vest. raportul trateazĂ atât proiectele de investiţii, … · şi securitatea frontierelor...

2009

ISSN

183

1-09

66

QJ-A

B-09-012-R

O-C

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂEfICACITATEA PROIECTElOR COmISIEI DIN DOmENIUl JUSTIţIEI ȘI AfACERIlOR INTERNE PENTRU BAlCANII DE VEST

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Rapo

rtul

spe

cial

nr.

12

ÎN CADRUl PREzENTUlUI RAPORT, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ANAlIzEAzĂ EfICACITATEA PROIECTElOR COmISIEI EUROPENE DIN

DOmENIUl JUSTIţIEI ȘI AfACERIlOR INTERNE PENTRU BAlCANII DE

VEST. RAPORTUl TRATEAzĂ ATâT PROIEC TElE DE INVESTIţII , CâT

ȘI PROIECTElE PRIVIND CONSOlIDAREA INSTITUţIONAlĂ DIN CElE

PATRU SUBDOmENII AlE SECTORUlUI JUSTIţIE ȘI AfACERI INTERNE:

AzIl Ș I mIgRAţIE, gESTIONAREA INTEgRATĂ A fRONTIERElOR,

SISTEmUl JUDICIAR ȘI POlIţIA.

ÎN CONTExTUl UNUI CADRU POlITIC ȘI ORgANIzAţIONAl DIfICIl,

gESTIONAREA ASIgURATĂ DE CĂTRE COmISIE PENTRU PROIECTElE

DIN DOmENIUl JUSTIţIEI ȘI AfACERIlOR INTERNE S-A DOVEDIT A fI ÎN

mARE mĂSURĂ EfICACE. TOTUȘI, CURTEA A IDENTIfICAT DEfICIENţE,

ÎN SPECIAl ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ASUmAREA RESPONSABIlITĂţII

Ș I S U S T E N A B I l I TAT E A R E z U lTAT E lO R . R A P O R T U l C O N ţ I N E

RECOmANDĂRI CARE AR PUTEA AJUTA COmISIA lA fURNIzAREA

UNEI ASISTENţE mAI EfICIENTE ȘI mAI EfICACE.

RO

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?

Publicații de vânzare:

• prinEUBookshop(http://bookshop.europa.eu);

• delalibrăriapecareofrecventați,menționândtitlul,editurași/saunumărulISBN;

• contactânddirectunuldintreagențiinoștridevânzări.Putețiobținedatelede contactaleacestoravizitândhttp://bookshop.europa.eusautrimițândunfax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:


• lareprezentanțelesaudelegațiileComisieiEuropene.Putețiobținedatele decontactaleacestoravizitândhttp://ec.europa.eusautrimițândunfax la +352 2929-42758.

EficacitatEa proiEctElor comisiEi din domEniul justiţiEi şi afacErilor intErnE pEntru Balcanii dE VEst

raportul special nr. 12 2009

[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf, cE]

curtEa dE conturi EuropEanĂ

curtEa dE conturi EuropEanĂ 12, rue alcide de Gasperi 1615 luxemburg luXEmBurG

telefon +352 4398-45410 telefax +352 4398-46410 E-mail: [email protected] internet: http://www.eca.europa.eu

raportul special nr. 12 2009

numeroase alte informaţii despre uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa

(http://europa.eu).

o fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

luxemburg: oficiul pentru publicaţii al uniunii Europene, 2009

isBn 978-92-9207-469-2

doi:10.2865/83231

© comunităţile Europene, 2009

reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Luxembourg

3

cuprins

Puncte

ACRONIME

I–V SINTEZĂ

1–5 INTRODUCERE

6–10 SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

11–55 OBSERVAŢII

11–28 SPRIJINUL PENTRU INVESTIŢII ACORDAT DE UE A FOST ÎN CEA MAI MARE PARTE EFICACE, ÎNSĂ EXISTĂ RISCURI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SUSTENABILITATEA

12–15 standardElE uE şi starEa dEploraBilĂ a infrastructurii fac ca inVEstiţiilE sĂ fiE aBsolut nEcEsarE16–19 rEZultatE miXtE pEntru o catEGoriE importantĂ dE proiEctE dE inVEstiţii: GEstionarEa

şi sEcuritatEa frontiErElor20–23 armoniZarEa prioritĂţilor naţionalE şi a cElor comunitarE rEprEZintĂ o condiţiE prEalaBilĂ

nEcEsarĂ a succEsului24–26 riscuri pEntru impactul şi sustEnaBilitatEa proiEctElor dE inVEstiţii27–28 capacitĂţilE instituţionalE nu Erau pE mĂsura inVEstiţiilor

29–49 NEVOI IMPORTANTE ÎN MATERIE DE CONSOLIDARE INSTITUŢIONALĂ, ÎNSĂ SCHIMBĂRI LIMITATE CA URMARE A CHELTUIELILOR UE

30–35 GEstionarEa scHimBĂrii şi consolidarEa instituţionalĂ: caractEr limitat şi cuantificarE insuficiEntĂ

36–39 sustEnaBilitatEa consolidĂrii instituţionalE EstE compromisĂ din cauZa scHimBĂrilor În cadrul pErsonalului-cHEiE şi a corupţiEi

40–45 formarEa – mai multE rEaliZĂri dEcÂt rEZultatE 46–49 rEsponsaBilitatEa pE plan local – un factor important În consolidarEa statului dE drEpt

50–55 ABORDĂRI ÎN MATERIE DE GESTIUNE ŞI COORDONAREA ÎNTRE DONATORI51–52 nu EXistĂ nicio difErEnţĂ sEmnificatiVĂ ÎntrE aBordĂrilE În matEriE dE GEstiunE53–55 nicio ÎmBunĂtĂţirE pE planul coordonĂrii ÎntrE donatori, carE EstE GEstionatĂ dE cĂtrE BEnEficiari

56–58 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

ANEXA I — PROIECTELE CARDS AUDITATE ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI ŞI AFACERILOR INTERNE ŞI O EVALUARE A EFICACITĂŢII ACESTORA ANEXA II — METODOLOGIA ŞI EŞANTIONUL DE AUDIT ANEXA III — TOTALUL SUBVENȚIILOR ALOCATE ÎN PERIOADA 2006-2008, 4 240 DE MILIOANE DE EURO PE SURSĂ ANEXA IV — NIVELUL CORUPŢIEI PERCEPUTE – BALCANII DE VEST ANEXA V — STRUCTURILE DE GESTIONARE ALE COMISIEI ÎN BALCANII DE VEST ANEXA VI — TOTALUL SUBVENȚIILOR ŞI AL ÎMPRUMUTURILOR ALOCATE ÎN PERIOADA 2006-2008, 10 488 DE MILIOANE DE EURO PE SURSĂ

RĂSPUNSURILE COMISIEI

raportul special nr. 12/2009 — Eficacitatea proiectelor comisiei din domeniul justiţiei și afacerilor interne pentru Balcanii de Vest

5


AER: agenţia Europeană pentru reconstrucţie

BEI: Banca Europeană de investiţii

BERD: Banca Europeană pentru reconstrucţie și dezvoltare

BH: Bosnia și Herţegovina

CARDS: asistenţă comunitară pentru reconstrucţie, dezvoltare și stabilizare (C o m m u n i t y A s s i s t a n c e f o r R e c o n s t r u c t i o n , D e v e l o p m e n t a n d S t a b i l i s a t i o n )

CCBH: curtea constituţională a Bosniei și Herţegovinei

CCR: camera pentru crime de război

CDO: comisia pentru drepturile omului

CE: comisia Europeană

DG ELARG: direcţia Generală pentru Extindere

EUPOL-Proxima : misiunea de poliţie a uniunii Europene în fosta republică iugoslavă a macedoniei

GIF: Gestionarea integrată a frontierelor

JAI: justiţie și afaceri interne

PAMECA: misiunea de asistenţă poliţienească a comunităţii Europene în albania

PSA: procesul de stabilizare și de asociere

PTF: punct de trecere a frontierei

RCSONU: rezoluţie a consiliului de securitate al organizaţiei naţiunilor unite

RS: raport special al curţii de conturi Europene

SC: servicii centrale

UE: uniunea Europeană

acronimE

6

raportul special nr. 12/2009 — Eficacitatea proiectelor comisiei din domeniul justiţiei și afacerilor interne pentru Balcanii de Vest raportul special nr. 12/2009 — Eficacitatea proiectelor comisiei din domeniul justiţiei și afacerilor interne pentru Balcanii de Vest

I .i nteresul st rategic a l uniuni i Europene în B a l c a n i i d e Ve s t v i z e a z ă i n s t a u r a r e a d e -mocraţ ie i , a secur i tăţ i i ș i a s tabi l i tăţ i i pe te r m e n l u n g. Î n t re c u t , zo n a B a l c a n i l o r a fost afec tată de insecur i tate ș i de v iolen-ţă. mediul polit ic ș i cel economic rămân în cont inuare f ragi le. pr in urmare, just i ţ ia ș i afaceri le interne (jai) constituie un dome -niu de mare impor tanţă pentru uE. st imu-lentul reprezentat de aderarea la uniunea Eu ro p e a n ă a co n t r i b u i t l a t r a n s fo r m a re a aceste ia în par tea interesată ex ter nă cea m a i i m p o r t a n t ă ș i c e a m a i i n f l u e n t ă d i n r e g i u n e . Î n t r e 2 0 0 1 ș i 2 0 0 6 , c o m i s i a a cheltuit aproape 500 de mi l ioane de euro p e n t r u p ro i e c t e l e d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a facer i lor inter ne d in Ba lcani i de Vest . asistenţa acordată de comisie viza să per-mită ţăr i lor d in Balcani i de Vest să se a l i -n i e z e l a s t a n d a rd e l e u E , p r i n i n s t i t u i re a de structur i administrat ive, judiciare ș i de apl icare a legi i corespunzătoare.

I I .auditul cur ţ i i a evaluat măsura în care :

(a) nevoile din domeniul justiţ iei ș i aface -r i lor interne fuseseră corect identif ica-te ș i p ro i e c te l e ră s p u n s e s e ră a ce s to r nevoi ;

(b) realizări le preconizate s-au concretizat ș i rezultatele scontate au fost at inse ș i sunt sustenabi le.

sintEZĂ

I I I .a u d i t u l c u r ţ i i a e x a m i n a t a t â t p r o i e c t e -l e d e i n v e s t i ţ i i , c â t ș i p r o i e c t e l e p r i v i n d consol idarea inst i tuţ ională din cele patru s u b d o m e n i i a l e s e c to r u l u i j u s t i ţ i e ș i a f a -ce r i i nte r n e : a z i l ș i m i graţ i e , g e s t i o n a re a integrată a frontierelor, s istemul judiciar și pol i ţ ia . cur tea a constatat următoarele 1:

(a ) spre deosebire de programele de ade -rare anter ioare, comisia a acordat pr i -or i tate domeniului just i ţ ie i ș i a facer i -l o r i n t e r n e ș i a î n c e r c a t s ă a b o r d e z e aceste reforme structurale impor tante m a i d e v re m e î n c u r s u l p ro c e s u l u i d e ex t indere ;

(b) în contextul unui cadru polit ic ș i orga-nizaţ ional di f ic i l , gest ionarea as igura -tă de către comis ie pentru proiec tele din domeniul just i ţ ie i ș i a facer i lor in-te r n e s - a d ove d i t a f i î n m a re m ă s u ră ef icace, deși cur tea a identif icat unele deficienţe, în special în ceea ce priveș-te sustenabi l i tatea rezultatelor ;

(c ) a n a l i z e l e n e v o i l o r n u a u f o s t î n t o t -deauna corespunzătoare ș i a ex istat o l ipsă de coordonare între donator i ;

1 sinteza constatărilor privind proiectele este prezentată în

graficul 1.

S I N T E Z A CO N S TATĂ R I LO R P R I V I N D P R O I E C T E L E AU D I TAT EG R A F I C U L 1

0 %

20 %

40 %

60 %

80 %

100 %

Nevoi:pertinenţă

Nevoi:evaluare

Rezultate:Atinse

Rezultate:Sustenabile

Nevoi:pertinenţă

Nevoi:evaluare

Rezultate:Atinse

Rezultate:Sustenabile

Investiţii Consolidare instituţională

Nesatisfăcător

Parţial satisfăcător

Satisfăcător


77


(d) d e ș i n u t o a t e p ro i e c t e l e d e i nve s t i ţ i i au obţinut rezultate pe depl in sat is fă-c ăto a re, i a r s u s te n a b i l i t ate a a ce s to ra este incer tă , a jutorul pentru invest i ţ i i f i n a n ţ a t d e c o m i s i e a r e p r e z e n t a t o contr ibuţ ie impor tantă ș i ut i lă pentru dez voltarea infrastruc tur i i ș i a inst itu-ţ i i lor naţ ionale ;

(e) pe de altă par te, rezultatele proiectelor de consolidare instituţională nu au fost decât par ţ ia l sat is făcătoare, iar suste -nabi l i tatea acestora este puţ in proba-bi lă . ace st fa pt s - a d atorat f ra gi l i tăţ i i co n s t a n te a s i t u a ţ i e i p o l i t i ce ș i l i p s e i de angajare (asumare a responsabil i tă-ţ i i ) d in par tea benef ic iar i lor, deoarece major itatea iniţ iat ivelor de reformă nu proveneau de la ac tor i d in regiune, c i din par tea comisiei Europene sau a a l -tor păr ţ i interesate ex terne;

( f ) nu a ex istat n ic io d i ferenţă semnif ica-t ivă între gradul de reușită at ins în ca-drul proiectelor gestionate de delegaţi i în rapor t cu cele gest ionate de agenţia Europeană pentru reconstruc ţ ie.

IV.pe baza acestor obser vaţ i i , cur tea formu-l e a z ă r e c o m a n d ă r i c a r e a r p u t e a v e n i î n spri j inul comisiei în ceea ce privește acor-d a re a u n e i a s i s te nţe m a i e f i c i e nte ș i m a i e f i c a ce. r e z u l t a te l e p ro i e c te l o r a r p u te a f i îmbunătăţ i te dacă:

(a) î n c a d r u l c o n c e p e r i i p r o i e c t e l o r d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r -n e , a s i s t e n ţ a c o m u n i t a r ă a r re s p e c t a o b i e c t i v e l e p r o g r a m u l u i a n u a l ( d e exemplu, ar t rebui acordată pr ior i tate v i i toarelor punc te comune de t recere a f ront iere i deoarece ar încuraja coo -perarea regională) ;

sintEZĂ

(b) s - a r a s i g u r a o m a i b u n ă c o n c o rd a n ţ ă î n t r e p r o i e c t e l e d e i n v e s t i ţ i i ș i c e l e pr iv ind consol idarea inst i tuţ ională ;

(c ) coordonarea între toţ i donator i i ac t iv i din regiune, inclusiv comisia în cal i ta-te a s a d e d o n a to r p r i n c i p a l , a r f i m a i ef icace (de exemplu, un donator ar pu-t e a f i n a n ţ a s a u c o f i n a n ţ a u n p r o i e c t conceput de a l t donator) ;

(d) comunitatea donatori lor ar revizui pro-cesul de atr ibuire a contractelor pentru achiz i ţ ia de echipamente. acolo unde este posibi l , ar t rebui avute în vedere fondur i comune pentru invest i ţ i i ges -t ionate de ţăr i le benef ic iare.

V.s u s t e n a b i l i t a t e a p r o i e c t e l o r a r p u t e a f i îmbunătăţ i tă dacă:

(a) ar c rește impl icarea d in par tea bene -f ic iar i lor ;

(b) n i c i u n p ro i e c t n u a r f i l a n s a t f ă r ă u n plan de întreţ inere ;

(c ) c o m i s i a a r m o n i t o r i z a d e o m a n i e r ă mai str ic tă repar t izarea echipamente -lor ș i a infrastruc tur i i f inanţate de uE ș i ar evalua ut i l izarea acestora ;

(d) furnizarea asistenţei tehnice ar f i com-pletată în mod corespunzător de o în-curajare ac t ivă în favoarea schimbăr i i inst i tuţ ionale.

8


2 cards este acronimul pentru

„asistenţă comunitară pentru

reconstrucţie, dezvoltare și

stabilizare”, programul derulându-se

în perioada 2000 – 2006.

3 această sumă reprezintă circa 10 %

din bugetul total alocat programului

cards. cea mai mare parte a

cheltuielilor aferente acestui program

au fost efectuate în cursul primilor

ani ai programului și vizau abordarea

nevoilor urgente ale populaţiei din

Balcanii de Vest după conflict.

4 referitor la ultima extindere din

2007, Bulgaria și românia au încă

progrese de realizat în sectorul

justiţiei și afacerilor interne. uE a

decis instituirea unui mecanism

special de cooperare și de verificare

cu scopul de a ajuta aceste noi state

membre în remedierea deficienţelor

rămase nerezolvate.

introducErE

1 . Ex t inderea ser vește intereselor s t rategice a le uE în ceea ce pr i -vește stabi l i tatea, secur itatea ș i prevenirea conf l ic telor. ac tualul p ro g r a m a l e x t i n d e r i i a re î n ve d e re ţ ă r i l e d i n B a l c a n i i d e Ve s t , cărora l i se oferă perspec t iva de a deveni s tate membre a le uE, odată îndepl in i te condiţ i i le necesare.

2 . pr in auditarea sectorului justiţ iei ș i afaceri lor interne ( jai) pentru Balcani i de Vest , s -a abordat un domeniu de o mare impor tanţă pol i t ică . sec torul jai const i tuie unul dintre pr incipalele domeni i d e co o p e r a re î n t re u n i u n e a Eu ro p e a n ă ș i ţ ă r i l e d i n B a l c a n i i d e Ve s t ș i p o a t e f i î m p ă r ţ i t î n p a t r u s u b d o m e n i i : a z i l ș i m i g r a ţ i e , gest ionarea integrată a f ront iere lor, s i s temul judic iar ș i pol i ţ ia . Va loarea contrac te lor pr iv ind domeniul just i ţ ie i ș i a facer i lor in-t e r n e d i n c a d r u l p ro g r a m u l u i co m i s i e i p e n t r u B a l c a n i i d e Ve s t (cards 2) s-a r idicat la aproximativ 470 de mil ioane de euro pentru per ioada 2001 - 2006 3.

3 . Î na inte de începerea auditu lu i , au fost ident i f icate pr inc ipale le r iscur i pentru buna gest iune f inanciară :

(a ) p ro i e c t e l e d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e s u n t implementate într -un c l imat pol i t ic ș i economic f ragi l ș i , în consecinţă , ex istă posibi l i tatea ca as istenţa acordată de co -mis ie să nu-ș i at ingă obiec t ivele de pol i t ică propuse ș i să se dovedească a nu f i sustenabi lă ;

(b) ţara beneficiară ș i beneficiar i i f inal i joacă un rol fundamental în ceea ce privește succesul proiectelor, deoarece capacitatea comis ie i de a consol ida n ivelu l de competenţă , profes iona-l i smul ș i independenţa inst i tuţ i i lor d in domeniul just i ţ ie i ș i a facer i lor interne nu este decât una l imitată ;

(c ) comunitatea este supusă unei pres iuni pentru a obţ ine rate r idicate de contractare ș i astfel constrângeri le bugetare, pro-c e d u r a l e ș i p o l i t i c e a l e b e n e f i c i a r i l o r a r p u t e a f i i g n o r a t e . această situaţie ar putea constitui un obstacol pentru eficaci-tatea rezultatelor, în special a celor care vizează consolidarea capacităţ i lor administrat ive ;

(d) în lumina experienţelor anter ioare, respectarea cr iter i i lor din do meniu l ju st i ţ ie i ș i a face r i l o r i nte r n e s - a d ove d i t a f i u n u l dintre aspectele cele mai dif ici le, dacă nu chiar cel mai dif ici l , d in cadrul procesului de ex t indere 4.


9


4 . programele comis ie i aveau ca obiec t ive :

(a) consol idarea statului de drept, a respec tăr i i dreptur i lor omu-lui ș i a re laţ i i lor cu societatea c iv i lă ;

(b) spr i j in i rea reformei s istemului judic iar ș i a armonizăr i i legis-laţ ie i naţ ionale cu cer inţele uE;

(c ) reforma structuri lor poliţ iei în general ș i a poliţ iei de frontieră în specia l , precum ș i as igurarea ordini i publ ice ;

(d) lupta împotr iva corupţ ie i , a migraţ ie i i legale, a cr imei orga-nizate ș i a teror ismului ;

(e) f a c i l i t a re a d e z vo l t ă r i i , a re l aţ i i l o r co m e rc i a l e ș i a c i rc u l aţ i e i bunur i lor ș i a persoanelor ;

( f ) co n so l i d are a c ap a c i t ăţ i lo r i n s t i t u ţ i o n a l e ș i o p e raţ i o n al e, d e exemplu în ceea ce pr ivește azi lul ș i migraţia , v izele ș i gestio -narea integrată a f ront ierelor.

5 . asistenţa comunitară în domeniul justiţ iei și afaceri lor interne este pusă în prac t ică f ie pr in f inanţarea de invest i ţ i i în infrastruc tură ș i e c h i p a m e nte, f i e c u a j u to r u l p ro i e c te l o r d e co n s o l i d a re i n s t i -tuţ ională . i nvest i ţ i i le sunt f ie contrac te de achiz i ţ i i de lucrăr i , f ie contrac te de achiz i ţ i i de bunur i . consol idarea inst i tuţ ională , pr in intermediul asistenţei tehnice 5 sau a înfrăţir i i ( twinning) 6, permite stabi l i rea de norme de bază ș i de standarde pentru administraţ ia publ ică , de exemplu legis laţ ie ș i s t rategi i , la care se adaugă for-marea necesară .

5 asistenţa tehnică reprezintă

o resursă utilizată în numeroase

proiecte și programe de dezvoltare,

de diferite tipuri, și poate fi definită

drept „angajarea serviciilor unor

experţi în vederea transferului de

cunoștinţe și competenţe și a creării

și consolidării instituţiilor”. a se vedea

raportul special nr. 6/2007 al curţii

privind eficacitatea asistenţei tehnice

în contextul dezvoltării capacităţilor

(jo c 312, 21.12.2007, p. 3).

6 lansată în 1998 în cadrul

asistenţei de aderare, înfrăţirea oferă

cadrul pentru ca administraţia și

organizaţiile semipublice din ţările

beneficiare să poată colabora cu

omoloagele lor din statele membre.

10


6 . uniunea Europeană acordă ajutor ţări lor din Balcanii de Vest în prin-cipal pr in intermediul programelor specif ice ș i al asistenţei acorda-te în cadrul proiec telor. auditul cur ţ i i a v izat evaluarea ef icacităţ i i p ro i e c t e l o r co m i s i e i E u ro p e n e î n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e î n B a l c a n i i d e Ve s t . ac t i v i t ă ţ i l e d e a u d i t a u c u p r i n s e x a -minarea unui eșant ion de 33 de proiec te d in domeniul just i ţ ie i ș i afaceri lor interne, ș i anume 30 de proiecte naţionale și trei proiecte re gi o n a l e , d e s f ă ș u rate î n c a d r u l p ro gra m e l o r a n u a l e 2 0 0 1 - 2 0 0 5 7. a m b e l e t i p u r i d e a s i s t e n ţ ă – i nv e s t i ţ i i l e ș i c o n s o l i d a r e a i n s t i t u -ţ ională – au fost reprezentate în mod egal în cadrul eșant ionului . Î n a n e xa I este prezentată l i s ta proiec telor auditate, împreună cu rezultatele acestora ș i cu constatăr i le cur ţ i i . Î n a n e xa I I sunt pre -zentate detal i i pr iv ind metodologia de audit ș i eșant ionul .

7 . pr i n c i p a l e l e o b i e c t i v e a l e a u d i t u l u i v i z a u e v a l u a r e a m ă s u r i i î n care :

(a) nevoile din domeniul justiţ iei ș i afaceri lor interne fuseseră co -rec t ident i f icate ș i proiec tele răspunseseră acestor nevoi ) 8;

(b) real izăr i le preconizate s-au concretizat ș i rezultatele scontate au fost at inse ș i sunt sustenabi le 9.

8 . În Balcanii de Vest, comisia a uti l izat două abordări de bază în mate-r ie de gest iune: gest iunea descentral izată ș i gest iunea central izată indirec tă . Î n ceea ce pr ivește gest iunea descentra l izată , delegaţ i -i le comis ie i în albania , în Bosnia ș i Her ţegovina ș i în croaţ ia sunt responsabi le de e laborarea proiec telor, de contrac tare, precum ș i d e p u n e re a î n a p l i c a re a p ro i e c t e l o r d i n p u n c t d e ve d e re t e h n i c ș i f i n a n c i a r. Î n ce e a ce p r i ve ș t e g e s t i u n e a c e n t r a l i z a t ă i n d i re c t ă , ag e nţ i a Eu ro p e a n ă p e nt r u r e co n s t r u c ţ i e (a E r ) a g e s t i o n at , p â n ă la s fârș i tul anului 2008, programele din fosta republ ică iugoslavă a macedoniei , din Kosovo ( în temeiul rcsonu 1244/99), din munte -negru și din serbia. cur tea a examinat dacă au existat elemente care s ă d ove d e a s c ă f a p t u l c ă u n a d i nt re ce l e d o u ă a b o rd ă r i î n m ate r i e d e g e s t i u n e a fo s t m a i e f i c a ce d e c â t c e a l a l t ă î n c e e a c e p r i ve ș t e proiec tele din domeniul just i ţ ie i ș i a facer i lor interne 10.

7 În conformitate cu regulamentul

cards, programul anual, întocmit

pentru fiecare ţară care beneficiază

de asistenţă comunitară, cuprinde

o listă de proiecte care urmează să

fie finanţate și precizează sumele

aferente acestora. comitetul de

gestionare, format din reprezentanţi

ai statelor membre și prezidat de

comisie, formulează o opinie cu

privire la creditele anuale.

8 auditul a evaluat măsura în

care proiectele din domeniul

justiţiei și afacerilor interne au

fost justificate în raport cu sfera

și caracteristicile nevoilor, precum

și dacă alte abordări alternative au

fost avute în vedere și analizate în

mod corespunzător. În plus, acesta

a determinat dacă obiectivele erau

conforme cu priorităţile definite în

cadrul documentelor de strategie ale

comisiei, ale consiliului și ale ţărilor

în cauză.

9 auditul a evaluat măsura în

care beneficiarul a utilizat în mod

eficace ajutorul financiar acordat

de uE (de exemplu, echipamente,

infrastructură și formare), precum

și dacă rezultatele proiectelor erau

sustenabile din punct de vedere

financiar și operaţional.

10 acest element suplimentar al

auditului a fost inclus la cererea

parlamentului European. a se vedea

rezoluţia parlamentului European din

22 aprilie 2008 conţinând observaţiile

care fac parte integrantă din decizia

privind descărcarea de gestiune

pentru execuţia bugetului general al

uniunii Europene aferent exerciţiului

financiar 2006, secţiunea iii – comisia.

sfEra şi aBordarEa auditului


11


9 . pe plan f inanciar, comis ia Europeană este pr incipalul donator în Balcani i de Vest . peste jumătate din subvenţ i i le acordate acestei regiuni provin de la bugetul uE ( a n e xa I I I ) . Î n acest contex t , au-di tu l a examinat modul în care guver nul ţăr i i benef ic iare a avut de câșt igat de pe urma coordonăr i i între donator i .

10. rapor tul este structurat în funcţie de forma asistenţei acordate, ș i anume proiec te de invest iţ i i ș i proiec te de consol idare inst i tuţ io -nală, ș i prezintă punctele for te și punctele slabe aferente acestora. aspec tele or izontale pr iv ind abordarea în mater ie de gest iune ș i coordonarea între donator i sunt t ratate într- o a t re ia sec ţ iune.

H A R TA B A LC A N I LO R D E V E S T

S u r s a : comisia Europeană.

12


S P R I J I N U L P E N T R U I N V E S T I Ţ I I ACO R D AT D E U E A F O S T Î N C E A M A I M A R E PA R T E E F I C AC E , Î N S Ă E X I S TĂ R I S C U R I Î N C E E A C E P R I V E Ş T E S U S T E N A B I L I TAT E A

11. a c e a s t ă s e c ţ i u n e a r a p o r t u l u i s e o c u p ă , î n t r - o p r i m ă p a r t e , d e per t inenţa proiec telor de invest i ț i i ș i de evaluarea nevoi lor care a stat la baza proiec telor. prezintă, de asemenea, constatăr i le pr i -v ind rezul tate le obţ inute ș i pr i v i n d n e ce s i tate a un e i ar mon i zăr i a pr ior i tăţ i lor naţ ionale ș i a celor comunitare ș i se f inal izează cu examinarea problemei sustenabi l i tăţ i i , care cupr inde două păr ţ i : una pr iv ind impor tanţa întreţ iner i i ș i a l ta pr iv ind necesitatea de a dispune de capacităţ i inst i tuţ ionale suf ic iente pentru a as igura sustenabi l i tatea .

S TA N D A R D E L E U E Ş I S TA R E A D E P LO R A B I L Ă A I N F R A S T R U C T U R I I FAC C A I N V E S T I Ţ I I L E S Ă F I E A B S O LU T N E C E S A R E

12. ca urmare a ani lor cu un nivel scăzut al invest iţ i i lor ș i cu schimbări geopolit ice 11, nevoile de investiţ i i existente în Balcanii de Vest pen-tru a aduce inf rastruc tura la s tandardele uE sunt considerabi le ș i depășesc, în cele mai multe cazur i , resursele bugetelor naţ ionale. aceste nevoi de invest i ţ i i sunt rezultatul a doi fac tor i pr incipal i :

11 apariţia a șase noi state în urma

divizării fostei iugoslavii a condus la

crearea a peste 5 000 de kilometri de

noi frontiere internaţionale în această

regiune, frontiere care trebuie

controlate în mod corespunzător.

oBsErVaţii

E X E M P L E D E P R O I E C T E D E I N V E S T I Ţ I I S T R AT E G I C E Ş I N E S T R AT E G I C EC A S E TA 1

Cazul nr. 1: Proiect conform cu obiectivele strategice

În albania, sistemul penitenciar este sub normele internaţionale. În penitenciare și în centrele de detenţie preventivă, gradul de suprapopulare este foarte mare. la momentul auditului, în peni-tenciarele din albania se aflau 3 049 de deţinuţi, deși capacitatea acestora era de 1 510 persoane. aceasta reprezintă o suprapopulare de 102 %. prin urmare, construcţia penitenciarului de la fushe Kruja, destinat să primească 312 deţinuţi, putea fi considerată ca o prioritate majoră și relevantă.

Cazul nr. 2: Proiect care nu respectă programul anual

În fosta republică iugoslavă a macedoniei, documentele aprobate pentru proiectele privind azilul au alocat un buget de două milioane de euro pentru activităţi de consolidare instituţională, cum ar fi elaborarea legislaţiei în materie, a strategiilor și a unui plan naţional de acţiune. acestea nu au fost realizate. În schimb, a fost construit un centru de primire pentru solicitanţii de azil.


13


(a ) normele uE pentru inst ituţi i le complet noi 12 trebuie respecta-te. de exemplu, în conformitate cu aceste standarde, t rebuie să existe un ser vic iu profesional de supraveghere a frontiere -lor. această cer inţă reprezintă o provocare deoarece, până de c u râ n d, f ro nt i e re l e e ra u co nt ro l ate î n p r i n c i p a l d e re c r u ţ i 1 3. Î n p l u s , n o i l e f ro n t i e re a r t re b u i d e s c h i s e p e n t r u c i rc u l a ţ i a l e g i t i m ă a p e r s o a n e l o r ș i a b u n u r i l o r, r ă m â n â n d , t o t o d a t ă , s igure ș i controlate ;

(b) inf rastruc tura în domeniul just i ţ ie i ș i a facer i lor inter ne este într- o stare deplorabi lă . infrastructura actuală din Balcani i de Vest este defec tuoasă ș i inadec vată. de exemplu, atunci când în 2004 – 2005, evaluator i ex terni 14 au v iz i tat 38 de t r ibunale în albania, aceșt ia nu au fost în general în măsură să dist ingă judecător i i de inculpaţ i , de cetățeni i obișnuiț i sau de procu-ror i , iar cauzele erau tratate pe culoare.

13. auditul a constatat că , în aproximativ 70 % din cazur i , proiec tele d e i nve s t i ţ i i d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e a u re s -pec tat cadrul genera l a l obiec t ive lor s t rategice 15, ș i anume de a instaura stabi l i tate ș i securitate ș i de a consol ida asocierea cu uE. celelalte proiec te nu erau conforme sau erau doar par ţ ia l confor -me cu obiec t ivele stabi l i te în programul anual ( ca s e t a 1 ) .

14. au d i t u l a a r ă t a t c ă a j u t o r u l a fo s t a c o rd a t f ă r ă e fe c t u a re a u n o r studi i de fezabi l i tate corespunzătoare care să def inească s fera ș i ce r i nţe l e p ro i e c te l o r. r e a l i z a re a d e s t u d i i e s te o s a rc i n ă d i f i c i l ă având în vedere că inst i tuţ i i le benef ic iare nu dispuneau de stra-tegi i sau de p lanur i de ac ţ iune la n i ve l n aţ i on al care s ă f i e b i n e e laborate ș i care să f i s tabi l i t pr ior i tăţ i le. dintre cele 17 proiec te d e i nve s t i ţ i i e x a m i n a t e , n u m a i d o u ă d i s p u n e a u d e s t u d i i d e u n nivel foar te bun care descr iau în prealabi l impor tanţa proiec tului se lec tat ( ca s e t a 2 ) .

12 de exemplu, în Bosnia și

Herţegovina, poliţia de frontieră

este cea mai veche dintre instituţiile

create la nivel de stat; cu toate

acestea, în 2009, aceasta nu împlinise

încă zece ani de existenţă.

13 de exemplu, în serbia, armata a

asigurat controlul frontierelor până în

2007.

14 „plan general pentru infrastructura

judiciară” (master plan for judicial

infrastructure) – studiu efectuat

de consultanţi externi în perioada

ianuarie 2004 – aprilie 2005.

15 În raportul special nr. 5/2007

privind gestionarea programului

cards de către comisie (jo c 285,

27.11.2007, p. 1), curtea a ajuns la

concluzia că orientarea strategică era

formulată în termeni foarte generali.

aceasta era adecvată pentru faza

de reconstrucţie, însă nu și pentru

obiectivele mai ambiţioase privind

consolidarea instituţională.

E X E M P LU D E A N A L I Z Ă A N E V O I LO R CO N S I D E R ATĂ A F I D E U N N I V E L F O A R T E B U N

C A S E TA 2

cele două priorităţi principale ale studiului „plan general pentru infrastructura judiciară” (Master plan for judicial infrastructure) vizau construcția a două curți de apel în albania, una la Korça și cealaltă la Vlora. studiul a analizat situaţia și perspectivele tuturor tribunalelor și curţilor de apel din albania. planul general a fost bine elaborat, precum și detaliat.

14


15. def ic ienţele din etapa de planif icare, imputabi le atât ţăr i i benefi-ciare, cât ș i , în anumite cazuri , comisiei , au condus la repar tizarea ș i la ut i l izarea inef ic ientă ș i inef icace a echipamentelor f inanţate de uE ( ca s e t a 3 ) .

R E Z U LTAT E M I X T E P E N T R U O C AT E G O R I E I M P O R TA N TĂ D E P R O I E C T E D E I N V E S T I Ţ I I : G E S T I O N A R E A Ş I S E C U R I TAT E A F R O N T I E R E LO R

16. Î n cadrul summit-ului uE – Balcani i de Vest de la sa lonic d in iunie 2 0 0 3 , s - a s u b l i n i a t f a p t u l c ă i n s e c u r i t a t e a f ro n t i e re l o r re p re z i n t ă unul dintre obstacolele reale în calea statului de drept ș i const ituie o prioritate majoră pentru uniune. comisia s-a implicat în mod preg-nant în sectorul gestionări i integrate a frontierelor, căruia i -a cores-puns o par te impor tantă din f inanţarea alocată domeniului just i ţ ie i ș i a facer i lor inter ne (37 %) . acest sec tor cupr inde două e lemente : gest ionarea frontierelor ș i secur itatea frontierelor. cur tea a auditat opt proiec te de invest i ţ i i d in domeniul gest iuni i integrate a f ront i -erelor, inc lus iv pr iv ind construirea mai multor punc te de t recere a frontierei . rezultatele obţinute în urma acestor investiţ i i s-au dove -dit a f i , în general , mai sat is făcătoare atunci când au fost asociate u n o r m ă s u r i d e co n s o l i d a re i n s t i t u ţ i o n a l ă c u m a r f i e l a b o ra re a d e strategi i naţ ionale pentru gest ionarea integrată a f ront ierelor16. un s istem ef icace de gest ionare a f ront ierelor necesi tă existenţa unui e c h i l i b r u î nt re d e s c h i d e re a ș i s e c u r i t ate a f ro nt i e re l o r 1 7. Î n s e r b i a , de exemplu, acest echi l ibru a fost at ins ( ca s e t a 4 ) .

16 strategia naţională privind

gestionarea integrată a frontierelor a

fost adoptată în albania în noiembrie

2006, în Bosnia și Herţegovina în iulie

2005, în fosta republică iugoslavă

a macedoniei în octombrie 2005, în

muntenegru în februarie 2006 și în

serbia în ianuarie 2006.

17 trebuie menţionat faptul că

nici acquis-ul comunitar al uE, nici

standardele schengen sau codul

Vamal comunitar nu oferă un model

unic și universal pentru gestionarea

frontierelor. aceste norme cer însă

ca sistemul să fie eficace și adaptat

riscurilor.

E X E M P L E D E R E PA R T I Z A R E Ş I D E U T I L I Z A R E I N E F I C I E N T E Ş I I N E F I C AC E A L E E C H I PA M E N T E LO R F I N A N ŢAT E D E U E

C A S E TA 3

În fosta republică iugoslavă a macedoniei, unele dintre motocicletele finanţate de uE și puse la dispoziţia poliţiei de frontieră în vara anului 2005 nu au fost practic utilizate în cursul primelor 18 luni deoarece guvernul nu a furnizat poliţiei echipamentul de protecţie necesar, așa cum se convenise. În 2007, unele elemente ale echipamentului lipseau încă. Guvernul a lansat o procedură de ofertare pentru echipamentul complementar în septembrie 2008, iar semnarea contractului era prevăzută pentru primul trimestru al anului 2009.

În aceeași ţară, deschiderea centrului pentru solicitanţii de azil a fost, de asemenea, amânată cu un an din cauză că guvernul nu a furnizat echipamentul necesar.

calculatoarele livrate poliţiei albaneze nu fuseseră încă scoase din cutii la opt luni de la semnarea contractului, în așteptarea deciziei autorităţilor cu privire la atribuirea acestora pentru beneficiarii finali.


15


E X E M P LU I LU S T R Â N D M O D U L Î N C A R E U T I L I Z A R E A E C H I PA M E N T E LO R M O D E R N E P E R M I T E CO N S O L I D A R E A CO N T R O LU LU I L A F R O N T I E R Ă , R E D U C Â N D TOTO D ATĂ P E R I O A D E L E D E A Ş T E P TA R E A L E C Ă L ĂTO R I LO R

C A S E TA 4

În serbia, noua infrastructură și noile echipamente de la punctul de trecere a frontierei de la Batrovci reprezintă o schimbare faţă de trecut (foto 1). proiectul a permis creșterea volumului de trafic și reducerea perioadelor de așteptare. acestea au scăzut de la câteva ore la 30 de minute pentru ca-mioane și de la 12 ore la aproximativ 20 de minute pentru traficul de pasageri în sezonul de vârf.

punctul de trecere a frontierei a fost dotat, de asemenea, cu echipamente moderne care să permi-tă poliţiștilor de frontieră să descopere documentele false, chiar și pe cele foarte bine falsificate. dispozitivul de control „docubox” a fost utilizat în medie de 100 de ori pe zi și, de la punerea sa în funcțiune, autorităţile au descoperit aproape în fiecare zi câte un document falsificat.

Punc tul de trecere a frontierei B atrovci , f inanţat de UE, de p e autostrada B elgrad-Z agreb, a p ermis reducerea semnific ativă a p erioadelor de așteptare ale c ălători lor.

F O T O 1

S u r s a : curtea de conturi Europeană.

16


17. abordarea modernă în ceea ce pr ivește secur itatea frontierelor se bazează pe patru e lemente: mobi l i tate, comunicare, informaţi i ș i putere de foc. spr i j inul acordat de comis ie acoperă toate aceste e lemente, cu excepţ ia armamentului . Î n albania , în shkodra , ve -hicule le cu t rac ţ iune integrală a le pol i ţ ie i de f ront ieră au permis acesteia să-ș i îmbunătăţească, în mod evident, patrulăr i le la f ron-tierele terestre din nordul teritoriului , care se efectuau anterior pe jos. de asemenea, f rontiera terestră dintre fosta republică iugos-lavă a m acedonie i ș i Grec ia , precum ș i f ront iera mar i t imă dintre albania ș i i ta l ia sunt mai b ine contro late în prezent (a se vedea f o t o 2 ș i 3 ) . numărul de tentat ive de t rece re i legală a f ront iere i dinspre și înspre fosta republică iugoslavă a macedoniei s-a redus considerabi l din 2005, data la care au fost l ivrate vehiculele, până în 2008.

18. d e ș i i m a gi n e a d e a n s a m b l u ră m â n e re l at i v p oz i t i vă , a u fo s t i d e n -t i f i c ate a n u m i te d e f i c i e nţe î n a ce s t d o m e n i u, c a re n u s u nt l e g a te doar de l ipsa voinţei pol i t ice ș i a mi j loacelor jur idice din ţăr i le be -nef ic iare (a se vedea punc tele 36 – 39) , c i ș i de anumite def ic ienţe în cadrul gest ionăr i i as igurate de către comis ie ( ca s e t a 5 ) .

E X E M P LU D E P R O I E C T P E N T R U U N P U N C T D E T R E C E R E A F R O N T I E R E I C A R E N U A F O S T I M P L E M E N TAT

C A S E TA 5

punctul de trecere a frontierei de la Gorica din Bosnia și Herţegovina este situat pe axa rutie-ră internaţională foarte frecventată care leagă mostar (Bosnia și Herţegovina) de split (croaţia). autorităţile croate construiseră deja propriul lor punct de trecere a frontierei, spre deosebire de partea bosniacă, aceasta nedispunând de o infrastructură corespunzătoare. comisia a semnat un contract de lucrări în valoare de 3 milioane de euro fără să verifice dacă procesul de expropriere a terenului se încheiase. din cauza unor litigii cu privire la estimarea valorii terenului, proiectul nu a fost demarat niciodată, iar contractul a expirat în decembrie 200618.

ca urmare, o entitate juridică privată administrează un „post vamal” în partea bosniacă și percepe 70 % din taxele de acces la acest post vamal (care se ridică la aproximativ 20 de euro pe camion). Guvernul nu are în vedere niciun plan pentru preluarea acestei infrastructuri.

18 deoarece comisia nu și-a putut onora contractul, contractantul a introdus o cerere pentru o sumă de peste 550 000 de euro pentru

pierderi și daune. la momentul auditului, o procedură de soluţionare pe cale amiabilă era în curs.


17


19. d i v i z a re a fo s te i i u g o s l av i i a co n d u s l a c re a re a a p e s te 5 0 0 0 d e k i lometri de noi frontiere internaţionale în regiune. modul cel mai ef ic ient din punct de vedere al costur i lor pentru controlul acestor f ront iere ar f i constat în construirea de punc te comune de trece -re a f ro n t i e re i . cu to a te a ce s te a , co m i s i a co n t i n u ă s ă f i n a n ţe ze proiec tele pentru punc te de t recere a f ront ierei pr in intermediul a locăr i lor naţ ionale, în locul ut i l izăr i i a locăr i i regionale. această abordare nu spr i j ină dez voltarea cooperăr i i regionale.

Toate proiec tele, cu excepţia unuia, au făcut obiec tul controalelor la faţa lo cului . Aici , agenţi ai Cur ţi i de Conturi verif ic ă un vehicul cu trac ţiune integrală f inanțat de UE, la G evgeli ja, la frontiera dintre Fosta Republic ă Iugoslavă a M acedoniei ș i G recia.

F O T O 2

Rezultatul consolidări i controlului la frontierele marit ime în Albania. B arc ă de viteză confisc ată, uti l izată anterior de membri ai unei grupări de cr imă organizată p entru intro ducerea clandestină de p ersoane în UE.

F O T O 3



18


E X E M P LU D E I N V E S T I Ţ I E C A R E V I Z E A Z Ă CO N S O L I D A R E A S TAT U LU I D E D R E P T

C A S E TA 6

Construcţia Curţii de apel din Vlora, Albania

comisia a investit 770 000 de euro pentru construcţia curţii de apel din Vlora, albania. rezultatul pe termen scurt al proiectului a fost unul pozitiv. În noua incintă, numărul mediu de cauze judecate în cursul primului an de funcţionare (2007) a fost mai mult decât dublul mediei cauzelor judecate în vechea clădire. de asemenea, curtea de apel dispunea pentru prima dată de săli de judecată corespunzătoare. acest fapt a condus la creșterea transparenţei procedurilor și la îmbunătăţirea „realităţii justiţiei” în general.

cu toate acestea, la momentul auditului, alimentarea cu energie electrică nu era asigurată de re-ţeaua de distribuţie naţională, iar bugetul anual pentru ulei greu pentru generatoare fusese deja epuizat cu patru luni înainte de sfârșitul anului. din această cauză, calculatoarele nu au putut fi utilizate, ceea ce a redus volumul de cauze și a diminuat eficacitatea globală a investiţiei.

A R M O N I Z A R E A P R I O R I TĂŢ I LO R N AŢ I O N A L E Ş I A C E LO R CO M U N I TA R E R E P R E Z I N TĂ O CO N D I Ţ I E P R E A L A B I L Ă N E C E S A R Ă A S U CC E S U LU I

20. r e fo r m e l e d i n s e c t o r u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e, i n d i fe re n t dacă se referă la invest i ţ i i sau la consol idarea inst i tuţ ională , con-stituie un proces complex și de mare amploare. Bugetele naţionale nu a locă însă fondur i suf ic iente pentru obiec t ivele pr ior i tare din domeniul just i ţ ie i ș i afacer i lor interne, în special în ţăr i le din Bal-cani i de Vest care sunt mai puţ in dez voltate din punc t de vedere economic 19.

21. d e ș i co m i s i a e s te p r i n c i p a l u l d o n ato r d i n B a l c a n i i d e Ve s t , fo n -d u r i l e u E n u s u n t s u f i c i e n t e p e n t r u a a c o p e r i t o a t e n e v o i l e d e investiţ i i . astfel, comisia a f inanţat, în general, proiecte -pi lot care a u a răt at b e n e f i c i a r u l u i ava nt a j e l e a d u s e d e i n f ra s t r u c t u ra m o -dernizată . c lădirea modernă a cur ţ i i de apel d in Vlora , f inanţată de uE ș i care a contr ibuit la îmbunătăţ i rea transparenţei just i ţ ie i , reprezintă un exemplu pentru acest t ip de as istenţă ( ca s e t a 6 ) .

22. nivelul f inanţări i naţionale a variat considerabil în funcţie de ţări le în cauză. auditul a ident i f icat un caz în care dependenţa faţă de d o n a to r d i s p ă r u s e. Î n s e r b i a , co s t u r i l e p ro i e c te l o r f i n a n ț a te d e uE pentru renovarea tr ibunalelor au reprezentat aproximativ 5 % din bugetul total alocat de serbia domeniului justiţ iei ș i afaceri lor interne pentru per ioada 2003 – 2007 ( ca s e t a 7 ) .

19 În fosta republică iugoslavă a

macedoniei, academia responsabilă

de formarea judecătorilor și a

procurorilor este parţial finanţată de

la bugetul de stat, în conformitate cu

dispoziţiile unei legi particulare, ceea

ce garantează independenţa formării

pe care o oferă. În 2008,

63 % din finanţarea totală a

academiei provenea însă de la

donatori internaţionali. un cadru

financiar mai echilibrat este, prin

urmare, necesar pentru a asigura

independenţa operaţională a

instituţiei.


19


E X E M P LU D E A N G A J A M E N T B U G E TA R S U F I C I E N T L A N I V E L N AŢ I O N A L C A S E TA 7

Renovarea celui mai mare tribunal din Serbia

după asasinatul prim-ministrului sârb Zoran djindjic, în martie 2003, autorităţile au arestat un mare număr de persoane suspectate de activităţi criminale. autorităţile sârbe nu dispuneau însă de spaţii corespunzătoare, care să le permită judecarea cauzelor „de mare calibru” în condiţii de siguranţă și într-un mod demn. lucrările de renovare finanţate de la bugetul comunitar au permis, de exemplu, dotarea tribunalului regional Belgrad cu o sală de judecată modernă. de la darea acesteia în folosință, în iunie 2006, aici au avut loc 35 de procese în 2006 și 40 de procese în 2007 – majoritatea acestora privind crima organizată la nivel înalt și crimele de război. de atunci, guvernul sârb a alocat resurse considerabile pentru reconstrucţia tribunalelor din întreaga ţară.

Noua clădire, mai s igură, a Cur ţi i de ap el din Vlora, Albania, a fost f inanţată de Uniunea Europ eană. Lucrări le au fost f inal izate în 2006.

F O T O 4

S u r s a : delegaţia cE la tirana.

20


E X E M P LU D E P R O I E C T D E I N F R A S T R U C T U R Ă C Ă R U I A Î I L I P S E Ş T E I M PAC T U L

C A S E TA 8

comisia a investit peste 3 milioane de euro pentru modernizarea punctului de trecere a frontierei (ptf) de la Kamensko, din Bosnia și Herţegovina, în vederea transformării acestuia într-un ptf de „categoria întâi”, și anume un ptf prin care pot intra și ieși din ţară toate tipurile de produse. cu toate acestea, după finalizarea proiectului uE, guvernul și-a revizuit decizia și a „declasat” punctul de trecere a frontierei de la Kamensko. ca urmare a acestei decizii, mai multe tipuri de produse (de exemplu, benzina) nu mai pot fi declarate aici. Volumul de trafic a scăzut, deși aceasta este axa rutieră cea mai practică pentru a lega split (croaţia) de zona central-vestică și de cea de nord a Bosniei și Herţegovina. comisia nu era la curent cu această schimbare.

23. l ipsa armonizăr i i pr ior i tăţ i lor naţ ionale cu cele comunitare con-d u ce l a i n e f i c a c i t a te a a s i s te n ţe i a co rd a te . d e e xe m p l u, p r i n i n -termediul acordur i lor de stabi l izare ș i de asociere (asa) , comis ia obl igă ţăr i le d in Balcani i de Vest să pună în apl icare d ispozi ţ i i le de readmitere 20. Î nsă aceste dispoziţ i i nu au fost puse în apl icare cu succes din cauză că ţăr i le benefic iare nu au rezer vat suf ic iente fondur i în acest scop în cadrul b ug e te lor lor n aţ i on ale. Î n alb a-n i a , d e e xe m p l u , l i p s a d e p e r s o n a l î n c a d r u l s e r v i c i u l u i p o l i ţ i e i n a ţ i o n a l e re s p o n s a b i l d e m i gra ţ i e ș i d e co n t ro l u l f ro n t i e re l o r a pericl itat capacitatea ţăr i i de a-și îndeplini obligaţi i le care î i reve -neau în temeiul acordului . chiar ș i atunci când comisia a f inanţat s t ra te gi a n a ţ i o n a l ă î n m a te r i e d e m i gra ţ i e ș i d e re a d m i te re ș i a s u b l i n i a t co n d i ţ i i l e a co rd u l u i î n c a d r u l re u n i u n i i co m i te te l o r l a n ivel înalt , progresele au rămas lente.

R I S C U R I P E N T R U I M PAC T U L Ş I S U S T E N A B I L I TAT E A P R O I E C T E LO R D E I N V E S T I Ţ I I

24. şase din cele 16 proiec te de invest i ţ i i auditate s-au confruntat cu probleme care le afec tau sustenabi l i tatea . deși ţăr i le v iz i tate au a s i g u r a t î n t r - o o a re c a re m ă s u r ă î n t re ţ i n e re a i n f r a s t r u c t u r i i ș i a echipamentelor instalate, nivelul acesteia nu era suf ic ient pentru a garanta sustenabil itatea investiţ i i lor. la momentul auditului , be -neficiarul nu avea obligaţia de a prezenta dovezi pr ivind existenţa u n u i p l a n d e î n t re ţ i n e re co re s p u n z ă to r ș i a u n u i b u g e t a d e c v a t a locat în acest scop înainte de pr imirea f inanţăr i i de la uE.

20 ţările din Balcanii de Vest și

uniunea Europeană au semnat un

acord de readmitere, în cadrul asa.

acest acord prevede ca ţările din

Balcanii de Vest și statele membre

ale uE să accepte returnarea

resortisanţilor care au intrat sau au

rămas ilegal pe teritoriul oricăreia

dintre celelalte ţări, precum și

să accepte migranţii ilegali care

sunt resortisanţi ai unor ţări terţe

sau apatrizi și care au ajuns pe

teritoriul uneia dintre ţări trecând

prin teritoriul celeilalte. acordul

constrânge, în esență, ţările din

Balcanii de Vest să partajeze cu

uniunea Europeană responsabilitatea

pentru securitatea acesteia din urmă.


21


25. d e l e g aţ i i l e n u e ra u î nto td e a u n a l a c u re n t c u s i t u aţ i a d i n te re n , d e o a r e c e u t i l i z a r e a i n f r a s t r u c t u r i i ș i a e c h i p a m e n t e l o r n u e s t e monitor izată . Î n consec inţă , comis ia nu putea garanta impac tul ș i sustenabi l i tatea proiec telor de invest i ţ i i ( ca s e t a 8 ) .

26. chiar dacă normele pr iv ind achiz i ţ i i le publ ice permit inc luderea de ser v ic i i post-vânzare în cadrul acestei procedur i , această dis-p oz i ţ i e n u e s te s u f i c i e n t a p l i c a t ă . Î n a l b a n i a , d e l e g a ţ i a a f u r n i -zat vehicule cu t rac ţ iune integra lă pol i ţ ie i de f ront ieră de ș i ș t ia c ă vo r ex i s t a p ro b l e m e l e g ate d e î nt re ţ i n e re a e c h i p a m e nt u l u i 2 1. d e asemenea, inst i tuţ i i le benef ic iare însărc inate cu întreţ inerea nu sunt inv i tate s is temat ic să par t ic ipe în cadrul comitete lor de evaluare a ofer te lor în cal i tate de membri cu drept de vot ș i n ic i nu au fost suf ic ient impl icate în pr imele etape a le procedur i i de achiz i ţ i i publ ice.

C A PAC I TĂŢ I L E I N S T I T U Ţ I O N A L E N U E R AU P E M Ă S U R A I N V E S T I Ţ I I LO R

27. În multe cazur i , s i tuaţia pe teren s-a îmbunătăţ it dator ită asisten -ţe i acordate de uE pentru echipamente ș i in f rastruc tură . totuș i , invest iţ i i le în s ine nu vor conduce la at ingerea obiec t ivelor gene -rale a le unei inst i tuţ i i v izate. de exemplu, construirea unui punc t d e t re c e re a f ro n t i e re i m o d e r n n u e s t e s u f i c i e n t ă : m e t o d e l e d e lucru a le pol i ţ ie i de f ront ieră t rebuie să evolueze în consecinţă .

28. pro iec te le infor mat ice examinate reprez intă a l te exemple de in-vest i ţ i i pentru care nu au existat capacităţ i le inst i tuţ ionale nece -sare. chiar ș i în cazul în care echipamentul fur n izat era adec vat pentru activităţ i le pol iţ iei sau ale s istemului judiciar ș i răspundea nevoi lor ac tuale ș i v i i toare, e f icac i tatea potenţ ia lă a proiec te lor nu putea f i încă exploatată în mod corespunzător deoarece:

(a) numai un număr mic de postur i a le pol i ţ ie i de f ront ieră ș i de tr ibunale erau conectate la reţele. de exemplu, în muntenegru doar trei dintre cele 26 de punc te de trecere a f rontierei erau conec tate între e le ;

21 Întreţinerea vehiculului cu

tracţiune integrală al delegaţiei nu

se efectuează la tirana, ci într-o ţară

vecină.

22


(b) pentru a f i sustenabile, proiectele pr ivind sistemele informatice ale autor ităţ i lor necesită existenţa unui cadru legis lat iv sol id ș i a unor polit ici de securitate adecvate, având în vedere schimbul de date confidenţiale efectuat prin intermediul acestor s isteme. la momentul auditului , nicio ţară nu dispunea de o lege privind protec ţ ia datelor care să f ie pe depl in a l in iată la acquis-ul co -munitar. În cazul Bosniei ș i Her ţegovinei , o lege pr ivind protec-ţ ia datelor fusese adoptată în 2006. totuși , această lege trebuie ac tual izată pentru a corespunde cer inţelor comunitare ;

(c ) n ic iunul d intre cele t re i proiec te auditate legate de programe informatice nu dispunea de instrucţiuni scr ise privind controlul accesului . controlul accesului este un proces fundamental care permite controlul ș i l imitarea accesului la resursele unui s istem informatic ; acesta ar t rebui conceput ast fe l încât să protejeze s istemul împotr iva or icărei intrăr i sau ut i l izăr i neautor izate.

N E V O I I M P O R TA N T E Î N M AT E R I E D E CO N S O L I D A R E I N S T I T U Ţ I O N A L Ă , Î N S Ă S C H I M B Ă R I L I M I TAT E C A U R M A R E A C H E LT U I E L I LO R U E

29. ac e a s t ă s e c ţ i u n e t r a t e a z ă , î n t r - o p r i m ă p a r t e , c a u z e l e c a r a c t e -r u l u i l i m i t a t a l re a l i z ă r i l o r d i n c a d r u l p ro i e c t e l o r d e c o n s o l i d a -re i n s t i t u ţ i o n a l ă , p re c u m ș i l i p s a u n e i c u a nt i f i c ă r i a re a l i z ă r i l o r. s u b - s e c ţ i u n i l e u r m ă to a re p re z i n t ă f a c to r i i d e te r m i n a n ţ i p e n t r u sustenabi l i tate : s tabi l i tatea pers onalu lu i - cheie ș i un medi u f ără corupţ ie, fac tor i par t icular i pr iv ind proiec tele de formare ș i asu-marea responsabi l i tăţ i i la n ivelul benef ic iar i lor.

G E S T I O N A R E A S C H I M B Ă R I I Ş I CO N S O L I D A R E A I N S T I T U Ţ I O N A L Ă : C A R AC T E R L I M I TAT Ş I C UA N T I F I C A R E I N S U F I C I E N TĂ

30. u n p r o i e c t d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e p o a t e f i c o n s i d e r a t c a f i i n d p o t e n ţ i a l e f i c a c e d a c ă r ă s p u n d e l a n e v o i ș i insuf ic ienţe recunoscute, dacă conduce la obţ inerea benef ic i i lor p re co n i z a te , d a c ă e s te s p r i j i n i t d e a n g a j a m e n t u l b e n e f i c i a r u l u i de a- i as igura sustenabi l i tatea ș i dacă face par te dintr- o strategie coordonată v izând consol idarea inst i tuţ ională .

31. proiec tele comis ie i au avut rezultate care au permis amel iorarea s i tuaţ ie i benef ic iar i lor. acest fapt a fost evident mai a les în cazul contrac telor de achiz i ţ i i ș i a contrac telor de lucrăr i , însă proble -ma cea mai mare a rămas as igurare a s us te n ab i l i tăţ i i p ro i e c te lor pr iv ind consol idarea inst i tuţ ională .


23


32. pentru acele cazuri în care proiectele pr ivind consolidarea institu-ţ ională nu ș i -au at ins obiec t ivele, cur tea a ident i f icat t re i motive pr incipale :

(a ) instabi l i tatea pe plan administrat iv din regiune, de exemplu f luc tuaţ ia considerabi lă a personalului după a leger i ;

(b) formarea a condus la rezultate infer ioare celor preconizate ;

(c ) l i p s a a s u m ă r i i re s p o n s a b i l i t ă ţ i i l a n i ve l n a ţ i o n a l î n c e e a c e pr ivește reforma.

33. au d i t u l a a r ă t a t , î n s ă , c ă ș i c o n t r a r i u l e s t e p o s i b i l : a t u n c i c â n d e x i s t ă s t a b i l i t ate î n c a d r u l f u n c ț i e i p u b l i ce , c â n d fo r m a re a e s te bine or ientată ș i când struc tura de conducere a benef ic iarului se a n g a j e a z ă î n f a vo a re a s c h i m b ă r i i , s e î n re g i s t re a z ă p ro g re s e . Î n albania , de exemplu, guvernul s-a angajat să f inal izeze efor tur i le privind operaţiunile de deminare; în Bosnia și Her ţegovina, cur tea const i tuţ ională a so luț ionat cauze le re s tante p r i v i n d dre p tur i le omului care se acumulaseră; iar tr ibunalul de la sremska mitrovica, în s erbia , a devenit un t r ibunal-model , care ut i l izează programe informatice de gest ionare a cauzelor.

34. comis ia a introdus puț ini indicator i speci f ic i pentru gest ionarea pe ac t iv i tăţ i în acest domeniu. Î n diverse declaraţ i i de ac t iv i tate, co m i s i a o b s e r vă c ă s - a u re a l i z at p ro gre s e î n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i , l i b e r t ă ţ i i ș i s e c u r i t ă ţ i i î n B a l c a n i i d e Ve s t , l u â n d î n c o n s i d e r a re f a p t u l c ă j u d e c ă t o r i i ș i p ro c u ro r i i a u b e n e f i c i a t d e fo r m a re , i a r poliţ ia ș i procurori i ș i -au îmbunătăţit cooperarea. totuși , modul în care comis ia evaluează impac tul acestor ac t iv i tăţ i nu este foar te c lar.

35. comisia obișnuia să evalueze succesul asistenţei sale concentrân-du-se exclus iv pe rata de contrac tare ș i pe rata plăţ i lor. Î n 2002, comis ia a început să v izeze consol idarea durabi lă a capacităţ i lor inst i tuţ ionale, care este mai d i f ic i l de evaluat . ţăr i le d in Balcani i d e Ve s t s e p re g ăte s c p e nt r u i n s t i t u i re a u n u i s i s te m d e s ce nt ra l i -zat de implementare a as istenţei , ceea ce reprezintă un e lement pozit iv, deoarece delegarea gest ionăr i i indică existenţa unor ca-pacităţ i în mater ie suf iciente. cu toate acestea, comisia nu a inte -grat încă pe depl in evaluarea consol idăr i i capacităţ i lor în cadrul procesului de acreditare a autor i tăţ i lor benef ic iare 22.

22 prima etapă în procesul

implementării descentralizate o

constituie acreditarea naţională a

autorităţilor beneficiare pe baza

evaluării capacităţilor. următoarea

etapă este reprezentată de delegarea

gestionării de la comisie către ţara

beneficiară.

24


S U S T E N A B I L I TAT E A CO N S O L I D Ă R I I I N S T I T U Ţ I O N A L E E S T E CO M P R O M I S Ă D I N C AU Z A S C H I M B Ă R I LO R Î N C A D R U L P E R S O N A LU LU I - C H E I E Ş I A CO R U P Ţ I E I

36. numai două dintre cele 15 proiec te de consol idare inst i tuţ ională au obţ inut rezultate sat is făcătoare în ceea ce pr ive ște sustenabi -l itatea. Efectul per turbator al schimbări lor din cadrul personalului entităţ i i benef ic iare a reprezentat o trăsătură comună a proiec te -lor de consol idare inst i tuţ ională examinate. rezultatele pozit ive ale proiectelor de formare pentru domeniul consolidări i instituţio-n a l e a u fo s t a p ro a p e î nto td e a u n a d i m i n u ate d e s c h i m b ă r i l e d i n cadrul personalului care ocupa poziţ i i - cheie ( ca s e t a 9 ) .

37. auditul a arătat ș i unele exemple pozit ive în ceea ce pr ivește con-sol idarea capacităţ i lor, acestea conducând la îmbunătăţ ir i pe plan operaţ ional ( ca s e t a 1 0 ) . Î n pof ida f luc tuaţ ie i mar i a personalului , obiec t ivele strategice, ș i anume menţinerea secur ităţ i i ș i a stabi l i -tăţ i i ș i menţinerea ordini i publ ice, au fost at inse. acest fapt a fost posibi l numai dator i tă as istenţei cont inue acordate de uE.

S I T UAŢ I E I N S TA B I L Ă Î N C E E A C E P R I V E Ş T E P E R S O N A LU L D I N C A D R U L A D M I N I S T R AŢ I E I P U B L I C E D I N A L B A N I A Ş I D I N F O S TA R E P U B L I C Ă I U G O S L AVĂ A M AC E D O N I E I

C A S E TA 9

În albania, trei dintre cele opt proiecte auditate în domeniul justiţiei și afacerilor interne au inclus un modul de formare. au existat unele rezultate pozitive, însă schimbările din cadrul personalului, de exemplu în domeniul migraţiei, au continuat să afecteze negativ consolidarea capacităţilor și au întârziat luarea deciziilor. imediat după alegerile parlamentare care au avut loc în albania în 2005, toate cele 20 de persoane angajate în cadrul birourilor regionale de ocupare a forţei de muncă pentru a soluţiona problemele legate de migraţie au fost înlocuite.

În cadrul poliţiei fostei republici iugoslave a macedoniei au fost identificate 30 de posturi-cheie de conducere. 28 dintre aceste posturi au făcut obiectul unor schimbări de personal în lunile care au urmat alegerilor din 2006, ceea ce reprezintă o fluctuație a personalului de 93 %.


25


38. auditul a constatat că nu exista o cooperare corespunzătoare în-tre agenţ i i le de apl icare a legi i , ceea ce a afec tat în mod negat iv sustenabi l i tatea proiec telor. de exemplu, deș i echipamentele de supraveghere ș i s istemul de recunoaștere a amprentelor d igita le p u s e l a d i s p oz i ţ i e e r a u p e r t i n e n te p e n t r u p o l i ţ i a b o s n i a c ă ș i a r f i t rebuit să permită o creștere a ratelor de detec tare în cazur i le penale, acestea nu au fost ut i l izate în mod optim din cauza l ipsei de cooperare la n ivelul pol i ţ ie i 23.

39. lupta împotr iva corupţiei poate contr ibui la creșterea integr ităţ i i inst i tuţ i i lor din domeniul just i ţ ie i ș i afacer i lor interne. Există ele -mente care indică o ușoară amel iorare a s i tuaţ ie i în ţăr i le audita-te, deș i progresele înregistrate sunt f ragi le. un posibi l indicator g l o b a l a l e f i c a c i t ă ţ i i c h e l t u i e l i l o r u E e s te i n d i ce l e d e p e rce p ţ i e a c o r u p ţ i e i s t a b i l i t d e o r g a n i z a ţ i a tr a n s p a r e n c y i n t e r n a t i o n a l . A n e xa I V indică faptul că evaluarea (c lasare ș i scor) s -a îmbună-tăţ i t ușor din 2004.

23 trebuie recunoscut faptul că în

Bosnia și Herţegovina există 13 forţe

de poliţie diferite, două la nivel de

entitate și zece la nivel de canton,

plus poliţia autonomă a districtului

Brcko.

E X E M P L E D E Î M B U N ĂTĂŢ I R I A L E C A PAC I TĂŢ I I O P E R AŢ I O N A L EC A S E TA 1 0

În fosta republică iugoslavă a macedoniei, unităţi de poliţie specializate au planificat, au executat și au finalizat operaţiunea mountain storm (furtună în munţi), desfășurată în noiembrie 2007. În cursul acestei operaţiuni, a fost descoperit un important depozit secret de arme, suficiente pentru a echipa 650 de soldaţi, depozit care includea și armament antiaerian. s-a descoperit că acesta aparţinea unei organizaţii descrise iniţial ca „grupare aparţinând crimei organizate” și considerate apoi celulă teroristă. operaţiunea s-a desfășurat fără a cauza victime în rândul civililor. potrivit observatorilor internaţionali intervievaţi de curte, o operaţiune de asemenea amploare ar fi fost imposibilă cu câţiva ani în urmă.

În iulie 2008, în urma verdictului din procesul mountain storm, 17 persoane au fost condamnate la un total de 192 de ani de detenţie. conform hotărârii judecătorești, grupul urmărea instaurarea unui climat de insecuritate în rândul cetăţenilor și periclitarea ordinii constituţionale a ţării.

În albania, uE a ajutat poliţia să consolideze capacitatea autorităţilor de aplicare a legii începând din 1997. asistenţa acordată poliţiei va continua cel puţin până în anul 2011.

26


F O R M A R E A – M A I M U LT E R E A L I Z Ă R I P U N C T UA L E D E C ÂT R E Z U LTAT E

40. un element-cheie în cadrul procesului de introducere a reformelor ș i a s c h i m b ă r i i c o n s t ă î n o fe r i re a d e fo r m ă r i p e n t r u f u n c ţ i o n a -r i i p u b l i c i ( c a s e t a 1 1 ) . ace s t a a re p re ze n t a t o p r i o r i t a te m a j o ră pentru comis ie. de exemplu, toate cele t re i proiec te regionale 24, cu un buget total de zece mi l ioane de euro, au inclus module de formare. realizări le punctuale aferente acestor module de formare (seminar i i , ate l iere ș i confer inţe) au fost sat is făcătoare, însă im-pac tul lor a fost unul l imitat ( ca s e t a 1 1 ) .

41. desigur, faptul de a aduce func ţ ionar i publ ic i d in di fer i te ţăr i d in Balcani i de Vest pentru a ur ma împreună aceeaș i for mare repre -z intă în s ine un obiec t iv lăudabi l , având în vedere istor ia recentă a regiuni i . Î nsă proiec tele comis ie i aveau obiec t ive speci f ice mai a m b i ţ i o a s e, c u m a r f i d e z vo l t a re a d e s t rate gi i re gi o n a l e î n ce e a ce pr ivește az i lu l , migraţ ia ș i v izele, s t rategi i bazate pe un set de norme tehnice ș i de pr incipi i a le uE general acceptate.

24 din cauza conflictelor din trecut,

cooperarea regională a reprezentat

o provocare în Balcanii de Vest. În

consecinţă, programul regional al

comisiei s-a axat pe promovarea

relaţiilor dintre statele din această

regiune. uE a indicat în mod clar

faptul că o condiţie esenţială pentru

progresul în vederea integrării

este reprezentată de cooperarea

regională. aproximativ 10 % din

finanţarea alocată programului

cards a fost canalizată pentru

realizarea acestui obiectiv, iar

programul regional s-a axat

permanent pe statul de drept și

pe chestiunile legate de domeniul

justiţiei și afacerilor interne.

E X E M P L E D E C E N T R E D E F O R M A R E J U D I C I A R Ă ( C FJ )C A S E TA 1 1

curtea a auditat două institute de formare pentru sistemul judiciar. obiectivul general al cfj era același, și anume de a deveni institute de formare de sine stătătoare și pe deplin dezvoltate, con-forme cu cele mai bune practici europene și care să ofere formare bine orientată și de înaltă calitate pentru judecători, procurori, personalul auxiliar din justiţie și avocaţi.

În fosta republică iugoslavă a macedoniei, avizul experţilor uE nu a fost luat în considerare la crearea instituţiei. ministerul nu a invitat niciun expert internaţional să ia parte la elaborarea proiectului de lege privind cfj, care ulterior a făcut obiectul unor critici vehemente din partea donatorilor deoarece nu respecta normele europene. mai mult, programa care prevedea iniţial o formare pe parcursul a 24 de luni a fost limitată la 15 luni, ceea ce riscă să conducă la o reducere a impactului formării.

În serbia, institutul de formare pentru judecători nu avea o orientare bine definită și nu dispunea nici de o bază juridică clară. În plus, programul de formare a formatorilor propunea recurgerea la metode de predare moderne, cum ar fi constituirea de grupuri mici propice interacţiunilor multiple. În realitate, nu s-a oferit decât o formare ex cathedra.


27


42. d ef in i rea de obiec t ive comune pentru proiec te le de for mare re -g i o n a l e e s t e o s a r c i n ă d i f i c i l ă î n s i n e d e o a r e c e f i e c a r e ţ a r ă î n par te se af lă într-un stadiu di fer i t de progres. Î n general , s i tuaţ ia d i n c r o a ţ i a e r a m a i a v a n s a t ă d e c â t î n c e l e l a l t e ţ ă r i . c o m i s i a a co n s i d e ra t , î n m o d j u s t i f i c a t , c ă d i m e n s i u n e a re gi o n a l ă t re b u i e exploatată în sensul de a pune la d ispoziţ ia celor la l te ţăr i bene -f i c i a re c u n o ș t i n ţe l e s i s te m u l u i n a ţ i o n a l ce l u i m a i d e z vo l t a t . cu toate acestea, comis ia nu a evaluat decât în rare cazur i modul în c a re fo r m a re a a c o n d u s l a s c h i m b ă r i î n c a d r u l p o l i t i c i l o r s a u a l metodelor de lucru, în pof ida faptului că acest demers const i tuia o bună abordare prac t ică în vederea a l in ier i i la normele uE.

43. co m i s i a n u a i n s t i t u i t n i c i u n s i s te m c a re s ă - i p e r m i t ă s ă m ă s o a -re per formanţa proiec tului de cooperare judic iară regională , n ic i chiar după ce a fost cr i t icată de propr i i le sa le ser v ic i i de monito-r izare 25. i ndicator i i nu au permis măsurarea impac tului deoarece erau axaţ i pe ac t iv i tăţ i ș i aveau mai de grab ă un carac te r for mal decât bazat pe evaluare, de exemplu numărul de reuniuni sau de confer inţe. obiec t ivele erau ș i e le vagi ș i neclare, cum ar f i con-s o l i d a re a d i a l o g u l u i re g i o n a l s a u f a c i l i t a re a c o o p e r ă r i i p e p l a n operaţional. În consecinţă, real izarea acestor obiective nu a putut f i măsurată deoarece e le nu erau direc t legate de ac t iv i tăţ i .

44. pro i e c te l e d e fo r m a re a l e co m i s i e i n u ș i - a u î n d e p l i n i t p e d e p l i n obiectivele nici la nivel naţional, dat f i ind faptul că acestea au fost real izate fără impl icarea struc tur i lor super ioare de conducere. Î n acest sens, pot f i menţionate două cursur i de formare specială din c a d r u l p ro i e c t u l u i p r i v i n d p o l i ţ i a a l b a n e z ă ( pa m E c a i i ) . au fo s t o fe r i te „ c u r s u r i d e co n d u ce re s t ra te gi c ă” p e nt r u 6 0 d e o f i ţe r i c u grade medi i ș i of i ţer i cu grade super ioare. atunci când of i ţer i i de pol i ţ ie care au urmat formarea s -au întors la postur i le lor pentru a p u n e î n p r a c t i c ă p r i n c i p i i l e t e o re t i c e , a c e ș t i a s - a u c o n f r u n t a t c u r e z i s t e n ţ a s u p e r i o r i l o r l o r. pe n t r u a î n c e r c a s ă s e r e m e d i e z e r iscul ca respec t ivul curs să a ibă un impac t scăzut , a fost necesară lansarea unui „program pentru personalul de conducere de n ivel s u p e r i o r ” l a c a re a u p a r t i c i p at 3 4 d i nt re o f i ţe r i i d e p o l i ţ i e c u ce l mai înalt grad. deși comisia poate f i fel icitată pentru luarea acestei măsur i corec t ive, ar f i fost preferabi l să se as igure de impl icarea struc tur i lor super ioare de conducere înainte de a prezenta cursul n ivelului mediu de conducere.

25 comisia a contractat servicii

externe de monitorizare pentru a

evalua implementarea proiectelor.

28


45. Î nvăţarea pr in prac t ică ș i for mare a p e te re n re p re z i ntă mi j loace e f i c a ce d e d e z vo l t a re a u n e i a d m i n i s t raţ i i m o d e r n e ș i e f i c i e nte. transferul de responsabil ităţi administrative poate f i real izat atâta t imp cât f luc tuaț ia personalului nu este una excesivă (ca s e t a 1 2 ) . pro iec te le de înf răţ i re cu s tate le me mb re ș i contrac te le de s ub -venţ ionare încheiate cu organizaţ i i inter naţ ionale sunt ut i l i zate mai f rec vent de când programul cards a fost reor ientat , t recând de la statutul de program axat pe reconstruc ţ ie la cel de program axat pe reforme.

E X E M P L E D E P R O I E C T E D E Î N VĂŢA R E P R I N P R AC T I C Ă Î N B O S N I A Ş I H E R Ţ E G O V I N A

C A S E TA 1 2

Cazul 1: Transferul complet al responsabilităţilor către beneficiar – Comisia pentru drepturile omului

În 2004, comisia a semnat un contract de subvenţionare cu curtea constituţională a Bosniei și Herţegovinei (ccBH) în vederea constituirii în cadrul acesteia din urmă a unui organism judiciar special – comisia pentru drepturile omului (cdo), ce avea ca scop soluţionarea a aproape 9 000 de cazuri restante privind drepturile omului26. În cursul primului an de existenţă, comisia pentru drepturile omului a soluţionat peste 3 000 de cazuri. iniţial, cdo a funcţionat cu personal internaţional, însă, începând din 2005, aceasta este formată numai din agenţi naţionali. În cursul proiectului, aceștia au aplicat în mod cotidian convenţia europeană a drepturilor omului, precum și alte instrumente internaţionale. proiectul a reușit deoarece nouă dintre cei zece agenţi care deţineau posturi-cheie au rămas în cadrul curţii constituţionale. În iunie 2007, toate cazurile restante fuseseră soluţiona-te. potrivit beneficiarului, proiectul a avut o contribuţie semnificativă la conștientizarea normelor privind drepturile omului în Bosnia și Herţegovina.

Cazul 2: Transfer incomplet al responsabilităţilor către beneficiar – Camera pentru crime de război

camera pentru crime de război (ccr) din Bosnia și Herţegovina este prima instanţă publică, per-manentă și specializată, constituită pentru a se ocupa de încălcările grave ale dreptului umanitar internaţional și ca parte a strategiei de încheiere a mandatului tribunalului penal internaţional pentru fosta iugoslavie27. conform estimărilor, numărul persoanelor suspectate de crime de război în Bosnia și Herţegovina se ridică la câteva mii. la momentul auditului, transferul de la experţii in-ternaţionali către experţii naţionali fusese amânat. numărul real de procese pe rol depășea numărul prevăzut iniţial, ceea ce reprezintă un fapt pozitiv, însă volumul de muncă al curţii depășea cu mult capacitatea acesteia. această situaţie a fost agravată de fluctuația judecătorilor internaţionali.

26 Există patru tipuri principale de cazuri de încălcare a drepturilor omului în Bosnia și Herţegovina: egalitatea în faţa legii, dreptul de

proprietate, dreptul la muncă și la educaţie și persoanele dispărute, așa-numitele cazuri „srebrenica”.

27 trimitere la rezoluţia 1503 a consiliului de securitate al onu.


29


R E S P O N S A B I L I TAT E A P E P L A N LO C A L – U N FAC TO R I M P O R TA N T Î N CO N S O L I D A R E A S TAT U LU I D E D R E P T

46. u n u l d i n t re o b i e c t i ve l e s t r a t e g i c e c e l m a i f re c v e n t î n t â l n i t e î n cadrul proiec telor auditate era consol idarea statului de drept în Balcani i de Vest . conceptul statului de drept, așa cum este înţeles în Europa occidentală , este, în esenţă , pr inc ipiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege. consol idarea statului de drept în Balcani i de Vest este esenţială pentru stabi l i tatea ș i securitatea din Europa. În pof ida anumitor progrese, statul de drept în Balca-ni i de Vest rămâne în cont inuare f ragi l ( ca s e t a 1 3 ) .

47. Î n multe din rapoar tele sale pr iv ind progresele real izate, comisia și-a exprimat nemulţumirea faţă de r itmul lent al reformelor. abor-darea adoptată de comisie în materie de proiecte are l imitele sale; nu este un „panaceu”. succesul proiec telor comisiei din domeniul justiţ iei ș i afaceri lor interne necesită o schimbare de atitudine din par tea autor i tăţ i lor naţ ionale, precum ș i o cont inuitate în cadrul s t ruc tur i lor guver namentale. aceșt i fac tor i nu ţ in de competen-ţele direc te a le comisiei ș i impac tul lor negativ, în special asupra consol idăr i i inst i tuţ ionale, nu t rebuie subest imat .

CO N C E P T U L S TAT U LU I D E D R E P T Î N B A LC A N I I D E V E S T E S T E U N U L F R AG I L

C A S E TA 1 3

statul de drept este fragil în regiune, iar încrederea în guvern și în instituţii se situează la un nivel scăzut. cetăţenii nu au încredere în sistemul juridic și au sentimentul că numai anumite categorii sociale beneficiază de pe urma acestuia. la întrebarea „Există persoane care se situează deasupra legii în această ţară?”, procentul de răspunsuri pozitive în câteva ţări din regiune a fost după cum urmează28:

muntenegru: 69 %; serbia: 81 %; fosta republică iugoslavă a macedoniei: 85 %.

trebuie remarcat faptul că cei care resimt cel mai puternic faptul că societatea are un caracter injust și că indivizii nu sunt egali în faţa legii sunt persoanele cele mai educate și cel mai bine informate pe plan politic.

28 a se vedea studiul elaborat de alina mungiu-pippidi: deconstructing Balkan particularism, The Ambiguous Social Capital of South Eastern

Europe (analiza „particularismului” din Balcani – capitalul social ambiguu al Europei de sud-Est), 2005.

30


48. to t u ș i , c o m i s i a a t r a s î nv ă ţ ă m i n t e d i n e x p e r i e n ţ e l e a n t e r i o a r e . Î n c o m p a r a ţ i e c u p r o g r a m u l d e p r e a d e r a r e a n t e r i o r a l c o m i s i e i (phare) , aspec tele legate de reformele struc turale impor tante din d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e s u n t a c u m a b o rd a t e m a i devreme în cadrul procesului de ex t indere.

49. până la momentul ac tual , major i tatea in i ţ iat ive lor în mater ie de re fo r m ă n u ș i - a u av u t o r i g i n e a î n c a d r u l re gi u n i i , c i a u p rove n i t de la comisia Europeană ș i de la a lţ i agenţi ex terni 29. neasumarea responsabi l i tăţ i i care rezultă conduce la s lăbirea rezultate lor pe ter men lung a le proiec te lor. pr ima in i ţ iat ivă ser ioasă în regiune este consi l iu l de cooperare regională , inst i tui t în februar ie 2008 ca succesor a l pac tu lu i de stab i l i tate p e ntru Europ a de sud-Es t . activitatea consi l iului de cooperare se va axa pe șase domenii pr i-or itare. unul dintre aceste domenii este cel al justiţ iei ș i afaceri lor i nte r n e. l a a p ro a p e d o u ă d e ce n i i d e l a co l a p s u l fo s te i s t r u c t u r i d e s e c u r i t ate ș i s t a b i l i t ate d i n Eu ro p a d e s u d - E s t , a ce a s t ă n o u ă inst i tuţ ie , cu sediul în s ara jevo, doreș te să devină pr imul forum regional de acest t ip, cu ajutorul unui cadru de cooperare asumat ș i coordonat la n ivel regional ș i care v ine, de asemenea, în spr i j i -nul integrăr i i europene.

A B O R D Ă R I Î N M AT E R I E D E G E S T I U N E Ş I CO O R D O N A R E A Î N T R E D O N ATO R I

50. această sec ţ iune prez intă rezul tate le auditu lu i pr iv ind două as-pec te or izontale care se referă la ambele t ipur i de proiec te : com-paraţ ia între ce le două abordăr i în mater ie de gest iune ut i l izate de comis ie ș i coordonarea între donator i .

N U E X I S TĂ N I C I O D I F E R E N ŢĂ S E M N I F I C AT I VĂ Î N T R E A B O R D Ă R I L E Î N M AT E R I E D E G E S T I U N E

51. Î n B a l c a n i i d e Ve s t , co m i s i a a u t i l i z a t d o u ă a b o rd ă r i d e b a z ă î n mater ie de gest iune (a se vedea a n e xa V ) , pr in intermediul agen-ţ i e i E u r o p e n e p e n t r u r e c o n s t r u c ţ i e ( a E r ) s a u p r i n i n t e r m e d i u l d e l e g aţ i i l o r co m i s i e i . cu r te a a a n a l i z at re z u l t ate l e a u d i t u l u i c u p r i v i re l a p ro i e c te p e nt r u a s t a b i l i d a c ă ex i s t ă e l e m e nte c a re s ă demonstreze că o abordare în mater ie de gest iune a fost mai ef i -cace decât ceala l tă .

29 trimitere la delevic, milica Regional

cooperation in the western Balkans

(cooperare regională în Balcanii de

Vest), Eu-iss, Chaillot Paper nr. 104,

iulie 2007.


31


52. dintre cele 30 de proiecte din domeniul justiţ iei ș i afaceri lor inter-ne auditate în ţăr i le beneficiare, 18 au fost gestionate de delegaţi-i le comisie i , iar 12 de aEr (a se vedea a n e xa I ) . deși per formanţa g l o b a l ă a p ro i e c te l o r a u d i t a te e r a u n a m i x t ă , n u a e x i s t a t n i c i o d i fe re n ţ ă s e m n i f i c a t i v ă î n c e e a c e p r i ve ș t e g r a d u l d e re u ș i t ă a l proiectelor gestionate de delegaţi i în rapor t cu al celor gestionate de aEr. unul d intre punc tele for te a le unei delegaţ i i descentra -l izate rez idă în legătura strânsă dintre dia logul pr iv ind pol i t ic i le ș i procesul de programare anuală . pe de altă par te, ser vic i i le cen-tra le a le aEr au contr ibuit la d ia log pr in furnizarea de exper t iză complementară regiuni i în ansamblul său.

N I C I O Î M B U N ĂTĂŢ I R E P E P L A N U L CO O R D O N Ă R I I Î N T R E D O N ATO R I , C A R E E S T E G E S T I O N ATĂ D E C ĂT R E B E N E F I C I A R I

53. co m i s i a s - a a n g a j at s ă co nt r i b u i e a c t i v l a s t i m u l a re a co o rd o n ă -r i i între donator i în Balcani i de Vest . coordonarea între donator i const i tuie unul d intre pr incipi i le declaraţ ie i de la par is d in 2005 p r i v i n d e f i c i e n ţ a a j u t o r u l u i ș i a l e co d u l u i d e c o n d u i t ă a l u E î n mater ie de diviz iune a munci i , pr incipi i la care comisia a subscr is. cur tea a constatat însă di f icultăţ i întâmpinate de comisie în ceea ce privește punerea în practică, în teren, a principiului coordonări i între donator i .

54. justiţ ia și afaceri le interne reprezintă un sector care prezintă interes pentru mai mulți donatori . comisia, instituţi i le f inanciare internaţio - nale, s tatele membre ș i donator i i d in ţăr i le ter ţe joacă cu toţ i i un rol ac t iv în Balcani i de Vest ( a n e xa V I ) . deoarece capacitatea ope -raţ ională a ţăr i lor benef ic iare era încă scăzută , pr incipiul conform căruia ţara beneficiară trebuie să gestioneze coordonarea între do -nator i nu a putut f i apl icat . În plus, benefic iar i i nu au pr imit spr i j in suf ic ient , care să le permită să-ș i îmbunătăţească capacitatea de a gest iona coordonarea între donator i . chiar ș i atunci când benef i -c iar i i aveau o v iz iune c lară cu pr iv i re la modul de implementare a soluţiei pe care o preferau, aceștia se loveau de l ipsa de coordonare între ac t iv i tăţ i le mai multor donator i ( ca s e t a 1 4 ) .

32


E X E M P LU D E L I P S Ă D E CO O R D O N A R E Î N T R E AC T I V I TĂŢ I L E D E I N V E S T I Ţ I I A L E M A I M U LTO R D O N ATO R I

C A S E TA 1 4

unul dintre principiile pe care se bazează armonizarea ajutorului se referă la „alinierea” acestuia la elementele locale și la ajutorul necondiţionat. totuși, din cauza lipsei de coordonare între activităţile mai multor donatori, care au oferit cu toţii mașini, camioane și camionete provenind din ţările lor re-spective, poliţia din fosta republică iugoslavă a macedoniei utilizează peste 40 de tipuri de vehicule. În consecinţă, este imposibilă o gestionare eficientă din punct de vedere al costurilor a acestui parc auto. În viitor, poliţia intenţionează să utilizeze doar 12 tipuri de vehicule.

55. l ipsa de coordonare între donator i nu a afectat doar proiectele de investiţ i i . În ceea ce pr ivește consolidarea instituţională, recoman-dăr i le formulate de difer i ţ i operator i din uE au creat un sentiment de confuz ie în rândul benef ic iar i lor. fosta r epubl ică iugos lavă a m a c e d o n i e i a fo s t e x p u s ă , î n m o d u l c e l m a i e v i d e n t , u n u i e xc e s de s fatur i cu mesaje contradic to r i i . Î n p er io a d a 2004- 2005, c inc i e n t i t ă ţ i d i s t i n c te a l e u E ( d e l e g a ţ i a co m i s i e i , a E r , re p re ze n t a t u l s p e c i a l a l u E , E u p o l- prox i m a ș i m i s i u n e a d e m o n i t o r i z a re a u E ) jucau un ro l ac t iv în domeniul dez voltăr i i pol i ţ ie i . Î n p lus, orga-n i z a ţ i a p e n t r u s e c u r i t a t e ș i co o p e r a re î n E u ro p a , pro g r a m u l d e as istenţă internaţ ională pentru for marea în domeniul anchetelor penale (un proiec t pr iv ind pol i ţ ia , f inanţat de sua) , precum ș i un n u m ă r d e p ro gra m e b i l ate ra l e i n s t i t u i te d e s t ate m e m b re a l e u E operau simultan în această regiune. situaţia a fost prejudiciată mai a les atunci când consi l ierea cupr indea mesaje contradic tor i i .


33


concluZii şi rEcomandĂri

56. st imulentul reprezentat de aderarea la uniunea Europeană a con-tr ibuit la t ransformarea acesteia în par tea interesată cea mai im-por tantă ș i cea mai inf luentă din Balcani i de Vest . spre deosebire de programele de aderare anter ioare, comisia a acordat pr ior itate domeniului just i ţ ie i ș i afacer i lor interne ș i a încercat să abordeze aceste reforme structurale impor tante mai devreme în cursul pro -cesului de extindere. proiectele gestionate de comisie în domeniul just i ţ ie i ș i afacer i lor interne se desfă șoară într-un cadru pol i t ic ș i organizaţ ional d i f ic i l . Î n c iuda ace s tu i cadru d i f i c i l , g e s t i on are a asigurată de către comisie s-a dovedit a f i în mare măsură ef icace. to t u ș i , a u d i t u l re a l i z a t d e cu r t e a c o n d u s l a i d e n t i f i c a re a u n o r def ic ienţe în cadrul gest ionăr i i as igurate de comis ie. dacă s-ar f i luat măsur i în acest sens, rata de reușită a proiec telor ar f i putut f i ș i m a i r i d i c at ă , î n s p e c i a l î n ce e a ce p r i ve ș te s u s te n a b i l i t ate a rezultatelor acestora .

57. concluzia cur ț i i este că anal izele nevoi lor nu au fost întotdeauna corespunzătoare ș i că a existat o l ipsă de coordonare între dona-tor i . deși nu toate proiec tele de invest i ţ i i au obţinut rezultate pe depl in sat i s făcătoare, ia r suste n ab i l i tate a ace s tora e s te i n ce r tă , a jutorul pentru invest iţ i i f inanţat de comisie a reprezentat o con-t r i b u ţ i e i m p o r t a nt ă ș i u t i l ă p e nt r u d e z vo l t a re a i n f ra s t r u c t u r i i ș i a i n s t i t u ţ i i l o r n a ţ i o n a l e . pe d e a l t ă p a r te , cu r te a a co n s t a t a t c ă rezultatele proiectelor de consolidare instituţională nu au fost de -cât par ţ ia l sat is făcătoare, iar sustenabi l i tatea acestora este puţ in p ro b a b i l ă . ace s t f a p t s - a d ato rat f ra gi l i t ăţ i i co n s t a nte a s i t u aţ i -e i pol i t ice ș i l ipse i de angajare (asumare a responsabi l i tăţ i i ) d in par tea benef ic iar i lor, deoarece major i tatea in i ţ iat ivelor de refor-mă nu proveneau de la ac tor i d in regiune, c i d in par tea comis ie i Europene sau a a l tor păr ţ i interesate ex terne.

P R I N C I PA L E L E CO N C LU Z I I C U P R I V I R E L A P R O I E C T E L E D E I N V E S T I Ţ I I Ş I L A C E L E D E CO N S O L I D A R E I N S T I T U Ţ I O N A L Ă

TA B E L U L 1

Întrebare de audit Nevoi Realizările proiectelor Rezultate

Tipul de asistenţă Pertinenţă Evaluare Atinse Sustenabile

Investiţii S PS S S / PS S / PS

Consolidare instituţională S S S PS NS

Apreciere: S = Satisfăcătoare, PS = Parţial satisfăcătoare şi NS = Nesatisfăcătoare;S / PS reprezintă faptul că aprecierea se situează între „satisfăcătoare” şi „parţial satisfăcătoare”.

34


m otive le p entr u c are comis ia s -a imp l ic at în s e c tor ul jus t i ţ ie i ș i a f acer i lor interne din B alc ani i de Ves t sunt c lare, îns ă re zul -t ate le proie c te lor ar f i ș i mai bune dacă:

(a) î n c a d r u l c o n c e p e r i i p r o i e c t e l o r d i n d o m e n i u l j u s t i ţ i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e, co m i s i a a r a c o rd a i m p o r t a n ţ a c u ve n i t ă obiectivelor acestora ș i ar asigura inst ituirea unor indicator i de impac t pentru ac t iv i tăţ i le respec t ivelor proiec te ;

(b) s -ar as igura o mai bună concordanţă între proiec tele de in-vest i ţ i i ș i ce le pr iv ind consol idarea inst i tuţ ională ;

(c ) coordonarea între toţ i donator i i ac t iv i d in regiune, inc lus iv comisia în cal itatea sa de donator principal, ar f i mai eficace; d e exe m p l u, u n d o n ato r a r p u te a f i n a nţ a s a u co f i n a nţ a u n proiec t conceput de a l t donator ;

(d) co m u n i t ate a d o n ato r i l o r a r re v i z u i p ro ce s u l d e at r i b u i re a co nt ra c te l o r p e nt r u a c h i z i ţ i a d e e c h i p a m e nte. aco l o u n d e este posibil , ar trebui avute în vedere fonduri comune pentru i nve s t i ţ i i g e s t i o n a t e d e ţ ă r i l e b e n e f i c i a re , c h i a r d a c ă p ro -c e s u l d e a t r i b u i r e a c o n t r a c t e l o r d e a c h i z i ţ i i v a t r e b u i î n cont inuare supravegheat îndeaproape de organizaţ i i le be -nef ic iare.

58. deși per formanţa globală a proiec telor auditate a fost una mix tă , în ceea ce pr ivește abordăr i le în mater ie de gest iune nu a existat nicio diferenţă semnificativă între gradul de reușită atins în cadrul p ro i e c te l o r g e s t i o n ate d e d e l e g aţ i i î n ra p o r t c u ce l e g e s t i o n ate de agenţ ia Europeană pentru reconstruc ţ ie.

R E C O M A N D A R E A 1


35


sus tenabi l i t atea proie c te lor ar putea f i îmbunăt ăţ i t ă dacă:

(a ) ar crește implicarea din par tea benefic iar i lor, de exemplu în cadrul procedur i lor de achiz i ţ i i publ ice ;

(b) n ic i un proiec t nu ar f i lansat fără un plan de întreţ inere ;

(c ) comis ia ar monitor iza de o manieră mai str ic tă repar t izarea echipamentelor ș i a infrastructuri i f inanţate de uE, ar evalua ut i l izarea acestora ș i ar lua , acolo unde este cazul , măsur i le corec t ive necesare ;

(d) comis ia ar ut i l iza indicator i de impac t pentru a măsura re -zultatele ;

(e) furnizarea as istenţei tehnice ar f i completată în mod cores-punzător de o încurajare ac t ivă în favoarea schimbăr i i inst i -tuţ ionale.

a s p e c t u l r e g i o n a l a r f i co n s o l i d a t d a c ă i n t e r v e n ţ i i l e p r i v i n d infrastruc tura din domeniul gestionări i integrate a f rontierelor ar f i concep ute ș i imp l em ent ate as t f e l înc ât s ă încur aje ze co -op erarea re gională . d e e xemp lu, ar t rebui acordat ă pr ior i t ate punc te lor comune de tre cere a f ront iere i , f inanţ ate din a lo c a -rea la nive l re gional .

prezentul rapor t a fost adoptat de cur tea de conturi la luxemburg, în ședinţa sa din 15 ș i 16 iu l ie 2009.

Pe nt r u Cu r te a d e Co nt u r i

Vítor m anue l da si lva c aldeira Pr e ş e d i nte



36


P R O I E C T E L E C A R D S AU D I TAT E Î N D O M E N I U L J U S T I Ţ I E I Ş I A FAC E R I LO R I N T E R N E Ş I O E VA LUA R E A E F I C AC I TĂŢ I I AC E S TO R A

A N E X A I

NEVOI REALIZĂRI FINALIZATE

REZULTATE

PERTINENŢĂ EVALUARE OBŢINUTE SUSTENABILITATE

DESCRIEREA PROIECTULUI Programul anual CARDS

SUMA ÎN EURO

(contracte)PROIECT FINALIZAT ÎN GESTIONAT DE

Satisfăcător (S), Parţial satisfăcător (PS),

Nesatisfăcător (NS)Da / Parţial nu S, PS, NS, N/A

Satisfăcător / Nesatisfăcător /

N/A

Investiţii

Albania Echipamente de birou pentru posturi de poliţie 2001 419 093 septembrie 2005 Delegaţie NS NS Da NS Nesatisfăcător

Albania Construcţia închisorii de la Fushe Kruja 2001 2 874 708 martie 2007 Delegaţie S NS Parţial PS Nesatisfăcător

Albania Curţi de apel la Korça şi Vlora 2003 1 636 375 mai 2006 Delegaţie S S Da S Nesatisfăcător

Albania Controlul la frontiere şi gestionarea frontierei verzi 2003 2 127 106 februarie 2006 Delegaţie S NS Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Supravegherea şi construirea PTF de la Kamensko 2001 3 349 597 octombrie 2005 Delegaţie S S Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Construirea PTF de la Gorica 2002 2 971 834 nu a debutat niciodată Delegaţie S S Nu N/A N/A

Bosnia şi Herţegovina Supravegherea şi reabilitarea de localuri pentru autorităţile judiciare din BH 2002 2 310 367 decembrie 2004 Delegaţie S PS Da S Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Echipamente destinate forţelor de poliţie 2003 1 576 604 iulie 2005 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Supravegherea şi construirea sediului poliţiei de frontieră a BH 2003 2 589 621 iulie 2008 Delegaţie PS PS Da PS Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Furnizarea unui sistem informatice de telecomunicaţii 2003 2 597 772 decembrie 2006 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Furnizarea de vehicule destinate poliţiei de frontieră 2003 2 799 813 iunie 2005 AER S PS Da PS Nesatisfăcător


Construirea unui centr de primire pentru solicitanţii de azil 2002 1 419 580 noiembrie 2006 AER PS S Da S Satisfăcător

Muntenegru Construirea punctelor de trecere a frontierei D. Brijeg şi S. Polje 2001 3 685 662 iulie 2005 AER PS S Parţial PS Satisfăcător

MuntenegruEchipamente informatice şi echipamente speciale destinate poliţiei de frontieră

2003 1 683 038 martie 2005 AER S S Da S Satisfăcător

SerbiaConstruirea şi supravegherea punctului de trecere a frontierei de la Batrovci

2002-2003 5 134 209 august 2006 AER S S Parţial PS Satisfăcător

Serbia Renovarea şi întreţinerea sălii principale a tribunalului din Belgrad 2003 1 196 963 mai 2005 AER PS S Da S Satisfăcător

Serbia Materiale pentru poliţia de frontieră 2003 2 782 209 mai 2005 AER S NS Da S Satisfăcător

Subtotal 41 154 551


37



REZULTATE


DESCRIEREA PROIECTULUI Programul anual CARDS

SUMA ÎN EURO





N/A

Investiţii

Albania Echipamente de birou pentru posturi de poliţie 2001 419 093 septembrie 2005 Delegaţie NS NS Da NS Nesatisfăcător

Albania Construcţia închisorii de la Fushe Kruja 2001 2 874 708 martie 2007 Delegaţie S NS Parţial PS Nesatisfăcător

Albania Curţi de apel la Korça şi Vlora 2003 1 636 375 mai 2006 Delegaţie S S Da S Nesatisfăcător

Albania Controlul la frontiere şi gestionarea frontierei verzi 2003 2 127 106 februarie 2006 Delegaţie S NS Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Supravegherea şi construirea PTF de la Kamensko 2001 3 349 597 octombrie 2005 Delegaţie S S Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Construirea PTF de la Gorica 2002 2 971 834 nu a debutat niciodată Delegaţie S S Nu N/A N/A

Bosnia şi Herţegovina Supravegherea şi reabilitarea de localuri pentru autorităţile judiciare din BH 2002 2 310 367 decembrie 2004 Delegaţie S PS Da S Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Echipamente destinate forţelor de poliţie 2003 1 576 604 iulie 2005 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Supravegherea şi construirea sediului poliţiei de frontieră a BH 2003 2 589 621 iulie 2008 Delegaţie PS PS Da PS Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Furnizarea unui sistem informatice de telecomunicaţii 2003 2 597 772 decembrie 2006 Delegaţie S S Da S Satisfăcător


Furnizarea de vehicule destinate poliţiei de frontieră 2003 2 799 813 iunie 2005 AER S PS Da PS Nesatisfăcător


Construirea unui centr de primire pentru solicitanţii de azil 2002 1 419 580 noiembrie 2006 AER PS S Da S Satisfăcător

Muntenegru Construirea punctelor de trecere a frontierei D. Brijeg şi S. Polje 2001 3 685 662 iulie 2005 AER PS S Parţial PS Satisfăcător

MuntenegruEchipamente informatice şi echipamente speciale destinate poliţiei de frontieră

2003 1 683 038 martie 2005 AER S S Da S Satisfăcător

SerbiaConstruirea şi supravegherea punctului de trecere a frontierei de la Batrovci

2002-2003 5 134 209 august 2006 AER S S Parţial PS Satisfăcător

Serbia Renovarea şi întreţinerea sălii principale a tribunalului din Belgrad 2003 1 196 963 mai 2005 AER PS S Da S Satisfăcător

Serbia Materiale pentru poliţia de frontieră 2003 2 782 209 mai 2005 AER S NS Da S Satisfăcător

Subtotal 41 154 551

38



REZULTATE


DESCRIEREA PROIECTULUIProgramul

anual CARDS

SUMA ÎN EURO





N/A

Consolidare instituţională

Albania Strategia naţională privind migraţia 2001 1 000 000 ianuarie 2005 Delegaţie S S Da NS Nesatisfăcător

Albania Programul albanez de luptă împotriva minelor 2002 2 000 000 mai 2006 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Albania Verificarea iniţială a solicitanţilor de azil şi a migranţilor 2003 2 000 000 februarie 2006 Delegaţie S S Da PS Nesatisfăcător

Albania Pameca II – misiune poliţienească 2004-2005 6 314 404 decembrie 2007 Delegaţie S PS Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată parchetului din BH 2002 916 668 mai 2005 Delegaţie S PS Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată Comisiei pentru drepturile omului 2003 645 705 martie 2005 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată Consiliului superior al judecătorilor şi procurorilor 2004 3 120 986 ianuarie 2006 Delegaţie S S Da S Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată Secretariatului pentru crime de război din BH 2004 3 500 000 ianuarie 2008 Delegaţie S S Da S Nesatisfăcător


Institut de formare pentru sistemul judiciar 2001 1 188 405 octombrie 2005 AER S S Da S Nesatisfăcător


Asistenţă pentru strategia de reformă a poliţiei naţionale 2001 1 457 533 septembrie 2005 AER S PS Da PS Nesatisfăcător

Serbia Centru de formare judiciară 2004 2 499 175 octombrie 2007 AER S PS Parţial NS Nesatisfăcător

Serbia Consolidarea instituţională a Ministerului Justiţiei 2004 1 491 029 septembrie 2007 AER S S Parţial PS Nesatisfăcător

Regional Instituirea unui cadru compatibil cu cel comunitar în materie de azil, de migraţie şi de vize

2002 2 922 700 decembrie 2005 SC ale DG ELARG S S Da PS Nesatisfăcător

Regional Sprijinirea şi coordonarea strategiilor de gestionare integrată a frontierelor în Balcanii de Vest

2002-2003 1 999 984 martie 2007 SC ale DG ELARG S S Da PS Nesatisfăcător

Regional Instituirea unui sistem judiciar independent, fiabil şi funcţional şi consoli-darea cooperării judiciare

2003 5 499 579 aprilie 2007 SC ale DG ELARG S NS Da PS Nesatisfăcător

Subtotal 36 556 168

Investiţii şi consolidare instituţională

SerbiaAsistenţă informatică acordată administraţiei tribunalelor pentru gestio-narea cauzelor

2004 3 232 093 noiembrie 2005 AER S S Da PS Satisfăcător

TOTAL 80 942 812

Criterii de audit privind pertinenţa: Obiectivele proiectului respectau priorităţile stabilite pentru ţară în materie de JAI.Criterii de audit privind evaluarea nevoilor: Proiectele erau justificate şi dacă fuseseră luate în considerare abordări alternative.Criterii de audit privind realizările: Activităţile finalizate au condus la realizările preconizate.Criterii de audit privind rezultatele obţinute: Asistenţa finanţată de EU a fost utilizată în mod eficace.Criterii de audit privind sustenabilitatea: Rezultatele proiectelor erau sustenabile pe plan financiar şi operaţional. N/A = nu se aplică


39



REZULTATE


DESCRIEREA PROIECTULUIProgramul

anual CARDS

SUMA ÎN EURO





N/A

Consolidare instituţională

Albania Strategia naţională privind migraţia 2001 1 000 000 ianuarie 2005 Delegaţie S S Da NS Nesatisfăcător

Albania Programul albanez de luptă împotriva minelor 2002 2 000 000 mai 2006 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Albania Verificarea iniţială a solicitanţilor de azil şi a migranţilor 2003 2 000 000 februarie 2006 Delegaţie S S Da PS Nesatisfăcător

Albania Pameca II – misiune poliţienească 2004-2005 6 314 404 decembrie 2007 Delegaţie S PS Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată parchetului din BH 2002 916 668 mai 2005 Delegaţie S PS Da PS Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată Comisiei pentru drepturile omului 2003 645 705 martie 2005 Delegaţie S S Da S Satisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată Consiliului superior al judecătorilor şi procurorilor 2004 3 120 986 ianuarie 2006 Delegaţie S S Da S Nesatisfăcător

Bosnia şi Herţegovina Asistenţă acordată Secretariatului pentru crime de război din BH 2004 3 500 000 ianuarie 2008 Delegaţie S S Da S Nesatisfăcător


Institut de formare pentru sistemul judiciar 2001 1 188 405 octombrie 2005 AER S S Da S Nesatisfăcător


Asistenţă pentru strategia de reformă a poliţiei naţionale 2001 1 457 533 septembrie 2005 AER S PS Da PS Nesatisfăcător

Serbia Centru de formare judiciară 2004 2 499 175 octombrie 2007 AER S PS Parţial NS Nesatisfăcător

Serbia Consolidarea instituţională a Ministerului Justiţiei 2004 1 491 029 septembrie 2007 AER S S Parţial PS Nesatisfăcător

Regional Instituirea unui cadru compatibil cu cel comunitar în materie de azil, de migraţie şi de vize

2002 2 922 700 decembrie 2005 SC ale DG ELARG S S Da PS Nesatisfăcător

Regional Sprijinirea şi coordonarea strategiilor de gestionare integrată a frontierelor în Balcanii de Vest

2002-2003 1 999 984 martie 2007 SC ale DG ELARG S S Da PS Nesatisfăcător

Regional Instituirea unui sistem judiciar independent, fiabil şi funcţional şi consoli-darea cooperării judiciare

2003 5 499 579 aprilie 2007 SC ale DG ELARG S NS Da PS Nesatisfăcător

Subtotal 36 556 168

Investiţii şi consolidare instituţională

SerbiaAsistenţă informatică acordată administraţiei tribunalelor pentru gestio-narea cauzelor

2004 3 232 093 noiembrie 2005 AER S S Da PS Satisfăcător

TOTAL 80 942 812

Criterii de audit privind pertinenţa: Obiectivele proiectului respectau priorităţile stabilite pentru ţară în materie de JAI.Criterii de audit privind evaluarea nevoilor: Proiectele erau justificate şi dacă fuseseră luate în considerare abordări alternative.Criterii de audit privind realizările: Activităţile finalizate au condus la realizările preconizate.Criterii de audit privind rezultatele obţinute: Asistenţa finanţată de EU a fost utilizată în mod eficace.Criterii de audit privind sustenabilitatea: Rezultatele proiectelor erau sustenabile pe plan financiar şi operaţional. N/A = nu se aplică

40


M E TO D O LO G I A Ş I E Ş A N T I O N U L D E AU D I TA N E X A I I

1 . ac t i v i t ă ţ i l e d e a u d i t a u i n c l u s o e x a m i n a r e a d o c u m e n t e l o r d e s t rate gi e ș i d e p l a n i f i c a re , c u m a r f i d o c u m e nte d e s t rate gi e d e ţ a r ă , p r o g r a m e i n d i c a t i ve m u l t i a n u a l e ș i d o c u m e n t e c u p r i v i r e la par tener iate europene, precum ș i rapoar te de monitor izare ș i d e e v a l u a r e . u n e ș a n t i o n d e 3 0 d e p r o i e c t e d i n c a d r u l p r o g r a -m e l o r a n u a l e p e n t r u p e r i o a d a 2 0 0 1 - 2 0 0 5 a f ă c u t o b i e c t u l u n u i audit în ur mătoare le ţăr i d in Balcani i de Vest : a lbania , B osnia ș i Her ţegovina, fosta republică iugoslavă a macedoniei , muntenegru ș i serbia . proiec tele au fost gest ionate f ie de agenţ ia Europeană pentru reconstruc ţ ie, f ie de către delegaţi i le comisiei Europene 1. Î n p lus, au fost auditate ș i t re i proiec te regionale gest ionate de dG Ex t indere (dG ElarG) la Bruxel les.

2 . a u f o s t a u d i t a t e c o n t r a c t e c u o v a l o a r e t o t a l ă d e a p r o x i m a t i v 81 de mil ioane de euro, reprezentând 17 % din angajamentele jai în cadrul programului cards pentru per ioada 2001-2006. proiec-te le au fost se lec tate pe baza următoarelor cr i ter i i : ( i ) impor tan-ţa f inanciară , ( i i ) acoper i rea tuturor subsec toarelor jai ș i ( i i i ) in-c l u d e re a t u t u ro r t i p u r i l o r d e co n t r a c te , ș i a n u m e d e s u bve n ţ i e , d e s e r v i c i i , d e a c h i z i ţ i i ș i d e l u c r ă r i . pe n t r u a s e p u t e a fo r m u l a o b s e r v a ţ i i f u n d a m e n t a t e c u p r i v i re l a re a l i z ă r i l e , re z u l t a t e l e ș i sustenabi l i tatea proiec telor, 29 din cele 30 de proiec te naţ ionale au făcut obiec tul unor inspec ţ i i la faţa locului .

1 aEr și-a încetat activitatea

la sfârșitul anului 2008. agenţia

avea centre operaţionale în fosta

republică iugoslavă a macedoniei,

în muntenegru și în serbia.

delegaţiile cE implementează

programe în albania și în Bosnia și

Herţegovina. aEr avea, de asemenea,

un centru operaţional în Kosovo și

există o delegaţie în croaţia, însă

acestea nu au fost auditate.

TA B E LU L 1: N U M Ă R U L D E P R O I E C T E E L I G I B I L E P E ŢA R Ă Î N A P R I L I E 2007

Ţara Numărul de proiecte Suma în milioane de euro

Albania 21 38

Bosnia şi Herţegovina 30 48

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei 12 15

Program regional 6 15

Serbia şi Muntenegru 14 21

Total 83 137

Auditate 33 81

Acoperire 40 % 59 %


41


3 . auditul s -a axat pe proiec te care at inseseră faza de „matur i tate", fără a f i însă prea vechi , l imitându-se astfe l la proiec tele care de -butaseră cel mai devreme cu 48 de luni ș i cel mai târziu cu 18 luni îna inte de data începer i i audi tu lu i . pe ntru p ro i e c te le core s p un -zând acestor cr iter i i , suma aferentă contractelor în ţăr i le auditate se r id ica la 137 de mi l ioane de euro, ia r auditu l a acoper i t 59 % din această sumă. cu excepţ ia unui s ingur caz , în care proiec tul n u f u s e s e d e m a rat n i c i o d at ă ( p u n c t u l d e t re ce re a f ro nt i e re i d e la Gor ica în Bosnia ș i Her ţegovina) , toate cele la l te proiec te erau f inal izate. pr in urmare, a existat suf ic ient mater ia l pentru a iden-t i f ica ș i a anal iza pr incipale le probleme legate de ef icacitate.

42


N I V E LU L CO R U P Ţ I E I P E R C E P U T E – B A LC A N I I D E V E S T A N E X A I V

2008 2007 2006 2005 2004

Clasare Scor IPC Clasare Scor IPC Clasare Scor IPC Clasare Scor IPC Clasare Scor IPC

Albania 85 3,4 105 2,9 111 2,6 126 2,4 108 2,5

Bosnia şi Herţegovina 92 3,2 84 3,3 93 2,9 88 2,9 82 3,1


72 3,6 84 3,3 105 2,7 103 2,7 97 2,7

Muntenegru 85 3,4 84 3,3 N/A 97 2,8 97 2,7

Serbia 85 3,4 79 3,4 90 3,0

Indicele de percepţie a corupţiei (IPC) este calculat pentru 180 de ţări, cu clasarea pe locul 1 a ţării percepute ca fiind cea mai puţin coruptă şi pe locul 180 a ţării percepute ca fiind cea mai coruptă.Scorul IPC variază între 0 şi 10 şi exprimă nivelul corupţiei percepute, cu alte cuvinte, cu cât scorul este mai mic, cu atât nivelul corupţiei percepute este mai ridicat.

S u r s a : transparency international (http://www.transparency.org).

TOTA LU L S U B V E N Ţ I I LO R A LO C AT E Î N P E R I O A D A 2006 - 2008, 4 240 D E M I L I O A N E D E E U R O P E S U R S Ă

A N E X A I I I

Comisia Europeană

56 %

Statele membre ale UE 20 %

Altele24 %

S u r s a: Biroul comun al comisiei Europene și al Băncii mondiale pentru Europa de sud-Est.


43


programul cards este implementat în pr incipal pr in intermediul a d o u ă s t r u c t u r i d e g e s t i o n a re d i n t r - u n to t a l d e p at r u s t r u c t u r i d ist inc te (a se vedea d i a g ra m a 1 ) :

(a ) delegaţ i i le comis ie i Europene în albania , B osnia ș i Her ţego -v i n a ș i cro aţ i a a s i g u ră g e s t i o n a re a p ro i e c te l o r, d e l a i d e nt i -f i c a re a ș i fo r m u l a re a a ce s to ra p â n ă l a f a ze l e d e o fe r t a re , d e atr ibuire a contrac telor, de implementare ș i de evaluare 1.

(b) a g e n ţ i a E u r o p e a n ă p e n t r u r e c o n s t r u c ţ i e ( a E r ) 2, o a g e n ţ i e i n d e p e n d e n t ă a u E , g e s t i o n e a z ă p r o g r a m u l î n s e r b i a ș i î n muntenegru, inclusiv în Kosovo, și în fosta republică iugoslavă a macedoniei . aceasta a fost creată ca răspuns la necesi tatea de a ac ţ iona rapid ș i ef ic ient pentru a aborda nevoi le urgente a le populaţ ie i d in Kosovo după conf l ic t , în per ioada imediat următoare cr ize i d in 1999.

(c) dG Ex t indere (ș i anter ior Europeaid) gest ionează programele regionale di rec t de la n ivelul ser v ic i i lor centra le.

(d) agenţi i le de implementare din ţăr i le benef ic iare sunt respon-sabi le de gest ionarea în mod descentral izat a programelor de dez voltare a comunităţ i lor locale în albania ș i a unei păr ţ i din programul cards 2002 în croaţ ia .

S T R U C T U R I L E D E G E S T I O N A R E A L E CO M I S I E I Î N B A LC A N I I D E V E S T

A N E X A V

1 procesul de descentralizare a

început în Bosnia și Herţegovina în

1998 în vederea ameliorării ritmului

de acordare a ajutorului extern al

cE, asigurând totodată proceduri

financiare solide.

2 aEr a fost înfiinţată în februarie

2000, predecesorul acesteia,

Grupul operativ pentru Kosovo,

începându-și activitatea deja în 1999.

În 2001, mandatul agenţiei a fost

extins la serbia și la muntenegru, iar

în 2002, la fosta republică iugoslavă

a macedoniei.

44


D I AG R A M A 1: S T R U C T U R A D E G E S T I O N A R E A C A R D S

Kosovo

Comitetul de gestionare CARDS

MuntenegruSerbia

SC (Salonic)

Consiliul director

Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie Serviciile centrale ale Comisiei

Delegaţii

Albania BH Croaţia

Implementare descentralizată

Fondul albanez

de dezvoltare

Unitatea centralăde �nanţare și contractare

Fosta Republică Iugoslavă

a Macedoniei


45


TOTA LU L S U B V E N Ţ I I LO R Ş I A L Î M P R U M U T U R I LO R A LO C AT E Î N P E R I O A D A 2006 - 2008, 10 488 D E M I L I O A N E D E E U R O P E S U R S Ă

A N E X A V I

Comisia Europeană

22 %

BEI 22 %

BERD 20 %

Banca Mondială 14 %

SUA8 %

Altele 14 %

S u r s a : Biroul comun al comisiei Europene și al Băncii mondiale pentru Europa de sud-Est.

46


rĂspunsurilE comisiEiSINTEZĂ

I.d o m e n i u l j u s t i ț i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r -n e ( j a i ) a c o n t i n u a t s ă f i e o p r i o r i t a t e î n c a d r u l p ro g r a m ă r i i i n s t r u m e n t u l u i d e a s i s t e n ț ă p e n t r u p re a d e r a re ( i pa ) . s u m a totală alocată proiectelor din acest dome -niu a fost de 58,6 mil ioane de euro în 2007 ș i 75 ,5 mi l ioane de euro în 2008.

I I I . (a) c o m i s i a a a c o r d a t î n t o t d e a u n a p r i o -

r i t ate s p r i j i n u l u i o fe r i t ț ă r i l o r p e nt r u îndeplinirea cerințelor care decurg din cr iter i i le pol it ice, inclusiv în domeniul j u s t i ț i e i ș i a f a c e r i l o r i n t e r n e , a s t f e l c u m s - a p u t u t o b s e r v a î n c a z u l p r o -gramelor anterioare pHarE, faci l itatea de t ranziț ie ș i cards. jai cont inuă să f ie o pr ior i tate în cadrul ipa.

(b) s u s t e n a b i l i t a t e a p r o i e c t e l o r d e p i n -d e î n m o d e s e n ț i a l d e a n g a j a m e n t e -l e ț ă r i l o r b e n e f i c i a r e ș i d e r e s u r s e l e a l o c a t e u n u i p ro i e c t d u p ă f i n a l i z a re . co m i s i a a b o rd e a z ă a c e s t a s p e c t p r i n i m p u n e r e a u n o r c o n d i ț i i p e n t r u f i e -care p ro i e c t ș i a cof i n anțăr i i de către benef ic iar i .

(c ) Î n g e n e r a l , n e c e s i t ă ț i l e a u fo s t i d e n -t i f i c a t e î n c a d r u l r a p o a r t e l o r p r i v i n d p r o g r e s e l e r e a l i z a t e , c a r e i n c l u d o e v a l u a re a s i t u a ț i e i a c t u a l e î n d o m e -n i u l j a i î n ț ă r i l e c a n d i d a t e ș i î n c e l e potenț ia l candidate.

(e) Î n o p i n i a c o m i s i e i , c o n s o l i d a r e a inst i tuț ională at inge ef icac i tatea ma-x i m ă a t u n c i c â n d e s t e s p r i j i n i t ă d e o p u t e r n i c ă v o i n ț ă p o l i t i c ă î n d i r e c ț i a reformei .

( f ) agenția Europeană pentru reconstrucție a reprezentat un instrument ef ic ient în domeniul pentru care a fost concepută, dato r i t ă v i te ze i c u c are ș i -a î nde pl i n i t mis iunea, un aspec t esenț ia l în faza de reconstruc ț ie.


47


(b) Î n ve d e re a s p o r i r i i s u s t e n a b i l i t ă ț i i ș i asumăr i i responsabi l i tăț i i asupra pro -i e c t e l o r î n c a d r u l p r o g r a m e l o r i pa 2 0 0 7 ș i 2 0 0 8 , f i ș e l e d e p ro i e c t i n c l u d co n d i ț i i s p e c i a l e p r i v i n d î n t re ț i n e re a infrastruc tur i i .

(c ) În luna martie 2009, comisia a lansat un p ro i e c t d e a s i s te nț ă f i n a n c i a ră re gi o -nală în vederea îmbunătăț i r i i monito -r izăr i i în domeniul jai a per for manței autor i tăț i lor ș i a as istenței f inanciare.

(d) as istența f inanciară este complemen-t a r ă p ro c e s u l u i p o l i t i c d e s t a b i l i z a re ș i asociere. rapoar tele pr ivind progre -s e l e re a l i z a t e ș i p a r t e n e r i a t e l e e u ro -pene inc lud recomandăr i specia le re -fer i toare la schimbăr i le inst i tuț ionale necesare. de asemenea, unele proiec-te spr i j ină în mod di rec t refor mele în d o m e n i u l j a i . d e e xe m p l u , î n c a d r u l p ro g r a m ă r i i i pa 2 0 0 9 , a u l o c d i s c u ț i i c u b e n e f i c i a r i i p e n t r u a s e c r e a p r o -grame mai ef ic iente, care să răspundă nevoi lor acestora în domeniul jai , d in perspec t iva integrăr i i regionale în uE ș i în le g ătură cu documentul de s t ra-tegie, rapoar te le de țară ș i par tener i -atele de aderare/europene.

IV. (b) În general, comisia combină investiți i le

în echipamente și infrastructură cu con-sol idarea inst ituți i lor ș i a capacităț i lor. fu r n i z a r e a d e e c h i p a m e n t e ș i i n f r a -struc tură se îmbină cu a jutorul pentru formare ș i reformele organizaț ionale.

(c ) Î n cadrul ipa, comis ia a pus mai mult accentul pe ef icacitatea a jutoarelor ș i s e a n g a j e a z ă s ă a s i g u r a r e , p e t e r e n , o c o o r d o n a r e e f i c i e n t ă î n t r e d o n a -tor i . ast fe l , începând din 2007, comi-s i a a o rg a n i z a t d i ve r s e c o n fe r i n ț e d e c o o r d o n a r e î n t r e d o n a t o r i ș i a a v u t i n i ț i a t i v e c o n c r e t e , p e t e r e n , d e c o -o r d o n a r e l a n i v e l d e s e c t o r, i n c l u s i v pregăt i rea de proiec te comune cu a l ț i donator i .

(d) Î n t r u c â t r e g u l a m e n t u l f i n a n c i a r p e r -mite comis ie i să pună în apl icare mă-s u r i e x te r n e, î m p re u n ă c u a l ț i a c to r i , acest t ip de acț iune va f i avut în vede -re atunci când se consideră că poate f i apl icat .

V. (a) Î n prezent , benef ic iar i i sunt impl icaț i

în procesul de atr ibuire a contrac telor d e a c h i z i ț i i , d e l a p r e g ă t i r e a p r o i e c -t e l o r p â n ă l a e v a l u a re a o fe r t e l o r ( u n reprezentant al beneficiarului f i ind în-totdeauna prezent ca membru cu drept de vot) . la nivel mai general , pentru a spor i responsabi l i tatea benef ic iar i lor, se organizează în mod per iodic reuni-u n i d e c o o rd o n a re re g i o n a l ă , l a c a re p a r t i c i p ă s e r v i c i i l e c e n t r a l e a l e c E , d e l e g a ț i i l e c E ș i b e n e f i c i a r i i , a c e ș t i a din urmă f i ind consultaț i încă din faza de început cu privire la documentul de p lani f icare mult ianuală ș i la f i ș e le de prezentare a proiec tului .

rĂspunsurilE comisiEi

48


OBSERVAȚII

13. Î n punerea în apl icare a pro iec te lor anu-a le, comis ia a fost nevoită să ț ină seama de c i rcumstanțele în cont inuă schimbare, menținându-se, în același t imp, în l imitele obiec t ivelor st rategice mai generale.

Caseta 1 — Exemple de proiecte de investiții strategice și nestrategiceCazul nr. 2: Proiect care nu respectă programul anualn e c e s i t a t e a c o n s o l i d ă r i i c a p a c i t ă ț i l o r î n d o m e n i u l a z i l u l u i a f o s t i d e n t i f i c a t ă l a n i v e l d e p o l i t i c ă . r a p o r t u l p e r i o d i c a l comisiei din 2002 invita țara în cauză „să îș i î m b u n ăt ățe a s c ă c a p a c i t ate a d e a p re l u c ra ce re r i l e d e a z i l ”, î n t i m p ce p r i m a m i s i u n e d e e v a l u a r e î n d o m e n i u l j a i , c a r e a a v u t loc în luna iunie 2002, aprecia că „ar t rebui înf i ințate centre de pr imire adec vate pen-tru sol ic i tanț i i de az i l ”.

14.a t u n c i c â n d p r o i e c t e l e s u n t f i n a n ț a t e , c a d r u l s t rate gi c e s te î nto td e a u n a l u at î n considerare.

comis ia a încurajat în mod constat m inis-terele justiț iei ș i ministerele de interne să îș i dez volte procedura de selec ț ie.

Caseta 3 — Exemple de repartizare și de utilizare ineficiente și ineficace ale echipamentelor finanțate de UEm o t o c i c l e t e l e f u r n i z a t e p r i n p r o g r a m u l cards au fost alocate unități lor de poliț ie de f ront ieră pentru patrulare la f ront iera ve r d e. m i n i s t e r u l d e i n t e r n e s - a a n g a j a t să as igure echipamentul de protec ț ie. s-a l a n s a t o l i c i t a ț i e , i a r l a î n c e p u t u l a n u l u i 2009 a fost se lec tată o ofer tă .

INTRODUCERE

2. după cards, domeniul jai continuă să f ie o pr ior i tate în cadrul programăr i i ipa.

l ini i le direc toare pentru programele anu -ale de acțiune indică faptul că sumele care urmează a f i alocate în conformitate cu cri-ter i i le pol i t ice, inclus iv proiec tele jai d in cadrul componentei ipa pentru as istență t e h n i c ă ș i c o n s o l i d a r e i n s t i t u ț i o n a l ă , a r t rebui să reprezinte între 30 % ș i 35 % din t o t a l . Î n a n u l 2 0 0 7 , s u m a t o t a l ă a l o c a t ă p r o i e c t e l o r d i n a c e s t d o m e n i u a fo s t d e 58,6 mi l ioane de euro ș i de 75,5 mi l ioane de euro în 2008.

3.(a) Evaluarea r iscur i lor efec tuată de către

comisie confirmă constatări le cur ți i . cu toate acestea, r iscuri le legate de suste -nabi l i tate ș i asumarea responsabi l i tăț i i cu pr iv i re la proiec tele din cadrul pro -g r a m e l o r i pa 2 0 0 7 ș i 2 0 0 8 s u n t , î n p re ze nt , ate n u ate d e co n d i ț i i l e ș i m ă -s u r i l e i n c l u s e î n p r o i e c t e , c u m a r f i cof inanțarea acestora .

(c ) comisia apl ică pr incipi i le unei bune ș i e f ic iente gest ionăr i f inanciare ș i eva- l u e a z ă n i v e l u l r i s c u r i l o r a s o c i a t e f i e c ă r u i p r o i e c t . c o n t r a c t e l e n u v o r f i s e m n a t e , s a u p o t f i s u s p e n d a t e , î n cazul în care nu există o as igurare re -zonabilă că vor f i îndeplinite condiți i le p e n t r u p u n e r e a î n a p l i c a r e a p r o i e c -tului .



49


a d m i n i s t r a ț i a f i s c a l ă p e n t r u i m p u n e r i i n d i r e c t e d i n B o s n i a ș i H e r ț e g o v i n a ( I n d i r e c t Ta x a t i o n A d m i n i s t r a t i o n – I TA ) intenț ionează să construiască un post va-mal intern în local i tatea mostar ( în cadrul centrului său regional din mostar) , pe care l -ar deține în proprietatea sa. În acest caz, ita ar putea colec ta 100 % din venitur i le o b ț i n u te d ato r i t ă u t i l i z ă r i i p u n c t u l u i va -mal. construirea de posturi vamale interne este, de asemenea, prevăzută în strategia Bosniei ș i Her țegovinei pr iv ind gest iona-rea integrată a f ront ierelor (vers iunea re -v izui tă a fost adoptată în iu l ie 2008) . ita preconizează constru i rea a patru postur i vamale i nte r n e î n B os n i a ș i He r țe g ov i n a , în cadrul a patru centre regionale ale sale, re s p e c t i v m os tar, s ara je vo, B an ja luk a ș i tuzla .

19. deciz ia de a construi sau nu un punc t co -mun de t recere a f ront iere i depinde de o serie de factori , costul f i ind doar unul din-tre aceșt ia . Î n plus, există câteva exemple de punc te comune de trecere a f ront ierei între țăr i le d in Balcani i de Vest (sau între acestea ș i țăr i le vecine) care au benef ic i -at d e fo n d u r i u E . cu s i g u ra nț ă , u n p u n c t comun de t recere a f ront iere i poate con -s o l i d a co o p e ra re a î nt re ce l e d o u ă ț ă r i î n cauză, însă există ș i a l te că i de cooperare bi latera lă la f ront ieră .

Î n p r e z e n t , c o m i s i a a n a l i z e a z ă d a c ă acqui s -u l s ch e n g e n p r i v i n d p un c te le co -mune de trecere a f ront ierei între statele din Balcani i de Vest ș i vecini i acestora se v a a p l i c a î n c a z u l u n e i c e re r i d e a z i l d e -puse de un sol ic i tant de az i l pe ter i tor iu l ț ă r i i t e r ț e ( î n s ă î n m o d f i z i c l a u n p u n c t c o m u n d e t re c e re a f ro n t i e re i ) . pe r s p e c -t iva uE asupra țăr i lor d in Balcani i de Vest impune luarea în considerare a unor astfel de ref lecț i i interne ale sale atunci când se fac recomandări de pol it ică în legătură cu aceste țăr i .

responsabil itatea achiziț iei de echipamen-t e a a p a r ț i n u t i n i ț i a l m i n i s t e r u l u i m u n c i i ș i pol i t ic i i socia le. comis ia ș i icnur ( Î nal -t u l co m i s a r i a t a l n a ț i u n i l o r u n i te p e nt r u refugiați) au sesizat împreună guvernul cu p r i v i re l a a c e s t a s p e c t . o p a r t e d i n e c h i -p a m e nte a u fo s t i n s t a l ate î n ce nt r u p â n ă în luna apr i l ie 2008 , ia r restu l la s f â rș i tu l ver i i 2008.

de atunci , comisia ș i -a intensi f icat supra-ve g h e re a g e n e ra l ă , p r i n v i z i te l a f aț a l o -c u l u i e f e c t u a t e d e p e r s o n a l d i n c a d r u l delegaț ie i cE, rapor tăr i per iodice pr iv ind ut i l izarea bunuri lor ș i contac te strânse cu pol i ț ia de stat d in albania .

Caseta 5 — Exemplu de proiect pentru un punct de trecere a frontierei care nu a fost pus în aplicarepe baza angajamentului ferm al consil iului de m iniștr i d in Bosnia ș i Her țegovina ș i a l munic ipal i tăț i i d in Grude, potr iv i t căruia procesul de expropr iere ar f i ur mat să se încheie până la s fârș i tul luni i septembrie 2004, comisia a semnat, în luna octombrie a a ce l u i a ș i a n , co n t r a c t u l d e a c h i z i ț i i d e lucrăr i în valoare de 2 ,9 mi l ioane de euro pentru construirea punc tului de trecere a frontierei de la Gorica. această s ituație nu era neobișnuită , având în vedere incer t i -tudini le de ordin jur idic datorate transfe -rului de competențe în materie de vamă și f ront ieră de la ent i tăț i către statul Bosnia ș i Her țegovina. Î n plus, punc tul de t rece -re a f ront iere i de la G or ica a fost desem-n a t c a p r i o r i t a te d e co n s t r u c ț i e d e c ă t re m i n i s te r u l fe d e ra l a l tra n s p o r t u r i l o r d i n Bosnia ș i Her țegovina. Î n acest caz par t i -cular, comisia s-a confruntat cu rezistența neașteptată a autor i tăț i lor locale, care se opuneau expropr ier i i d in mot ive de e va- l u a r e a t e r e n u l u i ; s t a t u l n u a p u t u t soluț iona această s i tuaț ie.

Î n v e d e r e a s u s t e n a b i l i t ă ț i i ș i a s u m ă -r i i r e s p o n s a b i l i t ă ț i i a s u p r a p r o i e c t e l o r î n c a d r u l p r o g r a m e l o r i pa 2 0 0 7 ș i 2 0 0 8 , f i ș e l e d e p ro i e c t i n c l u d m ă s u r i d e e v i t a -r e a d i f i c u l t ă ț i l o r l e g a t e d e a u t o r i z a ț i a d e co n s t r u c ț i e ș i d e p ro p r i e t ate a a s u p ra terenului .


50


24.Î n t r e t i m p , s i t u a ț i a s - a î m b u n ă t ă ț i t : î n v e d e r e a s u s t e n a b i l i t ă ț i i ș i a s u m ă r i i r e s p o n s a b i l i t ă ț i i a s u p r a p r o i e c t e l o r d i n cadrul programelor ipa 2007 și 2008, f ișele de proiect includ condiți i specif ice privind întreț inerea infrastruc tur i i .

25.comisia este conștientă de faptul că o mai b u n ă m o n i t o r i z a r e a a c t i v e l o r a r p u t e a in f luența în mod pozi t iv impac tul ș i s us -tenabi l i tatea proiec telor de invest i ț i i .

Caseta 8 — Exemplu de proiect de infrastructură fără impactÎ n p r e z e n t , o p e r a ț i u n i l e l a p u n c t e l e d e t r e c e r e a f r o n t i e r e i s u n t r e g l e m e n t a t e de instruc ț iunea emisă de di rec torul ita. potr iv i t autor i tăț i lor re levante din Bosnia ș i H e r ț e g o v i n a , a c e a s t ă i n s t r u c ț i u n e n u r e p r e z i n t ă u n d o c u m e n t v a l a b i l p e n t r u reclasif icarea (declasarea) of ic ială a punc-t u l u i d e t r e c e r e a f r o n t i e r e i , d e o a r e c e , p e n t r u a f i v a l a b i l ă , o a s e m e n e a d e c i z i e t re b u i e a d o p t a t ă d e i n s t i t u ț i i l e re l e v a n -te d in B osnia ș i Her țegovina ș i publ icată î n m o n i t o r u l o f i c i a l , c e e a c e n u s - a î n -t â m p l a t î n a c e s t c a z . a u t o r i t ă ț i l e s u s ț i n c ă i n s t r u c ț i u n e a r e s p e c t i v ă n u a r p u t e a f i c o n s i d e r a t ă d r e p t o d e c i z i e o f i c i a l ă d e r e c l a s i f i c a r e , c u t o a t e c ă r e g i m u l d e func ționare a punc tului de trecere a f ron-t iere i este reglementat de documentul în cauză.

26.Î n p re z e n t , b e n e f i c i a r i i s u n t i m p l i c a ț i î n p r o c e s u l d e a t r i b u i r e a c o n t r a c t e l o r d e achiziț i i , de la pregătirea proiectului până la evaluarea ofer te lor (un reprezentant a l b e n e f i c i a r u l u i f i i n d î nto td e a u n a p re ze nt ca membru cu drept de vot) .

Caseta 6 — Exemplu de investiție care vizează consolidarea statului de dreptConstrucția Curții de Apel din Vlora, AlbaniaÎn perioada care s-a scurs de la efectuarea auditului , furnizarea de energie e lec tr ică s - a î m b u n ă t ă ț i t s e m n i f i c a t i v î n î n t r e a -g a ț a r a ș i , î n c o n s e c i n ț ă , a s c ă z u t fo a r t e m u l t f re c ve n ț a î n t re r u p e r i l o r î n re ț e a u a de d ist r ibuț ie a energie i e lec tr ice. Î n pa-r a l e l c u a c e a s t a , d e l a î n c e p u t u l a n u l u i 2 0 0 9 , m i n i s t e r u l j u s t i ț i e i a m a j o r a t b u -getul operaț ional ș i de întreț inere pentru întregul aparat judic iar.

Î n a c e s t s e n s , t r e b u i e m e n ț i o n a t c ă a d -m i n i s t r a r e a ș i g e s t i o n a r e a b u g e t u l u i î n instituți i le judiciare devin din ce în ce mai t ransparente ș i mai standardizate.

23. a l b a n i a a î n c h e i a t c u c o m u n i t a t e a u n acord de readmisie, care a intrat în v igoa-re la 1 mai 2006, iar Bosnia și Her țegovina, muntenegru, serbia ș i fosta republ ică iu-goslavă a macedoniei au încheiat , la rân-dul lor, asemenea acordur i care au intrat în v igoare la 1 ianuar ie 2008. fiecare din-t r e a c e s t e a c o r d u r i p r e v e d e c ă p u n e r e a l o r î n a p l i c a r e v a f i m o n i t o r i z a t ă d e u n co m i te t co m u n d e re a d m i s i e , fo r m a t d i n reprezentanți ai comisiei ș i ai autorități lor naționale. comitetele comune se întrunesc î n re u n i u n i p e r i o d i ce l a c a re p a r t i c i p ă ș i re p re ze n t a n ț i a i s t a te l o r m e m b re. pu n e -rea corec tă în apl icare a acestor acordur i const i tuie o condiț ie a r id icăr i i obl igaț ie i de obținere a vizelor pentru uE. Evaluări le e f e c t u a t e î n a c e s t s e n s a u c o n f i r m a t c ă a c o r d u r i l e s u n t p u s e î n a p l i c a r e î n m o d corec t ș i în inter valul de t imp prevăzut .



51


(b) Între t imp, în celelalte țăr i din Balcanii d e Ve s t a u fo s t a d o p t ate n o i l e gi p r i -v ind protec ț ia date lor 1. Î n câteva țăr i m a i s u n t î n c ă n e c e s a re m ă s u r i l e g i s -l a t i ve ș i a d m i n i s t r a t i ve s u p l i m e n t a re pentru as igurarea unui n ivel suf ic ient de protec ț ie a datelor cu carac ter per -sonal .

(c ) r e s p o n s a b i l i t a t e a e l a b o r ă r i i i n s t r u c ț i u n i l o r s c r i s e p r i v i n d c o n -t r o l u l a c c e s u l u i r e v i n e a u t o r i t ă ț i l o r naț ionale. comisia spr i j ină, de aseme -nea, punerea în aplicare a procedurilor de control a l accesului , pr in inter me -diul as istenței tehnice sau a înfrăț i r i i .

34. s t r a t e g i i l e d e r e f o r m ă î n d o m e n i u l j a i conț in indicator i de per formanță. au fost e l a b o rate n o te p o l i t i ce c a re o fe ră o r i e n -t a r e î n c e e a c e p r i v e ș t e p r o g r a m a r e a ș i rezultate le care ur mează a f i rea l izate cu asistență f inanciară. Evaluăr i le inter pares e fe c t u ate d e ex p e r ț i d i n s t ate l e m e m b re p r e z i n t ă s i t u a ț i a g e n e r a l ă ș i r e c o m a n d ă obiec t ive care ar t rebui at inse cu ajutorul a s i s t e n ț e i a c o rd a t e î n v i i t o r. Î n p l u s , r a -por tul anual pr iv ind progresele rea l izate conține o evaluare a gradului în care sunt r e s p e c t a t e v a l o r i l e l i b e r t ă ț i i , s e c u r i t ă ț i i ș i j u s t i ț i e i ( d e e xe m p l u s t a t u l d e d r e p t , respec tarea dreptur i lor fundamentale) în f iecare dintre țăr i le d in Balcani i de Vest .

1 noi legi privind protecția datelor au fost adoptate

în 2007 (croația) și în 2008 (albania, serbia, muntenegru

și fosta republică iugoslavă a macedoniei).

s e r v i c i i l e p o s t - v â n z a re n u p o t f i c u a n t i -f i c a t e î n m o m e n t u l l i c i t a ț i e i ș i , î n g e n e -r a l , e l e d e p ă ș e s c p e r i o a d a d e p u n e r e î n apl icare a programelor comis ie i . d e ob i -c e i , a s i g u r a r e a s e r v i c i i l o r p o s t - v â n z a r e re p re z i n t ă o c e r i n ț ă î n c a d r u l l i c i t a ț i i l o r d e a c h i z i ț i i c o m u n i t a r e , î n s ă c o n t r a c t u l p e nt r u p re s t a re a u n o r a s e m e n e a s e r v i c i i t rebuie să f ie negociat de benef ic iar ș i nu este f inanțat de cE.

C a p a c i t ă ț i l e i n s t i t u ț i o n a l e n u e r a u p e m ă s u ra i nve s t i ț i i l o r

27.Î n g e n e r a l , co m i s i a c o m b i n ă i nv e s t i ț i i l e î n e c h i p a m e n te ș i i n f ra s t r u c t u ră c u co n -sol idarea inst i tuț i i lor ș i a capacităț i lor. Î n ceea ce pr ivește gest ionarea f ront ierelor, d o t a re a c u e c h i p a m e n t e ș i i n f r a s t r u c t u -ră se îmbină cu a jutorul pentru for marea p o l i ț i e i d e f ro n t i e r ă ș i p e n t r u re fo r m e l e organizaționale. obiectivele generale pen-tru f iecare țară se bazează pe o strategie de gest ionare integrată a f ront ierelor.

28.proiectul reprezintă o etapă în cadrul unei s t rate gi i p e te r m e n m a i l u n g. fu r n i z a re a echipamentelor informat ice a avut ca re -zul tat îmbunătăț i rea semnif icat ivă a me -to d e l o r d e l u c r u ș i t ra n s fe r u l i m e d i at d e date între sec ț i i le de pol i ț ie conec tate ș i unitatea informatică centrală a ministeru-l u i , f i i n d p re l u c r a t e u l t e r i o r d e d e p a r t a -mentele de poliț ie relevante. acesta a fost obiectivul imediat al proiectului . Ext inde -rea în continuare a rețelei este planif icată să se desfășoare în mai multe etape.

(a ) În muntenegru, șapte puncte de trece -re a f ront ierei (acoper ind 85% din tra-f ic) sunt, în prezent, conec tate la baza c e n t r a l ă d e d a t e ș i l a b a z a d e d a t e a i n t e r p o l . u n a l t p u n c t d e t r e c e r e a frontierei urma să f ie conectat până în iunie 2009. În cadrul dialogului în curs p r i v i n d l i b e r a l i z a r e a v i z e l o r, m u n t e -negru a declarat că toate punc tele de t recere a f ront ierei vor f i conec tate la baza centrală de date până la sfârș i tul a n u l u i 2 0 0 9 ș i c ă a c e s t p r o c e s v a f i f inanțat d in fondur i naț ionale.


52


38. d e ș i c o m i s i a î n c u r a j e a z ă d i v e r s e l e s e r -v i c i i s ă c o o p e r e z e , t e n s i u n i l e i n t e r n e ș i e laborarea pol i t ic i lor f ragmentată, l ips ită d e co o rd o n a re î nt re s t at ș i e nt i t ăț i l e d i n Bosnia ș i Her țegovina constituie pr incipa-lul obstacol în ca lea func ț ionăr i i normale a i n s t i t u ț i i l o r ș i a c re ă r i i d e s t r u c t u r i d e stat mai funcționale și mai ef iciente. lipsa u n u i c o n s e n s p o l i t i c î n c e e a c e p r i v e ș t e d i r e c ț i a p r i n c i p a l ă î n c a r e t r e b u i e s ă s e îndrepte țara afec tează, de asemenea, re -zultatele as istenței f inanciare.

Caseta 11 — Exemple de centre de formare judiciară (CFJ)i n i ț ia l , m inisterul just i ț ie i nu a invitat pe n i c i u n u l d i n t re e x p e r ț i i i n te r n a ț i o n a l i a i proiectului să par t icipe la elaborarea legi i care reglementează academia de formare a judecători lor și procurori lor. ca urmare a presiuni i exercitate de comunitatea dona-tor i lor, exper ț i i au fost , în cele din urmă, consultaț i , ia r unele d intre recomandăr i -l e a ce s to ra a u fo s t i n c l u s e î n tex t u l f i n a l a l l e g i i . c u t o a t e a c e s t e a , l e g e a a c t u a -l ă p r e z i n t ă î n c ă d e f i c i e n ț e c a r e t r e b u i e s o l u ț i o n a t e . m i n i s t e r u l j u s t i ț i e i a i n c l u s pregăt irea unor amendamente pe agenda legis lat ivă a anului 2009.

Î n p r e z e n t , a c a d e m i a e s t e c o m p l e t func țională, atât pentru formarea iniț ia lă , c â t ș i p e n t r u c e a c o n t i n u ă . Î n c e e a c e p r i v e ș t e p r e g ă t i r e a i n i ț i a l ă , p r i m a g e n e r a ț i e d e s t u d e n ț i a a b s o l v i t a c a d e -mia în februarie 2009, iar a doua generație u r m e a z ă , î n p re ze n t , c u r s u r i . câ t d e s p re formarea continuă, academia ș i -a lărgit în mod constant sfera de activități ș i catego -r i i le de specia l izare ofer i te.

Caseta 9 — Situație instabilă în ceea ce privește personalul din cadrul administrației publice din Albania și din Fosta Republică Iugoslavă a Macedonieipe r s o n a l u l i n s u f i c i e n t ș i f l u c t u a ț i a a ce s -tuia în urma a leger i lor reprezintă motive de îngr i jorare. comis ia ș i -a propus să re -amintească în mod per iodic autor i tăț i lor n a ț i o n a l e ș i l o c a l e i m p o r t a n ț a p ă s t r ă -r i i p e r s o n a l u l u i c a g a r a n ț i e a c r e ș t e r i i e f icaci tăț i i administraț ie i publ ice.

pentru per ioada care a t recut de la e fe c -t u a r e a a u d i t u l u i s e p o t r a p o r t a t a u n e -l e î m b u n ă t ă ț i r i î n d o m e n i u l m i g r a ț i e i ; d i r e c ț i a p e n t r u p o l i t i c i d e m i g r a ț i e d i n c a d r u l m i n i s te r u l u i m u n c i i d i n a l b a n i a a fost consolidată, angajându-se, de aseme -nea, personal supl imentar.

m i n i s t e r u l a o p e r a t s c h i m b ă r i î n c o n fo r -m i t ate c u l e gi s l aț i a î n v i g o a re, b a z ate î n principal pe așa-numita per formanță nesa-tisfăcătoare. aceasta a provocat o încetini-re temporară a procesului de reformă, fapt evidențiat de către comisie. noi i angajaț i a u av u t n e vo i e d e o p e r i o a d ă d e a co m o -dare, însă indicator i i de per formanță pen-tru cei care ocupă toate poziț i i le în cauză sunt comparativ mai buni în prezent decât cu t re i ani în urmă.

Caseta 10 — Exemple de îmbunătățiri ale capacității operaționaleE s t e p o s i b i l c a a s i s t e n ț a c o m u n i t a r ă s ă f i c o n t r i b u i t l a a s i g u r a r e a c a p a c i t ă ț i i i n -f r a s t r u c t u r a l e ș i o r g a n i z a ț i o n a l e ș i a competențelor necesare pentru planif icarea ș i executarea unei operaț iuni de asemenea impor tanță, însă nu a reprezentat un factor di rec t sau indirec t în executarea sa .



53


Caseta 12 — Exemple de proiecte de „învățare prin practică” în Bosnia și HerțegovinaCazul 2: Transfer incomplet al responsabilităților către beneficiar – Camera pentru crime de războiÎ n c e e a c e p r i v e ș t e t r a n s f e r u l d e p e r -s o n a l , p e r i o a d a d e p u n e r e î n a p l i c a r e a proiec tulu i pr iv ind cr imele de război era d e c i n c i a n i , r e s p e c t i v d i n 2 0 0 5 p â n ă î n 2009, inclus iv. de la efec tuarea auditului , perspec t iva încheier i i mandatelor tuturor judecători lor ș i procurori lor internaționali a fost reconsiderată, avându-se în vedere, î n m o d s p e c i a l , c a u z e l e r ă m a s e p e ro l ș i r e d u c e r e a c u 1 5 % a b u g e t u l u i c u r ț i i î n 2 0 0 9 . Î n co n s e c i n ț ă , d i n m o t i ve p o l i t i ce , tehnice ș i bugetare, cur tea (ș i parchetul ) se pronunță în favoarea cont inuăr i i man-d a t u l u i a c e s t o r a d u p ă e x p i r a r e a t e r m e -n u l u i - l i m i t ă p re v ă z u t i n i ț i a l p e n t r u l u n a decembrie 2009.

46.Î n p r e z e n t , c o m i s i a c o n s i d e r ă c ă g r a d u l în care sunt respec tate valor i le l iber tăț i i , s e c u r i t ă ț i i ș i j u s t i ț i e i , p r e c u m s t a t u l d e drept ș i dreptur i le fundamentale, în pr in-c i p a l e l e ț ă r i te r țe ( i n c l u s i v ț ă r i l e c a re a u făcut obiec tul prezentulu i audit ) este un i n d i c a t o r i m p o r t a n t a l i m p a c t u l u i , c o -n e x u n u i a d i n t r e o b i e c t i v e l e g e n e r a l e a l e s p a ț i u l u i d e l i b e r t a t e , s e c u r i t a t e ș i just i ț ie.

47.i s tor icul puner i i în apl icare a mai multor p r o i e c t e d e c o n s o l i d a r e i n s t i t u ț i o n a l ă a r a t ă c ă , î n m o d r e p e t a t ș i c o n s e c v e n t , comis ia a încercat să exerc i te o inf luență pozitivă pentru a încuraja sustenabil itatea proiec telor.

a u t o r i t ă ț i l e l o c a l e a u l u a t d e c i z i a d e a abandona o s t rategie, aprobată anter ior, d e f o r m a r e a f o r m a t o r i l o r , c a r e v i z a îmbunătăț i rea metodelor de predare.

pe p e r i o a d a p u n e r i i î n a p l i c a re a p ro i e c -tu lu i , comis ia s -a confruntat cu o schim-bare a pr ior i tăț i lor, d in cauza faptului că d i fe r i ț i m i n i ș t r i a i j u s t i ț i e i , p re ș e d i n ț i a i cu r ț i i s u p re m e ș i d i re c t o r i d e c e n t re d e formare judiciară au opini i difer ite în ceea ce pr ivește rolul cfj.

41. Î ntrucât proiec tele lansate în cadrul pro -gra m u l u i a u fo s t p r i m e l e p ro i e c te re gi o -n a l e c a r d s î n d o m e n i u l j a i , î n p e r i o a d a mai- iunie 2002, exper ț i d in state le mem-bre uE au efec tuat mis iuni de eva luare a jai în regiune ș i au ident i f icat mai multe n e v o i c o m u n e i m p o r t a n t e , p e c a r e p r o -i e c t e l e l a n s a t e u l t e r i o r a u u r m ă r i t s ă l e acopere.

43. pentru proiec tele v i i toare, se vor întocmi re z u m ate a l e p ro gre s e l o r re a l i z ate î n î n -depl ini rea obiec t ivelor speci f ice. comis ia dorește să subl in ieze că toate rezultatele prevăzute în descr ierea de proiec t au fost at inse.

44.c o m i s i a a î nv ă ț a t d i n a c e s t e e x p e r i e n ț e anterioare și acum acționează potrivit unei abordăr i formale, care î l așează pe bene -f i c i a r î n c e n t r u l p ro c e s u l u i d e a s i s t e n ț ă , a c e s t a a s u m â n d u - ș i d e p l i n a re s p o n s a b i -l i tate pentru obiec t ive le, metodele ș i re -zultatele ant ic ipate.

Î n c a d r u l i pa , p r i o r i t a t e a e s t e s p o r i r e a r e s p o n s a b i l i t ă ț i i b e n e f i c i a r i l o r a s u p r a proiec telor.


54


53.c o o r d o n a r e a d o n a t o r i l o r e s t e d e j a c o n -s i d e rat ă o p r i o r i t ate î n c a d r u l c a r d s . l a sfârșitul anului 2005 a avut loc la Bruxelles o reuniune pe această temă, în cadrul că-reia s-au prezentat cele mai bune prac t ic i din albania ș i s-au discutat diverse aspec-te a le coordonăr i i .

Î n c a d r u l i pa , d o r i n ț a d e a a s i g u r a , p e t e r e n , o c o o r d o n a r e e f i c i e n t ă î n t r e d o -nator i a devenit o pr ior i tate majoră : a l te conferințe privind eficacitatea ajutoarelor în Balcanii de Vest și în turcia au fost orga-nizate la Bruxel les , în oc tombr ie 2008, ș i la ti rana, în apr i l ie 2009, iar o confer ință privind evoluția ulter ioară este programa-tă în oc tombrie 2009.

54.c o m i s i a d e p u n e e fo r t u r i p e r m a n e n t e î n v e d e r e a î m b u n ă t ă ț i r i i c o o r d o n ă r i i î n -t r e d o n a t o r i . l a î n c e p u t u l a n u l u i 2 0 0 8 , a fo s t re î n f i i nț at ă o re țe a i nte r n ă p e nt r u î m b u n ă t ă ț i r e a c o o r d o n ă r i i p o l i t i c i l o r ș i a p ro g r a m ă r i i î n d o m e n i u l j a i . Î n c a d r u l a c e s t e i re ț e l e , a u l o c re u n i u n i p e r i o d i c e în care sunt impl icate ș i delegaț i i le cE. Î n acest contex t , s -au e laborat note temati -ce, inc luzând recomandăr i pr iv ind pol i t i -c a ș i p r o g r a m a r e a î n d o m e n i u l r e fo r m e i j u d i c i a r e , p r e c u m ș i a l l u p t e i î m p o t r i v a corupț ie i ș i cr iminal i tăț i i organizate.

48.pe n t r u a s p o r i r e s p o n s a b i l i t a t e a b e n e -f i c i a r i l o r, s e o r g a n i z e a z ă î n m o d p e r i o -d i c r e u n i u n i d e c o o r d o n a r e r e g i o n a l ă , l a c a r e p a r t i c i p ă s e r v i c i i l e c e n t r a l e a l e cE , de legaț i i le cE ș i benef ic iar i i . Î n p lus , aceșt ia d in urmă sunt consultaț i încă din faza de început cu pr iv i re la documentul d e p l a n i f i c a re m u l t i a n u a l ă ș i l a f i ș e l e d e prezentare a proiec telor.

În ceea ce pr ivește programarea regională j a i î n c a d r u l i pa 2 0 0 9 , a u l o c d i s c u ț i i c u beneficiar i i pentru a se crea programe mai ef ic iente, care să răspundă nevoi lor aces-tora , d in perspec t iva integrăr i i regionale în uE și în legătură cu documentul de stra-tegie, rapoar tele de țară ș i par tener iatele de aderare/europene.

49. În pr ima jumătate a anului 2008, consi l iul de cooperare regională a preluat rolul de instrument a l fostului pac t de stabi l i tate, c a r e c o n s t ă î n f a c i l i t a r e a c o o p e r ă r i i d o -n a to r i l o r re gi o n a l i î n d o m e n i u l j a i ș i , î n p re ze n t , o rg a n i ze a z ă co n fe r i n țe î n a ce s t sens.

d e a s e m e n e a , î n a c e s t c o n t e x t , s u n t o r -ganizate reuniuni de cooperare între do -nator i în cadrul unor in i ț iat ive indiv idua-l e , p r e c u m i n i ț i a t i v a r e g i o n a l ă p r i v i n d m i g r a ț i a , a z i l u l ș i r e f u g i a ț i i ( m a r r i ) ș i i n i ț iat iva regională ant icorupț ie (rai ) .

52.agenț ia Europeană pentru r econstruc ț ie ș i - a î n d e p l i n i t c u s u c c e s m a n d a t u l d e reconstruc ț ie ș i stabi l izare post- cr iză. co -mis ia cons ideră că agenț ia a reprezentat un instrument eficient în domeniul pentru care a fost concepută , dator i tă v i tezei cu c a r e ș i - a î n d e p l i n i t m i s i u n e a , u n a s p e c t esenț ia l în faza de reconstruc ț ie.



55


CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

56. d omeniul jai cont inuă să f ie o pr ior i tate î n c a d r u l p ro g r a m ă r i i i n s t r u m e n t e l o r d e asistență pentru pre -aderare și , între t imp, s-au introdus măsuri pentru a asigura sus-tenabi l i tatea rezultatelor proiec telor.

57. Î n efor tur i le de coordonare a donator i lor, comisia menține contacte regulate, în ve -derea coordonăr i i as istenței de pol i t ică ș i f i n a n c i a re , c u co n s i l i u l Eu ro p e i , co m i s i a de la Veneția, Înaltul comisar al națiunilor u n i t e p e n t r u r e f u g i a ț i , o r g a n i z a ț i a internațională pentru migrație, tr ibunalul penal i nternaț ional pentru fosta iugosla-v ie, precum ș i cu donator i b i lateral i . sunt org an i zate cu re g ular i tate re un i un i î nt re delegații le cE și ambasadele statelor mem-bre, pentru coordonarea as istenței f inan-c iare bi latera le acordate de către aceșt ia , c u a s i s t e n ț a d i n p a r t e a c o m u n i t ă ț i i . Î n toamna anului 2008 și în luna apri l ie 2009, c o m i s i a a o r g a n i z a t c o n f e r i n ț e c u p r i n -c i p a l i i d o n a t o r i , î n s c o p u l î m b u n ă t ă ț i r i i m e t o d e l o r d e c o o r d o n a r e î n t r e a c e ș t i a . u r m ăto a re a co n fe r i nț ă , c a re s e va a x a î n p r i n c i p a l p e a s p e c te l e p ra c t i ce a l e co o r -donăr i i pe teren, este programată să a ibă loc în luna oc tombrie 2009.

În pr ima jumătate a anului 2008, consi l iul de cooperare regională a preluat rolul de instrument a l fostului pac t de stabi l i tate, care constă în fac i l i tarea cooperăr i i între donator i i regional i în domeniul jai ș i , în p re ze n t , o rg a n i ze a z ă co n fe r i n țe î n a ce s t s e n s . d e a s e m e n e a , s u n t o r g a n i z a t e r e -u n i u n i d e c o o p e r a r e î n t r e d o n a t o r i p r i n intermediul in i ț iat ivelor regionale.

Caseta 14 — Exemplu de lipsă de coordonare între activitățile de investiții ale mai multor donatori d i n 2 0 0 2 , t o ț i d o n a t o r i i a u e c h i p a t a u t o r i t ă ț i l e l o c a l e c u v e h i c u l e p e c a r e l e - a u l ă s a t a c e s t o r a , l a t e r m i n a r e a p r o -i e c te l o r l o r. a b o rd a re a n e co o rd o n at ă , î n sensul l ipse i unei p lani f icăr i s t rategice a bugetului d in par tea autor i tăț i lor locale, ș i reac ț ia organizaț i i lor inter naț ionale la penuria de vehicule au creat, în câțiva ani , un parc auto neomogen, a le cărui costur i d e î n t re ț i n e re s u n t î n co n t i n u ă c re ș te re . problema a fost identi f icată de m inisterul de i nterne. anul t recut , acesta a in i ț iat o evaluare coordonată a parcului său auto, organizând o l ic i taț ie ș i achiz i ț ionând ul -t e r i o r a p rox i m a t i v 5 0 d e ve h i c u l e . to a t e ve h i c u l e l e p rov i n d e l a u n s i n g u r p ro d u -cător impor tant de autotur isme din uE ș i s e p r e c o n i z e a z ă c ă a c e s t f a p t v a a v e a o inf luență pozit ivă asupra cheltuie l i lor de întreț inere.

55. pro b l e m a re co m a n d ă r i l o r co nt ra d i c to r i i , l imitate la anumite aspec te ș i la o per ioa-d ă s p e c i f i c ă , a fo s t î n t re t i m p re z o l v a t ă , deoarece cei lalț i actor i au părăsit terenul. ace a s t ă p ro b l e m ă n u m a i ex i s t ă d ato r i t ă promovări i de către comisie a armonizăr i i progres ive a recomandăr i lor.


56


Recomandarea 2

(a) Î n prezent , benef ic iar i i sunt impl icaț i î n p ro c e s u l d e a t r i b u i re a c o n t r a c t e -l o r d e a c h i z i ț i i , d e l a p re g ă t i re a p ro -i e c t u l u i , p â n ă l a e v a l u a r e a o f e r t e l o r ( u n re p re ze n t a n t a l b e n e f i c i a r u l u i f i -i n d î n t o t d e a u n a p r e z e n t c a m e m b r u cu drept de vot) . la nivel mai general , pentru a spori responsabil itatea bene -f ic iar i lor, se organizează în mod per i -odic reuniuni de cooperare regională , l a c a r e p a r t i c i p ă s e r v i c i i l e c e n t r a l e a l e c E , d e l e g a ț i i l e c E ș i b e n e f i c i a r i i , aceșt ia d in ur mă f i ind consultaț i încă din faza de început cu pr iv i re la docu-mentul de planif icare multianuală ș i la f i șe le de prezentare a proiec tului .

(b) Î n vederea sustenabi l i tăț i i ș i asumăr i i responsabi l i tăț i i asupra proiec telor în c a d r u l p ro g r a m e l o r i pa 2 0 0 7 ș i 2 0 0 8 , f ișele de proiect includ condiți i specia-le pr iv ind întreț inerea infrastruc tur i i .

(c ) c o m i s i a c u n o a ș t e s i t u a ț i a ș i , î n l u n a m a r t i e 2 0 0 9 , a l a n s a t u n p r o i e c t d e a s i s te nț ă f i n a n c i a ră re gi o n a l ă p e nt r u îmbunătăț i rea monitor izăr i i în dome -niul jai a per formanței autor ităț i lor ș i a as istenței f inanciare.

(d) comisia stabilește în prezent indicato-r i i de impac t care fac par te d in c ic lu l d e g e s t i o n a r e p e a c t i v i t ă ț i . a c e ș t i a i n c l u d gra d u l î n c a re s u nt re s p e c t ate în momentul de față valor i le l iber tăți i , s e c u r i t ă ț i i ș i j u s t i ț i e i î n p r i n c i p a l e l e țăr i ter țe, inc lus iv în țăr i le în care s -a e fe c t u a t a u d i t u l ; v a l o r i l e i n c l u d s t a -tul de drept ș i respec tarea dreptur i lor fundamentale.

Recomandarea 1

(a) comisia stabilește în prezent indicato-r i i de impac t care fac par te d in c ic lu l d e g e s t i o n a r e p e a c t i v i t ă ț i . a c e ș t i a i n c l u d gra d u l î n c a re s u nt re s p e c t ate în momentul de față valor i le l iber tăți i , s e c u r i t ă ț i i ș i j u s t i ț i e i î n p r i n c i p a l e l e țăr i ter țe, inc lus iv în țăr i le în care s -a e fe c t u a t a u d i t u l ; v a l o r i l e i n c l u d s t a -tul de drept ș i respec tarea dreptur i lor fundamentale.

(b) Î n general , comisia îmbină invest i ț i i le î n e c h i p a m e n t e ș i i n f r a s t r u c t u r ă c u c o n s o l i d a r e a i n s t i t u ț i o n a l ă ș i a capacităț i lor, iar furnizarea de echipa-m e n t e ș i i n f r a s t r u c t u r ă s e î m b i n ă c u a j u t o r u l p e n t r u fo r m a re ș i re fo r m e l e organizaț ionale.

(c ) Î n p r e z e n t , s u n t a n a l i z a t e a s p e c t e l e practice ale coordonării între donatori ; în ceea ce pr ivește această posibi l i ta-te, comis ia a luat in i ț iat ive, în cadrul unui „ târg a l proiec telor ” organizat în pr imăvara anului 2009.

(d) Întrucât regulamentul f inanciar permite comis ie i să pună în apl icare măsur i ex-terne, împreună cu a lț i ac tor i , acest t ip d e a c ț i u n e v a f i a v u t î n ve d e re a t u n c i când se consideră că poate f i apl icat .



57


Recomandarea 3

c o m i s i a e s t e d e a c o r d c u f a p t u l c ă u n punct comun de trecere a frontierei poate, c u s i g u r a n ț ă , s ă c o n s o l i d e ze c o o p e r a re a î n t re c e l e d o u ă ț ă r i î n c a u z ă , î n s ă e x i s t ă ș i a l te că i de cooperare bi latera lă la f ron-t ieră .

aspec tele prac t ice legate de apl icabi l i ta-tea acquis-ului schengen pr iv ind punc te -le comune de trecere a f ront ierei în cazul cerer i lor de azi l vor f i luate în considerare atunci când se fac recomandări pol it ice în legătură cu aceste țăr i .

(e ) as istența f inanciară este complemen-tară procesului pol it ic de stabi l izare ș i asociere. rapoar tele pr ivind progrese -le real izate ș i par tener iatele europene includ recomandări speciale referitoare la schimbări le inst ituț ionale necesare. d e asemenea, unele proiec te spr i j ină î n m o d d i re c t re fo r m e l e î n d o m e n i u l jai . de exemplu, în cadrul programări i ipa 2009, au loc discuți i cu beneficiar i i pentru a se crea programe mai ef icien-te, care să răspundă nevoi lor acestora în domeniul jai , d in perspec t iva inte -grăr i i regionale în uE ș i în legătură cu d o c u m e n t u l d e s t r a t e g i e , r a p o a r t e l e d e ț a r ă ș i p a r t e n e r i a t e l e d e a d e r a re /europene.


curtea de conturi Europeană

Raportul special nr. 12/2009 Eficacitatea proiectelor Comisiei din domeniul justiţiei și afacerilor interne pentru Balcanii de Vest

luxemburg: oficiul pentru publicaţii al uniunii Europene

2009 — 57 р. — 21 × 29,7 cm

isBn 978-92-9207-469-2

doi:10.2865/83231

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?

Publicații de vânzare:


• delalibrăriapecareofrecventați,menționândtitlul,editurași/saunumărulISBN;

• contactânddirectunuldintreagențiinoștridevânzări.Putețiobținedatelede contactaleacestoravizitândhttp://bookshop.europa.eusautrimițândunfax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:


• lareprezentanțelesaudelegațiileComisieiEuropene.Putețiobținedatele decontactaleacestoravizitândhttp://ec.europa.eusautrimițândunfax la +352 2929-42758.

2009

ISSN

183

1-09

66

QJ-A

B-09-012-R

O-C

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂEfICACITATEA PROIECTElOR COmISIEI DIN DOmENIUl JUSTIţIEI ȘI AfACERIlOR INTERNE PENTRU BAlCANII DE VEST

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Rapo

rtul

spe

cial

nr.

12

ÎN CADRUl PREzENTUlUI RAPORT, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ANAlIzEAzĂ EfICACITATEA PROIECTElOR COmISIEI EUROPENE DIN

DOmENIUl JUSTIţIEI ȘI AfACERIlOR INTERNE PENTRU BAlCANII DE

VEST. RAPORTUl TRATEAzĂ ATâT PROIEC TElE DE INVESTIţII , CâT

ȘI PROIECTElE PRIVIND CONSOlIDAREA INSTITUţIONAlĂ DIN CElE

PATRU SUBDOmENII AlE SECTORUlUI JUSTIţIE ȘI AfACERI INTERNE:

AzIl Ș I mIgRAţIE, gESTIONAREA INTEgRATĂ A fRONTIERElOR,

SISTEmUl JUDICIAR ȘI POlIţIA.

ÎN CONTExTUl UNUI CADRU POlITIC ȘI ORgANIzAţIONAl DIfICIl,

gESTIONAREA ASIgURATĂ DE CĂTRE COmISIE PENTRU PROIECTElE

DIN DOmENIUl JUSTIţIEI ȘI AfACERIlOR INTERNE S-A DOVEDIT A fI ÎN

mARE mĂSURĂ EfICACE. TOTUȘI, CURTEA A IDENTIfICAT DEfICIENţE,

ÎN SPECIAl ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ASUmAREA RESPONSABIlITĂţII

Ș I S U S T E N A B I l I TAT E A R E z U lTAT E lO R . R A P O R T U l C O N ţ I N E

RECOmANDĂRI CARE AR PUTEA AJUTA COmISIA lA fURNIzAREA

UNEI ASISTENţE mAI EfICIENTE ȘI mAI EfICACE.

RO

vest. raportul trateazĂ atât proiectele de investiţii, … · şi securitatea frontierelor...

Documents