$lmnn ,$nnnunnnu

UInTfl LUI

$Tfrffll{ nnr il{nnfr6)

Eorrunl

4Yt

CUPRINS

Prefagd.. 5

CAPITOLUL I. In care se

^r^td de ce a trebuit si vie $tefan-Voievod cel Mare

la tronul Moldovei

CAPITOLUL II' Despre puterile riului cate s-au ridicat impotriva legii lui

Hristos gi despre un iurimAnt al unui tdnir voievod. Despre ctedin,ta de demult gi o poveste cu SfAntul Ioan din

Pegteri. Despre blAndela noroadelor gi prin;ilor din Evul Mediu

CAPITOLUL III.

Jara Moldovei odinioari, aga culn ne-o inf}lipeazd un voievodaI ei

. Zvonuri gi povegti in Moldova la moartea lui Ioan Huniade

. Apoi invierea la Suceava in anul 1457 gi ^gezatea

noud" a gdrli

CAPITOLUL V. $tefan-Voievod incepe a se mipca, in vreme ce Mahomet-sultan

vine Ia Dunire gi in Tara Romdneasci ca td,zboi impotrivalui Jepeg-Vodd

. Cum, dupi Hotin, s-a dobAndit ChiJia gi cum a fost rdzboiulcu Matiag Cotvin, craiul unguresc

. Solie la Vilna

. Vorbe intre Miria sa $tefan-Vodi gi coconul siu Alexdndrel' Plinirea pedepsei unui ucigag de domn gi frate

t1

21

43

55

/-t

93

. l)csprc ntrvdhreatdt^rirlcr. de la Voiga 9i despte sfinEirea Putnei

. l)cspre un cutremur care a fost in anul al paisprezecelea al

clomniei lui $tefan-Voievod

CAPITOLUL VII 1.1,7

. Rizboiul cu Radu-VoddBasanb

. Pregdtiri ale domnilor gi ctailor pentru cttciada impotrivalui Mahomet-Sultan

. Sila otomanilor vine asupra Moldovei

. $tefan-Vodi agteaptd zadatnic sprijinul cregtindti,tii

. Sti singur intdzboaiele cu pigAnii

CAPITOLUL VIII 139

. Din care se vede ci nenorocirile gi riuti,tile se gin de mini

. Cd de ceie mai multe ori nu spiritul cArmuiegte materia

. Cd $tefan-Vodd. a stat singur in dureri gi incerciti

. in sfArgit, se ar^td tAngpirea Miriei sale $tefan-Voievod

CAPITOLUL IX

' Despte fdntdna tiscumpiririi gi inceputul rizboiului cuOlbriht-Crai

. Despre bittdlia de la Cozmin 9i praznicul ogtilor la HAddu

CAPITOLUL X .............. 187

. Despre sfArgitul rizboiului cu Craiul Olbriht gi cele din urmdrAnduieli pentru veac, dupi cate ingerul a venit sd cetcetezepe robul lui Dumnezeu $tefan-Voievod cel Mare gi SfAnt

Referinle critice ........... 198

Cronologie 209

Activitate politicn 222

161

in care se arati de ce a trebuits[ vie $tefan-Voievod cel Mare

la tronul Moldovei

@9iO ;*-', *'lii il;#,'#:;T::':Liffl:ff:i#"ff;(y>\,9)/ $tefan, fiul luiI//,r-\\ ( de la Hristos r

'9\^l€5] "^,T;i',*t;

we5/( r'-\\ {, de la Hristos era 1457.

iUL$fft TAnirul domnigor era cu totul necunoscut. Dupd asasi-

ind in micul pi neinsemnarul principat al Moldovei aintr^t

ui siu triise pribeag la cur,ti striine. Acumavenise cu aiutor de la munteni, cu partizattt de Eard. gi mercenari desffansuri. Faptul, intocmai la fel, se petrecuse in nenumirate rdnduri inacel inceput de veac, cu al,ti pretenden,ti. unii igi aduceau spdjinul de launguri, algii de la lepi: zilele domniilor lor fuseserd pu,tine gi supuseblistimului. Se afla acolo,ldngdDunire, la margsnea Europei gi a Scigiei,un colt nou de lume, de prea scurti vreme intemeiat gi bdtut de vdntudcorrtrare. Mai sosea un nor de pulbere, din care ameninta citrd scaunul'firii, Suceava, o altd. spadi, cercAnd norocul stipAnului ei.

ceea ce flumeau oamenii de atunci voinga neclititi a lui Dumnezeuhxrd,zea acelui brat gi acelei spade un destin cu totur excepgional.

II

ffilaraMoldoveisecuprindeaatuncide1aPocugia1inlungul( fftAfA Carpa,tilor pdni,laDunirea, Mareagi Nistru, ocol de 222 deCt-{lNl mile qeografice sau 274 deceasuri cu picioml de jur-impre-

d\>X irrr. D-,rpd astdmpirul hoardelor, care, totu$i, nu-gi uitau dev -t ' - tot drumurile lor vechi de pradi, descilecaserd aici domnigi boieri de peste munte, cu sogiile 1or, nizuind spre lirgime gi cdutAndsi scape din strdnsoarea regelui unguresc. Gdsind pdmdnturi grase gi piduribdtrdne, se l5rgiserd pe viile apelor, spre cAmpii. SXminta acelor oameniliberi era de vechi pimAnteni ai Daciei, griind o limbi care aminteastdpAnirea gi amestecul romanilor. De la Munqii Apuseni la Maramurep,in tot nordul Ardealului, au rdmas pdnd, astdzi vetrele de demult, Einutcde aceleagi neamuri statornice din care se trag acei descilecdtoti.

La inceputul veacului X! a stitut voievod in Suceava Alexandru, ciruini s-a zis cel Bun, din familia Mugat. Ace st domn de gard noud a a$cznt

rAnduieli dupi moda impdrd,tiei Bizangwlui, impirtind dregdtorii, punirrtlcdpitenii peste ogti, pdrcdlabigi poltuzi2 peste targuri gi cetaqi. A imputcrnicir

I Subregiune istoicd, a Galigiei, cuprinsd intre rAurile Prut pi Ceremug in zilclc rroustltparte a Ucrainei.

2 Conducitorul unui orag, primar in Moldova.

14 MIHAIL SADOVEANU

cu hrisoave pe stdpaoii vechi gi noi ai cuprinsurilor, a agez^tbiruri gi vimi,a recunoscut privilegii gdsite ale negutitorilor striini, armeni, nemti gi

genovezi, gospoddrind treizeci gi mai bine de ani cu pace gi cu tihnd. Latrecitorile mungilor, spre tara regelui ungur, gisise cavaleri nem!, papistapi3dupi credin\d., pe care i-a respectat pi cu care a trdit in buni intelegere.El insugi a ar,'ut sogii doamne catolice; totupi, el a fost cel dintAi mare oren-duitor al ortodoxiei.

. Astfel, intr-un veac, oamenii din munte s-au dezvdht cdttd cimpie.inmulgind satele, s-au rdsfirat spre Prut gi Nistru. igi mdsurau iazurllecu bdtaia sdgegii, prisicile in poieni cu aruncitura baltagului, mogiileneamurilor cu ochii, din cel mai inalt ganc cdtcuptindeau privirile in patruvinturi, punAnd semne gi bdtd.nd bouria. Umblau cu turmele de laCAmpulung gi Trotug pdnd' \a Chilia gi Liman. Din cetigile Nistrului,strijerii domnegti se uitau in pustiile tdtarllor.

t Carolic.a Fier cu marca unui cap de bour cu care se insemnau

de hotar etc.rdufd,cdtorti, vitele, pietrele

III

,:->1=<r evoja de auroritate in aceste ;inuturi bantuite de invazji sc

(%h) intoviripea cu un imbetgogn't folos pentru vistieria dom-6,-t\.7 neascd: deoarece imprejuririle europene gi heghemonia(fZ:t>tSY comerciald a Republicii Venegiene in Marea de Mijloc siliseri-+= s-!r ) pe genovezi, biruiEi in interesele lor cardinale de negutitoriilui San Marc, s5-gi caute spre odentul asiatic o cale continentald. i.rt,r-virigindu-se cu nemti gi legis, avdnd agen,ti pe armeni gi greci, oameniicle afaced de la Genova organizaseri concurentaprtn drumul tdtdrd,sc,care

^cvma mergea in lungul Moldovei la Cetatea Albi, subt apdrarea

noului voievod. Un al doilea drum, pe la ocnele domnegti de la Trotui;,crri pe la Bragovul Ardealului, se sf6.rgea la Cetatea Chiliei. Din ambclcporturi, cordbiile genoveze pluteau spre Cafa6. Privilegiile gi orAnduiclilcintocmite in timpul lui Alexandru-Voievod BitrAnul aratd,, prin grijr,preciziunea gi enumerarea amdnuntitd. a arttcolelor cu taxele respcctivc,importanla acestui capitol fiscal pentru Domnie. PimAntul virgin tlMoldovei igi dddea rodul lui in chip firesc; oile gi vitele albe se prisc..in imapuri largi; unele mergeau la export pe caleamirii, altele se inclrurrlrtr

5 Vechiul nume al Poionilor." Oragul Caffa, astd,zi Feodosia, in Ucraina.

16 MIHAIL SADOVEANU

spre Dangig; companiile de comerg de la Genova gi sucursalele lor de laLiov lisau vistieriei insemnate cd:jimi7 de aur. Asemenea amestec deinterese a sporit gi ndzunp, cratlor Ungariei gi Poloniei de a pdstra od a

impune influenta gi suveranitatea Ior asupra acestui mic, insi bogat gi

important principat.Alexandru-Voievod Mugat a domnit deci cu bine gi prietenie aritreizeir

gi doi chiar la inceputul veacului. A ar,-ut la curtea lui o doamni de laArdeal; pe urmi una de la Cracovia, sor; a insupi regelui Vladislav. Aimprumutat Mdriei Sale craiului, ca si-gi poarte rdzboaiele cu cruciatii,o sumd insemnatd. de galbini, pentru care aluat am^net ginuturi gi cetdgilegegti, gi-a {hcut scrisorile de inchinare dupi moda medievali citrd ambiisuverani, gi a adormit, intru legea pirinEilor sii, liber gi de sine stitdtor,poruncind si-i fie silagul de veci in sfAnta mdnistire a Bistritei, undeodihnepte gi acum.

UrmAnd oarecum pilda climatului din aceastd parte de lume, care se

desfiguri fdrd, noimd gi-n salturi de tigru, amestecAnd anotimpurile, ploilecu viscolele, tornadele cu calmurile neclintite, revdrsirile de puhoaie cusecetele, Domnia de la Moldova s-a tulburat indatd dupi moarteabitrdnului. Vreme de un sfert de veac au urmat impirecheri, silnicii8,pdgoniri gi omoruri in familia domneasci, sub privegherea gi grija regilorswzetanie.

Pdcdtoasa fue a oamenilor indeobgte 9i a pimAntenilor de la noiindeosebi atatdlz- desfdtarea rdului atunci cd.nd trupul se ldfiie in huzur,iar intelepciunea nu se vddegte decdtla sfArgitul nenorocirilor.

BlAndul gi preacinstitul Voievod Alexandru s-a ingrijit cuvi_incios deDoamnele sale; dar umblAnd ca sd. dreagd. dreptSgile norodului, prtn atdtabelgug de turme, bucate gi podgorii, s-a molipsit de voia-bund a tuturorintru nunta cu pdmAntul feciorelnic, gi a l5sat copii din flori in multe pirEi.Aga cd dupi ce cobordtorii s;i legiuiEi au inceput a se impunge gi a se tdia,cdutdnd ajutor la crai strdini, s-au semegit gi unii din copiii din flori,

7 Ceea ce se poate misura sau numdra; numdr, mdrime, volum, cantitate.8 ConstrAngere, oprimare, violenEi.e care igi exerciti influenla asupra altui stat, aflat in raport de vasalitate cu acesta.

vrATA LUI $TEFAN CELMAlllt 17

socotindu-se tot os din osul Voievodului rdposat, cu acelapi drept in fnla

lui Dumnezeu.

Feciotul cel mai mare allui Alexandru BitrAnul a fost llie, insogit cu

Matta, sord a reginei Poloniei. Din cisnicia ^ceasta

s-au niscut dtluivldstare: Roman gi Alexandru. Al doilea fecior al Voievodului rdposat se

numea $reFan.Ilie, cumnat fegesc, a stitut Domn in Suceava pdnd. ce, |a uneltirile

pi ameninEdrile fratelui siu, s-a induplecat sd-i dea in stipAnire \ata de

Jos. Domni ^ ace^sta dubli a dwrat pdnd la 1.444, cdnd regele vladislav

Jagello a piertt in bdtdka cea mare de la Yatna. cu turcii, indatd $tefan,vitzilnd pe fratele sdw fdrd ocfotitof, a pigit asupfa lui prinzAndu-l in

scaunul de la Suceava gi pundnd pe gddelo si-i scoatd ochii. Roman,

feciorul orbitului, cu fratele sdu Alexdndrel gi cu maica sa, scapi in Lehia,

punAndu-se sub aripa unchilor pi neamurilor din Republici.

in gard, $tefan ucigagul igi imparte domnia cu Petru, al :rellea frate,

mai mic, pAnd ce Roman, cu oaste legasci, vine asupra lui in Suceava, ilprinde gi il descXpigdneazd. Petru fuge in Ardeal, se intoarce cu sprijin

de la Ioan Corvin, voievodul acelei gdri,9i alungi pe nepotul sdu' Nu

mult dup5 aceea Roman, pribeagin Polonia, moare. indati Doamna Mana,

maica sa, sumulill asupra Moldovei pe Alexdndd, al doilea copil.

Parnzanlilegi il pun pe acesta in scaunul Sucevei gi de acolo Alexdndrel-

Vodd cade Iaimpdcarc cu un unchi al sdu, Pettu Aron, ingdduinduJ sX

clomneasci in parte.

Atuncea, <dacd-i vorba pe-aceeD), cum spun moldovenii, s-a sculat

rrn fecior din flori dintre cei siminagi de Voievodulbdttdn. Numele lui

cra Bogdan. Acesta a fost tatil lui $tefan, despre cate vorbim noi aici.

Vcnind impotriva Domniei cu oaste, alungd rovdrigia lui Alexindrel gi

l)ctru Aron. Ambii acegtia pdbegesc, dupd datind, la legi. Dupi un timp

l)etru Aron, maiharnic, calcd hotarul cu pAlcuri de cdlireqi gi gise$te in

ciplcgilel2 de toamni, la vreme de noapte, in petrecere de nunt5, pe

r(' Oiliu; gealat.tt t\ ag6L1a.

r'r lnterval de timp intre doui posturi ortodoxe.