VITALITATEA NAVEI

VITALITATEA NAVEI

Vitalitatea navei reprezinta capacitatea acesteia de a-si mentine caracteristicile tehnice, de exploatare si proprietatile nautice in conditii de avarie( gaura de apa).

Pentru asigurarea vitalitatii, nava dispune de instalatii, dispozitive si obiecte de inventar, destinate sa asigure prevenirea, combaterea si limitarea avariilor precum si efectele acestora.

VITALITATEA CORPULUI NAVEI In timpul navigatiei, datorita unor erori umane sau a altor cauze, corpul navei poate fi avariat. Avaria corpului navei, creeaza posibilitatea patrunderii apei in interior si deci reducerea flotabilitatii navei si micsorarea stabilitatii acesteia.

Pentru limitarea efectelor acestor avarii se iau masuri constructive si se doteaza nava cu un inventar de avarie corespunzator pe care echipajul terbuie sa-l foloseasca in mod adecvat.

Prevenirea avariilor la corp se face prin respectarea permanenta a regulilor de incarcare- descarcare si navigatie. In prezent prin crearea unor aparate de navigate foarte perfectionate s-au redus simtitor avariile produse de coliziuni si esuari, o pondere mai mare o detin avriile produse datorita incendiilor. Prevenirea si combaterea incendiilor se realizeaza prin masuri constructive si prin dotarea navei cu un inventar de stins incendii, cu dispozitive si mecanisme aferente specifice. Dar un rol major in producerea cat si in eliminarea incendiilor il are echipajul navei.

VITALITATEA MIJLOACELOR TEHNICE Avaria mijloacelor tehnice de care dispune nava, si in special instalatiei de propulsie, poate pune nava in situatii foarte periculoase. De aceea, se asigura dotarea ei in masura in care este rational si posibil cu mijloace tehince de rezerva.

Tinind seama de rolul si caracteristicile funtionale alea unor instalatii, se asigura dublarea reciproc funtionala a acestora in scopul preluarii totale sau partiale a functiunilor instalatiei avariate cu instalatia care o dubleaza.

Echipajul, trebuie sa acorde o permanenta atentie lucrarilor de intertinere si reparatie a mijloacelor de care dispune nava, pentru a le mentine in funtionare la parametrii tehnici corespunzatori.

VITALITATEA ECHIPAJULUI

Prin vitalitatea exchipajului se intelege capacitatea acestuia de a-si asigura existenta in conditii de avarie a navei sau de pierdere a acesteia, in scopul prevenirii si combaterii pierderii de vieti omenesti.

In conditiile obisnuite de exploatare, echipajul navei, prin respectarea regulamentului serviciului la bord si a normelor de tehnici a securitatii muncii, are asigurate, prin insasi caonceptia de proiectare si exploatare, conditii optime de activitate.

La bord sunt prevazute echipamente speciale care sa permita desfasurarea activitatilor de depistare, eliminare sau limitare a avariilor, conditii de maxima siguranta. Daca avaria nu poate fi eliminata si se dispune abandonarea navei, aceasta dispune de instalatii si echipamente care sa permita salvarea echipajului si supravietuirea acestuia in perioada de timp necesara pana la salvarea lui de catre alte nave.

MIJLOACE NECESARE

ASIGURARII VITALITATII NAVEI

Exista doua categorii de mijloace de vitalitate:

I. MIJLOACE PASIVE - asigura vitalitatea navei prin insasi dispunerea si caracteristicile lor constructive si functionale si asupra carora echipajul nu intervine in procesul eliminarii sau limitarii avariei. Ele se adopta functie de necesitati inca din fazele de proiectare si constructie a navei. Dintre acestea, amintim:

a) Asigurarea nescufundabilitatii navei prin compartimentare

Normele registrelor internationale prevad reglementari speciale pentru compartimentarea navei in zona pupa si prova, acolo unde frecventa avariilor la corp este foarte mare.

Ex: - se monteaza in pupa si prova navei, pereti transversali etansi de coliziune;

- un altul se monteaza in prova C.M-ului

- ceilalti pereti transversali etansi se amplaseaza conform reglementarilor.

b) Amplasarea mecanismelor pentru asigurarea vitalitatii navei

Pe nava mecanismele trebuie sa fie astfel amplasate, incat in cazul aparitiei unei avarii, sa poata permite eliminarea apei din compartimentul inundat si evacuarea oamenilor din acest compartiment.Deoarece avaria se poate produce chiar in C.M., o parte din dispozitivele si mecanismele de avarie trebuie montate in alte incaperi special destinate lor ( camera cirmei, in prova, in pupa sau la jumatatea lungimii navei), in locurile cele mai putin expuse unei eventuale avarii. Prin amplasarea masinilor si mecanismelor tebuie sa fie asigurate treceri spre caile de evacuare din incaperile respective. C.M-ul, tunelul liniilor de arbori, etc terbuie sa aiba cel putin doua posibilitati de evacuare care sa asigure iesirea pe punte spre barcile de salvare

Deschiderile tebuie sa aiba usi care sa poata fi actionate din ambele parti iar numarul deshiderilor din peretii etansi sa fie redus la minim.

Numarul deshiderilor din bordaje care asigura funtionarea masiniloor si instalatiilor trebuie redus la minim, ele terbuie sa fie prevazute daca este necesar cu mijloace eficace de inchidere, dispuse astfel incat sa elimine introducerea apei pe nava.

c) Protectia constructiva contra incendiilor

Prin protectia constructiva contra incendiilor se realizeaza protejarea eficienta a compartimentelor si limitarea raspandirii focului. Conform Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare (SOLAS), reglementarile in privinta protectiei contra incendiilor sunt :

- separarea de restul navei a incaperilor de locuit, prin compartimentari avand o rezistenta termica si mecanica corespunzatoare;

- localizarea si stingerea incendiului in locul unde el a luat nastere;

- protectia cailor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiilor;

- utilizarea restransa a materialelor combustibile;

- posibilitatea utilizarii rapide a mijloacelor de combatere a incendiilor;

- reducerea posibilitatii de aprindere a vaporilor care apartin marfii inflamabile.

I I. MIJLOACE ACTIVE - asigura vitalitatea navei prin insasi utilizarea lor conform carcateristicilor functionale, de catre echipajul navei. Ele fac parte din dotarea navei si sunt folosite de echipaj functie de necesitati si scopul pentru care au fost construite.

Dintre acestea amintim:

a) Instalatii pentru asigurarea vitalitatii navei

1. Instalatia de satina

Trebuie astfel executata incat sa excluda posibilitatea patrunderii apei din exterior sau dintr-un compartiment in altul, utilizand pompe autoamorsabile. Trebuie sa asigure drenarea C.M-ului direct de la pompa, odata cu executarea drenarii altor compartimente. Pe toate navele autopropulsate terbuie prevazuta drenarea cu avarie a C.M-ului. Sorburile instalatiei de santina tebuie sa fie in numar suficient pentru asigurarea drenarii in orice situatie de asieta si inclinare transversala.

2. Instalatia de balast

Instalatia de balast are drept scop asigurarea asietei navei astfel incat cu ajutorul acesteia se poate realiza balastarea navei (incarcarea partiala sau totala a tancurilor de

balast in scopul asigurarii unui pescaj sau asiete cerute in anumite conditii de navigatie), debalastarea (golirea totala sau partiala a tancurilor de balast in scopul asigurarii unui pescaj sau asiete cerute in anumite conditii de navigatie) si transferul de balast intre tancuri, pentru aceleasi obiective amintite mai sus. De regula, aceste instalatii sunt deservite de pompe centrifuge care sunt capabile sa asigure debite foarte mari.

3. Instalatii pentru protectia contra incendiului

Pe langa mijloacele pasive care asigura protectia constructiva, nava este dotata cu un complex de instalatii si echipamente destinate detectarii, avertizarii si stingerii incendiilor. Complexitatea acestora difera de la nava la nava, functie de capacitatea si destinatia acestora.

- Instalatii folosite pentru stingerea incendiilor cu apa, utilizate pentru stingerea incendiilor altele decat cele de natura electrica:

cu sprinklere

cu pulverizare a apei

cu perdele de apa

cu stropire cu apa

cu jet de apa

-Instalatii de stingere cu spuma (spuma mecanica, chimica, aerospuma), utilizate pentru stingerea incendiilor produse de materialele combustibile existente la nave.

-Instalatii de stingere cu abur utilizate la navele care dispun de acest agent si care sunt folosite in cazul stingerii unor incendii izbucnite in tancurile de combustibil, ulei sau reziduuri.

-Instalatii de stingere cu CO2 utilizeaza un numar de butelii incarcate cu dioxid de carbon lichid. Instalatia se utilizeaza in cazuri extreme si numai atunci cand amploarea incendiului este atat de mare incat pune in pericol siguranta navei. Este de vorba de incendii in spatii inchise sau spatii care pot fi izolate cum ar fi compartimentul masini, caldari, centrale electrice, tancuri de combustibil.

GAURI DE APA

Gaurile de apa sunt sparturile provocate in corpul navei ca urmare a diverselor avarii.

Clasificarea gaurilor de apa se face dupa mai multe criterii:

- Dupa provenienta

- produse in urma coliziunii cu alta nava;

- cauzate de esuari;

- provocate de coliziunea cu corpuri straine care plutesc la suprafata apei sau in imersiune;

- provocate de coliziunea cu obiecte de pe fundul apei (epave, stanci, etc);- provocate de defectiuni aparute in structura corpului navei;

- provocate in urma unor explozii la nava;

- provocate de defectiuni ale tubulaturilor instalatiilor care comunica cu exteriorul.

- Dupa dimensiuni-gauri de apa mici cu suprafata < 0,05m 2-gauri de apa mijlocii cu suprafata < 0,2m2

-gauri de apa mari cu suprafata < 2m2

-gauri de apa foarte mari cu suprafata > 2m2

- Dupa pozitia gaurii in raport cu suprafata apei

- gauri de apa dispuse sub linia de plutire ( pe bordaj sau pe fundul navei);- gauri de apa dispuse in zona liniei de plutire;

- gauri de apa dispuse deasupra zonei liniei de plutire.

- Dupa aspect:

-gauri de apa cu aspect neregulat si margini deformate;

-gauri de apa cu aspect regulat si margini netede.

Masuri pentru combaterea si prevenirea gaurilor de apa

Prevenirea efectului gaurilor de apa incepe inca din faza de proiectare si constructie a navei, cand se prevede impartirea corpului navei in cit mai multe compartimente, despartite prin pereti transversali etansi si rezistenti, astfel incat nava sa fie capabila sa pluteasca si sa navige cu unul sau doua din compartimentele sale inundate. Din aceasta cauza navele se construiesc cu compartimente etanse cat mai mici, pentru ca eventuala lor inundare sa nu influenteze prea mult flotabilitatea acesteia.

Principalele masuri care se iau la bord pentru combaterea gaurilor de apa sunt:

stabilirea cu precizie a locurilor pe unde se infiltreaza apa in interiorul comaprtimentelor ;

impiedicarea raspandirii apei in interiorul navei ;

astuparea gaurilor de apa si evacuarea apei din compartimentele inundate;

redresarea navei inclinate si aducerea navei pe chila dreapta.

Materiale si dispozitive utilizate pentru combaterea avariilor la corp

Pentru limitarea efectelor avariilor produse corpului navei se iau masuri constructive si se doteaza nava cu un inventar de avarie corespunzator, pe care echipajul terbuie sa-l foloseasca in mod adecvat.

Inventarul de avarie- reprezinta multitudinea de materiale, dispozitive si truse care sunt folosite pentru astuparea gaurilor de apa.

Inventarul va fi pastrat in Posturile de avarie care pot fi in incaperi speciale, chesoane sau locuri situate deasupra puntii peretilor etansi. Pe nava exista cel putin doua posturi de avarie dintre care unul in apropierea C.M-ului.

Pe nava se vor respecta urmatoarele:

-mijloacele nu trebuiesc ingramadite si amestecate cu alte obiecte care impiedica folosirea lor rapida;

-trebuie repartizate in locuri accesibile, cele mai usoare si de dimensiuni mai mici in partea superioara a compartimentului, pe perete si pe bordaje; cele mai grele si de dimensiuni mari in partea inferioara a compartimentului si pe punte;

-pentru a fi folosite cu rapiditate, potrivit destinatiei lor, instrumentele si dispozitivele

de avarie se fixeza in locase pe niste panouri speciale;

-toate felurile de mijloace trebuie dispuse si pastrate pe cat posibil in loturi complete.

Inventarul de avarie cuprinde:

Paietul de vitalitate- necesar astuparii gaurilor de apa de dimensiuni mijlocii si mari prin montarea acestuia pe corp prin exteriorul navei. Sunt confectionate din pinza de vela impermeabila, impregnata sau din alte tesaturi echivalente, fabricate in trei dimensiuni:

-paiete intarite- 4,5 x 4,5 m

-paiete usoare - 3 x 3 m

-paiete obisnuite- 2 x 2 m

Paietul se confectioneaza din cate 4 bucati de panza de vela (cate 2 pe fiecare parte) prinse impreuna printr-o cusatura rotunda din loc in loc. Paietul intarit are in interior o plasa de sirma cu ochiuri de 25 mm in scopul intaririi acestuia. Cusaturile rotunde se dispun, in acest caz la mijlocul fiecarui ochi de sarma. La mijloc intre cele doua fete, paietul se umple cu materiale vegetale. Pe margini paietul este prevazut cu o grandee, avand la cele 4 colturi un ochi cu rodanta si ochiuri pentru paramele de manevra, paramele de fund si bratele paietului.

Panoul (plasturele ) cu margini moi

Daca nu exista acest tip de panou (ca dimensiuni) el se confectioneaza din scanduri de brad prinse cu scoabe. Intre cele doua straturi de scanduri, se pune o bucata de panza de vela. Marginea moale se confectioneaza din material vegetal imbibat cu seu, infasurat in panza de vela si prins in cuie de panouri. Dimensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 150-300 mm decat dimensiunile gaurilor de apa. Acest panou(1) se fixeaza pe gaura de apa, prin interiorul navei, cu o serie de dispozitive [clema de avarie (2), dispozitivul universal de strangere(3), sau pontilul reglabil].

Figur 11. strat de scanduri exterior

2. panza de vela imbibata cu seu

3. strat de scanduri interior

4. marginile moi ale panoului (umplutura vegetala)

Figur 2 Figur 3Astuparea unei gauri de apa mijlocii cu ajutorul unui panou cu margini moi si a dulapilor si penelor de fixare din dotare:

Figur 41. element de rezistenta a navei.

2. dulapi din dotarea inventarului3. pene de tensionare4. panoul cu margini moi

La posturile de avarie mai trebuie sa existe si urmatoarele materiale: panza de vela, pisla ordinara, foi de cauciuc, stupa gudronata, material vegetal, sarma de fier moale, scoabe de constructie, suruburi cu cap hexagonal si piulite hexagonale de diferite dimensiuni, cuie de constructie, ciment cu priza rapida, nisip, substante pentru priza rapida a cimentului, minium de plumb, seu, barda, fierastrau, lopeti, galeti, baros, ciocan si felinar antiexploziv.

La bord mai pot fi utilizate si alte mijloace de avarie ca plasturii din scanduri cu margini moi, plasturi metalici cu suruburi de fixare, perne cu cilti, dispozitive universale de strangere, grinzi de pin, dulapi de pin, pene si dopuri de pin si mesteacan de diverse dimensiuni. Ex.:

Grinzi de pin de dimensiuni 150x 150x 4000 si 80x100x 2000mm

Dulapi de pin de dimensiuni 50 x 200 x 4000 si 50x 200 x 2000 mm

Pene de pin de dimensiuni 30 x 200 x200 mm

Pene de mesteacan de dimensiuni 60 x 200 x 400 mm

Dopuri de brad in forma de trunchi de con si de dimensiuni diferite.

Truse cu scule de matelotaj si lacatuserie

Cuprind o serie de scule folosite strict in scopul asigurarii vitalitatii, cum ar fi: ruleta, ciocan, fierastrau pentru lemn si metal, dalti, barde, clesti, burghie, chei, preducele, pile, surubelnite, cutit de velar, pinza de fierastrau, cavila de matisit, ata si cutit de velar.

Aceste scule nu necesita o intretinere deosebita decat dupa ce au fost utilizate in scopul pentru care au fost destinate si aceasta intretinere consta in principal in curatarea, reconditionarea sau chiar inlocuirea, acolo unde este cazul, uneori gresarea si depozitarea in compatimente de avarie, degajate de alte materiale spre a fi usor de gasit si manevrat.

Dispozitive de vitalitate

Surubul de fund- se utilizeaza la astuparea gaurilor de apa mici, cum ar fi gaurile de apa datorate niturilor sarite. Operatiunea consta in introducerea prin gaura, de la interior spre exterior, a unei saule care apoi se recupereaza la bord si la cre se ataseaza surubul de fund .

Acesta se trece prin gaura tragand capatul saulei din interior, dupa care se strange piulita. Pentru marirea eficientei se recomanda folosirea unor garnituri din cauciuc (vezi desen).

1- surub; 2- garnituri de cauciuc; 3- piulita; 4- orificiu de prindere a saulei.

Clema de avarie cu surub- este un dispozitiv relativ simplu, care trebuie sa se gaseasca obligatoriu in componenta inventarului de avarie si este alcatuit dintr-o parghie rabatabila in jurul unei tije filetate, prin intermediul unei balamale. Pentru utilizare, parghia se orienteaza in lungul tijei filetate, se strecoara prin gaura de apa, de la interior spre exterior, dupa care parghia se rabate la 900 fata de surub. Se introduce apoi panoul cu margini moi, care este in prealabil gaurit in centru, pentru a putea fi introdus pe surub, dupa care se strange piulita, rezultand un ansamblu rigid.

1- tija filetata( surub); 2- piulita cu brate de manevra; 3- bolt; 4- clema.

Dispozitivul universal de strangere este utilizat pentru fixarea pe gaura a panoului cu margini moi atunci cand exista posibilitatea fixarii acestuia de unele elemente de rezistenta ale navei (coaste), din zona respectiva.

6 1 2 4 51-surub de strangere; 2- carlige de prindere si fixare; 3- elementele de rezistenta ale navei; 4- gaura de apa; 5- bordaj; 6- grinda de fixare a carligelor.

Pontilul reglabil - este un ansamblu demontabil compus dintr-un element sudat gaurit la interior, astfel incat in acesta sa poata culisa tija. Atat tija cat si elementul sudat sunt prevazute cu orificii in care se introduce buloane pentru a se realiza deschiderea acestora.

Marcarea inventarului de avarie

Obiectele de inventar pentru inlaturarea avariei sau ambalajul pentru pastrarea lor (cu exceptia paietelor) trebuie piturate in albastru, fie complet, fie in dungi. Ambalajul trebuie sa aiba indicatii asupra denumirii materialului, greutatii si termenului de pastrare admis. La posturile de avarie trebuie sa existe inscriptia clara Post de avariesi sa se prevada la treceri si pe punti semne care sa indice locurile de amplasare a posturilor de avarie.

Cercetarea avariei produsa la corpul navei

Imediat dupa producerea avariei, o prima actiune consta in informarea urgenta a superiorilor, determinarea locului si a caracteristicilor gaurilor de apa, pozitia in raport cu linia de plutire, dimensiunea si aspectul gaurii, apreciindu-se cantitatea de apa intrata, debitul si timpul estimativ de inundare. Localizarea avariei trebuie facuta cat mai repede posibil, avand in vedere timpul limitat existent pentru eliminarea ei.

Pentru depistarea compartimentelor inundate, peretii se vor cerceta prin ciocanire. In unele imprejurari, cercetarea avariei poate fi facuta si din afara bordajului, utilizand barca de serviciu sau de salvare. Compartimentele inundate se izoleaza de cele invecinate prin inchiderea usilor etanse, a ventilatiilor si a altor deschideri in punti sau pereti..

Inchiderea ventilatiilor este necesara pentru crearea unei perne de aer a carei presiune va reduce patrunderii apei. Compartimentele invecinate vor fi controlate periodic pentru descoperirea eventualelor inundatii. Se aduc de la postul de avarie cel mai apropiat materialele necesare, concomitent cu cu masuri pentru eliminarea apei din compartimentul inundat. Daca avaria este mare, se recomanda cand este posibil sa se opreasca nava sau sa se reduca viteza, astfel incat viteza de inundare san nu creasca.

Imediat dupa aducerea materialului necesar se trece la astuparea gaurilor de apa.

De mentionat ca nu se pot da solutii general valabile privind masurile si procedeele ce se aplica pentru limitarea si eliminarea avariei. Ele depind de situatia concreta in care se gaseste nava. In cele ce urmeaza vor fi prezentate vateva indicatii generale referitoare la astuparea gaurilor de apa.

ASTUPAREA GAURILOR DE APA

Gaurile de apa chiar daca nu sunt periculoase trebuie astupate pentru a nu afecta stabilitatea navei, a nu deteriora marfa si a nu ingreuna sau impiedica functionarea instalatiilor.

Gaurile mici apar, de obicei, din cauza unor defectiuni ale corpului navei cum ar fi nituri sarite, spargerea hublourilor, crapaturi si fisuri. Se astupa cu dopuri sau pene, iar daca sunt mai mari cu perne cu calti sau cu plasturi imbibati in seu.

Daca gaurile sunt situate la o distanta mai mica de 4m de suprafata apei, dopurile inainte de a fi batute se infasoara cu calti impregat in miniu de plumb, vaselina sau seu. Daca gaurile sunt la o adancime de peste 4 m, dopurile si penele se bat fara a fi infasurate in calti, dupa care se calafatuiesc pentru impiedicarea infiltratiilor.

Pentru limitarea extinderii fisurilor amplasate in zone intens solicitate, la capetele lor se vor da gauri care vor fi astupate cu dopuri, iar fisurile cu plasturi.

In cazul inlaturarii avariilor din zonele cu materiale inflamabile este interzisa folosirea unor scule sau procedee care produc scantei. Dopurile si penele vor fi batute numai cu ciocane de lemn.

Cu ajutorul penelor si plasturilor se astupa gauri cu diametrul de pana la 250 mm indicate mai mult pentru gauri netede.

Gaurile de apa mijlocii se astupa de regula din interiorul compartimentului inundat. Cele mai eficiente mijloace sunt plasturii sau panourile cu margini moi.

Daca nu exista acest tip de panouri (ca dimensiuni) ele se confectioneaza din scanduri de brad prinse cu scoabe. Intre cele doua straturi de scanduri, se pune o bucata de panza de vela. Marginea moale se confectioneaza din material vegetal imbibat cu seu, infasurat in panza de vela si prins in cuie de panouri. Dimensiunile panoului trebuie sa fie mai mari cu 150-300 mm decat dimensiunile gaurilor de apa.

Inainte de astupare, se indeparteaza captuseala bordajului, tubulaturile, cablurile sau alte obiecte care impieda fixarea panoului si la nevoie se taie sau se indreapta marginile gaurii. Dupa ce a fost uns cu seu pe marginea moale, panoul se fixeaza cu ajutorul dulapilor sau a grinzilor din dotare, sprijinite de elemente de structura si fixate cu pene de lemn. Daca o astfel de fixare nu este posibila atunci se folosesc cleme cu surub.

Astuparea gaurilor mari si foarte mari, se realizeaza de cele mai multe ori prin exterior cu ajutorul paietelor.care sunt duse la locul avariei cu ajutorul unor parime de manevra si de fund. Presiunea apei va fi fixa paietul pe gaura si va asigura etansarea gaurii (in cazul gaurilor cu margini indreptate spre interior, iar daca marginile sunt indreptate spre exterior se va proceda la indreptarea marginilor ). Aplicarea paietului se face dupa oprirea navei.

Astuparea gaurilor de apa cu ajutorul chesonului de ciment

Astuparea gaurilor de apa prin procedeele si cu materialele si dispozitivele descrise anterior se face numai acolo unde corpul are cel putin in zona avariei o suprafata plana. In zona gurnei sau a fundului, astuparea gaurilor se executa cu autorul chesoanelor de ciment. De cele mai multe ori, astuparea gaurilor de apa mari si foarte mari nu se poate realiza actionand numai din interior din cauza presiunii si a debitului mare de apa care patrunde in nava. In aceasta situatie se utilizeaza un paiet (1), care se duce la locul avariei prin exterior, cu ajutorul paramelor de manevra si de fund, si intotdeauna prin prova navei. Presiunea apei va fixa paietul pe gaura si va asigura etansarea ei. Aplicarea paietului se va face numai dupa stoparea navei si numai daca marginile sparturii au o suprafata neteda si plana. Mortarul se pregateste cu apa dulce, ciment cu priza rapida si nisip (2/3 nisip si 1/3 ciment).

Operatiile de inlaturare a avariei se executa astfel:

-se astupa gaura cu un paiet din exterior;

-se elimina apa din interiorul compartimentului cu mijloace de evacuare;

-se confectioneaza din lemn un cheson dupa forma bordajului sau fundului;

-bordajul se curata, se spala si se monteaza chesonul, iar spartura se acopera cu o panza de vela sau din pisla;

-concomitent cu montarea chesonului se pregateste mortarul adaugandu-se si substante pentru priza rapida;

-se toarna apa dulce curata amestecand pana cand se creeaza pasta omogena, aceasta turnandu-se in chesonul montat la locul avariei;

-dupa intarirea cimentului se scoate paietul exterior urmand ca gaura de apa sa fie inlaturata cu prima ocazie (intrare in santier si/sau port).

Masuri necesare pentru mentinerea si restabilirea navei avariate

In cele mai multe cazuri, avariile produse la corp, daca acesta a fost strapuns, modifica pozitia si stabilitatea navei. Timpul care se scurge intre momentul producerii gaurii si pierderea flotabilitatii este variabil si depinde de amploarea avariei (pozitia, numarul si marimea gaurilor de apa), si din aceasta cauza, actiunea echipajului trebuie sa se bazeze pe aceste elemente.

Prin redresarea navei se intelege aducerea ei pe chila dreapta prin luarea unor masuri menite sa micsoreze unghiul de inclinare transversala si longitudinala. Pe tot timpul activitatii de redresare a navei se verifica evolutia pescajului navei pentru pastrarea rezervei de flotabilitate.

Redresarea navei poate fi realizata prin trei procedee: - Evacuarea consta in pomparea peste bord a apaei din compartientele inundate

- Transvazarea consta in pomparea apei din compartimentele inundate in alte compartimente simetrice, cu scopul de a aduce nava pe chila dreapta(avantajul acestei metode este ca se redreseaza nava fara sa-i modifice rezerva de flotabilitate si pescajul)

- Contrainundarea consta in ambarcarea unor greutati (cantitatea de apa) in compartimentele simtrice cu cele inundate (dezavantajul acestui procedeu consta in modificarea pescajului si reducerea flotabilitatii si se folosteste cand nava trebuie adusa foarte repede pe chila dreapta pentru a preintampina rasturnarea ei).

Procedeul combinat consta in inundarea unor compartimente paralel cu evacuarea si transvazarea (transferul) incarcaturii lichide din compartimentele inundate (se foloseste pentru redresarea rapida).

Oricare din aceste procedee ar fi adoptate ca si solutii de redresare, inainte de aplicare, trebuie sa se cunoasca cu precizie influienta si efectele asupra stabilitatii navei si a rezervei de flotabilitate.

Folosirea rationala si eificienta a mijloacelor si procedeelor existente la bord nu este posibila fara cunoastrea in profunzime a caracteristicilor navei respective si a fenomenelor care au loc in caz de avarie.

ESUAREA NAVEI

Cercetarea esuarii navelor. Masuri de limitare a avariilor

Esuarea navelor este de obicei o consecinta a unor greseli de navigatie, a utilizarii unor harti maritime necorespunzatoare sau a necunoasterii adancimii fundului apei, care a suferit transformari, defectiuni tehnice ale navei, situatii meteo defavorabile si chiar o decizie extrema a comandantului in scopul salvarii navei si a echipajului.

Tinand cont de aceste cauze, putem vorbi despre:

esuare voluntara, operatiune care se executa in urma unei decizii extreme a comandantului navei in scopul salvarii acesteia si a echipajului;

esuare involuntara (accidentala), o consecinta a unor greseli de navigatie, a utilizarii unor harti maritime necorespunzatoare sau a necunoasterii adancimii fundului apei, care a suferit transformari, defectiuni tehnice ale navei si chiar situatii meteo defavorabile.

Esuarea pe un fund tare are ca efect avarii ale apendicilor fundului navei, in timp ce esuarea pe fund moale (nisip, ml) este mai putin grava. Esuarea navei este insotita de zgomote caracteristice (functie de natura fundului) si de oprirea brusca a navei.

Cand se constata astfel de fenomene trebuie sa se cerceteze daca nava a esuat si care este caracteristica acesteia. Cercetarea esuarii are o mare importanta in adoptarea masurilor ce se vr lua pentru dezesuare. In momentul punerii pe uscat, prima masura ce trebuie luata este stoparea masinilor, dupa care se trece la cercetarea amanuntita a avariei. Se cerceteaza starea compartimentelor si se iau masuri de scoaterea apei din compartimentele inundate (acolo unde este cazul), se stabilesc dupa harti caracteristicile locului, se determina coordonatele navei, se determina curentii existenti, nivelul si variatia mareelor si pozitia navei in raport cu suprafata apei( asieta si banda).

Daca in urma cercetarii avariei s-a ajuns la concluzia ca nu s-a produs nici o gaura de apa (ex. esuarea pe funduri plate si moi) dezesuarea poate fi facuta in conditii de deplina siguranta. Exista mai multe posibilitati:

dezesuarea cu ajutorul instalatiei de propulsie-motoarele navei se pun pe mars inapoi, astfel incat curentul produs de elicea navei concomitent cu forta de tractiune creata, vor dezesua nava ;

- dezesuarea navei folosind simultan instaltia de propulsie si de ancorare Ancorele si ancorotul, se dispun simetric fata de planul diametral, fie inclinate cu un anumit unghi (in special ancorotul), astfel incat in fucntie de pozitia navei in raport cu fundul apei, nava sa capete si eventual o miscare de intoarcere care sa inlesneasca manevra de degajare. Se recomanda ca ancorele sa fie fundarisite mai departe de nava.

Dupa fundarisirea ancorelor se pune in functiune instalatia de propulsie si se vireaza simultan ancorele si ancorotul.

- dezesuare navei prin schimbarea pozitiei in raport cu suprafata apei Schimbarea pozitiei navei se poate face prin urmatoarele procedee:

- debarcarea unor greutati se pot debarca greutati cu mai putine daune: apa de balast, combustibilul (functie de necesita) si chiar marfa.

-deplasarea unor greutati se vor efectua transferuri si deplasari, care sa aiba cel mai mare efect

-ambarcarea unor greutati se poate efectua prin balastarea navei, procedeu care se aplica dupa calcule si anlize amanuntite, deoarece la cresterea deplasamentului va creste si pescajul mediu al navei ceea ce implica o scadere a rezervei de flotabilitate..

- dezesuarea prin balansarea navei

Balansarea are ca scop micsorarea aderentei fundului si crearea spatiului necesar navei in vederea degajarii. La navele foarte mici se poate face cu ajutorul echipajului, iar la cele mari prin transferuri lichide sau cu ajutorul ancorelor care sunt virate alternativ.

In toate cazurile indiferent de metoda adoptata, se va tine seama de posibilitatea de a folosi mareea ca mijloc suplimentar important, pentru dezesuarea navei.

Masuri pentru asigurarea vitalitatii navei dupa dezesuare;

Asigurarea flotabilitatii si stabilitatii navei - se recomanda ca nava sa fie mentinuta pe ape cu adancimi mici, pana ce i se asigura flotabilitatea.

Pe vreme rea se va remorca sub asistenta si se va intra in scurt timp in primul port.

Pe timpul marsului vor continua actiunile de astupare a gaurilor de apa, de evacuare a apei, de eliminare a influentei suprafetelor libere, etc.

Gaurile astupate trebuiesc verificate continuu pentru a nu se redeschide

In timpul remorcarii, se va efectua remorcarea (tractarea) cu viteza cea mai mica pentru a nu se periclita etanseitatea gaurilor si se vor supraveghea continuu legaturile facute pentru remorcare.

ROLURILE DE ECHIPAJ

Activitatea echipajului la bordul navei trebuie sa se desfasoare in sensul asigurarii unei exploatari normale a navei, mentinerii parametrilor tehnico-economici, prevenirii avariilor, combaterii si lichidarii efectelor acestora in cazul cand ele au fost declarate.

Echipajul trebuie sa fie intotdeauna pregatit pentru a face fata situatiilor de avarie dand dovada de calm, inalta responsabilitate, cunostinte speciale referitoare la aceste situatii, disciplina si coordonare perfecta. Fiecarui membru al echipajului trebuie sa i se fixeze de catre conducerea navei, functii speciale de indeplinit in caz de necesitate. Pentru exersarea si crearea deprinderilor impuse de aceste necesitati, se executa antrenamentul periodic al echipajului.

Ansamblul functiilor pe care trebuie sa le execute echipajul intr-o anumita situatie se numeste rol.

La bordul navei exista o serie de roluri obligatorii, precum roluri pe care le poate adopta conducerea navei pentru anumite situatii de exploatare a navei.

Principalele roluri ale navei vizeaza asigurarea vitalitatii sale si a echipajului:

1. rolul de gaura de apa;

2. rolul de incendiu;

3. rolul de avarie a instalatiilor navei;

4. rolul de salvare (de om la apa);

5. rolul de abandon (de salvare).

Antrenamentul echipajului in cadrul rolurilor trebuie efectuat periodic, astfel:

rolul de gaura de apa- la plecarea din port, in ultimele 24 de ore de stationare, daca mai mult de 25% din membrii echipajului au fost schimbati in acel port;

rolul de incendiu- cel putin o data pe saptamana in cazul stationarii mai indelungate a navei in port; in ultimele 24 de ore inaintea plecarii navei din port; cel putin o data pe luna in cursul unui voiaj daca acesta dureaza mai mult; ori de cate ori apreciaza conducerea navei in cazul transportului unor marfuri periculoase;

rolul de avarie a instalatiilor- la plecarea din port sau in cursul urmatoarelor24 de ore daca acest lucru nu este posibil in port; in cursul navigatiei la aprecierea conducerii navei;

rolul de salvare - in aceleasi conditii de mai sus;

rolul de abandon- la intervale care sa nu depaseasca o luna, cu conditia ca un astfel de rol sa fie executat in cele 24 de ore ce vor urma plecarii din port, daca au fost schimbati peste 25% din membrii de echipaj; pentru a exista siguranta ca echipamentul ambarcatiunilor de salvare este complet, acesta va face obiectul unui examen odata cu executarea lunara a rolului; cel putin la patru luni, grupele de ambarcatiuni vor fi pregatite prin rotatie in afara bordului si, daca este posibil, vor fi lasate in apa.

Echipajul trebuie sa acorde o atentie deosebita modului cum se executa antrenamentul iar conducerea navei va cauta sa efectueze acest antrenament in conditii cat mai apropiate de cele reale.

Deoarece la aceasta actiune participa tot echipajul, conducerea navei va efectua antrenamentul in conditii de deplina siguranta, retinand prin rotatie un numar de membri ai echipajului pentru siguranta navigatiei.

In cazul rolurilor cu caracter specific (gaura de apa, incendiu, etc) se va indica si locul si carcterul presupus al avariei, pentru a se analiza modul de comportare al echipajului, verificand in acelasi timp cunostintele teoretice si practice in situatia concreta data.

Se va avea in vedere corectarea greselilor si perfectionarea continua a echipajului dupa terminarea antrenamentului.

Rolurile navei vor trebui afisate la locuri vizizbile si accesibile, in apropierea sau la locul de munca al executantilor, precum si in fiecare incapere de serviciu, de productie si de locuit.

PAGE 2