La invita]ia Prim`riei ora[ului Râ[nov, MinisterulAp`r`rii Na]ionale, prin Batalionul 21 Vân`tori deMunte General Leonard Mociulschi, a participat, caprincipal partener, în zilele de 7 [i 8 septembrie, lacea de-a cincea edi]ie a Festivalului deReconstituire Istoric` În numele trandafirului.

La invita]ia Prim`riei ora[ului Râ[nov, MinisterulAp`r`rii Na]ionale, prin Batalionul 21 Vân`tori deMunte General Leonard Mociulschi, a participat, caprincipal partener, în zilele de 7 [i 8 septembrie, lacea de-a cincea edi]ie a Festivalului deReconstituire Istoric` În numele trandafirului.

FESTIVAL DE RECONSTITUIREISTORIC~ LA RÂ{NOVFESTIVAL DE RECONSTITUIREISTORIC~ LA RÂ{NOV

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXII NR. 35 (1222) 11 – 17 SEPTEMBRIE 2013 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

EXERCI}IUL VIPER SNAP 13 Paginile 6-7

PROIECTE{I REALIT~}I

INTERVIU

Pagina 24

VIA}A UNUI OMESTE MAI PRESUS

DE ORICE TIP DE ART~Pagina 10

VASILE BAGHIU, SCRIITOR:

ALMA MATER

Mar]i, 3 septembrie, Deta[amentul Special de Protec]ie [iInterven]ie (DSPI) din MApN a împlinit 15 ani, prilej cu care afost prezentat un exerci]iu demonstrativ [i a fost organizat` oexpozi]ie static`.

EFORT SUS}INUTPENTRU O VIA}~

NORMAL~

LINIA |NT@I

Cre[terea num`rului de înregistr`ri pentru procesul electoral deanul viitor din Afganistan a fost unul dintre motivele pentru careechipa de angajare a femeilor – Female Engagement Team (FET)– a Batalionului 151 Infanterie s-a deplasat în localitatea Shahr eSafa, din districtul Tarnak Wa Jaldak. Pagina 4

FOTOREPORTAJ

UN PARTENERDE ÎNCREDERE

Paginile 12-13

FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

SUBOFI}ERI

MENTALITATEDE LUPT~TOR

O carier` militar` se construie[te greu, cu mult` munc` [iimplicare. Satisfac]ia muncii [i recunoa[terea profesional`apar peste ani, în ciuda greut`]ilor ivite în timp.

Pagina 9

Pagina 8

ISTORIE

Pagina16

CUM NE-AU V~ZUTALIA}II ÎN PRIMULR~ZBOI MONDIAL

|N NUMELETRANDAFIRULUI

|N NUMELETRANDAFIRULUI

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

MAIOR DAN CRI{AN

REUNIUNE CIMIC

La reuniune a fost analizat`activitatea structurii pân` în prezent,modurile de cheltuire a bugeteloralocate Grupului Multina]ional CIMIC[i au fost stabilite c`ile de urmat pentruîndeplinirea obiectivelor de instruiredin acest an [i cele legate departiciparea unor elemente din grupîn activit`]ile programate pentru 2014.

Cu aceast` ocazie a avut loc [ipreluarea func]iei de pre[edinte alComitetului de Coordonare decomandantul Brig`zii 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa, general de brigad`

Mar]i, 3 septembrie, la Palatul Cercului MilitarNa]ional din Bucure[ti a avut loc a doua reuniune

periodic` a Comitetului de Coordonare a GrupuluiMultina]ional CIMIC din acest an ([i a dou`zecea, ca istoric),prezidat` de [eful Instruc]iei [i Doctrinei din Statul Major alFor]elor Terestre, general de brigad` Mihai Ciungu.

Cristinel Cernea. Aceast` activitate arecaracter de noutate pentru mine. Darmarea unitate bra[ovean` are capabilit`]iCIMIC, dezvoltate [i perfec]ionate practicîn teatrul de opera]ii din provincia Zabul,Afganistan. A[adar, consider c` aceast`pozi]ie este una adecvat`. Cu siguran]`,pentru urm`toarele [ase luni, câte au mair`mas pân` când România va predapre[edin]ia Sloveniei, ne vom concentrape dezvoltarea acestor capabilit`]i CIMIC,astfel încât structura s` r`mân` ocertitudine în continuare, a afirmatgeneralul de brigad` Cernea.

Întrebat cum vede activitateaCIMIC în Afganistan, noul pre[edinte adeclarat: Vorbesc acum numai în numeleBrig`zii 2 Vân`tori de Munte. Înprovincia Zabul, în care am fost disloca]itimp de [ase luni [i jum`tate, o parte dinpersonalul marii unit`]i a lucrat pe linieCIMIC împreun` cu membrii unui PRT american (Provincial ReconstructionTeam), dar, spre decep]ia noastr`, în adoua jum`tate a misiunii, resurselefinanciare ale acestei structuri au fost totmai pu]ine [i activitatea CIMIC a sc`zutca intensitate. Cert este c` am moni-torizat [i ajutat [i la dislocarea banilorproveni]i din dou` surse, una dindirec]ia ISAF [i cealalt`, din direc]iastatelor non-NATO, c`tre popula]iaafgan`. Din p`cate, banii înseamn`aproape totul în Afganistan. Dac` aibani, po]i face CIMIC de calitate în satele[i ora[ele greu încercate din aceast` ]ar`.

În prezent, România, ca membr` aacestui grup, particip` cu un pluton dinBatalionul 1 CIMIC, dislocat în Afga-nistan.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

CR

IST

IAN

SU

RU

GIU

Expozi]ie la Constan]a. Fregata Regina Maria a g`zduit, înzilele de 6 [i 7 septembrie, o expozi]ie de documente [i obiecte depatrimoniu, organizat de Muzeul Na]ional Cotroceni în colaborarecu Muzeul Na]ional de Istorie [i Flotila 56 Fregate.

Prezentarea a fost dedicat împlinirii a 83 de ani de la intrarea înserviciu a distrug`torului cu acela[i nume, ale c`rui tradi]ii de lupt`le-a preluat [i îmbog`]it [i, totodat , a 75 de ani de la moartea regineiMaria.

La eveniment, au fost expuse obiecte personale, decora]ii,fotografii, c`r]i po[tale reprezentând-o pe fosta suveran în diverseipostaze, fotografii ale vechiului distrug`tor Regina Maria,documente, volume cu semn`tura reginei Maria, c`r]i dedicatereginei, reviste - toate de o mare valoare patrimonial . Din nou acas`. Joi, 5 septembrie, Corveta 264 Contraamiral

Eusta]iu Sebastian, aflat sub comanda c`pitan-comandorului CiprianMandachi, s-a întors în Portul Militar Mangalia, dup ce a participat,în perioada 14 august – 3 septembrie, la prima faz` a celei de-aXIII-a activ`ri a Grupului de Cooperare Naval din Marea Neagr ,Blackseafor.

La aceast activare au participat, al turi de corveta româneasc ,navele Rfs Bora (Federa]ia Rus`), Tcg Turgutreis (Turcia), Bgs Priboy(Bulgaria) [i Ups Slavutych (Ucraina).

Activit`]ile desf`[urate pe mare au cuprins exerci]ii de ap`rarecomun`, activit`]i de c`utare [i salvare pe mare, reaprovizionare,manevre tactice de ajutorare a unor nave aflate în dificultate. (C~PITAN-COMANDOR ION BURGHI{AN) Campion na]ional la skandenberg. De curând, Paul Pitian,

proasp`t absolvent al Colegiului Militar Liceal {tefan cel Mare, dinCâmpulung Moldovenesc, este campionul României la skandenbergla bra]ul drept [i medaliat cu bronz pentru bra]ul stâng. Practic`acest tip de sport de la vârsta de 16 ani [i este antrenat de actualulcampion european la skandenberg, Cristi Piticar.

În prezent, Paul este elev al {colii Militare de Mai[tri Militari [iSubofi]eri a For]elor Aeriene Traian Vuia, de la Boboc. Maraton. Duminic`, 8 septembrie, pe drumul na]ional

Transf`g`r`[an s-a desf`[urat proba de maraton din cadrulTransmaraton 2013. Colonelul în rezerv Ilie Ro[u a purtat drapelulRom#niei pentru a 66-a oar` într-o curs` de maraton [i pentru acincea oar` steagul de reprezentare a Asocia]iei Române pentruPropagand` [i Istorie Aeronautic` (ARPIA), pe care l-a fluturat 42de km, în semn de recuno[tin] [i respect pentru militarii armateiromâne care [i-au dat via]a pe timpul construirii Transf`g`r`[anului.

Stelistul are în palmares trei titluri de campion european în 2011,2012, 2013 [i trei titluri de campion mondial în 2010, 2011, 2012.

Iulian {erban are 27 de ani [i este multiplu campion lakaiac-canoe. A fost atras de acest sport de mic copil. Pasiunea afost atât de mare, încât sportivul a trecut peste toate piedicilevie]ii [i a ajuns campion european. În clasa a VII-a, Iulian {erbana ajuns campion na]ional la canoe la 500 [i 1.000 de metri. La 21de ani, via]a l-a pus la o grea încercare. În urma unui accidentde tren, sportivul român [i-a pierdut piciorul drept. Se întorceade la munte cu prietenii, când a încercat s` urce în vagon dup`pornirea trenului [i a c`zut. Piciorul drept i-a fost sec]ionat, iar

O NOU~ MEDALIE PENTRU STEAUAIulian {erban, sportiv legitimat la Clubul

Sportiv al Armatei Steaua, a cucerit, decur#nd, medalia de argint a probei de kaiac 1pe 200 de metri, la Campionatele Mondialede Paracanoe care au avut loc la Duisburg,în Germania.

piciorul stâng a fost salvat de medici dup` opt opera]ii. Sportivula stat în spital pentru tratament [i recuperare mai bine de zeceluni. Dar încercarea l-a f`cut [i mai puternic. S-a înscris lacompeti]iile pentru persoane cu dizabilit`]i [i a devenit, în scurttimp, unul dintre cei mai buni. A câ[tigat aurul de patru oriconsecutiv [i continu` s` lupte pentru titluri [i mai înalte.

Recent, lotul reprezentativ al MinisteruluiAp r rii Na]ionale a ob]inut rezultate deosebitela Campionatul balcanic [i Campionatulna]ional, ambele de orientare, organizate deFedera]ia Român de Orientare la RâmnicuVâlcea, în parteneriat cu Prim ria municipiului[i cu sprijinul Centrului de Instruire pentruGeniu, EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici.Dup participarea la Campionatul MondialMilitar de Orientare desf`[urat în localitateaEsjo, din Suedia, militarii no[tri au luat startulla competi]ia balcanic de orientare, cât [i lacea na]ional .

Întrecerea s-a desf`[urat pe parcursul a[ase etape de alergare, dintre care dou etapede sprint, desf`[urate la B`ile Govora [iRâmnicu Vâlcea, dou` etape de mediedistan]`, care au avut loc la Malul Alb [iBujoreni [i câte o etap de lung distan] [i[tafet , care au avut ca loca]ie p`durea dinapropierea comunei Mih ie[ti, din jude]ulVâlcea. La proba de anduran]`, caporalulTamas Bogya s-a clasat pe primul loc,devenind astfel campion balcanic, [i totodat ,

MILITARII, PE PODIUMMAIOR SORIN PANCU

campion na]ional. De asemenea, la probade medie distan] , plutonierul Paul Br biescu- C linescu a cucerit medalia de bronz laCampionatul na]ional. Trebuie amintit [ipresta]ia foarte bun a caporalului MarianCiprian care s-a clasat pe locul cinci la probade sprint, ob]inând puncte valoroase înclasamentul individual interna]ional.

Un rezultat notabil l-a ob]inut caporalulAndreea Hepcal, care a participat la etapade orientare a Campionatului na]ional deparc-ora[, clasându-se pe locul trei. La probade sprint de la balcaniad , sportiva a ob]inutmedalia de bronz, iar la Campionatul na]ionalde orientare a cucerit medalia de argint.

Caporalul István Sebestyén a devenitvicecampion na]ional la Campionatulna]ional de parc-ora[, iar la Campionatulbalcanic de veterani a devenit dublucampion balcanic la probele de sprint [ilung` distan]` [i vicecampion la mediedistan]`.

EXPOZI}IEDEDICAT~

LUI AUREL VLAICU

Muzeul Militar Na]ionalRegele Ferdinand I a vernisat

mar]i, 10 septembrie, expozi]ia AurelVlaicu, zbor frânt 1913-2013.

La expozi]ia comemorativ` au fostaduse în aten]ia publicului [ispeciali[tilor obiecte [i documente de odeosebit` valoare aflate în patrimoniulmuzeului, referitoare la personalitatea[i activitatea inginerului aviator AurelVlaicu, unul dintre pionierii avia]ieiromâne[ti.

Expozi]ia a eviden]iat, de asemenea,rolul marcant pe care Aurel Vlaicu l-aavut în istoria avia]iei române[ti [imondiale.

România va fi un partener politic alalia]ilor s`i, dar nu are resurse mili-tare pentru tipul de opera]iune pre-conizat pentru a putea participa [lao eventual` ac]iune în Siria]. {ti]ifoarte bine c` solu]ia trupelor la soleste exclus`, zon` în care noi am fiputut s` contribuim.

TRAIAN B~SESCUPRE{EDINTELE ROMÂNIEI

SURSA: AGERPRES

SIBIU.Bobocii Academiei For]elor Terestre Nicolae B lcescus-au prezentat la institu]ia militar` de înv`]`mânt superior dinora[ul de pe malul Cibinului, unde li s-a preg tit un program adecvatde acomodare.

Dup` prezentarea academiei [i a însemnelor acesteia,proaspe]ilor studen]i militari li s-a înmânat armamentul individualde infanterie de comandantul (rectorul) institu]iei de înv`]`mântsibiene, general de brigad dr. ing. Ghi] Bârsan.

3Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Ministrul Mircea Du[a, care a mai evaluat personallucr`rile [i la începutul verii, a declarat c` lucr`rile deinfrastructur` sunt în grafic, declarându-se mul]umit destadiul acestora [i de modul în care au fost f`cute,ad`ugând c` la începutul lunii octombrie parteneriiamericani vor începe lucr`rile la Deveselu.

Cu ocazia vizitei, oficialul MApN i-a felicitat pe militariiromâni care au lucrat la Deveselu [i pe comandan]iiacestora, pentru faptul c` au reu[it s` realizeze lucr`rileîn timp scurt.

Referindu-se la planurile de viitor, ministrul ap`r`riina]ionale a men]ionat: Avem câteva obiective de realizat.Este vorba de securizarea zonei, adic` împrejmuireaperimetrului cu gard de tip NATO [i amenajarea drumuluide acces care s` asigure patrularea în aceast` zon`. Trebuias` finaliz`m aceste lucr`ri, conform graficelor, în anulurm`tor, îns` eu am dorit ca odat` ce avem organizarea de[antier asigurat` s` realiz`m [i obiectivul de investi]ii pentruacest an, având în vedere c` urmeaz` ca într-un termenfoarte scurt s` înceap` [i lucr`rile la baza propriu-zis` departea american`.

VIZIT~LA DEVESELU

Luni, 9 septembrie, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, înso]it de o

echip` de speciali[ti din MApN, a efectuat ovizit` în localitatea Deveselu, jude]ul Olt,pentru a urm`ri stadiul lucr`rilor deinfrastructur` [i investi]ii ale bazei militare.

De asemenea, Mircea Du[a a amintit c` a fostnemul]umit la prima sa vizit` de calitatea lucr`rilor, darulterior acestea au fost ref`cute: Prima dat` când am fostaici am fost nemul]umit de ce s-a realizat. Era un gard desârm` ghimpat`, îns` am schimbat solu]ia de realizare aîmprejmuirii, cu acest gard tip NATO. De asemenea, eramnemul]umit de calitatea lucr`rilor la drum [i a rigolelor descurgere a apelor pluviale. Am ref`cut documenta]ia [i iat`c`, într-un termen rezonabil pe care îl apreciez, militariino[tri [i comandan]ii de aici s-au organizat în a[a fel încâtau remediat problema.

Împrejmuirea cu gard tip NATO este realizat` complet,îns` mai sunt lucr`ri la drumul care str`bate întregperimetrul, de vreo doi kilometri [i cu acea traversare pestecalea ferat` care intr` în loca]ia de la Deveselu, a completatoficialul MApN.

Ministrul Du[a a mai men]ionat c` tot partea român`trebuie s` realizeze o sta]ie de epurare a apei [i sistemulde alimentare cu ap` potabil`, lucr`ri care sunt, deasemenea, în graficul stabilit ini]ial: Am insistat foarte multla Ministerul Dezvolt`rii [i am g`sit în]elegere pentru afinan]a aceste lucr`ri în a[a fel încât o parte din ele s` fiepuse în func]iune în acest an. S-a realizat drumul de accesspre baz`, s-a f`cut [i acea traversare a c`ii ferate, suntem îngrafic cu toate lucr`rile din graficele [i de angajamentele pecare le-am semnat împreun` cu partea american`.

Având în vedere demersurile pentru continuarea, cusucces, a lucr`rilor la Deveselu, ministrul Mircea Du[a aenumerat [i câteva dintre obiectivele de investi]ii, pe carepartea român` trebuie s` le realizeze anul viitor, respectiviluminatul [i implementarea unui sistem de supravegherevideo pentru perimetrul bazei militare [i reabilitareapavilioanelor din incinta bazei unde vor lucra militariiromâni: Sunt în curs procedurile de licita]ie pentru altelucr`ri pe care trebuie s` le realiz`m anul viitor, respectiviluminatul întregului perimetru, sistemul de supraveghere[i securizare a perimetrului [i lucr`rile care trebuie realizatela pavilioanele din incint`, respectiv reabilitarea lor [i asistemelor de alimentare cu energie termic`, astfel încâtmilitarii români care vor îndeplini func]ii [i misiuni înaceast` baz` militar` s` se poat` bucura de condi]ii de munc`normale. Am asigurat, cu prioritate, fondurile [i pentruacest an [i pentru anul urm`tor, pentru a realiza ceea ce]ine de partea român`.

La final, ministrul Du[a a avut o întâlnire [i cuautorit`]ile locale, pentru a afla ce fonduri mai suntnecesare pentru a pune în func]iune sta]ia de epurare aapei, sistemul de canalizare [i pe cel de alimentare cu ap`în localitatea Deveselu. (Agerpres)

Cu aceast` ocazie, Mircea Du[a a prezentat pozi]iaRomâniei referitoare la misiunile militare ale UniuniiEuropene [i stadiul cooper`rii cu partenerii interna]ionali.Pe agenda discu]iilor s-au reg`sit teme precum analizasitua]iei din Mali, opera]iile militare Atalanta [i Althea,dar [i problematica sectorului european al ap`r`rii [isecurit`]ii.

REUNIUNE INFORMAL~ LA VILNIUSMinistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea

Du[a, a participat, în zilele de 5 [i 6septembrie, la Reuniunea informal` amini[trilor ap`r`rii din statele membre ale UE,la Vilnius, Lituania.

Ministrul Mircea Du[a a transmis oficialilor c` Româniadore[te identificarea unor solu]ii pragmatice pentru a permite oparticipare mai larg` a companiilor din industria de ap`rare dintoate statele membre la proiectele comune în domeniu.

Consiliul European din luna decembrie 2013 este ooportunitate de a da un nou impuls procesului de dezvoltare acapacit`]ilor la nivelul Uniunii Europene.

Cre[terea transparen]ei procesului de planificare a ap`r`rii,intensificarea colabor`rii între statele membre nu sunt posibilef`r` un angajament sus]inut la nivelul cel mai înalt, a declaratMircea Du[a.

Reuniunea informal` a mini[trilor ap`r`rii a continuat [ivineri, 6 septembrie, cu o sesiune dedicat` preg`tirii ConsiliuluiEuropean care va avea loc la sfâr[itul acestui an.

România [i Polonia suntparteneri în domeniul militar [i înviitoarele proiecte ale UniuniiEuropene [i ale NATO. Aceasta esteconcluzia discu]iilor celor doimini[tri ai ap`r`rii, desprins` dinreuniunea bilateral` de miercuri, 4septembrie, de la Var[ovia. Ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, atransmis omologului s`u încredereac` cele dou` ]`ri au un poten]ialconsiderabil de dezvoltare arela]iilor militare bilaterale. Rundele de consult`ri la nivel înaltsunt o dovad` a excelentei noastre colabor`ri. Apreciez deschidereaPoloniei pentru noi oportunit`]i în domeniul militar, al`turi deRomânia, conform cerin]elor NATO, a conchis oficialul român.Un alt subiect de pe agenda oficial` a fost planificarea NATOpentru misiunile post 2014 în Afganistan. Ambii mini[tri auaceea[i p`rere despre modul în care se realizeaz` sistemul CyberDefence din cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, dar [i despre procesul

PROIECTE DE VIITOR, DEZB~TUTE ÎN POLONIAS`pt`m#na trecut`,

ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, aefectuat o vizit` în Polo-nia, unde s-a întâlnit cuomologul s`u, TomaszSiemoniak, [i oficiali din]ara gazd`.

realiz`rii capabilit`]ilor militare ale Uniunii Europene, teme cevor fi dezb`tute cu ocazia Consiliului European din decembrie2013.

Vizita în Republica Polonia a continuat [i joi, 5 septembrie,când ministrul Mircea Du[a a avut programate întâlniri atât cupre[edintele Comisiei de ap`rare din Parlamentul polonez, {tefanNiesiolowski, cât [i cu [eful Biroului de securitate na]ional`,Koziej Stanislaw.

La împlinirea a 100 de ani de la participarea armateiromâne la Al Doilea R`zboi Balcanic, Institutul

pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar` dincadrul Departamentului pentru politica de ap`rare [iplanificare, Institutul de Studii Sud-Est Europene alAcademiei Române [i Cercul Militar Na]ional au organizatluni, 9 septembrie, la Sala „Alba Iulia” a Palatului CerculuiMilitar Na]ional, o mas` rotund` a c`rei menire a fost aceeade a reanaliza [i de a propune noi subiecte de dezbatereprivind ac]iunile politico-militare [i diplomatice aleRomâniei în contextul generat de aspira]iile na]ionale alepopoarelor balcanice care, ie[ite din lunga st`pânireturceasc`, î[i c`utau propriul drum spre statalitate [i

100 DE ANI DE LAAL DOILEA R~ZBOI BALCANIC

independen]`. La un secol distan]` de la primul conflictregional care readucea pe câmpul de lupt` armata român`– socotit un preludiu al „Marelui R`zboi” care avea s`izbucneasc` un an mai târziu, r`v`[ind întreaga Europ` –academicieni, cercet`tori [tiin]ifici, reprezentan]i dinînv`]`mântul universitar, speciali[ti militari [i civili din ]ar`[i str`in`tate au abordat o problematic` larg` – politico-militar`, geopolitic`, etnic` [i religioas` – încercând s`descifreze geneza celui de Al Doilea R`zboi Balcanic,desf`[urarea [i consecin]ele acestuia pentru România [ispa]iul balcanic, în concordan]` cu interesele marilor puteriregionale. Un loc important în cadrul dezbaterilor a fost consacratrolului României în criza balcanic` din anii 1912-1913. (F.{.)

4 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)LINIA |NT@I www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

În cadrul discu]iilor cu staff-ul[i comanda batalionului românesc,au fost punctate aspecte referitoarela securitatea bazei, la mediul desecuritate în provincie [i în întregAfganistanul.

Generalul Thomson s-ainteresat de modul în caredecurge colaborarea cu for]eleafgane [i cu popula]ia local`.De asemenea oficialul americana fost informat despre modul defunc]ionare a tehnicii de lupt`[i despre facilit`]ile de caredispun militarii români. Înfinalul discu]iilor, au fostabordate [i câteva aspecteprivitoare la opera]iile viitoareîn Afganistan.

Împreun` cu echipa similar` abrig`zii americane încompunerea c`reia Lupii Negri î[idesf`[oar` misiunile în provinciaZabul, cu personal medical dincele dou` armate, dar [i cudirectoarea provincial` pentruproblemele femeilor, s-a organizato întâlnire cu localnicele din satulafgan. Pe timpul discu]iilor a fostsubliniat rolul femeilor în procesulde vot, iar participantele au fostconvinse s` se înregistreze pentruurm`toarele alegeri.

Ac]iunea a mai avut caobiectiv [i furnizarea de suportmedical pentru copiii [i femeiledin localitate. În acest sens, partedin ei au primit tratament

Shura, cuvântul în limbaarab` pentru a denumi oconsultare, a reunit principaliiactori care ac]ioneaz` în sferamediului de securitate dinzon`: reprezentan]iiautorit`]ilor locale, ai for]elorde securitate afgane [i,bineîn]eles, ai For]eiInterna]ionale pentru Asisten]`[i Securitate din Afganistan.

Guvernatorul Haji SarajAhmad a adus în discu]ieproblemele popula]iei, inclusivamenin]`rile de natur`insurgent`, modalit`]ile decontracarare a acestora prinefortul comun al tuturor p`r]ilorimplicate în procesul de

OFICIAL AMERICAN ÎNBAZA LUPILOR NEGRIUna din bazele de opera]ii înaintate din

Afganistan în care sunt disloca]i militariiBatalionului 151 Infanterie R`zboieni, FOB Mescall, a fostvizitat`, recent, de generalul John Thomson, loc]iitor alcomandantului Comandamentului Regional de Sud.

Efortul militarilor Batalionului151 Infanterie în teatrul deopera]ii a fost recunoscut degeneralul Thomson care, laîntreb`rile referitoare la modul depercep]ie a misiunii Lupilor Negri[i la a[tept`rile pe care le areComandamentul Regional de Sudde la militarii români, a r`spuns:Batalionul 151 Infanterie este unpartener deosebit în cadrulComandamentului Regional deSud. El are o misiune foarteimportant`, men]inând libertateade mi[care pe c`ile decomunica]ie, împreun` cumilitarii afgani. Apreciem foartemult efortul batalionului. {tiu c`este în teatrul de opera]ii de peste

o lun` [i face o treab` foarte bun`pe autostrada A1. Aceasta este [ia[teptarea noastr` pentru întregultur de misiune al`turi de noi,militarii americani, [i înparteneriat cu for]ele de securitate

afgane. Vreau s` mul]umescfor]elor române[ti [i tuturorromânilor pentru sprijinul pecare-l asigur` în cadrul For]eiInterna]ionale pentru Asisten]` [iSecuritate. Este un sprijin foarte

important. Militarii români [iamericani conlucreaz` de foartemult timp în cadrulComandamentului Regional deSud. Apreciem foarte multdedicarea [i implicarea lor.

EFORT SUS}INUTPENTRU O VIA}~

NORMAL~Cre[terea num`rului de înregistr`ri pentru

procesul electoral de anul viitor din Afganistana fost unul dintre motivele pentru care echipa deangajare a femeilor – Female Engagement Team (FET) –a Batalionului 151 Infanterie s-a deplasat în localitateaShahr e Safa, din districtul Tarnak Wa Jaldak.

medical în clinica pentru femei.Plutonierul Irina Bleand` aasigurat asisten]` medical`,precum schimbarea bandajelor,cur`]irea r`nilor [i verificarearitmului cardiac. La finalulactivit`]ii, copiii [i femeile auprimit pachete cu material deprim-ajutor.

Batalionul 151 Infanterie vacontinua s` caute asemeneaoportunit`]i prin care oficialiifemei ai administra]iei afgane s` seîntâlneasc` cu popula]ia local`pentru a se conecta la problemelecu care se confrunt` [i a încerca s`le rezolve, a afirmat [eful echipeiromâne de angajare a femeilor,locotenent Mihaela Dojan.

PAGIN~ REALIZAT~ DE MAIOR ADRIAN GÎTMAN

FO

TO

: M

AIO

R A

DR

IAN

GÎT

MA

N

FO

TO

: M

AIO

R A

DR

IAN

GÎT

MA

N

CONSULT~RI PRIVINDSECURITATEA DISTRICTUAL~

În localitatea Shahr e Safa, la câ]iva kilometri sudde baza de opera]ii înaintat` Mescall, locul unde sunt

cartirui]i o parte din militarii Batalionului 151 Infanterie,s-a desf`[urat, recent, o shura privind problemele desecuritate din Tarnak Wa Jaldak, unul dintre districteleaflate în aria de responsabilitate a Lupilor Negri.

securizare a districtului.Consult`rile ne-au dat prilejul s`afl`m de la guvernatoruldistrictual modul în care suntpercepu]i, de localnici, militariiromâni: Îi apreciem foarte multpe români pentru c` fac o treab`bun` în provincia Zabul [i înspecial pe autostrada Kabul –Kandahar. Oamenii no[tri se potdeplasa acum f`r` probleme sprere[edin]a provinciei, Qalat.Popula]ia civil` [i func]ionariiguvernamentali sunt foartemul]umi]i de militarii românipentru c` men]in securitatea perutele de comunica]ie. Lemul]umim foarte mult pentruajutor!

Prezent la consult`ri,comandantul Batalionului 151Infanterie, locotenent-colonelSergiu Mungiu, a punctatspecificul amenin]`rilorinsurgente care exist` în aria deresponsabilitate [i a discutat cuguvernatorul pe margineasubiectului referitor la procesulde înregistrare a electoratuluiafgan în vederea alegerilor deanul viitor. Locotenent-colonelulMungiu a adus în discu]ie [iasisten]a pe care partea român`o ofer` for]elor de securitateafgane, respectiv cursul depreg`tire a for]elor de poli]ieafgane în domeniulcontracar`rii dispozitivelorexplozive improvizate [i cursulde prim-ajutor. Periodic, participla shura de securitate dindistrictul Tarnak Wa Jaldak încadrul c`reia, împreun` cuautorit`]ile locale, discut`mdespre m`surile pe care trebuie s`le lu`m pentru a contracara

FO

TO

: M

M A

NA

-MA

RIA

MO

ISE

Locotenentul Mihaela Dojan discut` cu localniceleproblemele comunit`]ii.

Militari rom#ni al`turi de guvernatorul districtului.

Generalul John Thomson, \n vizit` la FOB Mescall, \nso]it de militari rom#ni.

ac]iunile insurgen]ilor.Ast`zi, guvernatoruldistrictual ne-a prezentatplanul s`u de angajare acomunit`]ii locale pentruurm`toarele dou` luni.Inten]ia mea este s`asigur`m, pe de o parte,un mediu de securitatestabil în aria deresponsabilitate aBatalionului 151Infanterie [i, pe de alt`parte, s` sprijinimac]iunile autorit`]ilorlocale pentru cre[tereainfluen]ei acestora înmijlocul popula]iei locale,în detrimentul for]elorinsurgente, ne-a declaratla finalul shureicomandantul Batalionului151 Infanterie.

5Observatorul militarNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013) INSTRUC}IEwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

ANTRENA}I PENTRU SITUA}II DE URGEN}~LOCOTENENT ANA-MARIA TAMA{

Pentru c` toamna vineîntotdeauna cu nout`]i,

Centrul de Instruire pentruLupt` al For]elor Terestre Getica(CIL-FT) a g`zduit, în perioada2-6 septembrie 2013, cursul deinstruire tip CLS (Combat LifeSaver), adresat militarilor ceurmeaz` a fi introdu[i în teatrulde opera]ii din Afganistan, [icursul Combat Medic, destinatpersonalului medical.

Cele dou` activit`]i au vizat, cuprec`dere, personalul nemedical dinCompania KAF/GDA (Kandahar Airfield/Ground Defence Area) a Batalionului 26Infanterie Scorpionii Ro[ii din Craiova,precum [i personalul medical, doctori [isubofi]eri sanitari din Statul Major alFor]elor Terestre, ei fiind atent îndruma]ide instructorii specializa]i [i cu experien]`în medicina de urgen]` [i traumatologie.Elementul de noutate al acestor cursuri afost dat de participarea paramedicilor [imedicilor SMURD Cluj-Napoca [i astuden]ilor din cadrul Societ`]iiStuden]e[ti de Chirurgie România (SSCR),filiala Cluj, în calitate de instructori.

Ini]iatorul acestui tip de preg`tire afost locotenent-colonelul dr. Daniel

Aron, medicul [ef al CIL-FT. Era printrepreocup`rile mele, anterior întâlnirii, s`organizez cursul de CLS [i chiar m`gândeam s` abord`m problematica existent`la un alt nivel. Întâmpl`tor, am v`zut înCluj un afi[ cu tab`ra de var` a SSCR cu otematic` foarte asem`n`toare. I-amcontactat [i le-am solicitat participareapentru a vedea modul lor de abordare atematicii planificate. Modul lor de reac]ie ladiferite incidente m-a f`cut s` lansez invita]iala CIL-FT, iar entuziasmul [i dorin]a lor deajuta au f`cut acest lucru posibil, a afirmatlocotenent-colonelul dr. Aron.

Programa cursului s-a bazat peelemente de medicin` de urgen]`,

chirurgie de campanie, organizareaasigur`rii/sprijinului medical în situa]ii cuvictime multiple [i cuno[tin]e medicale dindomeniul urgen]ei, iar suportul de curseste similar cu cel utilizat de parteneriiamericani, fiind adaptat specificuluiArmatei României.

Exersarea cuno[tin]elor [i abilit`]ilormedicale, experien]a instructorilor [i apersonalului SMURD [i exerci]iile practicedesf`[urate pe mulaje [i material biologicau ridicat nivelul de preg`tire alcursan]ilor. Astfel, echipamentele moderneutilizate pentru punerea în practic` acuno[tin]elor medicale (manechine, mulajepentru simularea traumatismelor,

materialele consumabile) au f`cut caaceast` activitate s` poat` fi comparat` cuactivit`]i de acela[i gen desf`[urate înarmatele ]`rilor membre NATO.

De remarcat c`, pentru cei cincistuden]i la medicin`, cinci

paramedici implica]i în ambele programe devoluntariat SMURD [i SSCR, Adyb Khal,Vlad Munteanu, Andrei Steric`, RednicVoicu [i Robert Szabo, s`pt`mâna depreg`tire de la CIL-FT a fost o continuare ataberei de var` a SSCR de la Arie[eni.

Preg`tirea a demarat cu aceea[iprogram` ca [i cea de la Arie[eni, am predatno]iuni teoretice cât mai concis [i cât mai

Acordare de \ngrijiri medicale. FOTO: LOCOTENENT ANA-MARIA TAMA{

clar, apoi le-am pus în practic`. Noi amîncercat s` abord`m [i s` aducem în discu]iecât mai multe situa]ii, s` simul`m cât maimulte incidente cu care se pot confruntacursan]ii \ntr-un teatru de opera]ii, iar cuimplicarea dr. Daniel Aron [i dr. Oscar Sas amreu[it s` facem din aceast` activitate un succes.

Suntem foarte mul]umi]i dup` aceast`perioad`, mai ales c` am reu[it s` mobiliz`mde la Cluj câteva simulatoare specifice deBasic Life Support [i Advanced LifeSupport, pe care se poate exersa resuscitareaunui pacient aflat în stop cardio-respirator [ipolitraum`, iar pe material biologic amsimulat partea chirurgical` a unei pl`gitraumatice, ne-a explicat Adyb Khal,reprezentant SMURD Cluj-Napoca [ivicepre[edinte SSCR.

Finalitatea activit`]ii au constituit-ocele dou` exerci]ii: unul de tip STX

(Situational Training Exercise), cu scopul de avalida cuno[tin]ele medicale adaptatecondi]iilor specifice teatrelor de opera]ii pentrumilitarii CLS, prin utilizarea tehnologiilor desimulare real` MILES (Multiple IntegratedLaser Engagement System) existente în CIL-FT,[i altul de practic` medical` combinat, desalvare civil-militar`, în care a fost implicatpersonal medical din For]ele Terestre [iechipajul SMURD, bazat pe un scenariu deinterven]ie la dezastru, prin care s-au evaluatcuno[tin]ele transmise în aceast` s`pt`mân`,dar [i compatibilitatea procedurilor [icooperarea între cele dou` institu]ii.

Ca [i experien]`, pentru noi participareaeste un lucru extraordinar, deoarece avemnevoie de noi cuno[tin]e din cât mai multedomenii. Ne manifest`m interesul de a colaboramai departe [i de oferi sprijinul nostrupersonalului medical din For]ele Terestre,concluziona Adyb Khal.

La rândul s`u, locotenent-colonelul dr.Daniel Aron men]iona: Dorimpermanentizarea acestui tip de preg`tire,deoarece domeniul medical este într-opermanent` schimbare [i dezvoltare, prinapari]ia de noi echipamente [i tehnologii.

Este prima ac]iune de acest gendesf`[urat` atât de CIL-FT, cât [i de voluntariide la SMURD Cluj-Napoca. Cooperare militari – SMURD \n medicina de urgen]`.

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T A

NA

-MA

RIA

TA

MA

{

6 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Monitorizare permanent` a opera]iilor în desf`[urare la nivelul brig`zii.

În punctul de comand` se urm`resc toate ac]iunileprev`zute în scenariul exerci]iului.

O privire de ansamblu asupra bazei organizate de Brigada 1 Mecanizat`.

Structurile care au participat laViper Snap 13 au fost Comandamentul

Diviziei 1 Infanterie Dacica,Comandamentul Brig`zii 1 Mecanizate

Argedava, Batalionul 2 InfanterieC`lug`reni [i Batalionul 114 Tancuri

Petru Cercel, din Târgovi[te.Odat` cu acest exerci]iu, a fost

urm`rit` [i perfec]ionarea deprinderilorpersonalului de stat major în planificarea[i conducerea opera]iei de ap`rare, cât [i

pentru îmbun`t`]irea con]inutuluiprocedurilor standard de operare, astfelîncât personalul militar s` fie în m`sur`

s` lucreze ca o adev`rat` echip`.Cu aceast` ocazie, a fost atent

monitorizat` fiabilitatea sistemului decomand` [i control dintre punctul de

comand` al Diviziei 1 Infanterie [ipunctul de comanda al Brig`zii 1Mecanizate, dispus` în poligonul

Olteni]a.Pentru o bun` coordonare a

activit`]ii, mai multe departamente aufost create pentru o eficien]` crescut`:

Statul Major Special, care a inclus unconsilier juridic, un psiholog [i un medic,

un centru de resurse, care a asigurat unmanagement corespunz`tor al

materialelor logistice, un centru decomunicare care a asigurat leg`tura cu

e[aloanele superioare [i subordonate, ungrup pentru planificarea misiunii, care a

monitorizat permanent sincronizareaopera]iei, un centru de securitate, ocelul` de sprijin [i informa]ie care a

analizat datele primite de la structurilesubordonate. De asemenea, s-au organizato celul` de targeting pentru identificarea

obiectelor existente în câmpul tactic învederea neutraliz`rii acestora, un centrude sprijin, un centru de conducere care afost în leg`tur` permanent` cu centrul de

opera]ii tactice [i a aplicat eventualelecorecturi pentru atingerea obiectivelor

propuse [i, nu în ultimul rând, punctul decomand` care a monitorizat toate

opera]iile.În acela[i scop, comandamentul

Brig`zii 1 Mecanizat` a participat la ViperSnap 13 cu personal în poligonul Olteni]a.

Scenariul fictiv, desf`[urat într-un teatrude opera]ii fictiv, Orion, le-a oferit

posibilitatea de a instrui personalul înceea ce prive[te perfec]ionarea acestuia

în cazul unei situa]ii de criz`.Opera]iile pentru lupt`, planificate

de mai bine de trei luni, au trecut prin treietape: preg`tirea ap`r`rii, nimicirea unui

desant aerian tactic, debarcat înadâncimea dispozitivului de ap`rare al

diviziei [i opera]ia ofensiv` asuprainamicului p`truns.

Viper Snap 13 a fost un nouexamen pentru ofi]erii [i subofi]erii de

stat major din comandamenteleparticipante [i o nou` oportunitate deîmbun`t`]ire a modului de \ndeplinire a

sarcinilor \ncredin]ate.

FRUNTA{ CRISTIAN LENGAcristian.lenga@presamil.ro

n perioada 2-6 septembrie, s-adesf`[urat exerci]iul Viper

Snap 13, care a avut ca obiectivprincipal instruirea [i evaluarea de

unit`]i din compunerea Diviziei 1Infanterie Dacica.

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

VIPER

Î

7Observatorul militarNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013) INSTRUC}IEwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

Coordonare [i cooperare la nivelul tuturor structurilor implicatedin Divizia 1 Infanterie.

Asisten]a medical`, întotdeauna, trebuie s` fie eficient` pentru cazurile de urgen]`.

Reu[ita misiunii st` în capacitatea fiec`ruia de a-[i cunoa[te pozi]ia[i de a ac]iona a[a cum a fost instruit s` o fac`.

O vedere de ansamblu asupra h`r]ilor [i câteva detalii de pus la punct.

Aten]ie! Punctul de control este atacat! Militarii riposteaz` cu foc.

Actualizarea permanent` a situa]iei pentru luarea deciziilor optime.

SNAP 13

8 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)AZIMUT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

C~PITAN CLAUDIU NISTORESCU

Tema principal` a edi]iei din acest an afestivalului a fost Armata român`,începuturi [i prezent, fiind marcate câtevamomente importante, printre careîmplinirea a 135 de ani de la încheiereaR`zboiului de Independen]` [i a 90 de anide la înfiin]area Brig`zii 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa, în subordinea c`reiase afl` [i Batalionului 21 Vân`tori de Muntedin Predeal. De altfel, la pu]in timp de ladebutul evenimentului, militarii predeleniau executat un exerci]iu tacticdemonstrativ în Gr`dina Cet`]ii

La invita]ia Prim`riei ora[ului Râ[nov, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, prin Batalionul 21 Vân`tori de Munte General Leonard

Mociulschi, a participat, ca principal partener, în zilele de 7 [i 8septembrie, la cea de-a cincea edi]ie a Festivalului de ReconstituireIstoric` În numele trandafirului.

Râ[novului, exerci]iu condus delocotenentul Mihai Andronicescu. Plutonulde vân`tori de munte execut` o misiune depatrulare debarcat, descoper` [i angajeaz` ungrup de insurgen]i a fost tema exerci]iuluicare a pus în eviden]` abilit`]ile [icapacit`]ile militarilor de a ac]iona izolat,în mediu ostil, cu eficien]` maxim` [ipierderi minime. Publicul, prezent înCetatea Râ[nov, a fost impresionat deprofesionalismul cu care vân`toriipredeleni au ac]ionat, la final mul]i dintreei, în special copii, dorind s` se fotografiezecu osta[ii.

În seara zilei de sâmb`t`, 7 septembrie,la cinematograful Amza Pellea dinlocalitate, s-a desf`[urat un simpozion deistorie militar` [i reconstituire istoric`,prilej cu care au fost evocate numeroasemomente importante din istoria militar` avân`torilor de munte. Tot aici au fostproiectate câteva film`ri spectaculoaseob]inute de la Arhiva Na]ional` deFilm. Cea mai veche filmare este din 1920,când Regele Ferdinand a vizitat CazarmaAlb` a vân`torilor de munte din Bra[ov,imobil în care func]ioneaz` acumAcademia For]elor Aeriene.

Ziua de duminic` a început cu unmoment de reculegere [i un gând derecuno[tin]` c`tre eroul râ[novean,sublocotenent (p.m.) Claudiu Chira, c`zutla datorie în Afganistan, în anul 2009.Astfel, comandantul batalionului, colonelOvidiu Conduru]`, împreun` cu oficialit`]iale administra]iei ora[ului Râ[nov au fostal`turi de familia eroului, la mormântulacestuia, pentru a depune o coroan` deflori.

Momentul culminant al zilei l-aconstituit exerci]iul demonstrativ deinstruc]ie alpin` executat de o companie devân`tori de munte, sub comandac`pitanului Robert Jipa, în Poligonul Col]iiCheii (Cheile Râ[noavei). Vân`torii [i-aueviden]iat aptitudinile de buni c`]`r`tori,câ[tigând admira]ia publicului prezent.Traversarea versan]ilor cu ajutorul

funicularului, c`]`rarea la coard` simpl`sau dubl`, salvarea unui r`nit din abruptau fost punctele-cheie ale exerci]iului.

În finalul exerci]iului, marcându-se [iîncheierea festivalului, comandantulbatalionului, în aplauzele unei asisten]enumeroase, a mul]umit militarilor implica]iîn activit`]i oferindu-le diploma de onoare abatalionului.

FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

Secven]e de reconstituire istoric`, organizate la R#[nov.

|N NUMELETRANDAFIRULUI

FESTIVAL DE RECONSTITUIRE ISTORIC~ LA RÂ{NOV

9Observatorul militarNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013) SUBOFI}ERIwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

Plutonierul-adjutant Denis Pop de laCentrul de Instruire pentru Lupt` aFor]elor Terestre (CILFT), din Cincu, estede peste 23 de ani în armat`. Cariera sa aurmat drumul oric`rui subofi]er. A ocupatdiferite pozi]ii specifice categoriei depersonal din care face parte. A fostadministrator de companie, instructor [i,din 2007, este observator-controlor.

Pentru a ocupa o astfel de func]ie, estenecesar` o foarte bun` preg`tire militar`

timpul, mi-a spus subofi]erul. Aceast`func]ie implic` multe cuno[tin]e, din maimulte domenii. De asemenea, trebuie s`cuno[ti [i unitatea care vine aici pentruinstruire. La Cincu, suntem doar patrusubofi]eri care încadreaz` acest tip defunc]ie, a precizat Denis Pop, subliniindastfel importan]a func]iei sale.

Anul trecut a participat la un testextraordinar. La invita]ia parteneruluiamerican a fost observator-controlor la unpluton de Stryker, într-un centru similardin Germania, Joint MultinationalReadiness Center (JMRC). CILFT are obun` colaborare cu aceast` structur`,deoarece militarii americani i-au preg`tit

PAGIN~ REALIZAT~ DE PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA

MENTALITATEDE LUPT~TOR

Atribu]iile principale ale unuiobservator-controlor este de a-i

înv`]a, de a-i sf`tui pe militarii carevor pleca într-un teatru de opera]ii,în privin]a tacticilor, tehnicilor [iprocedurilor care trebuie executate,în func]ie de misiunile ordonate saude incidentele pe care este posibils` le întâlneasc` acolo.

O carier` militar` se construie[te greu, cumult` munc` [i implicare. Satisfac]ia

muncii [i recunoa[terea profesional` apar pesteani, în ciuda greut`]ilor ivite în timp.

pe români de la înfiin]area structuriiromâne[ti. Denis Pop a fost acolo pentru acincea oar`. Pentru aceast` aplica]ie atrebuit s` m` preg`tesc foarte mult. O lun`de zile am studiat tehnicile, tacticile,procedurile [i caracteristicile tehnice,precum [i cum ac]ioneaz` astfel destructuri. În cadrul acelui exerci]iu auparticipat militari din 17 state, timp de treiluni. Am lucrat direct cu partenerulamerican, în cadrul echipei lor deobservatori-controlori, a explicatplutonierul-adjutant Pop.

I-a v`zut pe militarii americani foartededica]i muncii pe care o fac, indiferent degrad. Totul este tratat cu maxim`

seriozitate, nu conta c` era doar unexerci]iu. Ei se implic` foarte mult în ceeace fac. M` bucur c` [i militarii români carevin la Cincu au aceea[i mentalitate delupt`tor. G#ndind în profunzimealucrurilor, fiecare are plusuri [i minusuri.Fiecare are de înv`]at [i trebuie continuu s`te adaptezi la cerin]ele câmpului de lupt`modern. Pentru mine, ca subofi]er, aceast`participare a contat foarte mult. Suntmândru c` am putut s` reprezint România.Cuno[tin]ele militare temeinice acumulateîn teatrele de opera]ii ne-au ajutat foartemult [i ne-au adus multe aprecieri dinpartea militarilor americani, a încheiatsubofi]erul.

misiunile ordonatesau de incidentelepe care este posibils` le întâlneasc`acolo. Plutonierul-adjutant DenisPop mi-a atras demai multe oriaten]ia prin moduls`u de comportarecu militarii afla]i lainstruire.

Este necesar s`te preg`te[ti tot

general` [i de specialitate. Atribu]iileprincipale ale unui observator-controloreste de a-i înv`]a, de a-i sf`tui pe militariicare vor pleca într-un teatru de opera]ii, înprivin]a tacticilor, tehnicilor [i procedurilorcare trebuie executate, în func]ie de

Plutonierul-adjutant Denis Pop, al`turi de militari afla]i la instruire la CILFT.

Dac` nu înve]i, nuacumulezi experien]` [itot schimbi locul, o s`fii încep`tor toat`via]a. Am crescut, m-amînv`]at cu greul. Avem\n acest loc o palet`mare de activit`]i, de latrageri artileristice lamisiuni de remorcaj.

MAISTRU MILITAR CLASA I DANIEL DINU

Maistru militar clasa I Daniel Dinu.

DE LA VOINICULLA VITEAZUL

Maistrul militar clasa I Daniel Dinu estecomandant serviciu logistic [i [ef deechipaj la remorcherul maritim 101Viteazul. A venit la Divizionul de NaveSpeciale din Mangalia în 1994 [i aici a

Pentru marinarii militari, dragostea de mare este special`.Poate numai ei o în]eleg, iar în cazul celor mai noroco[i [i

familiile lor [tiu despre ce este vorba... Am g`sit un astfel de exemplula Mangalia, la Divizionul de Nave Speciale.

r`mas. Când am vizitat unitatea, maistrulmilitar era peste tot. Executa ordinelerând pe rând, cu tact [i calm. Coordonaactivit`]ile cu mult` st`pânire de sine,acesta fiind [i unul din motivele pentrucare ofi]erii îl apreciaz` foarte mult. Amavut momente frumoase [i grele, în func]iede misiunile pe care le-am executat. A trebuit

s` depun efort plus pu]in` ambi]ie ca s` pottrece peste problemele cu care m-amconfruntat, a spus maistrul militar Dinu.

Divizionul de Nave Speciale are uncolectiv mic [i bun la toate. Solda]ii [igrada]ii profesioni[ti sunt de mare ajutor,iar maistrul militar Dinu îi respect` [i ]inela ei, dar este [i exigent în acela[i timp.

Este navetist de 19 ani, de la Constan]a.Nu s-a gândit nicio clip` s` se mute acas`.Mul]i dintre colegii noi care au venit în

divizion au vrut ini]ial s` plece. Apoi [i-auschimbat p`rerea. Dac` nu înve]i, nuacumulezi experien]` [i tot schimbi locul, os` fii încep`tor toat` via]a. Am crescut,m-am înv`]at cu greul. Avem aici o palet`mare de activit`]i, de la trageri artileristicela misiuni de remorcaj. Sau, cine [tie, nu amg`sit înc` ceva care s` m` fac` s` m` mut la

Constan]a, a precizat Daniel.Familia sa l-a vizitat la locul de munc`,

iar Daniel le-a prezentat remorcherul. Aupetrecut multe ore pe nav`. Le-am r`spuns lafiecare întrebare [i s` [ti]i c` nu mi-a fostu[or. Atunci au în]eles mai bine meseriamea [i dragostea mea pentru mare [i nav`,[i-a amintit Daniel acele clipe frumoase,când tot ce iubea erau împreun`. Familia,nava [i marea!

La Divizionul de Nave Speciale,trebuie s` fii preg`tit tot timpul. Se iesepe o mare lini[tit` [i, într-o jum`tate deor`, apare o furtun` puternic`.Neprev`zutul nu ai cum s`-l controlezi.Niciun marinar nu uit` niciodat` primanav` pe care a fost. La Daniel a fostVoinicul. E la fel ca prima dragoste. Am

lucrat pe el din 1994 pân` în 2002, când afost dat la casare. Sincer, când l-au scos dinuz, sufletul meu a plâns. Acum esteViteazul. O nav` la fel de bun` [i în caream mare încredere, a explicat dragosteade nav` maistrul militar Dinu.

’’

Nava-remorcher 101.

10 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)ALMA MATER www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

În anul de înv`]`mânt 2012/2013, în colegiile militare liceales-a înregistrat un num`r de 344 absolven]i: câte 113 la

PROIECTE {I REALIT~}IIRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

Comandantul colegiului,colonel dr. Constantin Moraru:Apreciez c` e timpul s` teoretiz`mmai pu]in [i s` ac]ion`m în planpractic mult mai eficient. Altfel spus,cred c` e nevoie urgent` de g`sireaunui echilibru firesc între misiuneacolegiilor militare [i resursele alocateacestora. Un înv`]`mânt perfor-mant presupune, indispensabil,aparatur` IT de ultim` genera]ie,soft educa]ional, infrastructur`didactic` [i condi]ii de lucrumoderne. Or, anul acesta, [coala deexcelen]` educa]ional` DimitrieCantemir a împrumutat calculatoarede la o firm` privat` de profil, pentrusus]inerea probelor de competen]edin cadrul examenului de baca-laureat. De ce? Pentru c` institu]ianu are competen]e s` achizi]ionezecalculatoare, dup` cum nu arecompeten]e s` achizi]ioneze cheres-tea sau alte materiale indispensabilemoderniz`rii condi]iilor de trai [i delucru ale elevilor. Iar pentru celecare fac obiectul competen]elor nuare resurse alocate. Din acestemotive, [i nu numai, s-a creat odiscrepan]` evident` între

Comandantul colegiului, coloneldr. Teofil Ispas: În deplin acord cumisiunea colegiului, viziunea managerial`pentru anul [colar 2013/2014 const` în

dezvoltarea institu]iei astfel încât, prinvaloarea ad`ugat` în educa]ia oferit`, s`asigur`m tuturor elevilor finalizareastudiilor liceale cu diplom` de bacalaureat[i admiterea în institu]iile militare deînv`]`mânt superior.

Obiectivele asumate în acest sensvizeaz` dezvoltarea capacit`]ii institu]ionalede elaborare, planificare [i implementare aproiectelor prin care sunt îndeplinitecerin]ele înv`]`mântului preuniversitar [iproiectarea [i derularea unor programe deeduca]ie bine fundamentate, cu finalit`]iprecise [i în concordan] cu standardele deacreditare [i evaluare. În acela[i context, nepropunem realizarea unui management decalitate a educa]iei, care s` asigure moni-torizarea, evaluarea [i analiza activit`]ilor,aplicarea m`surilor corective prin alegereaprocedurilor optime. Ne propunem, deasemenea, întreprinderea unor eforturi pla-nificate, coerente [i concentrate pentrurealizarea [i men]inerea suportului logistical procesului educa]ional.

Pentru anul [colar care începe, ne-amstabilit ]inte strategice realiste, avemresursa uman` calificat` [i cu poten]ial dedezvoltare în cadrul procesului de formarecontinu`, iar logistica didactic` [i infra-structura [colar` este bine dezvoltat` [i înstare de func]ionare, în m`sur` s` sprijineîntreg procesul de înv`]`mânt [i activit`]ileextracurriculare.

Director adjunct, prof. VladimirCerbu: Pentru anul [colar 2013/2014, nepropunem continuarea [i valorificarea re-zultatelor deosebite ob]inute în anul [colartrecut, dar [i dezvoltarea [i aplicarea unor

Comandantul colegiului, colonel MarcelDom[a: Examenul de bacalaureat, cu promovare100%, a avut un mare ecou la nivel na]ional, iar celde admitere în institu]ii militare de înv`]`mântsuperior [i postliceal a fost pe m`sura muncii celorimplica]i [i a a[tept`rilor noastre. Procentul de

91,89% dovede[te c`managementul parti-cipativ adoptat de cole-giul nostru a fost unuleficient. În ceea ce pri-ve[te baza logistic , potspune c`, fa]` de aniitrecu]i, anul acesta amreu[it s` realiz`m maimulte. Astfel, au fostexecutate lucr`ri deîntre]inere [i repara]ii

a spa]iilor ocupate de elevi, acum acestea sunt totaligienizate [i zugr`vite, cu u[ile dormitoarelorschimbate [i paturi noi, moderne. De asemenea, afost asfaltat` aleea, de 500 de metri, de la poart` laterenul de sport, s-a ref`cut acoperi[ul s`lii de sport,astfel încât solu]ia aplicat` nu va mai permiteinfiltrarea apei, s-a modernizat buc`t`ria [i spa]iulunde elevii vor lua masa. Pentru bobocii din acestan, 100 de b`ie]i [i 20 de fete, avem echipamentnou, iar pentru to]i elevii am asigurat manualele [irechizitele [colare necesare.

Director adjunct, prof. Dorina Trifon:Pentru anul [colar care începe, ne propunems` ob]inem acelea[i performan]e deosebite înceea ce prive[te examenul na]ional de

bacalaureat, mai exact promovabilitatea desut` la sut` pe care o avem în ultimii trei ani.Dorim, de asemenea, s` avem rezultate maibune în admiterea în înv`]`mântul superior [ipostliceal, s` ridic`m procentul spre sut` lasut`. Am demarat dou` proiecte de cooperareinterna]ional`, unul multilateral [i unulbilateral [i ne propunem ca în cadrul mobi-lit`]ilor, care sunt în aceste proiecte, s`participe cât mai mul]i elevi. La proiecteleanterior derulate, în anii 2011/2012 [i 2012/2013,am ob]inut titlul de {coal` european`, de dou`ori, consecutiv. Faptulc` am avut cele maimulte mobilit`]i cuelevii este un meritpentru noi to]i, dar [iun câ[tig major pentruelevi.

În anul de înv`]`-mânt care începe la 16septembrie, ne maipropunem s` men]i-nem acelea[i standar-de ridicate în ceea ceprive[te calitatea înv`]`mântului, s` ob]inem celpu]in acelea[i rezultate la olimpiadele [colare [i,respectiv, calific`ri la olimpiadele na]ionale, înactivit`]ile sportive [i culturale. Media deadmitere în colegiu a fost mai mare ca în al]i ani[i acest lucru ne încurajeaz` s` sper`m c` este opromo]ie bun` care, prin consiliere [i preg`tire,va opta, la finalizarea studiilor liceale, pentrucontinuarea carierei militare.

performan]a [colar` ob]inut`, înCantemir, bun`oar`, [i infrastructuradidactic` [i general` a unit`]ii. Etimpul, în opinia mea, s` nu maicosmetiz`m realitatea material` [i s`ac]ion`m urgent pentru armonizarea

fireasc` a politicilor educa]ionaleelaborate cu logistica didactic` [igeneral` necesar`. Mai cred, deasemenea, c` investind mult [i la timpîn educa]ia militar`, vom fi, ca armat`,moderni în gândire [i în modul deac]iune permanent.

În alt` ordine de idei, practicaderulat` cotidian reflect` anumiteneconcordan]e între prevederile dife-

ritelor regulamente sau dispozi]ii carereglementeaz` activitatea colegiilormilitare. Apreciez, în context, c`trebuie regândit con]inutul angaja-mentului între p`r]i, semnat împreu-n` cu p`rin]ii elevilor, precum [i armo-nizarea acestuia cu prevederile altordocumente, pentru limitarea sau, dece nu, eliminarea posibilit`]ii de a ie[idin sistem a absolven]ilor. În acestsens, parcurgerea procesului de se-lec]ie desf`[urat în centrele zonalede selec]ie [i orientare numai laintrarea în colegiu (nu [i laabsolvire), precum [i creareaobligativit`]ii de reparti]ie la [colilemilitare de mai[tri militari [isubofi]eri, f`r` concurs de admitere,a tuturor absolven]ilor neadmi[i îninstitu]iile de înv`]`mânt militar su-perior, ar fi doar dou` dintre solu]ii.

Nu e loc în acest col] de pagin`pentru dezbaterea integral` a proble-maticii care vizeaz` modernizareaînv`]`mântului militar liceal. De ace-ea, închei, afirmând c` suntem în m`-sur` s` ne men]inem acolo unde amajuns, producând permanent educa-]ie de cea mai bun` calitate, în admi-ra]ie pentru ace[ti minuna]i copii, careî[i a[az`, cu senin`tatea [i naivitateavârstei, adolescen]a în mâinilenoastre.

Director adjunct, prof. dr.Aurel Soare: Ast`zi, elevii caut` maimulte op]iuni [i, de aceea, liceele mi-litare se v`d nevoite s` ofere ceea ceei doresc. Suntem la vreme de r`s-cruce pentru destinul colegiilor mili-tare. Acum, trebuie rea[ezate lu-cruri, fapte, idei, ini]iative pentru a fiîn standardele ridicate ale educa]iei.

Nu avem o alt` cale. Deocamdat`,problemele legate de moralitate, so-ciabilitate [i sentimente evolueaz`mai lent decât tehnologia, dar re-inventarea cu succes a liceelor mi-litare în acord cu cerin]ele uneieconomii a informa]iei va continuas` fie limitat`, în mod tragic, atât timpcât sunt p`strate caracteristicile prin-cipale ale muncii moderne, specifice

secolelor XIX-XX. }inta acestortimpuri este deblocarea, înstructuri flexibile, dinamice, cudistribuire de interconexiuni.Avem nevoie de noi norme deorganizare [i func]ionare acolegiilor militare liceale, trebuieelaborat un nou plan-cadru deînv`]`mânt pentru aceste institu]ii.Înc` nu [tim unde va fi clasa a IX-aîn 2015/2016, la liceu sau la gim-naziu? Este nevoie de un nou modelal absolventului colegiului miliar. Deasemenea, trebuie acordat` o maimare aten]ie select`rii cadrelordidactice. Admiterea acestora încolegii s` fie strict`, dup` criteriistabilite de MApN, dar nu mai josde definitivat, cu ceva maiconsistent în portofoliul profesional,cel pu]in media 9.00 la definitivat[i 8.00 la absolvirea facult`]ii. Nuorice cadru didactic poate s` fac`educa]ie într-un colegiu militar. Deasemenea, cadrele didactice artrebui s` fie obligate, cu sanc]iu-nea elimin`rii din colegiul militar,s` aib`, pe o perioad` de 5 ani, 90de credite minime, s`-[i perfec]io-neze continuu preg`tirea în spe-cialitate [i psihopedagogic`, prinmasterate, doctorate, particip`riComenius.

principii educa]ionale prin care s`asigur`m formarea [i dezvoltarea com-peten]elor relevante pentru traseul deformare specific înv`]`mântului universitar[i postliceal militar. Structurile func]ionaleprin care se va realiza acest demers voracoperi întregul edificiu organizatoric: ariicurriculare, comisii metodice, cercuri pediscipline, ini]iative personale ale pro-fesorilor, ale dirigin]ilor, ac]iuni aleinstructorilor militari, biblioteca, consiliul[colar al elevilor.

Sunt convins c` întreg demersul edu-cativ ne va permite s` dep`[im nivelul celoraproape 200 de premii [i distinc]ii ob]inuteanul trecut în competi]iile na]ionale, jude-]ene [i interjude]ene [i s` ridic`m [tacheta,privind spre competi]iile de nivel inter-na]ional.

Activit`]ile extracurriculare [i extra-[colare vor fi, în continuare, o component`important` a ofertei educa]ionale dincolegiu. Trofeul [i certificatul {coal`european`, ob]inute anul trecut de colegiulnostru, constituie premisa unor demersuriviitoare în spa]iul european. În acest sens,dezvoltarea de proiecte interna]ionale vafi o prioritate institu]ional`, avându-se învedere l`rgirea orizontului profesional [ipersonal la toate categoriile de beneficiari.Ca element de noutate, noul an [colardebuteaz` cu dou` proiecte eTwinning [iun proiect multilateral Comenius, împreun`cu alte 16 [coli din Europa. În acela[i con-text, 24 de elevi ai colegiului au fost invita]i[i vor participa, în luna decembrie, la sediulParlamentului European din Strasbourgla reuniunea câ[tig`torilor concursuluiEuroscola. Vom urm`ri, de asemenea, par-ticiparea unui num`r cât mai mare de elevila concursurile organizate sub egida Uni-unii Europene (Juvenes Translatores,Shakespeare School Essay Competition,Programul de educa]ie nonformal` Grow).

Colegiul Militar Liceal {tefan cel Mare

Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul

Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir

Mihai Viteazul [i {tefan cel Mare [i 118 la Dimitrie Cantemir. 241 din ace[tia au sus]inutconcurs de admitere [i au fost admi[i în institu]ii de înv`]`mânt militar superior, iar 36,în [colile militare de mai[tri militari [i subofi]eri. În func]ie de num`rul absolven]iloradmi[i, ierarhizarea colegiilor militare se prezint` astfel: Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir,{tefan cel Mare.

O analiz` am`nun]it`, cu privire la accederea absolven]ilor colegiilor militareliceale în înv`]`mântul superior [i postliceal, a fost prezentat`, cu prilejul convoc`riice a avut loc la Pite[ti, s`pt`mâna trecut`, de locotenent-colonel Mihaela Haralambie,din DMRU. Tot cu acea ocazie, s-au f`cut [i unele propuneri menite s` duc` nunumai la eficientizarea sistemului de înv`]`mânt liceal, ci [i la sporirea atractivit`]iicarierei militare în rândul tinerilor [i a vizibilit`]ii acestor institu]ii în mediul civil.

Pentru a afla cum s-au preg`tit pentru începerea anului [colar 2013/2014, ce proiecteau, dar [i ce resurse pentru a le îndeplini, d`m cuvântul comandan]ilor [i directoriloradjunc]i ai celor trei colegii militare liceale.

11Observatorul militarNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013) REPEREwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

În cele dou` zile de convocare, participan]iiau discutat despre toate problemele cu care seconfrunt` înv`]`mântul militar. Au fostprezentate [i analizate condi]iile actuale dininstitu]iile militare de înv`]`mânt, modul cumacestea influen]eaz` rezultatele procesuluieduca]ional. Dezbateri [i discu]ii pro [i contraau generat temele referitoare la perspectivelemanagementului educa]iei, implementareastrategiilor, politicilor [i reglement`rilor îndomeniul educa]iei militare, modelulabsolventului, standardele de performan]` [i,nu în ultimul rând, disciplinele de concurs laadmiterea în înv`]`mântul superior.

Academiile, cu atribu]ii în domeniulînv`]`mântului superior [i al cercet`rii[tiin]ifice, au ca misiune fundamental` formareaofi]erilor licen]ia]i pentru armele de baz` alearmatei române sau pentru alte structuri dinsistemul de ap`rare ordine public` [i siguran]`na]ional`.

Fa]` de situa]ia actual`, Academia Naval`Mircea cel B`trân urm`re[te s` reorganizezeactivitatea de cercetare [tiin]ific`, adepartamentelor [i a celor dou` facult`]i –Marina Militar` [i Marina Civil` – pe domeniide studii. Reorganizarea facult`]ilor va duce lacompatibilizarea cu academii similare partenere(din Bulgaria, Polonia, Grecia, Turcia,Portugalia, Fran]a, Norvegia), la echilibrareadin punct de vedere numeric a studen]ilor [i,totodat`, la aplicarea recomand`rilor auditurilorexterne.

La colabor`rile na]ionale [i interna]ionales-au referit [i reprezentan]ii Academiei TehniceMilitare (ATM). Prestigioasa institu]ie deînv`]`mânt are încheiate parteneriate cu 33 deuniversit`]i europene [i a stabilit leg`turibilaterale cu academii [i universit`]i militare [i

sc`zut de cuno[tin]e acumulate în liceu, cât [ide faptul c` studen]ii nu frecventeaz` curegularitate orele facultative de limba englez`din anul III. Pentru eficientizarea sistemului deînv`]`mânt militar superior, reprezentan]ii AFTsunt de p`rere c` trebuie men]inut`func]ionarea academiei conform principiuluiautonomiei universitare, ca institu]ie deînv`]`mânt distinct`, în subordinea StatuluiMajor al For]elor Terestre, în loca]ia actual`.De asemenea, propun înfiin]area unui consor]iuuniversitar care s` coordoneze în mod unitaractivitatea tuturor institu]iilor de înv`]`mântmilitar superior. Pentru anul universitar 2013/

direc]ii de ac]iune. Al`turi de perfec]ionareacontinu` a personalului didactic [i didacticauxiliar, dezvoltarea bazei materiale [iasigurarea unor condi]ii optime de instruire,cazare [i hran` elevilor [colii [i diversificareaportofoliului de cursuri de specializare/perfec]ionare, o aten]ie deosebit` se va acordacre[terii interesului elevilor privind procesulinstructiv-educativ. În acest scop, se va dezvoltaprogramul de instruire asistat` de calculator,vor fi organizate cercuri [colare în func]ie decerin]ele elevilor, dar [i pentru a veni însprijinul disciplinelor fundamentale [i al celorde specialitate, se vor derula proiecteextracurriculare [i sesiuni de comunic`ri[tiin]ifice. O alt` prioritate este asigurarea unuinum`r cât mai mare de candida]i pentru anul[colar 2014/2015, prin extinderea zonei depromovare, continuarea programului O zi înSMMMFN Amiral Ion Murgescu, popularizareaofertei educa]ionale în cadrul orelor dedirigen]ie, în licee [i colegii, participarea la

profesioni[ti s` fie prev`zute locuri separate, însitua]ia în care se aprob` participarea laexamenul de admitere a absolven]ilor de liceecivile. S-a subliniat, de asemenea, necesitateafinaliz`rii procedurii de introducere în RegistrulNa]ional al Calific`rilor (RNC) a calific`riiprofesionale subofi]er controlor de trafic aerian,pentru a se putea organiza concurs de admitereîn anul [colar 2014/2015.

Referitor la convocare, colonelul DoinaMure[an, [ef sec]ie înv`]`mânt militar înDMRU, ne-a precizat: Pornind de la obiectivelestrategiei Europa 2020 [i de la ]intele-cheiepentru educa]ie, stabilite de România pentruacela[i orizont de timp, am urm`rit ca în cadrulconvoc`rii s` prezent`m [i s` dezbatemimplica]iile implement`rii strategiei la nivelna]ional [i în sistemul militar de înv`]`mânt.Punctul de plecare al dezbaterii a fosteviden]ierea necesit`]ii consolid`rii cooper`riiîntre institu]iile [i actorii relevan]i pentrumonitorizarea tranzi]iei tinerilor de la [coal` la

IRINA-MIHAELA NEDELCUirina.nedelcu@presamil.ro

}INTE-CHEIE ÎN EDUCA}IE

S`pt`mâna trecut`, s-a desf`[urat convocarea metodic` despecialitate, organizat` de Serviciul strategii, politici [i

reglement`ri în domeniul managementului educa]iei militare dincadrul Direc]iei management resurse umane. Activitatea, cu temageneral` Managementul educa]ional militar, abord`ri [i perspective,a avut loc la Pite[ti, la sediul {colii Militare de Mai[tri Militari [iSubofi]eri a For]elor Terestre Basarab I. Au participat echipele mana-geriale din toate institu]iile militare de înv`]`mânt – colegii, [colimilitare [i academii –, [efii structurilor de specialitate din statele majoreale categoriilor de for]e, precum [i reprezentan]i ai MinisteruluiEduca]iei Na]ionale.

civile din SUA, Europa, Africa [i Asia. Ocolaborare foarte bun` exist` între ATM [icelelalte institu]ii de înv`]`mânt din sistemul deap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`,cu mediul industrial, cu peste 20 de institute [iagen]ii de cercetare, militare [i civile, precum[i cu institu]ii civile de înv`]`mânt superior dinBucure[ti, Cluj, Ia[i, Timi[oara, Craiova,Constan]a, Bra[ov, Sibiu, Ploie[ti.

Academia For]elor Terestre NicolaeB`lcescu a ob]inut, în ultimii trei ani,calificativul excep]ional la evaluarea extern` anivelului preg`tirii militare de o comisieconstituit` de Statul Major al For]elor Terestre.Rezultate mai slabe s-au înregistrat la evaluareaSTANAG-6001. Dac`, în 2009, nivelul 3 la celpu]in una din competen]e era atins de 70%dintre studen]i, în urm`torii ani, procentul nu amai ajuns nici la 24%. Aceea[i situa]ie estespecific` tuturor institu]iilor militare deînv`]`mânt [i este generat` atât de nivelul

târgurile de oferte educa]ionale [i la programul{coala altfel: S` [tii mai multe, s` fii mai bun!.

În {coala Militar` de Mai[tri Militari [iSubofi]eri a For]elor Terestre Basarab I,preg`tirea elevilor se realizeaz` având ladispozi]ie o logistic` didactic` format` din: 24de s`li de clas` [i cabinete [colare, cincilaboratoare (de informatic` [i limbi str`ine), 12s`li de specialitate, dou` baze sportive, o sal`de sport, trei biblioteci, trei poligoane pentruconducere auto, un poligon de tragere cuarmamentul portativ de infanterie [i unul deinstruire în complex. Cu toate acestea, s-aconstatat c` structura anului de înv`]`mânt, de47 de s`pt`mâni, nu asigur` formarea de-prinderilor de baz` ale lupt`torului [ispecialistului în arm`. De aceea, s-a propus ca,începând cu anul de înv`]`mânt 2014/2015, s`se renun]e la sistemul de formare a sub-ofi]erilor din For]ele Terestre prin programulde preg`tire postliceal` cu durata de un an.

Aceea[i propunere a fost f`cut` [i dereprezentan]ii {colii Militare de Mai[tri Militari[i Subofi]eri a For]elor Aeriene Traian Vuia, dela Boboc. Pentru cre[terea volumului de orealocat preg`tirii de profil [i de specialitate, seimpune analizarea posibilit`]ii de m`rirediferen]iat` pe arme [i specialit`]i militare atimpului de [colarizare a subofi]erilor, de la unan la un an [i trei luni pân` la maximum un an[i [ase luni. Alt` propunere pe carereprezentan]ii SMMMSFA au supus-o aten]ieiparticipan]ilor la convocare s-a referit laposibilitatea ca pentru solda]ii [i grada]ii

carier` [i cre[terea atractivit`]ii sistemului deformare voca]ional` [i educa]ional`. Punctulfinal l-a constituit corelarea curriculumului cuschimb`rile structurale de pe pia]a muncii [i,implicit, din sistemul militar, în perspectivaanului 2020, dezvoltarea competen]elor generice,introducerea [i recunoa[terea metodelorinovative de predare/formare bazate petehnologia informa]iei, asigurarea [i promovareacalit`]ii serviciilor educa]ionale [i sus]inereaeduca]iei permanente [i a educa]iei adul]ilor.În ceea ce prive[te restructurarea curriculumuluina]ional, s-a plecat de la o diagnoz` real` aactualului sistem de înv`]`mânt, s-a continuatcu desprinderea unor direc]ii clare de ac]iune,cu prefigurarea finalit`]ilor sistemului deeduca]ie 2020 [i s-a încheiat cu recomand`riprivind transform`rile elementelor specificeeduca]ionale.

Ca o concluzie, colonelul Marian Zanc`,[eful Serviciului strategii, politici [ireglement`ri în domeniul managementuluieduca]iei militare din DMRU, afirm` c` de laactivitatea desf`[urat` la Pite[ti s-au desprinsperspective clare pentru înv`]`mântul militar:Analizele detaliate prezentate la nivelul fiec`ruiciclu de înv`]`mânt – liceal, postliceal [iuniversitar – au fost de natur` s` aduc` înaten]ia echipelor manageriale rezultate, realit`]i,neconcordan]e [i incoeren]e care se impun a firezolvate pentru îndeplinirea obiectivelor, pentrua se realiza racordarea la tendin]ele europene [iintegrarea deplin` în sistemul de înv`]`mântromânesc.

S-a propus ca, începând cu anul de înv`]`mânt 2014/2015, s` se renun]ela sistemul de formare a subofi]erilor din For]ele Terestre [i din For]ele

Aeriene prin programul de preg`tire postliceal` cu durata de un an,deoarece s-a constatat c` acesta nu asigur` formarea deprinderilor de baz`ale lupt`torului [i specialistului în arm`.

2014, AFT [i-a fixat ca obiective dezvoltarea departeneriate interna]ionale pentru educa]ie [ipractic`, pentru studen]i, cu universit`]i [iorganiza]ii care opereaz` în diferite ]`ri aleUniunii Europene [i NATO, dezvoltarea deprograme de studiu sau module în limbaenglez` [i cre[terea compatibilit`]ii cuprogramele de studii organizate [i conduse dec`tre institu]iile partenere în Erasmus [iEuropean Initiative Programmes.

Redimensionarea programelor de înv`]area limbilor str`ine conform noilor reglement`riale DMRU, concomitent cu dezvoltareamodulelor [i cursurilor de terminologie despecialitate, reprezint` una din priorit`]ileînv`]`mântului militar din For]ele Aeriene. ÎnAcademia For]elor Aeriene Henri Coand`, suntorganizate patru programe de studii de licen]`– unul acreditat, dou` autorizate provizoriu [iunul în curs de autorizare – [i dou` programede master. Pe parcursul anului universitar,studen]ii sunt verifica]i [i testa]i privind modulde însu[ire a cuno[tin]elor [i stadiul de formarea deprinderilor necesare unui viitor ofi]er alFA. Pe timpul procesului de înv`]`mânt,studen]ii-pilo]i desf`[oar` instruc]ie în zbor peavionul clasic, Iak-52, [i pe avionul reactiv, L-39, precum [i pe elicopterul IAR 316.Activit`]ile practice pentru studen]ii dinspecialitatea artilerie [i rachete sol-aer seexecut` prin trageri antiaeriene în poligonulCapu Midia, iar pentru cei din specialit`]ilenenavigan]i, prin practic` în unit`]ile de profil.Pentru eficientizarea procesului de înv`]`mânt,prioritare sunt [i cele dou` documente aflate înstadiu final de elaborare – Concep]ia de formare[i dezvoltare profesional` a resursei umane dinFor]ele Aeriene [i Concep]ia de formare apilo]ilor militari [i continuarea colabor`rii cuSSAvC pentru executarea în comun a instruc]ieiîn zbor a studen]ilor.

Pentru anul de înv`]`mânt 2013/2014,{coala Militar` de Mai[tri Militari a For]elorNavale Amiral Ion Murgescu [i-a fixat mai multe

În anul de înv`]`mânt 2012/2013,în institu]iile militare de înv`-

]`mânt superior s-au înregistratrezultate slabe la evaluarea STANAG-6001. Aceast` situa]ie a fost gene-rat` atât de nivelul sc`zut decuno[tin]e acumulate în liceu, cât [ide faptul c` studen]ii nu au frec-ventat cu regularitate orele facul-tative de limba englez` din anul III.

FOTO: MAISTRU MILITAR PRINCIPAL GEORGE TAUDOR

Asigurarea unui num`r cât maimare de candida]i pentru anul

[colar 2014/2015 se poate face prinextinderea zonei de promovare,popularizarea ofertei educa]ionaleîn cadrul orelor de dirigen]ie, înlicee [i colegii, [i prin participareala târgurile de oferte educa]ionale.

1312 Observatorul militar FOTOREPORTAJwww.presamil.roNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Înfiin]at la data de 1 septembrie 1998, Deta[amentul Special de Protec]ie [iInterven]ie înc` de la început a avut de îndeplinit misiuni defensive în domeniul prevenirii

[i combaterii terorismului. În timp, a devenit o structur` de elit` a Armatei României [i unpartener respectat al celor mai reprezentative unit`]i, na]ionale sau din NATO, specializate în

lupta împotriva terorismului.Deta[amentul Special de Protec]ie [i Interven]ie este structura combatant` a Direc]iei

generale de informa]ii a ap`r`rii, destinat` pentru executarea de opera]ii vizând asigurareasecurit`]ii principalelor categorii de factori umani [i materiali din responsabilitatea Ministerului

Ap`r`rii Na]ionale. Face parte din categoria structurilor specializate în domeniul luptei împotrivaterorismului, iar la ordin, organizeaz` [i desf`[oar` opera]ii tactice de înalt` precizie, în scopul

asigur`rii securit`]ii personalului, obiectivelor, activit`]ilor, echipamentelor [i materialelorsensibile, în orice zon` geografic` din aria de responsabilitate a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Prezent la s`rb`torirea celor 15 ani, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a decoratdrapelul de lupt` cu Emblema de onoare a Armatei Române, a felicitat personalul

deta[amentului pentru modul în care î[i face datoria atât pe plan intern, cât [i extern, [i asubliniat faptul c`, în tot acest timp, militarii [i-au îndeplinit cu profesionalism misiunile.

La eveniment a fost prezentat un exerci]iu demonstrativ [i a fost vizitat` o expozi]iestatic`. Activitatea s-a încheiat cu exerci]ii de interven]ie antiterorist` în sprijinul factorilor umani,

control tehnic antiterorist preventiv [i ac]iune contraterorist`.

UN PARTENER DE ÎNCREDERE

Mar]i, 3 septembrie, Deta[amentul special de Protec]ie[i Interven]ie (DSPI) din MApN a împlinit 15 ani, prilej

cu care a fost prezentat un exerci]iu demonstrativ [i a fostorganizat` o expozi]ie static`.

FRUNTA{ CRISTIAN LENGAcristian.lenga@presamil.ro

Precizie chirurgical`.

Onor la drapel!Ac]iune contraterorist` pentru eliberarea unor ostatici]inu]i într-o cl`dire. Viteza interven]iei este extrem de important`, la fel [i eficien]a sau pruden]a cu care o fac.

Cu adev`rat captiva]i de modul de reac]ie a militarilor.

Protec]ia factorilor umani, specialitatea deta[amentului.

R`bdare [i concentrare. Preg`ti]i pentru asalt.

Ocazie rar` pentru participan]i de a cunoa[te armamentul din dotare. Detaliile fac diferen]a.

Interven]ie în for]`.

FOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

14 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Prim`vara Arab` a însemnatresuscitarea for]elor islamiste de toate

culorile care au degenerat în formeparamilitare [i teroriste de ac]iune [i a readusîn spa]iul politic toate formele de islam tipFr`]ia musulman` sau variante mai radicale,salafiste. Imposibilitatea integr`rii acestora învia]a politic` [i economic` a dus la lovituri destat, precum cea din Egipt, unde coloanavertebral` a societ`]ii, armata, a r`massingura for]` capabil` s` reinstaureze ordinea.Efectul integr`rii forma]iunilor islamiste a fostdezastruos. Accesul în spa]iul politic [iasumarea guvern`rii au produs demitizareaunei perspective islamiste care ar rezolvaautomat problemele statelor respective. {itotu[i, Prim`vara Arab` a început un procesdemocratic în forma sa incipient`, a c`ruidurat` va fi una lung` [i cu obiective maipu]in ambi]ioase la nivelul democra]iilorelective. Cât de util va fi procesul r`mâne dev`zut.

Siria face parte din statele unde Prim`varaArab` a rupt a[a-zisa stabilitate bazat` peregimul totalitar a lui Bashar al-Assad. Oîntrebare legitim` dup` doi ani de confrunt`ri,care au l`sat în urm` 100.000 de mor]i [i pestedou` milioane de refugia]i: ce mai este Siriaast`zi? În opinia mea, Siria nu mai exist` castat. O parte este sub controlul clanului Assad,iar alt` parte este acum dezmembrat [ifragmentat, controlat de tot felul de seniori air`zboiului, de fanatici, de integri[ti, deilumina]i, de ideologi [i poate chiar de mafiilecriminale care prosper` în context de r`zboiprelungit. Cine sufer`? Popula]ia sirian`, caresuport` ororile unui conflict cu accenteinteretnice v`dite. Gaze toxice, lupte destrad`, r`piri, violuri, crime de drept comun [imult` ur` sunt caracteristicile unui r`zboi civilal c`rui sfâr[it este dificil de întrev`zut.

La 21 august, în urma unui atac cu arm`chimic`, derulat la periferia Damascului [iatribuit de occidentali regimului pre[edinteluiBashar al-Assad, pre[edintele americanBarack Obama a cerut Congresului s` votezeîn favoarea unor atacuri aeriene în Siria. Aumurit, atunci, 1.442 de civili, în majoritatecopii. Serviciul de informa]ii german BND af`cut o serie de declara]ii, prin vocea luiGerhard Schindler, [eful serviciului extern deinforma]ii. Acesta a declarat c` nu sunt dovezievidente c` al-Assad ar fi ordonat atacul, darc` într-o interceptare telefonic` a uneiconvorbiri între un lider important dinHezbollahul libanez, care-l sprijin` pe al-Assad,[i un membru al ambasadei iraniene (nu seprecizeaz` capitala Damasc sau Beirut),func]ionarul libanez ar fi admis c` liderulsirian [i-a pierdut cump`tul [i a ordonat unatac chimic. Cancelarul german AngelaMerkel consider` o crim` împotriva umanit`]iiceea ce s-a întâmplat în Siria [i a precizat c`acest lucru nu poate r`mâne f`r` r`spuns.Guvernul german a semnalat c` va aproba oreac]ie interna]ional` împotriva regimului luiBashar al-Assad, dar nu va participa militar. ÎnGermania se apropie alegerile [i, de[isubiectul Siria nu va fi unul de campanie,orice derapaj în acest sens poate influen]avotul final.

În acest context, dup` o serie deconvorbiri bilaterale Londra/Berlin,

guvernul Marii Britanii a anun]at, miercureatrecut`, c` nu va fi nicio ac]iune militar` înSiria înainte de prezentarea rezultateloranchetei ONU. Secretarul general al ONU,Ban Ki-moon, a afirmat c` exper]ii au nevoiede timp, mai multe s`pt`mâni, pentru a-[iîncheia munca la fa]a locului [i a prezentaconcluziile lor. Investiga]ia ONU este oricumplasat` în plan secund, întrucât un eventualatac militar împotriva regimului al-Assad arurma s` aib` loc f`r` acceptul Consiliului de

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

SIRIA, ÎNTRE R~ZBOI{I SOLU}II NEGOCIATE

Încet, dar sigur, în urma Prim`verii Arabe r`mâne haosul! Pe rând, Tunisia,Libia sau Egipt se r`scolesc în vâltoarea revoltelor stradale. Apari]ia vidului

de putere, dup` înl`turarea dictatorilor, a dus la preluarea conducerii de diferitegrup`ri paramilitare, înt`rite de accesul la depozitele de armament abandonatede vechile regimuri, dar [i de proliferarea grup`rilor radicale care se revendic`de la mi[c`rile teroriste clasice, ce au transformat într-un câmp de b`t`lie toat`regiunea subsaharian` de la strâmtoarea Bab-el-Mandeb la Sahara Occidental`.Începute ca o lupt` împotriva dictaturii [i a totalitarismului, revolu]iile arabe aufost confiscate de islami[ti fundamentali[ti, iar zona Orientului Mijlociu dar [iNordul Africii s-au transformat în zone de instabilitate acut`.

Securitate al ONU, acolo unde, ca [i pân`acum, Rusia [i China s-ar opune, f`r` îndoial`,unei rezolu]ii care s` mandateze o interven]iemilitar` interna]ional` împotriva Damascului.Bashar al-Asad continu` s` fie sus]inut de celmai important aliat al s`u, Moscova. Rusia,dar [i Iranul, amenin]` Occidentul cu privirela consecin]ele dezastruoase pe care le-aravea pentru Orientul Mijlociu o interven]iemilitar` în Siria.

Casa Alb`, prin vocea pre[edinteluiBarack Obama, a anun]at c` nu a

luat înc` o decizie privind reac]ia american`fa]` de folosirea de arme chimice în Siria, dara evocat o lovitur` de avertisment, menit` s`descurajeze Damascul [i a declan[atprocedurile de ob]inere a aprob`riiCongresului SUA. Când scriu aceste rândurise a[teapt` decizia forului legislativ american.

Ce semnific` aceast` piruet` a pre[edinteluiamerican? Reticen]a Statelor Unite de a seimplica durabil în regiunea extins` a M`riiMediteraneene, de[i, conform unor teorii aleconspira]iei, recentele resurse de petrol arface interesant` zona litoralului cipriot.Desigur, Congresul american poate aproba ointerven]ie pentru 60 de zile, cu o posibil`prelungire la cererea Administra]iei la 90 dezile, conform unui memorandum propus deCasa Alb`, dar refuzul exprimat de CameraComunelor din Parlamentul britanic a izolatSUA de partenerul s`u tradi]ional în astfel desitua]ii. Pe lâng` Marea Britanie, [i Germania,Italia [i Polonia [i-au exprimat reticen]ele de ainterveni, l`sând Fran]a ca singurul partenerviabil pentru Washington.

O concluzie se impune: Mare Nostrumnu mai este un epicentru cultural,

comercial [i politic al lumii. Acesta s-a mutat înMarea Chinei de Sud. Prim`vara Arab`, carestârnise atâtea speran]e, a e[uat lamentabil însitua]ii conflictuale unde lovituri de statmilitare, precum cea din Egipt, haosul dinLibia sau r`zboiul civil din Siria suntconsecin]a unor revolu]ii pornite împotrivatotalitarismului [i a lipsei de siguran]`economic`.Maghrebul, în general, esteinstabil din punct de vedere politic, iarrivalitatea dintre Maroc [i Algeria blocheaz`orice cooperare regional`. Popula]ia celor 22de ]`ri riverane adun` un total de 475 demilioane de oameni, care cuprinde diverseorigini religioase [i culturale: cre[tini,musulmani, evrei, europeni, turci, arabi,berberi, israelieni. Marea Mediteran`,str`juit` de trei puncte obligatorii de trecere –Strâmtoarea Dardanele, StrâmtoareaGibraltar [i Canalul Suez –, este, din punct devedere militar, dominat` sistemul desecuritate al NATO, unde Flota a VI-a a SUAjoac` rolul de pivot. De[i UE a jucat un rolimportant în recuperarea Estului de subdomina]ia sovietic`, flancul sudic a r`mas înafara ariei de responsabilitate a Bruxelles-ului.

Crearea unei Uniuni pentru Mediterana,care cuprinde nu mai pu]in de 43 membri(cei 28 de membri actuali ai UE, plusAlbania, Algeria, Bosnia [i Her]egovina,Egipt, Israel, Iordania, Liban, Mauritania,Monaco, Muntenegru, Maroc, AutoritateaPalestinian`, Siria, Tunisia [i Turcia) ar`mas o solu]ie neoperativ` din cauza

dimensiunii [i guvern`rii sale. Europa, carear putea sus]ine politic o rela]ie important`cu Orientul Mijlociu L`rgit prin acorduribilaterale, se love[te acum de lipsa proprieiunit`]i, dar [i de lupta dintre puterileregionale Arabia Saudit`, Turcia, Iran [ialia]ii lor care, în prezent, se desf`[oar` pescena unei Sirii însângerate. Aceast` lupt` vaduce la destabilizarea pentru mult timp a]`rmului sudic al Mediteranei [i va crea unval de refugia]i comparabil cu invaziapopoarelor migratoare care au profitat dedeclinul Imperiului Roman. Bilan]ulviolen]elor izbucnite în Siria, în martie 2011, acreat o criz` umanitar` f`r` precedent,taberele de refugia]i din Liban, Iordania,Turcia, Egipt [i chiar cele europene dinBulgaria, Grecia [i Italia fiind suprapopulate.Pre[edintele Obama a respins ideea uneiinterven]ii americane menite s` sus]in`rebeliunea, în contextul în care putereasirian` este vizat` de o revolt` popular`declan[at` cu doi ani în urm`. {i, cu toateacestea, Casa Alb`, prin vocea lui Obama, aconchis c` guvernul sirian a comis atacul [i,deci, este necesar s` existe consecin]einterna]ionale.

P re[edintele american analizeaz` opalet` de op]iuni împotriva Siriei, ca

r`spuns la atacul cu arm` chimic` dinapropierea Damascului. Care ar fi acesteop]iuni? În primul rând, o lovitur` militar`

chirurgical`, plecat` de pe navele Flotei a VI-adin Mediteran`. O adev`rat` armada esteprezent` în Mediteran`, format` atât din naveale NATO, cât [i din cele ale Flotei ruse[ti dinMarea Neagr`. În Mediteran` sunt mobilizatepatru portavioane (dou` americane, unulbritanic [i unul francez), nave de lupt` de tipulcruci[`toarelor [i submarine care suntamplasate deja în largul coastelor siriene.Zona dispune de baze aeriene din Turcia,Italia, Cipru [i Grecia de unde pot decolaavioanele de lupt` Tornado GR4 [i F-16, caresunt înarmate cu temutele rachete StormShadow [i Tomahawk. Flota a VI-a american`din Mediteran` a decis s` lase în zon`distrug`torul USS Mahan, care r`mâne astfelîn misiune de lupt` al`turi de alte trei nave,distrug`toarele Barry, Gravely [i Ramage.

Fiecare dintre navele americanesta]ionate acum în apropierea Siriei suntpurt`toare de rachete de croazier`, dispunândde sisteme Mk 41 cu lansare vertical` pentrurachete RIM-66 SM-2, BGM-109 Tomahawksau RUM-139 Vl-Asroc, dou` dintre naveavând [i elicoptere de lupt` SH-60 Sea Hawk.În armamentul standard, totalizat de celepatru nave de lupt`, se afl` aproximativ 400 derachete de croazier`. Primele ]inte posibile încazul unui atac generalizat pot fi: sta]iile radar,bateriile de rachete P-800 Yakhont, utilizate îndefensiva naval`, bateriile de rachete sol-aertip Batsner, vândute Siriei de ru[i acum doi anipentru protec]ia punctelor strategice [i careac]ioneaz` la joas` altitudine, precum [icelelalte baterii sol-aer dimprejurulDamascului, dar [i bazele aeriene [i centrelede comunica]ii aflate în zon`. Ru[ii audesf`[urat în zon` o flot` impresionant`. Navaruseasc` de debarcare Novocerkask, având labord o unitate de pu[ca[i marini, a fost trimis`în Mediterana pentru a îndeplini misiuni delupt` al`turi de navele {abalin, AdmiralNevelski [i Peresvet, care sunt deja desf`[urateîn Marea Mediteran`. Grupul naval include,de asemenea, nava antisubmarin AdmiralPanteleev, nava amiral a grupuluimediteranean [i cruci[`toarele lansatoare derachete Moskva [i Variag. Rusia lui Putin nuare dorin]a unei implic`ri militare, dar sprijin`logistic cu armament regimul de la Damasc.{i asta pân` când situa]ia din teren nu se vaîntoarce în mod decisiv împotriva lui al-Assad.{i totu[i, o [tire de ultim` or` ne anun]`încercarea Moscovei de a organiza o întâlnire

cu subiectul Siria la care s` participecombatan]ii din Siria, dar [i cancelariileoccidentale. Rusia încearc` o reuniune ap`r]ilor implicate [i a cancelariilor occidentalela Moscova. Atunci Putin va presa pentrudiscu]ii diplomatice la Geneva. Oricum,Europa este împ`r]it` [i va prelua din plinefectele acestei nehot`râri. Pentagonul este înfebra preg`tirilor de r`zboi împreun` cupartenerii occidentali [i arabi. La reuniunea[efilor de stat major ai armatelor din MareaBritanie, SUA, Italia, Arabia Saudit`, Qatar [iIordania, care a avut loc în perioada 25-27august, la Amman, generalul Martin Dempseya prezentat (conform unor surse israelieneapropiate de armat`) un plan în 11 puncte învederea solu]ion`rii conflictului din Siria (seprevede, printre altele, crearea unei zone deinterdic]ie aerian` [i a unei zone-tampon lagrani]e, crearea unui comandament deconducere a opera]iilor militare din Siria aleviitoarei alian]e în Iordania, responsabilit`]ipentru vecinii Siriei, Turcia, Israel [i Iordania,inclusiv locul capitalei provizorii, ora[ulDeraa). De[i nu se prevede o opera]iuneterestr`, SUA au sute de pu[ca[i marini înzon`, în special la baza King Abdullah II, lanord-est de Amman, Iordania. Acolo se afl`Divizia I Blindate, trimis` din aceast`prim`var`, precum [i rachete Patriot [iavioane F16 ce nu au mai fost retrase dup` unexerci]iu militar din luna iunie.

Cu ce poate r`spunde Siria la oasemenea desf`[urare de for]e?

Marina sirian` nu dispune decât de dou`fregate [i de mai multe nave mult mai mici.For]ele Aeriene num`r` 150 de aparate,majoritatea fiind MiG-29, Suhoi-24 [i Suhoi-22. Acestea sunt îns` f`r` resurs` de zbor,atacurile împotriva insurgen]ilor efectu-ându-se cu avioane de antrenament L-39.Cele mai importante r`mân racheteleantiaeriene, Siria dispunând de 707 rachetesol-aer cu raz` lung` de ac]iune [i 8.000 derachete cu raz` scurt` de ac]iune. Se maipresupune c` Siria are câteva sute derachete Scud-B [i Scud-C, îns` doar 50 delansatoare. Regimul al-Assad are unul dintrecele mai mari arsenale de rachete dinOrientul Mijlociu, majoritatea furnizate deRusia, incomparabil ca dimensiuni cu armelede]inute de regimul Milo[evici, Gaddafi sauchiar de regimul lui Saddam Hussein. Rusia[i Siria au semnat un contract pentru livrareaacestor sisteme c`tre Damasc. De atunci,Rusia a anun]at c` a livrat Siriei sistemeantiaeriene Tor/SA-15, BukSA-17 [i Pantsyr/SA-22. Cât prive[te temutele S-300, Moscovaa anun]at c` nu a livrat niciun sistem Siriei!R`mâne înc` neclar cât de interesate suntChina [i Rusia într-o posibil` reac]ie militar`sau dac` se vor rezuma doar la o viguroas`condamnare politic`. La fel, este dificil deestimat care va fi reac]ia Iranului cu care, celpu]in teoretic, Siria are un acord decooperare militar` care prevede sprijinreciproc în caz de agresiune militar`. Foartesigur` îns` va fi rec]ia disperat` a celor dinHezbollah, dar cu pu]in` relevan]` direct`asupra cursului unei opera]ii militare deamploare.

Cine ar beneficia de pe urma r`zboiului?În primul rând, vecinii: Iordania,Turcia [iIsrael. Arabia Saudit` ar fi unul din principaliibeneficiari pentru c` în r`zboiul pe care-l arecu Iranul ar rupe linia [iit` Teheran-Beirut [iar calma spiritele na]ionale care acuz` regimulde secularism [i occidentalizare. Lipsa desperan]` într-o interven]ie militar` occidental`a transformat ideologic lupt`torii opozi]ieisiriene, tendin]` care devine din ce în ce maipericuloas` pentru Siria dup` al-Assad.

{i totu[i, surprizele continu`, Mos-cova fiind principalul organizator al

acestora. Propunerea ministrului rus deExterne, Serghei Lavrov, ca Damascul s`predea armele chimice comunit`]iiinterna]ionale, propunere care vine la câtevaore dup` declara]ia lui John Kerry, potrivitc`reia Siria are o [ans` s` nu fie atacat` dac`renun]` la armele de nimicire în mas`,readuce situa]ia în punctul zero. Solu]iamilitar` pare s` fi trecut, a[adar, în plansecund, l`sând câmp de ac]iune unor solu]iidiplomatice, în strâns` conexiune cudezbaterea parlamentar`.

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZI

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

PLANUL DE NAVIGA}IE 2014-2018AL MARINEI AMERICANE

Recent, [eful opera]iilor navale (ChefNaval Operations – CNO), amiralJonathan Greenert, a trimis For]elorNavale Planul de naviga]ie 2014-2018,potrivit unei informa]ii difuzate de marinaamerican`.

Acest plan define[te coordonateleprincipale pe care For]ele Navale le vorurma în procesul de organizare, instruire[i echipare în urm`torii ani. Primelenoastre considera]ii sunt legate de abilitateade a lupta [i câ[tiga ast`zi, în timp ce ne concepem capacitatea de a câ[tiga mâine. Indiferent deconstrângerile bugetare, vom continua s` oper`m pe m`rile [i oceanele lumii, cu for]ele în starede operativitate, acolo unde conteaz` [i atunci când conteaz`, a spus Greenert. El a subliniatc`, în ciuda reducerilor viitoare ale bugetului For]elor Navale, care pot afecta capacitatea dea men]ine dimensiunile actuale ale flotei, marina se va asigura c` are la dispozi]ie for]edislocabile [i preg`tite. Aceasta va include utilizarea spectrului electromagnetic [i men]inereadomina]iei subacvatice.

Documentul abordeaz`, de asemenea, [i schimbarea strategic` a zonei Asia - Pacific,care oblig` For]ele Navale s` adauge vase la For]ele Dislocabile (Forward Deployed NavalForce) [i s` creasc` num`rul de nave care opereaz` în baze înaintate [i care sta]ioneaz` înastfel de baze. Totodat`, planul are în vedere importan]a angaj`rii de civili [i militari care potface fa]` provoc`rilor de mâine [i care sunt bine preg`ti]i, siguri pe ei [i eficien]i.

Proiectan]ii ru[i lucreaz` la dezvoltarea unuiavion de lupt` de genera]ia a [asea f`r` pilot, potrivitfostului [ef al avia]iei ruse, citat într-o [tire RIA Novosti.Rusia nu va putea totu[i s` sar` o genera]ie [i vatrebui s` î[i finalizeze toate proiectele legate deavioanele de genera]ia a cincea, apreciaz` speciali[tii.

În prezent, Rusia testeaz` prototipul avionului delupt` cu pilot de genera]ia a cincea Suhoi T-50, carea fost prezentat public, pentru prima dat`, în urm` cudoi ani.

Statele Unite implementeaz` [i testeaz` avionul F-35, iar ]`ri europene, ca Fran]a [iMarea Britanie, au în serviciu avioanele Typhoon [i Rafale. Toate aceste state au efectuatcercet`ri în domeniul aparatelor de zbor f`r` pilot. Anul trecut, în noiembrie, pre[edinteleUnited Aircraft Corporation, Mihail Pogosian, a declarat c` Suhoi se va concentra pe unproiect privind crearea unui avion de recunoa[tere [i de lupt` f`r` pilot, în viitorul apropiat.

STAR WARS ÎN VARIANTA RUSEASC~Ministerul Ap`r`rii din Federa]ia Rus`

inten]ioneaz` s` opera]ionalizeze un nousistem sofisticat de ap`rare antirachet`care va putea lovi ]inte [i în spa]iul cosmic,conform AFP.

Sistemul de rachete S-500 este înprezent în faza de proiectare-dezvoltare,iar implementarea sa este programat`pentru 2017. Anali[tii apreciaz` c` acesta

poate fi un r`spuns al Rusiei la planurile americane de construire a scutului antirachet` înEuropa. Actualul sistem antirachet` rusesc S-400 Triumf are o raz` de ac]iune de 400 dekilometri.

Anul trecut, pre[edintele rus Vladimir Putin a declarat c` în urm`toarea decad` for]elearmate vor achizi]iona aproximativ 28 de rachete S-400. În paralel, Rusia a refuzat s` reziliezeun contract de furnizare a sistemelor de rachete S-300 c`tre Siria, o tranzac]ie care a provocatîngrijorare la nivelul comunit`]ii interna]ionale. În iunie, Putin afirma c` sistemul S-300 esteunul foarte performant [i c` Rusia nu a livrat înc` rachetele c`tre Siria pentru a evita schimbareabalan]ei de putere în regiune. Pe de alt` parte, pre[edintele sirian al-Assad a declarat, recent,pentru publica]ia Izvestia din Moscova, c` toate contractele Siriei cu Rusia au fost onorate.

De cur#nd, primul-ministru interimar al Cehiei,Jiøi Rusnok, a declarat c` Praga va prelungi contractulde leasing pentru cele 14 avioane de lupt` suedezeGripen dincolo de anul 2015, potrivit unei informa]iide pres` AFP.

Noul contract privind supersonicele de lupt` JAS-39 Gripen ar putea fi semnat pân` la finele acestui ansau, cel mai târziu, la începutul lui 2014, de noulguvern. For]ele armate din Cehia au pl`tit aproximativ780 de milioane de euro pentru închirierea avioanelorGripen pe timp de zece ani, începând cu 2005.Contractul a fost semnat pentru 12 avioane cu simpl` comand` [i dou` cu dubl` comand`.

Anul trecut, fostul prim-ministru declara c` suedezii nu sunt cooperan]i în problemacontractului de leasing, în sensul c` nu acceptau s` mic[oreze pre]ul. Actualul ministru ceh alAp`r`rii a declarat c` sarcina semn`rii unui nou document va reveni noului guvern, dar c`actualul cabinet va face tot ce poate pentru a facilita aceast` tranzac]ie. El a precizat c` noulcontract va fi unul mai bun pentru Cehia [i valid pentru o perioad` de mai mult de zece ani.

O asemenea revolu]ie îndomeniul militar are loc înprezent [i vizeaz imprimareatridimensional` sau fabrica]iaaditiv`, procesul de creare aunui obiect solid de oriceform` pe baza unui modeldigital. Obiectul este ini]ialscanat, apoi trimis c`tre oimprimant` 3D. Aceast`metod` difer` de cea tra-di]ional`, care presupunet`ierea [i înl`turarea dematerial, prin faptul c` se bazeaz` pe utilizareaunor procese de aditivare [i a[ezare în straturisuccesive. Obiectul final poate fi confec]ionat dinmetal, plastic, materiale compozite sau chiarmateriale biologice.

Costurile print`rii 3D au sc`zut dramatic din2010, când se utilizau imprimante care costau20.000 de dolari, având în vedere c`, în prezent,astfel de dispozitive periferice cost` aproximativ1.000 de dolari. Anul trecut, revista Forbes apublicat un articol care relata despre un grup decercet`tori care urm`rea s` proiecteze [i s`publice online planurile pentru o arm` din plastic,dar care nu avea îns` inclus` [i muni]ia.

Armata SUA începe s` experimentezeprintarea 3D. Army Rapid Equipping Force (REF),structur` care trebuie s` r`spund` rapid lanevoile opera]ionale rezultate din zonele deconflict din Asia de Sud-Est, a concluzionat,recent, c` timpul pentru rezolvarea unei p`r]idin aceste nevoi opera]ionale ar putea fi scurtatsemnificativ, prin manufacturarea (printarea)anumitor piese de schimb direct la utilizatorulfinal.

În consecin]`, REF a construit Expedi-tionary Laboratory Mobile (ELM), care este, înesen]`, un atelier de produc]ie digital ce încapeîntr-o cutie. ELM este un container de aproxi-mativ [ase metri lungime, echipat cu

CEHIA PRELUNGE{TE LEASINGUL CU GRIPEN

AVION DE LUPT~ F~R~ PILOT

IMPLICA}II MILITAREALE PRINT~RII 3D

Nu toate revolu]iile militare sunt înso]ite de zgomotele [ivizibilitatea asociate cu tancurile, avioanele de lupt` sau rachetele

balistice, potrivit unui studiu difuzat de Lexington Institute. De fapt, uneledintre ele nu vizeaz`, în mod direct, sistemele de armamente.

Speciali[tii apreciaz` c` acest zbor este unulde mare importan]`, datorit` implica]iilor asupramodului de utilizare a dronelor de micidimensiuni de structurile militare sau civile.Noile tehnologii permit dronei Puma AE s`stocheze energie solar` [i pentru zborul denoapte, care poate dura pân` la trei ore. Acestfapt faciliteaz` utilizarea aparatului de zborpentru misiuni mai lungi ca durat` de timp [i pedistan]e mai mari decât era posibil pân` acum.

imprimante 3D, dispozitive de modelare asistatede calculator, precum [i aparate de t`iat cu laser,plasm` [i ap`. Totodat`, ELM are un generatorde energie electric`, sisteme de r`cire [iînc`lzire, dar [i de comunica]ii prin satelit. Costulunui ELM este de 2,8 milioane de dolari, f`r` alua în calcul salariile inginerilor [i tehnicienilorcare proiecteaz` componentele [i opereaz`dispozitivele.

Pân` în prezent, ELM a fost utilizat doarpentru producerea unor piese mici sausubansambluri care completeaz` platformesau sisteme existente deja. Asta [i datorit`dimensiunilor reduse ale actualelor impri-mante 3D. De asemenea, tehnica 3D nu poatefi utilizat` la fabricarea unor obiecte complexecompuse din mai multe materiale, cum ar fiun cartu[.

Acesta este doar începutul îns`. Viitoarelegenera]ii de imprimante 3D vor fi suficient demari pentru a putea fi utilizate la fabricarea unorpiese de schimb pentru armamente, vehiculemilitare sau chiar avioane. Teoretic, ar trebui s`devin` posibil` trimiterea câtorva imprimante 3Dîntr-un teatru de opera]ii unde acestea, utilizândmateriale din zon`, se vor putea autoreplica [iapoi, pe baza unor imagini digitale stocate încomputerele care le deservesc, s` fabrice, la scar`larg`, diverse materiale militare.

UAV-URI CU ENERGIE SOLAR~Recent, o companie din industria aerospa]ial` a anun]at c` a

finalizat, cu succes, un zbor de testare cu o dron` alimentat` cuenergie solar`. Prototipul de aparat de zbor de mici dimensiuni f`r` pilot,Puma AE, a efectuat un zbor de 9 ore [i 11 minute, ceea ce înseamn` multmai mult decât durata de zbor a unor aparate similare aflate în uz ast`zi.

Vechile solu]ii solare, utilizate pentrupropulsarea dronelor de mici dimensiuni, eraufie prea grele, fie nu produceau suficient`energie pentru zboruri de lung` durat`. Prinnoua tehnologie, compania a reu[it s` produc`cele mai mici [i mai eficiente celule solare [ibaterii cu o durat` de via]` extins`. Aceast`îmbun`t`]ire a poten]ialului de captare [iutilizare a energiei solare face ca dronele solarede mici dimensiuni s` fie indispensabile, atâtpentru for]ele SUA, cât [i pentru cele aliate, dar[i pentru diverse aplica]ii civile.

O versiune final` a dronei Puma AE esteprogramat` s` fie gata în 2014. Aparatulcânt`re[te aproximativ 5-6 kilograme, esterezistent la ap`, este portabil, poate fi asamblat[i lansat cu mâna în câteva minute [i poate fioperat [i recuperat de pe teren uscat sau dinap` de o echip` format` din doi oameni. Nu arenevoie de niciun fel de infrastructur` [i, în plus,este silen]ios [i autonom, furnizând, în modconstant, informa]ii din zborurile de observare.Luna trecut`, aparatul a primit un certificatRestricted Category de la Administra]ia Federal`de Avia]ie, care permite operarea dronei înzonele Arctice.

16 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)ISTORIE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CUM NE-AU V~ZUT ALIA}II ÎN PRIMUL R~ZBOI MONDIAL

Italia, asemenea României, a ajuns în tab`raAntantei în perioada ce-a urmat declan[`rii primei

conflagra]ii mondiale în speran]a împlinirii unorobiective de interes na]ional. Similitudinea de situa]ie adeterminat colaborarea dintre cele dou` state [i sprijinulreciproc în ac]iunea de a convinge Antanta s` accepte [is` sprijine realizarea dezideratelor lor na]ionale.

PROF. UNIV. DR. GHEORGHE NICOLESCU

PAGIN~ REALIZAT~ CU SPRIJINUL FUNDA}IEI „GENERAL {TEFAN GU{~”

În toamna anului 1914 a fostîncheiat un acord prin care celedou` state se angajau s` nu ias` dinneutralitate f`r` a se informa înprealabil, s` p`streze contactul [i s`se consulte în probleme de interesreciproc. Acesta a fost completat, la6 februarie 1915, cu o nou`în]elegere româno-italian`, prin carese stabilea ca „în cazul uneiagresiuni din partea Austro-Ungariei împotriva uneia din p`r]if`r` nici un fel de provocare”, celedou` ]`ri s` ac]ioneze concertat.De[i nu a respectat integralprevederile acestor acorduri, Italiava sprijini România pe parcursuldemersurilor diplomatice pentruintrarea în campanie, va sus]ineeforturile de preg`tire a armateiromâne pentru r`zboi în planulîmbun`t`]irii dot`rii cu muni]ie deinfanterie [i artilerie. Înc` de laînceputul intr`rii României înr`zboiul mondial, opinia public` [ioficialit`]ile italiene s-au declaratfavorabile împlinirii idealuluina]ional integral al românilor.Primul ministru VittorioEmmanuele Orlando afirmase înc`din decembrie 1916 necesitateaorganiz`rii Europei prin victoriaprincipiului na]ionalit`]ilor, ceea ceînsemna eliberarea italienilor,slavilor de sud, românilor [icehoslovacilor de sub domina]iestr`in`. {eful cabinetuluiPre[edin]iei Consiliului de Mini[tri,Petrozzielo, î[i manifesta într-oscrisoare adresat generaluluiSiciliani marea satisfac]ie cu privire ladecizia României de a declara r`zboiPuterilor Centrale. Petrozzielo erapartizanul form`rii unei legiuniprovenite din prizonierii români, cares lupte pe fronturile italiene saufranceze pentru dezrobirea fra]ilorcare sufereau de „atâ]ia ani sub jugulAustro-Ungariei”.

Marile victorii ob]inute dearmatele române în vara

anului 1917 nu au r`mas f`r` ecouîn Italia. {eful de stat major alarmatelor italiene, generalulCadorna, a adresat Marelui CartierGeneral de la Ia[i o telegram` încare, printre altele, se scria: „V` rogs` exprima]i via admira]ieComandamentului Suprem Românpentru proba magnific` oferit` detrupele române în luptele de laM`r`[ti, Oituz [i M`r`[e[ti. Spune]i-le c` armata italian` urm`re[te cu oprietenie fr`]easc` ac]iunilestr`lucite ale solda]ilor români, cares-au ar`tat demni urma[i aivictorio[ilor cuceritori ai Plevnei...”.

Generalul Constantin Prezan,[eful Marelui Cartier Generalromân, în rezolu]ia pus` pe textultelegramei, constata c` ea a fostdeja adus` la cuno[tin]a opinieipublice prin publicarea în ziarul „LaRoumanie”. Un alt ofi]er superioritalian, generalul Bertolo, apreciac`, prin vitejia armatei române,inamicul a fost în imposibilitatea dea mai întreprinde ac]iuni serioase laest de Carpa]i.

Cunoscutul cotidian „Corrieredella Sera” constata c`, „din punctde vedere moral, armata român` st`ast`zi al`turi de puternicele armatealiate din Occident”.

Apreciate drept „miracole debravur`”, victoriile de la M`r`[ti,M`r`[e[ti [i Oituz au contribuit lareducerea presiunii austro-ungareîn Tirol [i au amânat cu cel pu]intrei luni marea contraofensiv` aPuterilor Centrale, soldat` cuvictoria lor în b`t`lia de laCaporetto, din octombrie 1917;istoricii militari cred c`, executat` încondi]ii prielnice – în var` –contraofensiva respectiv` ar fiprovocat pierderi mult mai grelearmatei italiene [i ar fi împins Italiaîntr-un dezastru de propor]ii.

Însemn`tatea victoriilorromâne[ti pe fronturile de est

[i balcanic [i pentru contracarareaplanurilor politice de ansamblu alePuterilor Centrale a fost recunoscut`de Fran]a, Marea Britanie, Italia,Rusia [i S.U.A. în plenul Conferin]eiinteraliate de la Paris.

În documentul prin care Italia arecunoscut, la 22 noiembrie/9decembrie 1918, Consiliul Na]ionalal Unit`]ii Românilor, care coordonaeforturile românilor dinTransilvania, Banat [i Bucovina

Br`tianu, întreaga în]elegere [isimpatie a poporului britanic. „Suntconvins – afirma el – c` hot`rârea [icurajul de care a]i dat dovad într-unmod atât de str`lucit v` vor daposibilitatea s` ]ine]i pieptîncerc`rilor du[manului comun”. Larândul s`u, primul-ministru DavidLloyd George sublinia c`„recl`direa armatei române [irezisten]a eroic` de neclintit pe careo opune acum du[manului, încondi]ii excep]ional de grele,constituie un magnific exempludespre for]a pe care o inspir`libertatea unui popor liber”.Herbert H. Asquith, lider alPartidului Liberal [i fost prim-ministru în anii 1908–1916, evoca

este ca o insul` într-un ocean [...]nici una din ]`rile beligerante nu atrecut înc` printr-o încercare at#tde teribil`”. Acela[i cotidian britanica inserat mai multe relat`ri culesede coresponden]i de pres` de la fa]alocului. Chiar de pe frontul dinMoldova, corespondentul acesteiprestigioase publica]ii consemna înarticolul Ofensiva româneasc` diniulie: „Armata român` a câ[tigatprima sa victorie contra germanilor[i a dovedit c`, dac` sunt bineaproviziona]i cu artilerie [i materialde r`zboi, oamenii sunt minuna]i.Entuziasmul [i elanul cu care auluptat stârnesc admira]ia tuturorcelor care i-au v`zut. Eu am avutprilejul de a fi martor ast`zi [25 iulie

aveau de partea lor avantajulsurprizei, nu e dep`[it` prin nimicde faptele belgienilor sau alesârbilor”.

B`t`liei de la M`r`[e[ti i s-arezervat spa]ii largi [i în

periodicul History of the War, editatde „The Times”. „Sub nori depulbere [i acoperite de fum [i gaze,batalioanele germane au fost trimisela m`cel, obiectivul lor fiindîmpingerea înapoi a românilor de lacapul de pod [i trecerea Siretului.Solda]ii români au opus o rezisten]`mai eroic` decât oricând înb`t`lie, luptând f`r` [ov`ire”.

În prezentarea izbânzilor de laM`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz [isus]inerea cauzei na]ionale s-auimplicat [i diversele asocia]iiromâno-britanice. Constituit` învara anului 1917, Asocia]ia anglo-român` – avându-l în frunte pelordul Bessborough – a militat ferm[i consecvent pentru ca Antanta s -[ionoreze angajamentele asumateprin tratatul de alian]` din 4/17august 1916. Printre argumenteleinvocate în favoarea demersurilorsale, asocia]ia indica atitudineairepro[abil` a guvernului român,sacrificiile deosebite f`cute dearmata sa. „For]ele lupt`toare ale]`rii – releva lordul Bessboroughîn august 1917 – au fostreorganizate, iar spiritul lor estene[ov`ielnic. [...]. Noi dorim s`oferim aliatului nostru român untribut de admira]ie, simpatie [icald` încurajare în suferin]a greape care o îndur` pentru realizareascopurilor sale nobile”. Apeluri lasprijinirea frontului de la Carpa]i[i Dun`re au fost adresate opinieipublice [i de c`tre importan]ioameni de afaceri, precum W.Watson Rutherford. El î[i exprimasatisfac]ia c` „românii au fost înstare s` se reorganizeze efectiv [is` realizeze o activitate splendid`.Noi aici în Anglia ne solidariz`mcu necazurile [i suferin]eleromânilor; ne bucur`m împreun`cu ei pentru succesele pe care le-auob]inut [i putem s` le d`m dintoat` inima asigurarea noastr` c`[...] aspira]iile lor na]ionalelegitime vor primi o recompens`adecvat`.”

pentru realizarea unit`]ii na]ionale,se consemna: „Italia nu a uitatentuziasmul patriotic [i sacrificiilenobile pe care le-a implicat intrareaRomâniei într-o lupt` sângeroas`,care a ajuns acum la un sfâr[itvictorios, pentru eliberareapoporului român de sub juguldu[man [i pentru triumful comun allibert`]ii [i drept`]ii în lume.Guvernul italian va da întregul s`usprijin pentru dobândirea [igarantarea tuturor drepturilorpolitice [i teritoriale ale poporului [ina]iunii române…”.

De la Londra, [eful statuluibritanic [i al Commonwealth-ului,regele George al V-lea, a transmisregelui Ferdinand I [i pre[edinteluiConsiliului de Mini[tri, Ion I. C.

într-un discurs rostit în octombrie1917, la Liverpool, „Româniainvincibil` care a dep`[it dificult`]ileenorme, într-un mod cum nu s-amai v`zut nic`ieri”, iar lordul RobertCecil, subsecretar de stat laMinisterul de Externe, sublinia înParlament „cât de mari au fostserviciile aduse cauzei Alia]ilor prinrezisten]a românilor”.

Presa londonez` a acordat spa]iilargi prezent`rii succeselor armateiromâne în fa]a trupelor PuterilorCentrale. Ziarul „The Times” elogiasacrificiile f`cute de poporul român„ce a reu[it s` reziste la eforturiledesperate ale inamicului”. Moralularmatei „este nezdruncinat, dar nuse poate contesta c` situa]ia ]`riieste foarte critic`. Armata român`

1917, n.n.] la o ac]iune mai mic` [inu pot decât s` subliniez energia [idispre]ul fa]` de primejdie pe caresolda]ii le-au manifestat”. Încontinuare, la 8/21 august 1917corespondentul de pres` ata[at pelâng` Marele Cartier General relatasub titlul Cea mai frumoas` fapt`vitejeasc` de arme a românilor:„Ultimele 15 zile vor r`mâne scrisecu litere de aur în istoria acestei ]`ri.Ap`rarea pe frontul de la M`r`[e[ti,spre nord de Foc[ani, a fost faptacea mai glorioas` de arme pe care as`vâr[it-o vreodat` armata român`.Eroica lupt` purtat` de ace[ti solda]i]`rani, care trebuiau s` înfruntefor]e germane mult superioare, care

Militari rom#ni, la M`r`[e[ti, 1917.

Punct de comand` pe frontul de la M`r`[e[ti, 1916.

.

17PASIUNINr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA, O POVESTEA FRUMOSULUI

LOCOTENENT ANDREEA CRISTIANandreea.cristian@presamil.ro

Raluca Caragea e psiholog la Brigada 1 Rachete Sol-Aer General NicolaeD`sc`lescu. {i-a ales meseria cu sufletul [i o practic` la fel, de peste [apte

ani, îns` o alt` p`rticic` a personalit`]ii ei s-a al`turat ramurii artistice. RalucaCaragea e, în timpul liber, a[a cum scrie pe cartea ei de vizit`, visual artist. Maiexact, un fotograf care recreeaz` lumea înconjur`toare [i o face s` par` ireal`...ireal de frumoas`.

Visul meu e s` leg fotografia de psihologie,prin mecanismul numit proiec]ie, terapieprin fotografie. Pe lâng` teste [ichestionare, a[ dori s` folosesc fotografii,e o tehnic` folosit` mai mult în str`in`tate.

Din dorin]ade a ajuta...

Îi place s` asculte [i e o firecalm`, dar cel mai important efaptul c`, prin meseria ei, reu[e[tes`-i ajute pe cei din jur. Cea maimare mul]umire a mea este c` pot s`ajut, iar momentul când omulrespectiv vine [i îmi confirm` faptulc` l-am ajutat reprezint`, de fapt,r`splata efortului meu, spuneRaluca, care crede c` meseria depsiholog nu poate fi f`cut` decâtdin pasiune.

A descoperit psihologia în clasaa X-a, când a studiat-o în liceu, fiindmomentul când a [tiut cum vaar`ta viitorul ei. A absolvit apoifacultatea [i un masterat în acela[idomeniu, mai exact în terapiecognitiv-comportamental`. Aici m`ocup de cunoa[terea [i consiliereapersonalului, test`ri anuale,chestionare. Colaborez foarte bine cucompartimentele medicale dinfiecare batalion [i cu cel din brigad`.

Am rugat-o s` se descrie pe eaca profesionist, din punct de vedereal meseriei, încercând s`-i schi]ez,oarecum, portretul. Sunt un omcalm [i încerc s` fiu un om corect înluarea oric`rei decizii. Am unanumit grad de sociabilitate, darsunt axat` mai mult pe afectivitate [isentimente, iar în via]a de zi cu zisunt foarte ra]ional`. Consider c`sunt [i foarte con[tiincioas`, au fostcuvintele Raluc`i, la care adaug eusclipirea din privire, atunci când seavânt` în discu]ii din domeniulpsihologiei.

Accentul îl pune constant peobiectivitate [i pe autocontrol înceea ce prive[te consiliereapsihologic`, considerând c` un bunpsiholog e cel care ascult`. Eu m`re]in în a da sfaturi, cel mult sugerezanumite ie[iri din problem`, dardecizia va fi întotdeauna a celuilalt,iar obiectivitatea e foarteimportant`. Mai mult, înainte de a-i

Ar fi frumos s` pot tr`i din fotografie, mi-aroferi mai mult` libertate, a[ c`l`tori maimult, dar n-a[ putea niciodat` renun]a lapsihologie. Mi-ar pl`cea s` fotografiez chiarmilitari într-un teatru de opera]ii, dar s` punaccent mai mult pe latura uman`.

asculta pe ceilal]i trebuie s` tecuno[ti foarte bine pe tine, s`-]irezolvi tu lucrurile neîncheiate,pentru a reu[i s` te p`strezi obiectiv.

În timpul liber, artist`

Cei [apte ani de pian din [coalageneral` i-au trezit Raluc`i sim]ulartistic. {i, de[i a ales un liceu cu

profil real, sim]ul creativ [i-a f`cutsim]it` prezen]a mult mai târziu,luând, de data aceasta, o form`vizual`. Nu [tiu dac` a[ fi ajuns o

mare pianist`, de[i profesoriispuneau c` am talent, dar eram uncopil foarte emotiv, î[i aduce aminteRaluca.

Nu a avut tangen]` cu artafotografic` nici în liceu [i nicim`car în facultate. Fotografia aap`rut destul de târziu în via]a mea,

Privind lucr`rile ei, mi-am datseama c` artistul Raluca Caragea emai mult decât un fotograf, iar ceeace realizeaz` ea, prin fotografie [i,apoi, editare foto, ]ine de o anumit`compozi]ie [i, totodat`, osimbolistic` aparte.

Prelucrez din punct de vedere alculorii, al contrastului, al luminii.Am început cu peisaje, pentru c` aiciexpresivitatea vine de la sine.Niciodat` n-am fost mul]umit` total

Teatrului Odeon, din Bucure[ti. În2011, a participat cu lucr`ri laexpozi]ia EBienale din cadrulFestivalului Interna]ional deMuzic` George Enescu, pe lâng`multe alte colabor`ri [i premii laconcursuri de profil.

Una din cele mai dragicolabor`ri legate prin intermediulfotografiei este cu o editur` dinPuerto Rico, care îi folose[tecrea]iile pentru coper]i de carte.

’’poate prin 2006, când am avutprimul aparat digital. Atunci amînceput s` fac fotografii [i, înacela[i timp, s` lucrez înprogramele de editare foto. Tot ce[tiu am înv`]at pe cont propriu,nu am urmat niciun curs. M-ammai uitat pe internet la tutorialefoto, dar am încercat s` adapteztotul la ceea ce vreau eu s`exprim.

pove[ti. Am încercat s` duc totulspre poveste, spre închipuire, spre olume care nu exist`.

{i-a expus, în timp, fotografiilepe diferite site-uri de profil, [i a[a adevenit cunoscut` [i apreciat`. Aînceput s` colaboreze cu o galeriede art`, Danaartgallery, colaborarecare a adus cu sine mai multeexpozi]ii, individuale sau de grup,în cadrul Galeriei de art` a

E o editur` care promoveaz` scriitoricontemporani, dar c`r]ile suntdistribuite [i în America. Am dinfiecare carte câte dou` exemplare. Pefiecare carte, sub partea de descriere aautorului, sunt câteva rânduri despremine, în care spun c` sunt românc`,de meserie psiholog [i data na[terii.Chiar editura Polirom din Ia[i afolosit o fotografie a Raluc`i pentruvolumul Copiii lui Hansen, scris deOgnjen Spahic.

Toate aceste realiz`ri au venitde la sine, pentru c` tot ce faceRaluca este s` fotografieze [i s`-[iimagineze lumea cu accente deculoare, lumini [i umbre. Nu areplanuri de viitor, nu viseaz` la noiproiecte [i colabor`ri, dar [i-ar doris`-[i achizi]ioneze un aparat maibun [i, poate, s` înve]e s` lucreze [icu metodele vechi, developândfilme în camere obscure.

’’

de rezultat, n-am vrut s` redaulucrurile reale, ci s` creez o alt` lume[i s`-l fac pe privitor s`-[i imagineze

Raluca Caragea – autoportret.

Aceast` fotografie a devenit coperta c`r]ii Copiii lui Hansen,de Ognjen Spahic, Editura Polirom, Ia[i, 2010.

Fotografie ce face partedin portofoliul Raluc`i Caragea.

LEXICON MILITAR

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

18 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

DIC}IONAR ENCICLOPEDIC DE MARIN~

UN NEOLOGISMÎNVECHIT (I)

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unuic`pitan. Însemn`ri [iamintiri din R`sboiul

pentru întregireaneamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927,p. 98-99.

„Clucerul Alecu f`cuse mânc`torii, abuzuri sauprevarica]iuni, cum se zice ast`zi…” (Ion Ghica, „Scrisori c`treVasile Alecsandri”, Editura pentru Literatur`, Bucure[ti, 1967,p. 22) – „ast`zi”, adic` în zilele penultimului deceniu al secoluluial XIX-lea.

Neologismul c`ruia Ion Ghica îi l`uda prospe]imea [iactualitatea este considerat, în cercurile academice de filologie,atât de învechit, încât nu a mai fost luat în considerare înedi]iile recente ale dic]ionarelor.

Ap`rea îns` în cele din secolul trecut cu explica]iile„c`lcarea datoriilor unei func]iuni” (Laz`r {`ineanu, „Dic]ionaruniversal al limbii române”, edi]ia a VI-a, Editura „ScrisulRomânesc S.A.”, fost „Samitca”, Craiova, 1929); „ac]iunea celuiprevaricator” (August Scriban, „Dic]ionaru[’] limbii române[ti,Institutul de Arte Grafice «Presa Bun`», 1939).

El a ajuns în limba român` din latin`, dar prin francez`,unde „prévarication” înseamn` înc`lcarea legii divine, a uneidatorii religioase, a unei obliga]ii pe planul credin]ei saumoralei, înc`lcarea grav` a unor obliga]ii, delict comis de unfunc]ionar în exercitarea func]iei [i, prin extinderea ariei desemnifica]ii, „luare de mit`”, „delapidare”, „tr`dare”, „[antaj”,„jaf”, „rea-credin]`”, „târguial`”, „delapidare”, „trafic deinfluen]`”; face parte dintr-o familie de cuvinte al`turi de verbul

„prévariquer”, care desemneaz` comiterea înc`lc`rilor [i adelictului, deja men]ionate, [i de substantivul „prévaricateur”,care se refer` la persoana care le comite (cnrtl.fr/definition).

În latin`, din prefixul „prae”, cu semnifica]iile „în fa]`”,„înainte”, [i din verbul „varicare” („a înc`leca”, „a s`ri pesteceva”), construit pe baza substantivului „varus” („cel cu picioarestrâmbe”), s-a alc`tuit verbul „praevaricare”, cu în]elesurile „celcare ajunge la în]elegere cu adversarul”, „cel care se abate de laregul`”, component al familiei de cuvinte din care fac partesubstantivele „praevaricatio” („în]elegerea cu adversarul”,„abaterea de la regul`”) [i „praevaricator” („cel care calc`strâmb”, „cel care ajunge la în]elegere cu adversarul”, „cel carenu se supune unei reguli”).

Fran]uzescul „prévaricateur” [i-a modificat înf`]i[area înromân`, unde s-a format un substantiv cu un sufix diferit:Cândva se folosea [i substantivul referitor la persoana carecomite „prevarica]ia /prevarica]iunea”, „prevaricantul”: „niciun prevaricant de lemne n’a r`mas nepedepsit” („Concluzii peurma celor trei potopuri din Cara[-Severin”, „Revistaeconomic`”, Sibiu, anul XIV, nr. 25, 1912, p. 295); „prin aceldrum s’au cauzat de c`tre prevarican]i atâte pagube în p`durileDumitrenilor” (Virgil {otropa, „Înfiin]area grani]ei militaren`s`udene”, în „Arhiva some[an`”, Revist` istoric`-cultural`,nr. 25, N`s`ud, 1939, p. 361).

În limba publica]iilor române de la sfâr[itul secolului alXIX-lea [i din prima parte a celui de-al XX-lea, neologismulprovenit din francez` avea dou` forme.

Prima form`, cea mai lung`, o imita pe aceea francez`:„cine s` re]ine numai de p`cate, acela nu împline[ce spiritullegei. De acea este dat`, ca s` pedepsasc` prevarica]iunea”(„Omilie a s-tului Ioan Chrisostom la Epistola I c`trâTimoteianul”, în. „Biserica [i [cóla”, foia bisericésc`, scolastic`,literar` [i economic`, anul XX, nr. 33, Arad , 11/23 august1896, p. 253, documente.bcucluj.ro).

NAV~ CU PROPULSIE NUCLEAR~. Nav`echipat` cu o central` nuclear` care furnizeaz` energianecesar` propulsiei. Folosit ini]ial la navele militare,sistemul s-a extins [i la navele de transport,sp`rg`toarele de ghea]` etc. Acest tip de nave prezint`avantajul unei autonomii foarte mari, practic limitat`doar de rezisten]a echipajului [i de rezervele dealimente la bord.

NAV~ CURIER. Nav` de mic tonaj folosit` încadrul flotei pentru distribuirea coresponden]ei, aordinelor scrise sau verbale sau în alte scopuri.

NAV~ DE DEGAZARE {I DE DEZACTIVARE.Tip de nav` utilat` special pentru efectuarea opera]iilorde degazare [i de dezactivare radioactiv` a navelormilitare sau civile, precum [i a altor obiective. Faceparte din clasa de nave utilitare de asisten]` medical`,protec]ie chimic`, bacteriologic`, radioactiv` [.a.

NAV~ DE LINIE. 1. Cea mai mare [i cea maiputernic` nav` de lupt` care a dominat m`rile începândcu r`zboaiele anglo-olandeze (sec. XVII) [i terminândcu cel de Al Doilea R`zboi Mondial. Denumireaenglezeasc battleship este perceput de necunosc`torica nav` de lupt`/r`zboi, în general, îns` ea se refer` lao anumit` clas` de asemenea nave, cunoscut` [i subnumele de cuirasat. Ini]ial, N.d.L. erau propulsate cuvele, apoi cu ma[ini alternative [i turbine, ultimele având[i o cuiras` puternic`. Caracteristicile de principiu aleN.d.L. în anii celui de Al Doilea R`zboi Mondial: depl.maxim 65.000 t; VIII-XII tunuri de 406-504; mm;grosimea maxim` a cuirasei în borduri 406 mm, iar

cea a pun]ilor 300 mm; puterea ma[inilor 250.000CP; vit. 25-30 Nd. Dup` apari]ia armei nucleare, arachetelor [i dezvoltarea portavioanelor, rolul N.d.L.s-a redus considerabil, cele existente în prezentpurtând denumirea de nave de sprijin cu foc. 2. Nav`de comer] ce se deplaseaz` pe un itinerar fix.

Nav` de linieFoto: 1 - tunuri AA; 2 - comand ; 3 - turel` pentru artileria principal`;4 - turel` pentru artileria mijlocie.

NAV~ DE SUPRAFA}~. Nav` de lupt` saucu destina]ie special` din dotarea marinei militarecare, în func]ie de principiul de men]inere la suprafa]aapei, poate fi nav` cu deplasament (se men]ine peap` datorit` presiunii hidrodinamice a apei asupracarenei); f`r` deplasament - nave cu aripi portante,cu pern` de aer (se deplaseaz` pe ap` datorit` ac]iuniifor]elor dinamice). No]iunea de N.d.S. a ap`rut însec. XX, când au fost puse în func]iune primelesubmarine. N.d.S. sunt dotate cu armament [i mijloacede lupt` în func]ie de tipul [i destina]ia navei.

Tran[eele turce[ti, foarte sistematicf`cute, sunt curat între]inute [i stropite cuvar. Cu toate acestea, exal` din ele oduhoare de te sufoc`.

Am citit c` fiecare na]ie are mirosul s`ucaracteristic; miros ce se resimte mai cudeosebire în tran[ee. N-am dat aten]ie laaceasta [i am crezut totdeauna c` sunt numaiexager`ri. Ei bine!... De data aceasta, m`conving c` a[a este. Mai mult chiar, acestmiros e a[a de pronun]at, încât po]i precizade cine a fost ocupat` înainte o anumit`tran[ee!

Din cauza acestui miros grozav, la carese mai adaug` întunericul [i obosealaexcesiv`, este imposibil a se face cur`]ireatran[eelor, chiar în timpul nop]ii, dematerialele aflate în ele.

TRAN{EE

De altminteri, în aceste tran[ee seg`sesc din bel[ug materiale de tot felul,c`ci [i aici se observ` ordinea [iorganizarea german`. De[i tran[eele suntcam necomplete, peste tot vezi firidepentru ad`postirea muni]iei, muni]ie cât`vrei, saci cu cafea, ligheane, ibrice [i altealimente [i ustensile. În ad`postulcomandantului g`sim, între altele, o salteade lân` [i un... scarificator. Se [tie c` turciisunt mari amatori de ventuze cu sânge!

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

Eram entuziasmat dup` „Radiografia unei zile de mai”, de aceea s` citesc ocarte nou` de Cristian Mele[teu mi s-a p`rut una dintre cele mai agreabile

modalit`]i de a-mi petrece vreo dou` ceasuri. Sunt 185 de pagini editate frumos, dezici c` editura nu e Tracus Arte, ci Polirom. Asta, pân` în momentul în care, pagin`dup` pagin`, n-ai cum s` sari peste numeroasele gre[eli de corectur` imputabile atâtautorului, cât mai ales editurii. Dar dac` treci peste aspectul `sta, dai de o scriitur`cursiv`, care te prinde u[or în ritmul ei, cu un limbaj apropiat de cel al universului realîn care se petrece ac]iunea. Legi u[or cadrul cu cele familiare de la Eugen Barbu sauRadu Aldulescu, dar leg`tura se face numai pân` la punctul în care realitatease-nclin` în fa]a fic]iunii cu tente absurde. Ce te farmec` cel mai mult este derularearapid` a ac]iunii. Înl`n]uite, evenimentele te cam vr`jesc [i, cititor naiv (în sensul

CRISTIAN MELE{TEU,Revolu]ia borfa[ilor,Editura Tracus Arte, 2013

explicat de Orhan Pamuk), nu te mai gânde[ti la structura c`r]ii, ci numai la cese-ntâmpl` mai departe. Asta e o reu[it` pentru Cristian Mele[teu, c` poate cuceriu[or cititorii naivi.

Dac`, îns`, d` de unul reflexiv, s-ar putea ca evaluarea s` nu-i ias` la fel de bine.Respectivul ar observa cum romanul pleac` de la Vasile Topor [i de la Tase, doi„clien]i ai promiscuit`]ii”, trata]i oarecum echilibrat de scriitor. Ulterior, între ei apareColonelul, un personaj pasager, aparent introdus numai pentru a dezvolta o intrig`care s` ajute la construc]ia primei p`r]i a romanului, iar cunoa[terea paralel` a luiVasile Topor [i a lui Tase, care p`rea miza ini]ial`, se evapor`. Ulterior, intr` în scen`o pleiad` de personaje, unele [ablonarde, precum Gogu C`m`taru, altele ingeniosintroduse de Cristian Mele[teu, care pare, spre jum`tatea romanului, preocupat decadru în detrimentul ac]iunii. Astfel, de[i personajele sale sunt amuzante, iarcaracteriz`rile cât se poate de reu[ite, desprinderea de firul cursiv al pove[tiinedumere[te cititorul reflexiv.

Finalul c`r]ii e ]inut de dou` capitole reu[ite, dar aparent eterogene atât înraportul dintre ele cât [i în cel cu restul romanului. La cap`tul unui drum ini]iaticcare, s` m` ierte Cristian c`, na, mintea e juc`u[`, atât de juc`u[` încât mi l-amamintit pe Coelho cu pelerinajul lui la Compostela, deci la cap`tul acelui drum se afl`o partid` de poker cu o bunic` moart`… O parte foarte bun`, memorabil` datorit`cadrului imaginat.

Reflexiv, n-am avut cum s` nu analizez de unde am plecat [i unde am ajuns. Am[tiut clar c` romanul se termin` cu Tase, dar mi se f`cuse dor de Vasile Topor [i mis-a p`rut c` nara]iunea s-a scurs printre degete precum nisipul. Poate unele momentenarative ar fi meritat o dezvoltare mai atent`. Poate leg`turile nu sunt atât de bune pecât ar trebui. Dar to]i ace[ti „poate” sunt apanajul reflexivului, al celui „lovit” [i degre[elile de corectur`. Cititorul naiv ar fi cucerit de acest roman, „citibil” [i pentru c`,pân` la un punct, spune o poveste actual`. În momentul în care Cristian Mele[teu vascrie, în acela[i timp, pentru ambele tipuri de cititori, va fi un scriitor foarte bun. Darace[tia sunt pu]ini.

REALITATESAU

FIC}IUNE?

19Nr. 34 (4 – 10 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL DE BRIGAD~MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

DREPTUL LA ZÂMBETDESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV

„

„

Într-o comunitate în care ideea de valoare este pervertit`, s`p`tura poatefi o modalitate foarte eficient` [i operativ` de... urcare. • Când adev`rul

nu este recunoscut, nu el este cel care sufer`, ci oamenii care au nevoie deacel adev`r. • Nu exist` om c`ruia s` nu-i fac` pl`cere s` aud` [i laude pecare nu le merit`. Doar oamenii mici se opresc la acest nivel. • Din cândîn când, [i bârfele trebuie revizuite. Mai trebuie [i ele s` fie puse de acord,m`car minimal, cu realitatea. • Oameni dragi, s` nu uit`m: în gr`dinavie]ii noastre sunt [i copaci care înfloresc [i rodesc doar o dat`. • Nu temul]umi doar s` blestemi întunericul. Încearc` s` aprinzi o lumin`, oricâtde mic` ar fi ea. • Mul]i oameni rateaz` [ansa de a deveni în]elep]i, pentruc` nu [tiu când [i cum s` tac`. • Exist` o diferen]` net` între a fi solist vocal[i a cânta în cor. Pentru cea de-a doua ipostaz`, e[ti supus indica]iilor unuidirijor. • Suntem tenta]i s` credem deplin în oamenii pe care nu-i cunoa[temsau pe care înc` nu i-am întâlnit, deoarece ei înc` nu ne-au min]it sau nune-au r`nit... • E[ti invidiat? Fii mul]umit. {i s` nu-]i dore[ti via]a unui omcare nu ofer` motive pentru a fi invidiat. • Iat` ceva spus de muzicianulamerican Jim Morrison: Dac` pentru a tr`i trebuie s` te târ`[ti, ridic`-te [imori! • Aventura alchimiei nu a început odat` cu încercarea detransformare a plumbului în aur, ci odat` cu încercarea de a transformaprostia în de[tept`ciune. • To]i oamenii î[i cunosc limitele. Dar reu[iteleapar]in celor care le dep`[esc. • Din când în când, în func]ie de anumiteconjuncturi, unele animale sunt blamate de comunitate. Cu toate acestea,de-a lungul timpurilor, cel mai blamat reprezentant al zoologiei r`mâne totomul. • P`rin]ii sunt acei oameni care se nasc odat` cu primul lor copil.• Dup` ce am v`zut cine sunt, cum arat` [i cum gândesc mul]i oamenicare clameaz` c` ei cred în Dumnezeu, am în]eles foarte u[or nu numaiexisten]a Diavolului, dar [i de ce are el atât de mul]i adep]i. • C`r]ileprimite în dar sunt c`r]i pe care se poate miza. Ca urmare, nu-i a[a c` altelesunt c`r]ile pe care le citim?! • Cea mai mare dovad` de impoten]` esteatunci când cineva crede c` lucrurile pe care el nu le poate face nu pot fif`cute nici de al]ii. • În situa]ia când ceva poate fi probat doar prin fapte,folosirea cuvintelor echivaleaz` cu un martor al acuz`rii. • Dup` ce ai avutde-a face cu întunericul, vei în]elege ce înseamn`, cu adev`rat, ca s`tr`ie[ti în lumin`. • Stima]i oameni de stat! V` rog s` medita]i profund,înainte de a lua decizii. Cel pu]in dintr-un motiv foarte simplu: acest lucruîl face]i pe banii no[tri, ai tuturor, ai contribuabililor. • Tr`im vremuriinteresante: unii tr`deaz` adev`rul, sub pretextul c`-l schimb`.• Dumnezeule, te în]eleg! Dar, te rog frumos, dup` atâtea lec]ii înv`]ate,parc` ar trebui, totu[i, s` mai îndrep]i câte ceva prin lumea asta !... • Îndomeniul culturii lucrurile sunt foarte simple. Cuvintele, culorile, notelemuzicale sunt ni[te simple instrumente, de care cineva se folose[te pentrua-[i exprima gândirea. De fapt, acesta este [i cel mai important lucru: s`aib` ce exprima. • Unii sunt atât de teroriza]i de gramatic`, încât [i t`cerilelor con]in gre[eli de exprimare. • În]eleptul grec Anaharsis a fost întrebat:Care cor`bii sunt cele mai sigure? El a r`spuns: Cele trase la mal. • În frunteaoamenilor puternici se va afla cel mai puternic dintre ei: cel care areadev`rul de partea sa. • Când o femeie vorbe[te despre farmecul alteifemei, în aer plute[te a declara]ie de r`zboi. • Trezirea la realitate este ostare revelatorie, interesant`. Ca de exemplu, atunci când vezi c` un om,despre care se [tia c` este mare, las` o umbr` mic`. • Recunosc faptul c`cele mai multe [i mai mari p`cate ale mele au constat în faptul c` am crezutmai mult în ceea ce am v`zut [i am auzit, decât în ceea ce mi s-a spus c` amv`zut [i am auzit. • S` fim sinceri: uneori, m`garii reu[esc în locuri în carenu reu[esc caii.

CU}U, CU}U, NA GRIVEI...P`rin]ii sunt acei oamenicare se nasc odat` cu primullor copil.

„

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

SANDRA IZBA{ASE RETRAGE

Mai avem atât de pu]ini sportiviMai avem atât de pu]ini sportiviMai avem atât de pu]ini sportiviMai avem atât de pu]ini sportiviMai avem atât de pu]ini sportivide elit` încât n-ar fi r`u s`-ide elit` încât n-ar fi r`u s`-ide elit` încât n-ar fi r`u s`-ide elit` încât n-ar fi r`u s`-ide elit` încât n-ar fi r`u s`-iîngrijim într-o rezerva]ie, ca peîngrijim într-o rezerva]ie, ca peîngrijim într-o rezerva]ie, ca peîngrijim într-o rezerva]ie, ca peîngrijim într-o rezerva]ie, ca pespeciile pe cale de dispari]ie.speciile pe cale de dispari]ie.speciile pe cale de dispari]ie.speciile pe cale de dispari]ie.speciile pe cale de dispari]ie.

A re 23 de ani, este frumoas` [i, chiar dac` nu le]ine tot timpul la gât, îi st` bine cu cele dou`

medalii olimpice, de aur, câ[tigate în 2008 [i 2012.Frumuse]ea ei se situeaz` pe axa care pleac` dinvitalitatea Oksanei Chusovitina, germanca n`scut`în Uzbekistan, retras` la 34 de ani, [i gra]ia SvetlaneiKhorkina, rupt` parc` dintre foile pe care Ceaikovskia imaginat Lacul lebedelor. Sandra este [i o lupt`toareextraordinar de puternic` (n-ai cum s` ui]iaccidentarea ei din 2009, interesant, produs` pe 17septembrie, adic` în urm` cu fix patru ani), dar [i otân`r` elegant`, a c`rei gra]ie natural` nu r`mâneneremarcat` indiferent de cadrul în care se afl`.

Cum numai ea [tie s`-]i livreze o bomb` cusenza]ia c`-]i aduce cafeaua la pachet, Sandra,gimnast` a Clubului Sportiv al Armatei Steaua, adeclarat c`, peste câteva s`pt`mâni, dup`Campionatele Mondiale, va întrerupe, cel pu]intemporar, activitatea de performan]`. Am decisîmpreun` cu antrenorii c` am nevoie de o pauz`, aspus Sandra. Apoi, dac` voi putea [i voi mai vrea, voireveni, dac` nu, o s`-mi v`d strict de [coal`.

Sunt mai multe chestiuni de scos în eviden]` aici. Înprimul rând, acei dac` te fac s` crezi c`, mai degrab`,nu va mai reveni. Ar fi greu, dar nu imposibil, s` seîntoarc`, mai ales c` exist` precedentul recent C`t`linaPonor, retras` la 20 de ani [i revenit` la 24, cu medalieolimpic`. Apoi, place [i nu surprinde referin]a dup`

V` m`rturisesc c` am vrut,înc` de s`pt`mâna

trecut`, s` atac acest subiect. Amezitat, cu speran]a c` isteria se vamai domoli. Ei, a[! Parc` mai dihais-au stârnit corurile de l`tr`tori,de prin media [i din societateacivil`. Drama familiei care [i-apierdut copilul, sfâ[iat demaidanezi, a zguduit o ]ar`întreag`. Îns` câinii n-au nici ovin`. Ce [tiu ei? Pân` la urm`, ceicare se pretind iubitori de animale[i primesc bani pentru a le avea îngrij`, dar nu se sinchisesc de ele,l`sându-le libere [i înfometate pestr`zi, poart` întreagaresponsabilitate.

La noi, în armat`, javre depripas întâlne[ti prin mai toatecaz`rmile. La patrupedele canine,m` refer... Fie înso]esc garda [i pecaporalul de schimb, când verific`posturile, fie sunt aciua]i pe lâng`popote. Trai, neneac`! Sunt atât deobi[nui]i cu uniformele, încât dac`se întâmpl` s` te prind` vreodat`îmbr`cat în civil, pe vreo alee, cugreu te mai po]i strecura f`r` s` fiiîncol]it. Probabil a]i observat c`, înafara unit`]ii, e taman pe dos: dac`ai ghinionul s` dai peste vreo hait`de cartier, când pleci îmbr`catdoroban] spre serviciu, nu te maiscap` nici hingherii!

Mi-aduc aminte c`, în [coalamilitar`, mergeam în posturile desantinel` cele mai îndep`rtate, lahangare, la depozitul de

S` nu care cumva s` i se n`zare vreunuimotan s` dea... mobilizarea general`!

carburan]i sau la linia de avioane,întotdeauna cu un retevei înmân`. Aveam pistolul mitralier` laspinare, dar n-aveam voie s`pr`p`dim muni]ia pe ni[te pot`i.Învârteam parul de dou` trei oripe deasupra capului [i sc`pam deagresori.

Nu-i vorb` c`, tot în aceavreme, ni[te ofi]eri mai sminti]idecapotau o ma[in` ARO, î[iluau pu[tile [i porneau la

vân`toare, tot la dou`-trei luni, s`cure]e aerodromul de jivine.Halal distrac]ie! Sigur c` era obarbarie ce f`ceau. Pretextau c`este pus` în pericol siguran]azborului, mai exact decol`rile [iateriz`rile: cum p`s`rile pot fiaspirate în motorul cu reac]ie saupot face praf, la anumite viteze,capacul de plexiglas al carlingii,a[a [i o cotarl` r`t`cit` pe pist` arputea deteriora un tren deaterizare [i r`sturna ditamaiavionul! A[a o fi...

Tot pe la noi, prin armat`, maiexist` îns` [i câini specialantrena]i s` execute diferitemisiuni. Au grade [i sunt chiarîncadra]i pe func]ii, în anumitestructuri. Dac` la colegii no[tripoli]i[ti ei caut` droguri sau altesubstan]e interzise sau iau urmainfractorilor, la cei de la situa]iide urgen]` sunt dresa]i s`g`seasc` [i s` scoat` oamenii desub d`râm`turi, la noi cel maibun prieten al omului caut` [iidentific` dispozitive explozive.

V` mai aminti]i de Max,câinele-lup vedet` a ultimei

parade militare? De altminteri,acest superb patruped i-a înso]it,vreme de un an, pe camaraziino[tri în teatrul de opera]ii dinAfganistan. A participat la multemisiuni de scotocire, a g`sit latimp o sumedenie de bombeimprovizate, amplasate pe lâng`c`ile de acces, a salvat via]a a zeci[i zeci de oameni!

Cic` o doamn` î[i plimba, laun moment dat, animalul de

companie pe o alee, prin Ci[migiu.Un tip se opre[te [i încearc`,galant, s` intre în vorb`: „Ce c`]elfrumos ave]i!” Siderat`, doamna îir`spunde: „Dar nu-i c`]el, ec`]elu[`!” Încercând cumva s` odreag`, omul insist`: „M` rog, efrumoas`. Dar cum o cheam`?”Cu un aer foarte afectat, aceasta îir`spunde: „Grivei.” „P`i, cumGrivei, spunea]i c`-i c`]elu[`...”„Griveille, de la Mireille!”,r`spunde, pre]ios, cucoanafran]uzit`.

Mai în glum`, mai în serios,v-aminti]i de ideea aceean`stru[nic`, legat` de colectareataxelor [i impozitelor cu ajutorularmatei? Ei bine, cu toat`nebunia stârnit`, în ultimavreme, de câinii f`r` st`pân careau împânzit Micul Paris, s` nucare cumva s` i se n`zarevreunui motan s` dea...mobilizarea general`! {i-atuncis` te ]ii! O s` ie[im cu to]ii pestr`zi, înarma]i pân` în din]i, lavân`toare de maidanezi. {i o s`strig`m, în cor, dup` ei: „Cu]u,cu]u, na Griveille”....

COMANDOR ALEXANDRU LEAUAalexandru.leaua@presamil.ro

ultimul dac`: o s`-mi v`d strict de [coal`. Acest lucruvorbe[te cât se poate de direct de educa]ia pe care atâtantrenorii Bellu [i Bitang, cât [i cei de acas`, v`zu]i atâtde rar în ultimii ani, au reu[it s` i-o imprime.

Nu în ultimul rând, a[ remarca faptul c` Sandra [i-aînceput afirma]ia spunând c` decizia sa a fost luat`împreun` cu antrenorii. Ar fi putut s` zic` a[a cred eu c`

e mai bine, nu mai pot, deocamdat` sau m-am gândit bine[i-am hot`rât c`... Nu, ea a pus parte din responsabilitatepe umerii antrenorilor, autorit`]i incontestabile, aspectcare m` face s` cred c` momentul anun]ului a fostcalculat pân` la detaliu. Împreun` cu antrenorii, cup`rin]ii, cu familia ei mare, olimpic` [i neolimpic`.

Pentru România, faptul c` o campioan` se retrageeste o [tire. Mai avem atât de pu]ini sportivi de elit`încât n-ar fi r`u s`-i îngrijim într-o rezerva]ie, ca pespeciile pe cale de dispari]ie. {i chiar dac` nu e bines` dramatiz`m, o facem, pentru c` trebuie: Steaua le-a pierdut în ultimul timp pe Camelia Potec [i AlinaDumitru f`r` vreun breaking news. A[a va pleca [iSandra Izba[a, cu sau f`r` medalia mondial` care,deocamdat`, îi lipse[te din palmares. Luminile se vorstinge pe rând, pân` la ultima particul`, iar pe scen`se va a[terne praful, u[or, u[or, f`r` zgomot.

al`turi de familia greu încercat`în aceste momente. Sincerecondolean]e! Dumnezeu s`-lodihneasc` în pace!

Militarii Batalionului 151Infanterie Lupii Negri, afla]i înteatrul de opera]ii dinAfganistan, sunt al`turi decamaradul lor, maiorul FlorinBilouseac, în grelele momenteprovocate de trecerea în nefiin]`a tat`lui s`u.Dumnezeu s`-lodihneasc` în pace! Cu profund regret, perso-nalul structurii Resurse dinStatul Major al For]elorTerestre î[i exprim` întreagacompasiune [i este al`turi decolonelul ing. ConstantinCaramal`u în aceste clipe demare triste]e pricinuite detrecerea în nefiin]` a mameisale. Suntem al`turi de familiagreu încercat` [i ne exprim`msincere condolean]e. Dumne-zeu s-o odihneasc` în pace!

Cu profund regret, comu-nitatea academic` din Univer-sitatea Na]ional` de Ap`rareCarol I î[i exprim` întreaga com-pasiune [i este al`turi de loco-tenent-colonelul lect. univ. dr.Daniel Ghiba, directorul {coliide studii postuniversitare dincadrul Departamentului opera]iiîntrunite, studii strategice [i desecuritate, în aceste clipe demare triste]e, pricinuite detrecerea în nefiin]` a tat`lui s`u,dup` o grea suferin]`. Suntemal`turi de familia greu încercat`[i ne exprim`m sincere condo-lean]e. Dumnezeu s`-l odih-neasc`!

Colectivul U.M. 01871 Deve-selu este al`turi de plutonierul-major Dan-Nicolae Vasile înclipele grele pricinuite dedecesul tat`lui s`u. Sincerecondolean]e! Dumnezeu s` îlodihneasc` în pace!

DECESE

20 Observatorul militar Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II

ANUN}URI UMANITARE

Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat o campanie de colectare de fonduripentru a-l sprijini pe plutonierul-major Florin Boc, încadrat la UM 01331 Bistri]a.

Subofi]erul a fost diagnosticat cu leucemie mieloblastic`, pe timpul execut`rii unei misiuni în Afganistan[i evacuat la un spital din Germania. În prezent, se afl` internat la un spital ambulatoriu la Landstuhl RegionalMedical Center din Homburg, Germania, în vederea continu`rii tratamentului dup` efectuarea transplantuluide celule stem din luna martie 2012. Are vârsta de 35 de ani, este c`s`torit [i are o feti]` de [apte ani.

Militarul urmeaz` s` fie repatriat la sfâr[itul lunii septembrie 2013. Pentru continuarea tratamentului în]ar` [i pentru deplasarea trimestrial` în Germania, la control în cadrul spitalului în care a fost efectuattransplantul, subofi]erul are nevoie de fonduri b`ne[ti pe care nu le poate suporta din bugetul familiei.

Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare ale asocia]iei, deschisela Banca Comercial` Român`, sucursala Izvor-Bucure[ti, cu men]iunea „pentru Florin”, astfel: în lei – RO79 RNCB 0081101381270005; în euro – RO 63 RNCB 0081101381270002; în USD – RO 36 RNCB0081101381270003.

Orice contribu]ie financiar` este binevenit` pentru a se continua tratamentul colegului nostru. Pentrumai multe detalii ne pute]i contacta la numerele de telefon 021 3195858 int. 2692 sau 2697 sau în re]eauaRNMC – 971018/2692 sau 2690. Colectivul UM 01041 P Predeal solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea colegului lor, plutonier

Petre Ionescu, a c`rui feti]`, Raisa-Maria Ionescu, în vârst` de 10 luni, sufer` de o tumoare pe coloan`(tumoare pelvian` presacrat` retrorectal` – teratom matur sacrococcigian [i vezic` neurogen`), tumor`ce trebuie extirpat` de urgen]` (maximum o lun`) [i are nevoie de o interven]ie chirurgical` la spitalulde pediatrie din Viena, Austria. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului [i interven]ieichirurgicale, circa 20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu orice sum`, oricât de mic` ar fiea, o poate face în conturile bancare deschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la Raiffeisen Bank:Cont în lei: RO17 RZBR 0000 0600 0786 6302. Cont în euro: RO 60 RZBR 0000 0600 1557 2857.Pentru informa]ii suplimentare, pute]i contacta familia la numerele de telefon 0721875779 [i0724081761. Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a, a fost diagnosticat cu

adenocarcinom de colon descendent stadiul II cu colonostam` (cancer de colon cu afectarea altor organeinterne), actualmente fiind internat la Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [i interven]iichirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]ie chirurgical` la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen]`Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc` [i a n`scut un b`ie]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun`o locuin]` achizi]ionat` prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Cei care doresc s` ajute financiarpentru continuarea tratamentului pot depune orice sum` de bani în contul lui Claudiu Hermeneanu:RO46RZBR000006000 1911920 Raiffeisen Bank. V` rug`m s` ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din

Bucure[ti, are nou` ani [i este diagnosticat cu osteogenez` imperfect` (maladia Lobstein-boala oaselorde sticl`). Pân` în momentul de fa]`, a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare (femururi) [iantebra]. Toate fracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat`, iar odat`cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, de dou` tije telescopice pentrufemururi, care cost` circa 4.000 de euro/bucat`. Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresade web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email: florentza77@yahoo.com sau sunând lanum`rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii înconturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, SucursalaMihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.

Automobili[tii promo]iei 1983 a {coliiMilitare de Ofi]eri Activi de Tancuri [iAuto Mihai Viteazul din Pite[ti organi-zeaz , în data de 21 septembrie 2013,începând cu orele 10.00, întâlnireaocazionat de împlinirea a 30 de anide la absolvire, la sediul U.M. 01261Pite[ti. Persoane de contact: comisar-[ef Ioan Predoiu, telefon 0744 754862, locotenent-colonel Petru Gagu,telefon 0744 693 110 sau la adreselede e-mail: ipredoiu @yahoo.com saupetrus402002 @yahoo.com. Promo]ia august 1983 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de Artilerie [i RacheteAntiaeriene Bra[ov organizeaz , în pe-rioada 27-29.09.2013, întâlnirea de 30de ani de la absolvirea [colii. Absol-ven]ii împreun cu familiile sunt invita]is participe la aceast aniversare careva avea loc la Academia For]elorAeriene Bra[ov. Pentru to]i colegii caredoresc s` participe la aceast` ani-versare, suma estimat pe care trebuies o depune]i în contul RO83RNCB00760508213 00001, sucursala sector5, Bucure[ti, a B`ncii ComercialeRomâne este de 200 lei/persoan .Aceast sum acoper cheltuielilepentru masa festiv` din data de28.09.2013, muzic , plachet , diplo-m [i fotografii. Data pân la care pot fidepu[i banii este 18.09.2013, iar confir-marea particip rii se poate face [i peadresa de e-mail doru _osnaga@yahoo.com, pân` pe data de

CERCULMILITAR NA}IONAL

În perioada octombrie 2013 - iunie 2014, Cercul Militar Na]ionalorganizeaz` urm`toarele cursuri pentru copii [i adul]i:

cursuri de limbi str ine pentru adul]i: englez (curs cu ob]inerea atestatului aprobatde Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale [i de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii,Tineretului [i Sportului), german , italian , francez , spaniol , rus , turc [i chinez - nivel

încep`tori, mediu, avansa]i [i perfec]ionare; cursuri de preg`tire la limba român pentru admiterea la liceu[i pentru examenul de bacalaureat; cursuri de art plastic ; cursuri de design vestimentar pentru adul]i; cursuri de instrumente muzicale: pian, chitar clasic , vioar , flaut, acordeon; cursuri de [ah pentru copii; cursuri de dans modern [i sportiv; cursuri de gimnastic aerobic ; cursuri de arte mar]iale.

Înscrierile se primesc în perioada 9 - 25 septembrie 2013, de luni pân vineri, între orele 1000 - 1300 [i 1400

- 1800, la secretariatul cursurilor, etaj IV, camera 75.Rela]ii la telefon: 021.313.86.80, interior 156.

10.09.2013. Pentru informa]ii supli-mentare, rug`m contacta]i coloneiiDoru Osnaga, tel. 0742.031.010 [iMarius Stoica, tel. 0722.557.124.

Promo]ia 1988 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de Ap`rare Anti-aerian`, Rachete Antiaeriene [iRadioloca]ie, arma radioloca]ie,organizeaz`, în perioada 27-29septembrie 2013 întâlnirea prile-juit` de împlinirea a 25 de ani dela absolvire, la sediul AcademieiFor]elor Aeriene Henri Coand`,Bra[ov. Pentru detalii suplimen-tare pute]i contacta urm`toarelepersoane: comisar-[ef SorinBorzan, tel. 0745 504 300, colonelAdrian Brînz`, tel. 0740 016 216,locotenent-colonel Daniel F`g`-r`[an, tel. 0743 787 152, loco-tenent-colonel Viorel Calenciuc,tel. 0722 848 477. Promo]ia 1993 a Liceului MilitarTudor Vladimirescu din Craiovaorganizeaz`, în data de 21.09.2013, întâlnirea de 20 de ani de laabsolvirea liceului. Absolven]iipromo]iei [i to]i cei care ne-au fostal`turi pe timpul studiilor licealesunt invita]i s` participe laactivit`]ile organizate cu aceast`ocazie. Costul estimativ este de200 lei de persoan`, fiind stabilitulterior în func]ie de num`rul departicipan]i. Pentru to]i colegii caredoresc s` participe la aceast`activitate, comitetul de organizareadreseaz` rug`mintea de aconfirma participarea prin de-punerea sumei de 200 de lei depersoan` în contul RO91BTRLRONCRT00L03 67602, deschis laBanca Transilvania, pe numeleMogoi Marius Cristian. Depo-nen]ii vor specifica numele [iprenumele fiec`rui participant înparte. Rela]ii suplimentare legateinclusiv de posibilit`]ile de cazarese pot ob]ine de la comitetul deorganizare format din: MariusGeam`nu, tel. 0756 948 972,C`t`lin Epure, tel. 0744 780 036,Cristian Mogoi, tel. 0740 183 883,C`t`lin Macrea, tel. 0769 661 674,

ANIVERS~RI Comitetul de conducere alFilialei ANCMRR, sector 6,transmite tuturor membrilor s i,care î[i aniverseaz` ziua dena[tere în luna septembrie 2013,cele mai calde ur`ri de s`n`tate,fericire, bucurii [i împlinireatuturor dorin]elor! Men]ion`m pecolegii, membri ai filialei noastre:generalii de brigad` (r) dr. ing.Dan Gabroveanu [i Drago[Costache; coloneii (r) ing. IoanJoldea, Dumitru Artagea, VasileBadea, Constantin Budeanu [iVasile Dud`u; coloneii (r) CezarB`la[a, Constantin Iliescu, IonelOnea, Constantin Emil Popescu,Gheorghe Marton, Paul Iancu-lescu [i Micu Soare; comandorii(r) ing. Ioan Geanaliu [i ValeriuTurcoman; locotenen]i-coloneii(r) Paul Andrei [i Nicu[or Agache;maiorul (r) Florian Vochin [iplutonierul-adjutant (r) MarietaDinu. La mul]i ani! În aceste zile de început desezon autumnal, Biroul Per-manent al Filialei Jude]ene MihaiViteazul Dolj a ANCMRR, mereuatent cu evenimentele de sufletdin via]a colegilor de toate armeledin marea familie cazon doljean ,ureaz via] îndelungat [i tihnit`celor care în aceast` lun` î[is`rb`toresc cu bucurie, al turi decei dragi, împlinirea unor vârstel udabile. Ne învrednicim [i noi,cu cele mai alese sentimentecamaradere[ti, de s`n`tate [iîmp`care sufleteasc` acum lavârsta de aur, urm`torilor bine-cuvânta]i de Dumnezeu: colo-neii/comandorii (r) DumitruB`lu]`, Grigore P`s`rin, IoanTrânc`, Ion Marian, NicolaeCopacea, Cicerone Glon], Cons-tantin Guran, Tiberiu Gher-ghescu, Nicolae Ivan, Ion Ilie,Aurelian M`rgineanu, FelicianOrban, Gheorghe Predescu, IonPopescu, Marin Stroe, DumitruPopeang`, Romulus Stoica,Alexandru Turda, Dumitru

A ap`rut, în limba englez` [i cu articole de tipprezentare factual`, revista Romanian

Defence, publicat` de Direc]ia de Informare [i Rela]iiPublice a MApN. În cele 40 de pagini sunt prezentatecele mai importante aspecte ale activit`]ii personaluluiMinisterului Ap`r`rii Na]ionale din perioada ce s-ascurs de la apari]ia num`rului anterior. ParticipareaRomâniei la activit`]i interna]ionale [i parteneriatestrategice, misiunile din teatrul de opera]ii Afganistan,drepturile veteranilor [i organiza]iile care au ca scoprezolvarea cazurilor sociale ale personalului militar [icivil din MApN, sunt doar câteva din subiecteledezvoltate în paginile revistei. De asemenea, revistaprezint` [i cele mai importante momente dinactivitatea categoriilor de for]e, dar [i, succint,experien]a interna]ional` a studen]ilor de la institu]iilemilitare de înv`]`mânt superior. Ultima pagin` arevistei prezint` o explica]ie a înfiin]`rii conturilorde social media ale ministerului, o încercare, celpu]in inovatoare, de a promova mediul online prinintermediul unei publica]ii scrise. (B.O.)

Tudorache, Gheorghe Udrea,Constantin Z`nescu, ConstantinGogonea, Ioan St`nculescu;locotenen]i-coloneii (r) NicolaeBohoreanu, Gheorghe Barbu,Marin Geam`nu, Ion Leoveanu,Daniel Militaru, Nicu Mircea,Nicolae P`unescu, Marcel P`du-raru, Alexandru Stoica; maiorii (r)Gabriel Achim, Gheorghe Cioiu,Constantin Geaba, Eugen Nea]u,P`tru Olaru, Mihai P`duraru,Floricel Pârâianu, Sandu Predicel,Gheorghe Zane, Nicolae Dr`ghici,Mihai Triculescu; c`pitanii (r)Nicolae Berca, Gheorghe Stelea,Eugen Ru[e], Claudiu Simoiu;mai[trii militari principali/plu-tonierii-adjutan]i (r) Marin Barbu,Virgil B`z`van, Mariana Botu,Dumitru Chico[, Marin Cârstea,Petre C`lin, {tefan Cruceru, IonCruceru, Constantin David, DorelGhi]`, Ion Gheorghi]`, GheorgheIvanoi, Gheorghe Marta, IonMo[teanu, Gheorghe Marinescu,Marius Nistor, Ion Neagu, LucianPopescu, Petri[an Petri[or, Emi-lian Popa, Constantin Stanca, IonelSuditu, Ilie {tefan, Marin V`duva,Gheorghe Vl`descu.La mul]i ani, stima]i camarazi!

SEMNAL

Cu profund regret, personaluldin Universitatea de Ap`rareCarol I î[i exprim` întreagacompasiune [i este al`turi deplutonierul-major Camelia B`r-bulescu [i maistrul militar FlorinB`rbulescu, în aceste clipe demare triste]e, pricinuite detrecerea în nefiin]` a tat`lui,respectiv a socrului. Suntemal`turi de familia greu încercat`[i ne exprim`m sincere condo-lean]e. Dumnezeu s`-l odih-neasc`! Membrii Filialei sector 6,ANCMRR, cu profund regret auluat cuno[tin]` de trecerea înnefiin]` în ziua de 6 septembrie2013 a camaradului nostru,colonel (r) IVANCU DUMITRU.Ca membru fondator [i primulpre[edinte al Filialei (mai 1990-mai 1992), precum [i pre[edinteal Comitetului Organiza]ieiANCMRR a municipiului Bucu-re[ti (mai 1992 - aprilie 2007), aavut un important rol la înfiin]area[i dezvoltarea structurilor pe carele-a condus. Îi vom purta ofrumoas` amintire! Condolean]efamiliei îndurerate! Dumnezeus`-l odihneasc` în pace!

Colectivul mai[trilor militari [isubofi]erilor din cadrul StatuluiMajor al For]elor Aeriene,împreun` cu plutonierul-adjutantprincipal Petru Ciocan, maistrulmilitar Gabriel Constantin [iplutonierul-major Nicolae Badeadeplâng trecerea în nefiin]` acolegului lor, maistrul militarprincipal CALENCIUC {TEFAN,un adev`rat profesionist [i uncamarad pe m`sur`. Colegii sunt

CONCURS {coala de Aplica]ie pentruLogistic` General ConstantinZaharia Bucure[ti anun] scoatereala concurs a urm`toarelor posturididactice: instructor superior înCatedra preg tire tactic [i de statmajor, o func]ie, gradul - locotenent-colonel; instructor superior înCatedra intenden]`. C.L. [i admi-nistra]ie, o func]ie, gradul -loco-tenent-colonel.Posturile vacante au fost publicateîn Buletinul Informativ al Armateinr. 6/2013.Tematica, bibliografia [i meto-dologia aprobat de desf`[urare aconcursului sunt postate pe site-ulmapn.ro în sec]iunea anun]uri.Data [i locul desf [ur`rii concursuluise vor aduce la cuno[tin]a solici-

Lucian S`uleanu, tel. 0746 240252, Cristi Dogaru, tel. 0722233 692, Marcel Dasc`lu, tel.0721 228 848.

tan]ilor, prin grija {colii de Aplica]iepentru Logistic General ConstantinZaharia, dup` primirea, de la co-misia de selec]ie a listei cu candida]iiaviza]i favorabil, cu cel pu]in 15 zilecalendaristice înaintea concursului.Concursul se organizeaz în termende 30 de zile calendaristice dup`primirea de la comisia de selec]ie alistei cu candida]ii aviza]i favorabil.Rela]ii suplimentare se pot ob]inela sediul [colii sau la tel. 021/4363935, int. 111177; STAR 1193-111177.

ÎN LUMINAASTRELOR

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

21CALEIDOSCOPNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~irina.spilca@presamil.ro

VIN

Dezlegare la careul

GARGAR~ din Observatorul militar nr. 34/2013

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

VICTORIE (7,6,2,5,10,2,5,7)

Dezlegare la criptografia MAR{ (10, 2, 6, 6, 2, 7, 6)din Observatorul militar nr. 34/2013:

DEPLASAREA ÎN ARMAT~ ÎNCEPE CU ST@NGUL AP~SAT.

’’COGITO

ORIZONTAL:

1) Licorile lui Bachus – Din florilelui se face [i vin. 2) În sfâr[it e vin! –Temperatura ce-i prie[te vinului. 3)Birt – Asia! 4) Culoarea struguriloralbi cop]i – Atomi înc`rca]i electric.5) Centrul viticol în jude]ul Bihor.6) Ultimele dou` boabe din cei albi!– Scrie etichetele de pe sticlele devin. 7) Fir – Serve[te la scoatereavinului din butoi. 8) Nou – Sus]ine

Invidia, m`rturisit` sau nu, e totdeauna semn de inferioritate.SIMION MEHEDIN}I

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` sim]i]i într-o form` deinvidiat. Duce]i multe activit`]i spre îndeplinire, chiar dac` nu

ave]i suport [i din partea altor colegi. Rela]iile cu familia se deterioreaz`tot mai tare, dar nici nu încerca]i s` salva]i ceva.

Taur (21 aprilie-20 mai): Înc`rc`tura emo]ional` pe care oave]i în urma unei împ`c`ri cu o persoan` drag` v` face s` radia]i

[i s` v` ar`ta]i generozitatea prin diferite gesturi. La serviciu se anun]`schimb`ri drastice care v` pot afecta.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Oboseala [i proiecteleinterminabile în care v-a]i implicat v` aduc numai probleme, iar

satisfac]iile întârzie s` apar`. Ave]i tot mai multe discu]ii aprinse cupersoana iubit`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Insista]i foarte mult pe o idee [i astadevine deranjant pentru oamenii din jurul dumneavoastr`.

Ambi]ia v` împinge s` face]i lucruri de care nu sunte]i tocmai mândru.V` bucura]i de succesul unui proiect care v` aduce un plus de imagine.

Leu (23 iulie-22 august): Intra]i într-un complot care v`vizeaz` [i nu v` l`sa]i în ruptul capului dat la o parte sau jignit.

Atrage]i de partea dumneavoastr` oameni care s` v` sus]in` cauza,chiar dac` nu v` pot fi de prea mult folos.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Face]i alegeriîn]elepte care v` aduc colabor`ri fructuoase. Lua]i toate

întâmpl`rile, mai mult sau mai pu]in amuzante, ca pe ceva firesc, de carerâde]i împreun` cu cei dragi.

spectul fizic alpersoanelor din zodiaCapricorn. Nativii din

aceast` zodie au ofrumuse]e [tears` de

cele mai multe ori. Sedisting prin elegan]`,

picioarele lungi, ochiimari, tenul alb [i p`ruldes de culoare închis`.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Talentul pentrume[te[ugit v` ajut` s` face]i ordine în gânduri [i s` g`si]i solu]ii

practice la câteva situa]ii din via]a dumneavoastr`, care v` afecteaz`psihic [i sufletesc. Spre finalul s`pt`mânii se anun]` vizita unei persoanepe care nu a]i mai v`zut-o de mult` vreme.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` pierde]i cuu[urin]` r`bdarea când vine vorba s` da]i explica]ii unor persoane

care nu înseamn` mare lucru pentru dumneavoastr`. Noiledumneavoastr` activit`]i extraprofesionale v` ocup` o mare parte dintimp.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Arunca]i s`ge]iotr`vitoare c`tre un coleg care v-a tot deranjat cu vorbe spuse

f`r` argumente solide. Preg`ti]i intens o activitate care v` poate aduceun loc de munc` mai bine pl`tit.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` obosi]i cu totfelul de lucruri neimportante [i sc`pa]i din vedere esen]ialul.

Trebuie s` acorda]i mai mult` aten]ie alimenta]iei de fiecare zi [i s` v`relaxa]i f`r` a v` neglija priorit`]ile din familie.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Grijile nu v` ocolesc[i sunte]i tot mai introvertit cu cei din jur. La serviciu sunte]i pus

în tem` cu o serie de discu]ii ce au loc în lipsa dumneavoastr`.Pe[ti (19 februarie-20 martie): Dezvolta]i o serie de rela]iisociale cu persoane noi în via]a dumneavoastr`. Începe]i o nou`

etap` pe plan sentimental [i v` bucura]i de aten]ia persoanei iubite.

BALONZAID, CIUF, IDEI, ETICA, RS, IV, TERTIP, MESERII,U, O, CRESTIN, REA, STANE, ALIAT, NOR, LE, TIVITE.

{TIA}I C~...

Sunt insecte omnivore, de culoare neagr`, se ascund în locuri întunecate [i tr`iescdin resturi menajere. Nu în]eap`, nu mu[c`, nu fac r`u omului, îns` deranjeaz`

când alearg` prin buc`t`rie. Se plaseaz` în locurile unde oamenii sunt neglijen]i, las`resturi de mâncare de pe o zi pe alta. Gospodinele îi alearg`, dar ei se furi[eaz` în locuriînguste. Noile tehnologii au pus pe pia]` sprayuri pentru gândaci [i alte insecte. Ei bine,cum simt c` s-a dat cu spray, micile creaturi pleac` pe sub u[` [i se plaseaz` în apartamentelevecine. Stau acolo cumin]i. Când simt c` sprayul s-a terminat, revin la vechiul loc, dar nusinguri, ci iau cu ei [i trupa de gândaci de la vecin, curio[i s` vad` ce a mai g`tit gospodina,dac` e neglijent` sau îi place cur`]enia. Gândacii sunt pe p`mânt cu mult înaintea apari]ieiomului. Prezen]a lor în buc`t`rie este favorizat` de dezordine [i lips` de cur`]enie. Singuramodalitate de a-i determina s` p`r`seasc` locuin]a este o cur`]enie permanent`.

GÂNDACII DE BUC~T~RIECOLONEL (R) PETRE G. NICOLAE

...Universitatea Babe[-Bolyai din Cluj este singura din Europa cu patru facult`]i de teologie:ortodox , catolic , romano-catolic [i reformat`?

...La 10 iunie 1912, în mitingul aviatic de la Aspern, Austria, Aurel Vlaicu ob]ine un maresucces: aterizarea la punct fix?

...Traian Vuia a realizat în 1906 primul zbor mecanic cu un aparat mai greu decât aerul?Acesta era un avion monoplan [i se numea Liliacul.

...La 12 iunie 1994 adecolat - pentru prima dat` -cel mai mare avion din lume,un Boeing 777 propulsat dedou motoare?

...La 9 iunie 1959, U.S.Navy (Marina SUA) a lansat laap` submarinul cu propulsienuclear George Washington, poreclit The George Fish,primul submarin purt`tor derachete balistice?

...Insula Kauai dinarhipelagul Hawaii e cel mai umed loc de pe p`mânt? Acolo plou` 350 de zile pe an.

...Sub Nil curge un fluviu subteran cu un debit de [ase ori mai mare decât al Nilului?

...Cu mai mult de 300 de construc]ii, Muzeul Astra din Sibiu este pe locul doi în topulcelor mai mari muzee în aer liber din lume?

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

R RT | A

vi]a de vie. 9) A se ivi – Vin dulce spaniol. 10)B`utur` tare ob]inut` din vin – Cupa de lut.

VERTICAL:

1) Cea de vie e originea vinului – Caracterulunui cântec la un pahar de vin. 2) Din aceea[i

familie – Un ]oi la început! 3) Suprafe]e cultivate cu vie –Copac. 4) La sat se bea vin din el. 5) Han la [osea – Stare deincon[tien]` determinat` [i de consumul exagerat de alcool.6) Aici (pop.) – Se folose[te în r`zboi – }ep. 7) Vinul f`cut deproduc`tor, f`r` a-l boteza. 8) Dou` pahare de [ampanie! –Denun]at. 9) Cârcium` rural` – Ofi]er turc. 10) B`utur`din plante – Centrul de vinifica]ie în jude]ul Timi[.

A

Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Anali[tiianticipeaz` c`declinul leului vacontinua peparcursul acesteiluni, în condi]iileîn care, în primasesiune dinoctombrie, suntstabilite accizelepentru anulurm`tor. Cumaccizele pentru2013 au fostcalculate la uncurs de 4,5233 lei/euro, este destulde probabil cadeclinul monedeilocale în raport cueuro s` continueîn urm`toareletrei s`pt`mâni [is` dep`[easc`aceast` cota]ie.În perioada30 august-6 septembrie,remarc`m totu[ic` leul a sc`zutcel mai mult înraport cu lirasterlin` (12,56bani - 2,42%),pân` la oparitate de5,3165 lei/lir`.

SEPTEMBRIE, LUN~ TRADI}IONAL~DE DEPRECIERE PENTRU LEU Rom#nia-cea mai mare cre[tere a

comer]ului cu am`nuntul din UE, îniulie. Potrivit datelor recente publicate deOficiul European de Statistic` (Eurostat), îniulie 2013, comparativ cu luna anterioar`,România a înregistrat o cre[tere de 2,1% avolumului comer]ului cu am`nuntul, cea maimare din Uniunea European` (UE). Înintervalul de timp men]ionat, comer]ul cuam`nuntul a avansat cu 0,2% în UE [i cu 0,1%în zona euro. Totu[i, în ritm anual (iulie 2013,fa]` de perioada similar` de anul trecut),comer]ul cu am`nuntul din ]ara noastr` asc`zut cu 0,2%, în condi]iile în care acestindicator a consemnat un declin de 0,3% înUE, respectiv de 1,3% în zona euro. Câ[tigul salarial, în

urcare. Câ[tigul salarial mediu nominalbrut a fost de 2.259 lei în iulie a.c., cu 1,8%mai mare decât în luna precedent`, arat`datele Institutului Na]ional de Statistic`(INS). Cu acela[i procent, de 1,8% (29 de lei),a crescut [i câ[tigul salarial mediu nominalnet, la 1.635 lei. Valorile cele mai mari alecâ[tigului salarial mediu nominal net s-auînregistrat în extrac]ia petrolului brut [i agazelor naturale (4.017 lei), iar cele mai miciîn hoteluri [i restaurante (881 lei). Bani pentru plata beneficiarilor de

fonduri europene. Guvernul României aaprobat, s`pt`mâna trecut`, un nouîmprumut de la Trezoreria Statului, învaloare de aproximativ 850 de milioane deeuro, suma urmând s` fie pus` la dispozi]iaautorit`]ilor de management ale programeloropera]ionale pentru plata beneficiarilor defonduri europene, a informat MinisterulFondurilor Europene. Astfel, vor primi banibeneficiarii de fonduri contractate prinintermediul a patru programe: ProgramulOpera]ional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane, Programul Opera]ional SectorialMediu, Programul Opera]ional Regional,respectiv Programul Opera]ional DezvoltareaCapacit`]ii Administrative.

Rezerveleinterna]ionale ale ]`riinoastre s-au diminuatîn august. La sfâr[itullunii trecute, rezervelevalutare la BancaNa]ional` a României(BNR) se situau la nivelul de32,173 miliarde de euro, fa]` de 33,353miliarde de euro la 31 iulie 2013, informeaz`BNR printr-un comunicat de pres`. Rezerva

Moneda na]ional` pare s` repete scenariul cu care ne-aobi[nuit în ultimii ani, în septembrie, de sc`dere în raport

cu principalele valute.

S`pt`mâna trecut`, ministruldelegat pentru proiecte deinfrastructur` [i investi]ii str`ine,Dan- Coman {ova, s-a întâlnit la Beijingcu liderii China Investment Corporation(CIC), China Development Bank [iChina Exim Bank. Potrivit DPIIS,agenda discu]iilor a fost axat` pe dou`subiecte de o importan]` major` atâtpentru institu]iile financiar-bancarechineze, cât [i pentru statul român.Primul subiect s-a referit la posibilitateafinan]`rii de aceste b`nci a companiilorchineze care doresc s` dezvolteproiecte în România, în absen]a unorgaran]ii oferite de stat. Al doilea subiecta vizat posibilitatea demar`rii deproiecte care s` acceseze finan]areadiponibil` în cadrul facilit`]ii oferite deguvernul chinez. Este vorba desprelinia de credit de 10 miliarde de dolaripentru realizarea de proiecte decooperare în ]`rile din Europa Central`[i de Est, precum [i despre fondul de

Ca urmare a unui proiect de Ordin de ministrupublicat pe site-ul MFP, în data de 26 august 2013,interpretat eronat de o parte din mass-media, carea sus]inut c`, de anul viitor, to]i românii vor trebuisa depun` declara]ii de avere, MinisterulFinan]elor Publice informeaz`: Formularuldeclara]iei de patrimoniu [i venituri, prev`zut înanex` la proiectul de ordin postat pe site-ul MFP,vizeaz` strict acele persoane fizice care, în urma unorverific`ri documentare prealabile am`nun]ite atuturor informa]iilor de]inute [i ob]inute de ANAF,referitoare la veniturile declarate de acesteacomparativ cu acumul`rile lor patrimoniale,urmeaz` s` fie supuse unei verific`ri fiscale efectivepentru c` prezinta un risc semnificativ denedeclarare a veniturilor realizate. În concluzie,solicitarea depunerii acestei declara]ii depatrimoniu [i venituri nu se va face c`tretoate persoanele fizice [i nici m`car c`tretoate persoanele fizice independente supuseinspec]iei fiscale obi[nuite, ci numai c`treacele persoane fizice care, în urmaverific`rilor prealabile, prezint` discrepan]emajore între acumul`rile de avere [iveniturile declarate. În proiectul de Ordin publicat

DECLARA}IILE DE AVERENU TREBUIE DEPUSE DE TO}I ROMÂNIIPersoanele fizice suspectate de

evaziune fiscal` [i care suntsupuse verific`rii fiscale demarate înurma descoperirii unor discrepan]emajore între acumul`rile de avere [iveniturile declarate vor fi nevoite s`depun` o declara]ie de patrimoniu [ivenituri numai la cererea administra]ieifiscale, începând din 2014, potrivit unuicomunicat al Ministerului Finan]elorPublice (MFP).

pe site-ul Ministerului Finan]elor se aprob` doarmodelul declara]iei de patrimoniu [i de venituri,precum [i elementele de patrimoniu [i de venituri cetrebuie declarate de persoana fizic` supus` verific`riisitua]iei fiscale personale.

Potrivit proiectului de act normativ, elementelede patrimoniu care se declar` de persoana fizic`supus` verific`rii situa]iei fiscale personale sunt:bunuri imobile (terenuri, cl`diri, alte bunuriimobile); bunuri mobile (mijloace de transport);bunuri sub form` de metale pre]ioase, bijuterii,colec]ii de art` [i numismatic`, antichit`]i, obiectecare fac parte din patrimoniul cultural na]ional sauuniversal, a c`ror valoare de achizi]ie însumat`dep`[e[te 15.000 lei; animale, inclusiv animale deras` sau care particip` la competi]ii/curse, a c`rorvaloare însumat` dep`[e[te 15.000 lei), activefinanciare (conturi [i depozite bancare, de]ineri lafonduri de investi]ii, forme echivalente deeconomisire [i investire; plasamente, investi]iidirecte [i împrumuturi acordate) alte bunuri, titluri[i/sau de]ineri a c`ror valoare individual` dep`[e[te10.000 lei; poli]e de asigurare, cu excep]iaasigur`rilor de r`spundere civil` auto; cheltuieli(personale sau cu persoanele aflate în între]inere);datorii. De asemenea, persoana fizic` supus`verific`rii fiscale are obliga]ia s` declareurm`toarele venituri realizate: cele pentru care seaplic` regimul de re]inere la surs` a impozitului;care nu sunt impozabile; scutite de impozit, potrivitlegii.

Termenul de depunere a declara]iei este de 60de zile, în situa]ia în care solicitarea are loc odat` cucomunicarea avizului de verificare fiscal` sau întermen de 15 zile, dac` solicitarea are loc în timpulverific`rii situa]iei fiscale personale. Nerespectareaobliga]iei de depunere a formularului de avereconstituie contraven]ie [i se sanc]ioneaz` cuamend` cuprins` între 10 [i 50 de mii de lei.

B~NCILECHINEZE,

INTERESATES~ FINAN}EZE

PROIECTEÎN ROMÂNIA

Principalele institu]ii financiar-bancare din China[i-au ar`tat disponibilitatea de a finan]a proiecte

în valoare de peste trei miliarde de euro în ]ara noastr`,informeaz` Departamentului pentru Proiecte deInfrastructur` [i Investi]ii Str`ine (DPIIS).

cooperare pentru investi]ii, în valoarede 500 milioane de dolari, cuparticiparea institu]iilor financiar-bancare din China. Cu ocaziaîntrevederilor, ministrul român aprezentat proiectele prioritare pentruRomânia, \n viitorul apropiat: podulpeste Dun`re de la Br`ila, tronsonulr`mas neexecutat din AutostradaTransilvania, Hidrocentrala de laTarni]a L`pu[te[ti, aflat` în leg`turadirect` cu terminalele 3 si 4 de laCernavod`, [i autostrada Pite[ti –Craiova. Reprezentan]ii CIC s-au aratatinteresa]i [i de procesul de privatizare acompaniilor române[ti. Pe de alt` parte,China Development Bank a solicitatp`r]ii române realizarea, pân` în lunanoiembrie, a unor prezent`ri detaliate[i estim`ri financiare ale proiectelor deinvesti]ii prioritare pentru ]ara noastr`,în vederea analiz`rii lor în scopuldemar`rii viitoarelor proceduri definan]are.

de aur s-a men]inut la 103,7 tone. Încondi]iile evolu]iilor pre]urilor de pe pie]eleexterne, valoarea acesteia s-a situat la 3,507miliarde de euro. Rezervele interna]ionale aleRomâniei (valute plus aur), la finele luniiaugust, au fost de 35,680 miliarde de euro,cu 1,017 miliarde de euro mai pu]in decât îniulie. Investi]ie de [ase milioane de

euro, la C`l`ra[i. Grupul francez Saint-Gobain Glass a inaugurat, joia trecut`, o nou`linie de produc]ie a sticlei laminate în cadrulfabricii pe care o de]ine la C`l`ra[i, în urmaunei investi]ii de [ase milioane de euro.Astfel, capacitatea de produc]ie total` a ajunsla 21 milioane de metri p`tra]i de sticl` anual.Saint-Gobain are în România patru companii[i aproximativ 1.000 de angaja]i. Din 2005,anul când grupul francez a intrat pe pia]aromâneasc`, [i pân` în prezent, în fabrica dela C`l`ra[i s-au investit circa 176 de milioanede euro, au declarat reprezentan]iicompaniei.

23Observatorul militarNr. 35 (11 – 17 septembrie 2013) RELIGIEwww.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro

Sfin]ii Ioachim [i Ana [iRodul rug`ciunii lor

Sfânta Tradi]ie ne relateaz` desprecopila care avea s` fie N`sc`toarea deDumnezeu, c` a fost binecuvântatul rod alrug`ciunii îndelungi [i cu multe lacrimi ab`trânilor [i ferici]ilor ei p`rin]i, Ioachim [iAna. Tat`l Sfintei Fecioare, Ioachim,provenea din neamul ales al Împ`ratuluiDavid, [i Ana, din neamul lui Aaron, a[adarerau de spi]` împ`r`teasc` [i din neampreo]esc. Doi oameni drep]i [i înainta]i învârst`, Ioachim [i Ana, î[i duceau via]a înNazaretul Galileei, în adânc` evlavie [icur`]ie, în post [i în fapte bune, dar toateînv`luite în mult` triste]e, fiindc` erausinguri, f`r` urma[i, [i coborau încet c`treamurgul vie]ii. {i totu[i, nici b`trâne]ea, nicineputin]a Anei de-a na[te prunci nu-idescurajau în a[teptarea lor [i nu încetau ase ruga lui Dumnezeu s` le d`ruiasc` unurma[. Mai mult, au f`g`duit c` dac` voravea un copil, îl vor închina lui Dumnezeu.Smerita lor rug`ciune a primit r`spuns prinna[terea Mariei. Aceast` fiic` a b`trânilorIoachim [i Ana nu era asemenea celorlaltefiice ale oamenilor, ci una f`r` seam`n întreele, chiar dac` mul]i din acea vreme nuputeau în]elege rostul ei dumnezeiesc înlume. Pentru c` ea era femeia care avea s`zdrobeasc` capul [arpelui, dup` cum scrie înCartea Genezei, f`g`duit` de Dumnezeuprimilor oameni. Ea era femeia înconjurat`de nimbul celor mai negr`ite însu[iri, erafecioara cea minunata [i plina de har,binevestit` de proorocul Isaia, care va fiMaica preacurat` a Mântuitorului nostruIisus Hristos.

Tâlcuireanumelui Mariei

Dragostea ale[ilor p`rin]i pentru fiica lora fost f`r` margini. Numele pe care îl alegcopilei lor e unul dintre cele mai frumoasecare se obi[nuiau la vechii evrei. Acest numefeminin este Miriam, Maryam sau Maria, întraducere, înseamn`: cea pl`cut`, ceafrumoas`.

Preacinstitul nume al Mariei în chiparmonios s-a dat N`sc`toarei de Dumnezeu,Pururea Fecioarei, dup` cum zice [i FericitulIeronim, potrivit cu pre[tiin]a [i sfatul luiDumnezeu, dup` cum era mai înaintehot`rât s` se nasc` Maica Lui. NumeleMaria, care a fost menit s` slujeasc` taineiÎntrup`rii iconomice a lui DumnezeuCuvântul, adun` în sine atotputernicia,în]elepciunea [i bun`tatea lui Dumnezeu.Provenind din evreiescul Maryam, Maria setâlcuie[te Doamna, fiindc` ea domne[te [ist`pâne[te peste toate zidirile cere[ti [i

NA{TEREA MAICII DOMNULUI ÎN VIA}A BISERICII{I ÎN EVLAVIA CREDINCIO{ILOR

În a opta zi din septembrie, pr`znuim Na[terea PreacurateiFecioare Maria, prima mare s`rb`toare din anul bisericesc. A

fost fixat` în aceast` dat` pentru c` cifra opt simbolizeaz` ziuave[niciei, via]a f`r` de sfâr[it. Cânt`rile acestei s`rb`tori vestescbucuria c` iat`, c`mara Luminii [i Cartea Cuvântului vie]ii din pântecesterp a ie[it [i ceea ce s-a n`scut u[` c`tre R`s`rit a[teapt` intrareaPreotului celui Mare.

Prin na[terea Fecioarei Maria, cea care a fost, între oameni, prototipulascult`rii, neprih`nirii, smereniei, iubirii [i suferin]ei materne, serb`mrechemarea [i pl`smuirea noastr` în har, schimbarea celor trec`toareale Legii cu cele d`inuitoare, înlocuirea literei cu Duhul [i a umbrei curealitatea. De la na[terea Sfintei Fecioare Maria, începe a se scrie onou` istorie în lume, cea a mântuirii neamului omenesc, cum spunesfântul Ioan Damaschin: Ast`zi este începutul mântuirii noastre.

p`mânte[ti, ca Maic` a lui Dumnezeu, avânddes`vâr[it` putere. În al doilea rând,cuvântul Maria se tâlcuie[te luminare, dup`Sfântul Grigorie al Neocezareii, care zice:C`ci Maria, cea aleas`, se tâlcuie[te luminare,de vreme ce etimologia î[i are izvorul înlumina cea curat` [i este, precum ziceÎmp`ratul Solomon, str`lucirea luminiive[nice, ca des`vâr[ire a în]elepciunii. Toateaceste însemn`ri ale numelui ei i se potrivescîn chip des`vâr[it, pentru c` de la na[tereasa, minunata copila Maria era plin` de toateînsu[irile [i darurile trupe[ti [i suflete[ti.

Via]a Fecioarei,o atitudine spiritual` ded`ruire des`vâr[it` luiDumnezeu

Via]a Sfintei Maria a fost una de d`ruiretotal` Împ`ratului ceresc. În dragostea lorp`rinteasc`, Sfin]ii Ioachim [i Ana n-au uitatde f`g`duin]a pe care o f`cuser` mai înaintede na[terea ei. Când copila a împlinit vârstade trei ani, ei au dus-o la templu pentru ca s`o închine lui Dumnezeu. Atunci s-a împlinitproorocia Psalmistului care zice: Aduce-se-vorîmp`ratului fecioare în urma ei, prietenele ei(Psalmul 44, 14). Arhiereul Zaharia a primit-ope Sfânta Fecioar` [i, binecuvântând numeleei, a l`sat-o în grija unor femei aflate în slujba

PREOT MILITAR CONSTANTIN BRATU

templului, pân` la împlinirea vârstei de 15ani. Pentru ca Dumnezeu s` poat` mântuiomenirea era nevoie de o persoan` în caredreptatea [i cur`]ia s` fie prezente la un nivelcare s` permit` Întruparea. Dumnezeu, ca [iîngerul, nu vine unde este r`utate, unde estep`cat sau necredin]`. Pe toate Fecioara le-aadunat în sine, f`cându-se pentru noi isp`[ire[i sfin]ire [i cur`]ie. Copila Maria este jertfade cur`]ire a umanit`]ii înainte ca mareajertf` a lui Hristos pe Cruce s` ne împacedes`vâr[it cu Tat`l. De[i n`scut` cu p`catulstr`mo[esc, Maica Domnului st`, de la

începutul vie]ii [i pân` la finalul ei, împotrivar`ului [i a p`catului, p`strându-se curat` [iredând lui Dumnezeu firea uman` înfrumuse]ea ei neîntinat` cu p`cate personale.Numai a[a a putut Logosul divin s` ia trup înpântecele ei. Maria este simbolul bun`t`]ii [ial harului lui Dumnezeu, pe care le posed`N`sc`toarea de Dumnezeu. Cinstirea pe careo aducem ei trebuie s` aib` un ecou în via]amoral` a familiei cre[tine.

Maica Domnului areîn calendarul ortodox nou`zile de pomenire

Cultul public deosebit de care MaicaDomnului se bucur` în via]a Bisericii estemanifestat prin instituirea de s`rb`tori sauzile anumite din cursul anului bisericescconsacrate pomenirii [i cinstirii ei. Bisericaexprim` cultul pentru Maica Domnului princânt`ri [i rug`ciuni, o laud`, o invoc` [i opream`re[te printr-o bogat` imnologie, printropare, stihiri, canoane, adresate ei înrânduielile slujbelor biserice[ti. Deasemenea, în cinstirea [i spre lauda MaiciiDomnului s-au alc`tuit slujbe speciale, aceleParaclise [i Acatiste, imnuri de o rar`frumuse]e literar`, de mul]umire pentrubinefacerile aduse lumii de întruparea Fiuluilui Dumnezeu.

Maica Domnului are, în calendarulortodox, nou` zile de pomenire: 8 septembrie– Na[terea Maicii Domnului, 1 octombrie –Acoper`mântul Maicii Domnului, 21noiembrie – Intrarea în biseric` a MaiciiDomnului, 9 decembrie – Z`mislirea SfinteiFecioare de Sfânta Ana, 26 decembrie –Soborul Maicii Domnului, 25 martie – BunaVestire, 2 iulie – A[ezarea ve[mântuluiN`sc`toarei de Dumnezeu în Vlaherne, 15august – Adormirea Maicii Domnului [i 31august – Punerea în racl` a brâului MaiciiDomnului.

Farmecul candid [i frumuse]ea distins`ale fizionomiei morale a Maicii Domnuluicresc în intensitate dac` îi ad`ug`m [iatributele biblice cuprinse în mesajularhanghelului: Cea plin` de har [ibinecuvântat` (Luca 1, 28). Estebinecuvântat` între femei fiindc` ea puneînceputul mântuirii pe P`mânt, ca pricin` aMântuirii, ca N`sc`toarea MântuitoruluiIisus Hristos, cel care împac` Cerul cuP`mântul, pe Dumnezeu cu omul.

Evlavia pentru Maica Domnului se exprim`în colindele lor str`vechi în care se întâlnesc, înfericita osmoz , poezia [i muzica sufletuluinostru plin de pietate [i cald` umilin]`. Poeziide o rar sensibilitate religioas [i de oputernic vibra]ie sufleteasc , alc`tuite încinstea Maicii Domnului, sunt o dovad`autentic a evlaviei deosebite. S -i aducem [inoi, din adâncul fiin]ei noastre, preacinstireMaicii Domnului, cerând mijlocire divin prinfrumoasa rug a marelui poet al poporuluinostru, Mihai Eminescu.

Cr`ias` alegându-teÎngenunchem rugându-te,Înal]`-ne, ne mântuieDin valul ce ne bântuie;Fii scut de înt`rire{i zid de mântuire,Privirea-]i adorat`Asupr`-ne coboar`,O, maic` prea curat`{i pururea fecioar`, Marie!

Rug`ciune

MIHAI EMINESCU

INTERVIU REALIZATDE C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1353/2013Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.roTrustul de Pres al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.ro

24 INTERVIU Nr. 35 (11 – 17 septembrie 2013)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

VASILE BAGHIU:

VIA}A UNUI OM ESTE MAI PRESUS DE ORICE TIP DE ART~Scrisul i s-a inoculat subtil în via]` printr-un caiet-mo[tenire din

partea tat lui (autor al unor impresionante memorii \n prizonieratulsovietic, prezentate \n Observatorul militar) [i i-a marcat via]a. Pentru unii,Vasile Baghiu a fost poet al sanatoriului. A scris [i s-a impus ca poet, dup`care, a[a cum spune, a trecut la tatonarea prozei. Acum, î[i caut drumul înliteratur [i într-o lume pe care o descrie cu ochi critic de scriitor [i psiholog.

În ultima vreme, scriu mult direct la computer, dar îmi fac mereu note pe ni[tecarne]ele pe care le las uitate prin buzunarele hainelor, pe la serviciu [iprin cas`, ca s` le am mereu la îndemân`. Iar dac` odat` nu prea îndr`zneams`-mi notez chiar în orice împrejurare, acum fac lucrul acesta cu aerul cel maicalm din lume [i oarecum indiferent la privirile celor din jur.

VASILE BAGHIU

Vasile Baghiu s-a n`scut în 1965, în localitateaBorle[ti, jude]ul Neam]. Semneaz` mai multevolume de poeme (printre care Gustulînstr`in`rii, 1994; R`t`cirile doamnei Bovary,1996; Himerus Alter in Rheinland, 2003; Câtde departe am mers, 2008), o culegere deproz` scurt` (Punctul de plecare, 2004),dou` romane (Ospiciul, 2006 – PremiulUniunii Scriitorilor, filiala Ia[i, Planuri devia]`, 2012 – Premiul „Liviu Rebreanu”)cronici literare [i eseuri în diverse reviste.A fost tradus în german`, spaniol`, italian`,rus`, maghiar`, slovac` [i ceh`. Estemembru al Uniunii Scriitorilor din România[i al PEN-Club. Este psiholog în promo-varea s`n`t`]ii, locuie[te la Piatra Neam],este c`s`torit [i are doi copii.

Domnule Baghiu, v-a]i f`cutcunoscut mai întâi ca poet. A]ipropus chiar [i un concept, subform` de manifest, o orientare nou`în poezie, pe care a]i numit-o„himerism”. Ce se dorea acestconcept [i de ce a]i sim]it nevoia lui?

„Himerismul” se dorea mai întâi o glos`teoretic` la poemele pe care le scrisesem [i pecare le sim]eam – prin evaziunea lor geografic`[i temporal` [i prin maladivul sanatorial –diferite de acelea care se scriau atunci, dar era,în fond, o reac]ie (altfel, declarat` chiar înprimul manifest din 1998) la ubicuitateainconsistent` [i dominatoare a paradigmeipostmoderniste. În 1988, cu un an a[adarînainte de Revolu]ie, când am scris primelepoeme în care „c`l`toream”, în maniera aceasta„himerist`”, peste grani]e, adic` f`r` pa[aport [if`r` s`-mi pese de comunismul din jur (chiardac` totul se întâmpla numai în imaginarulpoetic), lumea literar` era suprasaturat` deironie de dragul ironiei, de intertextualitate [ialte pove[ti textualiste. Eu scriam dinperspectiva unui om care tr`ia într-un sanatoriu[i f`cea incursiuni prin lume cu aerul cel mainon[alant posibil. Practic, nu eram pe aceea[ilungime de und` cu genera]ia mea [i nu estenici o umbr` de orgoliu în aceast` constatare.Este doar consemnarea unei situa]ii pe care amtr`it-o. Am sim]it nevoia acestui concept pentruc` voiam s` subliniez diferen]a [i pentru c`voiam s` ofer lumii literare o perspectiv`diferit` de paradigma oficial`. Postmodernismulera paradigma oficial`, acceptat` din cât sep`rea [i de sistem, pentru c` nu îng`duiadiferen]a. To]i erau postmoderni[ti, iar acestaeste înc` un motiv pentru care am încercatbre[a „himerist`”.

A]i publicat poezie pân` într-unpunct, în care a]i p`truns pe pia]aliterar` cu un volum de proz`scurt`. Ulterior, v-au ap`rut dou`romane [i se pare c` v-a]i orientatc`tre proz`. Ce se întâmpl` cupoezia? De ce aceast` schimbare?Este o schimbare profund` saunumai aparent`, numai fa]` depublic?

Proza exercit` o atrac]ie la fel de puternic`asupra mea precum poezia. Prozele scurte

din „Punctul de plecare” (Compania, 2004) suntprimele mele taton`ri ale prozei realist-existen]iale [i autofic]ionale, dup` ce scrisesemromanul „Ospiciul”, care avea s` apar` doi ani maitârziu la Editura Vinea, un roman mai îndatoratpoeziei, ca stil [i substan]`. Acele povestiri ruptedintr-o realitate tr`it` au preg`tit, într-un fel,romanul autobiografic „Planuri de via]`” (Polirom,2012), scris, în totalitate, în str`in`tate, dar [i peacesta pe care înc` îl am în lucru, c`ruia nu i-amg`sit înc` titlu [i care va ap`rea, se pare, anulviitor. Poezia nu a ie[it, totu[i, din aten]ia mea întot acest timp, pentru c` în 2008 am publicatvolumul de poeme „Cât de departe am mers”, iarîn 2012 volumul „Depresie”, ambele la EdituraLimes. Schimbarea, dac` avem de a face cu oschimbare, const` mai mult poate în raportareamea de acum (diferit` fa]` de alt`dat`) la scris.Privesc cu un ochi mai profesionist rela]ia mea cuscrisul, mai tehnic, mai organizat. Proza impuneprofesionalizarea, disciplinarea, programul.

’’

Recunosc faptul c`, înainte de a citiceva scris de dumneavoastr` (romanul„Planuri de via]`”, Polirom, 2012), amg`sit memoriile tat`lui, Vasile Gh.Baghiu, fost prizonier în URSS. Ulterior,am reg`sit fragmente din acestememorii, adaptate la fic]iunea dinromanul amintit, [i am în]eles c` elereprezint` mult pentru dumneavoastr`.Totu[i, de ce a]i considerat importantca gândurile acelea zbuciumate, pe careVasile Gh. Baghiu le scria prin anii ’50,s` ajung` la cât mai mul]i români?

|n primul rând, pentru c` am sim]it c`manuscrisul are o valoare special`,

documentar-istoric` (este una dintre foartepu]inele scrieri despre prizonieratul sovietic[i una dintre rarele scrieri datând din aniicincizeci) [i literar` (talentul de povestitor altat`lui meu a fost remarcat de cei care auscris despre aceste memorii), apoi pentru c`mi s-a p`rut c` este o datorie moral` de fiu s`duc mai departe munca lui plin` de curaj (înacei ani, aceste memorii l-ar fi putut costalibertatea [i via]a), s` o aduc la lumin`, s` ofac cunoscut`, s` devin` o carte, a[a cum

Cât de mult v-a influen]at cariera descriitor caietul cu însemn`ri altat`lui?

Dup` ce am descoperit caietul (imediat dup`moartea tat`lui meu, în 1974, când eu aveam

opt ani), am tr`it tot timpul sentimentul c` trebuies` am grij` de ceva important, ceva care era maipresus de în]elegerea mea de copil, dar care adevenit, în timp, un fel de reper de moralitate careîmi oferea protec]ie fa]` de o lume dec`zut`, for]at`de regimul comunist s` decad`. În acest sens,caietul tat`lui meu m-a format, a[ putea spune,pentru c` m-a obligat la un anumit tip de atitudine,prin care am încercat s` m` men]in în zonademnit`]ii, în fapt, a normalit`]ii. Mai mult, b`t`liape care am dus-o, în anii nou`zeci, pentrupublicarea lui mi-a ar`tat ipocriziile [i la[it`]ile lumiinoastre literare, ceea ce m-a influen]at în drumulmeu în literatur`. Am încercat s` prind aceste tr`iriîn „Planuri de via]`” [i se pare c` m`car în parte amreu[it, pentru c` în acest roman este, în fond,povestea unei familii care supravie]uie[te unortimpuri grele.

Pân` în 1989, a]i lucrat timp de [apteani ca asistent medical la Sanatoriulde tuberculoz` Bisericani din Mun]iiNeam]ului. Ulterior, a]i trecutprintr-un laborator de toxicologie, uncabinet privat de cardiologie, iar acumsunte]i psiholog într-un serviciu depromovare a s`n`t`]ii... Cum v-auschimbat aceste experien]e [i cât dedes face]i apel la ele în ceea ce scrie]i?

Experien]ele legate de boal` [i moarte dinprima tinere]e de la sanatoriul de

tuberculoz` Bisericani (unde am tr`it [i am lucrat),precum [i toate experien]ele profesionale dinlumea medical` care au urmat au avut un impactputernic asupra mea. În primul rând, m-au ajutat s`în]eleg mai bine via]a, apoi m-au ferit desuperficialitate [i frivolitate, lucruri care, împreun`,au avut influen]` real` asupra scrisului meu.Scrisul, a[a cum îl v`d eu, este mai mult ochestiune de via]` decât una de art`, iar ca s` aiacest tip de în]elegere (care este, fire[te, doar unulîntre altele posibile) trebuie s` accep]i c` via]a unuiom este mai presus de orice tip de art`, s` renun]ipractic la orgoliul de scriitor, lucrul cel maiimportant pe care l-am înv`]at din lumea bolilor.Boala este o prezen]` definitorie atât în poezia pecare am scris-o, cât [i în proza al c`rei teren îl

tatonez, mai atent, în ultima vreme. Faptul c uniicritici m-au numit „poetul sanatoriului” arat cât demult a fost primit scrisul meu pe aceast filier . Nu facapel la aceste experien]e în mod inten]ionat. Ele vinfiresc, pentru c scrisul î[i trage substan]a din tr irileautorului, din experien]ele sale, chiar [i atunci cândpretinde c totul este fic]iune pur . Nu exist fic]iunepur . Arta este retr irea unor emo]ii profundpersonale într-un cadru construit, inventat. Fire[te c ,deopotriv , domeniul suferin]ei [i acela almecanismelor psiho-emo]ionale sunt ni[te resurseinepuizabile pentru un scriitor, iar eu încerc s profitcât pot de mult de accesul pe care îl am la ele.

V` urm`resc pe Facebook [i [tiu c`sunte]i un scriitor care ]ine „cu din]ii”de programul s`u de scris. Nu preaface]i rabat de la rutina aceasta atât denecesar` unui „muncitor al literelor”...Totu[i, cum v` alimenta]i zilnic ambi]iade a scrie?

Ambi]ia de a scrie... Recunosc, exist` [ia[a ceva. Nici un scriitor nu tr`ie[te doar

din predispozi]ia natural` spre scris. Nu-miplace s` stau la dispozi]ia inspira]iei, a[a c`recurg la voin]` [i la exerci]ii propriu-zise descris. Sunt zile în care nu ai chef s` scrii, dardac` reu[e[ti s` te ridici din iner]iile tale [i s`te aduci în fa]a computerului sau a paginii albefie [i numai pentru o jum`tate de or` (dar enecesar mai mult decât atât), b`t`lia e câ[tigat`.Se întâmpl` s` ai zile proaste, pentru c` a[aeste via]a, se [tie, dar acele zile proaste pot fitransformate în zile bune, dac` reu[e[ti s` sarim`car un pas în afara umbrei tale. B`t`lia se d`pe un teren al lucrurilor m`runte, de fapt. Esteadesea o b`t`lie pentru scrierea unei am`râtede pagini pe care ulterior nici nu o p`strezi, darea adaug` puncte importante la puterea ta de aduce la cap`t un proiect. Am înv`]at acestelucruri simple [i de prin reziden]ele germaneîn care am avut [ansa s` tr`iesc în ultimii ani.

„Planuri de via]`” a fost publicat de oeditur` important`, Polirom. Chiardac` n-am auzit s` v` fi dat banii afar`din cas`, trebuie c` volumul acesta aschimbat ceva în percep]ia publiculuifa]` de dumneavoastr`. A]i sim]it c`parteneriatul cu o editur` mare v-af`cut mai cunoscut?

E adev`rat, nu am ajuns nici pe departe s m`dea banii afar din cas , cum zice]i, dar cred

c publicul meu s-a extins, s-a diversificat. Simt astapentru c primesc mesaje de la oameni pe care nu-icunosc, care îmi vorbesc despre „Planuri de via]`” [idespre scrisul meu, împ`rt`[esc cu mine impresiilelor de lectur , îmi pun întreb`ri. Cum eu scriupentru cititorii de azi, acest am`nunt al vie]ii meledin ultimul timp, comunicarea mai apropiat cucititorii, îmi place foarte mult [i m motiveaz în plusla scris. Îmi confer mai mult sens pentru tot ceeace fac, pentru b`t lia aceasta pe care – nu vreau s`spun vorbe mari – o duc împotriva timpului, pentruefortul sus]inut de a g`si un drum al meu în spa]iulliteraturii.

Este stingheritoare „poza scriito-rului” la noi, spre deosebire deOccident, unde nu te bag nimeni înseam , chiar dac stai într-un picior.Oricum ar fi, aceste note îmi suntnecesare, e limpede, pentru c` nuvreau s` m` las în voia memoriei[i a imagina]iei, care suntîn[el`toare.

VASILE BAGHIU

’’

fusese [i în inten]ia lui. Nu în ultimul rând,pentru c` eu cred c` este nevoie de aducereala adev`r a istoriei prin scoaterea la lumin` aacestor m`rturii. Ele ar trebui s` fie extremde pre]ioase pentru istorici [i pentru istoriciiliterari, dar din p`cate sunt aproape ignorate.Am reu[it s` fac, cât de cât, cunoscutememoriile tat`lui meu, îns`, din motive înc`nedeslu[ite, ele nu au receptarea pe care armerita-o.