viticultura româneasca vbbhfghj

8/19/2019 Viticultura româneasca vbbhfghj

http://slidepdf.com/reader/full/viticultura-romaneasca-vbbhfghj 1/4

Viticultura româneasca - tradiţie şi continuitate

Faima vinurilor romaneşti vine din timpuri bătrâne, ajungând până la noi printr-o zestre desoiuri autohtone, cum ar fi: Fetească, Grasă, Tămâioasă, raghină, !râmpoşie, Frâncuşă,Galbenă" #a e completată cu cele mai reputate soiuri străine, cunoscute după locurile deorigine: $auvignon, !hardonna%, Traminer, &uscat, 'iesling care, (n anumite podgorii din'omânia, deseori le-au depăşit prin generozitate şi fine)e pe cele din )ările de origine"

!aracterul moderat şi variat al climatului 'omâniei este determinat de o serie de factori,dintre care se remarcă aşezarea geografică, (n care domină o stabilitate dinamică, născută din(nfruntarea maselor de aer atlantic, mediteranean, est-european şi polar deasupra unui teritoriudispus (n cercuri concentrice, mun)i, dealuri, câmpie, mare, ce impun schimburi de mase deaer (ntre treptele de relief (nalte şi joase" !lima 'omâniei poartă (ntr-un mod greu de definit,dar real, miracolul (nfrângerii unui destin de e*cesivă continentalitate ce ar fi trebuit să-irevină şi (ndeosebi al unui echilibru ponderat al centrilor barici" !ercetările arheologicedovedesc că pe teritoriul 'omâniei a e*istat una dintre cele mai avansate şi (nfloritoareciviliza)ii (n epoca pietrei şlefuite +..-/.. 0"!h"1 din (ntreaga (ntindere cuprinsă (ntreGibraltar şi &un)ii 2ral" 3ovezi de ordin arheologic descoperite (n numeroase regiuni de la

noi din )ară atestă e*isten)a unei activită)i viticole şi vinicole, care constau (n linuri călcătoaredin piatră (n care se zdrobeau struguri şi se scurgea mustul, vase de lut ars de diferite forme şidimensiuni pe care sunt vopsite, incizate sau aplicate proeminent desene sau mulaje, frunze devi)ă ori ciorchini de strugure" &ai târziu +epoca bronzului şi apoi a fierului1, s-au găsit cosoare pentru vie de formă originalădacică, amfore din lut ars, de fabrica)ie şi cu ştampile dacice, semin)e de struguri, elementedecorative şi scurte men)iuni scrise +pe stele funerare, sarcofage1 ce evocă vi)a-de-vie orivinul" 4 dovadă scrisă o constituie lucrarea istoricului $trabon, Geographica (n care se precizează că

urebista, (n jurul anului 5. 0"!h", a ordonat, sfătuit de marele preot 3eceneu, defrişareaviilor" 3ovada că viile nu au fost defrişate o avem din imaginea bătută (n medalia 63aciaFeli*7, emisă (n cinstea cuceririi 3aciei de către Traian, imagine (n care se poate distinge ofemeie aşezată pe o stâncă )inând pe genunchi doi copii - unul având un spic de grâu, celălaltun strugure - bogă)iile de pre) ale acestui )inut" 8inul a fost pentru acest teritoriu una din principalele bogă)ii, de prim rang şi (n schimburilecomerciale: 93e acolo - spunea omer - veneau zilnic corăbii (ncărcate cu vin pentru trupelegreceşti care asediau Troia, de acolo a ob)inut 4d%seus de la &aran - preotul lui ;pollon din<amaria - băutura minunată cu care a (mbătat pe ciclopul =olifem9" 'a%mond illiardconsemnează că 6dintre toate păr)ile #uropei, Tracia a fost cea mai veche şi cea mai respectată

pentru vinurile sale şi aceea care şi-a păstrat cel mai mult timp prestigiul>"

http://www.millesime.ro/articole/71-viticultura-romaneasca

http://www.millesime.ro/articole/71-viticultura-romaneasca



Ocupaţie permanentă şi prilej de satisfacţii

!apac de butoi ornat cu motive viticole, tipic şvăbesc, &uzeul 8inului din Teremia &are,

jude)ul Timiş

8i)a de vie şi vinul au solicitat o preocupare permanentă, iar prin satisfac)iile oferite audevenit un bun de pre) transmisibil, cu o durată de via)ă remarcabilă" 8ia a fost răspândită pe(ntreg teritoriul )ării, mărturie fiind prezen)a ei şi astăzi (n stare spontană (n peste /?. delocalită)i" Faptul de a fi pu)in preten)ioasă, cu prindere uşoară, putându-se (nmul)i vegetativ (ndiferite feluri, sunt elemente care au (nlesnit e*tinderea vi)ei de vie" 0n acest fel, ea a fost

printre primele plante luate (n cultură" 8i)a de vie fiind o 6liană>, a avut (ntotdeauna o problemă, necesitând un sistem de sus)inere, copacii fiind de obicei la (ndemână, neajunsurileacestei solu)ii fiind faptul că frunzele acestora (mpiedică coacerea strugurilor" 'ezolvareaacestui neajuns a fost foarte ingenioasă şi constă (n (ndepărtarea unui inel de scoar)ă de la

baza trunchiului, (ntrerupând astfel alimentarea coroanei şi provocând uscarea copacului,acesta rămânând doar mijloc de sus)inere a vi)ei de vie" #volu)ia istorică pe acest teritoriu a fost strâns legată de evolu)ia viticulturii şi vinifica)iei,fiind men)ionată (n toate izvoarele scrise ca una din cele mai importante preocupări şi bogă)ii" 0ncepând din secolul al @8-lea, prin importan)a ce (i revenea (n via)a social-economică,viticultura apare tot mai frecvent consemnată (n documentele istorice ale vremii" !ronicarulmaghiar ;nton 8erancsiscs +A.B-A5?1, afirmă (n lucrarea 3escrierea Transilvaniei,&oldovei şi a Cării 'omâneşti că: 6(n tot locul se ivesc dealuri acoperite cu vii, iar vinurile,fie că le vrei tari sau slabe, aspre sau dulci, albe sau roşii, sunt aşa de bune la gust şi de soi aşa

de ales (ncât nu mai doreşti nici vinurile de Falern din !ampania şi, chiar comparându-le, ()i plac mai mult acestea>"



3oar câ)iva ani mai târziu, la AB, misionarul catolic &arcus andinus, (n (nsemnările saledin !ode* andinus, men)ionează: 6Toată partea meridională a &oldovei produce aşa de multvin (ncât la timpul culesului se vinde o vadră +A. l1 cu patru bani şi iarna se vinde cu şase saucu şapte>"

=recizările şi mai edificatoare şi (n cunoştin)ă de cauză sunt cele ale marelui istoriograf şicărturar român 3imitrie !antemir, referitoare la viticultură şi vin, consemnate (n 3escriptio&oldaviae: 6pe toate celelalte bogă)ii ale pământului le (ntrec viile alese, (nşiruite pe olungă fâşie (ntre !otnari şi 3unăreD sunt aşa de rodnice (ncât un singur pogon +/B de stânjeni

pătra)i1 dă adesea patru până la cinci sute măsuri de vin +măsura B. l1"""> sau: 68inul cel maiales este cel de !otnari""" !utez să sus)in că este mai ales şi mai bun decât vina)urile europe-neşti>, adăugând (n continuare: 6;ceste vii nu sunt de folos numai localnicilor )ării pentrunevoile lor ci pre)ul scăzut atrage aici negustori ruşi, leşi şi chiar unguri, care duc la ei (n )arăan de an, mai mult vin>"

8inul a constituit obiectul unui larg comer) (ntre =rincipatele 'omâneşti - &oldova,Transilvania şi &untenia - pe tot parcursul #vului &ediu, contribuind la strângerea rela)iilor dintre ele" 0n secolul al ElE-lea, suprafa)a cultivată cu vi)ă de vie s-a e*tins, mai ales dupăunirea principatelor" Condiţii naturale privilegiate 8iticultura românească a suferit profunde transformări o dată cu distrugerea planta)iilor viticole, provocată de filo*eră la sfârşitul secolului al ElE-lea" 'econstruc)ia viilor s-a realizat (n prima etapă cu vi)e altoite din import apoi cu vi)e altoiteob)inute din pepiniere autohtone" 0n acest fel, s-au promovat soiuri străine cum ar fi: 'iesling@talian, &uscat 4ttonel, $auvignon, !hardonna%, =inot Gris etc" $uprafa)a cultivată cu vii (n (ntreaga lume este de apro*imativ A. milioane ha, din careapro*imativ 5. este (n #uropa" Cările mari cultivatoare de vie se află (n bazinele &ării&editerane şi &ării egre unde se află cele mai renumite podgorii (n care se ob)ine o gamăvariată de vinuri" 'omânia, privilegiată din acest punct de vedere, se află (ntre primele A. )ări ale lumii, pozi)ie

pe care riscă să o piardă, suprafa)a cultivată scăzând la peste ?.."... ha +(n prezent fiind sub

/5"... ha1" 4 problemă care poate deveni gravă (n evolu)ia viticulturii româneşti este proliferarea viilor hibride (n detrimentul celor nobile" 3acă acum câ)iva ani cultura hibrizilor direct producătoriera majoritar sub formă de pergole (n jurul casei, (n perioada de după AHIH, se e*tinde (n

planta)ii masive" !alitatea (ndoielnică sau de-a dreptul inferioară a vinurilor de hibrizi producători direc)i, sedatorează compozi)iei defectuoase şi gustului fo*at, tăriei alcoolice scăzute şi acidită)iiridicate, con)inutului mic (n substan)e e*tractive" ;ceste vinuri nu pot fi păstrate, se (mbol-năvesc uşor şi devin improprii consumului"



#*tinderea hibrizilor producători direc)i, deşi este o cultură mult mai simplă decât via nobilă,are efecte nedorite pe care le putem defini ca fiind grave, afectând calitatea vinului produs şiimaginea viticulturii (n rela)iile de e*port" @nterdependen)a dintre istoria poporului român şi viticultură l-au determinat pe istoricul "="

aşdeu să afirme cu peste un secol (n urmă: 6'omânii au fost pururea şi fără (ntrerupere, ona)iune viti-vinicolă>"http://www.millesime.ro/articole/71-viticultura-romaneasca

viticultura româneasca vbbhfghj

Documents