Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Colegiul Economic Viilor

Proiect de obţinere a certificatului

de calificare profesională

nivel 3

Profesor ȋndrumător: Elev:

Sandru Angela Nume: Mihai Bianca Maria

Clasa: XII B

2014

1

Valorificarea potentialului turistic natural si antropic

in zona Moldovei de Nord

2

Continut:

I. Argumentul..........................................................................................................................4

II. Activitatea turistica a zonei Locul si rolul turismului in activitatea economica...............................................5 Factorii care influenteaza activitatea turistica......................................................7 Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice..................................13

III. Potentialul natural si antropic al zonei Caracterizarea potentialului natural si antropic.................................................19 Evidentierea formelor de turism practicate in zona............................................30 Baza tehnico-materiala specifica turismului.......................................................31 Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator………………….32

IV. Studiu de caz Prigram turistic………………………………………………………………….37 Analiza de pret…………………………………………………………………...40 Chestionarul Aplicat……………………………………………………………..41 Material Promotional……………………………………………………….…....42

V. Concluzii............................................................................................................................43VI. Bibliografie........................................................................................................................44

3

Argumentul

Am ales sa fac lucrarea de atestat “Valorificarea potentialului turistic natural si antropic

in zona Moldovei de Nord” , deoarece eu consider ca este o zona foarta frumoasa care merita vizitata.

In primul capitol am vorbit despre locul si rolul turismului in activitatea economica, factorii care influenteaza activitatea turistica in general, dar si despre baza legislative din Romania.

In cea dea doua parte a lucrarii am vorbit despre potentialul touristic al acestei zone, despre tipuri de turism practicate in Moldova de Nord.

In ultima parte am selectat o oferta turistica, am facut analiza pretului, am atasat un pliant, si un chestionar, referitor la deschidea unei Sali de fitness in interiorul hotelului.

4

I Activitatea turistica a zonei

1.1. Locul si rolul turismului in activitatea economica

a. Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naţionale se impune evidenţierea

clasificării ramurilor economiei naţionale.

SECTORUL PRIMAR – include: agricultura (creşterea animalelor, silvicultura), vânătoarea, pescuitul, industria extractivă;

SECTORUL SECUNDAR – industriile de prelucrare (manufacturieră, grea, uşoară, alimentară, producţia şi furnizarea de energie);

SECTORUL TERŢIAR – sectorul serviciilor (comerţ, transporturi, alimentaţie publică, turism, serviciile şi activităţile care nu produc bunuri materiale, inclusiv instituţiile de cultură, învăţământ, asistenţa socială şi medicală, sportul, etc.).

Principalele caracteristici ale serviciilor sunt importante pentru identificarea şi delimitarea lor faţă de celelalte componente ale activităţii economice şi sociale (inclusiv serviciile cu caracter turistic). Acestea se referă la:

- imaterialitate şi intangibilitate: spre deosebire de produs, serviciul în general este impalpabil, intangibil, nu poate fi văzut, încercat, gustat (din acest motiv serviciile sunt catalogate drept “invizibile”, iar comerţul cu servicii denumit “comerţ invizibil”);

- nestocabilitatea (perisabilitatea): neavând în general formă materială, acestea nu pot fi stocate şi păstrate pentru un consum ulterior;

- simultaneitatea producţiei şi consumului serviciului – determină ca orice neconcordanţă de timp sau de loc să se soldeze cu pierderi;

- inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului şi a utilizatorului;

- eterogenitatea sau variabilitatea (variaţie în funcţie de specificul prestatorului, condiţii de mediu etc.).

b. Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naţionale.

Locul turismului este evidenţiat de următoarele elemente:

- este o componentă a sectorului terţiar – apartenenţă susţinută de:

• conţinutul său (include activităţi de natura serviciilor: transport, alimentaţie, oferirea de informaţii, tratament) şi de

5

• caracteristicile sale (nematerialitate, intangibilitate, nestocabilitate, simultaneitatea producţiei şi consumului, consum mare de muncă), comune tuturor componentelor sectorului terţiar;

- are caracter de ramură de interferenţă – rezultat a diversităţii activităţilor ce dau conţinut prestaţiilor turistice şi prezenţei unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaţie publică – comerţ, tratament baleno-medical, ocrotirea sănătăţii ş.a.;

- este o ramură de sinteză – desfăşurarea activităţilor turistice necesită intrări din alte ramuri ca industria construcţiilor (şi indirect: industria materialelor de construcţii, a sticlei, lemnului, construcţii de maşini, chimică, industria energetică), alimentară, textilă, agricultură, transport, telecomunicaţii, gospodărie comunală, cultură şi artă ş.a.;

- dezvoltarea turismului nu se va putea asigura armonios decât într-o strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Aceasta deoarece la obţinerea unui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurile economiei naţionale.

Cercetările întreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că el are un impact considerabil asupra economiei societăţilor şi culturilor diferitelor ţări. Acţiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor acţiuni diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

c. Rolul economic al turismului

c.1. Rolul economic direct al turismului este evidenţiat de:

- contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional datorită creşterii volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcţi

- unităţi de cazare, alimentaţie publică, agrement, transportatori, cât si a agenţiilor de turism), ca urmare a sporului de producţie;

- contribuţia turismului internaţional la reechilibrarea balanţei comerciale de plăţi ca urmare a creşterii volumului încasărilor valutare rezultate din : vânzarea serviciilor turistice pe valută; exportul intern;

- contribuţia lui la valorificarea unor categorii de resurse ca frumuseţea peisajului, condiţii de climă, calităţile curative ale apelor minerale sau termominerale, monumentele de artă, vestigiile istorice, tradiţia populară ş.a. care găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura;

- contribuţia acestuia la creşterea prosperităţii zonelor în care se dezvoltă turismul (favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forţei de muncă etc.).

6

c.2. Rolul economic indirect al turismului este rezultatul faptului că:

- dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale (acţiunea de stimulare a dezvoltării altor ramuri).

d. Rolul social al turismului:

- contribuţia turismului la crearea de noi locuri de muncă (în turism şi în celelalte ramuri care se dezvoltă datorită dezvoltării turismului) şi la apariţia de noi meserii (de exemplu, animator în turism), şi pe această cale reducerea şomajului;

- contribuţia turismului la refacerea capacităţii fizice şi psihice a oamenilor, cu consecinţe pozitive asupra productivităţii muncii.

e. Rolul cultural-educativ:

- vizitarea unei zone (ţări) îi oferă turistului posibilitatea de a dobândi noi cunoştinţe de geografie, istorie, ştiinţele naturii, artă, literatură etc.;

- contactul turiştilor cu zone sau ţări cu nivel mai ridicat de cultură şi civilizaţie poate avea efecte pozitive asupra acestora.

f. Rolul politic:

- turismul, considerat “mesager al păcii” contribuie la promovarea unei mai bune înţelegeri între popoare aparţinând diferitelor culturi

Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea acţiunilor sale diferă semnificativ de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul său de dezvoltare şi de politica promovată faţă de el.

1.2. Factorii care influenteaza activitatea turistica

În literatura de specialitate se regăsesc numeroase modalităţi de clasificare a factorilor de influenţă ai activităţii de turism, având drept suport următoarele criterii:

o după natura sau conţinutul acestora:

- factori economici:

veniturile populaţiei;

7

oferta turistică; preţurile şi tarifele produselor turistice.

- factori tehnici:

performanţele mijloacelor de transport; dotările tehnice existente în unităţile hoteliere, de alimentaţie ş.a.; tehnologiile folosite în construcţii.

- factori sociali:

urbanizarea; timpul liber.

- factori demografici:

evoluţia numerică a populaţiei; structura pe vârste; modificarea duratei medii de viaţă; structura pe sexe, gurpe de vârstă, categorii socio-profesionale.

- factori psihologici, educativi şi de civilizaţie:

nivelul de instruire; setea de cultură; temperamentul; caracterul individual; dorinţa de cunoaştere ş.a.

- factori naturali:

aşezarea geografică; relieful; clima; poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie.

- factori organizatorici şi politici:

formalităţi la frontiere; facilităţi în turismul organizat; conflictele sociale, etnice, religioase; regimul vizelor.

8

o după durata acţiunii lor în timp:

- factori cu acţiune permanentă:

creşterea timpului liber; modificarea veniturilor; mişcarea demografică etc.

- factori sezonieri:

succesiunea anotimpurilor; structura anului şcolar/universitar; activitatea în agricultură.

- factori conjuncturali:

crizele economice, politice; confruntările armate; catastrofele naturale; condiţiile meteorologice etc.

o după importanţa (rolul) lor în determinarea fenomenului turistic:

- factori primari:

veniturile populaţiei, oferta, preţurile, timpul liber, mutaţiile demografice;

- factori secundari:

climatul internaţional, formalităţile de viză sau frontieră, diverse facilităţi.

o în funcţie de direcţia lor de acţiune:

- factori exogeni:

creşterea veniturilor, evoluţia numerică a populaţiei, sporirea gradului de urbanizare ş.a.;

- factori endogeni:

lansarea de noi produse, diversificarea gamei de servicii oferite, nivelul tarifelor, facilităţi de preţ, pregătirea personalului ş.a.

9

o dupa profilul de marketing:

- factori ai cererii turistice:

veniturile, urbanizarea, timpul liber.

- factori ai ofertei turistice:

condiţii naturale, baza materială, costul prestaţiilor, diversitatea şi calitatea serviciilor;

- factori ai confruntării cerere-ofertă:

distribuţia agenţiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, sistemul legislativ.

Aceşti factori sunt dinamici, schimbători şi într-o anumită măsură pot fi dirijaţi în folosul dezvoltării turismului.

Dintre aceştia cea mai mare influenţă asupra cererii turistice o au:

1. Veniturile populaţiei reprezintă principala conditie pentru manifestarea cererii turistice, fiind deci suportul material al dezvoltării turismului. Nivelul lor este influenţat de nivelul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări.

• Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a părţii care rămâne după acoperirea nevoilor fiziologice (adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte) influenţează nivelul cheltuielilor pentru turism. • Veniturile influenţează circulaţia turistică atât cantitativ, prin modificarea numărului turiştilor, cât şi calitativ, determinând durata deplasării, intensitatea plecărilor în vacanţă, caracterul organizat sau particular al prestaţiei, distanţa pe care se efectuează călătoria, realizarea călătoriei în interiorul sau în afara graniţelor ţării, opţiunea pentru un anumit mijloc de transport etc.

2. Preţurile şi tarifele

• Influenţa preţurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentaţie, agrement; se poate manifesta în raport cu piaţa internă sau internaţională; poate produce mutaţii cantitative sau calitative.

În general, practicarea unor tarife ridicate limitează accesul serviciilor turistice şi se reflectă mai ales în reducerea numărului de turişti, a duratei sejurului, a distanţelor de călătorie, a

10

frecvenţei plecărilor în vacanţă etc. În acelaşi timp nu sunt excluse reacţiile adverse, în care tarife foarte scăzute pot genera neîncrederea turiştilor în calitatea serviciilor determinând, o reducere a solicitărilor pentru serviciile turistice respective.

3. Oferta turistică

– ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic şi anume: resursele turistice naturale şi antropice, echipamentele turistice, bunurile şi serviciile destinate consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura, condiţiile de comercializare (preţuri, facilităţi etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribuţia sa în dezvoltarea turismului. Existenţa unor resurse turistice valoroase, deşi importantă, nu este suficientă pentru atragerea turiştilor în zonă. Valorificarea acestora depinde de gradul de dezvoltare a bazei materiale, de calitatea şi diversitatea serviciilor oferite.

4. Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvoltării mijloacelor de transport şi în infrastructura turistică vizibilă şi invizibilă, aferentă folosirii acestora, constituie un alt factor important de influenţă.

El are consecinţe asupra gradului de mobilitate a populaţiei şi acţionează asupra unor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea mediului, performanţele dotărilor hoteliere precum şi calitatea serviciilor turistice.

Analizat din punctul de vedere al influenţei exercitate asupra mobilităţii populaţiei, progresul tehnic îşi manifestă rolul în următoarele direcţii: perfecţionarea căilor şi mijloacelor de transport în comun precum şi creşterea gradului de dotare cu automobile. În acest sens se pot asigura condiţii pentru deplasarea unui număr sporit de persoane, creşterea confortului, reducerea duratei călătoriei, ieftinirea costului transportului realizandu-se şi stimulându-se astfel interesul pentru deplasare.

Progresul tehnic influenţează hotărâtor şi calitatea şi diversitatea serviciilor asigurate de unităţile prestatoare de servicii turistice prin integrarea acestora într-un sistem de rezervare computerizată, conectarea lor la sistemele moderne, rapide de comunicaţie, imbunătăţirea sistemului de comunicare, camere, compartiment recepţie (front office) etc.

5. Evolutia demografică corelată cu dinamica populaţiei şi mutaţiile în structura acesteia pe vârste, profesiuni, medii etc.

- creşterea numerică a populaţiei influenţează hotărâtor activitatea turistică, această corelaţie realizându-se numai în ţările cu un nivel economic ridicat, capabile să asigure locuitorilor lor condiţiile materiale necesare călătoriei;

11

- analizând structura pe vârste a populaţiei şi modificările apărute pe acest plan la un nivel mondial se detaşează distinct două tendinţe: tineretul este şi va reprezenta un segment la populaţiei cu rol desoebit în activitatea turistică fapt stimulat de facilităţile acordate lor de agenţii de turism (facilităţi justificate de exsitenţa unor venituri mai mici şi de importanţa redusă acordată de tineret confortului turistic); o rezervă de lărgire a pieţei turistice o reprezintă categoria de populaţie constituită din “persoanele de vârsta a treia” stimulate să călătorească în interes turistic de un sistem de facilităţi adecvat lor şi beneficiind de timp liber concomitent cu sporirea veniturilor acestora.

- distribuţia populaţiei pe categorii socio-profesionale are un rol important în determinarea circulaţiei turistice (segmentele de populaţie cu un nivel superior de pregătire şi patronii manifestă mai multă înclinaţie pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest manifestat de lucrătorii agricoli şi ţărani).

6. Procesul de urbanizare determină mutaţii în structura nevoilor populaţiei precum şi asupra evoluţiei turismului; ca urmare a concentrărilor urbane şi a dezvoltării economice excesive, s-a născut nevoia de evadare spre zone liniştite, nepoluate, pentru odihnă, distracţie, recreere. Această nevoie de evadare stimulează moibilitatea populaţiei contribuind la intensificarea circulaţiei turistice.

7. Timpul liber al sfârşitului de săptămână, al concediilor şi vacanţelor influenţează prin mărimea sa posibilităţile de practicare a turismului. Principalele cauze care au determinatcreşterea valorică a timpului liber s-au realizat pe seama: diminuării duratei zilei de muncă la 8 ore şi chiar mai puţin, reducerii săptămânii de lucru, promovării cu succes a sistemelor de lucru cu timp parţial, instituţionalizării, generalizării şi creşterii duratei concediului anual plătit, reducerii timpului total de muncă în cadrul vieţii.

8. Dintre factorii psiho-sociologici care influenţează semnificativ turismul amintim: moda, tradiţiile (serbări populare tradiţionale şi festivaluri), dorinţa de cunoaştere şi instruire (manifestări ştiinţifice, culturale, sportive).

9. Acţiunile guvernamentale şi faciliăţile acordate de organizatorii de turism pot îmbrăca următoarele forme:

- legislaţia în domeniul turismului (care poate îngrădi sau stimula călătoriile);

12

- acordurile internaţionale;

- alinierea la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor;

- formalităţile la frontieră;

- sistemul de acordare a vizelor;

- organizarea agenţiilor de voiaj.

1.3. Cadrul legislativ privind desfasurarea activitatii turistice

Legislatie turism

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE

Hotararea Guvernului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

Ordonanta Guvernului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în Romania

LICENTIERE/BREVETARE

Hotararea Guvernului nr. 238 / 2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism

Ordinul Ministrului Turismului nr. 170 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism

Ordinul Ministrului Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

Ordinul Ministrului Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism

13

CERTIFICATE DE CLASIFICARE Hotararea Guvernului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvernului nr. 1412 / 2002 pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea si completarea

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002

Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii

Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 637 din 1 aprilie

2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism

PARTII SI TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

AGREMENT

Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement în statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

14

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 292 din 12 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

AUTOCARE

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international

Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international

CONSTRUCTII ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului

LITORAL

Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor în zona de coasta a Marii Negre

Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 455 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea si controlul activitatilor de turism în zona costiera

Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din statiunile turistice de pe litoral

TURISM RURAL

Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

15

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

TURISM BALNEAR

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152 / 2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea si functionarea societatilor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURISTILOR

SALVAMAR

Hotarare a Guvernului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si în stranduri

SALVAMONT

Hotararea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare în munti

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURISTILOR

Hotararea Guvernului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare în statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor în structuri de primire turistice

Hotararea Guvernului nr. 306/ 2001 privind practicarea de catre agentii economici din turism si de catre institutiile de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentru turistii si vizitatorii romani si straini

Hotararea Guvernului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat

16

Hotararea Guvernului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute în unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICII TURISTICE

Ordonanta Guvernului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI ÎN CARPATI

Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpati"

PROGRAMUL BLUE FLAG

Hotararea Guvernului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare în Romania a programului "Steagul Albastru - Blue Flag"

MARCA Q

Hotararea Guvernului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de crestere a calitatii serviciilor hoteliere si de lansare a marcii "Q"

17

STATIUNI TURISTICE

Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

Hotararea Guvernului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local

ALTE ACTE NORMATIVE

Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilitati pentru ziaristi si reporteri de radio si televiziune

Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenta în turism

18

II Potentialul natural si antropic al zonei

2.1. Caracterizarea potentialului natural si antropic

Potenţialul turistic are două componente: a.componenta naturală b.componenta antropică (social-culturală)

a. Componentele cadrului natural sunt: 1.substratul geologic 2.relieful 3.hidrografia 4.vegetaţia 5.fauna 6.clima

a.1. Substratul geologic

Geologia Subcarpaților Vâlcii trebuie abordată în strânsă legătură cu evoluția paleogeografică a Subcarpaților Getici, din care fac parte, care se desfășoară în lungul unei unități structurale numită Depresiunea Getică ce a a avut un caracter de avanfosă. Depresiunea s-a format la începutul paleogenului după mișcarea tectonică laramică care a ridicat Carpații Meridionali, pe de o parte și a coborât, pe de altă parte, spațiul cristalin din fața acestora creând acest bazin de sedimentare extins cu un rol de avanfosă. În ceea ce privește structura acestei depresiuni sunt caracteristice:- fundamentul cu o proveniență dublă carpatică, blocuri cristaline ce coboară în trepte spre sud și Platforma Valahă, blocuri care înclină ușor spre nord;- suprastructura sedimentară s-a realizat în trei cicluri și în diferite faciesuri (litoral, de mare adâncă, salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalații de cărbuni.

a.2. Relieful

Teritoriul judeţului Vâlcea este acoperit de culmi muntoase şi dealuri, altitudinile scăzând de la nord la sud, spre depresiunea intramontană a Loviştei. În partea sudică a judeţului, dealurile cu altitudini cuprinse între 600-700 m închid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislăveşti, Păuşeşti, Hurezu.

19

  În nordul judeţului se înalţă culmile munţilor Făgăraş, la vest se desfăşoară Munţii Lotrului iar la sud Munţii Căpăţânii. Pe partea stângă a Oltului se află masivul Coziei care atinge 1.669 m. Au o individualitate justificată și bine exprimată prin caracterele reliefului actual, rezultat al unei îndelungate evoluții comune, în cadrul bazinului hidrografic al Oltului. Privit în ansamblu teritoriul creează imaginea unui relief de dealuri (a căror înălțime scade treptat de la 800- 1000 m, la contactul cu munții în nord, până la 300-400 m spre piemontul din sud), printre care se insinuează mici depresiuni și culoare largi de vale. Prezintă o structură monoclinală, fiind evidenta lângă munte, continuându-se apoi spre sud cu cea cutată. Având în general o structură monoclinală dealurile sunt alcătuite din gresii, marne, argile de vârstă neozoică (Măgura 871 m, Pleșu 766 m, Dealul Măgurii 807 m). În formarea reliefului eroziunea a avut un rol însemnat fiind activată de nivelul local coborât al Oltului. Din cauza coborârii nivelului de bază local întreaga morfologie a sectorului dintre Topolog și Bistrița a suferit modificări însemnate, sistemul de cueste și depresiuni subsecvente cu direcție longitudinală, a fost segmentat adânc de văile afluente care se recurbează dendritic spre valea principală, creând culmi orientate pieziș spre Râmnicu Vâlcea. - În partea de nord, la est de Olt și contactul cu Masivul Cozia - alcătuit din gnais ocular, rocă foarte rezistentă, dar cu anumite însușiri specifice la eroziune, prezintă povârnișuri abrubte cu microrelief extrem de variat asemănător celui carstic - se întâlnește cea mai mare depresiune, Jiblea, fiind o depresiune de contact rezultată de pe urma unei eroziuni diferențiale, iar la vest de Olt, succesiunea benzilor de relief se repetă într-o formă mai complicată. La marginea munților înalți, ai cristalinului și sedimentarului mezozoic se întind muncei alcătuiți din roci senoniene, eocene și oligocene cu predominarea conglomeratelor eocene. Aceste depuneri sedimentare, transgresive peste aripa aplecată a cristalinului, prezintă ca și la est de Olt, o înclinare monoclinală spre sud, ceea ce explica relieful structural cu apariția de cueste aliniate paralel cu marginea munților. Părăsind roca dură, văile se lărgesc brusc în formațiile friabile de la sud. Apar astfel clare la vest de Călimănești, în continuarea depresiunii Jiblea, dar mult mai restrânse ca întindere, depresiunile: Suța- Andreești pe valea Muereasca și Olănesti Băi- Livadia pe valea Olăneștilor, legate între ele prin șei joase. Închise la sud de o culme subcarpatică cu altitudine de 600-700 m, fragmentată de ape, aceste mici depresiuni de contact suplinesc rolul depresiunilor subcarpatice din alte sectoare. La sudul acestor depresiuni apar înălțimi tipic subcarpatice, înalte și ele de 600-700 m alcătuite din depuneri miopliocene cu structura cutată de felul masivelor: Purcărețu, Bunești, Piscupia, se pune și mai clar în evidență prin ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. - Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-au dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această parte șirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adânc tăiate și despărțite în segmente de văile numeroaselor râuri (Bistrița, Otăsău, Olănesti), coborâte aproape paralel de pe versantul sudic al Munților Căpățânii. În ceea ce privește latura sudică a Sucarpaților Vâlcii aceasta este alcătuită din dealuri înscrise pe formațiuni sarmastice, pliocene și cuaternare cu aceeași structură monoclinală, rocile fiind dispuse în benzi orientate de la vest la est. După ieșirea din defileul de la Cozia culoarul Oltului se lărgește treptat, terasele căpătând o desfășurare mare astfel acest culoar capăta un aspect de culoar depresionar. Prin amenajările hidrotehnice lunca și terasele inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile și de stadiul de evoluție, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularitățile geografice- fizice, economice- umane, al întregului ținut deluros subcarpatic. În funcție de trăsăturile lor

20

morfologice locale s-a desfășurat modelarea tuturor dealurilor din jur și în cuprinsul lor s-au păstrat urmele schimbărilor petrecute în decursul evoluției reliefului acestei regiuni.

a.3.Hidrografia

- Râurile

Acest teritoriu subcarpatic aparține în întregime bazinului Oltului, și anume părții de trecere de la bazinul mijlociu la bazinul inferior. În traseul său se distinge acest sector subcarpatic desfășurat pe circa 45 km între Călimănești si aval de Băbeni. Debitul Oltului în dreptul localității Râmicu Vâlcea este de peste 115 m3/s, iar la ieșirea din sectorul subcarpatic, după ce primește afluenții din aria de la Băbeni, debitul său mai crește cu aproximativ 15-16 m3/s.

De la Mânăstirea Cozia unde Oltul păresește defileul de la Cozia acesta mai primește o serie de afluenți, dintre aceștia doar doi pe partea dreaptă si unul pe partea stângă fiind mai importanți, care de altfel izvorăsc din munți.

Pe partea dreaptă Oltul primește ca afluent râul Olănești, având o lungime de 38 km, confluența dintre cele două aflându-se pe raza Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu afluentul său din dreapta, Cheia. Urmează apoi câțiva afluenți mici subcarpatici, ca Sărata si Govora care drenează apele unor izvoare sărate (Băile Govora, Ocnele Mari), urmând apoi Bistrița, care pătrunde adânc în Munții Căpătânii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit are la rândul său o serie de afluenți, ca: Bistricioara din dreapta, Costeștiul si Otăsăul din stânga.

Pe partea stângă din zona subcarpatică, Oltul primește afluenți mici cum sunt: Valea Satului, Sâmnicul, Valea Stăncioiului, Aninoasa, în schimb dinspre crestele Munților Făgăraș primește apele Topologului ( are o lungime de 83,7 km), format din confluența a doua pâraie: Negoiul și Pârâul Scara, vărsându-se în Olt în aval de Tigveni, Topologul fiind de altfel și limita estică a Subcarpaților Vâlcii.

-Lacuri

Se întâlnesc cu precădere lacuri artificiale, dar si lacuri naturale. Pentru folosirea potențialului hidroenergetic al Oltului s-au realizat cinci lacuri de acumulare în sectorul subcarpatic ( în perioada 1974- 1981):

• Râmnicu Vâlcea – este amplasat în amonte de orașul Râmnicu Vâlcea, amenajarea acestuia începând încă din anul 1969, fiind dat în folosință în anul 1974, lacul având o suprafața de 319 ha și un volum de apă de 21,4 mil m3 de apă;

• Govora – a fost pus în folosință în anul 1975, are o suprafață de 477 ha și un volum de 21,4 mil m3 de apă;

• Dăești - a fost dat în folosință în anul 1976, suprafața lacului fiind de 247 ha, iar volumul de apă estimat este de 11,7 mil m3 de apă;

21

• Râureni – amplasat în aval de confluența Oltului cu Olăneștiul, în raza orașului Râmnicu Vâlcea, a fost dat în folosință în anul 1977, lacul are o suprafață de 147 ha și un volum de 10,9 mil m3 de apă;

• Călimănești – este amplasat în depresiunea Jiblea și a fost dat în folosință din anul 1981, lacul are o suprafață de 84 ha și un volum de apă estimat la 4,6 mil m3 de apă;

a.4. Vegetatia

În funcţie de relief şi climă, vegetaţia caracteristică teritoriului vâlcean este repartizată după zonarea acestora. În regiunile montane, pe cele mai înalte culmi predomină flora alpină şi subalpină. Dintre speciile care cresc aici, se întâlnesc: salcia pitică, violeta, bujorul de munte şi floarea de colţ - ultimele declarate monumente ale naturii.

Zona forestieră este specifică regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafaţa judeţului. Pădurile de molid cresc în etajul subalpin, pe lângă arbuşti ca: macrişul, afinul s.a.

Pădurile de foioase acoperă zona montană şi o parte a dealurilor subcarpatice şi piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomină fagul, mesteacănul, carpenul, alunul şi paltunul de munte. La altitudinile din zona colinară şi de câmpie cuprinse între 300-700 m, predomină stejarul pedunculat, ulmul şi carpenul.

Pădurea ocupa, cu câteva secole în urmă, apropae în întregime acest spațiu, pădurile continuindu-se neîntrerupt din culmile munților până în câmpia Dunării în partea sudică a țării. Începând cu secolul al XVIII-lea exploatările forestiere s-au făcut într-un ritm foarte accentuat, dar pe fondul unor condiții mai dificile de exploatare, acest teritoriu a fost mai puțin despădurit decât alte părți ale țării. Locurile despădurite sunt mai extinse în lungul văilor principale și în cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate în terenuri cultivabile, în pajiști, dar și în păstrarea ca izlazuri și pășuni.

Cu excepția dealurilor mai joase dintre pârâul Govora și Olt și a celor din porțiunea Genuneni- Govora, acoperite cu păduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului și depresiunile dintre ele sunt domeniu de dezvoltare al pădurilor în amestec de fag . La est de Olt limita acestor păduri rămâne ceva mai la nord, astfel ca dealurile formate între Topolog și Olt sunt acoperite cu stejărete, la fel ca și dealurile mai joase. Aici răspândire mai mare au tot pădurile de gorun, dar apar și câteva porțiuni cu păduri de cer (Quercus cerris) și de garnița (Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante în pădurile din dealuri, dar alături de ele se găsesc din abundență alte esențe de dealuri.

În văile largi, cum este cea a Oltului, cu toate trasformarile survenite, se întâlnesc încă zăvoaie cu sălcii și plopi uriași, însoțite adesea, pe locurile mai înalte de păduri de stejar pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) și alte specii iubitoare de umezeală.

Pe culmile mai înalte se mai întâlnesc petice rămase din ceea ce odinioară constituia codri bătrâni și greu de pătruns, sunt pădurile de gorun (Quercus petraea, Quercus falechampii, Quercus polycarpa), cum sunt cele din dealurile de la vest și nord-vest de Râmnicu Vâlcea.

La poalele munților unde există acel renumit adăpost din depresiunile supcarpatice, se resimnte o nuanță climatică deosebită care a fost interpretată ca reprezentând o influență

22

submediteraneeană. Aici vegetează în condiții foarte bune unele specii iubitoare de căldură. În depresiunile de sub munte și dintre dealuri trăiește în condiții excelente nucul, dar a fost semnalat și castanul dulce, acesta fiind prezent la Jiblea, în adăpostul Coziei.

a.5. Fauna

Fauna este reprezentată de: căprioară, mistreţ, vulpe, pisică sălbatică, lup, dintre păsări (pupăza, mierla, cucul) – in padurile de foioase, in silvostepa fiind habitatul iepurelui, popândăului, hârciogului.

a.6. Clima

Se inscrie in conditiile generale ale climatului de dealuri, cu temperaturi de 6°-8° C si precipitatii de 500 - 700 mm/an.

Influentele climatice care se resimt in aceasta grupa sunt cele est – europene, reprezentate prin veri calde si secetoase si ierni aspre si geroase, vantul care actioneaza aici, tot timpul anului, fiind Crivatul.

In Podisul Sucevei si nordul Campiei Jijiei influentele climatice sunt cele scandinavo-baltice, caracterizate prin precipitatii bogate si ierni cu temperaturi foarte scazute.

b. Mediul antropic-  este spaţiul natural ale cărui componente au fost total sau aproape total modificate de activitatea omului. Acest mediu prezintă un stadiu avansat de implicare a omului în modificarea mediului natural: aici se impun construcţiile administrative, economice, culturale, aşezările umane, reţelele de străzi etc. Mediul antropic include mediul urban, mediul rural, me-diul de culturi agricole, mediul industrial etc. în acest tip de mediu raportul dintre natural şi antropic se menţine în favoarea celui de-al doilea, în funcţie de necesităţile societăţii.

b.1.Cultural Istoric

Vestigii,locuri si monumente istorice:

CURTEA DOMNEASCA

La sfarsitul secolului XIV, in timpul domniei lui Petru I, la Suceava, in zona de est a aglomerarii urbane a fost edificata o curte domneasca, mentionata documentar la 3 februarie 1397, cand domnul Stefan I se adreseaza palatinului Poloniei, Spytek de Melsztyn, rugandu-l sa vina la curtea sa (ad domum nostram).Cercetari arheologice efectuate pe parcursul a patru decenii au dus la descoperirea unui complex de cladiri, care compuneau Curtea Domneasca de la Suceava. Cea mai veche componenta a Curtii Domnesti o constituie o constructie delemn, compusa din pivnita si probabil un singur nivel, un parter, cu dimensiunile de aproximativ 14,70×7,50 m. Din resturile carbonizate ale pivnitei se poate deduce sistemul constructiv al acestui edificiu, care a fost realizat din barne de lemn asezate ori zontal,sustinute in colturi si pe

23

mijlocul laturilor lungi, (la circa 8,50 si 6,50 m) de stalpi rotunzi.Peste montantii de lemn, spre interior, a fost fixata o retea de nuiele impletite, lipite cu lut, atent netezit. Peretii de la suprafata ai locuintei au fost realizati cu ajutorul stalpilor verticali ingropati in pamant, la mica distanta in exteriorul pivnitei, gropile si chiar resturile stalpilor proband aceasta maniera de lucru. Adancimea pivnitei, calculata de la nivelul de calcare contemporan ei, era de circa 3 m, inaltimea totala putand atinge 4 m. In interiorul casei domnesti a functionat cel putin o soba compusa din cahle cu forme simple: oala, castron, triunghiulare, convexe, soba care se dateaza la sfarsitul secolului XIV, fiind una din primele instalatii de incalzire de acest gen din mediul romanesc in Moldova.

BISERICA SFANTUL GHEORGHE A MANASTIRII SFANTUL IOAN, SUCEAVA

Constructia biserici, destinata a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei, deoarece in conditiile cresterii numarului de locuitori ai orasului Suceava vechea catedrala Sfantul Gheorghe devenise neincapatoare, a debutat in anul 1514, fiind o ctitorie a domnului Bogdan al III-lea (1504 – 1517) si a fost terminata la 6 noiembrie 1522 de Stefan cel Tanar (Stefanita) (1517 – 1527) Noua catedrala mitropolitana, de plan triconc, este compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor, cu bolti moldovenesti si turla pe naos. Biserica a fost pictata, atat la interior cat si la exterior, in timpul primei domnii a lui Petru Rares, in anii 1532 – 1534, programul iconografic fiind caracteristic monumentelor realizate in aceasta perioada. La sfarsitul secolului XVI, domnul Petru Schiopul (1574 – 1577; 1578 – 1579; 1582 – 1591) a construit turnul de intrare, a reacoperit biserica si tot in anul 1589 au fost aduse moastele Sfantului Ioan cel Nou de la vechea Mitropolie. In timpul domniei lui Miron Barnovschi (1626 – 1629; 1633), mitropolitul Anastasie Crimca a construit pe latura de est a curtii o clisiarnita de plan dreptunghiular. In secolul XVIII vechea catedrala, parasita intre timp, a fost restaurata de mitropolitul Iacov Putneanul si transformata inbiserica parohiala. Biserica Sfantul Gheorghe a devenit in anul 1866 manastire de calugari, filiala a Manastirii Dragomirna. Ansamblul monastic Sfantul Ioan a cunoscut o restaurare importanta la inceputul secolului trecut, datorata arhitectului Karl A. Romstorfer, cat si o alta, la sfarsitul aceluiasi secol, cand a fost conservata si pusa in valoare pictura exterioara de pe laturile de sud si vest. In prezent, pictura interioara se afla in plin proces de restaurare. Biserica adaposteste moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, intr-o racla de argint decorata cu martiriul sfantului protector al Moldovei, opera din secolul XVI, precum si un iconostas realizat la sfarsitul secolului XVIII, opera a unui atelier orasenesc. Manastirea Sfantul Ioan este inscrisa in Lista Patrimoniului Mondial.

BISERICA SFANTUL DUMITRU, SUCEAVA

Aflata, potrivit pisaniei, “in mijlocul targului Suceava”, pe latura de nord a Curtii Domnesti, biserica cu hramul Sfantul Dumitru a fost ctitorita in anii 1534 – 1535 de Petru Rares. Biserica, de plan triconc, compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor, prezinta o bogata decoratie ceramica policroma ce se desfasoara pe turla plasata pe naos, asociata cu pictura in fresca, cat si ancadramentele de piatra, sculptate in stil gotic. Pisania, in limba slavona, este insotita de stema de stat a Moldovei, capul de bour inscut, inconjurat de o coroana de frunze de stejar, sustinuta de doi putti (ingerasi). Cei doi putti care sustin stema Moldovei din compozitia pisaniei bisericii Sfantul Dumitru din Suceava se numara printre primele manifestari ale Renasterii in teritoriul est

24

– carpatic. Pictura in fresca, interioara si exterioara, realizata intre anii 1536 – 1538 a fost grav afectata de ultima “restaurare”, finalizata in anul 2004. Cercetarile arheologice prilejuite de lucrari de restaurare efectuate in deceniul sapte al secolului trecut au dus la descoperirea vestigiilor a doua edificii de cult care se suprapun partial, aflate in curtea bisericii Sfantul Dumitru, primul datand de la sfarsitul veacului XIV si cel de al doilea reprezentand ctitoria lui Stefan cel Mare dupa biruinta de la Codrul Cosminului. In zona de nord – est a bisericii Sfantul Dumitru se inalta turnul clopotnita, construit in anul 1560/1561 de domnul Alexandru Lapusneanu.

BISERICA SFANTA INVIERE, SUCEAVA

Biserica, aflata pe Ulita Noua, a fost construita in anul 1551, de doamna Elena, vaduva lui Petru Rares, pe locul unde, cercetari arheologice efectuate cu ocazia lucrarilor de restaurare, au pus in evidenta vestigiile a trei edificii de cult, care s-au succedat, incepand cu mijlocul secolului XIV si pana la mijlocul secolului XVI. Ctitoria doamnei Elena este de plan mixt, dreptunghiular, cu absidele naosului practicate in grosimea zidului si absida altarului semicirculara la exterior. La interior, sistemul de boltire nu mai prezinta caracteristicile arcelor piezise ale boltirii moldovenesti, fiind un indiciu ca, probabil, turla a fost daramata si cupola refacuta ulterior. In secolul XVIII, in conditiile in care partea de nord a Moldovei a fost incorporata Imperiului habsburgic, in anul 1782 biserica Sfanta Inviere a functionat ca biserica catolica, iar in perioada 1839 – 1938 a functionat ca biserica greco-catolica. In deceniul noua al secolului trecut biserica a fost restaurata si pictata la interior. La stanga intrarii, pe latura de nord – vest, se afla o frumoasa zvonita, cu trei nise pentru clopote, datand din secolul XVIII.

MANASTIREA TEODORENI, BURDUJENI

Biserica Manastirii Teodoreni, cu hramul Inaltarea Domnului a fost ctitorita de postelnicul Toader Movila, fratele domnilor Moldovei Ieremia si Simion Movila in anul 1597. Biserica Manastirii Teodoreni, de plan triconc, reprezinta o replica modesta a monumentalei ctitorii a lui Petru Rares din Suceava, Sfantul Dumitru, dar fara frumoasele detalii arhitecturale gotice sau decorul ceramic policrom al turlei. Biserica a fost restaurata in secolul XVII, de bogata familie de boieri Costin, iar pictura interioara dateaza din secolul XIX. Biserica a fost restaurata la sfarsitul secolului trecut. Dupa anul 1990 a fost reluata viata monahala, Manastirea Teodoreni fiind reinfiintata drept manastire de calugarite.

BISERICA SFANTUL NICOLAE, SUCEAVA

Prima mentiune documentara despre o biserica cu hramul Sfantul Nicolae la Suceava se pastreaza pe un Tetraevanghel daruit acestui locas in anul 1519 de catre vistiernicul Mateias, Tetraevanghel aflat in prezent intr-o biblioteca din Bulgaria, iar aceasta biserica nu a fost identificata prin cercetari arheologice. Edificiul actual dateaza de la inceputul secolului XVII, pisania mentionand ca “a reinnoit pan Nicoara Prajescul vel vistier si cneaghina lui Maria si copiii lor in anul 7119 (1611)”. Biserica se prezinta drept o constructie de plan mixt, dreptunghiulara, cu absidele laterale practicate in grosimea peretilor naosului si turla pe naos.

25

Peste pridvor se inalta un masiv turn clopotnita, rectangular, prevazut cu goluri de tragere, prezenta element constructiv fiind o caracteristica a arhitecturii ecleziastice din Moldova primelor decenii ale secolului XVII. Biserica Sfantul Nicolae a fost restaurata la sfarsitul secolului XIX, apoi in perioada anilor 1975 – 1980, cand a fost pictata in stil neo-bizantin.

BISERICA SFANTUL GHEORGHE (MIRAUTI), SUCEAVA

Traditia locala atribuie construirea bisericii Sfantul Gheorghe fie lui Dragos Voda(circa 1352 – 1353), fie lui Iuga Voda (1399). Sigur este faptul ca in anul 1415, Alexandru cel Bun (1400 – 1432)e moastele Sfantului Ioan cel Nou la Suceava si le depune in biserica Sfantul Gheorghe, devenita, intre timp, catedrala mitropolitana. A fost formulata ipoteza ca biserica Mirauti a fost construita in timpul domniei lui Petru I (1375 – 1391), posibil in aceeasi perioada sau imediat dupa edificarea cetatii de Scaun. Cercetari arheologice recente au dus la descoperirea vestigiilor unei biserici de zid, de plan dreptunghiular, fara abside laterale si cu absida altarului poligonala, biserica atribuita domniei lui Petru I. In interiorul primului locas au fost descoperite mai multe morminte, intre care si cel al Evdochiei de Kiev, prima sotie a lui Stefan cel Mare. Distrusa, cu probabilitate, la sfarsitul secolului XVI, in urma unui cutremur, biserica Sfantul Gheorghe a fost construita peste vestigiile primului edificiu, la inceputul secolului XVII, dupa cum o sugereaza monedele poloneze aflate in zidaria turlei, cat si elementele constructive, intre care turnul clopotnita plasat peste pridvorul situat pe latura de sud. Edificiul construit in secolul XVII, de plan triconc, cu turla pe naos, a indeplinit rolul de biserica parohiala pana la sfarsitul veacului urmator, cand a fost in pericol de a fidaramat. Salvata de distrugere in ultimul deceniu al secolului XVIII, biserica Sfantul Gheorghe (Mirauti) a fost restaurata intre anii 1898 – 1903 de catre arhitectul Karl A. Romstorfer, cat ti in perioada 1992 – 2002, lucrarile de restaurare contribuind la salvarea acestui venerabil monument de arta religioasa.

BISERICA ADORMIRII MAICII DOMNULUI ITCANI, SUCEAVA

Se admite de majoritatea istoricilor ca prima mentiune documentara a bisericii cuhramul Adormirea Maicii Domnului dateaza din anul 1395 si face referire la micamanastire Panaghia a boierului Iaskos/Iatcu din Mavrovlahia (Moldova) pentru care sesolicita patriarhului ecumenic Antonie al IV-lea sa accepte calitatea de ctitor.Constructia actuala, de plan triconc, cu influente exercitate de arhitectura TariiRomanesti, compartimentata in altar, naos, pronaos si pridvor deschis a fost ctitorita de calugarita Nastasia si fiica ei Anghelina, in anul 1639, pe locul unde cercetarile arheologice au pus in evidenta vestigiile a doua edificii de cult mai vechi, care s-au succedat in timp, incepand de la sfarsitul secolului XIV. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Itcani, devenita intre timp locas de cult parohial, a fost restaurata in intervalul 1990 – 1994.

BISERICA SFANTUL IOAN BOTEZATORUL (A COCONILOR), SUCEAVA

Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, a Coconilor, a Domnitelor sau a Beizadelelor a fost ctitorita in anul 1643 de domnul Vasile Lupu (1634 – 1653), peste vestigiile unui edificiu

26

religios mai vechi, in gradina Curtii Domnesti, fiind folosita drept paraclis al complexului aulic. Biserica prezinta un plan deosebit, dreptunghiular, fara abside laterale, cu absida altarului rotunjita si pridvor poligonal. Pe latura de nord-vest a fost adosata clopotnita, plasata pe un subsol boltit, a carui functionalitate nu se cunoaste. Langa biserica au fost descoperite ruinele unei constructii de piatra, considerata a fi resedinta mitropolitilor Moldovei, precum si o fantana. Iconostasul, care dateaza din ultimul sfert al secolului XVIII, este o valoroasapiesa de mobilier liturgic, din lemn sculptat si pictat. Biserica a fost restaurata recent, in perioada 1988 – 1998.

BISERICA SFANTUL SIMION (TURNUL ROSU), SUCEAVA

Biserica este situata in zona de vest a orasului Suceava, in cartierul locuit in Evul Mediu de numeroasa si prospera comunitate armeana. Biserica a fost construita, conform pisaniei, in anul 1513 de un anume Dónig si a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, Cladirea actuala, mult deteriorata in urma trecerii timpului, de plan dreptunghiular, fara abside laterale, cu absida altarului poligonala si turla pe naos, prezinta caracteristicile edificiilor de cult moldovenesti din secolul XVII. Biserica a fost restaurata de comunitatea armeaza in anul 1925, restaurare care nu a tinut cont de detaliile constructive initiale. Alaturi de biserica, pe latura de sud-est se afla turnul clopotnita, rectangular, care la un moment dat a fost vopsit in rosu, de la care si biserica si-a luat numele de Turnul Rosu. In conditiile in care numarul locuitorilor armeni ai orasului Suceava a scazut dramatic, biserica Sfantul Simion a fost cedata comunitatii ortodoxe, cu aceasta ocazie edificiul de cult fiind in plin proces de restaurare.

BISERICA SFANTA CRUCE, SUCEAVA

Biserica Sfanta Cruce este situata in zona de vest a orasului Suceava, locuita in evul mediu de comunitatea armeana. Edificiul ecleziastic a fost construit, conformpisaniei, in anul 1521 de catre Cristea Hankoian, pe locul unde se aflase o biserica delemn, apartinand de asemenea armenilor. Biserica Sfanta Cruce prezinta un plandreptunghiular, cu absida altarului poligonala. Locasul de cult, care a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului prezinta caracteristicile edificiilor eceziastice moldovenesti din secolul XVII. Cu materialul rezultat din demolarea bisericii armene Sfanta Treime au fost adaugate de baronul Nicolae von Kapri in secolul XIX pridvorul si capela de pe latura de sud. Alaturi de biserica, pe latura de sud-est se afla un masiv turn clopotnita, in zidaria caruia sunt incastrate pietre de mormant frumos decorate cu elemente vegetale. Cu prilejul restaurarilor din anul 1935, sub stratul de tencuiala, au fost descoperite urme de pictura in fresca.

BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI, HAGICADAR, MOARA

Traditia atribuie zidirea manastirii armene de calugarite unui bogat negustor armean din Suceava, Dragan Donovak, candva, la mijlocul secolului XVI., fiind singura manastire din diaspora armeneasca. Biserica, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, se incadreaza tipului de plan dreptunghiular, fara abside laterale si absida altarului semicirculara si prezinta particularitatile caracteristice edificiilor de cult armene: o largire neobisnuita a corpului sfantului locas, ceruta de existenta celor trei altare, unul principal, in axul absidei, incadrat de alte doua, mai mici, laterale. Naosul este surmontart de o turla, plasata pe arcepiezise, in retragere, asa

27

numitele”boltile moldovenesti”. Nu se conserva urme de pictura. Conform traditiei locale, un pelerinaj la Hagicadar duce la implinirea dorintelor.

MANASTIREA SFANTUL AUXENTIE (ZAMCA), SUCEAVA

Complexul arhitectural Zamca, situat in zona de vest a orasului Suceava, zona locuita in evul mediu de bogata si numeroasa comunitate armeana, se compune din biserica cu hramul Sfantul Auxentie (Oxen), zidul de incinta cu paraclisul Sfanta Maria, cat si turnul clopotnita, plasat in coltul de nord –vest al incintei. Biserica cu hramul Sfantul Auxentie, de plan dreptunghiular, fara abside laterale si turla pe naos, a fost ctitorita in anul 1601 de negustorul Agopsa, fiul lui Amira. Biserica prezinta o particularitate specifica cultului armean: trei altare, unul central si doua laterale, in colturile de nord – est si sud – est ale naosului. In urma ultimei restaurari, efectuate la sfarsitul secolului trecut, la interiorul bisericii au fost puse in evidenta urme de pictura in fresca. La exterior biserica este decorata cu ancadramente de piatra sculptate cu elemente gotice tarzii si rozete. Pe latura de vest a zidului de incinta se gaseste intrarea, monumentala, surmontata de paraclisul cu hramul Sfanta Maria, construit in anul 1606. Paraclisul, edificat in doua etape prezinta paramentele bogat decorate cu brau in torsada si caramizi smaltuite policrom. Intregul complex este imprejmuit de un zid de incinta, care traseaza un contur trapezoidal. In anul 1691, polonii condusi de regele Ioan al III-lea Sobieski au fortificat, cu un sant si val, in sistem Vauban, Manastirea Sfantul Auxentie, care de atunci a inceput sa fie cunoscuta sub numele de Zamca (fortificatie in limba polona).

INALTAREA SFINTEI CRUCI, PATRAUTI

Ctitorita de Stefan cel mare in anul 1487, biserica cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci de la Patrauti a fost locasul de rugaciune al unei manastiri de calugarite, care a functionat, cu intreruperi, pana in deceniul noua al secolului XVIII, cand a fost desfiintata de administratia austriaca. De mici dimensiuni, dar de proportii desavarsite, biserica prezinta un plan triconc, cu turla pe naos, sistemul de boltire al naosului fiind caracterizat de folosirea boltilor moldovenesti. Pictura interioara, datand din timpul domniei lui Stefan cel Mare, pastrata in intregime, de inalta calitate artistica, este opera unui mester zugrav grec. Sunt de retinut tabloul votiv, cu doua faze de pictare, cu un inedit portret al lui Stefan cel Mare cu barba rosie, scena “Plangerii lui Iisus” din naos precum si vasta compozitie de pe peretele de vest al pronaosului cunoscuta sub denumirea de “Cavalcada Sfantului Constantin”. La exterior, initial, fatadele au fost decorate cu o friza de placi ceramice smaltuite in verde si violet, iar pe peretele de vest au fost decapate de sub tencuiala care acopera acum biserica cateva fragmente din “Judecata de Apoi”, pictura murala realizata, dupa toate posibilitatile, la sfarsitul secolului XV. Pictura murala din interiorul bisericii este in curs de restaurare. Monument inclus in Lista Patrimoniului Mondial.

BISERICA SFANTUL ILIE, SFANTU ILIE, SUCEAVA

Informatii documentare mentioneaza o manastire de calugari langa Suceava, dedicata Sfantului Ilie inainte de anul 1443, cercetari arheologice recente ducand la descoperirea unui edificiu de lemn, incendiat, aflat sub actuala biserica. In anul 488 Stefan cel Mare a construit o

28

noua manastire, de plan triconc, cu turla pe naos si bolti moldovenesti. La exterior, fatadele edificiului au fot decorate cu discuri ceramice figurate, butoni ornamentali, caramizi smaltuite in diverse nuante de albastru si verde, acoperisul fiind realizat din olane ceramice. Pictura interioara, datand din vremea domniei lui Stefan cel Mare prezinta o deosebita valoare artistica, remarcandu-se tabloul votiv, refacut de catre Stefanita (1517 – 1527). La exterior, pe fatada sudica, se pastreaza fragmente de pictura in fresca realizata in secolul XVII, intre care si portretul mitropolitului Varlaam (1632 – 1653). Desfiintata in deceniul noua al secolului XVIII de catre administratia austriaca, Manastirea Sfantului Ilie este in prezent biserica parohiala. Restaurarea executata la inceputul secolului XX a modificat aspectul fatadelor, bogata decoratie ceramica fiind inlocuita doar de siruri de caramizi smaltuite si nesmaltuite, iar acoperisul a fost realizat din olane ceramice divers colorate.

MANASTIREA DRAGOMIRNA

In anul 1602 Anastasie Crimca, viitorul mitropolit al Moldovei a ctitorit pe proprietatea sa de la Dragomiresti, o mica biserica de plan dreptunghiular, prevazuta cu un pridvor deschis, cu o bogata decoratie exterioara realizata din caramizi smaltuite, locas dedicat sfintilor Ilie, Enoh si Ion Teologul, edificiu cunoscut sub denumirea de “biserica schitului”. Biserica Manastirii Dragomirna a fost ctitorita de Anastasie Crimca, cu sprijinul marelui logofat Luca/Lupu Stroici si a fost sfintita in anul 1609. Biserica Manastirii Dragomirna, cu hramul Pogorarea Sfantului Duh, impresioneaza prin silueta sa elansata. Alungita, de plan mixt, cu absidele laterale practicate in grosimea zidurilor naosului, cu o turla inalta si zvelta, a fost prevazuta cu un amplu pridvor poligonal, dupa cum poligonala este si absida bisericii. Fatadele bisericii, divizate de un triplu tor rasucit, sunt bogat impodobite la partea superioara cu ocnite si firide, iar turla a fost in intregime acoperita cu motive ornamentale vegetale si geometrice, de sorginte caucaziana. La interior, arcurile, nervurile si cheile de bolta sunt decorate cu brau in torsada si mici scuturi heraldice pline, in timp ce altarul si naos pastreaza picturi in fresca executate de zugravii Craciun, Maties, Ignat si Gligorie. Iconostasul, o valoroasa lucrare artistica, realizat initial pentru manastirea Solca, dateaza din secolul XVIII. Puternica incinta fortificata a Manastirii Dragomirna, cu ziduri prevazute cu drum de straja, goluri de tragere si masive turnuri de colt a fost construita de domnul Moldovei Miron Barnovschi (1626 – 1629; 1633), in anul 1627. Intre elementele care compun complexul monahal exista si o impozanta sala gotica care adaposteste un muzeu de arta medievala, remarcabile fiind manuscrisele impodobite cu miniaturi de Anastasie Crimca pentru ctitoria sa.

MANASTIREA VARATEC

Aflata la 12 km de Targu Neamt si la 40 km de Piatra-Neamt, constructia actuala a fost inceputa la 1785 sub hramul Adormirea Maicii Domunului Arhitectura imbina elementele traditionale ale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea. Biserica este in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, ce constituie particularitatea acesteia.

MANASTIREA AGAPIA

29

A fost ctitorita de Petru Rares si de sotia sa, intre anii 1527-1538 sau 1541-1546. A suferit numeroase atacuri si jafuri, fiind refacuta radical in anii 1858-1862. Este perioada in care interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu pe cand avea doar 18 ani. Pictorul a folosit modele vii alese cu grija pentru a realiza portretele sale si s-a inspirat pentru compozitii din marii mesteri ai Renasterii (de exemplu sculptura lui Donatello din Florenta). Ca alt element interesant, trebuie spus ca pentru realizarea prorocului Daniel, din stanga registrului de sus al tampei, si-a facut autoportretul.

MANASTIREA NEAMT

Situata in comuna Vanatori-Neamt este ctitorie a lui Petru I Musat (secolul al XIV-lea), manastirea Neamt participa la multe evenimente din istoria tarii.Somptuoasa, cu delicate efecte de culoare, strict arhitectonica, ramane o dovada de maturizare a stilului arhitectonic moldovenesc, inchegat in timpul lui Stefan cel Mare. Fatadele bisericii sunt acoperite cu decorul caracteristic ctitoriilor acestui voievod: ferestre gotice, frize de discuri smaltuite, colorate in verde, galben, brun.

CELE OPT BISERICI DE LEMN DIN MARAMURES care au fost introduse in Patrimoniul Mondial al UNESCO, in decembrie 1999, sunt:

– Biserica din lemn "Sf. Nicolae" din Budesti–Josani;

– Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" din Desesti;

– Biserica din lemn "Intrarea Maicii Domnului in biserica" din Birsana;

– Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" din Poienile Izei;

– Biserica din lemn "Nasterea Maicii Domnului" din Ieud–Deal;

– Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Surdesti;

– Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Plopis;

– Biserica din lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" din Rogoz.

Muzee si case memoriale

Casa Memoriala Vasile Alecsandri de la Mircesti se numara printre cele mai importante obiective culturale din judetul Iasi, fiind declarat de asemenea monument de arhitectura. Acest muzeu memorial a fost infiintat in localitatea Mircesti, in casa in care a locuit unul dintre marii nostri scriitori

30

Casa Memoriala Ion Creanga se numara printre cele mai importante obiective turistice culturale din judetul Neamt. Muzeul memorial a fost amenajat in cinstea marelui scriitor Ion Creanga chiar in locuinta unde acesta s-a nascut si si-a petrecut copilaria, reprezentand o parte importanta a patrimoniului cultural national.

Casa Memoriala Mihail Sadoveanu. In vila cu “turnisor patrat”, situata in Copou, in zona Institutului Agronomic, scriitorul s-a stabilit cu familia sa numeroasa in 1918 si a locuit aici pina in 1936, cand s-a mutat la Bucuresti. Casa a apartinut candva lui Mihail Kogalniceanu. Tot aici a locuit in timpul primului razboi mondial marele muzician roman George Enescu.In aceasta casa Sadoveanu a scris aproximativ 35 de opere, din care “Strada Lapusneanu”, “Venea o moara pe Siret”, “Hanu-Ancutei”, “Zodia Cancerului”, “Baltagul”, primele doua parti din “Fratii Jderi” etc. si era mereu vizitat de numerosi prieteni, personalitati ale vietii culturale romanesti.

2.2 Evidentierea formelor de turism practicate in zona

Turismul de odihnă și recreere. Un cadru deosebit pentru desfășurarea activităților de odihnă cu sejururi mai mari îl reprezintă:

- stațiunea Borșa care beneficiază și de condiții pentru realizarea tratamentelor balneare, practicarea sporturilor de iarnă și a drumețiilor; - stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag. Principalii factori terapeutici sunt apele minerale cloruro – sodice concentrate, recomandate în afecțiunile reomatismale ale aparatului locomotor; - valea Vaserului – este cel mai atratctiv traseu turistic al Munților Maramureșului, cazarea fiind posibilă la cabanele silvice, de vânătoare, forestiere și miniere. Este propusă includerea sa în categoria ariilor protejate cu statutul de Parc Natural.

Turism cultural

Se stie ca (in Maramures) se gasesc unele dintre cele mai interesante constructii religioase din lume; nu numai din tara noastra, ci din intreaga Europa. Bisericile de lemn maramuresene si-au câstigat demult faima bine-meritata atât in rândul specialistilor cât si in cel al publicului larg din mai multe tari ale lumii. Ele reprezinta, fara indoiala, una din culmile artei de a construi in lemn de pe continentul nostru.”.

Agroturismul – reprezintă o formă de circulație turistică desfășurată în Maramureșul istoric.

În cazul agroturismului entitatea organizatorică de bază este fermă, gospodăria țărănească, prin practicarea acestei activități gospodarul având posibilitatea de a-și valorifica spațiile de cazare excedentare unde se asigură cazarea turiștilor, în plus turiști vor beneficia de produse alimentare obținute chiar în acea gospodărie sau în împrejurimi, iar agrementul îmbracă forme distincte de cele obișnuite precum: vânătoarea, pescuitul, participarea la evenimente importante din viața

31

satului (hore, șezători, nunți, boteze). Dacă turiștii doresc pe parcursul șederii lor pot iniția în practicarea unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc.

În Maramureșului istoric există posibilitatea vânătorii sportive în următoarele zone: zona Vișeului, Bistra – Ruscova, Poienile de sub Munte.

2.3 Baza tehnico-materială specifica turismului

– este reprezentată de ansamblul mijloacelor tehnice de producţie utilizate, în acest domeniu, în scopul obţinerii de bunuri şi servicii specifice, destinate consumului turistic.

• În corelaţie cu sfera largă de cuprindere a turismului, cu rolul său complex şi de ramură de sinteză, baza tehnico-materială a acestuia include atât mijloace comune altor ramuri, cât şi echipamente specifice.

• În raport cu modul particular în care se consumă şi se înlocuiesc, resursele materiale (capitalul tehnic) se împart în capital fix și capital circulant.

• Între baza tehnico-materială şi activitatea turistică există o relaţie strânsă, de intercondiţionare:

– pe de o parte, turismul nu poate fi conceput în afara unei echipări tehnice corespunzătoare a zonelor de atracţie, iar, pe de altă parte, dimensiunile, structura, calitatea resurselor materiale trebuie să se adapteze permanent evoluţiilor turismului.

Dacă atracţiile constituie factorul fundamental al activităţii turistice, baza tehnico-materială şi infrastructura turistică reprezintă factorul decisiv, iar infrastructura generală, factorul permisiv.

Baza tehnico materială specific turistică cuprinde:

• Unităţi de cazare

– Reţeaua unităţilor de cazare este cea mai importantă componentă a bazei tehnico-materiale. Această reţea este alcătuită din obiective de diverse tipuri, clasificate după conţinut, funcţia îndeplinită, categoria de confort, perioada de funcţionare, forma de proprietate.

• Unităţi de alimentaţie

– Facilităţile de alimentaţie se referă la alimentaţia intra şi extrasezonieră, la catering puse la dispoziţie turiştilor pe toată perioada sejurului.

• Mijloace de transport

– Este vorba de cele care sunt destinate exclusiv turiştilor şi/sau se află în propietatea/administrarea unor societăţi comerciale aparţinând sferei turismului.

• Mijloace (instalaţii) de transport pe cablu

32

– servesc ca mijloace de continuare a călătoriei sau de acces spre altitudini înalte, spre destinaţiile de vacanţă sau ca mijoace de agrement.

• Mijloacele de agrement

– au ca obiectiv crearea condiţiilor pentru distracţie şi recreere, pentru petrecerea plăcută a timpului liber.

• Instalaţiile de tratament

– sunt destinate unei forme particulare a turismului, şi anume a celui balneo-medical. Aceste mijloace au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor, natura resurselor şi profilul staţiunilor.

• Satele turistice

– sunt localităţi rurale situate într-un cadru nepoluat, dispunând de elemente atrcative posibil de valorificat: arhitectură locală, tradiţii, meşteşuguri, amenajate astfel încât să ofere permanent sau temporar găzduire, alimentaţie şi activităţi recreativ-distractive.

– Satele de vacanţă

– sunt ansambluri mari ce cuprind unităţi de cazare individuală sau familială grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă, distracţie şi sport. Caracteristica fundamentală a acestor mijloace o constituie desfăşurarea în comun, în formula club, a activităţilor recreative, ceea ce conduce la crearea unei atmosfere specifice.

2.4. Modalitati de protejare si conservare a mediului inconjurator

Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de

33

fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.

La acest sfarsit de secol si inceput de mileniu, lumea se afla in efervescenta. Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, intr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului inconjurator. In tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem inca un semnal de alarma legat de mediul inconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra.

“Mediul natural”, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator.

O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un “ecosistem” care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational – omul, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.

Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de “component” al mediului si de “consumator”, de beneficiar al mediului.

Conceptul actual de “mediu inconjurator” are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor.

Prin “resurse naturale” se intelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana:

resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile – apa, aer, sol, flora, fauna salbatica; resurse permanente – energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

In intreaga activitate a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Astfel notiunea de “mediu inconjurator” cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra.

Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea

34

si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta.

In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,”pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii”, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene.

Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care unfla velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane.

Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale – sol, aer, apa, clima, biosfera – cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.

Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor.

35

Ansamblul de relatii si raporturi de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Aceste raporturi vizeaza atat continutul activitatii cat si crearea conditiilor de existenta umana.

In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului.

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate supravietuirii si progresului – reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.

Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in ansamblu.

Cercetarile amanuntite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:

· cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate rational si cu maxim de economicitate

· prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze naturale

· armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu

Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.

In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme:

crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare.

evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora.

elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului.

36

In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se poate sustine ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.

Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor.

Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale.

Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera

III Studiu de caz

3.1. Program turistic

Sejur Nordul Moldovei si BucovinaProgram pentru seniori in Romania

149 euro/persoana/sejur

37

Supliment single: 20 Euro; Pat suplimentar: 124 Euro; Copii 3-12 ani: 50 Euro (fara pat suplimentar).

Data de plecare:Martie: 05, 24; Aprilie: 07, 14, 28; Mai: 12, 19, 26; Iunie: 02, 16, 30; Iulie: 07, 14, 21;

Hotel Toaca BellevueGura Humorului

     

Localizare: Hotelul Toaca Bellevue este situat in apropiere de renumitul Voronet, pe cel mai inalt platou a orasului Gura Humorului, cu vedere panoramica asupra imprejurimilor si a partiei de ski. Hotelul va ofera cazare si servicii de 4 stele intr-o zona mirabila si plina de prospetime, cu traditii vii, care poarta numele de Bucovina. Elegant si confortabil, Toaca Bellevue este locul unde te vei simti ca acasa iar gama diversificata de servicii, atentia pentru detalii, profesionalismul si disponibilitatea iti vor face sederea cat mai placuta.Facilitati hotel: Cum Bucovina este cunoscuta pentru ospitalitea sa, Hotelul Toaca Bellevue, Gura Humorului va asteapta cu nenumarate facilitati, oferindu-va cazare in cele 35 de camere pentru un sejur placut si memorabil. Privelistea minunata asupra orasului, facilitatile si decorul primitor vor transforma sederea dumneavoastra intr-o experienta unica. Hotelul dispune de: bar, terasa, restaurant, camere cu balcon, inchirieri rummy, table, saniute, lift, wireless, serviciu de trezire.Facilitati camere: Camerele au un decor clasic subliniat de culori vibrante, menit sa asigure oaspetilor tot confortul pe parcusrul sederii. O parte din camere dispun de balcon cu priveliste spre zona Voronet si partia de ski Soimul sau spre Obcinile Bucovinei. Detin urmatoarele facilitati: TV-LCD, telefon, wireless, mobilier din lemn masiv, minibar, cosmetice de baie, uscator de par, cabina de dus, fier si masa de calcat la cerere.

ProgramZiua 1: Bucuresti - Gura HumoruluiPlecare din Bucuresti pe traseul Ploiesti - Sinaia - Brasov - Miercurea Ciuc - Lacul Rosu - Cheile Bicazului. Lac de baraj natural, format la poalele muntelui Hasmasul Mare, isi are denumirea din legendele folclorice adunate in jurul acestei zone. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri si avene. Pe parcursul drumului din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari, locuri perfecte pentru fotografii si amintiri de calatorie. Plecam catre Gura Humorului la doar 35 de km de Suceava, vechea capitala a Moldovei si Ducatul Bucovinei.

38

Ziua 2: Manastirile din Sudul Moldovei Regiunea din Sudul Moldovei este invadata de o colectie impresionanta de manastiri din secolul XV. Multe dintre acestea au fost fondate de catre Stefan cel Mare, ca o jertfa de multumire adusa lui Dumnezeu, de cate ori castiga o lupta impotriva turcilor. Plecam spre Targul Neamt, unde ne asteapta manastirile Neamt, Agapia, Varatec si Sihastria, fiecare dintre acestea avand caracteristici proprii si unice dar toate va pot oferi liniste si pace in suflet ca nici un alt loc din tara. La intoarcerea in Gura Humorului ne oprim in Humulesti, pentru a vizita Muzeul Memorial ”Ion Creanga”, ce functioneaza in vechea casa a familiei scriitorului care ilustreaza atat viata cat si opera autorului si in mod deosebit ne aduce aminte de capodopera ”Amintiri din copilarie”. (vizita la Humulesti se va realiza in functie de timpul disponibil)Ziua 3: Manastirile pictate din MoldovaPlecam dimineata catre Putna, cea mai reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare, si locul unde, conform traditiei, a trait Daniil Sihastrul caruia domnitorul, la ceas de cumpana in timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat si ajutor.Vizitam centrul de ceramica neagra de la Marginea, dupa care vom continua cu Manastirea Sucevita, ce se inalta intr-un peisaj spectaculos, inconjurata de ziduri de aparare. Continuam ziua cu o vizita la Manastirea Humor, dupa care ne intoarcem la hotel.Ziua 4: Suceava.Plecam catre Manastirea Voronet, una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. Este considerata “Capela Sixtina a Orientului” pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita “Judecata de apoi”, iar “albastrul de Voronet” este considerat unic in lume. Continuam cu vizita in orasul Suceava, unde vom vizita Cetatea de Scaun, aflata pe un platou la 70 m inaltime fata de lunca Sucevei, de unde se poate vedea intreaga vale a orasului. Vom vizita apoi, Manastirea Zamca, un complex medieval fortificat, care a avut rol de biserica armeneasca si este considerat astazi cel mai important edificiu religios construit de catre comunitatea armeneasca din Suceava. Timp liber pentru pranz si plimbare in centrul orasului. (individual, se poate vizita Manastirea Sf. Ioan - un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, aflata in centrul orasului).Intrarea in Manastirea Voronet este inclusa numai pentru posesorii de SENIOR VOYAGE CLUB CARD.Ziua 5: Hanul AncuteiPlecam spre Bucuresti, poposim la Hanul Ancutei, un vestit han turistic devenit celebru prin plasarea actiunii din volumul Hanul Ancutei de Mihail Sadoveanu, unde puteti savura cele mai autentice preparate traditionale moldovenesti. Urmeaza Mausoleul de la Marasesti, monument dedicat eroilor primului razboi mondial. Sosire in Bucuresti in cursul serii, in functie de trafic.BONUS PENTRU SENIORIBeneficiati de SENIOR VOYAGE CLUB CARD

Conditii SENIOR VOYAGE CLUB CARD1. cardul se va emite gratuit oricarui client care a calatorit in

sezonul trecut prin programele noastre sau contra cost (25 euro/card) la achizitionarea primului pachet SENIOR VOYAGE;

2. cardul este nominal, nu este transmisibil si se utilizeaza doar insotit de actul de identitate al posesorului;

3. cardul va fi emis in 2 saptamani de la intocmirea cererii de emitere;

39

4. cardul va putea fi ridicat din sucursala in care s-a intocmit cererea de emitere;

rezerva acumBONUS!

1. pentru posesorii de SENIOR VOYAGE CLUB CARD: Bilet de intrare la Manastirea Voronet;2. Tur de oras - Suceava!

Servicii incluse Transport cu autocar modern, cu climatizare, clasificat 2-4*; 4 nopti de cazare la hotel 4* in Gura Humorului; Mic dejun si cina + un pahar de apa si vin la masa; Ghid insotitor din partea agentiei pe traseu.

Nu sunt incluse Intrarile la obiectivele turistice nu sunt incluse in pretul pachetului;

Observatii: Avans minim necesar la inscriere: 50% din pretul pachetului. Plata integrala a pachetului se va

face cu 30 zile inainte de plecare; Este obligatoriu la inscriere copie dupa actul de identitate/pasaport al fiecarui turist; Nu se poate opta pentru un hotel anume, numele acestuia va fi confirmat cu 7 zile inainte de

plecare; Hotelurile mentionate in acest program pot fi modificate, oferindu-se alternative similare; Asezarea in autocar va fi realizata de catre ghidul insotitor conform diagramelor de imbarcare (in

functie de ordinea inscrierii turistilor in agentie); Autocarul face popasuri pe traseu la aproximativ 3 ore. Distanta Bucuresti - Moldova este de

aproximativ 480 km, pe care ii parcurgem in aproximativ 8 ore; Ordinea vizitelor din fiecare zi a obiectivelor turistice se poate modifica, cu asigurarea vizitarii

tuturor obiectivelor incluse in program; Intrarile la obiectivele turistice nu sunt incluse in pretul pachetului; Grupul minim pentru a se organiza acest program este de 35 persoane.

SENIOR VOYAGE CLUB CARD se acorda GRATUIT oricarui client care a calatorit in sezonul trecut prin programele noastre SENIOR VOYAGE sau contra cost (25 euro/card) la achizitionarea primului pachet SENIOR VOYAGE, pentru a putea beneficia de avantajele cardului.

3.2. Analiza de pret

-durata sejur 5 zile/4 nopti

-distanta: 480 km

-servicii incluse: transport cu autocarul, cazare, mic dejun si cina, ghid insotitor

-cheltuieli culturale: 100 ron/pers

-numar personae: 35

40

-comision 20%

-tva:24%

-cost/km : 4 ron

3.3. Chestionarul aplicat

Conducerea hotelului Toaca Bellevue din Suceava, doreste sa amenajeze o sala de fitness pentru a fi pusa la dispozitia dumneavoastra.

Pentru luarea acestei decizii ne-ar fii utile parerile dumneavoastra exprimate prin raspunsurile la intrebarile din prezentul chestionar.

Va rugam sa incercuiti variantele de raspuns pe care le considerati in concordanta cu parerile dumneavoastra.

41

Nr.crt.

Elemente de

cheltuieli

Elemente de

calcul

Valoare pe

persoana

Valoare

totala

1 Cazare (100:2)*4n 200 7000

2 Masa 60*4 240 8400

3 Transport 480km*4ron 1920 67200

4 Cheltuieli cu ghidul gratuit 0 0

5 Cheltuieli cu soferul gratuit 0 0

6 Cheltuieli culturale 100 100 3500

7 Total cheltuieli directe - 2460 86100

8 Comision 20% 492 17220

9 TVA 20% 590.4 82600

10 Total cheltuieli indirecte - 1082.4 37884

11 Total pret de vanzare - 3542.4 123984

Va multumim,

Hotel Toaca Bellevue

A.1. a. Mergeti la o sala de fitness?

DA/NU

b. V-ar placea sa mergeti la o sala de fitness?

DA/NU

A.2. a.Exista persoane apropiate care se duc la o sala de fitness?

□Nimeni □Sotul/Sotia □Copii

b. Cu cine v-ar placea sa mergeti la o sala de fitness?

□Nimeni □Familia □Prietenii

B.1. a.Daca hotelul ar dispune de o sala de fitness ati fi incantat sa o folositi?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

b.Sportul este important pentru a avea o viata echilibrata?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur nu

c. Sunteti de parerea ca aveti parte de o alimentatie sanatoasa?

□Cu siguranta □Probabil da □Nu stiu □Probabil nu □Sigur n

3.4 Material promotional

42

43

Concluzii

Facand acest proiect despre zona Moldovei am ajuns sa cunosc mai bine tara noastra sis a imi doresc tot mai mult sa o vizitez.

Moldova Nordica este un adevarat muzeu, aici gasim o multime de manastiri cu o istorie atat de veche.

Maramuresul este recunoscut in intreaga lume, pentru micile sale biserici de lemn care au fost recunoscute de catre UNESCO drept elemente ale Patrimoniului Mondial.

Tot aici gasim si casele memorial ale multor artisti, putem vizita casa in care a copilarit Ion Creanga, sau cea in care a creat Eminescu,

Voi recomanda cu drag tuturor prietenilor sa viziteze Moldova de Nord, cu siguranta voi merge si eu foarte curand.

44

Bibliografie

Organizarea agentiei de turism, Mihai Stefanie,Capota Valentina. Manual cls. A-IX-A, A-X-A Domeniul Turism si Alimentatie. Editura CD PRESS, Bucuresti 2007, Editura CD PRESS, Bucuresti 2010

Economia turismului, Neacsu Nicolae. Editura Uranus, Bucuresti 2005 Tehnologia turismului,Stanciulescu Gabriela,Capota Valentina. Editura

Niculescu,Bucuresti 2002 Managementul Agentiei de Turism,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Ghid turistic al Romaniei,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare,Stanciulescu Gabriela. Editura Ase Bucuresti 2000 Materiale auxiliare

45