Seria Colectia verde

Coordonator: M ihai Ogrinji

Redactor de carte: Mihai Vasile

DTP: Adina Ristea, Marius Ristea

Referent: Mircea Sdndulescu

llustratia: desene de Ary Murnu gi Aim6e Urechia;

Fotografii: revista O.N.T Romdnia (anii L935 - 194O);arhiva revistei Romdnia pitoreascS.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiURECHIA, NESTOR

Vraja Bucegilor / Nestor Urechia ;

pref.: Mihai Ogrinji. - Bucuregti : Rom6nia pitoreascS, 201.3

tsBN 978-506-93217 -4-4l. Ogrinji, Mihai (pref.)

e13(4e8X23)

Copyright @: Editura RomAnia pitoreascd

Tipdrit la C.N.l. ,,CORESI" S.A.

NESTOR URECHIA

Vraia BucegilorEdilie revizuitd

Editura Rom6nia pitoreascd

20L3

gi Marius Criciunoiu . Cdtilin Curta . Dragog David o Rizvan Dobrer Adrian Dobrin . lon Dumitrescu . Florin Dumitrescu . Vasile

Bogdan Dumitrici . Adrian Dumitru o Octavian Falevici . CdtilinFlorescu . Paul Fozocog - Gheorghe Gibudean . Marian Gherasimo Laura Giurgea o Dan Mircea Godina . Dan Golopenlia r Dragog

Hazi . Radu Hera r Cristian lacob . Liliana 816nduga lamandi. Dan lanchis r Cotyso lgna . Florin lon . Roxana lon . Raluca

lrimia . Doru luga . Walter gi Amalia Kargel . Mihai Kelemen .Cristian Laudoniu . Mihai Lilea . loana Lucaciu . Prof. univ. dr.

Nicolae Lupu . Emil Luzan . Alexandru Macrea . Ela Man . loana

Man . Prof. univ. dr. Camelia Maria Manea . Cezar Manea . Miligi Ddnu! Manea . Rizvan Manea r Emil Mitescu . Marlene si Dinu

Mititeanu . Molnar Ludovic . lonul Morar . Cosmin Munteanu r

Eduard 9i lrina Nedelciu o Codruta Nedelcu . Cdlina Negreanu .Prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu . Gheorghe Nistoroiu . Bogdan Nifi. Cdtilin Ni15 . Ciprian Nild r Constantin Nild . Mihai Olenici .Mircea Oltean . Cdtdlin Olteanu . Sorina 9i George Oprea r Victor

Panaitescu . Marian Panciu . Eduard Pantilimon . Valentin Paul

. Toran Pavai . Gheorghe Peteu . Gabriel Petricd . Andrei-Dinel

Petruescu . Angela gi Nicu Pivodd o Elisabeta si loan Pivodd .ZamfirPop . 93t1.n Phulphin . Liana Popa . Conf. univ. dr. Delia Popescu .Adrian Popescu . Eugen Popovici . Potecarii.ro - Voluntariat pentru

poteci de munte . Ana Predoiu . Marian Radu . Luca Ristea . Eugen

Roman . Constantin Sava . losif Seresetlyi r Mihaela Setreanu .Radu SlSvoacd . Norbert si Liliana Stan . Eugenia $erban . Radu

Mircea $erban . Alexandru $ipelean . Gabriel Teodorescu . Conf.

univ. dr. $erban Tomescu . Sorin Tomuliu . Andrei Toth . Rizvan

Tudose . VictorTudose . DanielTurcu . Sylviu JAnfdreanu . Cristian

Tutunea . Constantin Udrea . Crina V6ja . Paul Valentin . Florentina

Varga . Rdzvan Vasilescu . Cdtdlin Vasilescu . Marius Vecan . Remus

Vlidiceanu r loana si Daniel Voiculescu . Mircea Vuici . Florin

Vulturar . Wild Francisc - c6te un exemplar fiecare.

Cu prins

Prefayd...... ....................... 5Partea l-a............. ..........12

Cuvdnt inainte....... ...... L3Premergdtorii ............ ................... 19Vrojo Bucegilar .......... ...................30Priveligtea Bucegilor .....................3LDorul brdnelor ............37Floarea Reginei...... .....4LDe vorbd cu stareful leronim ......,.44Nicolae Gelepeonu .....53Mos Ciulicd grdiegte..... .................58

Partea o ll-d......... ..........64insemndrile lui Radu Ptdiepu...... .....................64Ldmurire ...,.................65Cap. I - Anul 19L2.......... ...............67Cap. ll-Anul 7913.......... ..............75Prima excursie: pe Muntele Mororul ..............8LExcursie in Valea Mdldieptiloryi lo Omul .......85ExcursiainVolea Mdlinului.. .........95Excursia la Peptera.. .. rc4Excursiiin Valea A\bd.......... ........ L20Excursia pe Brdul Jepilor Mici gi la Claio Mare................ L40Cap. lll- Anii L914-1"91"5 .............143Cop. lV - Anul 79L6 ....................144

incheiere ... L68Listd prenumeranfi .....173

L74 175

qm preluit minunile Firei giin sufletu-mi am simlit pdlpdind

cdte o scdnteie din divinq bundtote a Celuide Sus!

Acum, vai! Pdrul mi-e nins 5i picioarele nu md moi oiutd

ca oltddotd!Dar iatd cd, scriind oceste rdnduri, ;irul amintirilor md

invdluie mdng1ios 5i ndluco tinerelii mele tot moi hotdrdt se

deslugeSte prin cealo anilor pierili'..i;i mutyumesc, din suflet, iubite prietene Horet, cd mi-ai

dat pritejul sd-mi retrdiesc anii mei cei frumoSi, scriind

aceastd cdrticicd.

$i, incheind ocest ,,Cuvdnt inointe" , oduc aici mullumirile

mele cele mai calde bunului meu prieten Ary Murnu, cel

moi more ol nostru pictor ol munfilor, core mi-a hdrdzit

minunatele ilustraliuni podoabe ale ocestei Iucrdri'

Nestor URECHIA

1"8L9

Premergdtorii

AsociolieiT. C. R.

Norocogi oameni cei care, in timpul de fa!5, cutreierd Bucegii!Norocogi, fire9te, fiindcd gSsesc tot felul de inlesniri, de pe urmacdrora ugor igi ating scopul: relea de poteci bune, o mullime desemne indicatoare care ii duc ca pi cu m6na in direcfiile dorite,adiposturi minunate, unde igi pot odihni truditele oase 9i afla deale mAncdrii invioritoare trupurilor.

Strdfulgeratu-le-a vreodatd prin minte, acestor ocrotifi ai

T.C.R.-ului, 96ndul ci nu tot aga a fost pe vremuri pi ci inaintea lorau umblat pe Bucegi premergdtorii din epoca eroicd a turismuluiin Rom6nia, atunci cAnd pe plaiuri nu era nimic clSdit, firS nu-mai primitive bordeie ciobinegti 9i rare st6ne, atunci c6nd se

incolSceau pe dupd grumajii piscurilor numai cdrdri prdpdstioase,de abia insdilate de ciobani, c6nd suigul gi umbletul pe acegtimunli se putea, cu drept cuv6nt, privi ca isprava isprdvilor, pe care

se incumetau s-o incerce numai cei insuflelili de dorul aventurilor,poftitori de intSmplSri primejdioase, cei pornili din imbolduldragostei pdtimage de naturS, cei setogi de a inavuli comoarade cunoptinte a omenirii, prin cercetdri gtiinfifice? Adevdr denetSgdduit este cd dacd Bucegii sunt cunosculi gi iubifi de mareamul!ime a excursioni;tilol aceasta se datoregte ,,bucegi;tilor",premergdtori care, cu vorba, cu scrisul, cu fapta, au luptat zeci

de ani spre a pune in lumini Vroja binefdcdtoore o Bucegilor gi

a indemna generafiile viitoare la c6gtigare de sdndtate fizicd simorald, prin cutreierarea acestuifalnic lan! al Carpalilor nogtri.

Dupd aceastd ldmurire, cititorii vor ?nfelege pentru ce md

hotdrdsc sd vorbesc, in aceastd lucrare, despre premergdtoriibucegigti; bineinfeles, vor figura aici numai cei pierifi dintre noi.

Din documentalia pe care o am in fala mea, in buni parte,

diruiti mie de prietenul Mihai Haret, se invedereazd cd cel dintdi

bucegist rom6n a fost inginerul hotarnic Carol S' Golld (unul dintre

bunicii fralilor Haret), care a explorat Bucegii in verile anilor

L837 -38, 1"842-43 ( i u I ie-a ugust)s.

in al doilea r6nd, trebuie s5-l menlionim pe l. A' Voillant,

profesor 9i publicist francez, care a luat parte, in secolul al 19-lea,

la migcarea de regenerare a neamului nostru.

Din activitatea luiin Bucuregti giin lagi, precum 9i din lucrarea

sa de cipetenie ,,La Roumanie", se videgte ce fierbinte filo-rom6n

a fost. in partea final5 a acestei scrieri, in volumul al treilea, in

capitolul ,,Orographie ou promenades pittoresques aux monts

Buceci (Butcedji)", Vaillant di minunate descrieri ale Naturii ro-

m6ne9ti, cu o cildurd induiogitoare 9i un colorit fermecdtor6'

Cutreierdtorii actuali ai Bucegilor; citind acel capitol, vor face

constatarea ci Bucegii de astizi sunt cei de pe vremuri, c5, de

pild5, excursia, fdcutd de Vaillant ?n l-839 cu itinerarul Sinaia -

V6rful cu Dor - Pegtera - Babele - Omul, parc-ar fi fost efectuati invara anului acesta!

$i sd nu trecem cu vederea nobilul gAnd al lui Vaillant care, in

1839, a linut sd infig5, pe v6rful cel maiinalt al Bucegilor, pe Omul,

drapelul tricolor al Principotelor lJnite, dovedind astfel ce inimd

de rom6n bStea in pieptul sdu.

Urmeazd si citim, la repezea16, in lipsd de aminunte pe:

Barbu Catargiu, a cdrui semniturd se afl5 la Pe;teri (1850) ;ila Sf6nta-Ana (1852).

Baronul de Talleyrand-Pdrigord, comisarul Franlei in Prin-

cipate, care, in august !857, a vizitat, timp de o siptdmdnd,,,les

monastdres les plus en renom (Predeal, Sinaia, Lespezi etc') et

les points les plus 6lev6s de la partie des Carpathes qui s6pare la

Valachie de la Transylvanie".T

s Carol S. Golld era de origine hanovrez. S-a niscut, in L798,la Bragov' De aici,

in 1818, a venitin Muntenia chemat ca inginer, s-a insurat cu o rom6nci 9i

s-a rom6nizat cu totul.6 Pentru amdnunte asupra cbrtii lui Vaillant, vezi: Nestor Urechia - ,,Primul

Bucegist rom6n" in revista ,,Printre Hotare" An I No. 4, iulie 1908. Mihai

Haret,,,O excursie in Bucegi in 1939" in Anuarul S. T. R' Vol. Xlll 1915.7 MAnistirile cele mai renumite (Predeal, Sinaia, Lespezi 9i punctele cele mai

20 21.

l. Bdclord, consul general al Franlei in Valachia, care, de la

L6 iulie la 6 august i-858, a cutreierat intreaga regiune a Sinaiei,?mpreund cu munlii inconjurdtori, probabil cd gi Bucegii.

Dupd venirea la tron a luiVodd Carol, sosegte din striindtate,de la studii, gi indeosebi din Paris, o pleiadd de tineri care, culligi muncitori, iau parte la propSgirea Jirii pe terenul cultural. inceea ce privegte Bucegii, se cuvine sd citdm un invSlat botanist, cureputalie mondialS: d-rul D. BrAndzS.

D-rul D. Brdndzd (L846-L895) a fost unul dintre marii pro-povdduitori de dragoste pentru Carpali 9i, mai ales, pentru Bucegi.El a explorat munlii nogtri aproape in fiecare an, erboriz6nd cupasiune. Era intotdeauna intovdrSgit de studenti, profesori gi

prieteni. Cel mai adesea avea, pe l6ngd d6nsul, pe demna sa

tovarSgd de via!5, d-na Notalia Brdndzd, o femeie foarte distinsdprin insugirile sale de persoand cultd giimpodobitd de virtute. D-naD. BrSndzd a impdrtSgit cu savantul siu so! dragostea de Naturd gi

mai cu seamS iubirea pentru floriimpinsd la adorafie. in grddina sa,

un adevdrat rai, din Strada F6nt6nei {16ngd Casa Scoalelor) cultivaflori din regiunea subalpind pi alpind, aclimatizate numai priningrijiri deosebite date la epocile cuvenite ale anului; gdseai acologhiocei, viorele si mdseaua-ciutei de pe ClSbucetul Baiului dinBu;teni, Clei!5 (daphne mezereum) din Poiana Hofilor, de deasupratunelului dinspre Azuga, Floarea Paptelui (anemone sylvie) si CruceaVoinicului (anemone hepatica) gi Primule din Valea Cerbului, Regelegarofilelor; Dianthus superbus (tot din Valea Cerbului), Brebenei dinPoiana Staneicd (la poalele Co;tilei), Coprine (Narcissus radiiflorus)de pe Diham, Cildiruge (ancolii) pi Curpen (atragena) din ValeaJepilor, Ciubofica-cucului de pe Trestie (Bugteni), Rododendron depe Piatra Arsd pi suveran al florei Bucegilori Edelweissul (Floarea

Reginei). Pentru un iubitor al Bucegilor era o adevdratd desfdtaresd viziteze acest colligor poetic, de poveste, din Strada FAntdnei, incentrul Bucuregtilor murdari gi ur6t mirositori18

ridicate ale pdrlilor Carpalilor care separi Valahia de Transilvania.8 Nepotul doctorului D. 816ndzd, distinsul botanist G. BrindzS, doctor in gtiinle

naturale de la Sorbona, continui, cu pietate pi nespusi dragoste, sd intrelini

r

in numeroasele pi lungile sale explordri prin Bucegi, d-rul

Br6ndzi era foarte des intovdrSgit de D. A. Sturdza, prieten al sdu

intim, un pasionat al umbletului pe jos, care, pe drept cuv6nt,

poate fi socotit printre cutreieritorii Bucegilor de pe vremuri.

Un alt inv5lat botanist, d-rul D. Grecescu, trebuie menlionat

aici, nu ca un colinditor propriu-zis in Bucegi, dari mai ales, fiindc5

a scris asupra florei acestor munli. in,,Conspectul Florei Rom6niei"

(LS98), d-rul D. Grecescu a dat o atenlie specialS florei alpine. De

la ddnsul avem incd monografia ,,Plantele vasculare din Bucegi",

scriere postumi publicati de Academia Rom6ni, sub ingrijirea lui

Em. C. Teodorescu, in care face un aminunlit studiu al regiunii

Bucegilor.Se cuvine acum sd vorbim, cu pietate, despre marele Vrdjitor

care, clSdindu-gi un castel pe malul pdrdului Pele9, la poalele

Bucegilor, intr-un !inut pe vremuri pustiu, inconjurat de codri

nepitrungi, a fdcut minunea cea mare: au risdrit, din pajigte,

pe vremea noastrS, case m6ndre, iar cdrarea Prahovei, vechiul

drum al Bragovului, fdc6ndu-se o cale frumoasS 9i ocrotitoare

drumelilori stribate acum orate gi sate, in care spore;te munca

rom6neascS.Acest mire! magician, Regele Carol, a aritat Bucegilor, din

ziua in care i-a cunoscut;i pAnd la moarte, o nel5rmuriti dragoste'

intr-o audien!5 pe care i-a acordat-o lui Mihai Harets, marele

nostru Rege i-a descris una dintre excursiile sale in Bucegi, pe

la sf6rgitul lunii iunie a anului 1880. A fost intovdrigit de primul

ministru de pe atunci, D. A. Sturdza, de doctorul D. Br6ndzi

botanistul, de un francez, oaspe al Curlii, de doi adjutanli 9i doi

!5rani, cu cai de bagaje. Au suit Piatra Ars5, pe poteca veche (nici

pomenealS nu era atunci de poteca bund de azi) 9i au cobor6t la

Pegtera lalomilei, unde au dejunat, neput6nd vizita decSt Grota

Mihnea Vodd, cdci pegtera nu era desfundatS. Spre sear5, s-au

urcat pe Bdtrdna, pe poteca oilor (de bund seamd prin Suchelnifa

gi Horoabal gi au ajuns in vecindtatea Vdrfului lopului. Aici, in

acest rai.s Vezi M. Haret, Castelul PeleS (1924)

22 23

jurul unui foc mare din jnepenii cSrali de cai, s-au pdrpdlit toatdnoaptea sub cerul liber, pe o vreme frumoasi ca in povegti, insd

foarte rece. A doua zi, au luat-o de-a lungul granilei de pe munliiStrungii, p6nd la Omul, unde au fScut un popas lung, de au luatmasa gi s-au odihnit. in timp ce d-rul 816ndzi erboriza, Vodi Carol

sta g6nditor in fafa minunatei vederi asupra podigului Ardealului;poate cd de atunci Suveranul a intrezirit desfdsurarea idealuluinostru nalional.

De la Omul au urmat creasta Bucegilor p6n5 la V6rful cu

Dor, de unde Vodd vroia sd arate, a treia zi, francezului, vedereaC6mpineigi poate a Ploiegtilor. Caii, care o luaserd inainte, cEraserd

gi aici lemne, aga cd au petrecut sub Vdrful cu Dor a doua noapte,sub bolta lintuitd cu diamante sclipitoare.

A treia zi s-au suit pe piscul V6rfului cu Dor, de unde ?ns5,

din cauza celii gi prafuluiin suspensie, n-au putut vedea aproapenimic spre c6mpie. in cursul zilei s-au inapoiat la Sinaia. VodiCarol, peste mdsurd de mullumit de cele ce vSzuse pe plaiurile de

sus ale Bucegilor, tndemna in urmd foarte stiruitor pe toli oaspefiisdi si se urce pe acest neaseminat de frumos lan! al Carpalilor.

Acest indemn venea 9i din partea Suveranei.

carmen sylva a fost o infl5c;rat5 admiratoare a Bucegilor;

d6nsa, cea dint6i, a dat domnigoarelor 9i doamnelor rom6nce pilda

cea bund, urc6ndu-se pe munte' Pe toati dreptatea, a meritat sd

i se dedice floarea sa preferatS , Edelweiss-ul numind-o Floareo

Reginei, pe c6nd numele sdu popular, ciobinesc, era Floare de

Bucegi, Floare de Collilo.

Dar venind la vremuri mai aproape de noi, putem afirma cd in

cartea de aur a carpatismului vor fi insemnali la locul de onoare

doi mari iubitori ai munlilor, care au fost 9i doi nedespSr!i!i

prieteni, indrSgostili de Bucegi. Ambii au fost la noi adevdrali

premergdtori in alPinism.

Niitoe Bogdonll, p6ni in ultimele clipe ale vielii sale, adicS

p6nd prin octombrie L92L, a cutreierat Bucegii, bdtdnd, cel mai

adesea, pe cei maitineri ca ddnsul, prin rezisten!a, iuleala giveselia

sa. plScerea lui cea mare era s5 umble, s5 umble mult, insolit de

numerogi camarazi' Am putea zice ci ,,devora kilometri", ciutand

s5 infSptuiascS recorduri, ,,omo16ndu-9i tovarSgii de oboseald".

Nicolae Bogdan a fdcut 9coal5 in alpinism, l5s6nd dupd dAnsul

o seamS de tineri, risipiliin toate unghiurile !5rii, cu dragoste de

munte ad6nc imPl6ntati in suflet.

Doctorul Petre Gold Horet,t2 amicul 9i ucenicul lui Bogdan

in ale drume!iei, a fost un fierbinte iubitor al munlilor nogtri 9i,

indeosebi, al Bucegilor.

Degit6ndr;subconducerealuicumpSnitis-auorganizatgi efectuat nenumdrate excursii in mun!i, foarte reugite, unele

rSmase vestite in cercurile alpine, care, pe l6ngd faptul c5 au lSsat

negterse amintiri participanlilot au format 9i o serie de alpiniSti de

10Am avea aici prilejul s5 semnaldm printre oamenii de stat care au fost

colaboratoriinegeluiCarol,pelsngiD.A.SturzagipeTakelonescu.NeuitatulmareompoliticTakelonescuaf5cut,intovirSsiasolieisale,englezoaicSdeorigine, numeroase excursii prin Bucegi 5i munlii inconjuritori (poteca de

pe Diham-Bucsoi, duc6nd la casa de addpost MilSiegti' purta numele de

Take lonescu Weg, fiindcd el contribuise bdneSte la construirea ei)'

11 NSscut in 1855 in Alexandria (Teleorman), decedat in Bucuregti in 1922' A

fost profesor 9i indeplinea 9i funclia de secretar la Camer5'

12 Niscut in Bucuregti in 1888, decedat in Bucuregti in 30 iunie 1918, in v5rstd

de 30 de ani, la patru zile dupi ce fusese demobilizat'

valoare, dintre care mulli continud gi azi, cu suflet, la dezvoltareacelei mai minunate indeletniciri a zilelor de vacan!5.

C6t era de mare dragostea de munte a acestui entuziast, se

poate judeca dupS urmdtoarele r6nduri dintr-o scrisoare ce a

adresat fratelui siu Mihai, de pe front, in prima parte a campanieidin 1916-1918, c6nd se afl5, cu unitatea sa, ca medic de batalion,pe muntele Sorico de la Azuga. ,,Noi ne afl5m pe Sorica, undesuntem sub pimAnt foarte bine instala!i. Am un bordei splendid.Acuma zic pi eu cd sunt un om norocos, cdci mi-a fost dat sd facrizboiul pe Valea Prahovei, chiar sus pe creasta muntilor, in fafamdreliei Bucegilor. C6t e noaptea de lungd, cu riscul de a primivreun obuz in cap, stau pi privesc la zidul fantastic al Cogtilei,iluminat de coloralii extraordinare, c6nd se sparg de d6nsulobuzele nemlilor; care produc gi ecouri nemaipomenite, prinploaia de bolovani ce provoaci. Este o feerie fdrd pereche; gi dacd

din obuzele care se mai rStdcesc, destul de des, gi pe la noi, pe

Sorica, sau din guieratul gloanlelor pe deasupra capului nu mi s-araduce aminte cd moartea m5 pagte 9i cd sunt in rdzboi, as dori ca

acest spectacol unic, care se repetd in fiecare noapte, sd durezecdt voi trdi.

Se vorbegte pe aici ca batalionul nostru sd fie dus chiarpe Bucegi, sus pe Caraiman sau Co;tila ;i inima imi tresaltd debucurie, cdci atunci, dacS-mi va fi dat si mor; voi muri gi voi fiingropat chior sus, pe creosta Bucegilor noptriiubili. Ce fericirel"

Ce suflet ales era doctorul Petre Gold-Haret13 gi ce pierderepentru lara noastrd, care avea atSta nevoie de oameni cu simliri

13 Doctor, 1 dec. 1914, al Facultdlii de medicind din Bucuregti, Petre

Gold-Haret, care avea gradul de medic cipitan in rezervd, s-a distins inrdzboi ca un erou gi a fost decorat cu cele mai inalte ordine. in timpulretragerii dezastruoase din toamna lui 1916, el, care cunogtea dinexcursiile sale, la perfeclie, regiunea muntoasi p6ni aproape de ValeaBuziului, a condus ani de-a 16ndul unitatea din care ficea parte, ba chiarlui i se datoregte ci ambulanlele gi tot materialul sanitar al diviziei a lV-a a

fost scdpat de a fi capturat de inamic, in timp ce divizia cidea aproape inintregime prizonierd.

25

26 27

fine, cu idealuriindllitoare, in mijlocul at6tor materiali;ti grosolanicare ne dau patria de r6p5!

Moartea acestui bun rom6n i s-a tras din rdzboi, cdci chiarin ziua demobilizdrii a rdcit grozav si din cauza urmelor ldsate desuferinlele rdzboiului, de tifosul exantematic gi de reumatismulcipdtat pe front, organismul s5u slSbit n-a mai putut lupta cu

boala, astfel cd a avut durerea si inchidd ochii inainte de izbdndadefinitivS. Tocmai se incheiase pacea cu puterile centrale gi ni

se impusese noua groaznici grani!5 prin Caraiman - Peptera

lalomilei - 76noaga. Cu toati adorafia ce avea pentru munfiinogtri, el a declarat fratelui sdu Mihai, numai cu doud zile inaintede a se pr5p5di, cd e hotdr6t sd renunle la excursii?n munli gi ciinnebunegte la ideea cd Omul, Cogtila, Caraimanul, vor fi de acumin stip6nire ungureascS.

Pierderea a jumitate dintre iubiJii lui Bucegi, a trei sferturidin Piatra Craiului a fost pentru doctorul Petre Gold Haret cea maidureroasd loviturd din viala sa gi cauza care l-a deprimat cel maimult in cursul celor trei zile de boald !

Dacd acum trecem de la Petre Gold-Haret, un intelectualfoarte cult, purtdtor de un nume ilustru, la Nicolae Gelepeanu,om din popor, autodidact, pricina este cd ambii erau ?ndr5gostilide NaturS, cel dint6iin mod rafional, cel din urmi instinctiv.

Nicolae Gelepeanula a fost cea mai originali figurd din girul

bdrbalilor care au iubit Bucegii gi i-au cutreierat, in lung gi inlat, izbutind s5 le cunoascd toate tainele, intreaga lor situalietopograficS, fauna gi flora lor in amdnunte.

in orice clip5, Gelepeanu era gata s5 se calere pe Bucegi,cilduzindu-i pe cei doritori de excursii pe mun!i. Multe generaliide tineri, indeosebi, ii datoresc ore de mullumire sufleteascdpetrecute prin viile gi pe plaiurile Bucegilor. L-am cunoscutde aproape; i-am fost ucenic in ale bucegiei. Prinosul meu de

1a Nicolae Gelepeanu s-a ndscut in Zbrnegti (Ardeal) in 1860; a decedat inBugteni, in 1-923. in tinerele a fost bdiat de privilie, la Brasov, la TSrgovigte.

in Bucuregti, a invSlat s5 fabrice instrumente de muzicd. S-a stabilit in 1889

in Bugteni. Vezi amdnunte la articolul specialinchinat lui.

recunogtin!5 i-l aduc sub forma unui articol special ce i-am inchinatin aceasti c5rticicd (vezi mai departe). Adaug numai: Fie-i ugoari

fd16na in poeticul cimitirap de pe Zamura, unde este elingropat, infala splendidei panorame a Bucegilor care i-au fost at6t de dragi!

Dar iati c5, ajuns la incheierea acestor r6nduri, bag de

seami cd l-am trecut cu vederea pe cel mai vechi cutreieritor al

Bucegilor; a cdrui fiinld se pierde in negura unui trecut de aproapedouS mii de ani: ciobonul romdn, care a purtat facla rom6nismuluide la Tisa pAnS la Nistru gi in Caucaz, de la Tisa p6nd la DunSre, inBalcani giin munlii Pindului. Acest umil cioban rom6n este cel mai

nobil simbol al romanitdlii noastre infr6nte adesea, dar niciodatdnimicitS, ci semper redivivo.

Pdstorul, pdcurorul rom6n, a scris, cu tdlpile opincilor lui,

acea relea de poteci, cdrdrigi cdrirui de care te folosegtitu astSzi,

excursionistule; gi de auzi picurig de fluier ori muget de bucium,nu-!i vine in minte g6ndul cd aceleagi ecouri s-au rdsfrSnt, timp de

doud milenii, in uriagele cute ale Bucegilor?Dar nu e nevoie sd ne inapoiem cu sute de ani in trecutul

nostru, pentru a avea ptiri despre firea ciobanilor rom6ni; noi,

acegtia de fa!d, care am colindat prin Bucegi, timp de 3-4 decenii,am cunoscut mulli dintre acegti Rom6ni, adevdrali Rom6ni

in primitivitatea lo4 pdstrdtori ai comorii de minte gi simlirerom6neascS.

Eu personal am stat, de nenumSrate ori, de vorbi cu ciobanide la deosebite st6ne de pe Bucegi si mai aproape cu sufletull-am avut pe mot Mitru din Moeciu (Bran), care-mi citea poezii

de Bolintineanu, de Alecsandri, imi recita ,,Nunta Zamfirei" a luiCogbuc;i avea un dar neintrecut de a povesti basme.

Prietenul meu Mihai Haret imi spunea deundzi cum a

cunoscut c61iva ciobani pe care mi-i cita:Prunaru o fost doudzeci de ani cioban la bordeiul din Jepii

Mari; om simplu, fird buche de carte, era instinctiv un iubitorinteligent al Bucegilor, totdeauna gata sd serveascd de cSlSuzd

iscusitS. intr-o toamnS, amicul meu a nimerit la bordeiul din Jepii