Richard LOUV

VitaminaN(de la Natur[)500 de cdi pentru a imbunat5lisindtatea gi fericirea familiei tale

Traducere: Luiza Mohonea

NICUTESCU

Cuprins

lntroducere.in ciutarea unei vieli conectate la naturS. . . . . 15

Notacdtrecititori . ........20

PARTEA I

DARUL MEMORIEI

Nu sunteti singuri: consolidarea legiturilor de familiegideprietenie... ........25

lncepelidin prima 2i..... ....27Metode simple de a exploata timpul gi spatiul, indiferent

ci estevorbadecopiisau adulli ........30Oferifi natura tn dar;i inventa{i noi ritualuri pe care

sd le?mpdrfi[i cu familia sau cu prietenii vogtri......... 35

Nu neglijali joaca independentd sau solitudinea... . ;..... 41

PARTEA A II-A

iru ce FELURI PUTEM CUNOASTE LUMEA?

Gindirea hibridi .... 51

Cum contracardm disfunclia senzorialS?. .......... 52

Superputerile din noi... .....54Alte metode prin care putefivedea lumea cu al1iochi..... 59

Descoperiti arta pierdutd a orientdriiin spatiu . . ...62Nu stricd pu[ind atenlie . . ...67

Tehnologia avansati = o mai buni cunoa$tereanaturii? ..:.............71

Explorafi natura prin fotografie ... .........72Devenili un culegitor de sunete . . . .75

Exprima[i-vi creativitatea inspiratd de naturi prinactivitifi practice, proiecte de constructii, picturi;ijocuri. ..........84

Proiecte micipentru mAinimici .....85$i mai multe proiecte care s5 vd puni priceperea

la incercare . .. .. . . .87Descoperi[iarta naturii ...... 93

NaturacamuzS. ......97Aceste jocuri(de oriunde pe pdmdnt) nu se pot juca

decdtin naturd ....99

PARTEA A III-A

cAsA $TGRADINA INSPTRATE DE NATURA

Paradisuldedupicol[... .........111Profitafi la maximum de lucrurile pe care le ave[i

laindem6ni ......112Facelio rezervalie chiar la voiacasi .......117Ferma din grddind, de pe balcon sau de pe acoperig .....125Caminul ca loc de relaxare: aduceti natura in cas5. ... . . . .134Cumpdrati, construiti sau inchiriali o cabana pentru

escapadelecufamilia ....139

PARTEA A IV-A

CUM SA FIM MAI PUTERNICI CU AJUTORUL NATURII

Nu dobor6[i copacul, ci ajutali copilul si se calere . . . .147Fiti un vecin naturalist .. ....154Scurt ghid de dezvoltare privind joaca in naturd .........157

10

Afard cu toatd lumea, copii sau adulti. . . . . . 160

Chema{iintdririle: idei mirele pentru bunici ;i prietenicup5rulalb... ...163

Pdrintele-mierloi.. ...167

PARTEA A V-A

ADANCTTT-VA 5t MAI MULT ilrr sALsAfl ct e

Silbiticiadesubnasulnostru.... ......175Explorati natura din imprejurimi .. ........176Stabiliti o legatura cu bioregiunea in care locui{i ....... -.179Devenifiun naturalistamator ......183

$imaisilbatic ......190Marilipasul .........190lnstalafi-vd corturile ........192lntraliin apa maides .......195Cu bicicleta sau cu calul la drum . . . . .. . .. .197Mergetila extreme .........199ingriji!i-v5 de v6ndtorul ;i culegitorul din voi... .........202Fi(i un observator al naturii . . .. . . ..207Practicali ierbologia ........214

PARTEA AVI-ACRE$TETI AFARA: RETETA PE BAZA DE NATURA

SdnitosdelanaturS.... .........223Creati-v6 propria sala de sport in naturi . . .225Strategii generale de aplicat in aer liber pentru

imbundtd[ireasinitS{iifiziceqi mentale. ......231Vizitati un refugiu terapeutic din naturS ...234{iisiti-vd propriul refugiu in naturi prin care

sI vd menline[isanatatea mentalS .....234

11

Nu vi !5sati intimidali de vreme ... . . ...241Activititi gi ponturi pentru siguran[d pe vreme rece

sau pe timp de ploaie ori ninsoare .....241ActivitSfi gi ponturi de siguran]i pentru vreme toridd . . . .247

Explorati prin casd in momentele in care nu pute[i ie;i

afar5. .....250Pune[i vremea sub lup5. . ...255

PARTEA AVII-A

$coALA NATURI

Fiti un profesor naturalist, atit acasd, c6t gi Ia gcoald. . . 263

Demarati un program de educatie in gi prin naturd -atdt acas5, c6t gi la ;coald . ..... .265

$coala orientatd cdtre naturS: cum igi pot oferi sprijin

reciproc pdrinfii gi profesoriiin activitatea de profesori

naturaligti ........271Creatio re[ea de sprijin pentru sistemuleiducational

bazat pe naturd .. ...... .278Profitafi de influenfa pe care o ave[iin comunitate

ca pirintesau profesor..... ....282Ardtati-le profesorilor naturaligti aprecierea cuvenitd

la gcoali,acasd giin comunitate.... ....285

PARTEA AVIII.ACOMUNITATEA CONECTATA LA NATURA

Nu inapoi la natur6, ci inainte citre naturi. . . . . ..... . .291Tot ce trebuie sd gtie fiecare pdrinte, profesor sau tAnir

despre oportunitSlile viitoare in materie de joburi

Iegate de naturd. . .... . ..293Rolul esen{ial pe care iljoacd bibliotecile in construirea

unorcomunitdticonectatelanatura..... .....301

12

Vitamina N pentru suflet: importanfa organizafiilororientate cdtre spiritualitate .. . .307

Ora;ul cel mai implicat din [ard (sau din lume)in conectarea familiilor la naturd poate fi chiaroragul vostru .. ...312

Lini;tea, ca o api curgitoare . ....322

Mulsumiri. ....325Bibliografie ...327Note . ........335Cum sd vd impticali in nouo migcare pentru natura. ... .... 343

13

NU SUNTETI SNGURI:

CONSOI,IDAREA I,EGMURII,OR

DH FAMII,IE SI DE PRIETENIE

ste timpul petrecut in naturi absolut necesar unei vielisln[toase, fericite gi implinite? Nu, dar le poate schimbaviala multor copii gi adulli.

Pentru unii dintre noi, interacfiunea cu natura face parte

din viafa noastrl de zi cu zi. Ne-am dori si rezervim mai

nrult spafiu Ei timp naturii, sd descoperim drumuri noi Ei silc scoatem la lumini pe cele vechi. Dar pentru mulli dintrenoi, conexiunea cu natura nu se produce spontan, chiar dacd

ne-am bucurat de privilegiul de-a fi intrat in contact cu ea

in tinerefe. Media electronici, orele suplimentare de gcoa16,

traficul, greqelile de urbanisticl, frica de strlini, teama c[ nusuntem pregitifi pentru a ne bucura de natur[ sunt doarcAteva dintre obstacole. Cartea iqi propune si arate cum potli depigite aceste obstacole, incepAnd cu cAliva pagi mirunfil'trculi acas[.

Si ne concentrim mai intAi asupra unuia dintre cele mai mari

bcneficii pe care le oferi o viafi conectatl la naturi: construirea

NU SUNTETT STNGURT 25

unor relafii mai puternice cu membrii familiei, cu prietenii gi

cu membrii comunitdlii in care trlim. Nu existd cale mai bunipentru un pirinte de a se apropia de copilul siu decAt aceea de

a-l duce la o plimbare prin pidure, fbcAndu-l si uite de electro-

nicele care ii acapareaz| toati atenfia, de reclame 9i de presiunea

colegilor.

,,incepAnd cu anii '60, cercetirile fhcute in domeniul dez-

voltirii copilului au scos la iveald o gr[madd de informafii pri-vind importanla calitilii ataqamentului dintre un pirinte Ei

copilul siu ca factor decisiv in dezvoltarea copilului pe tot par-

cursul vie[ii lui'] susfine Martha Farrell Erickson, psiholog

specializat in dezvoltare qi director fondator al ConsorfiuluiCopiilor, Tineretului 9i Familiei (Children, Youth & Family

Consortium) de la Universitatea din Minnesota. ,,Obfinut trep-

tat gi fbri grabi pe parcursul primului an de viafi, atagamentul

unui copil fa![ de pirintele lui reprezint[ prima lui rela]ie

strdnsi gi, intr-o mare misuri, serveEte drept model pentrurelafiile ce vor urma."

Aga cum apare in lucrarea Family Together in Nature: Shared

Nature Experience as a Pathway to Strong Bonds (Cu familiatn naturd: cum sd ne aventurdm tmpreund in naturd ca sd ne

consoliddm relaliile de familie), scrisi tot de Martha Farrell

Erickson, ,,Mediul natural pare si incurajeze gi si faciliteze legi-tura dintre p[rinte qi copil gi interac[iunile autentice." Deco-

nectarea de la tehnologie gi indepirtarea copilului mic de

ispitele electronice,,incur aj eazi aqa- numita < imp irtigire afec -

tivi> - a te mira impreuni cu copilul tiu de soarele care str[-lucegte prin frunzigul unui copac maiestuos ... a lisa stropiiugori ai unei ploi de primlvari sau fulgii moi de nea s[-]icadi pe fa!6."

26 VITAMINA N (DE LA NATURA) NU SUNTETI SINGURI 27

incepeli &n pfima zi

, Oferiti-i unui copil mic natura in dar.

Face{i-i cunoqtin{i nou-niscutului cu lumea de afar6. CAnd

s-a nlscut primul nostru fiu,l-am luat in brafe, am mers cu

el la fereastri gi i-am ardtat prima zi din via{a lui. Dacd v[aflafi in locul gi timpul potrivit, ii putefi arita copiluluivostru lumea aga cum era ea la lnceput - cu cerul albastru,

norii cenugii, luna, stelele, gheafa de pe fereastrb., zorile.

I Folosili-vl de naturi ca si fi1i un pirinte mai pu{in stresat.

Studiile aratd ci pirinfii gi copiii se bucuri in mod egal de

multe dintre beneficiile pe care le oferi statul afari: redu-

cerea stresului, imbunit[firea slnltdlii mentale gi fizice gi

cregterea capacitlfii de a gAndi limpede qi a creativitifii.Timpul petrecut in natur[ ii poate ajuta pe viitorii plrinfi sd

se reculeagi.

I firigtili-vi bebelugul cu ajutorul naturii.Daci bebelusul vostru are o criz\ ln timp ce vi aflafi la unrestaurant sau intr-un alt loc public, ducefi-l afar[, ciutaliun copac qi descoperifi impreuni cu el scoarfa Ei frunzeleprin intermediul simfului vizual gi tactil, avdnd grijI s[ vimanifestafi incAntarea Ei surpriza. De cele mai multe ori,metoda aceasta linigtegte imediat un copil mofturos sau unplrinte ruginat gi peste misuri de stresat.

I Explorali universul impreuni.in primele luni gi ani de viali ai copilului vostru, gi chiarmai departe, mergefi in parc impreun[, intindefi o pituri gi

stafi intingi unul lAng[ altul vreme de o ori sau chiar mai

mult; privifi norii, luna sau stelele prin frunziqul fremitdtor

{

gi printre ramuri. Luafi apd sau lapte la voi fiindcl s-ar putea

s[ riminefi acolo multi vreme.

Cumpirafi-vfl un portbebe potrivit.Ca s[ se pregiteasci pentru vizitarea naturii din impreju-

rimi sau pentru drumefii, pirinfii vor trebui sd se docu-

menteze pulin inainte de a cumpdra un portbebe. Ghidulpentru astfel de obiecte emis de revista Consumer Reports

poate fi o sursd de informalii generale. Platforma REI v[pune la dispozifie informafii mai detaliate despre explora-

rea naturii. Ambele vi ofer[ consultanfi, modele variate infuncfie de virsta gi greutatea copilului gi informafii privindsiguranfa gi instrucfiunile de folosire.

Cumpira{i un cirucior potrivit, de preferat unul pentrutoate tipurile de teren.La fel ca in cazul rucsacurilor portbebe, cirucioarele sunt

un mijloc bun pentru bebelugul sau copilul vostru, care

abia invifi s[ meargl, de a cunoaqte universul exterior prinviz, miros gi pip[it - mai ales daci pe drum face]i opriri Ei

vorbili despre ceea ce avefi in faf[. Mai intAi trebuie sd vd

hotirAli daci aveli nevoie de un cirucior pentru jogging

sau de unul pentru toate tipurile de teren, care este perfect

pentru drumefii. Pe Stroller-Envy.com puteli glsi sfaturicare sd vi ajute si alege[i un model, precum Ei descrieri de

produse sau un ghid de cumplrituri.

Folosifi-vl de natur[ ca si nu fi1i un p[rinte izolatde societate.

inscriefi-vi intr-o refea de pirinfi care iEi scot bebeluqii sau

copiii ce abia invali si mearg[ in naturi. Daci avefi unbebeluq sau un copil care abia invaf5 si meargi, vi sugerim

si lnfiinfafi un grup impreuni cu ceilalli plrin]i din cartierul

{

€

28 VITAMINA N (DE LA NATURA) NU SUNTETI SINGURI 29

vostru qi si organizafi plimblri sdptiminale cu cirucioa-rele prin naturl, propune National Audubon Society. Prin-tre relelele deja infiinlate se numdLri grupul de pe Yahoo

,,Nature Strollers" (Groups.Yahoo.com) care organizeazd,

plimbiri gi drumefii in grup pentru familiile cu bebelugi, copiicare invafl si meargd sau ceva mai mari. ToddlerTrails.comle pune la dispozilie mamelor, talilor qi bunicilor dinOrange County gi din oragele invecinate obazd, de date cuactivitlli gi obiective distractive, destinate in special copiilorcare abia invafi sI mearg[ sau familiilor. Daci nu existio astfel de refea in zona in care locuifi, alia{i-vl cu ceilallipirinfi gi infiinfafi una.

I Acceptali provocarea,,Hike it Baby".

Pentru cei care nu se simt intimidafi de ideea de competilie,Hike it Baby 30 sponsorizeazd, o campanie nafionati dintrei in trei luni pentru a incuraja familiile sI iasi la o plim-bare sau la o drumefie cel pufin 30 de minute pe zi, mb,car

o dati la doui zile. Cele 30 de minute pot fi petrecute cumama, tata, o mdtug[, un unchi, unul dintre bunici, bonasau oricine igi doregte sI iasi afard cu copilul.

/ incepeli si lucra{i la un vocabular legat de naturi.Atunci cAnd vi plimbafi cu copilul vostru mic, atragefi-iatenlia asupra obiectelor care compun peisajul sau asupraparticulariti[ilor lui. Potrivit National Association for theEducation of Young Children (Asociafia Nafionali a Edu-caliei Infantile), acest obicei ii va permite copilului s[ refinimai ugor cuvintele care corespund lucrurilor pe care le vede,

le pipiie sau le aude: ,,PunAndu-le in fali obiecte reale, ne

ajutim copiii aflafi la o virsti fragedi si asocieze cuvintelecu obiectele concrete pe care le denumesc."

f, Atunci cind vi plimbafi cu un copil care abia inva{isi meargi, mergefi incet gi fi1i pregntifi s[ vi oprifila tot pasul.

Ldsafi-l pe el si vi conduc6. incurajali-l s[ se opreascd gi siintoarci pietre, si ating[ mugchiul, si arunce cu pietricele

intr-o biltoaci sau intr-un helegteu 9i, atunci cAnd se poate,

sI se cafere pe bolovani gi pe copaci cirzurli.Indiferent de

mediul inconjuritor, pe care trebuie si-l cercetafi cu privirela posibilele pericole pe care le ascunde, copilul poate sd

impuni ritmul - flindu-i astfel stimulate increderea in sine,

agilitatea, spiritul descurcire!, creativitatea gi simful mirlrii.

d Lisali-vi copilul si fie fascinat de un fir de iarbi,de o pietricici sau de formele pe care le iau norii.Nu-l intrerupefi.

h/IETODE SIMPLE DE A EXPI,OATA TIMPUT

$I sPATIUI,, INDIFERENT CA ESTE VORBA

DE COPII SAU ADUI,TI,)

N7[ ,lti dintre noi tAnjesc s[ petreaci timp in naturi frri si se

lVJ-supund unui program, gi pe bunl dreptate. Studiile aratic[ un copil care se joaci intr-un mediu natural are mai multeganse si inventeze propriile lui jocuri decAt unul care se joaclintr-un spafiu special amenajat - o condilie esenfiali pentru a

deveni un copil qi mai titrziu un adult independent gi inventiv.

De fapt, creativitatea qi inv[farea, exercitate pe tot parcursul

viefii, pot fi direct proporlionale cu timpul petrecut in naturi,dar apare urmltorul paradox: ca s[-gi rezerye timp pentru a se

bucura de naturl fhri un program prestabilit, o familie ocupati

VITAMINA N (DE LA NATURA) NI,I SUNTETI SINGURI 31

va fi probabil nevoiti si puni aproape fiecare aspect al iegirii lapunct. $i le va fi mult mai usor si facl asta daci dau dovadi de

nroderafie gi de umor.

I Includeli natura in programul vostru.Dac[ obiqnuifi si vd planifica{i intdlnirile sportive gi vacan-

lele de familie cu mult inainte, faceli acelagi lucru gi cu acti-vit6[i1e desfigurate in naturi. incerca]i intr-un sezon sisdrili peste evenimetele sportive planificate gi folosifi-vi de

rdganlJ acesta pentru a vi petrece timpul afari. Sugestia

aceasta nu se aplici tuturor, dar familiile ocupate care vors[-si rezerve timp pentru naturi chiar trebuie si-gi facitimp pentru asta - insemnAnd si facd loc in programul loractivitdfilor desfbgurate ln natur[.

I P r acticali,, fruluft sliv'1

,,Fruluftsliv" este un cuvdnt norvegian, introdus in 1859,

care in traducere liberi inseamni ,ryiafi in aer liber", gi este

un concept general ce definegte un mod de viafi care pro-moveazi activiti(ile in aer liber ca fiind benefice pentru toate

aspectele sinit[]ii noastre. Regulile sunt destul de simple -incercali s[ vi petrecefi cdt mai mult timp afari. Introdu-cefi aceasti practici in programul vostru, propunAndu-visi petrecefi un interval minim pe zi sau un anumit numlrde zile pe luni in naturi.

I Canaili-vi [a timpul petrecut in naturi ca la un pretextde a evolua.Relaxarea este benefici. F[ri indoiali! ]oaca este esen]iali.Cu toate acestea, cultura noastri tinde sd priveasci joaca

independenti, relaxarea gi timpul petrecut in naturi ca pe

ceva de care ne putem lipsi. ins[ atunci cind vine vorba de

dezvoltarea copilului sau de dezvoltare in general, indiferent