Vestitorii primăverii

de George Coşbuc

(comentariul)

Conceptul de literatură pentru copii desemnează o parte a literaturii naţionale,

incluzând totalitatea creaţiilor literare care prin intermediul profunzimii mesajului, al gradului

de accesibilitate şi al nivelului de realizare se dovedeşte capabil să intre în relaţie afectivă cu

cititorul lor.

În ceea ce priveşte sfera literaturii pentru copii, poezia “Vestitorii primăverii”, scrisă de

George Coşbuc, în cadrul funcţiei artistice se pot evidenţia cele trei coordonate: cognitivă,

estetică şi formativă. Coordonata cognitivă mai poate fi numită şi informativă, întrucât face

referire la acele informaţii din cadrul textului literar care compun mesajul acestuia. În textul liric

“Vestitorii primăverii” în cadrul coordonatei cognitive se pot identifica informaţii despre

primăvara, schimbările din natură, informaţii despre păsările migratoare şi succesiunea

anotimpurilor .

Coordonata estetică pune în valoare virtuţile estetice ale limbajului eului liric. Frumosul

în cadrul poeziei “Vestitorii primaverii” se poate regăsi în reîntoarcerea păsărilor călătoare;

frumuseţea stolurilor de păsări care revin în ţara noastră, fapt evidenţiat de adresarea directă a

eului liric, conţinând inversiunea: “dragi păsări”: “Cu voi vin florile-n câmpie/ Şi nopţile cu

poezie/ Şi vânturi line, calde ploi/ Şi veselie”, prin urmare evenimentul reîntorcerii păsărilor

călătoare este unul marcat de o bucurie globală resimţită la nivelul întregii naturi armonizate.

Duiosul, în cadrul poeziei este regăsit în afirmaţia eului liric, care extaziat de bucuria

reîntoarcerii păsărilor, face referire la cântelul lor şi este cuprins de un dor nostalgic, întrucât în

timpul iernii a fost privat de al lor “glas fierbinte”.

Mesajul artistic al operei, reprezentând coordonata formativă a textului liric este

reprezentat de sentimentele eului liric de dragoste faţă de natură şi păsările migratoare, dar şi

dragostea de neam, exprimând o puternică apartenenţă faţă de ţara natală.

Conţinutul tematic pe care îl regăsim la nivelul întregului text liric, a celor patru stofe

ale poeziei scrise de către George Coşbuc , intitulate “Vestitorii primăverii”, este referitor la

natura şi la vieţuitoare; conţinut accesibil copiilor.

“Vestitorii primăverii”, de George Coşbuc aparţine genului liric, întrucât sunt exprimate

în mod direct sentimente, stări sufleteşti, idei sau impresii , prin intermediul eului liric şi este

un imn (specia literară), în care sunt elogiate frumuseţile naturii, evenimentele care au loc în

cadrul acesteia în privinţa succesiunii timpului, respectiv ale anotimpurilor. Imnul conţine

îndemurile eului liric adresate vietuiţoarelor (aici păsările) care au fost plecate în timpul iernii şi

de a căror prezenţă eul a dus lipsa, ”Veniţi”, ”Veniţi cu bine!” dar, de asemenea, conţine şi o

invocaţie realizată prin intermediul substantivelor în cazul vocativ, fiind însoţite sau nu de

interjecţii, ” dragi păsări”, “şi voi străine“; limbajul este unul solemn, ”Voi aţi cântat cu glas

fierbinte/Naturii calde imnuri sfinte”, iar discursul are caracter retoric, ”Nu v-a prins dragostea

sihastră/De ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor/De ţara voastră?”.

Prima strofă a poeziei începe cu imaginea vizuală a ţărilor calde, “Dintr-alte ţări, de

soare pline”, unde migrează păsările la începutul iernii şi pe care eul liric le aşteaptă cu

nerăbdare să se reîntoarcă, să aducă seninătate şi bucurie. Ironic fiind, eul liric foloseşte

substantivul în cazul vocativ: “străine” numindu-le, astfel, pe păsări, se poate evidenţia

supararea eului la gândul că aceste păsări au stat departe de neamul nostru românesc, în acele

ţări ecuatoriale. Verbul imperativ, “veniţi”, solicită păsărilor reapariţia lor pe tărâmul ţării

noastre, întrucât fără ele copacii sunt trişti şi goi, atât datorită absenţei frunzelor, cât şi a

păsărilor, ele reprezentând “vestitorii primăverii”, astfel că prin intermediul versurilor primei

strofe se poate explica alegerea titlului.

Strofa a doua prezintă cerul nemărginit ca pe singura legatură a noastră (neamul

românesc) cu păsările migratoare, iar norii sunt percepuţi de către eul liric ca nişte

transmiţători de gânduri şi de stări de apartenenţă: “N-aţi plâns văzând cum trece-n zbor

Spre miazănoapte nor de nor?”. Se poate observa patriotismul exacerbat al eului liric, având

în vedere personificarea vieţuitoarelor înnaripate, adresându-le retoric chestionarea: “Nu v-a

prins dragostea sihastră/De ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor/De ţara voastră?”, dorind o identificare

în sentimente cu acestea.

Sentimentul de nostalgie de care este cuprins eul liric predomină în versurile poeziei,

regăsindu-l şi în conţinutul versurilor celei de-a treia strofe. Eul liric doreşte ca pe tot parcursul

timpului petrecut pe tărâmurile străine, păsările călătoare să fi cântat străinilor doine, creaţii

lirice care transmit, prin intermediul versurilor sentimente puternice de dor şi jale. Aceste

doine având rostul stăvilirii dorului faţă de patria natală şi de vremurile de demult apuse,

respectiv de vara trecută, moment în care păsările se aflau pe tărâm românesc, “Străinilor voi

nu le-aţi spus,/ Că doine ca a noastre nu-s?”

Cea de-a patra şi ultima strofă a poeziei prezintă bucuria exaltată a eului liric la vederea

stolurilor de păsări care se reîntorc în ţara noastră. Aceasta bucurie nestăvilită reiese din

structura repetitivă: “E vară, vară!”. Prin urmare, s-a realizat un ciclu complet al anotimpurilor,

ceea ce presupune reînvierea naturii, fapt ce produce în forul interior al eului liric o emoţie

foarte puternică, exteriorizată în trăiri antitetice, contrare: “Să râd de fericit, să plâng!”

Poezia “Vestitorii primăverii” este alcatuită din patru strofe, cu rima împerecheată şi

ritm trohaic, iar masura versurilor de 5-10 silabe şi este constituită precum un dialog relizat

între poet şi “vestitorii primăverii”.

Tema poeziei este reprezentată prin elogierea sentimentelor de patriotism, de

apartenenţă la patria natală, iar motivele derivate acestei teme sunt: păsările migratoare,

cerul/zarea, codrii.

Titlul poeziei, “Vestitorii primăverii”, oferă o concluzie a tuturor ideilor, a corolarului de

stări sufleteşti pe care le resimte eul în ceea ce priveşte prezenţa păsărilor în mediul teluric.

Venirea păsărilor readuce în sufletul eului liric, precum se întâmplă şi în sufletul tuturor

oamenilor, bucuria învierii naturii, cântul acestora armonizând întregul mediu cu fiinţele

umane.

Poezia “Vestitorii primăverii “scrisă de George Coşbuc este un imn închinat primăverii în

care sunt elogiate sentimente deosebite, cum ar fi: dragostea faţă de patrie, de frumuseţile

acesteia, bucuria faţă de venirea păsărilor călătoare. Este prezentată succesiunea anotimpurilor

şi schimbările care se produc în natură şi ciclicitatea acestora,“Voi toate le luaţi cu voi/Şi iar le-

aduceţi inapoi!”

Dimensiunea textului este adecvată nivelului de înţelegere a copilului la această vârstă,

avand lungimea versurilor de 3-7 cuvinte, numărul cuvintelor şi expresiilor noi este redusă

(„dragoste sihastră”, „ miazănoapte”, „ imnuri sfinte”, „ doină”, „ crang”), ceea ce permite

prezenţa unui limbaj accesibil şcolarilor mici. Tema poeziei este uşor de înţeles pentru toţi

copiii, iar prezenţa cuvintelor şi a expresiilor frumoase („ ţări, de soare pline”, „ În zarea cea de

veci albastră”, „ nopţile cu poezie”, „ calde ploi”) favorizează citirea cu plăcere a copiilor.

Pentru a înţelege textul literar, cadrul didactic după ce recită poezia, va explica cuvintele

şi expresiile noi din cadrul operei lirice. La finalul lecţiei, se va alcătui un exerciţiu de verificare a

gradului de asimilare a noilor cuvinte.

La partea de familiarizare cu textul literar, cadrul didactic îşi va elabora un set de întrebări,

pe care le va adresa copiilor, întru a facilita receptarea şi emiterea, de către toţii copiii, a ideilor,

a mesajului transmis de textul respectiv. Întrebările adresate clasei de elevi, de către cadrul

didactic, ar putea fi: „Cui se adresează poetul?”, “De unde ne dăm seama?”, “Cine sunt

vestitorii primăverii?”, “De unde se întorc păsările călătoare?”, “De ce sunt străine în alte ţări?”,

“Cine a simţit lipsa pasărilor?”. Însă în ceea ce priveşte formularea mesajului transmis de opera

lirică “Vestitorii primăverii”, întrebările adresate la această parte vor fi: “Ce sentimente trezeşte

venirea primăverii şi reîntoarcerea păsărilor călătoare în sufletul poetului?”, “De ce credeţi

asta?”, “Ce sentimente vă trezeşte vouă venirea primăverii, reîntoarcerea păsărilor călătoare?”.

Spre sfârşitul lecţiei de predare a operei lirice, respectiv a imnului scris de George Coşbuc,

“Vestitorii primăverii”, se vor redacta sarcini de verificare a capacităţii de receţionare şi emitere

a mesajelor literare.

Predarea unei opere lirice precum este „Vestitorii primăverii”, scrisă de George Coşbuc,

ajută la dezvoltarea capacităţii de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă a unui text liric

cu adoptarea intonaţiei impuse de conţinut şi semnele de punctuaţie; activizează îmbogăţirea

vocabularului şi dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă, fluentă, în propoziţii logice;

facilitează extragerea mesajului transmis de poet; dezvoltă capacitatea de exprimare corectă

prin utilizarea părţilor de vorbire în exerciţii variate. De asemenea, le permite copiilor să

recunoască aspecte de timp, spaţiu, trăsături specifice anotimpului primăvara şi să-şi exprime

trăirile afective declanşate de citirea şi interpretarea textului liric, precum şi faţă de bucuriile

primăverii.

FIŞĂ DE LUCRU

1. Poezia este scrisă de poetul: 2. Poezia are:

Mihai Eminescu 4 strofe

Vasile Alecsandri 6 strofe

George Coşbuc 2 stofe

3. Precizaţi:

„Vestitorii primăverii” este: titlul poeziei

un vers

„Dintr-alte ţări de soare pline” : este titlul poeziei

un vers din poezie

4. Uneşte ceea ce se potriveşte:

sihastru poezie/cântec românesc care exprimă sentimente de dor, dragoste şi jale

miazănoapte om care trăieşte singur, retras de lume , în post si rugăciune

imn pădure tânăra

doină punct cardinal aflat în direcţia stelei polare, nord

crâng cântec /poezie de laudă, de preamărire a unui eveniment

5. Completaţi cu silaba care lipseşte:

si______tră mia____noap_____ stră__ni_____

cui ____ri_____ im_______ câm___a

re____deţi po__zi__ fier_____te

6. Formează cuvinte noi după modelul: bujor - îmbujorat pădure - _________________ bun - ____________________ pânză -______________

blană -___________________ bătrân -__________________ parte -______________

7. Găsiţi adjective pentru substantivele:ţări ________________ doine_________________ dragoste____________________

________________ pasări crâng _________________ flori________________________

nori_______________ zarea _______________ ____________________veselie

Student: Bucur Roxana- Petruţa

Anul II