vasile barba

7/30/2019 Vasile Barba

1/5

Vasile Barba, un luptator pentrusalvgardarea limbii si culturii aromne

Stimate Domnule Senator AdrianPaunescu,

O singura data v-am dat mna, cnd amfost cu regretatul si iubitul meu sot,

Vasile Barba, la Strasbourg, laConsiliul Europei.mi permit totusi sa va scriu acesternduri si sa va rapesc timpul,trimitndu-va si un articol, unnecrolog, scris de mine, despre unluptator pentru limba si culturaaromna.Ct timp sotul meu a fost lnga mine,nu mi-ar fi trecut prin gnd sa atacniste probleme att de spinoase, acumnsa consider o datorie a mea sa spunadevarul, sa pun n lumina realaaceste lucruri, asa cum le-am traitlnga acest om admirabil, pe care amavut ocazia sa-l cunosc mai bine dectoricine, ntr-o casnicie frumoasa,timp de 55 de ani. Vasile nu si-airosit timpul cu murdarii, nu s-a aparat niciodata cnd altii se

mpodobeau cu penele lui sau l atacau pe nedrept. Nu-i nimic,treaba sa mearga nainte! era raspunsul lui. Poate din aceastacauza oricine a putut sa afirme orice despre el, fara sa fi fosttras la raspundere.n articolul meu m-am folosit din plin de cuvintele Dvs. De poet siscriitor , citnd pasaje cinvingatoae si impresionante, aprecieri laadresa sotului meu, precum si a aromnilor.Diploma de onoare, pe care sotul meu o pregatise pentrudumneavoastra v-a trimis-o sora lui, doamna avocat Chirata Meghea.Doresc sa subliniez si eu sentimentele de recunostiinta si dedragoste ale sotului meu pentru Dvs. Un singur om ar putea ajuta lareconsiderarea problemei aromne: Adrian Paunescu, care are curaj,este destept, sesizeaza repede noul, este un mare romn, actioneaza

prompt, si mai ales eficace, fiindca cuvntul lui convinge, ansemnat el n notitele lui. ?i a avut dreptate: Dvs. ati fostajutorul lui cel mai puternic si credincios, timp de trei decenii,ncepnd cu conflictul Colev la Universitatea din Brasov si pnala dobndirea Recomandarii 1333/97, la care ati contribuit n modhotartor. n ultimele clipe ale vietii v-a mai transmissentimentele sale de recunostiinta, toata dragostea lui sirugamintea sa-i ajutati n continuare pe aromni.


2/5

n ajunul Sfintelor Sarbatori ale Craciunului va urez multa bucurien snul familiei Dvs., iar pentru Noul An 2009 mult noroc, sanatatesi succes deplin n continuare n tot ce veti ntreprinde!Cu deosebita stima,Katharina Barba, Freiburg, 23.12.08

Adoptarea de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei aRecomandarii 1333/97, care a prevazut sprijinirea actiunii depastrare si dezvoltare a limbii si culturii aromnilor, acordndu-li-se scoli, biserici, mass-media etc. n limba lor materna, aconstituit un eveniment remarcabil n istoria recenta a acesteietnii, marcnd n acelasi timp si recunoasterea rostirii aromne calimba. Aceasta izbnda a constituit ncununarea muncii, a stradaniei

profesorului dr. Vasile G. Barba, a unei lupte nencetate timp dedecenii, dusa cu entuziasm, fermitate si abnegatie. Desigur, estecorect daca spunem ca a contribuit foarte mult la realizareaRecomandarii 1333/97, dar nu este exagerata nici afirmatia caVasile Barba a fost initiatorul, motorul, creierul, inima sisufletul acestei recomandari.

Departe de mine intentia de a-l stiliza n sfnt pe sotul meu, darn decursul anilor, ndeosebi n ultima vreme, am avut impresia caau aparut niste afirmatii eronate, n mare masura si datorita lipseide informare. Vasile nu s-a aparat niciodata, nu si-a irosit timpulcu murdarii. Cnd unii se mpodobeau cu penele lui, obisnuia saspuna Nu-i nimic, important este ca treaba sa mearga nainte.Poate din aceasta cauza s-a si ajuns sa se nfatiseze uneori tocmaicontrariul adevarului, oricine a putut sa afirme orice, fara sa fietras la raspundere. De aceea, voi cauta eu sa arat unele lucrurireale, asa cum le-am trait lnga el, ntr-o casnicie de 55 de ani,cunoscndu-mi sotul pna n adncul sufletului.

Nu am pretentia unei prezentari exhaustive, doresc sa subliniez, cuparere de rau, ca sunt constienta de imposibilitatea de a prezenta

asa cum asa fi dorit meritele tuturor compatriotilor sai, al carorajutor a fost hotartor n lupta sa, si mi cer iertare pentrulipsurile care vor aparea n mod inevitabil. Nu m-am gnditniciodata ca, ntr-o zi, sotul meu iubit, acest om att de puternic,nu va mai fi lnga mine si ca ma voi simti obligata sa intervineu.De aceea, mi este foarte greu sa scriu aceste rnduri. Totusi credca voi putea nfatisa unele aspecte, chiar si din viata lui

particulara, care sa puna ntr-o lumina reala caracterul acestui omsi lupta sa pentru cauza aromna. Pentru realizarea unor prezentari

mai ample, mai complete, sunt chemati patriotii romni mai tineri.Ani de-a rndul, Barba a fost framntat de gndul cui sa predeaBiblioteca Aromna, nfiintata de el, sub auspiciile Universitatiidin Freiburg, ajungnd n situatia dramatica a legendarului tata cutrei fii, deopotriva de vrednici si de dragi, care poseda doar unsingur inel facator de minuni. Tatal, n disperarea sa, a recurs lasolutia de a comanda doua imitatii, ca sa nu-si dezamageasca pe niciunul dintre fiii sai iubiti. Cu acest gnd a intentionat si Barbasa-si multiplice biblioteca. Insa posibilitatile sale nu i-au permisrealizarea acestei dorinte. (Dar nu este nca prea trziu, astfel de

probleme se vor putea realiza si n viitor.) Pna la urma a hotartca ntreaga activitate a Uniunii pentru Limba si Cultura Aromna aCentrului European de Studii Aromne de la Freiburg, cu revista


3/5

culturala Zborlu a nostru, precum si toata Biblioteca Aromna,(mpreuna cu manuscrisele pretioase, pe care a vrut sa le publice,ca sa le poata citi ct mai multi, dar de unul singur nu a reusit),sa fie mutate la Bucuresti si sa fie predate n minile surorii luidragi, Chirata, care n toti anii a participat la actiunile lui.Chirata, sora Margareta, fratii Mihai, Nicu si Valentin, ca si

nepotii de frati si surori si, nu n ultimul rnd, fiicele, gineriisi nepotii lui, l-au sprijinit din toate punctele de vedere si l-auncurajat, nsotindu-l cu dragostea lor n actiunile lui.?tiind ca si doamna avocat Chirata Meghea poarta n suflet acelasiideal, aceeasi dragoste si respect pentru limba si cultura materna,ca si defunctul meu sot, sunt ncredintata ca miam facut datoria, lavrsta mea naintata, prednd toata activitatea, conform dorinteisotului meu, sorei lui, fiind convinsa ca va conduce n continuareaceasta munca, n spiritul lui Vasile Barba. Ea l-a sprijinit pefratele ei cel mai mult, ea a reusit prin lacrimi fierbinti siinsistente repetate sa ma nduplece, nct am consimtit, cu maredurere n suflet, sa-l dau pe sotul meu drag, sa fie nmormntat laBucuresti, departe de mine si de copii. Unde l-am ajutat n decursul

anilor n toate actiunile lui pentru neamul sau, am facut acestsacrificiu, ca sa le nlesnesc tuturor aromnilor sa-si ia ramas-bunde la el si sa nu mpiedic eu ultimul prilej al sotului meu de a maiaduna o data n jurul sau ct mai multi dintre compatriotii saiiubiti, pentru care el s-a straduit sa reaprinda flacara limbii siculturii strabunilor, care sa le ncalzeasca sufletele si sa lelumineze calea.

Ce a facut Barba? Ce a realizat Barba? Prin ce se motiveazaafirmatia ca este initatorul, motorul, creierul, inima si sufletulRecomandarii?

Profund impresionat de cele vazute si traite cu ocazia vizitarii

locurilor sale natale, prin 1965, situatia vitrega a neamului sau l-a framntat din ce n ce mai mult. El si-a dat seama ca trebuie saintervina imediat, altfel noua generatie nu-si va mai vorbi limba

materna. De atunci, toata energia sa, toata puterea sa de convingerea pus-o n slujba acestei cauze. Cercetnd documente istorice, lundcontact cu oamnei de vaza, aromni, ntlnindu-se si discutnd cunflacarare cu ct mai multi aromni din tara, ct si de pestehotare, cu ocazia excursiilor facute cu familia n strainatate, elna nceput sa agite problema aromnilor, s-o faca cunoscuta, folosindtoate caile si mijloacele care i-au stat la dispozitie, pentru a oconstientiza n mintea si n inima aromnilor, precum si n a uneilumi ntregi. Adrian Paunescu a remarcat acest lucru n articolulsau Batalia pentru Aromni, spunnd: ...Apelul nsa a fost lansatacum aproape 20 de ani. Notiunea de aromn s-a asezat ncet-ncet nconstiinta nationala. Barba a intrat n legatura cu personalitati

politice, asociatii, ministere, naintnd peste tot cerintele saleprivind drepturile aromnilor, memorii la forurile superioarecompetente.Prima forma a acestor cerinte a publicat-o n 1976, n revista

profesorului Dragan, Noi Tracii, la Milano, apoi n toatedocumentele naintate la CSCS: la Madrid n 1980 (cnd era nca nRomnia si nu a putut merge personal la Madrid, a trimis memoriul


4/5

sau prin AFA), la Viena, Paris, nla ONU 1981, la Kopenhaga 1990,Geneva 1991, Moscova 1991. Clarviziunea, inteligenta sclipitoare,

precum si fermitatea sa n toate actiunile ntreprinse, de a duce lacapat o problema, de a nu se lasa abatut de la drumul drept, aratasi faptul ca a reusit de la bun nceput sa formuleze cererile cu

privire la drepturile aromnilor, pe care le-a sustinut apoi

neschimbate n toate memoriile ulterioare, intrnd n fataConsiliului Europei si find si votate pna la urma n ntregime, nunanimitate, n Recomandarea 1333/97. A organizat excursii nstrainatate cu familia, n timpul vacantelor copiilor, n asa felnct drumul sa duca mereu si pe la aromnii din Iugoslavia, Greciasi Bulgaria. Iata si un mic articolde ziar, decupat (nu sunt sigura,dar presupun ca a fost scris de Dina Cuvata, care a fost prezent,tin nsa bine minte ca am mpartit n sala foile cu traducereaconferintei, tinuta n aromna): n luna iulie 1983 s-a tinut oconferinta la Ohrida Macedonia. Au participat sute de oameni destiinta din Europa, conferinta avnd subiectul Balada Balcanica. Afost invitat si profesorul Vasile Barba cu sotia ea fiind

profesoara. Profesorul Barba, aromn de la Livezi, si-a tinut

cuvntarea n aromna. A vosrbit despre balada aromna din Balcanidin timpul lui Ali Pasa. A vorbit despre Caciandoni, despre Giuvara,Jaca etc., precum si despre toti acei aromni care se luptara pentrueliberarea Balcanului de sub turci. Multi oameni de stiinta(tineri)auzeau prim adata despre aromni si despre limba aromna. Ela vorbit putin si despre ISTORIA AROMNILOR, de unde provin ei sicine sunt. Dupa conferinta multi oameni de stiinta au venit la el,sa afle mai multe despre aromni. Profesorul Barba cu sotia autrecut cu aceasta ocazia pe la Botilia la aromni. Au trecut si laaromnii din Scopie. Acolo a luat legatura cu asociatia Pitu Guli.

Aromnii l-au asteptat cu multa bucurie si consideratie. La oraactuala, se afla n Germania, fiind profesor-invitat.Odata, cnd i s-a refuzat viza de intreare n Grecia, cine, n afara

de Barba, ar fi avut ideea si ndrazneala sa-l ocoleasca peambasadorul grec de la Bucuresti, alegnd ruta prin Turcia, undeapoi, cu un prieten, sa mearga la Ambasada Greciei, obtinnd astfelviza dorita? Drumul pe serpentinele nguste si periculoase nGrecia, dupa ce se nnoptase, o masina necunoscuta n spatelenostru, care parca ne urmarea pe noi, o veritabila aventura, erancununarea acestei zile de neuitat, pe care Vasile a reusit, ca dealtfel ntotdeauna, s-o duca la bun sfrsit, atingndu-si telul,vizitarea aromnilor din Grecia si aducndune pe toti patru teferisi nevatamati, dupa miezul noptii, ntr-o zona superba, la Caliroi,unde aerul era curat si proaspat, parfumat, cum nu l respirasemniciodata pna n noaptea aceia, iar cerul era luminat de nistestele ct pumnul de mari, ale caror strplucire n-o ntreceau dectochii copiilor nostri, caci n ei se reflecta bucuria pe care aradiat-o chipul tatalui lor, dupa o astfel de izbnda. Aceastantmplare este semnificativa, tipica pentru actiunile lui Barba. Areusit sa-si atinga telul, pe cai ocolite, dificile, chiar

periculoase, depistate numai de mintea lui ascutita de diplomat,fara sa comita, nsa, vreo fapta incorecta, ilegala, distrndu-si nacelasi timp familia, care nu s-a plictisit cu el niciodata si

pentru care aceasta zi a ramas una dintre cele mai placute si maiprofunde amintiri.


5/5

A editat Latina Suddunareana, cu care ocazie am trait alteperipetii, noaptea, n beciurile tipografiei de la Bacau, undetextele n limba germana constituiau obstacole de nenvins pentruzetarii romni. Scotnd o graseala,se produceau altele doua,rezultnd o munca sisifica. Aprobarea pentru tipar a reusit s-oobtina de la rectorul Universitatii din Brasov, domnul profesor

Florea Dudita, care a privit cu bunavointa activitatea lui Barba,semnnd publicarea unor Texte latine, caci continutul real poatenu ar fi fost tocmai pe placul Partidului. Carticica, nsa, siaatins telul, fiind att o carte de lectura savurata mai ales dearomni, deci o noua sursa de cultivare a limbii materne, de

prezentare a culturii aromne, ct si o carte de vizita pretioasa,pe care Vasile o pregatise cu deosebita iscusinta si n vedereaprezentarii ei la universitatile germane.Cta diplomatie, cte drumuri la Bucuresti si ct efort a depusBarba pentru scoaterea la Electrecord Bucuresti a celor doua discurin limba aromna n l976-l977, pentru obtinerea aprobarilor necesaredin partea autoritatilor din vremea aceia, pentru mobilizarea unor

personalitati de seama care urmau sa recite poeziile, sa citeasca

basmele, etc.! Dar si cu cta satisfactie au fost nsotite n drumullor aceste texte n dulcea limba materna aromna, asuprita n attealocuri, cnd ajunsesera sa rasune,cutreiernd trei continente,facnd cunoscuta limba aromna si trezind sentimente de mndrie si

bucurie!

vasile barba

Documents