ştiut s i tini y® 8* apiritoî eliberării 1» "Hi* »4i din Ardeal.

n salut taai departe ea p« ^rtfttoriiî iifesrfeăţai erdolene.

de seama M. S. Regelui ?i parlamentului.

Vfaţu puHitcA. In scecaş vreme cănd lu­

mea românească aştert^tâ cu nerăbdare sosirea primului ministru din străinătate, tn viaţa politica se petrece o mare &ehimbsre pria îînrarca îs luptă a generalului Ave-soscu în urma strălucitei salo învingeri dc'a Senat.

DS Al. Vaida Vocv.-d va avea să den pspt cu uoui grentâţi ia reîntoarcerea In Ţară. Să speram, ca va şti afla împreună cu cttiaUtţi fruntaşi ai vieţii politice ro­mâneşti, care este dnunul care dutce ?pre deplin» r«ul-ţsmire şi fericire a poporu­lui românesc.

Fayfsinoniîil e îs aşteptarea legilor de vot"aaiversal, a kgilor pen­

tru Împărţirea pâmănturilor la ţarnui şi alte multe legi Găr i sa asigure propăşirea şi bunăstarea poporului ro-mâoeec.

Trimişii poporului In par-lameistul României Mari — nădăjduita, că-şi vor ş t i face datorinţ»t, ca să ae învred-nicoasoi de recunoşlinşa nea­mului şi a Ţărei.

Biruinţa QOII. Avex-eter.n.

Se ştie, că generalul Ave-rescu învingătorul dela Mă-răşti se bucură de foarte mare treoerc la poporul din Ţară. Păşind în luptă la ale­gerile dc deputaţi şi pentru Sanat, a Invias în tot locul unde a avut candidaţi. Po­porul din regat îl vrea pe ge­neralul Avcrescu la cârma Ţarii, dela care aşteaptă tot binele, car« trebuie sâ-1 aibă Ţara în vremile aoestga grele.

n Lumea Largă, Pace cu Rus ia? — Bolşevicii ruşi se ap rabiei. — Germanii vinovaţii răshoiulni. •

Pace cu Riis'ia? ..Ştirile mai noui ale marilor

gazele ne spur», că armata ruseasca e paternic organi­zată şi câ după părerea ga­zetelor americane ar fi timpul să se cruţe noui vâraări de sânge nevinovat, căci dacă statele mărginaşe "cu Rusia vor £ţa Împotrivă, atunci se vor felcurca într'un sângeros răsboiu ca bolşevicii ruşi, c«ri na se vor da indârăpt tn faţa a nici un«i dtîşjnan.

Aşa sic gazetele"' ameri­cane, dar noi nu ne speriem ehiar aşa de groaznic dintr'o dată. Am mai avut noi o încercare de rflsboi cu bolşe­vicii nngnri, şi la trei zile, dnpă luptă dreaptă i-ain văzat mâncând pâraântul de frieft, de i-arn aruncat peste Tisa şi la câteva sile am fost şi Ia P«stal

Toi aşa nu ne temem nici de tovarăşii Ungurilor — de bolşevicii ruşi dacă o fi să ajungă până Intr'atâta lucrul latre noi — dar nu credem să fie ruşii aşa ca capu'n mftftă. Noi suntem oameni de paco, vrem *â ne vedem !« rânduialâ Ţara şi

Polonia si Rusia. — ropie de graniţa Basa» nu vreau să judece pe. — Ştiri din Ungaria. —

n'avem cu nimé nimic de împărţit. Iată acuşi e aici primăvara şi ţâranii nostrii trebuie să se apuce din greu dc lacra! pământului sporit acuma — şi nu mai avem poftă de răsboi cu nimenia.

De o vani însă cineva asu­pra noastră să ne atace şi să ns strice liniştea din Tară, atunci să ştie, că toţi până la unul suntem lei turbaţi şi ne vom şti răsbuna — apărându-ne legea, Ţara şt moşia.

Luptele dela Mărâşti şi Mărăşcşti au dovedit (n faţa lumii întregi vitejia românu­lui. Tot aşa vom dovedi-o în toată vremea.

De aceea daca e vorbă âw pace, bucuroşi stăm do forbSb eu ori cine ne ehiama la vorbă în privinţa păcii.

Dacă Rnwa na va trimito solie de paoc, vom cumpăni după dreptate cererile sale şi-i vom răspondo în timpul cel mai scurt după vrednicie şi dupa aşteptare.

Polonia fi Ruiia. Intre celea doul Ţări —

scria gazetele, c l «'ar A tn-

U N I R E A - P O P O R U L U I .

chciat ceva arofiistiţin până Polonia va putea pregăti răspunsul sau la solia d» pace a Rusiei bolşevice.

Dacă e adevărat, ea mai demult s'ar fi lnefaeiat © alianţă de arme Intre Polonia fi România te contra Ruşilor, atunci în scurtă vreme la fel trahee să parceadă şi România faţa da Rusia.

Ruşii la graniţa ' Basarabiei? Ştiri venite din Varşovia

preste Ţara nemţească, spun, că însemnate trupe de bel-şevici ruşi se apropie tot mai mult de îi»ia Nistrului cu gândul de-a ataca trupele române. . ~ •

Două delegaţii baîşevice ao fost trimise ea Încredin­ţate a Ruşilor spre graniţa României din Basarabia pen­tru a tuibia paee României.

Dacă România va primi cererile lor, atussi vor În­cheia pace ca Românii, iar de nu, atunci ae vor ataca pentru ca să aducă şi pe pământul românesc domnia bolşevică, cea tulburătoare de ordine şi de pace In Ţară şi între eameai.

Politica Germanilor.

Sa ştie, câ sfatul repre­zentanţilor ' marilor puteri dela sfatul păcii dia Paris a eerăf sa-ptd?9S^pS - ?iamn$i răsboiulai —- şi a cerat deta . Germani pe mai mulţi dintre i fruntaşii lor de pe vremea i răsboiulai. Dar Germanii se lmpotrivese şi nu s'ar chiar apleca de voe bună. Ei ar vrea mai bucuros eft-i dee In judecata unei ţări străine, de ţările cari au fost ta răs-boi, ca sâ-i judece mai făra ură şi cu nepârtenire. Dar sfatul păeii au cred, că va fi uplesat să aseulte de do­rinţa Germanilor şi va «ere cu ameninţare. asprit să i-se implineussâ voia sa.

_ Din Ungaria. In-zilele aceste» pleacă la

Paris groful Appesyisă dacă răspunsul «agerilor la Sfatul Păcii şi să subscrie pacea

Z.

Acei cetitori, cart nu «nai doresc si le v ini „Unirea Poporului", eâ o trimită înapoi, scriind ţ»e faşă n r e tour"; altfel îi socotim, ca abonaţi şi trebuie cft pla> teaseă abonamentul. «Unirea Poporului* începând cu anul acesta este ele sine ttâtfl" toare şi atu mai apare ca număr poperal e!e Je i s «1 „Unirii".

Cum se prăsesc pornii din sâmburi.

Adunăm peste vară, ori toamna sâmburi de mere, pier», gutui, fie poarasîe cât ds pâdsreţe, numai sft fie coapte bine şi de ajtws. Mai adunăm sâssburi de prune, vişine, cireşe, pierseci, alone, nuci ş. a.

Sâmburii aceştia dupfice i-ara adunat îi ţinem In eeva cutii, óri vnse la un loc svântat, până la sămănat

In luna lui Octoravri© se sapa în grădină un strat Ia afussime d© un hârkţ şi jumătate. Daeâ locul e sfirac 11 şi guseirn ca gunoi a pu­tred. ^

Ia iuaa lut Noomvrias, sau înainte de 3 Îngheţa pă-aoâateî, sâmburii li săraâaârn, ta stratul mai înainte pregătit în rânduri depărtate unui de altul de 50 cm. , fn tocma cam se samină morcovii şi pătrângsii. Va ae zică; facem eu ceiadegreblei, ori cu un par, părăuţe, pe lângă sfoara to-tiesâ ori şi fără sfoară, a-funde pentru sâmburii moi (măr, pâr ş. a.) earsde 5 crr», pentru sâmburii tari (vişine, cireşe, prăsi ş. a), ceva mai áfonas.

D u r a s e am gâtat eu să» maaatal, acoperi i pîtrăufelc. şi strfetai U apăsam ori ba­tem bine ea d«sal lopeţii.,

Pentrnea să nu ajungă găinile şi să râcâie stratul, e bise, ca acela să-l acoperii» cu eeva sptai de tufă ş. a.

De cumva lucrul acesta nu Vam pătat face înainte de a îngheţa' pământul, se poate face primăvara, eât «« bs poste lucra în grădină. Peste iarna insă sâmburii aă-i punem aă încolţească, căci dacă rămân tot In locul, unde i-am păstrat' pâuâ acusa, şi-i sămftnâra, nici unul na va răsări.

Ioeolţirea se faee în chipul următer: luă» o entie de lemn, ori aa face» uoi 0

lădiţa Rnune din scânduri, mare «tapa trebuinţă. Aşe­zăm pe faudul eutiei, «ri ladifcei un strat éa a isjp« t < f t

ele 2 degete da gr©». Nisi p sJ «4 fie bis* usae4. 9<m* stratul de nisip taufesWw uu strat de sâmburi \mt nq* 4« ftm o» şi «ut

Asta merge tot aşa, până m unspie cutia ori lădiţa. Vezi bine, că deasupra trebue să fie nisip, ca şi po wndul cutiei, ori lădiţei. Acum pu­nem acoperişul şi-1 bstesn cu nişte cuişoare de dre-t, şi ducem lădiţa In pivniţă.

Când dă frigul şi îngheţ»?, scoatem din pivniţă lădiţa cu sâmburii şi o puaem 2-—4 sile şi nopţi s i Îngheţe şi apoi iară o dusem în pivniţă.

Până se peate iuera pri­măvara îb grădină, toţi sâm­burii încolţesc şi se pot sâraăna In strat, dapăcur» am văzut mai sus.

Peste vara nu avem alta de lucru cu ei, decât sâ-i plivim; eăpăaa apei printre rânduri şi udăm la vreme de lipsă. Decumva vor fi prea deşi, li rărim, ca pe morcovi. Cei smulşi se pot sădi unde nu au răsărit sau unde-s prea rari

Astfel tractaţi pomişoriii noştri pânâ toamna vor creşte unii şi d& 1 m de înalţi, iar de groşi, var fi ca o ptanâ de gâscă, aşa că se pot altoi.

Toamna, dupăee i-a bătut Sa câteva nopţi bruma, ori frunaele li s'au roşit ori în-giibiait, se saulg unul câte unnl. «sa leagă snopi, şi se aşează tn pivniţă, acoperin-du-li-se rădăcinile cu nisip, ca să nu se eşte.

Dacă n'aveas pivniţă, ti aşezăm în grădină, ca râdă-einile îa an şanţ, la adăpo­stul surei ori altul.

In luna lai Febrnsrie îi ducem In easă, la eâldură, li akeim, ungem bine cu ciară de «Ituit, şi-i aşezăm iar la locul lot îa pivniţă.

Cât ee m poate lacra în grădieă S sădiaa iar în «tra­tări, cari mea dia t » a i a a i a a

fost săpat* eu hârleţul (caz-mana) la afnurime de 1 1/ m .

' S j * W « ' . f c « rândori! depărtate nm\ d e altsl d 8

« w . ^ depărtare de 50 c a

1 * ! « « 1* felie

ti S « h t r a i u l a % t < > -

psswj iar ekueâ

In locul aeesta ft

stri rămân 3 ^ ^ ^ rându-i mai d e ™> 6% cum se cere. ' %

Dupâce au ! m

nostr, 4 - 5 ani Zi £•* pot m B t a

1» locul lor de zk^S aceia d e c a r i n , . ^ U vindem. "H

N i c ° l a e P 0 D

De unde e bumbacul? Inaiate d C bătaie, câad

erau mai lesue şi 8 8 m _ câştiga mai u ? © r , bumsaeul e» foarte căutat.' Şi f e m i i ^ « a i săraeă tacă cerea "«.ri cumpere căte-va seule de b u a . bac, dia cari să-şi ţeasă e «. maşă albi ca sâpada şi îaspă. dobită cu tot feiiul de puitori şi giurale. In vremea bătăii a-ceastn marfă au s'a prea g|sjt pentrucă dia ţările strtiae U noi amic au ac petea adu««„ Se spuae, c i acaia iarăşi sesc pc îa atu scule mari it burabao ni pc la oraşe ss şi vinde, de boui seama eu pr«-ţuri destul de pipârate. Dar oamcaii astăzi au bani „cu gâ-lcata* şi il cumpără şi rasi pi­părat. Nici unal Issi disire-curapiritori nu-şi dă seami, el oare do unde e şi dia ea s» face bumbacul? Nimeni sl si creadă c i ar creşte ea şi un fel de lana pe eeva animale străine, dc prin alte ţări. Na. Bumbacul se face pe un arbore destul de mart, ce creşte p« alte ţămuri şi anume pri» Asiar. Africa şi mai ales pria Amedei de mijloc. Arc frunze mari. Flo­rile eun» galbine. Fructul e mare ea şi-o naea, tn liustru eu mai multe semiaţe, Invilite îatr'ua smoc de peri fini, de» şi lungi ezm de 5 cm., cari aţ suat alteeva decât bumba«ul amestecat cu seminţele lui. M" oratorii când culeg aceste sflM>-ouri de bambao, as pot si CB*> raţe sămiaţele ei alte aecu^-ţeaii ce se găsesc îatre perişor" albi de baabae. De acea sffl»-:

curile anat puse îa saei, îneâr-«ate pe care şi dose la fabrier Pregitite aaume peatru şeărml-; satul bumbaeului. La «ea «"ia* tai» seăraiaare sessiuţele # aesurâţeaiile cad de-e pa *» iar perişorii fini r*»â« de ft,t*. Parte. Aeeştia iarăşi sust s*{» la ataşjBâ, eare li scamâaă &**> ** niâruat. aacât vastul îi peart* Pe sus, paraeă ar * ceva a » 0 * »l»t Oupâse perissrii a««f i , J

»« *ree»t prin nai asalt* s»a5*i» de cealaltă parte a

*«* « • Biase-are sărată. D*-«wa a u t duşi Ia ssaseaele U t * ţi de ţ isat , d» sade ies * f # r « * * • Muls de bujuba* U »*«««, suri s« adu» 9» P * **> I. f. &

U N I R E A P O P O R U L U I

Daruri pentra Casa Orfa­nilor din Blaj.

D 1 profesor fi preot A/W** <*in D c J ' * d i f U i t 2 0 C O n

^ f îpt răscumpărare a felicitărilor

da aaui a o u ' Preotul F««V<r 7dt/ar din Ctuc-

w,ndru, a acrunat 210 con Proprietarul Gregorm Puşcaş

i i n Naoi», a ' a t r i m ' 9 2 2 6 c o r >

entru orfanii de râsboia; suma aceasta s'a *da» a t ! s n u n t a *ă" ranui«i Ioan Puşcaş .

lati Humele dăruitonior; Ioan ?aşcaŞ mirele ea mireasa Măria Purcsriu 40 cor. Constantin Măr­ginean cu soţia Anica 30 cor. Indreica Puşcaş, Grigoria Puşcaş ţi Grigorie Raţia cu soţia sa S» s ana câte 20 cor. Ioan Boeriu, Tauasie Raţia, Ştefan Porcăria, losif Lupean. Naatasia Vâriic.şi n a binevoitor câte 10 c«r. Ioan Teidi 5 cor. Elisie Mărgiaean, Efremie Ursuţiu, Simion Murâ-fsa, Damian Tothazan şi Petre a

"Bâtinariu câte 4 eor. Petrea Orojan 3 cor. Lasarean Arsmte, Ana Mărginean, Virginia Mărgi­nean şi Lu ere ţi a Mărginean câte 2 cor.

Pentruce scade valoarea Leului nostru?

Dl ministru Viad, întrebat de un ziarist englez, care e cauza scăderii valorii Leului •românesc, a spus, că sunt multe cauza. Dar' cea mai mare este, că noi nu pubtm Tinde nimica îs* străinătate şi trebuie sâ cumpărăm tot mereu. Mai este apoi şi alt năcaz, că adecă jidanii noştri campâră Leul românesc şi-1 vând -la Budapesta şi Viena. Banii ungureşti şi austrieci neavând aproape nici o va-ioa Ur

re, atât Vienezii cât şi zgurii cumpără mărfurile

t 0 * c u bani româneşti. Astfel ' a Paris s'au adunat o sume­denie de Lei, şi prin urmare ei nu mai erau căutaţi. Va-

l o a r e a lor a scăzut. Acuma însă, când se lucră

-oţile şutului, caid în-r e a g i puterea statului e în-

'^ebmnţata pentru ridicarea y * 1 1 banilor noştri, lucrul

L e u l românesc va fi

s a c - c ă u t a t ş i s c u m p -

4a so

a y c m deci rabiare .

chhT» ^"ameţitele im ve-

Powf. l c S a t U r » de mandate a d r e s e z Ardealul, să se *«lui e p e n u r r , e l e directe-

e r â . Bucureşti.

Pa K . 7.

— Sa va schimba le­gea despre alegerea de­putaţilor. Comisia pentru schimbarea legii despre ale­gerea de deputaţi şi- a sfârşit lucrările. Pe viitor se vor a-lege cu muls mai puţini de­păraţi şi senatori, şi vor avea drept de alegere şi femeile, deşi no chiar t*ate.

— © sntk da &ni dela naşterea îmi Cn%& Vedă. In. 20 Martie se împlinesc'' 100 de ani *?ela naşterea celni dint'âiu domnitor al principatelor unite: Muntenia şi Moldova. Ţara întreagă trebui© sâ a-dueâ prinos d§ recunoştinţă aeestui mare român.

— Fartaa, apuseană a Ungariei rafi a Austriei. O deputăţie de bărbaţi şi femei dia Uagaria apuseană a mers la cancelarul (un fel de ministru president) aus­triac Reaner şi l-au întrebat, dacă si se v*r ţinea de Aaecria ori de Ungaria. Renner 3e-a răspuns, că Un­garia apuseană" se va ţinea abursăsearna .de Austria şi zvonurile psî^ivnice sunt min­ciuni. Peste 300 de mii de nemţi locuiesc adecă în par tea apuseana a Ungariei, cari nu pot fi jertfiţi şi despre cari Marele Sfat pentru pace a hotâtît, câ se vor ţinea de Aastna. •

— Americanii îşi vor duoe morţii ao&să. Cea mai mare cinste trebuie sâ o dăm celorce mor pentru patrie. Asta o fac mai acu Americanii.- Ei au hotărât,, câ pe toţi soldaţii moiţ* pe câmpurile de luptă ale Eu­ropei îi v*r duce acasă. Cum vor facero aceasta, ou ştrim, pentrucâ numai în Anglia sunt îngropaţi peste 26 de mii de Americani. Ei totdea­una au fost oameni de ispravă, şi vor face-o şi asta.

— Bani, oari nu tre-buieso nimănui. Academia (însoţirea învăţa ţ i i ) decto-rilor din Paris a pus în anul 1896, adecă înaiate e» 24 de ani, un dar de • » "tilion de franci, P e eare 11 dă acel om, care va ^ a m bună doltorie tapotm»**»

useate (hecticei). Dacă până l a a n « î 1921 nu se Y 3 afla mtnenea, care sc f a c a a c . s t

bine omenimd. banii vor fi împărţiţi într... bolnavii de plămâni. Spre cea mai mare durere a noastră a tuturora, înaâ nu s'a aflat nimenea^ care să "fi fost aflat vrednic să câştige acest dar.

T* Draoi zburâtari. Sâ nu credeţi, ca e vorba de visul urât al vreuaui epărios saa de nişte poveşti trecute pe aci pe la noi de peste nouă mâri şi nouă ţări, unde armăsarii mănâncă o vatră de jăratec şi sufli* flăcări roşii pe nări.

E vorba de păţania unor zbarâtori francezi, eari in drumul Ier peste ţări înde­părtate cu oameni şi locuri sălbatice — au fost nevoiţi sâ se deie jos dia pricina unei stricăciuni de maşina, tocmai pe un şes pe caro tşi ridicaseră satul, ca o ta­băra, un neam sălbatec de negri.

Aceştia cum văzură, că aeroplanul, ca o pasare se dă jos, aleargă cu suliţi şi topoare şi năvăliră spre zbu­rători, cari s'au fost dat jos din maşină. Noroc, că a-ceştis au băgat de seamă da primejdia în care " se afla» şi au pus Ih mişcare mi­tralierele, cari erau pe aero­plan. Acestea au prins i ţăcăni şi aruncau spre ta­băra duşmană mii de pocni­turi cu vaet de moarte •osmanul s'a retras, lăsând pe câmp o mulţime de morţi, prada tigrilor flămânzi şi vul turilor. Dapâ ce-şi tocmiră maşina, franc-zii Incâlecară şi porniră mai departe teferi.

Jos neiscusiţii oameni săl­bateci, râmaşi tnapoi de oa­meni şi de ştiinţa — întin­deau pumnii mânioşi şi ochii înholbaţi de groaza spre pa­sărea de fier, ce zbârnâia

cum vesela, pierzându-se in nesfârşitul albastru al ceriului.

Ei credeau de bună seamă, că ceeace au văzut, a fost lucfu necurat, au fost draci zburători.

_ Beapare „Neamul Bomâneeo pentru popor*. Cetim în ziarul >Ncamul Ro­mânesc^ »In " m ă dorinţei tuturor prietinilor noştri, vom face sâ reapară

• Neamul

Roroânog3< pentru popor în­cepând de Duminecă 15 Faur a. c.

De sprijinul aceloraşi prie­teni atârna vieaţa foii şi răs­pândirea ei printre săteni şi muncitori cu deosebire.

Vechii colaboratori îşi pot începe activitatea*.

Dorim gazetei poporale a dlui larga deplină isbândă şi viaţă rodnică întru mulţi ani.

— 0 icoană: 12 milioane £<»i. Banchernl Frank Wood a cumpărat un potret al iui Rembrand (un mare pictor din Olanda, care a trăit în veacul al XV-lca) cu şase-zeci de mii de lire şterlinge.

Acestea fac azi în franci: doua milioane şi jumătate, iar In Iei vre-o douăsprezece milioane. Un milion face o miie dc mii. Scumpă icoană, care se poate vinde cu douăsprezece milioane!

— O s ă r b ă t o r i r e la Teatrul National din Bu-OUreati. Duminecă in 15 Faur 1920 s'a jucat »Râsvah şi Vidra* pentru sărbăto­rirea lui Ion Pelrescu, un teatraiist, care ,47 ani a muncit pe scena Teatrului naţional din Bucureşti.

O ţară~a c o p i i l o r . In Rusia trăia înainta cu câţiva ani un om foarte învăţat, a-nurae Leo Tolstoi, care a lăsat tn testament, ca pe moşia sa din Iasnaia Polia^a să fie crescuţi în cinate 800 de copii săraci. Şi aceşti copii şi-au lâcut acolo o ţara In toata regula. Şi-au ales un prezident, de care ascultă cu toţii, işi lucră ci înşişi pă­mântul, iş> au fabricile lor. Ei se hrănesc, ei se îmbracă, .şi inşiji Îşi pregătesc tot de ce au lipsa. învăţătorii lor nu ae amestecă in treburile lor, cel mult, că Ie dau sfa­turi. Şi sc apune, că cu toate acestea lucrurile merg strună.

— „Unirea poporului" o scriu prutciori <lin oa­meni răsâriţi deU sate, cari cunosc sufletul poporului, li ştiu năcazurile şi se trudeso să răspândească numai invă-;ături bunr, creştineşti şi simţiri naţionale. »Unirca

oparalui* prinde tot cccace sc întâmpla tn lume şi In ară. şi scrie pe înţelesul

tuturora. Cereţi numeri dc probă.

Pag. 8. U N I R E A P O P O E H H i

— Cele mai fericite zile ale Ini Edison. Tre-baie sâ se ştie, că Edison este unul dintre cei mai În­văţaţi oameni ai lumii. Tră­ieşte în America şi el a aflat fonograful, adecă măşi»ăria aceea, cu care poţi să păs­trezi glasul oricărui ora şi sâ-1 asculţi şi peste o miie-de ani, şi tot el a aflat şi cinematograful, adecă maşi­năria cu care se fac chi­purile mişcătoare. Anul a-cesta împlineşte 74 de ani de vieaţă şi din prilejul a-eesta toţi gazetarii îl pân­desc când şi cu® ar putea vorbi cu cl.

Un gazetar isteţ 1-a între­bat, cari au fost cele mai fericite zile ale vieţii sale. Edisoa a răspuns: . »De trei ,ori am fost mai fericit în vieaţă. In-tâiu, când ca copil vindeam gazete pe uliţe ia Ohn'o, apoi când m'am căsătorit şi a treia oră, când mi-s'a născut ml dintâiu copil: a-veam pentru cine «şunci. De altfsl — adause Edison — trebuie să recunosc, că munca «â-a fost cea mai s&ămftlitâv0f-W'.. Ce/e mai fericite clipite ale vieţii le-auT petrecut ît» lucrătoarea raea şi la masa mea de scris*.

Alegerile de deputaţi din Ungaria s'aa sfârşit. Au fost aleşi 61 de creştini-naţionali, 55 proprietari mici, 5 democraţi, 1 creştin-social şi 3 independenţa (cari nu se ţin de nici un partid politic). In 26 cercări se va face a-legere nouă. Republicanii nu au reuşit taicăiri. Âşadară poporul unguresc vrea să aibă rege şi de aici înainte. Până atunci va cârwui ţara ori Apponyi eri arhiducele Iosif. Ministru prezident va fi poate iarăş Friedcich.

— gJacă se întâmplă ceva pe la Dumneavirastră, ori dacă aveţi vre-un gând bun pe care aţi dori sl-1 ştie şi alţii, ori aveţi vre-o poveste, sau vre-u» cântec frumos, — scrieţi la Redacţia noa­stră, oare primeşte astfel de lucruri şi le tipăreşte cu drag ba gazetă.

Fosta Redacţiei. Pâr. Ttadtr H&rţUm. Chimiitlnit.

Despre ce l«cU de 3 3 7 coroana fieută 4e Sf. Voastră peutn» jeitftl* lmi*i «1« dtmarcaţie n a » « - a août pană asti l i nici un repart.

împotriva răspândi­rilor de ştiri.

/. Vor fi consideraţi ca infractori:

a) Acei cari fără rea credinţă prin localuri publice gări, trenuri, pe străzi, etc, vor comu­nica colporta, comentă în orice chip, ştiri fie adevărate, fie imaginare, sau păreri relative la operaţiunile de rdzboiu, situaţia şi dislocarea tru­pelor, dispofdliunile au­

torităţilor militare, sau orice chestiune primitoare la armata română.

Această infracţiune se va judeca şi condamna de pretori în prima şi ultima instanţă, cu în­chisoare până la un an şi eu amendă până la 2000 Lei.

Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în sco­pul de a spiona, sau trăda, se aplică pedepsele pre-nasute de legile penale în vigoare în timp de râseoiu.

Medicina adevărată şi dela autor i tă ţ i :: :: ve t e r ina re aprobată contra :: ::

„ C a î b e a z a " oilor şi vitelor

„ P a r a s i t i n " numite se capă tă numai la Farmacia Iui

în Abrud. Altfel de med ic ine sunt numii imitaţi tini.

Preţul pestru 1 oie 6 cor. 1 vită 0© „

Văd Chili OaiciOî în Abrud.

revistă catolică lunară. Apare în Ia si din anul 1 9 1 3 şi este redactată

de Preotul Dr. ANTON GABOR. Abon^msnţul, care începe su 1 Ianuarie, este de

1 0 lei pa an. Ccice abonează în decursul anului primesc numerilc apărute până la acea dată.

Fiihdsă această revistă cuprinde invite satiri dia toată lusea catolică, de aceea se recomandă într'un chip dsosebit Preoţilor şi Invăţăt©ril@r.

La cerere se trimet şi numere de probă. A se adresa-. (1 -10) .

Redacţia revistei „Lumina Creştinul*^. I A Ş I .

— „Unur«a Poporului" aduce tetdeauna eelea mâi proaspete ştiri şi î» aceeaşi vreme, artitolt Urapesi, eati privesc visau sătenilar. Ce* r«ţi ţ i abenaţi „Unirea Peporulai 0 .

A__apărut şi s e afla ¿ e

vânzare :

Evanghe l ia ed. II «n pâază imitaţie de piele c«r. I 0 9 ' - l .

A ieşit dela tipar;

p e anul 1920. î n tocmi t de „Unirea ?o?m^t

Sărbă to r i l e n a ţ i o n a l ţ ^ Famil ie i Regale. 'Sărbătorit b i se r i ce ş t i şi alte zile schimbă­t o a r e . P ro roc i r i despre umblam v e a c u l u i , d u p ă calendarul $, 100 de ani . Celea douăspreztCe

lun i cu s ă rbă to r i l e de peste ^ şi cvi evanghel i i le duminecilor, S c h i m b ă r i l e (fazele) lunes. ca

u m b l e t u l vremii . Treburile ci p o s t a şi S c a r a timbrelor (ştem-pelf-'lor).

Purtau pontro petrecere

De anul nou, versuri de DO* roc . Noul Mitropolit al Blajului, ar t ico l de A. Lnpeanu. Tran­dafir de pc cetate, poezie dt h U. Sortea. Răvaşul vremii, o c h i r e peates întâmplările mai î n s e m n a t e de la sfârşitul marelui r â s b o i şi m.;i a les arătare cum s 'a tăcut România Mare. Un foarte frumos cântec din Basa­r ab ia , îu g ra iu l de pe acolo. Meşter împărat poveste de Ioan Gcorzcscu, Bolşevicii, adecă ce v e r b e s c d e s p r e ei doi ţărani. Om din popor, ministru în Ro-m â n i a - M a r c . Apoi glume f mărun ţ i şu r i . Târgur i le de ţari d a t e dcscl i i l ini t latr'o cărticica.

C a l e n d a r u l are câteva chipuri f rumoase . lufre altele chipul Nonliu' Mitropolit dela Blaj, al Eroului dela Mdrdşeşti, Ge­neralul Dertliclot, Casa unde s't iscălit pacea şi altele.

« Aceia dintre editorii gutui

noestrc, cari trimit plata foii pe ini an în/refţ inaintt şi sotesc banii la noi până In 1 Marti; 1020, primesc î» vtnutf. calendarul.

La preţul de abonament să a l ă t u r e insă încă / coro&ñi p e n t r u p la ta poşte i cu reca-m a n d a ţ i e , ca s ă nu se piardă ca l enda ru l . Cui nu trimite-co­r o a n a pen t ru pos tă , nu p " t e » s ă - i t r imi tem ca lendare !

AitHainteri preta i dnraJal c 4 '«©rene*

P r e ţ u i t r ebne tr imis pe înais"; E b i n e să se însoţească » î f

mul ţ i oamen i din sat , cărar» Irebue ca lendar , să pună t> a n"' l ao la l t ă si să - i trimiţi cât » a t

fa g r a b a pe sdrss» : , Unirea Poporului*, Btfh

(Judeţul A!ba-4e-jos> . Din l ipsă de hâr t ie P u t a

tipări d e c â t p s ţ i a e c a l e a d s ^

Red»«t»r r ^ s f e

I U L I U M A I ^