volumuli raportprivindactivitatea ... · pdf filedându-se atenţie sporită proiectelor...

Rapo

rtan

ual200

7Vo

lumulI

© BEI – 06/2008 – RO QH-AD-08-001-RO-C ISSN 1830-7353

Grupu l Bănc i i Eu ropene de Inves t i ţ i i • Grupu l Bănc i i Eu ropene de Inves t i ţ i i • Grupu l Bănc i i Eu ropene de Inves t i ţ i i • Grupu l Bănc i i Eu ropene de Inves t i ţ i i

Raport anual 2007 • Volumul I Raport anual 2007

Raport privind activitateai responsabilitatea corporativă

Volumul I


Raportul anual pentru 2007 al Grupului BEI constă din trei volu-me separate:• Raportul privind activitatea și responsabilitatea corporativă,

care prezintă activitatea Grupului BEI în anul anterior și per-spectivele acestuia;

• Raportul financiar, care prezintă situaţiile financiare aleGrupului BEI, ale BEI, ale Facilităţii pentru investiţii de laCotonou, ale Fondului fiduciar FEMIP și ale FEI, împreună cuanexele explicative asociate;

• Raportul statistic, care conţine lista proiectelor finanţate și afondurilor mobilizate de BEI în 2007, precum și lista proiec-telor FEI. Raportul statistic conţine și tabele sintetice pentruanul respectiv și pentru ultimii cinci ani.

Pe CD-ROM-ul care însoţește această broșură, cititorii găsesc in-formaţii din cele trei volume, documentul „Responsabilitateacorporativă în 2007”, precum și principalele broșuri și alte docu-mente publicate în 2007 în diferite limbi.

Raportul anual poate fi consultat și pe pagina de Internet abăncii www.eib.org/report

Raport anual 2007


Volumul I

Grupu l Bănc i i Eu ropene de I nve s t i ţ i i • Grupu l Bănc i i Eu ropene de I nve s t i ţ i i • Grupu l Bănc i i Eu ropene de I nve s t i ţ i i • Grupu l Bănc i i Eu ropene de I nve s t i ţ i i

Raport privind activitatea și responsabilitatea corporativă2Grupul BEI

Raport privind activitatea și responsabilitatea corporativă 3 Grupul BEI

Cuprins

Grupul BEI: cifre statutare de bază 4

Grupul BEI: bilanţ consolidat rezumat 5

Mesajul Președintelui 6

Planul operaţional al băncii pentru perioada 2008-2010 8

Activitatea Grupului BEI în 2007 12

➾ Dezvoltare echilibrată pe tot cuprinsul Uniunii Europene 13➾ Sprijin pentru inovare 16➾ Durabilitate ecologică 20➾ RTE: reţele de transport pentru Europa 25➾ Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii 30➾ Energie durabilă, competitivă și sigură 33➾ Ţări candidate și potenţial candidate 37➾ Ţări vecine și ţări partenere din Europa 39➾ Ţări partenere ACP, din America Latină și Asia 43➾ Mobilizarea fondurilor de către BEI 47

Guvernare corporativă 50

➾ Cooperarea cu alte instituţii 51➾ Guvernare și responsabilitate 53➾ Amprenta directă și responsabilitatea acţiunilor întreprinse 57➾ Organele statutare ale BEI 59➾ Comitetul de direcţie al BEI 62➾ Organigrama 63➾ Organele statutare ale FEI 68

Proiecte eligibile pentru finanţare de către Grupul BEI 69

Adresele Grupului BEI 70


Grupul BEI: cifre statutare de bază

(*) Resurse mobilizate înbaza autorizaţiei globale deîmprumut date de Consiliul

de administraţie pentru 2007,inclusiv „prefinanţarea” în

valoare de 77milioane EURîncheiată în 2006 pentru 2007.

Banca Europeană de Investiţii

Activitatea în 2007 (milioane EUR)

Împrumuturi contractate 47 820Uniunea Europeană 41 431Ţări partenere 6 389

Proiecte aprobate 56 455Uniunea Europeană 48 664Ţări partenere 7 791

Plăţi 43 420Din resursele băncii 38 852Din resurse bugetare 4 568

Resurse mobilizate (înainte de swap) 54 725*Monede comunitare 32 835Monede necomunitare 21 890

Situaţia la data de 31.12.2007

Volum total în circulaţieÎmprumuturi din resursele băncii 324 753Garanţii acordate 165Finanţare din resurse bugetare 1 785Mobilizări de fonduri pe termen lung, mediu și scurt 254 221

Fonduri proprii 33 437Totalul bilanţului 301 854Profitul net al exerciţiului financiar 1 633Capital subscris 164 808

Din care vărsat și care urmează a fi vărsat 8 240

Fondul European de Investiţii

Activitatea în 2007

Împrumuturi contractate 1 918Capital de risc 521Garanţii 1 397

Situaţia la data de 31.12.2007

Portofoliu 15 971Capital de risc 4 388Garanţii 11 584

Fonduri proprii 965Totalul bilanţului 1 074Profitul net al exerciţiului financiar 50Capital subscris 2 770

Din care vărsat 554


Grupul BEI: bilanţ consolidat rezumatla data de 31 decembrie 2007 (mii EUR)

ACTIVE 31.12.2007

1. Casă, solduri la bănci centrale i oficii potale .................... 27 318

2. Bonuri de tezaur eligibile pentru refinanţare labăncile centrale ............................................................................................................................... 2 273 135

3. Creanţe asupra instituţiilor de credita) la vedere ................................................................................................................................................. 286 263b) alte creanţe ....................................................................................................................................... 15 816 580c) împrumuturi .................................................................................................................................... 112 323 909

128 426 752

4. Creanţe asupra clienţilora) împrumuturi .................................................................................................................................... 156 435 308b) provizioane specifice ...................................................................................................... - 37 050

156 398 258

5. Titluri de creanţă, inclusiv titluri cu venit fixa) emise de organisme publice ............................................................................. 580 386b) emise de alţi emitenţi .................................................................................................... 10 435 661

11 016 047

6. Acţiuni i alte titluri cu randament variabil ............................... 2 078 830

7. Imobilizări necorporale .................................................................................................... 3 972

8. Bunuri imobiliare, mobilier i echipament ................................. 285 720

9. Alte activea) debitori diveri ............................................................................................................................ 145 445b) valori de înlocuire pozitive ................................................................................... 9 060 783

9 206 228

10. Capital subscris i rezerve de primit, solicitate darnevărsate ...................................................................................................................................................... 1 061 503

11. Conturi de regularizare ..................................................................................................... 30 658

TOTAL ACTIV 310 808 421

PASIVE 31.12.2007

1. Datorii privind instituţiile de credita) la termen sau cu preaviz ........................................................................................... 341 757

341 757

2. Datorii constituite prin titluria) titluri de creanţă în circulaţie ............................................................................ 259 280 003b) altele .............................................................................................................................................................. 892 400

260 172 403

3. Alte pasivea) creditori diveri ........................................................................................................................... 1 429 085b) pasive diverse ............................................................................................................................... 37 457c) valori de înlocuire negative ................................................................................. 12 945 900

14 412 442

4. Conturi de regularizare 270 724

5. Provizioanea) Planuri de pensii i sistem de asigurări de sănătate 1 038 545

1 038 545

TOTAL PASIV 276 235 871

6. Capital– subscris ........................................................................................................................................................ 164 808 169– nevărsat ...................................................................................................................................................... -156 567 760

8 240 409

7. Rezerve consolidatea) fond de rezervă .......................................................................................................................... 16 480 817b) rezerve suplimentare ...................................................................................................... 6 067 178

22 547 995

8. Fonduri alocate pentru Facilitatea de finanţarestructurată 1 250 000

9. Fonduri alocate pentru operaţiuni cu capital de risc 1 690 940

10. Profitul exerciţiului financiar:Înainte de repartizare din Fondul pentru riscuri bancaregenerale ........................................................................................................................................................... 843 206Repartizare pentru exerciţiul financiar din Fondulpentru riscuri bancare generale .......................................................................... 0

Profit de repartizat 843 206

TOTAL CAPITAL PROPRIU 34 572 550

TOTAL PASIV I CAPITAL PROPRIU 310 808 421


Mesajul președintelui

Anul trecut, cu ocazia prezentării Raportului anualpentru 2006, am subliniat faptul că anul 2007 va fiesenţial pentru Banca Europeană de Investiţii în ceeace privește punerea în aplicare a noii sale strategii re-feritoare la asumarea mai multor riscuri pentru o va-loare adăugată mai mare. Prin POB (Planul operaţi-onal al băncii) au fost stabilite obiective ambiţioaseprivind împrumuturile, îndeosebi în ceea ce priveșteutilizarea FFS (Facilitatea de finanţare structurată).Aceste obiective au fost atinse și, în unele cazuri, de-pășite. De pildă, nivelul împrumuturilor contractateprin FFS a depășit 1,5 miliarde EUR, fiind aproape decinci ori mai mare faţă de 2006; în același timp, spriji-nul BEI pentru sursele de energie nepoluantă a cres-cut de patru ori, acordându-se împrumuturi de peste2 miliarde EUR pentru proiecte vizând energia rege-nerabilă. Mai multe iniţiative noi au devenit operaţi-onale în parteneriat cu Comisia Europeană, în specialFFIR (Facilitatea de finanţare cu împărţirea riscurilorpentru cercetare).

În afara Uniunii Europene, un prim pas reușit l-a re-prezentat punerea în aplicare a noului mandat externacordat de Consiliul Uniunii Europene pentru perioa-da 2007-2013. Deși convenţia de garantare încheia-tă cu Comisia a fost semnată abia în august, valoareaîmprumuturilor contractate în ţările regiunii de ex-tindere, ţările vecine și ţările partenere s-a ridicat lapeste 6 miliarde EUR. În Turcia, Balcanii de Vest și ţări-le partenere mediteraneene, Banca Europeană de In-vestiţii este în prezent cea mai activă instituţie finan-ciară internaţională.

Pentru a susţine aceste împrumuturi, BEI a mobilizataproape 55 miliarde EUR pe pieţele internaţionale decapital – semnificativ mai mult decât cele 48 miliardeEUR mobilizate în 2006 – prin 236 de emisiuni obliga-tare în 23 de monede. Banca Europeană de Investiţiirămâne unul din cei mai mari emitenţi de pe piaţa decapital, menţinându-și capacitatea de exploatare aacestor pieţe în faţa turbulenţelor financiare declan-șate la mijlocul anului 2007. Încrederea investitorilorse datorează, cu siguranţă, politicilor prudente ale BEIde gestionare a riscurilor și excelentului său rating decredit, susţinut de calitatea acţionarilor băncii.

Aceste rezultate constituie dovada eforturilor susţinu-te și a profesionalismului personalului băncii. Acesteareprezintă, de asemenea, o măsură a încrederii acţio-narilor și a Comisiei în capacitatea băncii de a acţionaîn baza politicilor cheie ale Uniunii Europene și de agenera valoare adăugată prin operaţiunile sale.

Încrederea statelor membre și a Comisiei implică însăresponsabilităţi și provocări suplimentare, după cumreiese din Planul operaţional al băncii pentru perioa-da 2008-2010 aprobat de Consiliul guvernatorilor. Seașteaptă ca BEI să continue să-și respecte angajamen-tele în domeniile convergenţei, transportului (acor-dându-se atenţie sporită proiectelor RTE prioritare),energiei (în special în ceea ce privește energia rege-nerabilă și eficienţa energetică), mediului, economieibazate pe cunoaștere (i2i) și finanţării IMM-urilor.

În ceea ce privește ultimul domeniu, în urma consul-tării cu partenerii săi bancari, cu autorităţile publice șicu asociaţii ale IMM-urilor, Grupul BEI este preocupatde găsirea unor modalităţi care să-i permită să creas-că și mai mult acest sprijin.

Anul acesta, ca un pas înainte în ceea ce privește maibuna integrare a responsabilităţii corporative în stra-tegia BEI, am decis să comasăm raportarea într-unsingur document: „Raport privind activitatea și res-ponsabilitatea corporativă”. Detalii cu privire la prin-cipalele realizări din anul 2007 sunt incluse în infor-maţiile suplimentare disponibile pe CD-ROM și pepagina noastră de Internet.

Ca o componentă a obiectivului nostru de creștere atransparenţei activităţilor, pe pagina noastră de Inter-net a fost creată o subsecţiune referitoare la respon-sabilitatea corporativă, de unde puteţi afla mai multeinformaţii cu privire la politicile și practicile noastrede responsabilitate corporativă. De asemenea, BEI adecis să aplice, începând din iunie 2007, dispoziţiileRegulamentului Aarhus 1367/2006 privind accesul


public la informaţie, participarea publicului la luareadeciziilor și accesul la justiţie în domeniul mediului.

Odată cu actualizarea și publicarea Manualului pri-vind practicile de mediu și practicile sociale, care de-scrie procedurile și practicile interne ale băncii, a fostrevizuită Declaraţia BEI privind politica de mediu șicea socială, aceasta fiind supusă unui proces de con-sultare publică. Aceste iniţiative vor avea o contribu-ţie importantă la evaluarea și diminuarea riscurilor demediu și sociale asociate activităţilor noastre de fi-nanţare a proiectelor.

Trebuie menţionat faptul că, în 2007, în ceea ce pri-vește activităţile de împrumut ale băncii în afara Uni-unii, Cadrul de evaluare a impactului economic și so-cial (ESIAF) a fost modificat pentru a răspunde maibine cerinţelor fiecărui mandat în parte și pentru aasigura măsurarea mai exactă a valorii adăugate abăncii. Aplicat tuturor mandatelor externe ale BEI,ESIAF va permite BEI să evalueze și să înţeleagă maibine impactul proiectelor pe care le finanţează în afa-ra Uniunii, atât ex ante, cât și ex post, în perspectivaîmbunătăţirii politicilor și practicilor sale de respon-sabilitate corporativă.

Banca Europeană de Investiţii poate acum să facăo analiză retrospectivă a activităţii desfășurate în50 de ani de existenţă. Înfiinţată în 1958 pentru acontribui la integrarea, dezvoltarea echilibrată și co-

eziunea economică și socială a Uniunii Europene, încei cincizeci de ani de operaţiuni banca a dobândito experienţă semnificativă în finanţarea proiectelorde investiţii într-o largă diversitate de sectoare. BEI asprijinit cele mai importante realizări ale Uniunii, con-tribuind la creșterea economică a Europei, a făcut faţăprovocării a șase extinderi, majorându-și capitalul dela un miliard de unităţi de cont la 164,8 miliarde EUR,și a jucat un rol major în trecerea la euro, lansând ini-ţiative care au pregătit terenul pentru tranziţia la mo-neda unică.

La cincizeci de ani de la Tratatul de la Roma, aventuraeuropeană abia începe. Acum este esenţial să facemfaţă provocărilor secolului XXI: provocarea mediuluiși combaterea schimbărilor climatice, provocarea ști-inţifică și industrială în vederea asigurării poziţiei demare putere economică a Europei și provocarea so-lidarităţii mondiale, respectiv combaterea sărăciei înalte părţi ale lumii. BEI este gata să sprijine Europapentru a depăși aceste provocări.

Philippe MaystadtPreședintele Grupului Băncii Europene

de Investiţii


Planul operaţional al băncii pentru perioada2008-2010

Planul de afaceri detaliat al BEI pentru următorii ani este prezentat într-un document pus ladispoziţia publicului: Planul operaţional al băncii pentru perioada 2008-2010. Prin adoptareaîn iunie 2005 de către Consiliul guvernatorilor a strategiei „asumării mai multor riscuri pentruo valoare adăugatămai mare în sprijinul politicilor UE”, eforturile băncii s-au concentrat în di-recţia acestui obiectiv primordial.

Pentru a asigura punerea în aplicare a acestei decizii strategice, BEI nu și-a propus priorităţistrategice suplimentare pentru perioada 2008-2010. În cadrul Uniunii Europene, BEI continuăsă se concentreze asupra a șase priorităţi strategice: coeziune economică și socială și conver-genţă în Uniunea extinsă; punerea în aplicare a Iniţiativei Inovare 2010; dezvoltarea reţelelortranseuropene (RTE) de transport și de acces; sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii; pro-tejarea și îmbunătăţirea mediului; energie durabilă, competitivă și sigură.

În conformitate cu noile mandate externe definite în decizia Consiliului din decembrie 2006, înfuncţie de mandat, obiectivele împrumuturilor în afara Uniunii Europene vizează: sprijin pen-tru preaderare; dezvoltarea sectorului privat; securitatea aprovizionării cu energie; protecţiași îmbunătăţirea calităţii mediului; sprijinirea prezenţei Uniunii Europene prin investiţii străinedirecte și transfer de tehnologie și know-how.

Provocare și ripostă

În activitatea desfășurată, BEI s-a confruntat în 2007cu o serie de dificultăţi, care continuă să se manifes-te și în prezent. În ciuda volatilităţii din ultimul timp apieţelor financiare, banca a asigurat un flux continuual finanţării investiţiilor în Europa, în special în sectoa-rele în care participanţii la piaţă ezită să se implice.Cererea permanentă de împrumuturi pentru investiţiiîn infrastructură se alătură nevoii crescânde de împru-muturi, dar și de capital de risc, pentru inovare. Efec-tele extinderii treptate a Uniunii Europene semanifes-tă și în rolul BEI la nivel naţional și european, printr-ocontribuţie tot mai pregnantă a băncii în planul stra-tegiilor Uniunii Europene. În același timp, așteptărilepărţilor interesate sunt mari, dialogul complex cu so-cietatea civilă devenind o cerinţă permanentă.

Reacţia băncii în privinţa obiectivelor prioritare îndomeniul împrumuturilor și în faţa provocărilor ex-terne constă în asigurarea unei bune politici de fi-nanţare și în abordarea domeniilor corespunzătoare

de activitate cu instrumente adecvate. Aceste cerin-ţe se reflectă în valoarea adăugată mai mare a îm-prumuturilor, abordarea nouă a riscului, instrumen-te financiare noi, cooperare mai intensă cu ComisiaEuropeană și cu alte organisme, autonomie financia-ră, planificare financiară eficientă, alocare a resurse-lor orientată spre priorităţi și eficienţă crescută.

Asumarea de riscuri și instrumentefinanciare noi

Abordarea asumării mai multor riscuri, atunci cândacest lucru este necesar pentru obiectivele strate-gice, va fi o caracteristică permanentă a activităţilorBEI. Ajustările în ceea ce privește politica de credi-tare a băncii și sistemele de clasificare a împrumu-turilor și de evaluare a riscurilor vor consolida capa-citatea băncii de asumare a riscurilor și vor creștevaloarea adăugată asigurată de bancă. Modificărilela nivelul politicii riscului de credit privind împrumu-turile negarantate acordate băncilor și întreprinde-


rilor, garanţiile financiare și substitutele de împru-mut – îndeosebi valori mobiliare garantate cu activeși obligaţiuni garantate – vor crește, de asemenea,capacitatea BEI de a asigura structuri mai inovatoareși operaţiuni de reducere a poverii capitalului pen-tru debitorii băncii. O nouă metodologie internă decalculare a ratingului, care respectă noua Directi-vă 2006/48/CE a Uniunii Europene, a fost extinsă lanoi clase de active, fiind ajustată pentru a permitebăncii să-și asume riscuri mai mari când acest lucrueste necesar pentru obiectivele strategice.

Dezvoltarea operaţiunilor cu risc mai mare susţinuteprin rezervele constituite în acest scop din resurseleproprii ale băncii și ale Comisiei Europene va juca unrol important în punerea în practică pe viitor a stra-tegiei. Sumele implicate sunt considerabile. În cadrulFacilităţii de finanţare structurată (FFS) au fost aloca-te rezerve totale de 3,75 miliarde EUR drept capitalde rezervă pentru împrumuturi privilegiate și garan-ţii care încorporează riscul anterior finalizării și risculoperaţional timpuriu, pentru împrumuturi subor-donate și garanţii de rang superior faţă de datoriilesubordonate ale acţionarilor, pentru finanţarea detip „mezanin”, inclusiv obligaţiuni cu randament ri-dicat pentru societăţi industriale aflate într-un pro-ces de creștere rapidă sau restructurare, precum șipentru instrumentele derivate asociate proiectelorși instrumentele de finanţare prin participare la ca-pital. Facilitatea de finanţare cu împărţirea riscurilordispune de o rezervă de capital de 2 miliarde EUR,

pentru care BEI a alocat 1 miliard EUR prin Facilitateade finanţare structurată (FFS), iar Comisia Europeanăcontribuie cu 1 miliard EUR în baza celui de-al 7-leaProgram-cadru pentru cercetare. Acest demers per-mite valorificarea multiplă a împrumuturilor destina-te finanţării investiţiilor din domeniul cercetării, dez-voltării și inovării. Au fost alocate 500 milioane EURpentru Instrumentul degaranţie de împrumutpentruproiecte privind reţelele transeuropene de transport,plus o sumă echivalentă de la Comisie, în vederea asi-gurării de garanţii pentru facilităţile de credite stand-by pentru proiecte RTE, cu scopul de a acoperi riscu-rile unor venituri mai mici în perioada de demarare aacestor proiecte. 500 milioane EUR din FFS sunt pen-tru finanţarea cu împărţirea riscurilor în vederea dez-voltării sectorului privat din ţările partenere medite-raneene. Suma de 1,75 miliarde EUR este disponibilăpentru obiective aprobate în baza Iniţiativei Inovare2010, pentru RTE și pentru energie. Cererea pieţei în-registrează o creștere rapidă. La sfârșitul anului 2007,împrumuturile contractate în baza FFS au crescut la2,8 miliarde EUR, de la 1,3 miliarde EUR cu un an înurmă.

Cooperarea cu Comisia Europeană

Cooperarea cu Comisia Europeană nu se limiteazăla acorduri de împărţire a riscurilor. Elaborarea deprograme în comun și cofinanţarea sunt larg răs-


pândite. Între recentele iniţiative comune se aflăJASPERS, prin care se asigură ţărilor beneficiareasistenţă tehnică în vederea elaborării unor proiec-te majore viabile de infrastructură, care vor fi susţi-nute din fondurile structurale și fondurile de coezi-une ale UE. Banca Europeană pentru Reconstrucţieși Dezvoltare este, de asemenea, partener JASPERS.JESSICA este o iniţiativă conjugată a Comisiei și a BEI,în cooperare cu Banca de Dezvoltare a ConsiliuluiEuropei, prin care se oferă statelor membre și coor-donatorilor Fondului European de Dezvoltare Regi-onală soluţii individualizate pentru finanţarea uneigame largi de proiecte de dezvoltare și renovareurbană. Prin JEREMIE, Grupul BEI și Comisia Euro-peană facilitează accesul la finanţare pentru între-prinderile mici și mijlocii, inclusiv pentru întreprin-zătorii care își pornesc pentru prima dată o afacereși pentru microcredite în regiunile în curs de dez-voltare. Fondul European de Investiţii a fost manda-tat de Comisie să pună în aplicare Programul-cadrupentru competitivitate și inovare al Comisiei, cu ogamă foarte cuprinzătoare de instrumente finan-ciare, în valoare de 1,1 miliarde EUR. De asemenea,în cadrul Centrului European de Expertiză privind

Parteneriatele Public-Private (CEEP), Comisia și bancavor difuza informaţii și cele mai bune practici în be-neficiul grupurilor operative publice pentru PPP dinEuropa și vor acorda sprijin în elaborarea de politiciși programe în domeniul achiziţiilor și gestionării PPPpentru autorităţile publice membre ale acestora.

În afara Uniunii Europene, pe lângă cele maximum27,8 miliarde EUR în mandate externe din perioa-da 2007-2013, BEI și Comisia cofinanţează Facilita-tea ACP de pregătire a proiectelor în sectorul apei.În plus, banca gestionează Fondul fiduciar pen-tru infrastructură UE-Africa, care este cofinanţat deComisie și de 10 state membre. Scopul acestei faci-lităţi inovatoare este creșterea finanţării europenedurabile pentru infrastructura regională și transfron-talieră din Africa, prin combinarea banilor din sub-venţii publice cu împrumuturi pe termen lung.

Planificarea și autonomia financiară

Punerea în aplicare a strategiei trebuie să fie înconsens cu obiectivul pe termen lung al BEI privindviabilitatea financiară. Date fiind caracterul și mi-siunea băncii, o parte însemnată a beneficiilor re-alizate derivă din contribuţia BEI în calitate de in-stituţie aflată în slujba politicilor Uniunii. Surplusulnet al băncii rezultă din randamentul investiţiiloraferent fondurilor proprii și din veniturile din inter-mediere generate de împrumuturi, prin care se re-cuperează costurile. În calitate de instituţie publică,BEI evită expunerile speculative la riscuri financiareși își fixează toleranţa faţă de riscul financiar la unnivel care să asigure viabilitatea financiară pe ter-men lung a băncii. Datorită mai multor factori, seestimează că rentabilitatea fondurilor proprii vaurma o traiectorie ușor descrescătoare în perioada2008-2010. Veniturile din intermediere se limiteazăîn esenţă la acoperirea cheltuielilor administrativeși pentru evaluarea riscului de credit. Chiar dacă seanticipează beneficii cu valoare adăugată prin par-ticiparea băncii la activităţi mai complexe și mai ris-cante, riscul de insolvabilitate mai mare ar putea

Plăţi, contracte semnate și proiecte aprobate(2003-2007)

(miliarde EUR)

10

20

30

40

50

60

020072003 2004 2005 2006

PlăţiÎmprumuturi contractate

Aprobări


avea un efect negativ asupra gradului estimat deacoperire a costurilor, iar controlul nivelurilor cres-cute ale riscului asupra reputaţiei, riscului juridic șicelui operaţional implică un volum mare de resur-se. În mod similar, activităţi precum asistenţa tehni-că și alte activităţi de consiliere sunt importante lanivel de politică, dar nu contribuie în mod direct laveniturile din exploatare.

Pe baza Planului operaţional al băncii pentru pe-rioada 2008-2010 și a situaţiei actuale a capitalu-lui, graţie alocării specifice a resurselor și eficienţeicrescute, BEI nu va avea nevoie de o majorare a ca-pitalului înainte de 2010 și va fi capabilă să-și finan-ţeze această majorare de capital din rezerve gene-

rate în cadrul băncii și nu din contribuţii în numerarale statelor membre.

În fine, în vederea consolidării structurii capitalu-lui Fondului European de Investiţii pentru proiec-te viitoare, capitalul social autorizat a fost majo-rat cu 50%, ajungând la 3 miliarde EUR în 2007. BEIa folosit 100% din drepturile sale de subscriere anoilor acţiuni, Comisia își va folosi drepturile trep-tat pe o perioadă de patru ani, iar instituţiile finan-ciare acţionare au folosit peste 70% din dreptu-rile lor, ceea ce a condus la fonduri proprii FEI de965 milioane EUR. Aceste fonduri ar trebui să asigureviabilitatea financiară a FEI cel puţin până în 2013, eleurmând a fi mobilizate treptat în această perioadă.

Consiliul deadministraţie al BEI

Activitatea Grupului BEI în 2007



Dezvoltare echilibrată pe tot cuprinsul UniuniiEuropene

Banca Europeană de Investiţii a fost dintotdeauna o bancă a regiunilor, a zonelor asistate dinUniunea Europeană care primesc și ajutor nerambursabil din fondurile structurale. În con-formitate cu politica de coeziune revizuită a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013,BEI și-a concentrat împrumuturile pentru dezvoltare regională în regiunile de convergen-ţă recent definite, inclusiv în regiunile în faza de eliminare treptată a asistenţei și în cele deinstaurare treptată. Acestea sunt cele mai sărace 113 regiuni din UE-27, cu o populaţie de190 milioane locuitori. În afara regiunilor de convergenţă, noua politică regională promoveazăobiectivele competitivităţii și ocupării forţei de muncă, pe care BEI le sprijină în principal prinîmprumuturi în baza Iniţiativei Inovare 2010, prin dezvoltarea reţelelor transeuropene, prinsprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și prin durabilitatea ecologică.

Banca și-a stabilit ca obiectiv pe termenmediu alocarea a 40-45% din totalul împrumuturilor încadrulUniunii Europene în scopuri de convergenţă. În2007, au fostmobilizate 13,8miliarde EURpentru investiţii în regiunile de convergenţă, atingându-se obiectivul propus.

Împrumuturi pentru programe structuraleîn noile state membre

O mare parte din împrumuturile pentru conver-genţă a fost destinată celor douăsprezece statemembre noi care s-au alăturat Uniunii Europenedin 2004. În 2007, împrumuturile BEI în aceste ţăriau totalizat 5,75 miliarde EUR. Majoritatea împru-muturilor au fost acordate în paralel cu finanţareaprin subvenţii din fondurile structurale.

Cofinanţarea care reunește fondurile structurale șipe cele ale băncii se poate face pe baza analizăriifiecărui proiect în parte sau pe baza unui program.Prin contribuţia la finanţarea unui număr de inves-tiţii mai mari sau mai mici incluse într-un programde investiţii dintr-un sector sau dintr-o anumită re-giune, BEI poate promova condiţiile și factorii carefavorizează creșterea și care determină o conver-genţă reală pentru statele membre și regiunile celmai puţin dezvoltate. Acest produs BEI poartă nu-mele de împrumut pentru programe structurale.

Astfel, în 2007, banca a decis acordarea unui împru-mut de 700 milioane EUR pentru a cofinanţa con-tribuţia naţională a Bulgariei la punerea în aplicarea priorităţilor și măsurilor de investiţii din fondurilestructurale și de coeziune ale UE. Proiectele eligibi-

le sunt identificate prin programele operaţionale aleCadrului Strategic Naţional de Referinţă și prin pro-gramul de dezvoltare rurală al Fondului EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurală pentru perioada2007-2013. Facilitatea de cofinanţare va fi utilizatăiniţial pentru investiţii în sectoarele transporturilor șimediului, dar, la cererea guvernului bulgar, poate fiextinsă și către alte programe finanţate prin fonduriale Uniunii Europene, programe care vizează dezvol-tarea regională, competitivitatea economică, dezvol-tarea resurselor umane și agricultura. Valoarea totalăa resurselor din fondurile structurale și de coeziuneeuropene puse la dispoziţia Bulgariei pentru aceas-tă perioadă se ridică la aproximativ 6,8 miliarde EUR.Prin împrumuturile pentru programe structuraleacordate de bancă se poate finanţa un număr mare


de proiecte de dimensiuni relativ mici care, tocmaidatorită acestui fapt, nu corespund cerinţelor im-puse pentru acordarea de finanţare directă BEI. Prinacest împrumut cadru, BEI poate asigura la nevo-ie prefinanţare și poate oferi cofinanţare pe termenlung în cele mai atractive condiţii.

Prezenţa BEI în toate sectoarele

În regiunile de convergenţă, BEI a finanţat proiecteîn toate sectoarele. În 2007, cele mai importante aufost transporturile (32%), energia (15%), sănătatea șieducaţia (12%), precum și apa și canalizarea (7%).

Împrumuturile pentru infrastructurile de comu-nicaţii au atins 5,5 miliarde EUR. O mare parte dinaceastă sumă o reprezintă un important împrumutde 1 miliard EUR pentru construirea tronsonuluiMilano-Napoli din reţeaua feroviară de mare viteză/ de mare capacitate din Italia. Proiectul este inclusîn coridorul RTE prioritar care face legătura pe caleferată între Berlin și sudul Italiei. Proiectul reprezin-tă o investiţie semnificativă în transportul durabil șiva facilita accesul la regiunile de convergenţă dinsudul Italiei.

Investiţiile în energie în regiunile de convergen-ţă au reprezentat împrumuturi BEI în valoare de

2 miliarde EUR. În Sines, Portugalia, banca a spriji-nit construirea unei centrale de cogenerare cu unîmprumut în valoare de 19 milioane EUR. Acestîmprumut a urmat unui împrumut anterior de39 milioane EUR. Suplimentarea sumei a fost posi-bilă deoarece, în situaţii excepţionale, plafonul definanţare de către bancă poate fi ridicat de la 50%la 75% din costul proiectului. Noua centrală va pro-duce de trei ori mai multă electricitate decât cea pecare o înlocuiește, determinând creșterea substan-ţială a eficienţei energetice. Întrucât surplusul deelectricitate va ajunge la reţeaua naţională de ener-gie electrică, acesta va înlocui energia generată dealte termocentrale, estimându-se astfel reducereaemisiilor de CO2 cu 20%.

Cu împrumuturi BEI în valoare de 1,7 miliarde EURpentru investiţii în sănătate și educaţie, aceste sec-toare joacă un rol important. Unul din proiecteledin sectorul sănătăţii din Spania a constat în con-struirea unui spital general nou și a șapte centrede îngrijire pe timp de zi în zona de convergenţăMieres, din centrul regiunii Asturia. Proiectul facili-tează rolul regiunii ca furnizor de servicii de sănă-tate și îmbunătăţește calitatea condiţiilor de spita-lizare și a serviciilor din spitale, precum și accesul laacestea. Întrucât cuprinde și un element de educa-ţie, formare profesională și cercetare clinică, proiec-tul contribuie și la Iniţiativa Inovare 2010 a băncii.

Investiţiile industriale finanţate de BEI în regiunilede convergenţă s-au ridicat la 1,6 miliarde EUR în2007. Împrumutul în valoare de 71 milioane EURacordat Glaverbel Czech este un exemplu al im-pactului social și economic pe care îl pot aveaindustriile locale. Împrumutul va fi utilizat pen-tru construirea unei noi linii de sticlă flotată înTeplice și extinderea fabricii de sticlă pentru in-dustria auto din apropiere, de la Chudeřice, am-bele localităţi fiind situate în Ústí, o regiune deconvergenţă din Cehia. Ústí are o tradiţie de se-cole în producţia industrială și agricolă, în spe-cial în industria energetică, exploatarea decărbuni și produse chimice. Declinul acestor in-dustrii tradiţionale a făcut ca regiunea să aibă

Convergenţa în UEDefalcarea pe sectoare a împrumuturilor directecontractate în 2007

Milioane EUR Total%

Infrastructuri de comunicaţii 5 476 40

Energie 2 036 15

Sănătate, educaţie 1 689 12

Apă, canalizare, deșeuri 1 025 7

Dezvoltare urbană 827 6

Industrie 1 584 11

Alte servicii 1 175 9

Total împrumuturi individuale 13 812 100


cele mai ridicate rate ale șomajului din Repu-blica Cehă. Proiectul de la Glaverbel va contri-bui însă la dezvoltarea economică și la diversi-ficarea posibilităţilor de încadrare în muncă pelângă industriile tradiţionale. Se estimează căproiectul va crea 100 de noi locuri de muncă înChudeřice și alte 70 în Teplice.

Fără îndoială, multe din proiectele din regiunile deconvergenţă sprijină și alte priorităţi. În 2007, 23%din împrumuturile individuale de sprijinire a Agen-dei Lisabona, care prevede crearea unei economiieuropene competitive, inovatoare și bazate pe cu-noaștere, au ajuns în regiunile de convergenţă, lafel ca și 33% din împrumuturile destinate îmbu-nătăţirii mediului natural, 33% din împrumuturilepentru reţelele transeuropene de transport și 15%din cele pentru proiecte energetice.

Produse financiare noi

De asemenea, BEI a pus la dispoziţia regiunilorproduse financiare noi. În Polonia, banca a parti-cipat cu 200 milioane PLN (52 milioane EUR) la oemisiune de obligaţiuni garantate ale sectoruluipublic pentru finanţarea de proiecte mici și mijlo-cii puse în aplicare de entităţi publice în domeniileinfrastructurii, mediului, energiei, sănătăţii și edu-caţiei. Acest substitut al unei linii de credit directeeste garantat prin creanţele creditelor BRE BankHipoteczny S.A. Operaţiunea, deocamdată unică,crește numărul instituţiilor financiare partenere BEIdin Polonia și mărește posibilităţile BEI de a sprijinimodernizarea infrastructurii locale.

JASPERS

În faza premergătoare a pregătirii marilor proiecte deinvestiţii, JASPERS a devenit un instrument cheie încooperarea cu fondurile structurale ale UE, prin ajuto-rul acordat celor 12 noi state membre în prezentareaunor proiecte viabile, acestea având astfel acces mairapid și mai eficient la sprijinul substanţial al FonduluiEuropean de Dezvoltare Regională și al Fondului deCoeziune, care va fi disponibil în următorii ani.

JASPERS (Joint Assistance to Support Projects inEuropean Regions) înseamnă „Asistenţă comunăpentru susţinerea proiectelor în regiunile euro-pene”. Îmbinând competenţa tehnică a ComisieiEuropene, a BERD și BEI, JASPERS oferă asistenţătehnică gratuită. La sfârșitul anului 2007, echipaera formată din 55 de experţi, desfășurându-și acti-vitatea nu numai la Luxemburg, dar și la București,Viena și Varșovia, unde au fost deschise birouri încursul acestui an. Biroul din București se ocupă depregătirea proiectelor din Bulgaria și România, celdin Viena deservește ţările Europei Centrale, iar celdin Varșovia se ocupă de pregătirea proiectelor dinPolonia și ţările baltice.

Planul de acţiune JASPERS a înaintat bine în 2007,fiind acordată asistenţă JASPERS pentru pregătireaa 261 proiecte și acţiuni orizontale cu rol cataliza-tor sau de accelerare a unor investiţii de capital învaloare de peste 32 miliarde EUR în anii următori– prezente în toate cele douăsprezece noi statemembre și într-o largă varietate de sectoare strate-gice, punându-se accentul pe mediu (apă, ape uza-te și deșeuri solide), transporturi, eficienţă energe-tică și energie regenerabilă.


Sprijin pentru inovare

De la instituirea în anul 2000 a Agendei Lisabona, BEI a finanţat investiţii care contribuie lacrearea unei economii competitive, inovatoare și bazate pe cunoaștere, capabile de creșteredurabilă, care creează locuri de muncă mai multe și mai bune și o coeziune socială maimare. Prin Iniţiativa Inovare 2010, BEI și-a propus acordarea unor împrumuturi în valoare de50 miliarde EUR în perioada 2000-2010, un obiectiv deja atins în cursul anului 2007, când in-vestiţiile în cercetare, dezvoltare și inovare, educaţie și tehnologia informaţiei și comunicaţi-ilor au reprezentat 10,3 miliarde EUR, sub forma unor noi împrumuturi BEI.

Cercetare, dezvoltare și inovare

CDI reprezintă prescurtarea uneia din cele trei pri-orităţi ale împrumuturilor în baza Iniţiativei Inovare2010. Înglobând mai mult decât cercetare și dez-voltare, CDI cuprinde transformarea noilor cunoș-tinţe în activitate economică productivă. În 2007s-au alocat în jur de 6,7 miliarde EUR pentru CDI înUniunea Europeană și încă 455 milioane EUR pen-tru CDI în Turcia.

Instrumentele financiare elaborate de bancă pen-tru sprijinirea investiţiilor care stau la baza Agen-dei Lisabona au un rol cheie în finanţarea CDI. Fa-

Acţiunea„Cercetare universitară”

Educaţia ocupă un loc important pe agenda Băn-cii Europene de Investiţii. Aceasta contribuie înmod esenţial la Strategia Lisabona și stă la bazaactivităţii băncii de favorizare a coeziunii socialeși de promovare a inovării. În paralel cu acorda-rea de împrumuturi în acest sector, banca a iniţi-at Acţiunea „Cercetare universitară” în scopul di-rijării sprijinului instituţional către învăţământulsuperior și cercetarea universitară. Acţiunea este

menită să răspundă cât mai bine solicitărilor venite din partea universităţilor europene –îndeosebi celor privind asistenţa financiară, dar și celor legate de contribuţiile la cerceta-re. De asemenea, facilitează activitatea academică și de cercetare a personalului băncii.www.eib.org/universities

cilitatea de finanţare cu împărţirea riscurilor (FFIR),instituită de BEI în colaborare cu Comisia, opera-ţională de la mijlocul anului 2007, are o relevanţădeosebită. FFIR se bazează pe principiul împărţi-rii riscului de credit între Comisie și BEI și extindecapacitatea băncii de a oferi împrumuturi sau ga-ranţii proiectelor iniţiate de promotori cu un pro-fil accentuat al riscului sau situat sub categoria in-vestiţie. Acest lucru implică asumarea unor riscurifinanciare peste cele acceptate în mod normal deinvestitori. Sistemul oferă o multitudine de posibi-lităţi în ceea ce privește soluţiile de finanţare noi șiinovatoare pentru sectorul privat și domeniul cer-cetării. Procesul a demarat rapid, împrumuturileFFIR fiind direcţionate spre proiectele care vizează


energia regenerabilă, industria auto, industria con-strucţiilor de mașini și biotehnologia.

În coordonare cu Forumul Strategic Europeanprivind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) și cuForumul Organizaţiilor Europene Interguverna-mentale de Cercetare, BEI se află în discuţii cu pro-motorii de investiţiimari în infrastructuridecerceta-re, în special cele 35deproiecte de la nivelul UniuniiEuropene cu un cost estimat la 14 miliarde EUR.ESFRI reunește reprezentanţi ai statelor membreUE și ai statelor asociate, precum și ai ComisieiEuropene, și își propune o abordare coerentă amodului de elaborare a politicii privind infrastruc-turile de cercetare din Europa. Caracterul specifical acestor proiecte, puse în aplicare pe perioademari de timp, implicând echipament știinţific de-dicat, proceduri complexe de exploatare și, nu înultimul rând, angajamente financiare pe termenlung din partea autorităţilor naţionale care promo-vează proiectul, impune soluţii noi, neconvenţio-nale, bazate pe împărţirea viabilă a riscurilor întretoate părţile implicate.

Educaţie și formare profesională

În 2007, pentru educaţie au fost mobilizate împru-muturi BEI în valoare de 1,3 miliarde EUR. Majori-tatea investiţiilor băncii de până acum în sectoruleducaţiei au vizat infrastructura – clădirile, dotărileși echipamentele – necesare pentru dobândirea de

cunoștinţe și aptitudini. De pildă, în comunitateaautonomă Valencia, Spania, banca a finanţat con-struirea, reabilitarea și extinderea, precum și mo-bilarea și dotarea unităţilor de învăţământ primar,gimnazial, profesional și a altor infrastructuri edu-caţionale asociate.

Mai recent, s-au depus eforturi substanţiale pentrupromovarea proiectelor din domeniul învăţămân-tului care vor îmbunătăţi mai direct calitatea aces-tuia. Aceasta implică acordarea unei importanţemai mari investiţiilor în măsuri orientate spre cere-re și în active necorporale, cum ar fi împrumuturilepentru studii și activitatea CDI la nivel universitar,ceea ce va facilita accesul la educaţie și va îmbună-tăţi calitatea procesului educaţional. În Ungaria, deexemplu, banca a acordat împrumuturi în valoarede 150 milioane EUR pentru un program de împru-muturi pentru studii care face parte dintr-o stra-

Împrumuturi contractate prin Iniţiativa Inovare 2010

(milioane EUR)

2007 2000-2007

Tehnologia informaţiei și comunicaţiilor 1 597 11 947

Educaţie și formare profesională 1 262 12 852

Cercetare, dezvoltare și inovare 7 155 30 179

Total 10 289 55 994


Finanţare inovatoare pentru inovare

Formularea este cât se poate de potrivită în contextul lansării Facilităţii de finanţare cuîmpărţirea riscurilor (FFIR) la data de 5 iunie 2007, acordul fiind semnat în paralel de comi-sarul Potočnik în Hamburg cu ocazia celei de-a 4-a Conferinţe europene privind infrastruc-turile de cercetare și de Președintele BEI, Philippe Maystadt, cu ocazia reuniunii anuale aConsiliului guvernatorilor din Luxemburg. Susţinând financiar activitatea de CDI, FFIR esterezultatul cooperării eficiente dintre BEI și Comisia Europeană. Cu un aport de capital învaloare de câte 1 miliard EUR, prin cel de-al 7-lea Program-cadru de cercetare și, respec-tiv, prin Facilitatea de finanţare structurată a BEI, se așteaptă ca FFIR să asigure o finanţaresuplimentară de 10miliarde EUR pentru CDI.

Programul a avut un succes aproape imediat. Până în septembrie au fost deja încheiate optoperaţiuni de finanţare privind tehnologiile de energie regenerabilă, eficienţa energetică,componentele auto, industria construcţiilor demașini și biotehnologia, în valoare totală de359 milioane EUR. Până la sfârșitul anului s-au acordat împrumuturi în baza FFIR în valoaretotală de 459milioane EUR pentru proiecte din patru state membre.

FFIR poate finanţa societăţi mici și mari prin împrumuturi directe, dar și prin intermediere.În Germania, spre exemplu, s-a înfiinţat o linie de credit pentru furnizori inovatori mici șimijlocii de componente pentru autovehicule, în vederea finanţării activităţilor lor de CDI,prin contracte de vânzare și leaseback asupra drepturilor lor de proprietate intelectualăcătre Deutsche Leasing, o importantă societate de leasing din Germania. Prin deschidereaFFIR, banca își propune în 2008 creșterea generală a împrumuturilor pentru inovare dinEuropa, printr-un număr sporit de operaţiuni mai mici.

tegie naţională mai amplă, în scopul îmbunătăţiriicalităţii învăţământului superior, încurajării partici-pării și asigurării șanselor egale de acces la aceastăformă de învăţământ. Programul a înregistrat dejasuccese, crescând responsabilitatea instituţiilor șiadresându-se studenţilor care provin din familiimai sărace, fiind puse la punct sisteme și proceduripentru a asigura eficienţa maximă și viabilitateape termen lung a sistemului de împrumuturi pen-tru studii. În viitor, BEI ar putea finanţa investiţiile

în programe de învăţământ moderne, metode maibune de instruire și, în special, procese de învăţaremai bune în școlile și universităţile europene.

Tehnologia informaţiei și comunicaţiilor

TIC este un sector cheie pentru punerea în aplica-re a Strategiei Lisabona și a reprezentat în 2007 îm-


prumuturi BEI în valoare de 1,6 miliarde EUR. Aces-tea vizează proiecte de anvergură, care necesităîmprumuturi mari, cum este cazul investiţiei BritishTelecom în următoarea generaţie de servicii de te-lecomunicaţii, care a absorbit 455 milioane EUR, șial investiţiei pentru noua reţea de telefonie mobilăîn bandă largă UMTS a Telefonica din Spania, pen-tru care banca a acordat împrumuturi în valoare de375 milioane EUR.

În 2007, Comisia și BEI au semnat un memoran-dum de înţelegere pentru susţinerea cadrului eu-ropean de reglementare privind comunicaţiileelectronice și îndeosebi a politicii europene de re-ducere a decalajului privind comunicaţiile în ban-dă largă. Nevoia de investiţii pentru reţelele dingeneraţia viitoare este potenţial mare, iar bancase așteaptă să joace un rol tot mai mare în ceeace privește stimularea investiţiilor din sectorul pri-vat în acest tip de infrastructură. Mai mult, bancasprijină înfiinţarea unor platforme alternative deacces la banda largă, care ar putea include teh-nologii fără fir, necesitând noi tipuri de opţiuni definanţare.

FEI și inovarea

Fondul European de Investiţii, filială a BEI, joacăun rol important în punerea în aplicare a Strategi-ei Lisabona prin investiţii în fonduri cu capital derisc care asigură resurse de capital pentru IMM-urileinovatoare.

În ultimii ani, FEI și-a lărgit sfera investiţiilor cu ca-pital de risc, dincolo de fondurile asociate între-prinderilor aflate în etapa iniţială, în amonte că-tre transferurile de tehnologie, procesul prin carerezultatele cercetării și dezvoltării sunt transfor-mate în produse sau servicii comercializabile. Deasemenea, fondul a fost mandatat de ComisiaEuropeană să gestioneze o facilitate în valoare de1,1 miliarde EUR în cadrul Programului-cadrupentru competitivitate și inovare (CIP) al UniuniiEuropene pentru perioada 2007-2013. CIP își pro-pune creșterea competitivităţii întreprinderilor eu-ropene, sprijinirea inovării și facilitarea accesuluiIMM-urilor la finanţare. Resurse semnificative vor fialocate activităţilor privind tehnologiile curate.


Durabilitate ecologică

Responsabilitatea faţă de mediu a BEI comportă trei dimensiuni. În primul rând, în cazul tutu-ror proiectelor pe care le finanţează, banca acordă o atenţie specială problemei durabilităţiiecologice, punând accentul pe evaluarea impactului pe care îl au asupra mediului investiţiilepropuse și pe oportunitatea măsurilor de atenuare, precum și, mai mult decât oricând, pe efici-enţa energetică a tehnologiilor sau proceselor propuse. Ca o măsurăminimă, banca se asigurăcă proiectele pe care le finanţează respectă principiile și normele de mediu europene.

În al doilea rând, o mare parte din împrumuturile BEI vizează în mod specific protejarea și îm-bunătăţirea mediului natural și a mediului construit, precum și susţinerea bunăstării sociale îninteresul dezvoltării durabile. Banca sprijină proiectele care pun accentul pe schimbările clima-tice, protejarea naturii și a biodiversităţii, care vizează relaţia dintre mediu și sănătate și carepromovează utilizarea durabilă a resurselor naturale și gestionarea deșeurilor.

A treia dimensiune se referă la asumarea de către bancă a responsabilităţii pentru propria am-prentă ecologică. Cu toate că amprenta BEI în acest sens nu are aceeași importanţă ca ampren-ta datorată proiectelor sale de finanţare, banca depune eforturi permanente pentru a creșteeficienţa ecologică a clădirilor sale și pentru a-și îmbunătăţi modul de administrare a birourilor(vezi secţiunea„Amprenta directă și responsabilitatea acţiunilor întreprinse”).

Obiectivul privind împrumuturile pentru protecţiamediului și comunităţile durabile vizează 30-35%din toate împrumuturile, atât în Europa, cât și înafara ei. În conformitate cu acest obiectiv, împru-muturile pentru mediu acordate de bancă în UE șiîn ţările AELS au ajuns la peste 13 miliarde EUR în2007, în timp ce în afara UE acestea au reprezentat1,6 miliarde EUR, împreună ridicându-se la 30,5%din totalul împrumuturilor.

Mediul natural

În ceea ce privește mediul natural, se acordă priori-tate investiţiilor și acţiunilor care promovează ate-nuarea schimbărilor climatice, proiectelor din do-meniul gestionării apei, apelor uzate și deșeurilorsolide, precum și reducerii poluării atmosferice.

În ceea ce privește schimbările climatice – avândîn vedere Protocolul de la Kyoto – banca sprijinăeforturile de reducere a emisiilor de carbon prinfinanţarea investiţiilor care vizează înlocuirea com-bustibililor, dezvoltarea energiilor regenerabileși eficienţa energetică. Finanţarea investiţiilor înenergie este, de asemenea, un obiectiv specific alBEI, iar abordarea sectorului transporturilor de că-tre bancă este, de asemenea, puternic influenţa-tă de consideraţiile privind schimbările climatice(vezi și secţiunile „RTE: reţele de transport pentruEuropa” și„Energie durabilă, competitivă și sigură”).

În ceea ce privește energia regenerabilă, băncii îirevine rolul de a sprijini dezvoltarea de tehnologii


noi și de a facilita aplicarea acestora la scară indus-trială. În Spania, centrala solară Solucar, pentru careBEI a acordat un împrumut de 50 milioane EUR în2007, promovează utilizarea energiei regenerabilelocale și contribuie la combaterea schimbărilor cli-matice. Investiţia finanţată cuprinde construirea șiexploatarea a două centrale solare legate în reţeacare folosesc tehnologii de concentrare a energieisolare. Aceste tehnologii sunt remarcabile. În cen-tru se află un câmp de heliostate (reflectoare sola-re), amplasate în semicercuri la nivelul solului în ju-rul unui turn cu un receptor solar termic montat înpartea de sus. Heliostatele urmăresc poziţia soare-lui și concentrează radiaţiile solare pe receptor. Re-ceptorul este un schimbător de căldură de dimen-siuni mari, în care căldura solară transformă apa înaburi, care acţionează apoi generatorul electric cuajutorul unei turbine cu abur. Centralele beneficia-ză din plin de locul în care sunt amplasate, respec-tiv la 20 km vest de Sevilla. Este unul din cele maiînsorite locuri din Europa, cu acces la apa curgătoa-re necesară pentru răcire și acces imediat la liniilede înaltă tensiune din apropiere.

În 2007, BEI a semnat contracte de finanţare a pro-iectelor privind apa și apele uzate totalizând 2,6

Politica de mediu și politicasocială

În 2007, Manualul BEI privind prac-ticile de mediu și practicile sociale afost actualizat și pus la dispoziţia pu-blicului. Manualul descrie procedurileși practicile interne ale băncii, în spe-cial activităţile Direcţiei de proiecte,pentru a se asigura că toate activită-ţile financiare respectă politica sa demediu. În 2008, banca intenţioneazăsă publice o nouă Declaraţie privindpolitica de mediu și socială a aceste-ia (Principii și norme), ca o reafirmarefermă a preocupării sale pentru me-diu și a reputaţiei sale în acest sens.Declaraţia va fi supusă unui pro-ces de consultare publică înainte depublicare.


miliarde EUR, nu numai în Uniunea Europeană, ciși în afara acesteia. În Panama, de exemplu, ban-ca va sprijini îmbunătăţirea canalizării și a condiţii-lor de mediu din orașul Panama și din zona golfuluiomonim, prin epurarea apelor uzate. Prin creștereaponderii apelor uzate epurate, de la mai puţin de5% la aproape 50%, proiectul îmbunătăţește cali-tatea vieţii locuitorilor, în special a celor din zonele

mai sărace, care înainte nu beneficiau de servicii decanalizare, și îi ajută să dezvolte turismul și pescui-tul în regiune. În Maseru, capitala statului Lesotho,banca va finanţa un program de investiţii adaptatla diferite niveluri de venituri ale beneficiarilor, in-clusiv legarea la reţeaua centrală de canalizare, pre-cum și construirea unor instalaţii sanitare locale cucosturi reduse. Pe lângă modernizarea unei staţiide epurare a apelor uzate existente și construireaunei staţii noi, acest program de investiţii va per-mite reducerea poluării surselor de apă brută dinMaseru și a incidenţei bolilor asociate apei.

Proiectele care vizează deșeurile solide joacă un roltot mai mare în activităţile băncii, fiind destinate săsusţină politica europeană privind reciclarea depo-zitelor de deșeuri, gazele cu efect de seră și energiadin surse non-fosile. Cu ocazia unui proiect recentdin Alkmaar, Olanda, BEI a sprijinit construirea uneiinstalaţii de ardere pe bază de combustibil din bio-masă solidă în apropierea instalaţiei de incinerareexistente. Instalaţia dispune de capacitate de tratarepentru deșeuri de lemn provenite de la construcţii șidemolări, pentru partea lemnoasă necompostabilăa deșeurilor verzi, pentru deșeurile voluminoase dinlocurile de colectare și pentrumaterialele de ambalajdin lemn și pelete. Cele mai multe din aceste deșeurisolide provin din regiunea respectivă, anterior fiindexportate în Germania pentru incinerare. Proiectulîmbunătăţește practicile actuale de eliminare a de-șeurilor, sprijină obiectivele de reducere a deșeurilorde lemn biodegradabile din depozitele de deșeuri șielimină transportul deșeurilor pe distanţă lungă.

Împrumuturile pentru reducerea poluării industria-le au reprezentat 194 milioane EUR în 2007. Printreproiecte s-au numărat și cele privind măsurile deîmbunătăţire a mediului în fabricile de hârtie dinGermania și Portugalia. În Germania, banca a acor-dat împrumuturi în valoare de 34 milioane EUR cor-poraţiei Myllykoski, care deţine trei fabrici de hârtieîn ţară. Împrumuturile s-au acordat pentru reduce-rea emisiilor în două din fabricile de hârtie, pentruinvestiţii privind eficienţa energetică în toate celetrei fabrici de hârtie și pentru un program CDI pri-

Împrumuturi individuale2003-2007: 56,5 miliarde

(milioane EUR)

2 000

4 000

6 000

8 000

10 000

14 000

12 000

020072003 2004 2005 2006

Schimbări climaticeMediu și sănătate

Mediu urbanNatură, biodiversitate și resurse naturaleResurse naturale și gestionarea deșeurilor

Mediul și calitatea vieţii în UEÎmprumuturi individuale în 2007

(milioane EUR)

Total

Schimbări climatice 3 385

Mediu și sănătate 4 088

Mediu urban 5 426

Natură, biodiversitate și resurse naturale 34

Resurse naturale și gestionarea deșeurilor 89

Total împrumuturi individuale 13 021


vind inovarea la nivelul procesului și al produselor.În Portugalia, 80 milioane EUR au ajuns la Portucel,de asemenea o societate privată, fiind destinateîmbunătăţirii mediului, inclusiv reducerea poluăriiatmosferice, în cele trei fabrici aparţinând acesteia.În urma investiţiilor necesare, fabricile vor dispunede cea mai avansată tehnologie existentă și vor res-pecta cerinţele Directivei Consiliului privind preve-nirea și controlul integrat al poluării.

Comunităţi durabile

În ceea ce privește mediul construit, accentul sepune pe promovarea orașelor și comunităţilor du-rabile, în conformitate cu abordarea integrată aUniunii Europene asupra dezvoltării urbane, careinclude dimensiunile economică, socială, de me-diu și referitoare la capitalul uman. Această abor-dare cuprinzătoare privind promovarea investiţii-lor durabile pentru convergenţă, creștere și locuride muncă în orașele europene se bazează pe„Cartade la Leipzig”, principiile și strategiile comune con-venite cu ocazia reuniunii ministeriale informalecare a avut loc în acest oraș în luna mai 2007. Dacăeste cazul, BEI acordă sprijin financiar promotorilorde proiecte de renovare urbană printr-o combina-ţie de produse care cuprinde Facilitatea de finanţa-re structurată și servicii de consiliere, cu precăderepentru crearea fondurilor de dezvoltare urbană.

Post-2012

Fondul de Carbon post-2012 al BănciiEuropene de Investiţii, în valoare de 100milioane EUR, a fost lansat la Ljubljana cuocazia Forumului BEI 2007. Fondul de Car-bon post-2012 are rolul de a susţine valoa-rea de piaţă a unităţilor de reducere a emi-siilor de carbon produse după expirareaîn 2012 a actualului Protocol de la Kyoto.Banca și partenerii săi au conceput fondulîn scopul încurajării și facilitării investiţiilorîn proiecte care să conducă la apariţia cre-ditelor de emisii pe termen lung. Prin me-canismul fondului, capitalul „răbdător” curol catalizator din sectorul public va servila creșterea rolului creditelor de emisii încalitate de instrumente de finanţare a pro-iectelor. Fondul va sprijini, de asemenea,proiecte ecologice, de tipul celor care vi-zeazămăsurile privind energia regenerabi-lă, eficienţa energetică, silvicultura și gaze-le cu efect de seră în perioada 2013 - 2022.

Un instrument nou al activităţii urbane a BEI esteJESSICA (Joint European Support for Sustainable In-vestment in City Areas), respectiv „Sprijin europeancomun pentru investiţii durabile în zonele urbane”,menit să stimuleze investiţiile în baza planurilorintegrate de dezvoltare urbană. JESSICA permiteautorităţilor de gestionare să utilizeze resurse dinfondurile structurale pentru a investi în fonduri-le de dezvoltare urbană prin mecanisme financia-re reciclabile și recuperabile, cum ar fi participareala capital, garanţiile și împrumuturile. Primul fondde dezvoltare urbană prin JESSICA a fost lansat în


Saxonia, Germania, în 2007. Partenerul cheie înacest proiect pilot este reprezentat, în mod cores-punzător, de autorităţile municipale din Leipzig.

Investiţiile în unităţile sanitare joacă, de asemenea,un rol în crearea comunităţilor durabile. În 2007,îmbunătăţirile aduse infrastructurii spitalicești exis-tente și crearea de noi unităţi medicale în UniuneaEuropeană au absorbit 2,1 miliarde EUR în împru-muturi BEI.

Abordarea integrată privind dezvoltarea urbană sepoate vedea pusă în aplicare la Veneţia. Aici ban-ca a acordat în 2007 împrumuturi în valoare de120 milioane EUR pentru proiecte incluse într-unprogram cuprinzător de investiţii bazat pe o stra-tegie integrată pe termen lung privind renovareaurbană. Investiţiile în infrastructură urbană, clădiriistorice, unităţi de învăţământ și sociale contribuiela viabilitatea economică a orașului, la durabilitateaecologică și la calitatea vieţii locuitorilor săi. Unuldin programele urbane vizează reducerea efectelorfenomenului moto ondoso, mișcarea distrugătoa-re a valurilor creată de ambarcaţiuni, prin optimi-zarea și reorganizarea traficului naval și a logisticiipe insula Lido. Populaţia îmbătrânită și în scădere aorașului va beneficia de pe urma transformării clă-dirilor istorice Penitenti și San Lorenzo în locuinţepentru bătrâni. În plus, o șosea de centură în par-tea continentală a zonei metropolitane veneţiene,în Mestre, va decongestiona traficul și va îmbu-

nătăţi mediul. Este prevăzută și o componentă deînaltă tehnologie: realizarea unei reţele Wi-Fi carepermite o mai bună conexiune între clădirile pu-blice, un serviciu nou cu valoare adăugată ridicatăoferit întreprinderilor locale, precum și introduce-rea unui sistem de identificare prin radiofrecvenţădedicat turiștilor. În mod tipic, acest împrumut nueste unic. Alte operaţiuni de finanţare recent înche-iate privind orașul Veneţia și împrejurimile au fostefectuate pentru susţinerea proiectelor vizând liniade tramvai din Veneţia, Universitatea Ca’ Foscari șinoul spital din Mestre, sistemul feroviar urban regi-onal și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii dinregiune prin societatea Veneto Sviluppo.

Combinând îmbunătăţirile aduse mediului na-tural și urban din Franţa, Ministerul pentruEcologie, Dezvoltare Durabilă și AmenajareaTeritoriului, BEI și Groupe Caisse d’Epargne și-au unitforţele în 2007 pentru a sprijini investiţiile publicepentru construcţia sau renovarea clădirilor publice,în cadrul efortului de combatere a încălzirii globaleși de îmbunătăţire a mediului urban. Obiectivul vi-zează școli și colegii, creșe, clădiri administrative,centre sportive și de agrement, precum și centre deinstruire și recreere, și a fost fixat în scopul îmbună-tăţirii normelor existente privind încălzirea și izola-ţia și atingerii de performanţe net superioare în planecologic și energetic. Au fost deja identificate în jurde 400 proiecte în cadrul programului, la care BEIpoate contribui cu până la 350 milioane EUR.


RTE: reţele de transport pentru Europa

Reţelele transeuropene (RTE) de transport asigură infrastructură de calitate superioarăîn Uniunea Europeană, precum și legătura dintre Uniunea Europeană și statele în curs deaderare și vecinii de la sud și est. Reţelele transeuropene prioritare reprezintă, de aseme-nea, unul din pilonii de bază ai Acţiunii Europene pentru Creștere (celălalt este reprezentatde cercetare, dezvoltare și inovare), iniţiativa din 2003 pentru consolidarea potenţialului decreștere al Europei pe termen lung.

Pentru a sprijini Acţiunea pentru Creștere, BEI și-afixat un obiectiv de împrumuturi în valoare de75 miliarde EUR pentru investiţii în reţele mari de in-frastructură în perioada 2004-2013. În 2007, banca aîmprumutat 7,4 miliarde EUR pentru reţelele mari deinfrastructură din cadrul Uniunii, respectând întru to-tul obiectivul propus. Transportul feroviar, care devi-ne un sector prioritar tot mai important, a reprezentat3,3 miliarde EUR din împrumuturile BEI, transportulrutier a reprezentat 2,7 miliarde EUR, în timp ce pro-iectele aviatice au absorbit 630 milioane EUR, investi-ţiile maritime 434 milioane EUR, iar alte infrastructuri,426milioane EUR. Împrumuturile pentru reţelele trans-europene de transport din Spania au fost deosebit deimportante, ridicându-se la 2,2 miliarde EUR și cuprin-zând două proiecte de trenuri de mare viteză pe liniileCordoba - Malaga și Madrid - Valladolid.

În afara Uniunii Europene, BEI a acordat împrumuturide 916 milioane EUR pentru extinderi ale reţelelortranseuropene de transport. În ţările în curs de ade-rare și cele potenţial în curs de aderare, împrumutu-rile s-au ridicat la 686 milioane EUR, iar în ţările veci-ne de la est acestea s-au ridicat la 230 milioane EUR.În Ucraina, banca a acordat împrumuturi în valoarede 200 milioane EUR pentru reabilitarea autostră-zii M-06, principala rută dintre Ucraina și UniuneaEuropeană, coridorul paneuropean III care leagă ca-pitala Ucrainei de Ungaria, Slovacia și Polonia.

Parteneriatele public-private

BEI este unul din cei mai mari finanţatori ai partene-riatelor public-private în diverse sectoare, inclusiv

în sectoarele apei, sănătăţii și educaţiei. În sectorultransporturilor, aceste parteneriate au reprezentat15% din împrumuturile acordate de bancă în 2007,BEI participând la primul proiect PPP al unei auto-străzi germane, construcţia șoselei de centură Eise-nach pe autostrada A4, în Turingia. Banca a acordatun împrumut în valoare de 89 milioane EUR pentrulărgirea autostrăzii existente la șase benzi, parţial peun nou aliniament care va asigura o rută de calita-te superioară, oferind condiţii mai bune și siguranţăsporită participanţilor la trafic. Proiectul utilizează unprogram de finanţare inovator și face parte din pri-mul grup de patru proiecte pentru autostrăzi carevor fi finanţate esenţialmente prin veniturile obţinu-te din taxele de autostradă pentru camioane grele,introduse în 2005.

De-a lungul anilor, BEI a acumulat experienţă și cu-noștinţe considerabile în ceea ce privește finanţareaparteneriatelor public-private, pe care le împărtă-

Reţele transeuropene2003 – 2007: 39 miliarde EUR

(milioane EUR)

2 000

4 000

6 000

8 000

10 000

020072003 2004 2005 2006

TransportEnergie


șește clienţilor și statelor membre. Împreună cu Co-misia Europeană și statele membre, banca depuneeforturi pentru înfiinţarea unui Centru European deExpertiză privind PPP (CEEP) cu scopul de a facili-ta împărtășirea eficientă a experienţei și a celor maibune practici privind parteneriatele public-private.Banca a decis în 2007 înfiinţarea unui astfel de cen-tru, precum și finanţarea acestuia într-o primă etapă.CEEP își va începe activitatea în 2008, după definiti-varea atribuţiilor și a modului de organizare.

Cooperarea cu Comisia Europeană

Banca prevede că Instrumentul de garanţie de îm-prumut pentru proiecte privind reţelele transeurope-ne de transport (LGTT), care a fost definitivat în 2007și lansat la începutul anului 2008, va asigura sprijineficient pentru finanţarea reţelelor transeuropene,prin acordarea de garanţii pentru facilităţile stand-byîn scopul acoperirii riscurilor privind veniturile ob-ţinute din trafic, pe o perioadă de până la cinci anidupă darea în exploatare. LGTT este un instrumentconceput pentru a permite participarea mai largăa sectorului privat la proiectele RTE expuse risculuiunor venituri mai reduse la începutul perioadei deexploatare. BEI contribuie cu 500 milioane EUR dinFacilitatea de finanţare structurată la programul de

garanţii, iar Comisia a alocat aceeași sumă din fon-duri bugetare pentru perioada 2007-2013.

BEI și Comisia au cooperat în mai multe grupuri delucru și comitete directoare comune în 2007. Demnede remarcat sunt eforturile de direcţionare a resur-selor din fondurile structurale și din Fondul de Coe-ziune spre proiecte privind reţelele transeuropene,în special în noile state membre. Aceste eforturi suntsusţinute prin JASPERS (vezi și secţiunea „Dezvolta-re echilibrată pe tot cuprinsul Uniunii Europene”). Înplus, banca este intens implicată în pregătirea unorproiecte prioritare speciale, la cererea promotori-lor și coordonatorilor UE, de remarcat fiind cazul tu-nelului de bază de la Brenner și sistemul de naviga-ţie Galileo. De asemenea, BEI cooperează strâns cuComisia la diverse iniţiative ale Uniunii Europene pri-vind sectoarele transportului feroviar, transportuluiaerian, transportului rutier inteligent, transportuluifluvial și„autostrăzilor maritime”.

Noua politică BEI de împrumuturi îndomeniul transporturilor

Banca este un important jucător în ceea ce priveș-te finanţarea sectorului european al transporturilor.Sistemele de transport eficiente sunt esenţiale pen-tru prosperitatea Europei și au un impact semnifica-tiv asupra creșterii economice, dezvoltării sociale șiasupra mediului. Sectorul transporturilor reprezin-tă o industrie importantă în adevăratul sens al cu-vântului, aducându-și o contribuţie majoră la func-ţionarea economiei europene ca întreg. Mobilitateabunurilor și a persoanelor este o componentă esen-ţială a competitivităţii industriei și serviciilor euro-pene. Perspectiva pe termen lung și dimensiuneacu adevărat europeană a proiectelor de transportmajore au făcut din bancă un finanţator autentic.

La baza împrumuturilor băncii pentru sectorultransporturilor se află mai multe politici ale UE:dezvoltarea reţelelor transeuropene (RTE) de trans-port, politica de coeziune, dezvoltarea durabilă a


transporturilor și sprijinul pentru cercetare, dezvol-tare și inovare (CDI). În toate cazurile, politica băn-cii privind împrumuturile pentru acest sector estemultidimensională și integrează preocupări pri-vind mediul în toate etapele controalelor preala-bile efectuate de bancă. Mai mult, banca sprijină oserie de proiecte din sectorul transporturilor, al că-ror scop explicit este acela de a realiza sisteme detransport ecologice și durabile care să conducă lareducerea substanţială a emisiilor de CO2 și a altorpoluanţi. Împrumuturile pentru astfel de proiec-te au înregistrat o creștere constantă în ultimii ani,atât în termeni absoluţi, cât și relativi. Este vorbadespre împrumuturi pentru sisteme de transporturban, precum și pentru proiecte în domeniul cer-

cetării și dezvoltării, menite să reducă emisiile degaze de eșapament, să crească eficienţa combus-tibililor și să îmbunătăţească siguranţa. În ceea ceprivește totalul investiţiilor fundamentale efectuateîn sectorul rutier și feroviar, banca și-a demonstratpreferinţa clară pentru finanţarea proiectelor dinsectorul feroviar.

Chiar dacă gama obiectivelor tradiţionale ale băn-cii în sectorul transporturilor rămâne valabilă, con-textul nou și complex al politicii care rezultă dinnevoia de combatere a încălzirii globale evoluea-ză cu repeziciune. Acest fapt a condus în anul 2007la formularea de noi priorităţi ale BEI în domeniultransporturilor.


Principiile politicii BEI privind transporturile

Mobilitatea este esenţială pentru libera circulaţie a persoanelor și pentru creșterea economi-că. În acest context, BEI va adopta abordarea care urmărește găsirea celei mai eficiente, econo-mice și durabile modalităţi de satisfacere a cererii de servicii de transport. Pentru aceasta estenevoie de o combinare a soluţiilor de transport, care să cuprindă toate modurile de transport,planificată însă atent, pentru a controla impactul negativ al transporturilor asupra mediului.

BEI își va continua angajamentul hotărât privind finanţarea RTE. Durata lungă a acestor inves-tiţii și rolul lor esenţial în realizarea unui sistem de transport eficient și coeziv la nivelul Comu-nităţii continuă să le confere rolul de coloană vertebrală a investiţiilor europene în transporturiși de element esenţial pentru funcţionarea pieţei interne. Relaţia dintre volumul infrastructu-rilor existente și emisiile de gaze cu efect de seră este complexă, dar acest fapt nu pune subsemnul întrebării angajamentul constant al Uniunii Europene faţă de RTE.

Finanţarea proiectelor privind transportul feroviar, transportul fluvial și maritim (îndeosebiautostrăzile maritime) va continua să fie o prioritate, acestea fiind în mod intrinsec cele maipromiţătoare din punctul de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitatede transport. Același lucru este valabil și pentru transportul urban și nodurile intermodale.

Proiectele privind transportul rutier și aeroporturile trebuie să demonstreze o valoare econo-mică ridicată pentru a beneficia de sprijin BEI. În activitatea de împrumut se va pune accent peîmbunătăţirile privind siguranţa, eficienţa și impactul redus asupra mediului.

În sectoarele de transport feroviar, maritim și urban, finanţarea achiziţiei de mijloace de trans-port respectă obiectivele privind schimbările climatice. Finanţarea achiziţiei de aeronave se valimita la situaţii excepţionale, în care se poate demonstra o valoare adăugată foarte ridicată.De afacerile cu aeronave se ocupă eficient sectorul privat, implicarea BEI fiind limitată. Exem-ple de implicare BEI ar putea fi legăturile cu regiunile de convergenţă, dacă transportul aerianeste esenţial pentru asigurarea integrităţii teritoriale a Uniunii Europene și dacă crește eficien-ţa consumului de combustibil. Un alt exemplu ar fi finanţarea aeronavelor specializate pentrustingerea incendiilor din păduri sau alte asemenea utilizări nestandard.

Se va pune în continuare accentul pe activităţile CDI ale producătorilor de vehicule, indiferentde sectorul implicat. Se va acorda atenţie în primul rând asigurării eficienţei energetice, redu-cerii emisiilor și îmbunătăţirii siguranţei. Însă sprijinul pentru fabricarea de autovehicule tre-buie să fie selectiv și limitat la proiecte din regiunile de convergenţă, în care este importantăcontribuţia lor la ocuparea forţei de muncă și difuzarea inovării, inclusiv prin legăturile aces-tora cu reţeaua locală de întreprinderi mijlocii și IMM-uri. În toate cazurile, proiectele susţinu-te trebuie să respecte întru totul orientările politicilor UE privind mediul și eficienţa energeti-că, atingând standarde mai înalte de mediu și accelerând atingerea obiectivului de reducere aemisiilor de CO2 (de pildă, prin realizarea de autoturisme mai mici, eficiente din punct de ve-dere energetic, și de vehicule pe bază de combustibili regenerabili).


St. Petersburg

Istanbul

OdessaKishinev

Minsk

Moskva

Kiyev

Skopje

Zagreb

Sarajevo Beograd

Tiranë

Ljubljana

Sofia

Bucuresti

Budapest

Bratislava

Vilnius

Tallinn

Riga

Warszawa

Praha

Lisboa

Porto

Madrid

MünchenWien

Paris

Luxembourg

Bruxelles

Barcelona

Dublin

Belfast

Edinburgh

Athinai

ThessalonikiRoma

Milano

Lyon

Stockholm

BerlinAmsterdam

London

København

Oslo

Helsinki

Cork

Strasbourg

MADEIRA (PT)

AÇORES (PT)

ISLAS CANARIAS (ES)

Operaţiuni BEI în sprijinul reţelelor și coridoarelor transeuropene1993-2007

Trasee ale reţelelor transeuropene prioritare (RTE)

Secţiuni ale RTE vizate de angajamente de finanţare

Alte infrastructuri i reţele de interes europeanfinanţate

Coridoare rutiere i feroviare în Europa Centrală ide Est

Secţiuni de coridoare finanţate

Drumuri/căi ferate

Electricitate

Gaz

Aeroport

Proiect multiregional

Centru intermodal

Port

Control al traficuluiaerian

Valorificarea zăcămintelor depetrol i gaze naturale

Sistem de taxareelectronicămulti-bandă


Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt o sursămajoră de locuri de muncă, aptitudiniantreprenoriale și inovare, sprijinind totodată coeziunea economică și socială în UniuneaEuropeană. Politica UE privind IMM-urile constă în promovarea spiritului antreprenorial desucces și îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru IMM-uri, cu scopul de a le permite să de-pășească dificultăţile cu care se confruntă în economia globală de azi, bazată pe cunoaștere,și să funcţioneze la întregul potenţial.

Sprijinul pentru IMM-uri este o prioritate operaţiona-lă cheie pentru Grupul BEI. Această activitate trans-versală implică atât împrumuturi BEI, prin sectorulbancar european (linii de credit BEI, prin care BEI ofe-ră intermediarilor financiari fonduri la dobânzi atrac-tive, fonduri care vor fi transferate în mod corespun-zător IMM-urilor), cât și sprijin FEI pentru IMM-uri,prin participarea la capital (investiţii în capital de risc)și prin facilitarea accesului la finanţare (programe desecuritizare și garanţii). Capitalul FEI a fost majoratcu 50%, până la 3 miliarde EUR, în 2007, crescându-iastfel capacitatea de îndeplinire a obiectivelor poli-ticii sale și în același timp asigurându-i autonomia fi-nanciară până în 2013. BEI, în calitatea sa de cel maimare acţionar FEI, și-a demonstrat angajamentul înceea ce privește sprijinirea IMM-urilor europene, văr-sând întreaga cotă ce îi revenea pentru majorarea decapital din 2007.

Rezultatele din 2007

Activitatea Grupului BEI de sprijinire a IMM-urilor avizat aproximativ 162 000 de IMM-uri în 2007, avân-du-se în vedere cu precădere IMM-urile inovatoarecu potenţial mare de creștere, programele de micăanvergură privind energia regenerabilă promovatede IMM-uri, precum și microîntreprinderile. Sprijinuls-a acordat sub formă de linii de credit totalizând înjur de 5 miliarde EUR, acordate prin intermediari BEIpe tot cuprinsul Uniunii Europene. Rolul FEI de jucă-tor important pe pieţele europene de capital de risc afost confirmat, operaţiunile sale în sectorul respectivtotalizând peste 520 milioane EUR în 2007. Operaţiu-nile de garantare s-au ridicat la 1,4 miliarde EUR. Se

estimează că această activitate va crește semnificativîn 2008, după adoptarea noului mandat al Progra-mului-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP)al Uniunii Europene spre sfârșitul anului 2007 (vezi șisecţiunea „Sprijin pentru inovare”). Activitatea FEI derelansare a creditelor a atins niveluri record în 2007,atât ca volum, cât și ca număr de tranzacţii. În cadrulacestei activităţi, FEI garantează tranșele de rang se-cundar ale tranzacţiilor cu valori mobiliare garantatecu active, făcându-le mai atractive pentru investitoriși, astfel, mai ușor de vândut pentru băncile emiten-te. Acest proces încurajează și băncile să-și dezvolteactivitatea de împrumuturi pentru IMM-uri.

Diversificarea produselor

Pe lângă activitatea privind liniile de credit tradiţi-onale pentru IMM-uri, desfășurată în mod constantprin intermediul a peste 100 de bănci partenere dinîntreaga Europă, care a fost apreciată în mod deo-sebit de sectorul financiar în cursul tulburărilor depe piaţă din cea de-a doua jumătate a anului, ban-ca și-a continuat eforturile de diversificare a oferteide produse pentru IMM-uri, pentru a răspunde ne-voilor pieţei.

În 2007, banca și-a extins reţeaua de bănci inter-mediare cu Hypo Tirol Bank AG din Austria, SEBVilniaus Bankas din Lituania, EFL și Millennium Lea-sing din Polonia, precum și Isbank, Finansbank șiDenizBank din Turcia.

Pentru a ajunge la băncile regionale mai mici,au fost încheiate mai multe tranzacţii de secu-


ritizare, de pildă în Spania, cu Rural Coop Bank,Bankinter și Banco Popular, iar în Italia, cuSelmabipiemme. Pentru prima dată, a fost încheiatăo tranzacţie de acest tip și într-un stat membru nou,respectiv o operaţiune în valoare de 200 milioaneEUR cu Millennium Leasing din Polonia. Aceastăoperaţiune va facilita IMM-urilor și microîntreprin-derilor cu mai puţin de zece angajaţi din Poloniaaccesul la finanţări pe termen lung.

În sprijinul strategiei sale privind asumarea maimultor riscuri pentru a obţine o valoare adăuga-tă mai mare, BEI s-a angajat, de asemenea, în maimulte tranzacţii cu împărţirea riscurilor, în care și-aasumat o parte din riscul asociat IMM-urilor și, ast-fel, a încurajat băncile să-și dezvolte activitatea deîmprumuturi pentru IMM-uri. Între operaţiunilede acest tip aprobate în 2007 s-au aflat, de exem-plu, Facilitatea de finanţare cu împărţirea riscurilora Grupului RZB și un împrumut grupat (pentru în-treprinderi mijlocii) al BEI în valoare de 100 milioa-ne EUR, în Austria, Ungaria și România, prin care sevor finanţa proiecte de mică anvergură derulate deîntreprinderi mijlocii. Un alt exemplu este AvenirEntreprises Mezzanine, un fond de investiţii închisdin Franţa care va finanţa IMM-urile cu obligaţi-

uni convertibile. Banca a contribuit la acest fondcu până la 20 milioane EUR, împreună cu OSEO șiCDC Entreprises. Împreună cu KfW IPEX-Bank, BEI aînfiinţat un program cu împărţirea riscului de cre-dit în valoare de 100 milioane EUR pentru tranzacţiimici și mijlocii cu un profil accentuat al riscului sausituat sub categoria investiţie, realizate cu societăţicare investesc în CDI în Germania.

BEI s-a axat, de asemenea, pe împrumuturi pen-tru întreprinderi foarte mici și pe investiţii aleIMM-urilor în energie regenerabilă sau eficienţăenergetică. În Republica Cehă, o linie de credit cuîmpărţirea riscurilor finanţează proiecte la scarămică și medie privind utilizarea raţională a energiei,eficienţa energetică, energia regenerabilă, precumși cercetarea, dezvoltarea și inovarea în sectorulenergetic. Rentenbank din Germania a primit, deasemenea, o linie de credit pentru finanţarea unorinvestiţii pe termen lung în energie regenerabilă, înspecial biogaz, biocombustibil, energie eoliană șienergie fotovoltaică.

Consultări în vederea creșterii valoriiadăugate pentru IMM-uri

În 2007, BEI a întreprins o analiză detaliată a oferteisale de produse pentru întreprinderi mici și mijlocii,în cooperare cu reprezentanţii IMM-urilor, ComisiaEuropeană, instituţii specializate și parteneri ban-cari. Îmbunătăţirile vor fi posibile printr-o mai bunăorientare spre segmente de piaţă specifice și prindezvoltarea în continuare a unor operaţiuni cu îm-părţirea riscurilor cu intermediarii financiari, scopulfinal fiind, desigur, acela de creștere a valorii adău-gate oferite de bancă IMM-urilor. Constatările pro-cesului de consultare vor fi utilizate în cursul anului2008 la formularea unei noi strategii privind produ-sele Grupului BEI pentru IMM-uri.

Momentul efectuării analizei se sincronizează cu vi-ziunea Comisiei Europene, care a lansat în noiem-brie 2007 „O iniţiativă europeană de dezvoltare a


microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării for-ţei de muncă”, în prezent elaborând o „Lege privindîntreprinderile mici pentru Europa”. Aceasta urmea-ză să fie adoptată de Comisie în iunie 2008 și va in-clude un capitol privind facilitarea accesului la fi-nanţare pentru IMM-uri.

Mandatul Comisiei Europene pentru FEI

În 2007, Comisia Europeană a încredinţat FonduluiEuropean de Investiţii mandatul de a gestiona o fa-cilitate de 1,1 miliarde EUR prin Programul-cadrupentru competitivitate și inovare (CIP). CIP va fi îm-părţit în capital de risc și garanţii și se va întinde peperioada 2007-2013.

Prin CIP se urmărește încurajarea competitivită-ţii întreprinderilor europene, sprijinirea inovării șifacilitarea accesului la finanţare pentru IMM-uri.Obiectivele acestuia sunt comparabile cu cele alepredecesorului său, Programul multianual pentruîntreprinderi și spiritul antreprenorial 2001-2006(MAP), respectiv generarea de creștere economicăși crearea mai multor locuri de muncă, precum șicreșterea productivităţii, competitivităţii și inovăriiîn Uniunea Europeană. Totuși, CIP a fost conceputca un program mai ambiţios decât MAP. Acesta tre-buie să cuprindă o zonă geograficămai întinsă și vaextinde gama instrumentelor pentru a include seg-mente de piaţă și produse noi.

O iniţiativă a Comisiei și a FEI: JEREMIE

JEREMIE (Joint European Resources for Micro-to-Medium Enterprises), iniţiativa „Resurse europenecomune pentru microîntreprinderi și întreprinderimici și mijlocii”, este menită să ofere statelor mem-bre UE posibilitatea de a utiliza o parte din fondu-rile structurale care li s-au alocat în perioada buge-tară 2007-2013 pentru crearea unui fond revolving,gestionat de un intermediar, în scopul facilităriiaccesului întreprinderilor mici la finanţare, inclu-siv pentru înfiinţare, și a acordării de microcrediteîn zonele de dezvoltare regională printr-un pachetpersonalizat de produse financiare.

În perioada 2006-2007, grupul operativ specialJEREMIE, creat în cadrul FEI, a efectuat 40 de ana-lize ale disparităţilor la cererea a 20 state membre.Au fost deja semnate memorandumuri de înţele-gere cu Bulgaria, România și Republica Slovacă; pri-mul acord de finanţare JEREMIE a fost încheiat cuGrecia în iunie 2007.

JEREMIE reprezintă un punct de plecare inovatorpentru finanţarea IMM-urilor, presupunând atâtmultiplicarea semnificativă a impactului fonduri-lor structurale, cât și crearea unei facilităţi revolvingprintr-un fond de participare. JEREMIE creează noișanse și marchează renunţarea la modalitatea definanţare prin fondurile structurale bazată anteriorexclusiv pe subvenţii.


Energie durabilă, competitivă și sigură

Promovarea surselor de energie durabile, competitive și sigure este un obiectiv cheie al po-liticilor Uniunii Europene. Atenţia sporită acordată dificultăţilor determinate de schimbărileclimatice a promovat energia pe prima pagină a agendei UE. Din acest motiv, Consiliul gu-vernatorilor Băncii Europene de Investiţii a hotărât în 2007 să crească contribuţia BEI la dez-voltarea energiei nepoluante pentru Europa și să lanseze o facilitate specială de împrumutpentru investiţiile în energie în afara Uniunii Europene.

Planul de acţiune adoptat de Consiliul European de laBruxelles din martie 2007 definește politica energeti-că a Uniunii Europene. Acesta stabilește, de aseme-nea, obiective ambiţioase: reducerea cu 20% a emisi-ilor de gaze cu efect de seră până în 2020 comparativcu 1990; o pondere de 20% a energiilor regenerabi-le în configuraţia energetică a Uniunii Europene; opondere de 10% a biocombustibililor în cantitateade benzină și motorină folosită pentru transporturiși reducerea cu 20% a consumului energetic compa-rativ cu prognozele de bază pentru 2020. La începu-tul anului 2008, Comisia Europeană a convenit asu-pra unui pachet cuprinzător de propuneri „AcţiuneaClima” care vor veni în sprijinul angajamentelorConsiliului European privind combaterea schimbări-lor climatice și promovarea energiei regenerabile.

BEI urmărește atent evoluţia politicii energetice. Înacest context, împrumuturile BEI pentru energie șischimbări climatice vizează cinci domenii prioritare:energia regenerabilă; eficienţa energetică; cerceta-rea, dezvoltarea și inovarea în domeniul energetic;securitatea și diversificarea aprovizionării interne (in-clusiv reţele transeuropene de energie); și securitateaaprovizionării cu energie din afara Uniunii Europene,precum și dezvoltarea economică în ţările vecine șiţările partenere.

Întrucât energia este un domeniu presant în ceea ceprivește investiţiile, banca acţionează în consecin-ţă. Pentru 2007, obiectivul a fost acordarea unor îm-prumuturi în valoare totală de 4 miliarde EUR pentruproiecte energetice în interiorul și în afara Uniunii Eu-ropene, din care 900 milioane EUR pentru energia re-generabilă. În realitate, banca a acordat împrumuturide 5,4 miliarde EUR în Uniunea Europeană (plus Islan-

da), 1,5 miliarde EUR pentru surse de energie rege-nerabilă și încă 1,4 miliarde EUR în afara Uniunii, dincare 518 milioane EUR pentru energie regenerabilă.S-au acordat împrumuturi în valoare de 500 milioa-ne EUR în baza unei facilităţi speciale în valoare de3 miliarde EUR, creată pentru finanţarea până în 2013a investiţiilor energetice în afara mandatelor de dez-voltare actuale în ţările vecine, ţările ACP, Africa deSud, Asia și America Latină.

Energie regenerabilă și eficienţă energetică

Împrumuturile acordate pentru sursele de energieregenerabilă au atins sume record. Prin compara-


ţie, în ultimii ani valoarea anuală medie a împru-muturilor acordate pentru energie regenerabilă afost de aproximativ 450 milioane EUR. BEI a finan-ţat tehnologii mature utilizate deja la scară comer-cială, cum ar fi parcurile eoliene terestre, energia hi-droelectrică, energia geotermală și biomasa solidă.BEI a finanţat, de asemenea, tehnologii de ultimăoră, aflate într-o fază incipientă de aplicare, precumconversia fotovoltaică, tehnologiile de producere aenergiei termice solare și a biocombustibililor dingeneraţia a doua. Investiţiile în noile tehnologii deenergie regenerabilă au un scop dublu: producereade electricitate și contribuirea la reducerea costuluitehnologiei, în special în baza principiului de învă-ţare din mers.

Eficienţa energetică a reprezentat împrumu-turi în valoare de 945 milioane EUR în UniuneaEuropeană. Cogenerarea sau producţia simultanăde energie termică și electrică, precum și reţelele determoficare, constituie o prioritate pentru bancă. ÎnItalia, BEI a acordat Eni împrumuturi în valoare de200 milioane EUR pentru construirea unei centra-le cu ciclu combinat în afara orașului Ferrara, facili-tând dezafectarea mai multor centrale electrice pebază de păcură, învechite, ineficiente și mai poluan-te. În Germania, BEI a finanţat o instalaţie de incine-rare a deșeurilor cu producere de căldură la Suhl, inTuringia.

CDI în domeniul energetic

Investiţiile în proiecte de cercetare, dezvoltare șiinovare în domeniul energetic contribuie semnifi-cativ la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung alepoliticii energetice a Uniunii Europene, inclusiv celeprivind schimbările climatice, și joacă un rol în pu-nerea în aplicare a Agendei Lisabona pentru creareaunei economii europene bazate pe cunoaștere. BEIse concentrează deja atent asupra energiei rege-nerabile și eficienţei energetice în activitatea sa deîmprumuturi pentru CDI. După lansarea Facilităţiide finanţare cu împărţirea riscurilor la mijlocul anu-lui 2007 (vezi și secţiunea „Sprijin pentru inovare”),multe din primele împrumuturi au fost pentru CDI:dezvoltarea tehnologiei privind energia termică so-lară la centrala de la Andasol, la nord de Sierra Ne-vada, în Spania; tot în Spania, o tehnologie diferităde producere a energiei solare la centrala solară dela Solucar, în apropiere de Sevilla, și investiţiile Gru-pului Abengoa în tehnologii energetice inovatoare;în Austria, dezvoltarea de către AVL a unor grupurimotopropulsoare nepoluante și eficiente, precumși cercetări privind tehnologia pilelor de combustiecu hidrogen, nanocompozitele și tehnologiile mo-toarelor, pentru creșterea eficienţei energetice.

BEI colaborează și cu întreprinderile industriale șiComisia Europeană în privinţa sprijinului financiarcare va fi necesar pentru proiecte-pilot de centraleelectrice cu captare și stocare de carbon, planificatede Comisie și de emiţătorii de carbon din Europa, înspecial din industria energetică. În plus, banca su-praveghează atent Platformele tehnologice euro-pene, în special cele privind pilele de combustie șicu hidrogen, conversia fotovoltaică, energia eolia-nă, centralele electrice pe combustibili fosili cu zeroemisii și energia termică solară.

FEI a semnat în 2006 prima sa tranzacţie privind teh-nologiile curate și a început să joace un importantrol pe acest segment de piaţă odată cu sosirea unorfonduri viabile cu capital de risc dedicate acestortehnologii. Dat fiind accentul deosebit care se pune


Forumul anual din 2007 al BEI, axat pe energie

Forumul BEI 2007 desfășurat la Ljubljana, Slovenia, în perioa-da 27 - 28 septembrie, a fost dedicat uneia din cele mai pre-sante teme pentru Europa: Investiţii în energie – Controlareaschimbărilor climatice. Înalţi funcţionari guvernamentali, ca-dre universitare și reprezentanţi din industrie au lansat temede reflecţie majore cu scopul de a defini soluţii concrete pen-tru obiectivele europene.

Așa cum au convenit la forum mulţi dintre vorbitori, tehno-logiile inovatoare și utilizarea eficientă a capitalului pot ofe-ri Europei un avantaj competitiv unic în eforturile de promo-vare a eficienţei energetice și de creștere a utilizării pe scarămai largă a energiilor regenerabile. Forumul și-a îndreptatatenţia în mai multe rânduri către Agenda Lisabona, planulde acţiune al Uniunii Europene pentru crearea până în 2010a unei economii europene competitive, inovatoare și bazatepe cunoaștere, capabile de creștere durabilă și coeziune soci-alămai mare. Mulţi dintre vorbitorii de la Forum au afirmat cănumai prin asigurareamediului politic și a condiţiilor de piaţăcorecte poate Europa să facă faţă provocării CDI, fundamen-tală pentru inovarea sectorului energetic. Așa cum a subliniatPreședintele BEI, Philippe Maystadt, „Europa dispune de cu-noștinţele știinţifice și tehnice necesare pentru a elabora so-luţii practice. Dispune, de asemenea, de resursele financiarecare îi permit să suporte costurile punerii în aplicare a noilortehnologii și a sistemelor de reglementare. Mai mult, accep-tarea rolului de pionierat se va materializa, în cele din urmă,într-un câștig în plan economic”.

E I B F O R U M 2 0 0 7

I n v e s t i n g i n E n e r g y – M a s t e r i n g C l im a t e C h a n g e

L j u b l j a n a , 2 7 - 2 8 S e p t e m b e r 2 0 0 7


pe tehnologiile curate, FEI prevede alocarea uneipărţi semnificative din mandatul CIP pentru acestsegment (vezi și secţiunea„Sprijin pentru inovare”).

Reţele transeuropene de energie șisecuritatea aprovizionării cu energie

În 2007, împrumuturile pentru reţelele transeuro-pene de energie au totalizat 1,4 miliarde EUR. BEIeste implicată în majoritatea proiectelor de gaz pri-oritare paneuropene și își propune ca în viitor să seimplice și mai mult în investiţiile în electricitate. ÎnBelgia, investiţia finanţată de BEI la terminalul LNGFluxys din Zeebrugge contribuie la creșterea, se-curitatea și diversificarea resurselor de gaz pentruUniunea Europeană, întrucât gazul importat poa-te ajunge cu ușurinţă în Marea Britanie, Olanda,Germania, Luxemburg și Franţa. Un împrumut acor-dat Eni în Italia finanţează extinderea conductei

Transmed, îmbunătăţind transportul de gaz algeri-an, prin Tunisia, către Italia și Uniunea Europeană.

Un împrumut BEI în valoare de 200 milioane EURacordat Urenco Ltd contribuie la diversificarea sur-selor de energie sigure. Urenco își extinde două uzi-ne de îmbogăţire a uraniului din Marea Britanie șiOlanda. Proiectul constă din instalarea a două cas-cade de centrifuge în ambele uzine. S-a efectuat oevaluare completă a impactului asupra mediului,iar Urenco respectă toate măsurile de protecţie sta-bilite de Euratom, Agenţia Internaţională pentruEnergie Atomică și alte agenţii publice care contro-lează ciclul combustibilului nuclear supus unor re-glementări severe.

Energia în afara Uniunii Europene

În 2007, în scopul îmbunătăţirii securităţii aprovizi-onării cu energie din afara UE și stimulării dezvol-tării economice, BEI a finanţat investiţii energeticeîn Croaţia, Balcani, ţările partenere mediteranee-ne, Uganda, Africa de Sud și China. În China, ban-ca a acordat un împrumut-cadru în valoare de500 milioane EUR pentru a susţine proiecte de in-vestiţii în sectorul energetic și cel industrial, carevor permite reducerea gazelor cu efect de seră și aaltor emisii poluante. Acesta a fost primul împru-mut acordat de BEI în baza Facilităţii pentru energiedurabilă și securitatea aprovizionării, în valoare de3 miliarde EUR, autorizat în iunie 2007 de guver-natorii băncii pentru a îmbunătăţi măsurile UniuniiEuropene privind atenuarea schimbărilor climaticeși securitatea aprovizionării cu energie.


Ţări candidate și potenţial candidate

BEI este implicatămasiv în operaţiuni de împrumuturi în statele în curs de aderare, Turcia șiCroaţia, și în ţara candidată Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, precum și în restul ţă-rilor din Balcanii de Vest, ţările potenţial candidate. Activităţile băncii se ajustează pentru asprijini procesul de dezvoltare economică și, astfel, pentru a pregăti tranziţia potenţială aacestor ţări spre statutul de membre ale Uniunii Europene. Împrumuturile se acordă în bazaFacilităţii de preaderare și a Mandatului de preaderare, ambele reînnoite în 2007, și în strân-să cooperare cu Comisia Europeană și cu instituţiile financiare internaţionale care funcţio-nează în aceste ţări.

Croaţia

Finanţarea de către BEI a proiectelor din Croaţia seconcentrează asupra investiţiilor de sprijin care ajutăţara să îndeplinească criteriile de aderare la UniuneaEuropeană. În 2007, BEI a semnat contracte de finan-ţare în valoare de 330 milioane EUR, iar împrumuturi-le acordate Croaţiei începând din 2001 totalizează înprezent 1,3 miliarde EUR. Împrumuturile din 2007 s-audiversificat mult, sprijinind dezvoltarea infrastructuriienergetice și de transport a ţării, precum și finanţareaindirectă a proiectelor mai mici derulate de IMM-uriși de autorităţile municipale prin linii de credit. Ban-ca a acordat 190 milioane EUR pentru faza a doua dedezvoltare și extindere a sistemului de transport a ga-zului natural, implicând în jur de 930 km de conductenoi de gaz de înaltă presiune. Un împrumut în valoarede 100 milioane EUR a fost acordat pentru construcţiainfrastructurii noului port de feribot din Zadar, creândnoi posibilităţi pentru orașul istoric și îmbunătăţindlegăturile dintre oraș și insulele Croaţiei și mai depar-te cu alte ţări din bazinul mediteranean.

În anii următori, banca preconizează să își extindăîmprumuturile către autorităţile municipale și auto-rităţile locale pentru a îmbunătăţi infrastructura însectoarele mediului, sănătăţii și educaţiei.

Turcia

BEI joacă un rol important în procesul de aderare aTurciei la Uniunea Europeană, acordându-i în 2007

împrumuturi în valoare de 2,1 miliarde EUR, com-parativ cu 1,8 miliarde EUR în 2006. În calitate destat în curs de aderare, Turcia va primi finanţare subformă de fonduri nerambursabile printr-un nou In-strument de asistenţă pentru preaderare pentru pe-rioada 2007-2013. BEI adaugă la aceste fonduri ne-rambursabile împrumuturi în baza Mandatului deîmprumuturi externe și din propria Facilitate de pre-aderare, prin care banca acordă împrumuturi și ga-ranţii pe propriul său risc. BEI colaborează strâns cuComisia Europeană și cu organismele publice turcepentru definirea viitoarelor priorităţi de investiţii, înconformitate cu planurile naţionale de dezvoltare șicu priorităţile UE.

În 2007, BEI a sprijinit investiţiile din Turcia, atât însectorul public, cât și în cel privat. În sectorul privat,BEI a finanţat cu precădere modernizarea fabricilorFord Otosan din Kocaeli și Inönü și modernizarea șicreșterea capacităţii la uzina Sisecam de fabricare asticlei din provincia Bursa. Banca a crescut și împru-muturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii,acestea ajungând la 900 milioane EUR.

Infrastructura eficientă reprezintă o premisă pentruviitoarea creștere și dezvoltare a ţării. În acest spirit,o mare parte a împrumuturilor din 2007 a fost alo-cată infrastructurii municipale de transporturi dinAntalya și Izmir, căii ferate de mare viteză Istanbul-Ankara, precum și înnoirii flotei Turkish Airline. Pro-iectul de înnoire a flotei, care a fost deja aprobat lasfârșitul anului 2005, sprijină dezvoltarea economi-


că și cooperarea regională dintre Turcia și alte ţări,inclusiv cu Uniunea Europeană.

Banca a investit și în cercetare, dezvoltare și inovare.Progresul Turciei în acest domeniu va fi importantpentru poziţia sa competitivă în Uniunea Europea-nă. Un împrumut BEI în valoare de 400 milioane EURa fost acordat Tübitak, Consiliul Cercetării Știinţificeși Tehnologice din Turcia, pentru o serie de investiţii,inclusiv pentru programe de cercetare universitară,laboratoare și echipament știinţific.

Turcia este ţara din afara Uniunii Europene care be-neficiat de departe de cea mai mare finanţare BEI,cu un volum total al împrumuturilor de 6,2 miliardeEUR pentru perioada 2003-2007. Deschiderea în cu-rând a birourilor locale din Ankara și Istanbul dove-dește importanţa pe care BEI o acordă activităţilordesfășurate în această ţară.

Balcanii de Vest

Ţările din Balcanii de Vest sunt considerate ţări po-tenţial candidate. Împrumuturile BEI din Albania,Bosnia și Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă aMacedoniei, Muntenegru și Serbia ajută la viitoareaintegrare a acestora în Uniunea Europeană. În planmai general, asistenţa Uniunii Europene și a BEI aju-tă la promovarea reformelor politice și economice și

încurajează reconcilierea socială în regiune. În 2007,împrumuturile BEI în regiune au atins valoarea re-cord de 440 milioane EUR, totalul împrumuturilor,începând din 1995, fiind în jur de 2,5 miliarde EUR.

Mai mult de două treimi din împrumuturi au spriji-nit dezvoltarea infrastructurii de transport și ener-getice. În Bosnia și Herţegovina s-au acordat 103milioane EUR pentru reabilitarea hidrocentralelorși sistemelor de distribuţie a energiei electrice. In-vestiţia va conduce la o eficienţă energetică maimare și la o mai bună calitate și fiabilitate a alimen-tării cu electricitate a ţării. Un împrumut de 60 mi-lioane EUR a fost acordat pentru construirea uneișosele de centură în jurul Belgradului, capitala Ser-biei. Proiectul va contribui la creșterea securităţii șicapacităţii transporturilor din Serbia, care se află laintersecţia coridoarelor transeuropene de impor-tanţă crucială din Balcanii de Vest. Un alt împrumutdin Serbia a fost acordat pentru reabilitarea poduluiGazela din Belgrad. Proiectul a fost cofinanţat îm-preună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie șiDezvoltare și cu Agenţia Europeană pentru Recon-strucţie. Alte proiecte de transport au vizat progra-mul de reabilitare a drumurilor din Bosnia și Herţe-govina și construcţia unei autostrăzi între Levan șiVlorë în Albania.

Banca a acordat un împrumut de 120 milioane EURîntreprinderilor mici și mijlocii din regiune prin li-niile de credit deschise la intermediarii locali. Unadin aceste linii de credit pentru IMM-uri a fost pusăla dispoziţie în Kosovo, fiind primul împrumut dinaceastă parte a Balcanilor de Vest. În plus, BEI a in-vestit 25 milioane EUR în Fondul European pentruEuropa de Sud-Est (FEESE), care va acorda împrumu-turi din aceste fonduri întreprinderilor mici și mijlo-cii prin instituţii financiare intermediare. Majoritateainvestiţiilor din Fondul European pentru Europa deSud-Est (FEESE) va fi în ţările din Balcanii de Vest, iarrestul în Bulgaria, România și Moldova și, eventual,în alte ţări din Europa de Sud-Est.


Ţări vecine și ţări partenere din Europa

2007 a fost primul an în care împrumuturile băncii în ţările vecine și ţările partenere s-au fă-cut în baza noului mandat dat de Consiliu, care a pus la dispoziţie 12,4 miliarde EUR sub for-mă de împrumuturi pentru perioada 2007-2013. Acesta este cel mai mare mandat de pânăacum din afara Uniunii, dublând practic activitatea BEI în cele nouă ţări partenere meditera-neene și mărind de șase ori împrumuturile în Rusia și în ţările vecine din est.

FEMIP: an record în ceea ce privește sprijinulpentru sectorul privat

Din totalul finanţării în valoare de 1,4 miliarde EURdin cele nouă ţări partenere din Africa de Nord șidin Orientul Mijlociu, în baza Facilităţii euro-medi-teraneene pentru investiţii și parteneriat (FEMIP), în2007 a fost alocată o sumă record sectorului privat,68% din valoarea totală, în conformitate cu priori-tăţile Politicii Europene de Vecinătate.

În 2003, Uniunea Europeană a elaborat o politicăce implica relaţii preferenţiale cu ţările de la fron-tierele sale sudice și estice, Politica Europeană deVecinătate. Activităţile BEI din bazinul mediterane-an se desfășoară, din 2002, în cadrul FEMIP. În con-formitate cu Procesul Barcelona – un cadru larg derelaţii între statele membre ale Uniunii Europene șiţările partenere mediteraneene - și cu Politica Eu-ropeană de Vecinătate, rolul FEMIP constă în pro-movarea dezvoltării economice a nouă ţări medite-raneene prin investiţii în două domenii principale:sprijin pentru sectorul privat, forţa motrice a creș-terii durabile, și crearea unui climat propice inves-tiţiilor, cu ajutorul unei infrastructuri eficiente și a

sistemelor bancare adecvate. FEMIP s-a impus caprincipalul partener financiar din regiunea medite-raneană, cu peste 7 miliarde EUR investiţi începândcu anul 2002. FEMIP încurajează, de asemenea, dia-logul dintre ţările partenere și cu Uniunea Europea-nă la nivel instituţional, precum și cu reprezentanţiisectorului privat și ai societăţii civile.

Dacă volumul total al operaţiunilor efectuate în 2007(1,4 miliarde EUR) a fost cevamai mare decât în 2006,tipul proiectelor sprijinite a fost foarte diferit, 68%din proiecte fiind din sectorul privat, comparativ cu30% în 2006. Această proporţie a sprijinului pentrusectorul privat nu a mai fost atinsă până acum de FE-MIP și reflectă o opţiune strategică, în conformitatecu recomandările Consiliului European.

Peste 44% din volumul total al operaţiunilor l-a re-prezentat sprijinul pentru întreprinderile mici și

Ţări mediteraneeneÎmprumuturi acordate în 2007

(milioane EUR)

Resurse

Total proprii bugetare

Tunisia 389 385 4

Maroc 336 330 6

Liban 300 295 5

Egipt 130 130 –

Israel 120 120 –

Siria 80 80 –

Iordania 50 50 –

La nivel regional 31 – 31

Algeria 3 – 3

Ţări mediteraneene 1 438 1 390 48


mijlocii prin intermediul băncilor locale, în Iordania,Liban, Siria și Tunisia. Tot pentru promovarea secto-rului privat, 3% din suma totală a constat din parti-cipaţii la capital în societăţi, de pildă în Algeria, sauîn fonduri de investiţii, ca în Liban, Maroc și Tunisia.

FEMIP a continuat, de asemenea, să sprijine pro-iectele majore de infrastructură din ţările parte-nere, suma de 465 milioane EUR (32% din total) fi-ind alocată pentru infrastructura energetică, princonstrucţia a două centrale electrice pe bază degaz natural în Egipt, optimizarea capacităţii de ge-nerare a hidroelectricităţii din Maroc și extindereaconductei de gaz Transmed, care leagă Algeria deItalia prin Tunisia. Ultimul dintre aceste proiec-te este unul care vizează reţelele transeuropenede energie prioritare. Infrastructura de transporta reprezentat 13% din suma totală, prin construi-rea unui tronson din autostrada care leagă Fez șiOujda în Maroc, completând reţeaua de autostrăzidin ţară. FEMIP a sprijinit, de asemenea, construc-

ţia unei instalaţii de desalinizare în Israel, sprijinulFEMIP pentru infrastructura de apă și canalizareajungând la 8% din volumul total al împrumuturilor.

În ceea ce privește împărţirea geografică, 51% dinvolumul total a fost alocat regiunii Maghreb (8 pro-iecte, totalizând 728 milioane EUR), 47% OrientuluiApropiat (7 proiecte, ridicându-se la 680 milioaneEUR), în timp ce trei proiecte au o dimensiune re-gională. De pildă, fondul de investiţii Altermed, încare FEMIP a investit 11 milioane EUR în decembrie2007, este dedicat IMM-urilor, atât în Tunisia, cât șiîn Maroc.

Pe lângă împrumuturi și participaţii la capital, FEMIPa continuat să ofere asistenţă tehnică pentru spriji-nirea promotorilor în toate etapele ciclului proiec-tului. Aceste operaţiuni sunt finanţate prin Fondulde asistenţă tehnică al FEMIP, care utilizează ajutoa-re nerambursabile acordate de Comisia Europea-nă. În 2007, au fost semnate 24 de contracte pentruoperaţiuni de asistenţă tehnică în ţările parteneremediteraneene, totalizând 17,5 milioane EUR.

Structuri financiare tot mai complexe

Din punct de vedere calitativ, 2007 a fost și anul pre-mierelor. Pentru prima dată, FEMIP a fost implicat înpregătirea și finanţarea a două parteneriate public-private, în Israel cu uzina de desalinizare din Ha-dera, în apropiere de Tel Aviv, și în Maroc cu portulTanger-Med, împrumut estimat a fi contractat în2008. Aici, s-a reușit transferarea, către cei doi parte-neri mediteraneeni ai săi, a competenţelor acumulatede BEI în acest domeniu în cadrul Uniunii Europene.

De asemenea, FEMIP a iniţiat și promovat primulfond pentru ajutor de înfiinţare cu gestionare pri-vată din Tunisia. „Phenicia Seed Fund” vizează so-cietăţile tunisiene inovatoare aflate în faza de con-stituire sau care au fost înfiinţate cu mai puţin decinci ani în urmă. Această operaţiune este finanţatăprin Fondul fiduciar al FEMIP (FFF). Înfiinţat în 2004cu resurse puse la dispoziţie de 15 state membreși de Comisia Europeană, scopul Fondului fiduciar

Colaborarea cu universităţilemediteraneene

În 2007, Banca Europeană de Investi-ţii și UNIMED, Uniunea UniversităţilorMediteraneene, au semnat un „me-morandum de înţelegere”. UNIMEDeste o asociaţie formată din 74 uni-versităţi din ţările bazinului medite-ranean care își propune să promove-ze cercetarea în domeniul conservăriiși valorificării patrimoniului cultural,mediului, sănătăţii, economiei și noi-lor tehnologii de comunicaţii, pentrua contribui la dimensiunile politice șieconomice ale relaţiilor dintre Uni-unea Europeană și ţările parteneremediteraneene.


constă în direcţionarea resurselor spre operaţiunidin anumite sectoare prioritare, pentru a susţinedezvoltarea sectorului privat din regiune. În 2007,Adunarea donatorilor FFF a aprobat cinci opera-ţiuni noi având un volum total de 0,75milioane EUR.Numărul total al operaţiunilor aprobate a ajuns ast-fel la 18, cu un volum total de 6,9 milioane EUR.

Reuniuni și studii strategice

În 2007 au avut loc mai multe reuniuni în vedereacontinuării dialogului iniţiat în cadrul FEMIP întrecetăţenii Europei și cei din regiunea mediterane-ană. În primul rând, la nivel instituţional, Consiliulministerial al FEMIP s-a întrunit în Cipru la data de14 mai, iar Comitetul FEMIP, care este format din re-prezentanţi ai ţărilor europene și mediteraneene șirăspunde de revizuirea strategiei FEMIP, s-a întrunitla 6 februarie, 3 aprilie și 20 noiembrie.

În plus, pe pagina de Internet a băncii au fost pu-blicate două studii finanţate de Fondul fiduciar alFEMIP. Primul, intitulat „Studiu privind creștereaeficienţei remiterilor lucrătorilor din ţările medite-raneene”, a fost prezentat la Conferinţa FEMIP de laParis din martie 2007, care a reunit asociaţii și re-prezentanţi ai societăţii civile și din sectorul privatde ambele părţi ale bazinului mediteranean. Al doi-lea, publicat în iunie 2007, este un studiu privindeconomiile private din Maroc, care recomandămă-suri concrete pentru mobilizarea mai eficientă a re-spectivelor economii.

Rusia și vecinii de la est

Operaţiunile de finanţare ale BEI din Europa de Est,Caucazul de Sud și Rusia se efectuează în strânsăcooperare cu Banca Europeană pentru Reconstruc-ţie și Dezvoltare (BERD), în conformitate cu terme-nii prevăzuţi într-un memorandum de înţelegeretripartit între Comisia Europeană, BEI și BERD, careurmărește să îmbine competenţele, capacitatea șiavantajele comparative ale fiecărui participant, în

vederea punerii în aplicare cu succes a Politicii Eu-ropene de Vecinătate și a parteneriatului strategicUE-Rusia. Obiectivul constă în consolidarea pros-perităţii, stabilităţii și securităţii.

În baza noului mandat pentru perioada 2007-2013,sunt disponibile împrumuturi BEI în valoare de3,7 miliarde EUR pentru finanţarea investiţiilor dinRusia, Ucraina și – sub rezerva unui viitor acord alConsiliului – Belarus, în Europa de Est, și din Arme-nia, Azerbaidjan și Georgia, în Caucazul de Sud. BEIva acorda împrumuturi pe termen lung pentru pro-iecte care prezintă interes semnificativ pentru UE însectoarele transporturilor, energiei, telecomunica-ţiilor și infrastructurii de mediu. Se va acorda priori-tate proiectelor de pe rutele reţelelor transeurope-ne majore, proiectelor cu implicaţii transfrontalierepentru unul sau mai multe state membre UE și pro-iectelor majore care favorizează integrarea regio-nală prin conexiuni mai bune. În sectorul mediului,BEI acordă prioritate în Rusia îndeosebi proiecte-lor din cadrul Parteneriatului de Mediu pentru Di-mensiunea Nordică, un efort conjugat care reuneș-te Comisia Europeană, Federaţia Rusă, BERD, BancaNordică de Investiţii și BEI, precum și mai multe ţăridonatoare, cu scopul de a rezolva cele mai presan-te probleme de mediu din nord-vestul Rusiei. Însectorul energetic, de importanţă deosebită suntproiectele privind resursele energetice strategice șitransportul energiei.

Primul împrumut BEI pentru un proiect de mediudin Rusia, la Sankt Petersburg, datează din 2003.


Alte două împrumuturi pentru protecţia mediuluiau fost contractate în anii următori, pentru proiec-te localizate tot la Sankt Petersburg, în valoare tota-lă de 85 milioane EUR. În 2007 nu au fost contracta-te împrumuturi noi în Rusia, dar s-au derulat activităţipregătitoare pentru mai multe proiecte PPP, în spe-cial privind inelul de mare viteză de la vest de SanktPetersburg. Scopul acestui proiect este de a con-strui o autostradă cu taxă care traversează parteade vest a Sankt Petersburgului, legând părţile denord și de sud ale șoselei de centură și asigurândo conexiune directă cu portul mare al orașului și cuFinlanda.

Banca a devenit operaţională în Ucraina în 2006, iarîn 2007 a contractat primul său împrumut în aceas-tă ţară, pentru sprijinirea reabilitării autostrăziidin cadrul coridorului paneuropean dintre Kiev șiBrody. 2007 a fost și anul în care BEI a devenit opera-ţională în Moldova, unde a contractat prima opera-ţiune de finanţare în vederea îmbunătăţirii legături-lor rutiere cu Uniunea Europeană. BEI a împrumutat30 milioane EUR pentru reabilitarea drumurilorcare leagă capitala Chișinău de frontiera UniuniiEuropene. Acest proiect, condus de Banca Mondi-ală (BM) este cofinanţat de BEI și BERD. BM și BERDacordă, de asemenea, împrumuturi pentru reabi-litarea principalei axe rutiere nord-sud din ţară.Împrumuturile sunt atent coordonate de FondulMonetar Internaţional și de Comisia Europeană.

Noul mandat pentru perioada 2007-2013 extindeactivităţile BEI în ţările vecine de la est ale Uniu-nii Europene, pentru a include și Caucazul de Sud.Pentru ca BEI să poată opera în fiecare dintre aces-te ţări noi, trebuie încheiate acorduri cadru întrebancă și respectiva ţară. În Caucazul de Sud, unastfel de acord cadru a fost semnat cu Georgia îniunie 2007, cu Armenia la începutul anului 2008,în timp ce negocierile cu Azerbaidjan sunt în cursde desfășurare, în vederea semnării unui acord înanul 2008.


Ţări partenere ACP, din America Latină și Asia

Banca Europeană de Investiţii joacă un rol de bază la punerea în aplicare a politicii de dezvol-tare și cooperare economică a Uniunii Europene în ţările din afara Uniunii. BEI este un parte-ner de dezvoltare activ în multe ţări din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) din anul 1963,iar în ţările și teritoriile de peste mări (TTPM) din anii ‘70. Operaţiunile băncii în aceste regi-uni contribuie la dezvoltarea socială și economică durabilă și la reducerea sărăciei. În AmericaLatină și Asia (ALA), activitatea BEI datează din anul 1993. Aici accentul s-a pus pe cooperareaeconomică și pe proiecte de interes reciproc pentru ţara beneficiară și Uniunea Europeană.Mai recent, au devenit importante, de asemenea, protecţia mediului și securitatea energetică.

Finanţarea dezvoltării în ţările ACP și TTPM

2007 a fost un an însemnat în relaţiile UE-ACP, preșe-dinţia portugheză a Uniunii Europene considerând pri-oritare nevoile de dezvoltare ale Africii. Summitul UE-Africa din decembrie 2007 a fost al doilea de acest fel,primul (Cairo, 2000) fiind organizat tot de Portugalia.Reunind șefi de stat și de guvern, summitul a proiec-tat parteneriatul strategic dintre cele două continente.

În 2007, împrumuturile BEI din resurse proprii au atinsun record de 432 milioane EUR, în timp ce împrumu-turile contractate în baza Facilităţii pentru investiţii(FI) au totalizat 325 milioane EUR. Facilitatea pentruinvestiţii este un instrument de risc de tip revolvingîn valoare de 2 miliarde EUR, înfiinţat pentru a susţi-ne investiţiile în întreprinderile private și în entităţilepublice administrate după criterii comerciale, inclusivîn infrastructura generatoare de venituri, în perioa-da 2003-2007. FI a înregistrat un palmares impresio-nant, cu un total al operaţiunilor aprobate în valoarede 1,99 miliarde EUR la sfârșitul anului 2007, respec-tiv 98% din suma disponibilă. Un buget separat în va-loare de 20 milioane EUR a fost alocat pentru ţărileși teritoriile de peste mări. În baza celui de-al doileaprotocol financiar al Acordului de la Cotonou revizuitdintre UE și ţările ACP pentru perioada 2008-2013, Fa-cilitatea pentru investiţii va primi o sumă suplimenta-ră de 1,1 miliarde EUR, plus 400 milioane EUR pentrusubvenţionarea dobânzii și asistenţă tehnică.

Împrumuturile BEI în baza Facilităţii pentru investiţiisunt acordate cu prioritate sectorului privat, care a

reprezentat 79% din portofoliul cumulativ contrac-tat la sfârșitul anului 2007. 52% din portofoliul actu-al al FI vizează servicii financiare, cu precădere prindezvoltarea activităţilor de microfinanţare ale băncii,în special în Africa Subsahariană. 17% din portofoliulFI acoperă investiţiile industriale (inclusiv operaţiuniminiere) și încă 28% acoperă infrastructura de bază,incluzând investiţiile în energie, apă, transporturi șitelecomunicaţii, restul de 3% fiind dedicat agricultu-rii și turismului.

State din Africa, zona Caraibelor, Pacific și Africade SudÎmprumuturi acordate în 2007

(milioane EUR)

Resurse

Total proprii bugetare

Africa 686 432 254

Meridională i Oceanul Indian 328 304 25

de Est 149 – 149

de Vest 128 128 –

Centrală i Ecuatorială 73 – 73

Multiregional 8 – 8

Zona Caraibelor 56 – 56

Pacific 2 – 2

TTPM 10 – 10

Multiregional 3 3

ACP-TTPM 756 432 325

Africa de Sud 113 113 –


Fondul fiduciar pentru infrastructurăUE-Africa

Aprilie 2007 a cunoscut lansarea de succes a Fon-dului fiduciar pentru infrastructură UE-Africa, ges-tionat de BEI. Acest fond inovator sprijină dezvol-tarea proiectelor de infrastructură transfrontalieresau regionale din Africa Subsahariană și reuneștecompetenţele tehnice și de finanţare ale băncii șiale altor finanţatori europeni în domeniul dezvol-tării cu resursele nerambursabile ale Comisiei Euro-pene și ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Odată cu alăturarea Regatului Unit, în decem-brie 2007, Fondul fiduciar are 11 donatori – Comi-sia și 10 state membre ale UE. Angajamentele do-natorilor faţă de fond se ridică la 98 milioane EURși se estimează ca vor mai crește în 2008. În 2007,s-a aprobat suma de 16,2 milioane EUR în vede-rea alocării de subvenţii pentru patru proiecte deinfrastructură.

Birouri regionale BEI

BEI a inaugurat reprezentanţe regionale la Fort-de-France în mai 2007 și la Sydney în noiembrie 2007,pentru a deservi regiunea Caraibelor și, respectiv, aPacificului. Pe lângă desfășurarea de activităţi ope-raţionale BEI în aceste regiuni, birourile vor facilitalegăturile de comunicare și coordonare, nu numaicu potenţiali promotori de proiecte, ci și cu alţi do-natori din aceste regiuni, în special cu delegaţii aleComisiei Europene.

Deschiderea birourilor pentru zona Caraibelor șiPacific ridică numărul birourilor regionale BEI pen-tru ţările ACP la cinci – în 2005 s-au deschis birourila Nairobi pentru a deservi Africa de Est și Centrală,la Dakar pentru Africa de Vest și la Tshwane (Preto-ria) pentru Africa Meridională și Oceanul Indian. Caurmare, toate zonele ACP sunt actualmente deser-vite de reprezentanţe locale, permiţând băncii să-șiconsolideze și să-și amplifice rolul strategic pe care

îl joacă prin contribuţia adusă la creșterea econo-mică durabilă la nivelul tuturor ţărilor ACP și TTPM.

In anii următori, banca se va axa pe infrastructurăși pe sectorul financiar. În infrastructură, accentulse va pune pe investiţii de bază, precum proiecte-le energetice, de canalizare și de apă, acordându-seprioritate celor iniţiate de sectorul privat și iniţia-tivelor regionale (proiecte care implică sau au im-pact asupra mai multor ţări). În sectorul financiar,accentul se va pune pe activităţi de participare lacapital. De asemenea, banca va direcţiona fonduriprin intermediul instituţiilor financiare locale, spri-jinind dezvoltarea pieţelor financiare locale și ofe-rind finanţare întreprinderilor mai mici, inclusivmicroîntreprinderilor.

Împrumuturi BEI în Africa de Sud

Împrumuturile BEI din Africa de Sud fac parte dintr-unmandat separat. Pentru perioada 2007-2013, s-aualocat 900 milioane EUR, comparativ cu 825 milioa-ne EUR pentru perioada 2000-2006. În cadrul nou-lui mandat și în cooperare cu autorităţile, agenţiilepublice, întreprinderile private și sectorul financi-ar din Africa de Sud, banca se va axa pe investiţiiîn proiecte de infrastructură de interes public (in-clusiv infrastructura municipală, alimentarea cuenergie și cu apă) și pe sprijinirea sectorului privat,inclusiv a IMM-urilor. În octombrie 2007, BEI a sem-


Microfinanţarea, impact major în ţările ACP

Importanţa microfinanţării – respectiv, asigurarea de împrumuturi, economii și alte serviciifinanciare de bază adresate celor săraci – pentru reducerea sărăciei se bucură în prezent deo largă recunoaștere. De-a lungul anilor, banca a acumulat cunoștinţe și competenţe pri-vind microfinanţarea în regiuni din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP).

Strategia de microfinanţare a băncii presupune concentrarea asupra domeniilor care per-mit obţinerea de valoare adăugatămare: participarea la capitalul instituţiilor existente saunou create și finanţarea în moneda locală, în special prin garanţii. La sfârșitul anului 2007,banca a angajat în total 75 milioane EUR sub forma participării la capital și a împrumutu-rilor pentru microfinanţare în ţările ACP. Fondurile de investiţii în microfinanţare s-au do-vedit deosebit de eficiente nu numai prin asigurarea de fonduri pentru instituţiile de mi-crofinanţare existente în ţări precum Kenya, Uganda, Ghana și Mozambic, dar și în ceea ceprivește înfiinţarea sau consolidarea instituţiilor noi din această categorie din Camerun,Republica Democrată Congo, Madagascar, Nigeria și Ciad.

Prin operaţiunile sale, banca urmărește rentabilitatea investiţiilor pe trei planuri: financiar,social și demonstrativ. Câștigul financiar este esenţial pentru asigurarea durabilităţii insti-tuţiilor de microfinanţare implicate și a atractivităţii acestora pentru alţi investitori. Câști-gul social trebuie măsurat prin prisma creșterii venitului celor care beneficiază de micro-credite. Efectul demonstrativ este necesar pentru a încuraja mobilizarea în perspectivă aunor surse de finanţare mai mari, atât în nord, cât și în sud.

În ciuda progreselor încurajatoare, majoritatea celor săraci nu au încă acces la servicii finan-ciare de bază. Sunt încămulte de făcut, iar BEI se străduiește să contribuie în mod proactiv,rămânând lider în industria de profil și asumându-și riscuri de pionierat privind proiectelecu impact substanţial. Implicarea băncii în microfinanţare depășește însă limitele activită-ţilor strict legate de proiecte, banca menţinând un dialog constant cu statele membre aleUniunii Europene, cu Comisia Europeană și cu alte părţi interesate importante.

În 2007, banca a încheiat trei noi investiţii de microfinanţare în ţările ACP, în valoare totalăde 11 milioane EUR, și a stabilit un cadru nou pentru finanţarea asistenţei tehnice vizânddezvoltarea industriei microfinanţării.


nat o declaraţie de intenţie cu guvernul RepubliciiAfrica de Sud privind asigurarea de sprijin financiarBEI continuu pe perioada 2007-2013. Împrumutu-rile din Africa de Sud au totalizat 113 milioane EURîn anul 2007.

Cooperare economică cu ALA

În 2007, BEI a început acordarea de împrumuturi încadrul unui nou mandat în America Latină și Asia,care acoperă perioada 2007-2013. În această pe-rioadă, BEI poate acorda în ţările partenere ALAîmprumuturi totalizând până la 3,8 miliarde EUR.Aceasta reprezintă o creștere substanţială, de 53%,în comparaţie cu mandatul anterior pentru peri-

oada 2000-2006. Noul mandat a fost subdivizat înplafoane orientative de 2,8 miliarde EUR pentruAmerica Latină și 1,0 miliarde EUR pentru Asia.

Activităţile băncii în ALA completează strategia decooperare a Uniunii Europene cu ţările în cauză. Înceea ce privește sectoarele, obiectivele privind îm-prumuturile pentru Asia și America Latină s-au ex-tins. Împrumuturile BEI vor viza proiecte de pro-tecţie a mediului, inclusiv atenuarea schimbărilorclimatice, și proiecte care contribuie la securitateaenergetică a Uniunii Europene și vor continua săsprijine prezenţa UE prin investiţii străine directe șitransfer de tehnologie și know-how.

În 2007, împrumuturile BEI pentru proiectele situa-te în Asia și America Latină au totalizat 925 milioa-ne EUR, din care 365 milioane EUR pentru proiectedin Brazilia, Panama, Peru și Uruguay, 60 milioa-ne EUR pentru un proiect în Filipine și 500 milioaneEUR în China pentru un program investiţional deanvergură destinat să sprijine proiectele de inves-tiţii în sectorul energetic și sectorul industrial carevor permite prevenirea sau reducerea gazelor cuefect de seră și a altor emisii poluante. Acesta a fostprimul împrumut acordat de BEI în baza Facilităţiipentru energie durabilă și securitatea aprovizionă-rii, în valoare de 3 miliarde EUR, autorizată în iunie2007 de guvernatorii băncii pentru a îmbunătăţimăsurile Uniunii Europene referitoare la schimbări-le climatice și securitatea aprovizionării cu energie(vezi și secţiunea „Energie durabilă, competitivă șisigură”, p. 33).


Mobilizarea fondurilor de către BEIEmitent suveran de referinţă pe pieţele internaţionale

Finanţare robustă în perioade de turbulenţă

Activităţile de finanţare ale BEI au rămas solide în mij-locul tulburărilor care au caracterizat pieţele de capitalpe parcursul anului 2007, asigurând în mod constant oofertă competitivă de produse de creditare. În cursulanului 2007, banca a mobilizat în total 55 miliarde1EURprin intermediul a 236 tranzacţii în 23 de monede, in-clusiv patru devize în format sintetic. În septembrie, înparalel cu derularea programului său de împrumuturi șiplăţi în contul împrumuturilor, banca a crescut plafonulfondurilor mobilizate de la 50 miliarde EUR la 55 mili-

arde EUR. Volumul fondurilor mobilizate, în valoare de55 miliarde EUR, a fost semnificativ mai mare decât înprogramul de finanţare din 2006 (48 miliarde EUR).

Aceste rezultate sunt susţinute de bonitatea de vârfa băncii și de abordarea strategică și receptivă de că-tre bancă a pieţelor. Temelia bonităţii băncii rămânesprijinul constant din partea acţionarilor suverani dinUniunea Europeană.

O referinţă solidă

În acest mediu plin de provocări, banca a fost avan-tajată de soliditatea programelor sale de referinţă înmonedele principale (EUR, GBP și USD), care au ge-nerat finanţări în valoare de 38 miliarde EUR (69% dintotal). Aceasta reprezintă o creștere semnificativă faţăde 2006 (28 miliarde EUR sau 59%). Emisiunile cu ori-entare specifică în cele trei monede principale în for-mat clasic și structurat au fost la rândul lor substanţia-le, ridicându-se la 8 miliarde EUR.

EUR: volummare și inovare

În 2007, au fost încheiate 27 de tranzacţii în EUR, mo-bilizându-se în total 20,5 miliarde EUR sau 37,5% dinprogramul de finanţare pentru anul respectiv. Au fostlansate patru emisiuni de referinţă exprimate în euro(obligaţiuni de referinţă pentru zona euro, „EARN”TM),în comparaţie cu cele două emise în mod tipic în ul-timii ani. Acestea au reprezentat pentru bancă ceamai mare sursă de finanţare prin emisiuni de referinţă(16 miliarde EUR).

Banca a rămas singurul emitent care suplimentea-ză emisiunile suverane cu emisiuni de referinţă în-tr-un volum de 5 miliarde EUR, cu scadenţe de la treila 30 de ani. Emisiunile structurate exprimate în EUR

1 Volumul de 54,7 miliarde EUR a fost mobilizat în baza autorizaţiei globale de împrumut date de Consiliul de administraţie pentru 2007,inclusiv „prefinanţarea” în valoare de 77milioane EUR încheiată în 2006 pentru 2007.

Volumul programului de finanţare înainte de swap2003-2007: 245 miliarde EUR

(milioane EUR)

10

20

30

40

50

020072003 2004 2005 2006

EURGBPUSD

Altele


s-au ridicat la 1,4 miliarde EUR (aproximativ 30% dintoate emisiunile structurate ale BEI din 2007).

O inovaţie semnificativă, reflectând calitatea de liderla nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește modulde abordare a schimbărilor climatice, o reprezintă așa-numita obligaţiune sensibilă la climă („Climate Awa-reness Bond”, CAB) în formatul EPOS (ofertă publică eu-ropeană de valori mobiliare) al băncii – a doua de acesttip lansată de BEI. Această emisiune structurată expri-mată în EUR a oferit o combinaţie unică de elementeecologice. Obligaţiunea CAB a oferit, de asemenea, unvehicul pentru actuala integrare a pieţelor financiareale Uniunii Europene, ca o primă ofertă publică de obli-gaţiuni la nivelul tuturor celor 27 state membre UE, fa-cilitată de mecanismul „pașaport” din Directiva UE pri-vind prospectul2 și de documentaţia EPOS asociată.

GBP: Cel mai mare emitent non-gilt

Pe piaţa GBP, banca și-a menţinut poziţia de cel maimare emitent non-gilt, cu un volum total în circu-laţie în lire sterline reprezentând peste 9% din piaţaGBP non-gilt la sfârșitul anului 20073. Banca a efectuat58 de tranzacţii, mobilizând în total 7,5 miliarde GBP(11 miliarde EUR) sau 20,1% din programul total pen-tru anul respectiv. În cursul anului 2007, s-au efectu-at tranzacţii cu 13 scadenţe de referinţă diferită și auexistat trei noi linii de referinţă repartizate pe întrea-ga curbă a randamentelor.

USD: Cel mai mare emitent neamerican înformat global

Pe piaţa dolarului american, au fost efectuate 28 tran-zacţii, mobilizându-se o sumă globală de 19,1 miliar-

de USD (14,4 miliarde EUR) sau 26,3% din programultotal pentru anul în cauză. Au fost lansate cinci emisi-uni de referinţă în format global în valoare de 3 miliar-de USD pe toate scadenţele cheie: aceasta a fost ceamai mare sumă mobilizată vreodată de bancă într-unsingur an printr-o emisiune de obligaţiuni USD în for-mat global. Anul 2007 a cunoscut, de asemenea, uninteres susţinut faţă de tranzacţiile în format neglo-bal, cu emisiuni în eurodolari în valoare de 2,25 mili-arde USD (1,7 miliarde EUR) și tranzacţii structurate învaloare de 1,8 miliarde USD (1,3 miliarde EUR).

Diversificare: forţă și profunzime

În afara celor trei monede principale, au fost mobiliza-te 8,8 miliarde EUR prin 123 tranzacţii în alte 16mone-de. În plus, au existat emisiuni în valoare de 262,4 mi-lioane EUR în format sintetic în încă patru devize. Unrezultat remarcabil la nivelul monedelor europenel-a constituit consolidarea și extinderea curbei randa-mentelor pe piaţa coroanei suedeze. Pe piaţa mone-delor neeuropene, banca și-a extins prezenţa emisiu-nilor de referinţă într-o gamă largă de alte devize, prinnoile emisiuni de referinţă în dolari australieni, dolaricanadieni, yeni japonezi și dolari neozeelandezi.

Impactul asupra dezvoltării

Banca și-a extins activităţile de dezvoltare în noile șiviitoarele state membre și în ţările partenere și ţărilevecine ale Uniunii Europene, având emisiuni în patrunoi monede: leu românesc, rublă rusească nesintetică,precum și emisiuni sintetice în rupie Mauritius și cediGhana. Debutul în leul românesc a adăugat diversitatepieţei, oferind obligaţiunea cu scadenţa cea mai lungăși valoarea cea mai mare la momentul lansării. Aceasta

2Oferta publică europeanăde valorimobiliare sau formatul „EPOS”adebutat în 2006 și permite băncii săbeneficieze deDirectivaUE privindprospectul, care definește unmecanismeficient de circulaţie (mecanism „pașaport”) a prospectelor în statelemembre aleUniunii Europene: unprospect aprobat de autoritatea competentădintr-un statmembru („autoritatea de reglementare din ţara de origine”) poate fi utilizat ca pro-spect valabil în orice alt stat membru („stat membru gazdă”) fără a fi nevoie de altă aprobare a prospectului („recunoaștere reciprocă”).

3 Sursă: Barclays Sterling Non-Gilt Index, 31 decembrie 2007.


Emisiuni contractate și mobilizate în 2007 (*) faţă de 2006

(milioane EUR)

Înainte de swap: După swap:

2007 2006 2007 2006

EUR 20 531 37,5% 17 439 36,3% 42 766 78,1% 31 820 66,2%BGN (**) 28 0,1%CZK 18 0,04% 18 0,04%DKK 134 0,2% 235 0,5% 134 0,2% 235 0,5%GBP 11 023 20,1% 8 392 17,5% 6 123 11,2% 3 067 6,4%HUF 108 0,2% 110 0,2% 108 0,2% 97 0,2%PLN 27 0,1% 32 0,1% 27 0,1% 32 0,1%RON 90 0,2%SEK 893 1,6% 309 0,6% 403 0,7% 309 0,6%

Total UE 32 835 60% 26 535 55% 49 562 91% 35 577 74%

AUD 941 1,7% 1 840 3,8%BGN (**) 102 0,2%CAD 659 1,2%CHF 445 0,8% 703 1,5%HKD 101 0,2%ISK 261 0,5% 501 1,0%JPY 2 198 4,0% 1 277 2,7%NOK 196 0,4% 424 0,9% 63 0,1% 88 0,2%NZD 1 344 2,5% 933 1,9%RUB 115 0,2%TRY 1 097 2,0% 1 095 2,3%USD 14 400 26,3% 14 225 29,6% 5 099 9,3% 12 305 25,6%ZAR 234 0,4% 312 0,7% 80 0,2%

Total non-UE 21 890 40% 21 515 45% 5 162 9% 12 473 26%

TOTAL 54 725 100% 48 050 100% 54 725 100% 48 050 100%

(*) Resurse mobilizate în baza autorizaţiei globale de împrumut date de Consiliul de administraţie pentru 2007, inclusiv „prefinanţarea” în valoare de77milioane EUR încheiată în 2006 pentru 2007.

(**) Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007

a fost lansată și cotată pe piaţa românească, devenindastfel mai accesibilă și mai atractivă pentru investito-rii români. Banca a debutat și pe piaţa rublei rusești cuemisiuni pe 5 ani și 10 ani, oferind scadenţe neobișnu-it de lungi pentru această piaţă. Pe piaţa lirei turcești,banca a emis cea mai mare tranșă unică de euroobli-gaţiuni emisă vreodată (1 miliard TRY), reprezentând onouă emisiune de referinţă pe piaţa în cauză.

Pe piaţa monedelor africane, banca și-a diversificatprezenţa, lansând 13 tranzacţii în patru devize, inclu-siv două monede noi, reprezentând echivalentul su-mei totale de 311 milioane EUR. Toate aceste emisiuni

i-au determinat pe investitorii internaţionali să cum-pere în aceste monede. Pe piaţa rupiei Mauritius, emi-siunea băncii a fost prima lansată de un emitent stră-in, reprezentând o emisiune de referinţă pentru piaţaîn cauză. Prima emisiune pe piaţa cedi Ghana a ofe-rit o alternativă de calitate superioară pentru investi-torii de pe o piaţă cu o ofertă foarte limitată. Banca arămas un emitent de referinţă pe piaţa randului sud-african și și-a extins prezenţa pe piaţa din Botswana(BWP) cu o scadenţă nouă. Aceste emisiuni au avutrolul de a crește diversitatea și nivelul activităţii pepieţele acestor monede africane, în special prin atra-gerea de investitori internaţionali.


Guvernare corporativă


Cooperarea cu alte instituţii

În 2007, Banca Europeană de Investiţii și Comisia au pregătit dezbaterile și deciziile Consiliu-lui axate pe activităţile prioritare de împrumut ale băncii în anii următori. În acest sens, BEI aparticipat la Consiliul de Miniștri (ECOFIN) și a interacţionat cu Parlamentul European și co-misiile acestuia. În plus, banca a menţinut relaţii strânse cu organisme consultative, precumComitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, și a continuat relaţiile strân-se de lucru cu alte instituţii financiare internaţionale (IFI) și dialogul dinamic cu organizaţiilesocietăţii civile, inclusiv organizaţiile neguvernamentale.

Dialog deschis și constructiv cuorganismele care îi reprezintă pe cetăţeniieuropeni

În 2007, relaţiile bune și deschise dintre BEI șiParlamentul European au fost caracterizate de undialog fructuos, dinamic și continuu. Parlamen-tul și-a manifestat interesul deosebit faţă de bancăși sprijinul clar pentru activităţile de împrumut aleacesteia. Președintele băncii, Philippe Maystadt, aprezentat activităţile Grupului BEI și priorităţile stra-tegice de împrumut mai multor comisii parlamen-tare, precum Comisia pentru control bugetar, Comi-sia pentru afaceri economice și monetare și Comisiapentru industrie, cercetare și energie. La ultima re-uniune, un accent deosebit s-a pus pe contribuţiabăncii în sprijinul unei politici energetice europeneși pe problemele legate de schimbările climatice. Șila nivel de personal au avut loc contacte în 2007.

BEI a menţinut, de asemenea, contacte strânse cuComitetul Economic și Social European (CESE), înspecial cu Comisia consultativă pentru mutaţii in-dustriale în contextul raportului întocmit de aceas-ta, „Inovarea: impactul asupra mutaţiilor industrialeși rolul BEI”. La invitaţia președintelui Secţiunii CESEpentru uniunea economică și monetară și coeziuneeconomică și socială, Președintele Maystadt a pre-zentat activităţile de împrumut ale băncii, în special,ca o nouă prioritate, în domeniul energetic, precumși în cercetare și dezvoltare, educaţie și IMM-uri.

A cincea ediţie a evenimentului „Zilele porţilor des-chise” a fost organizată de Comitetul Regiunilor,

împreună cu DG REGIO, cu tema „Să trecem la acţi-une: regiunile asigură creștere economică și locuride muncă”. Președintele BEI și personalul BEI auparticipat la ateliere de lucru și mese rotunde pen-tru a discuta despre cei trei J (JASPERS, JEREMIE șiJESSICA), microcredite, cunoaștere și inovare, pre-cum și despre infrastructura de transport, în timpce banca a mai organizat și prezidat un atelier pri-vind „PPP-urile: Experienţe ale BEI și ale fondurilorstructurale”. În plus, BEI a cooperat cu Comisia pen-tru politici de coeziune teritorială a Comitetului Re-giunilor la întocmirea unui raport privind „Efectulde levier al fondurilor structurale”.

Cooperare strânsă cu Comisia și instituţiilefinanciare internaţionale pentru activităţi înafara Uniunii Europene

2007 a fost anul cooperării susţinute cu alte institu-ţii financiare internaţionale și cu instituţiile bilate-rale europene, în special în cadrul noilor mandateexterne pentru activitatea BEI în afara Uniunii Eu-ropene în perioada 2007-2013. Principalele obiecti-ve sunt maximizarea sinergiilor, asigurarea împărţi-rii rezonabile a riscurilor și stabilirea unui raport dedependenţă coerentă între sector și proiect.

Punerea în aplicare a acordului tripartit dintre Co-misia Europeană, BERD și BEI privind cooperareaoperaţională în Rusia, ţările vecine de la est și AsiaCentrală a început în 2007 cu întocmirea unei listede proiecte comune. În Orientul Mijlociu și Africa


de Nord / sudul regiunii mediteraneene, SocietateaFinanciară Internaţională s-a asociat Comisiei, BEI șiBăncii Internaţionale pentru Reconstrucţie și Dez-voltare (BIRD) într-un parteneriat de cooperarestrategică.

Pentru susţinerea activităţilor de împrumut din ţă-rile ACP, BEI colaborează strâns cu Comisia Euro-peană și cu statele membre. Banca este consultatăatunci când Comisia Europeană elaborează strate-gii de ţară sau regionale, gradul de implicare a băn-cii fiind în mod normal inclus în documentul pri-vind strategia de ţară sau regională. Scopul acestuidemers este de a asigura coerenţa și sinergiile din-tre ajutorul pentru dezvoltare din partea UniuniiEuropene și operaţiunile băncii.

La nivel mai operaţional, banca conlucrează strânscu mai multe instituţii europene de finanţare a dez-voltării (IEFD) prin grupul European Financing Part-ners. EFP este un vehicul investiţional creat în 2004și deţinut în comun de instituţiile europene de fi-nanţare a dezvoltării și de BEI, prin care sunt finan-ţate în principal proiecte medii din sectorul privat,viabile din punct de vedere comercial, din ţărileACP. Banca colaborează, de asemenea, în mai mul-te domenii, îndeosebi la proiecte de infrastructură,cu Agence Française de Développement (AFD) șiKreditanstalt für Wiederaufbau (KfW). Fondul fidu-

ciar UE-Africa, gestionat de BEI, favorizează colabo-rarea mai strânsă dintre donatorii UE și finanţatoriide proiecte în realizarea unui ţel comun – o finan-ţare mai bună pentru infrastructura regională dinAfrica Subsahariană.

Coordonarea dintre BEI și principalele bănci mul-tilaterale de dezvoltare, precum și cu instituţiile fi-nanciare internaţionale, este un obiectiv urmărit înmod sistematic pentru a se obţine un impact ma-xim asupra dezvoltării și pentru a evita dublareaeforturilor și astfel, pentru a reduce povara admi-nistrativă asupra guvernelor ţărilor beneficiare. Înanul 2007, BEI a semnat un memorandum de înţe-legere cu Banca Asiatică de Dezvoltare, în vedereaextinderii cooperării în Asia și Pacific. Memorandu-mul de înţelegere definește mai multe domenii pri-oritare pentru cooperare, inclusiv proiecte vizândenergia regenerabilă și eficienţa energeticămenitesă contribuie la protecţia climei și să conducă la re-ducerea semnificativă a emisiilor de CO2. BEI este,de asemenea, membră a Consorţiului african pen-tru infrastructură (CAI), format din organizaţii mul-tilaterale demarcă, precum Grupul Băncii Mondialeși Banca Africană de Dezvoltare, și mai mulţi impor-tanţi donatori bilaterali activi în Africa. În februarie2008, BEI a găzduit la Luxemburg o reuniune de lu-cru a CAI, dedicată proiectelor regionale de infra-structură din Africa.


Guvernare și responsabilitate

În 2006, Comisia Europeană a solicitat Institutului European de Administraţie Publică, în co-operare cu Universitatea din Helsinki, Universitatea din Vaasa și Școala de Guvernare dinUtrecht (Utrecht School of Governance), să realizeze un studiu comparativ intitulat: „Reguliși norme de etică profesională pentru funcţionarii publici din statele membre ale UniuniiEuropene și instituţiile UE.”4

Publicate în 2007, rezultatele pentru diferite instituţii UE relevă faptul că, deși diversele in-stituţii UE au reguli și norme distincte și separate în privinţa conflictelor de interese pentrufuncţionarii publici, în urma unui studiu privind gradul de detaliere al reglementărilor a șaseinstituţii europene, Banca Europeană de Investiţii și Comisia Europeană au ieșit pe primulloc în ceea ce privește aspectele reglementate, fiind urmate de Banca Centrală Europeanăși Curtea de Conturi Europeană (CCE). Studiul a considerat, de asemenea, că infrastructurabăncii pentru gestionarea conflictelor de interese din bancă este complexă.

Consultări publice privind politicaantifraudă a băncii

În 2007, BEI și-a revizuit politica, orientările și pro-cedurile de combatere a corupţiei, fraudei, spălăriide bani și finanţării terorismului. În conformitate cupolitica de transparenţă a băncii, în urma revizuiriia fost inclus un proces de consultare publică care afost lansat în februarie 2007. Procesul a urmat înde-aproape un set de orientări bazate pe prima con-sultare publică a băncii, care s-a axat pe politica BEIde publicare a informaţiilor (pentru prima sa con-sultare publică, banca a folosit procedurile, princi-piile și normele adoptate de Comisia Europeană șialte instituţii financiare internaţionale ca elementede referinţă).

Consultarea online a fost lansată la 12 februa-rie 2007 prin publicarea unui proiect de politică șiproceduri pe pagina de Internet a băncii, în lim-bile engleză, franceză și germană. Consultarea afost împărţită în două runde, prima rundă desfășu-rând-se între 12 februarie și 18 aprilie, iar cea de-adoua între 12 iulie și 13 septembrie. În plus, bancaa organizat două reuniuni de consultare publică cuscopul de a dezbate revizuirea politicii sale cu părţi-le interesate. Reuniunile au fost anunţate pe paginade Internet a BEI și s-au trimis invitaţii către 200 deorganizaţii și persoane fizice de pe lista de adrese a

celor implicaţi în consultări. Procesul de consulta-re s-a încheiat la data de 13 septembrie. Aprobareași publicarea politicii și procedurilor noi și a rapor-tului privind consultările vor avea loc la începutulanului 2008.

Cooperarea cu societatea civilă

De-a lungul anilor, BEI a acordat o mare importanţăstabilirii de relaţii deschise și a unui dialog activ cuacele organizaţii ale societăţii civile (OSC) care ma-nifestă un interes deosebit pentru Uniunea Euro-peană și BEI. La începutul anului 2007, la Bruxelles,banca a informat organizaţiile societăţii civile cuprivire la rezultatele sale în 2006. BEI a organizat,de asemenea, două seminarii, primul, la Paris, fiindaxat pe teme precum „Parteneriatul cu ONG-uri-le în proiecte privind apa și canalizarea în ţările încurs de dezvoltare” și „Garanţiile BEI privind mediulși protecţia socială și orientări privind evaluarea”. Aldoilea seminar a avut loc la Lisabona în toamnă șia fost organizat cu ocazia Zilelor europene ale dez-voltării, tema centrală a seminarului fiind Cadrul deevaluare a impactului economic și social (ESIAF) albăncii. Ordinile de zi ale acestor reuniuni sunt stabi-lite în comun de BEI și de organizaţiile interesate alesocietăţii civile și includ vorbitori ai ambelor părţi.

4Mai multe informaţii privind as-pecte legate de responsabilitateacorporativă găsiţi în „Responsa-bilitatea corporativă 2007”, docu-ment inclus pe CD-ul care însoţeșteprezentul raport. Informaţii privindresponsabilitatea corporativă suntdisponibile și pe pagina de Interneta băncii.


Nu în ultimul rând, politica BEI de publicare a informa-ţiilor a fost revizuită ţinând cont de dispoziţiile Regula-mentului Aarhus 1367/2006, care a început să fie apli-cat de BEI din iunie 2007 în ceea ce privește accesulpublic la informaţie, participarea publicului la luareadeciziilor și accesul la justiţie în domeniul mediului.

Evaluarea independentă ex post, auditulintern și anchetarea fraudelor

Inspectoratul general (IG) combină două funcţiiprincipale de control ex post, Auditul intern (AI) șiEvaluarea operaţiunilor (EV), incluzând și Ancheta-rea fraudelor (AN). Inspectoratul joacă un rol crucialîn asigurarea mecanismelor de control, în îmbună-tăţirea operaţiunilor și în procesul de transparenţăși responsabilitate.

Evaluarea operaţiunilor (EV) asigură transparenţafaţă de organismele de conducere ale BEI, precumși faţă de părţile interesate din exterior, prin efec-tuarea de evaluări ex post tematice, sectoriale și peregiuni/ţări ale operaţiunilor finanţate de GrupulBEI. Acest proces crește responsabilitatea și încura-jează organizaţia să înveţe din experienţă.

În 2007, Consiliul de administraţie a aprobat o stra-tegie revizuită privind evaluarea operaţiunilor, prinaceasta crescându-i rolul în cadrul Grupului BEI. Aufost efectuate șase evaluări:– trei pentru operaţiuni finanţate de bancă în state-le membre: în domeniul sănătăţii, în domeniul re-giunilor cuprinse în obiectivele 1 și 2 în Germania,Irlanda și Spania și în domeniul cercetării, dezvol-tării și inovării;

– una pentru operaţiunile de mobilizare de fonduriși finanţare ale băncii în rand (Africa de Sud) șiuna pentru activităţile Fondului fiduciar al FEMIP;

– și o evaluare a mandatelor date FEI de către ban-că pentru operaţiunile cu capital de risc.

Cooperarea activă cu alte bănci multilaterale de dez-voltare s-a concretizat într-o evaluare realizată îm-

preună cu BERD și în publicarea în comun a unuistudiu intitulat „The Nexus between Infrastructureand Environment” (Legătura dintre infrastructură șimediu).

În plus, în 2007, EV a decis să înceapă acordarea deratinguri specifice de mediu operaţiunilor evaluate,cu scopul de a crește conștientizarea. Pentru toateoperaţiunile evaluate, ratingurile de mediu au fostbune sau satisfăcătoare.

Rapoartele de evaluare au evidenţiat importanţaevaluării gradului de conștientizare de către pro-motori a respectării reglementărilor și a aspecteloretice, în special în cazurile în care banca acordă unîmprumut pentru un program care include un nu-măr mare de operaţiuni mai mici.

Auditul intern examinează și evaluează relevan-ţa și eficacitatea sistemelor de control intern și aprocedurilor implicate. De asemenea, acesta in-troduce și menţine cadrul de control intern bazatpe orientările Băncii pentru Reglementări Interna-ţionale. Prin urmare, Auditul intern examinează șitestează periodic operaţiunile de control în dome-nii critice, precum serviciile bancare, tehnologiainformaţiei și activitatea administrativă, o dată ladoi până la cinci ani, folosind o abordare bazatăpe riscuri.

În conformitate cu politica antifraudă a băncii, per-sonalul BEI și partenerii de afaceri ai băncii trebuiesă menţină cel mai înalt grad de integritate și efi-cienţă în toate activităţile și operaţiunile acesto-ra. Mai mult, BEI nu tolerează frauda, corupţia, co-luziunea și constrângerea (cunoscute sub numelede „practici interzise”), spălarea de bani sau finan-ţarea terorismului în activităţile sau operaţiunilesale. Serviciul de anchetare a fraudelor (IG/AN) esteechipa din cadrul băncii care anchetează afirmaţiicredibile privind practici interzise în operaţiunile fi-nanţate de BEI. Pe lângă aceste activităţi obișnuitede anchetare, AN a organizat procesul de consulta-re publică din anul 2007 privind politica antifraudăa BEI.


Conștientizare pentru respectareaconformităţii

Unitatea Șefului Biroului de conformitate al Gru-pului BEI (OCCO – Office of the Chief ComplianceOfficer) asigură respectarea de către bancă și per-sonalul acesteia a tuturor legilor, reglementărilor,codurilor de conduită și regulilor de bună practicăaplicabile și funcţionează ca un prim nivel de de-tectare a posibilelor încălcări ale normelor de eticăși integritate. Acesta controlează conformitatea exante a noilor politici, proceduri, produse și operaţi-uni sau a acţiunilor avute în vedere. De asemenea,OCCO monitorizează operaţiunile de împrumut șimobilizare de fonduri din străinătate.

În cooperare cu Departamentul Resurse umane(RU), OCCO a iniţiat în 2007 revizuirea politicilor șiprocedurilor de denunţare a abuzurilor. Aceastămăsură a fost parţial motivată de solicitările veni-te din partea mai multor ONG-uri cu ocazia consul-tărilor publice privind politica antifraudă, pentru apermite BEI punerea la punct a unei politici cât maicuprinzătoare și complete în acest sens. S-a orga-nizat un exerciţiu de conștientizare în rândul mem-brilor personalului BEI; în același timp, a fost înfiin-ţat un grup de lucru pentru detalierea politicilor șiprocedurilor.

Primul seminar, „Înţelegerea fenomenului spălăriibanilor în vederea combaterii acestuia și aplicareanormelor internaţionale împotriva spălării bani-lor”, a fost organizat de bancă în noiembrie 2007 laDouala, Camerun, pentru un mare grup bancarafrican prezent în mai multe ţări din subregiune.Aceasta a fost o iniţiativă comună a departamen-telor operaţionale și a OCCO în contextul stabiliriiunei relaţii cu acest grup bancar, materializându-seîn asistenţă tehnică în vederea îmbunătăţirii guver-nării corporative, pentru a ajuta la înţelegerea co-rectă a măsurilor de combatere a spălării banilorși a finanţării terorismului și la punerea acestora înaplicare. Obiectivul a fost încurajarea schimbului deexperienţă și garantarea unei valori adăugate reale

pentru participanţi, totodată ţinând seama de ca-drul juridic și de specificul local din Africa Centrală.La seminar au participat în jur de șaizeci de cadrede conducere, printre care s-au numărat directorigenerali, șefi de agenţii și șefi ai departamentelorde audit și de conformitate.

Abordare comună aguvernării de cătreinstituţiile de finanţare adezvoltării

Un element important pentru guver-narea corporativă în anul 2007 a fostsemnarea la Washington, în octombrie,a Declaraţiei privind abordarea guver-nării corporative pe pieţele emergente.Conducătorii a 31 de instituţii de finan-ţare a dezvoltării (IFD) au elaborat odeclaraţie comună, punând guvernareacorporativă pe primul loc în agenda lorprivind dezvoltarea durabilă în pieţe-le emergente. Această iniţiativă relevărolul crescut al bunei guvernări corpo-rative ca element de încurajare a fluxu-rilor internaţionale de capital către so-cietăţile de pe pieţele emergente.

Prin semnarea declaraţiei, BEI recu-noaște importanţa practicilor de bunăguvernare corporativă pentru dezvol-tarea economică durabilă; aceasta re-cunoaște, de asemenea, rolul hotărâtorpe care îl pot juca IFD-urile în promova-rea acestor valori pe pieţele emergen-te, atât pentru sectorul public, cât șipentru cel privat.


Reclamaţii în 2007

Biroul de reclamaţii (BR) este o unitate a BănciiEuropene de Investiţii destinată soluţionării sesiză-rilor cetăţenilor și organizaţiilor societăţii civile pri-vind modul în care banca își desfășoară activitatea.Subordonat direct Secretarului general, Biroul dereclamaţii asigură o anchetare centralizată și struc-turată, raportarea internă și externă și o abordareproactivă deosebit de receptivă. La instrumentareareclamaţiilor, BR acordă prioritate concilierii și re-zolvării problemelor, în vederea facilitării soluţionă-rii pe cale amiabilă între părţile implicate.

BR se ocupă de cazurile de administrare defectuoa-să. Aceasta apare atunci când banca nu acţioneazăîn conformitate cu legislaţia aplicabilă, nu respec-tă principiile bunei administrări sau încalcă drep-turile omului. Exemple de nerespectare a principi-ilor bunei administrări, astfel cum sunt definite deOmbudsmanul European (OE), sunt: neregulile ad-ministrative, incorectitudinea, discriminarea, abu-zul de putere, absenţa unui răspuns din parteabăncii, refuzul nejustificat de a furniza informaţii șiîntârzierea nejustificată. În 2007, BR a soluţionat 27de reclamaţii depuse direct la BEI, precum și patrureclamaţii depuse la Ombudsmanul European. Nu-meroase reclamaţii au vizat impactul asupra me-diului exercitat de proiecte finanţate de bancă.

BEI salută cooperarea mai strânsă cu OmbudsmanulEuropean convenită în 2007. În prezent, se pregăteș-te realizarea unui memorandum de înţelegere între

cele două instituţii, care urmează să fie semnat la în-ceputul anului 2008. Memorandumul de înţelege-re va preciza principiile și procedurile care vor sta labaza cooperării strânse dintre cele două părţi.

Fondul European de Investiţii și guvernarea

Ca element central al politicii sale de investiţii șigaranţii, Fondul European de Investiţii, filială a BEI,trebuie să promoveze activ principiile bunei gu-vernări cu partenerii săi de afaceri și să urmăreascăpunerea în aplicare a acestor principii prin suprave-ghere practică. De asemenea, FEI aplică restricţiileobișnuite impuse investiţiilor privind producţia dearme, tutunul și clonarea umană și impune con-troale privind bioetica și organismele modificategenetic. Aceste controale sunt supravegheate prin-tr-o funcţie independentă de conformitate din ca-drul FEI.

FEI a publicat o declaraţie privind responsabilitateasocială corporativă. Politica privind responsabilita-tea socială corporativă respectă principiile direc-toare aplicate de BEI. FEI are o personalitate juridicădistinctă de cea a BEI, cu raporturi de muncă con-tractuale distincte, deși condiţiile de încadrare înmuncă sunt, în general, aliniate celor din cadrul BEI.FEI a elaborat o politică privind demnitatea la loculde muncă în consens cu politica BEI, iar codul săude conduită urmează principiile prevăzute în codulde conduită al BEI. Politica FEI privind responsabili-tatea socială corporativă, codul său de conduită șipoliticile asociate sunt coordonate prin funcţia deconformitate din cadrul FEI, creată în 2005.


Amprenta directă și responsabilitatea acţiunilorîntreprinse

BEI își lasă propria amprentă ecologică, îndeosebi prin materialele pe care le consumă și prindeșeurile pe care le produce;„gospodărirea”, în acest sens, este parte a unui sistem intern demanagement de mediu care a fost consolidat în 2007.

BEI s-a angajat să reducă impactul activităţilor saleasupra schimbărilor climatice. În acest sens, bancași-a fixat obiectivul de a-și reduce emisiile direc-te de CO2 cu 20-30% până în 2020. Banca va utili-za normele Iniţiativei Protocolului privind gazele cuefect de seră (GES) în scopul măsurării și suprave-gherii impactului său direct asupra mediului. Bancaa definit limitele responsabilităţii sale privind coefi-cientul de CO2, aplicându-se un set de măsuri carevor reduce treptat emisiile directe.

În 2007, BEI a luat hotărârea de a achiziţiona electri-citate provenind în proporţie de 100% din surse re-generabile (hidroenergie, energie eoliană și bioma-să). Alte măsuri care sunt puse în aplicare în scopulreducerii emisiilor directe vizează încurajarea utili-zării transportului public sau curat, reducerea con-sumului de energie, precum și o mai bună gestio-nare a deșeurilor și materialelor reciclabile. Pentrua asigura atingerea obiectivelor, banca urmăreșteatent evoluţia nivelurilor emisiilor, luându-se măsu-rile de corectare necesare. BEI va compensa emisii-

le reziduale prin achiziţionarea de credite de emisiide calitate superioară.

În prezent este pus în aplicare un plan de comu-nicare internă pentru a crește conștientizarea decătre personal a problemelor de mediu, a conse-cinţelor schimbărilor climatice și a importanţei mă-surilor propuse, cu participarea unor vorbitori ex-terni și interni.

Responsabilitatea acţiunilor întreprinse

Asemenea tuturor instituţiilor financiare importan-te, banca se confruntă cu schimbări semnificative,atât din punct de vedere operaţional, cât și al resur-selor umane. Prin urmare, în 2007 a fost reformu-lată strategia resurselor umane și au fost redefinitepriorităţile acesteia. Ţinând cont de aceste schim-bări și avându-se în vedere menţinerea calităţii ser-viciilor administrative, noua strategie se bazeazăpe trei criterii esenţiale: calitatea ireproșabilă a re-surselor umane, motivarea și perfecţionarea indivi-duală, precum și bunăstarea la locul de muncă.

Oamenii care trăiesc într-un mediu internaţional șimulticultural sunt mult mai vulnerabili la așa-numi-tele evenimente inevitabile din viaţa fiecăruia. Defapt, chiar și reţelele neoficiale de care aceștia de-pind în mod normal pentru consilierea practică defiecare zi sunt adesea insuficiente în astfel de situa-ţii. Pentru a nu lăsa ca lucrurile să scape de sub con-trol, departamentul Resurse umane a elaborat unProgram de asistenţă a personalului (PAP) care seadreseazămembrilor personalului și familiilor aces-tora. Condus de un furnizor extern, acesta a fost lan-sat în septembrie 2007. Programul oferă servicii de

Personal activ pe categorii la data de 31.12.2007

100

200

300

400

500

0Personal de sprijinConducere Personal operativ

FemeiBărbaţi


consiliere privind probleme personale, de relaţii in-terumane, emoţionale sau legate de locul de mun-că, precum și sfaturi practice privind probleme le-gate de familie, dependenţa de anumite substanţe,probleme juridice, financiare sau legate de locuinţe.Serviciul se accesează prin telefon, dar și prin sesi-uni faţă în faţă, pe bază de programare, pentru pro-bleme mai grave. Serviciul este strict confidenţial,chiar sub anonimat, dacă așa preferă beneficiarul.

Reprezentarea personalului

Problemele personalului sunt soluţionate prin con-sultaţii între reprezentanţii departamentului Resur-se umane și reprezentanţii personalului (RP), spriji-nite de grupuri de lucru și comisii paritare. ActualulColegiu al RP a fost ales în martie 2007. Reprezen-tanţii personalului participă activ la discuţii privindpunerea în aplicare a reformei salariale și privindevaluarea performanţei individuale. În paralel, re-prezentanţii personalului s-au implicat activ în revi-zuirea sistemului de pensii al băncii.

În plan mai general, reprezentanţii personalu-lui sunt consultaţi periodic cu privire la problemecare afectează bunăstarea personalului, prin întâl-niri lunare cu conducerea departamentului Resurse

umane, prin comitete ad hoc sau prin întâlniri deconsultare pe teme specifice. De exemplu, aceștiaau participat la revizuirea condiţiilor de încadrareîn muncă la birourile externe ale BEI. RP au contri-buit, de asemenea, cu multe idei în cadrul Grupuluiintern de management de mediu la reducerea coe-ficientului de CO2.

Egalitatea șanselor

Comitetul consultativ pentru egalitatea șanselor în-tre femei și bărbaţi (COPEC) monitorizează punereaîn aplicare a politicii egalităţii de șanse în ceea ceprivește dezvoltarea carierei, recrutarea, formareaprofesională și infrastructura socială. În urma unuistudiu independent privind raporturile dintre celedouă sexe în cadrul băncii, efectuat în 2006, bancași-a extins modul de abordare, aliniindu-se la ten-dinţa globală și trecând de la luarea în calcul doara acestui element la o viziune mai amplă bazată pediversitate. Această abordare va contribui mai binela punerea în aplicare a noii strategii operaţionale abăncii care presupune renunţarea la vechile rutineși apelarea la rezerve diverse de candidaţi și la me-tode netradiţionale de lucru, precum și la accep-tarea de noi profiluri de aptitudini. Diversitatea șiegalitatea sunt considerate obligatorii pentru acti-vitatea băncii, fiind componente ale responsabilită-ţii sociale și etice corporative a băncii. În 2007, ban-ca a început actualizarea și dezvoltarea aspecteloresenţiale ale strategiei privind egalitatea între sexeși diversitatea, ale planului de acţiune și ale unuisistem de monitorizare pentru Grupul BEI.

Personalul BEI

900

1 000

1 100

1 200

1300

1500

1400

020072003

1 2051 251

1 3241 369

1 453

2004 2005 2006


Organele statutare ale BEI

Consiliul guvernatorilor este format din miniștriidesemnaţi de fiecare din cele 27 de state membre,de regulă miniștrii de finanţe ai acestora. Acestastabilește orientările politicii de creditare, aprobăconturile anuale și bilanţul și decide cu privire laparticiparea băncii la operaţiunile de finanţare dinafara Uniunii Europene, precum și cu privire la ma-jorările de capital. De asemenea, numește membriiConsiliului de administraţie, Comitetului de direcţieși Comitetului de audit.

Consiliul de administraţie are competenţa exclu-sivă de a decide cu privire la împrumuturi, garanţiiși mobilizări de fonduri. Pe lângă controlul privindbuna funcţionare a băncii, Consiliul de administra-ţie asigură gestionarea băncii în conformitate cudispoziţiile tratatului și ale statutului și cu directive-le generale stabilite de guvernatori. Membrii Con-siliului de administraţie sunt numiţi de guvernatoripentru o perioadă de cinci ani cu posibilitatea re-înnoirii mandatului, în urma desemnării lor de că-tre statele membre, și se subordonează exclusivbăncii.

Consiliul de administraţie este format din 28 de ad-ministratori, fiecare stat membru desemnând câte

unul, în timp ce un administrator este numit de Co-misia Europeană. Există 18 supleanţi, ceea ce în-seamnă că o parte din aceste poziţii sunt deţinuteîn comun de grupuri de state.

În plus, pentru a extinde competenţa profesionalăa Consiliului de administraţie în anumite domenii,acesta poate să coopteze maximum șase experţi(trei administratori și trei supleanţi), care participăla ședinţele Consiliului de administraţie în calitatede consilieri fără drept de vot.

Deciziile se iau cu o majoritate constând din cel pu-ţin o treime a membrilor cu drept de vot și repre-zentând cel puţin 50% din capitalul subscris.

Comitetul de direcţie este organul executiv co-legial permanent al băncii. Este format din nouămembri. Sub autoritatea președintelui băncii și subcontrolul Consiliului de administraţie, acesta gestio-nează afacerile curente ale BEI, pregătește deciziilepentru administratori și asigură executarea acestordecizii. Președintele conduce ședinţele Comitetuluide direcţie. Membrii Comitetului de direcţie se sub-ordonează exclusiv băncii; aceștia sunt numiţi deConsiliul guvernatorilor, pe baza propunerii Consi-

Dispoziţiile care reglementeazăactivitatea acestor organe suntdefinite în statutul și regulamentulintern al băncii. Listelemembrilororganelor statutare ale BEI și scurtebiografii ale acestora, precum șiinformaţii suplimentare privindsistemele de remuneraţie, suntactualizate periodic și publicatepe pagina de Internet a băncii:www.eib.org.

Comitetul de direcţie


liului de administraţie, pentru o perioadă de șaseani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

În conformitate cu statutul băncii, președintele esteși președintele Consiliului de administraţie.

Comitetul de audit este un organ independentcare se subordonează direct Consiliului guverna-torilor, având sarcina de a verifica legalitatea ope-raţiunilor și registrelor băncii. După aprobareasituaţiilor financiare de către Consiliul de admi-nistraţie, Comitetul de audit întocmește rapoar-

te cu privire la acestea. Rapoartele Comitetuluide audit cu privire la rezultatele activităţii sale înanul anterior sunt trimise Consiliului guvernato-rilor, împreună cu raportul anual al Consiliului deadministraţie.

Comitetul de audit este compus din trei membri șitrei observatori, numiţi de guvernatori pentru unmandat de trei ani.

Capital: Cota de participare a fiecărui stat membrula capitalul băncii se bazează pe ponderea sa eco-nomică în cadrul Uniunii Europene (exprimată prinPIB) la data aderării. În contextul extinderii Uniu-nii Europene prin aderarea Bulgariei și României la1 ianuarie 2007, dispoziţiile statutului BEI au mo-dificat cotele de participare la capitalul băncii și laguvernare. În conformitate cu statutul său, bancaeste autorizată să aibă un volum maxim al împru-muturilor acordate nerambursate, până la echiva-lentul a de două ori și jumătate capitalul său.

În total, capitalul subscris al băncii se ridică la peste164,8 miliarde EUR.

Comitetul de audit


Defalcarea capitalului BEI la data de 1 ianuarie 2007

0 10 000 000 000 20 000 000 000

Suma (EUR) %

Germania 26 649 532 500 DE 16,170

Franţa 26 649 532 500 FR 16,170

Italia 26 649 532 500 IT 16,170

Regatul Unit 26 649 532 500 GB 16,170

Spania 15 989 719 500 ES 9,702

Belgia 7 387 065 000 BE 4,482

Ţările de Jos 7 387 065 000 NL 4,482

Suedia 4 900 585 500 SE 2,974

Danemarca 3 740 283 000 DK 2,269

Austria 3 666 973 500 AT 2,225

Polonia 3 411 263 500 PL 2,070

Finlanda 2 106 816 000 FI 1,278

Grecia 2 003 725 500 GR 1,216

Portugalia 1 291 287 000 PT 0,784

Republica Cehă 1 258 785 500 CZ 0,764

Ungaria 1 190 868 500 HU 0,723

Irlanda 935 070 000 IE 0,567

România 863 514 500 RO 0,524

Republica Slovacă 428 490 500 SK 0,260

Slovenia 397 815 000 SI 0,241

Bulgaria 290 917 500 BG 0,177

Lituania 249 617 500 LT 0,151

Luxemburg 187 015 500 LU 0,113

Cipru 183 382 000 CY 0,111

Letonia 152 335 000 LV 0,092

Estonia 117 640 000 EE 0,071

Malta 69 804 000 MT 0,042

Total 164 808 169 000 100,000


Philippe MAYSTADT Președintele băncii și al Consiliului de administraţie➾ Strategie generală➾ Aspecte instituţionale, relaţii cu celelalte instituţii europene➾ Coordonarea activităţii Inspectorului general,

Controlorului financiar și Șefului Biroului de conformitate➾ Resurse umane➾ Comunicare internă➾ Politica de egalitate a șanselor; Președinte al Comitetului

consultativ pentru egalitatea șanselor între femei și bărbaţi (COPEC)➾ Președinte al Consiliului de administraţie al FEI➾ Președinte al Comitetului bugetar

Philippe de FONTAINE VIVE CURTAZ Vicepreședinte➾ Finanţări în Franţa și în ţările partenere mediteraneene➾ Finanţare IMM-uri➾ Parteneriat cu sectorul bancar➾ Comunicare externă➾ Transparenţă și politica de informare➾ Relaţii cu ONG-urile➾ Membru al Consiliului de administraţie al FEI

Torsten GERSFELT Vicepreședinte➾ Finanţări în Ţările de Jos, Danemarca, Irlanda, ţările ACP și în Africa de Sud➾ Aspecte privitoare la energie➾ Studii sectoriale, economice și financiare➾ Președinte al Comitetului pentru arte

Simon BROOKS Vicepreședinte➾ Finanţări în Regatul Unit➾ Protecţia mediului➾ Audit intern, Audit extern și relaţii cu Comitetul de audit➾ Respectarea conformităţii➾ Relaţii cu Curtea de Conturi Europeană➾ Relaţii cu Oficiul European Antifraudă (OLAF) și Ombudsmanul european➾ Clădiri, mediu de lucru și logistică

Carlos DA SILVA COSTA Vicepreședinte➾ Finanţări în Spania, Belgia, Portugalia, Luxemburg, America Latină și Asia➾ Aspecte juridice privind operaţiunile și produsele➾ Mobilizări de fonduri➾ Membru al Comitetului pentru arte

Matthias KOLLATZ-AHNEN Vicepreședinte➾ Finanţări în Germania, Austria, România, Croaţia și Turcia➾ Coeziune economică și socială; Convergenţă➾ Iniţiativa JASPERS (Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în

regiunile europene)➾ Gestionarea riscurilor: riscuri de credit, riscuri de piaţă și riscuri operaţionale➾ Membru al Comitetului pentru subvenţii

Eva SREJBER Vicepreședinte➾ Finanţări în Suedia, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, în ţările vecine din Est,

în Rusia și în ţările AELS➾ Programul„i2i” (punerea în aplicare a Strategiei Lisabona), inclusiv FFIR

(Facilitatea de finanţare cu împărţirea riscurilor)➾ Evaluarea ex post a operaţiunilor➾ Tehnologiile informaţiei➾ Președinte al Comitetului pentru subvenţii

Marta GAJĘCKA Vicepreședinte➾ Finanţări în Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia, Slovenia și Bulgaria➾ Reţele transeuropene de transport și energie➾ Responsabilitatea socială corporativă➾ Viceguvernator al BERD

Dario SCANNAPIECO Vicepreședinte➾ Finanţări în Italia, Grecia, Cipru, Malta și Balcanii de Vest➾ Facilitatea de finanţare structurată (FFS)➾ Buget➾ Contabilitate➾ Guvernator al BERD

Philippe MAYSTADTPreședintele băncii și al Consiliului de administraţie

Philippe de FONTAINE VIVE CURTAZVicepreședinte

Torsten GERSFELTVicepreședinte

Simon BROOKSVicepreședinte

Matthias KOLLATZ-AHNENVicepreședinte

Marta GAJĘCKAVicepreședinte

Dario SCANNAPIECOVicepreședinte

Eva SREJBERVicepreședinte

Carlos DA SILVA COSTAVicepreședinte

Comitetul de direcţie al BEIColegiul de conducere al băncii i responsabilităţile de supraveghere ale membrilor săiSituaţia la 1 iunie 2008


Organigrama

Secretariat general șiafaceri juridice

Alfonso QUEREJETASecretar general i director general pentru afaceri juridice

Afaceri instituţionaleDominique de CRAYENCOURDirector

• Guido PRUD’HOMME• Ferdinand SASSEN

2 Organisme de conducere, secretariat, protocolHugoWOESTMANNDirector

2 Servicii lingvisticeKenneth PETERSEN

Afaceri juridice

Afaceri comunitare i financiare; Finanţări în afaraEuropei

Marc DUFRESNEDirector general adjunct pentru afaceri juridice

• Jean-Philippe MINNAERTDelegat pentru protecţia datelor

2 Afaceri financiareNicola BARRDirector asociat

2 Afaceri instituţionale i de personalCarlos GÓMEZ DE LA CRUZ

2 Bazinul mediteranean (FEMIP), Africa, zona Caraibelor, Pacific- Facilitatea pentru investiţii, America Latină i AsiaReganWYLIE-OTTEDirector asociat

Finanţări în EuropaGerhard HÜTZDirector

• Gian Domenico SPOTA

2 Politică operaţională, Noi instrumente financiareJoséMaría FERNÁNDEZ MARTÍN

2 Marea Adriatică, Europa de Sud-EstManfredi TONCI OTTIERIDirector asociat

2 Regatul Unit, Irlanda, Ţările Baltice, Danemarca, Finlanda,Suedia, ţările AELSPatrick Hugh CHAMBERLAINDirector asociat

2 Franţa, Belgia, Ţările de Jos, LuxemburgPierre ALBOUZE

2 Europa Centrală, Polonia, Rusia, vecinii de la est…

2 Spania, PortugaliaIgnacio LACORZANA

• Maria SHAW-BARRAGAN

Direcţia generală de strategie

Rémy JACOBDirector generalControlor financiar i director pentru sistemele informatice

• Luis BOTELLA MORALESDirector

2 Control financiarFrank TASSONE

2 Gestionarea resurselor i coordonareGeneviève DEWULF

Strategie și control de gestiuneJürgen MOEHRKEDirector

• Grupul operativ „Reforma metodelor i a proceselor”Theoharry GRAMMATIKOSDirector asociat

• Grupul operativ „IFRS” (Standarde Internaţionale de RaportareFinanciară)Henricus SEERDEN

2 Studii economice i financiareÉric PERÉEDirector asociat

2 Buget, control analitic i parteneriateJanette FOSTER

2 Strategie i proceduriClaudio PASQUI

2 Politica privind responsabilitatea corporativăFelismino ALCARPE

ComunicareGill TUDORPurtător de cuvânt i director

2 Biroul de presă…

2 Informarea publicului i relaţii cu societatea civilăYvonne BERGHORST

Birouri de informare

h Biroul din ParisHenry MARTY-GAUQUIÉDirector

h Biroul din LondraAdamMcDONAUGH

h Biroul din BerlinPaul Gerd LÖSER

h Biroul din Roma…

h Biroul din MadridMercedes SENDÍN DE CÁCERES

h Biroul din BruxellesNicholas ANTONOVICS

Departament 2 Serviciu h Birou extern (situaţia la 1 iunie 2008)


Organigrama

Tehnologia informaţieiDerek BARWISEDirector

2 Infrastructuri i tehnologii…

2 Aplicaţii pentru operaţiuni financiare i de împrumutJean-Yves PIRNAY

2 Aplicaţii administrative i pentru gestionarea risculuiSimon NORCROSS

Clădiri, logistică și documentarePatricia TIBBELSDirector

• Grupul operativ pentru imobilul nouEnzo UNFER

2 Gestionareamediului de lucruEnzo UNFER (interimar)

2 Achiziţii i servicii administrativeGudrun LEITHMANN-FRÜH

2 Gestionarea documentelor i arhivelor...

Direcţia de operaţiuni în UniuneaEuropeană i în ţările candidate

Thomas HACKETTDirector general

Asistenţă pentru operaţiuniSimon BARNESCoordonator operaţional principal

2 CoordonareDietmar DUMLICH

• Ann-Louise AKTIV VIMONT

2 Sisteme informatice i aplicaţiiThomas FAHRTMANN

2 Asistenţă pentru activitatea de împrumutBruno DENIS

JESSICAEugenio LEANZA

• Gianni CARBONARO

Instrumente ale Acţiunii pentru CreștereThomas BARRETTDirector

2 Reţele transeuropeneJukka LUUKKANEN

• Ale Jan GERCAMA

2 Economie bazată pe cunoatere (i2i)Heinz OLBERS

2 Mediu, energie i activităţi de consiliereChristopher KNOWLESDirector asociat

• Andrew VINCE

Europa OccidentalăLaurent de MAUTORTDirector

2 i2i i întreprinderileRobert SCHOFIELD

2 Finanţări structurateCheryl FISHERDirector asociat

2 Sector public i servicii colectiveJean-Christophe CHALINE

2 Punere în aplicare operaţionalăPeter JACOBS

Spania, PortugaliaCarlos GUILLEDirector

2 Spania – InfrastructuriLuca LAZZAROLI

2 Spania – Bănci i întreprinderiFernando de la FUENTEDirector asociat

h Biroul din MadridAngel FERRERO

2 PortugaliaMiguel MORGADO

h Biroul din LisabonaManuel NETO PINTO

2 Punere în aplicare operaţionalăRui Artur MARTINS

Europa CentralăJoachim LINKDirector

2 Germania – Infrastructuri, energie i bănci de promovareeconomicăPeggy NYLUND GREENDirector asociat

2 Germania – Bănci i întreprinderiAnita FUERSTENBERG-LUCIUS

2 Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia – Infrastructuri i băncide promovare economicăJean VRLA

2 Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia – Bănci i întreprinderiPaolo MUNINI

h Biroul din VienaEmanuel MARAVICDirector

Marea AdriaticăRomualdo MASSA BERNUCCIDirector

• Luigi MARCON

2 Italia, Malta – InfrastructuriAntonello RICCI

• Flavio SCHIAVO CAMPO de GREGORIO

2 Italia, Malta – Bănci i întreprinderiMarguerite McMAHON

2 Slovenia, Croaţia, Balcanii de VestDominique COURBIN



Organigrama

Europa de Sud-Est

Andreas VERYKIOSDirector general adjunct

2 GreciaThemistoklis KOUVARAKIS

h Biroul din AtenaFotini KOUTZOUKOU

2 Bulgaria, România, CipruCormac MURPHY

h Biroul din BucuretiGötz VON THADDEN

2 TurciaFranz-Josef VETTER

• Hakan LUCIUSh Biroul din Ankara

...h Biroul din Istanbul

Alain TERRAILLON

Marea BalticăTilman SEIBERTDirector

2 PoloniaKim KREILGAARD

h Biroul din VaroviaMichal LUBIENIECKI

2 Ţările Baltice, Danemarca, Finlanda, Suedia, ţările AELSMichael O’HALLORAN

h Biroul din HelsinkiJaani PIETIKAINEN

Direcţia de operaţiuni în afara UniuniiEuropene i a ţărilor candidate

Jean-Louis BIANCARELLIDirector general

•Matthias ZÖLLNERConsilier al directorului pentru activităţile referitoare la schimbărileclimatice

2 Serviciul de consiliere pe probleme economice de dezvoltareDaniel OTTOLENGHIEconomist ef pentru dezvoltareDirector asociat

• Bernard ZILLER

Ţările vecine și partenere din EuropaClaudio CORTESEDirector

• Alain NADEAU

2 MaghrebBernard GORDON

h Biroul din RabatRené PEREZ

h Biroul din TunisDiederick ZAMBON

2 Orientul ApropiatJavier GUTIÉRREZ DEGENÈVE

h Biroul din CairoJane MACPHERSON

2 Europa de Est, Caucazul de Sud i RusiaConstantin SYNADINO

• Umberto DEL PANTA

2 Operaţiuni specializateJean-Christophe LALOUX

Africa, zona Caraibelor, Pacific – Facilitatea pentru investiţiiMartin CURWENDirector

2 Africa de Vest i SahelGustaaf HEIM

h Biroul din DakarJack REVERSADE

2 Africa Centrală i de EstFlavia PALANZADirector asociat

h Biroul din NairobiCarmelo COCUZZA

2 Africa Meridională i Oceanul IndianSerge-Arno KLÜMPER

• Angela JENNIh Biroul din Tshwane (Pretoria)

DavidWHITE

2 Zona Caraibelor i PacificDavid CRUSH

h Biroul din Fort-de-FranceAnthonyWHITEHOUSE

h Biroul din SydneyJean-Philippe DE JONG

2 Resurse i dezvoltareTassilo HENDUSDirector asociat

2 Administrarea portofoliului, StrategieCatherine COLLIN

America Latină și AsiaFrancisco de PAULA COELHODirector

2 America LatinăAlberto BARRAGAN

2 AsiaPhilippe SZYMCZAK

Gestionarea și restructurareatranzacţiilor

Klaus TRÖMELDirector2 Urmărirea i analiza partenerilor i contractelor

Stefano BOTTANI

2 Restructurare, refinanţare i reamenajareVolkmar BRUHN-LÉON



Organigrama

Direcţia de finanţe

Bertrand de MAZIÈRESDirector general

2 Coordonare i politici financiareÉric LAMARCQ

Pieţe de capitalBarbara BARGAGLI PETRUCCIDirector

2 EuroCarlos FERREIRA DA SILVA

• Aldo ROMANI

2 Europa (în afara zonei euro), AfricaRichard TEICHMEISTER

• Thomas SCHROEDER

2 America, Asia, PacificEila KREIVI

• Sandeep DHAWAN

2 Relaţii cu investitorii i marketingPeter MUNRO

TrezorerieAnneli PESHKOFFDirector

2 Gestiune lichidităţiFrancis ZEGHERS

• Timothy O’CONNELL

2 Gestiune active/pasiveJean-Dominique POTOCKI

• Nicola SANTINI

2 Administrare portofoliuPaul ARTHUR

2 Inginerie financiară i servicii de consiliereGuido BICHISAO

Previziuni și decontarea operaţiunilorElisabeth MATIZDirector

2 Împrumuturi i asistenţă operaţională împrumuturi - biroulcontabilitate-administrativ (back office)Ralph BAST

2 Trezorerie - biroul contabilitate-administrativ (back office)Cynthia LAVALLÉ

2 Mobilizări de fonduri - biroul contabilitate-administrativ (backoffice)Antonio VIEIRA

2 Sisteme i proceduriLorenzo CICCHELLI

Direcţia de proiecte

Grammatiki TSINGOU-PAPADOPETROUDirector general

2 Dezvoltare durabilăPeter CARTERDirector asociat

• Gestionarea resurselorBéatrice LAURY

2 Gestionarea calităţiiMaj THEANDER

2 Asistenţă pentru dezvoltare i pentru realizarea proiectelorHugh GOLDSMITH

Inovare și competitivitateConstantin CHRISTOFIDISDirector

2 Producţie i industrie (C-D)Gunnar MUENT

2 TIC i economie digitalăHarald GRUBER

2 Capital umanJohn DAVIS

•Maria Luisa FERREIRA

2 Servicii i IMM-uri, industria agroalimentară(inclusiv biocombustibili)Hans-Harald JAHN

• Pedro OCHOA• Rüdiger SCHMIDT• Campbell THOMSON

Transport și energieChristopher HURSTDirector

• Nigel HALL

2 Transport rutier i feroviarMatthew ARNDT

2 Transport aerian i maritimJosé Luis ALFARODirector asociat

• Klaus HEEGE

2 Producţie i reţele de energieFrançois TREVOUX

• Heiko GEBHARDT• JosefWELTERMANN

2 Eficienţă energetică i energii regenerabileJuan ALARIODirector asociat

Convergenţă și mediuGuy CLAUSSEDirector

2 Apă i protecţia mediuluiJosé FRADEDirector asociat

•Michel DECKER

2 Programe de împrumutEugenia KAZAMAKI-OTTERSTEN

2 Transport urban i alte infrastructuri urbaneMateo TURRÓ CALVETDirector asociat

•Mario AYMERICH



2 Proiecte de dezvoltare, iniţiative noi, deeuri solideStephenWRIGHTDirector asociat

• Eberhard GSCHWINDT• Philippe GUINET

JASPERS

PatrickWALSHDirector

Agustin AURÍADirector adjunct

h Biroul din VienaAxel HÖRHAGER

h Biroul din BucuretiNicos YIAMBIDES

h Biroul din VaroviaMichael MAJEWSKI

Direcţia de gestionare a riscurilor

Pierluigi GILIBERTDirector general

2 Coordonare i asistenţăJuliette LENDARO

• Pierre TYCHON

Riscuri de creditPer JEDEFORSDirector

2 Întreprinderi, sectorul public, infrastructuriStuart ROWLANDSDirector asociat

2 Finanţări pentru proiecte i finanţări structuratePaolo LOMBARDO

2 Instituţii financiare i operaţiuni de securitizarePer de HAAS (interimar)

Riscuri financiare și operaţionaleAlain GODARDDirector

2 GAP (gestiune active-pasive) i gestionarea riscurilor de piaţăGiancarlo SARDELLI

• Vincent THUNUS

2 Produse derivateLuis GONZÁLEZ-PACHECO

2 Riscuri operaţionaleAntonio ROCA IGLESIAS

Inspectoratul general

JanWillem van der KAAIJInspector general

• Unitatea de anchetare a fraudelorSiward de VRIES

2 Audit internCiaran HOLLYWOOD

2 Evaluarea operaţiunilorAlain SÈVEDirector asociat

• Gavin DUNNETT• Rainer SAERBECK•Werner SCHMIDT

Biroul de conformitate alGrupului BEI

Konstantin J. ANDREOPOULOSeful Biroului de conformitate

• Francesco MANTEGAZZAef adjunct

Resurse umane

Michel GRILLIDirector

• Jean-Philippe BIRCKEL

2 Administrare i sisteme de gestionare…

• Catherine ALBRECHT

2 Recrutare de personalLuis GARRIDO

2 Comunicare internăAlain JAVEAU

Barbara BALKEDirector adjunct

2 Dezvoltarea resurselor umane i gestionarea organizaţiei…

• Ute PIEPER-SECKELMANN

2 Bunăstarea la locul demuncă i echilibrul dintre viaţa profesiona-lă i viaţa privatăRené CHRISTENSEN

Reprezentare în Consiliul de administraţieal Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare

Terence BROWNAdministrator reprezentant al BEI

Walter CERNOIAAdministrator supleant


Organigrama, curriculum vitae al directorilor generali i al responsabililor unităţilor de control i informaţiilesuplimentare asupra sistemelor de remuneraţie a personalului băncii sunt actualizate periodic i publicatepe pagina de Internet a BEI: www.eib.org


Organele statutare ale FEI

Conducerea i personalul cheie al FEI

Informaţiile detaliate privind organele statutare ale FEI (componenţă,scurte biografii ale membrilor, remuneraţie) i serviciile sale (compo-nenţă, scurte biografii ale directorilor generali i ale administratorilor,remuneraţia personalului) sunt actualizate periodic i publicate pepagina de Internet a FEI:www.eif.org

FEI este gestionat și administrat de următoare-le trei autorităţi:

➾ Adunarea generală a acţionarilor (BEI,Uniunea Europeană, 31 de instituţii financia-re), care se întrunește cel puţin o dată pe an;

➾ Consiliul de administraţie, compus din șap-te membri și șapte supleanţi, care, inter alia,decide cu privire la operaţiunile fondului;

➾ Directorul general, care răspunde de ges-tionarea fondului în conformitate cu dis-poziţiile statutului FEI și cu liniile directoa-re și directivele adoptate de Consiliul deadministraţie.

Conturile FEI sunt auditate de un Consiliude audit, format din trei persoane numitede Adunarea generală, și de auditori externiindependenţi.

Director generalRichard PELLY

Director general adjunctJean-Marie MAGNETTE

JEREMIE2 ef ➾ Marc SCHUBLIN2 ef adjunct ➾ Hubert COTTOGNI2 Personal cheie ➾ Alexander ANDÒ

➾ Graham COPE

Gestionarea și monitorizarea riscurilor2 ef ➾ Thomas MEYER2 Personal cheie ➾ Helmut KRAEMER-EIS

➾ Pierre-Yves MATHONET

Secretar generalRobertWAGENER

Juridic2 ef ➾ Maria LEANDER

Conformitate2 ef ➾ Jobst NEUSS

Afaceri corporative și finanţe2 ef ➾ Frédérique SCHEPENS2 Personal cheie ➾ Petra de BRUXELLES -

Resurse umane➾ Marceline HENDRICK -

Contabilitate➾ Delphine MUNRO -

Marketing comunicare➾ John PARK - Tehnologia informaţiei

i comunicaţiilor

Director, InvestiţiiJohn A. HOLLOWAY

Capital de risc2 efi ➾ Jean-Philippe BURCKLEN

➾ Jacques DARCY➾ Ulrich GRABENWARTER

2 efi adjuncţi ➾ Matthias UMMENHOFER➾ David WALKER

2 Personal cheie ➾ Christine PANIER

Garanţii și securitizare2 ef ➾ Alessandro TAPPI2 ef adjunct ➾ Christa KARIS2 Personal cheie ➾ Per-Erik ERIKSSON

➾ Gunnar MAI

Situaţia existentă la data de 1 iunie 2008


Proiecte eligibile pentru finanţare de către Grupul BEI

La nivelul Uniunii Europene, proiectele avute în vedere pentru finanţare trebuie să contribuiela atingerea unuia sau mai multor obiective din cele enumerate în continuare:➾ întărirea coeziunii economice și sociale: promovarea investiţiilor în toate sectoarele econo-

miei pentru a susţine progresul economic în regiunile defavorizate;➾ încurajarea investiţiilor care să contribuie la dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaște-

re și inovare;➾ îmbunătăţirea infrastructurii și serviciilor din domeniul sănătăţii și învăţământului, ele-

mente cheie în formarea capitalului uman;➾ dezvoltarea reţelelor de infrastructură din domeniul transporturilor, telecomunicaţiilor și

distribuţiei de energie care au o dimensiune comunitară;➾ protejarea mediului și îmbunătăţirea calităţii vieţii;➾ asigurarea resurselor energetice prin utilizare raţională, valorificarea resurselor locale,

inclusiv a energiei regenerabile, și diversificarea importurilor.

Grupul BEI susţine dezvoltarea IMM-urilor, îmbunătăţindu-și oferta financiară prin următoare-le instrumente:➾ linii de credit BEI pe termenmediu și lung;➾ operaţiuni FEI cu capital de risc;➾ garanţii FEI pentru IMM-uri.

În ţările candidate și partenere, banca participă la punerea în aplicare a politicilor de ajutorpentru dezvoltare și de cooperare. Banca întreprinde acţiuni:➾ în ţările candidate și potenţial candidate din Europa de Sud-Est, unde contribuie la atinge-

rea obiectivelor Pactului de stabilitate prin direcţionarea împrumuturilor nu numai în sco-pul susţinerii reconstrucţiei infrastructurii de bază și a proiectelor cu caracter regional, ci șiîn scopul dezvoltării sectorului privat;

➾ în ţările mediteraneene nemembre, contribuind la atingerea obiectivelor parteneriatuluieuro-mediteranean, în vederea creării zonei de liber schimb până în 2010;

➾ în statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP), Africa de Sud și TTPM (ţările și teritori-ile de peste mări), unde promovează dezvoltarea infrastructurii de bază și a sectorului pri-vat local;

➾ în Asia și America Latină, unde sprijină proiecte de interes reciproc pentru Uniune și pen-tru ţările în cauză.


Adresele Grupului BEI

Birouri externe:

AustriaMattiellistraße 2-4A-1040Wien3 (+43-1) 505 36 765 (+43-1) 505 36 74

BelgiaRue de la loi 227 / Wetstraat 227B-1040 Bruxelles / Brussel3 (+32-2) 235 00 705 (+32-2) 230 58 27

FinlandaFabianinkatu 34PL 517FI-00101 Helsinki3 (+358) 106 18 08 305 (+358) 92 78 52 29

Franţa21, rue des PyramidesF-75001 Paris3 (+33-1) 55 04 74 555 (+33-1) 42 61 63 02

GermaniaLennéstraße 11D-10785 Berlin3 (+49-30) 59 00 47 905 (+49-30) 59 00 47 99

Grecia1, Herodou Attikou & Vas. Sofias AveGR-106 74 Athens3 (+30-210) 68 24 5175 (+30-210) 68 24 520

ItaliaVia Sardegna 38I-00187 Roma3 (+39) 06 47 19 15 (+39) 06 42 87 34 38

Marea Britanie2 Royal Exchange BuildingsLondon EC3V 3LF3 (+44) 20 73 75 96 605 (+44) 20 73 75 96 99

PoloniaPlac Piłsudskiego 1PL-00-078Warszawa3 (+48-22) 310 05 005 (+48-22) 310 05 01

PortugaliaAvenida da Liberdade, 190-4° AP-1250-147 Lisboa3 (+351) 213 42 89 895 (+351) 213 47 04 87

RomâniaStr. Jules Michelet 18-20R-010463 București, Sector 13 (+40-21) 208 64 005 (+40-21) 317 90 90

SpaniaCalle JoséOrtega y Gasset, 29, 5°E-28006 Madrid3 (+34) 914 31 13 405 (+34) 914 31 13 83

Banca Europeană de Investiţiiwww.eib.org -U [email protected]

100, boulevard Konrad Adenauer 3 (+352) 43 79 1L-2950 Luxembourg 5 (+352) 43 77 04


Pe pagina de Internet a băncii puteţi găsi lista la zi a birourilor existente i coordonatele acestora.

Africa de Sud5 Greenpark Estates27 George Storrar DriveGroenkloof0181 Tshwane (Pretoria)3 (+27-12) 425 04 605 (+27-12) 425 04 70

PacificLevel 32, ABN AMRO Tower88 Phillip StreetSydney NSW 2000Australia3 (+61-2) 82 11 05 365 (+61-2) 82 11 05 38

Caraibe1, Boulevard du Général de GaulleF-97200 Fort-de-France3 (+596) 596 74 73 105 (+596) 596 56 18 33

Egipt6, Boulos Hanna StreetDokki, 12311 Giza3 (+20-2) 33 36 65 835 (+20-2) 33 36 65 84

KenyaAfrica Re Centre, 5th floorHospital Road, PO Box 40193KE-00100 Nairobi3 (+254-20) 273 52 605 (+254-20) 271 32 78

MarocRiad Business CenterAile sud, Immeuble S3, 4e étageBoulevard Er-RiadRabat3 (+212) 37 56 54 605 (+212) 37 56 53 93

Senegal3, rue du Docteur RouxBP 6935, Dakar-Plateau3 (+221) 338 89 43 005 (+221) 338 42 97 12

Tunisia70, avenue Mohamed VTN-1002 Tunis3 (+216) 71 28 02 225 (+216) 71 28 09 98

Fondul European de Investiţiiwww.eif.org -U [email protected]

43, avenue J.F. Kennedy 3 (+352) 42 66 88 1L-2968 Luxembourg 5 (+352) 42 66 88 200


BEI aducemulţumiri următorilor promotori i celor care au pus la dispoziţia băncii fotografiile din acest raport:Jp Laudanski, Vinci Construction Grands Projets (clădirea BEI).Celelalte fotografii i ilustraţii au fost puse la dispoziţie de Atelierul grafic al BEI.

Tiparul executat la Imprimerie Centrale s.a., Luxemburg, pe hârtie de tip AcondaVerd Silk folosindu-se cerneluri pe bază de uleiuri vege-tale. Certificată în conformitate cu normele Forest Stewardship Council (FSC), hârtia conţine 60% fibre naturale (din care cel puţin 30%din păduri corect administrate), 30%maculatură curăţată de cerneală i 10% rebuturi rezultate din fabricaţie.

Pe CD-ROM-ul care însoţește această broșură, cititorii găsesc informaţii din cele trei volume,documentul „Responsabilitatea corporativă în 2007”, precum și principalele broșuri și altedocumente publicate în 2007 în diferite limbi.

Raportul anual poate fi consultat și pe pagina de Internet a bănciiwww.eib.org/report.

EIB-Gruppe EIB Group Groupe BEI

2007

Europä i sche Inves t i t ionsbank-Gruppe • European Inves tment Bank Group • Groupe Banque européenne d ’inves t i s sement

1. Tätigkeits- und Corporate Responsibility-Bericht

Activity and Corporate Responsibility Report

Rapport d’activité et rapport sur la responsabilité d’entreprise

2. Finanzbericht

Financial Report

Rapport financier

3. Statistischer Bericht

Statistical Report

Rapport statistique

Rapo

rtan

ual200

7Vo

lumulI

© BEI – 06/2008 – RO QH-AD-08-001-RO-C ISSN 1830-7353


Raport anual 2007 • Volumul I Raport anual 2007


Volumul I


volumuli raportprivindactivitatea ... · pdf filedându-se atenţie sporită proiectelor...

Documents