vafe listat

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

Proiect

Managementul

Producţiei şi Operaţiilor

- VAFE -

Îndrumător ştiinţific,

Amalasunta Iacob Student

Pavel Maria-Alexandra

Grupa 8

-Iaşi 2011-

Cuprins

1. Motivaţie alegere produs……………………………………………………………………….…..3

2. Alegerea amplasării şi a spaţiului de producţie…………………………………………..3

3. Previziunea vânzărilor (pe 2 ani)…………………………………………………….…………..4

4. Determinarea necesarului de utilaje şi implicit a investiţiilor în mijloace fixe

pentru a putea realiza producţia previzionata………………………………………....16

5. Determinarea necesarului de materii prime şi materiale………………………....30

6. Determinarea necesarului de personal (direct şi indirect productiv) şi a

fondului de salarii……………………………………...................................................33

7. Determinarea altor cheltuieli de suport pentru producţie (mijloace de

transport, calculatoare, licenţe de fabricaţie, mărci de comercializare)......37

8. Calculul costului de producţie (costuri directe şi indirecte).........................38

9. Stabilirea preţului de vânzare pe baza costului............................................43

10. Calculul producţiei critice şi al cifrei de afaceri critice.................................44

11. Aprecierea situaţiei financiare.....................................................................46

12. Concluzii......................................................................................................46

Motivaţie alegere produs

Vafele sunt produse fainoase, preparate din aluat fluid, obsinut din faina, grasimi, zahar, lapte, oua si afanatori chimici, la care modelarea si coacerea se fac in forme inchise. Ele sunt caracterizate printr-o porozitate foarte dezvoltata, o structura rigida si se prezinta sub forma de foi sau diferite formate de alveole (paharele, scoici etc.) care se decupeaza din foaie.

Motivul principal pentru care am ales acest produs, este acela ca vafele sunt o gustare delicioasa, indiferent daca sunt servite la micul dejun, ca gustare sau la cina. Daca avem chef de o gustare dulce sau sarata, alegerea vafelor constituie solutia cea mai simpla. Atunci cand sunt pregatite dulci reprezinta cea mai buna, simpla si gustoasa metoda de a ne indulci rapid, combinandu-le cu fructe, siropuri aromate sau un pic de zahar. Cand sunt pregatite "sarat" pot fi aperitive delicioase, gustarea de scoala sau mancarea de servici.

Un alt motiv pentru care am ales acest produs este acela ca m-am informat de pe internet si am vazut pe Discovery la “How It’s Made”, cum se fabrica vafele, si mi s-a părut un proces destul de interesant.

Alegerea amplasării şi a spaţiului de producţie

Întreprinderea îşi are sediul în Iasi, unde are închiriată o hală de 176 mp fiind impărţit in spaţiul de producţie si cele auxiliare astfel:

birou director

birou contabil

spaţiu de depozitare a materiilor prime;

spaţiu de realizare a producţiei efective;

spaţiu de depozitare a produselor finite;

vestiar

grupuri sanitare. Valoarea chiriei este de 5 euro/mp/lună. Suma chiriei lunare este de 3000

euro iar anual se plăteşte proprietarului 36000 euro. Durata pe care este semnat contractul de închiriere a spaţiului este de 3

ani.

Previziunea vânzărilor (pe 2 ani)

Vânzările realizate pe perioada 2011

Luna(Xi) Valoarea vânzărilor (bucati) (Yi)

1 1.500.000

2 2.000.000

3 2.500.000

4 3.000.000

5 3.500.000

6 4.000.000

7 5.000.000

8 5.000.000

9 4.000.000

10 3.000.000

11 2.800.000

12 1.500.000

TOTAL = 78 37.800.000

Tabelul nr. 1

Previziunea vânzărilor pe anul 2012

Se calculează previziunea vânzărilor pe anul 2012, folosind datele din tabelul nr.1.Calculul se

realizează prin cele două metode si anume metoda mediei mobile şi metoda extrapolara.

a) Metoda mediei mobile

Xi (lunile) Yi (valoarea

vânzărilor)

Xi2 Xi*Yi

1 1.500.000 1 1.500.000

2 2.000.000 4 4.000.000

3 2.500.000 9 7.500.000

4 3.000.000 16 12.000.000

5 3.500.000 25 17.500.000

6 4.000.000 36 24.000.000

7 5.000.000 49 35.000.000

8 5.000.000 64 40.000.000

9 4.000.000 81 36.0000.00

10 3.000.000 100 30.000.000

11 2.800.000 121 30.800.000

12 1.500.000 144 18.000.000

78 37.800.000 650 256.300.000

Tabelul nr. 2

Pe baza tabelului de mai sus se va calcula media mobilă dupa formula: Mm=Yi-1+Yi+Yi+1/3

Ym2 = (Y1 + Y2 + Y3)/3 = (1.500.000+2.000.000+2.500.000)/3 = 2.000.000

Ym3 = (Y2 + Y3 + Y4)/3 = (2.000.000+2.500.000+3.000.000)/3 = 2.500.000

Ym4 = (Y3 + Y4 + Y5)/3 = (2.500.000+3.000.000+3.500.000)/3 = 3.000.000

Ym5 = (Y4 + Y5 + Y6)/3 = (3.000.000+3.500.000+4.000.000)/3 = 3.500.000

Ym6 = (Y5 + Y6 + Y7)/3 = (3.500.000+4.000.000+5.000.000)/3 = 4.166.667

Ym7 = (Y6 + Y7 + Y8)/3 = (4.000.000+5.000.000+5.000.000)/3 = 4.666.667

Ym8 = (Y7 + Y8 + Y9)/3 = (5.000.000+5.000.000+4.000.000)/3 = 4.666.667

Ym9 = (Y8 + Y9 + Y10)/3 = (5.000.000+4.000.000+3.000.000)/3 = 4.000.000

Ym10 = (Y9 + Y10 + Y11)/3 = (4.000.000+3.000.000+2.800.000)/3 = 3.266.667

Ym11 = (Ym10 + Ym11 + Ym12)/3 = (3.000.000+2.800.000+1.500.000)/3 = 2.433.333

Rezultatele obținute se regasesc in tabelul de mai jos:

X Y Xm Xm2 Ymi Xi * Ymi

1 1.500.000 - - - -

2 2.000.000 2 4 2.000.000 4.000.000

3 2.500.000 3 9 2.500.000 7.500.000

4 3.000.000 4 16 3.000.000 12.000.000

5 3.500.000 5 25 3.500.000 17.500.000

6 4.000.000 6 36 4.166.667 25.000.002

7 5.000.000 7 49 4.666.667 32.666.669

8 5.000.000 8 64 4.666.667 37.333.336

9 4.000.000 9 81 4.000.000 36.000.000

10 3.000.000 10 100 3.266.667 32.666.670

11 2.800.000 11 121 2.433.333 26.766.663

12 1.500.000 - - - -

Total 78 37.800.000 65 505 34.200.001 231.433.340

Tabelul nr. 3

Pe baza tabelului, formăm sistemul : na + b∑xi = ∑yi

a∑xi + b∑xi2 = ∑xi*yi

n = nr luni = 10

∑xi = 65 10a + 65b = 34.200.001/*(-65)

∑ymi = 34.200.001 65a + 505b = 231.433.340/*10

∑xi2 = 505

∑xi*ymi = 231.433.340

-650a - 4225b = -2.223.000.065

650a + 5050b = 2.314.333.400

/ 825b = 91.333.335

b = 91.333.335/825

b = 110.707

10a + 65b = 34.200.001 10a + 65*110.707=34.200.001

b = 110.707 b= 110.707

a = 2.700.404

b = 110.707 Yi= 2.700.404 + 110.707*Xi

Pe baza rezultatelor obținute, calculăm previziunea vânzărilor:

x=1→y= 2700.404 + 110.707*1 = 2.811.111

x=2→y=2.700.404 + 110.707*2 = 2.921.818

x=3→y=2.700.404 + 110.707*3 = 3.032.525

x=4→y=2.700.404 + 110.707*4 = 3.143.232

x=5→y=2.700.404 + 110.707*5 = 3.253.939

x=6→y=2.700.404 + 110.707*6 = 3.364.646

x=7→y=2.700.404 + 110.707*7 = 3.475.353

x=8→y=2.700.404 + 110.707*8 = 3.586.060

x=9→y=2.700.404 + 110.707*9 = 3.696.767

x=10→y=2.700.404 + 110.707*10 = 3.807.474

x=11→y=2.700.404 + 110.707*11 =3.918.181

x=12→y=2.700.404+ 110.707*12 = 4.028.888

Xi (lunile) Yi (valoarea vânzărilor previzionate)

1 2.811.111

2 2.921.818

3 3.032.525

4 3.143.232

5 3.253.939

6 3.364.646

7 3.475.353

8 3.586.060

9 3.696.767

10 3.807.474

11 3.918.181

12 4.028.888

TOTAL 41.039.994

Tabelul nr. 3

b) Metoda de previziune: extrapolarea

Pe baza Tabelului nr. 1 calculam previziunea vanzarilor prin metoda extrapolarii: Vânzări

perioada anterioară, mediile pe trimestre și media anuală.

Mt=media trimestrului

Primul trimestru: lunile 1, 2, 3 Mt1 = 1.500.000 + 2.000.000 + 2.500.000 = 2.000.000

3

Al doilea trimestru: lunile 4, 5, 6 Mt2 = 3.000.000+3.500.000+4.000.000 = 3.500.000

3

Al treilea trimestru: lunile 7, 8, 9 Mt3 =5.000.000 +5.000.000 + 4.000.000 = 4.666.667

3

Trimestrul patru: lunile 10, 11, 12 Mt4=3.000.000 + 2.800.000 + 1.500.000 = 2.433.333

3

Media anuală = ∑Yi (din Tabelul nr. 1) = 37.800.000 = 3.150.000

12 12

În urma rezultatelor obţinute, calculăm coeficienții sezonierii.

Formula de calcul a acestor coeficienți este: media trimestrială /media anuală.

Trimestrul I II III IV

Media trimestrială 2.00.0000 3.500.000 4.666.667 2.433.333

Media anuală 3.150.000 3.150.000 3.150.000 3.150.000

Coeficient sezonier 63

(0,63%)

111

(1,11%)

148

(1,48%)

77

(0,77%)

Tabelul nr. 4

0,63+1,11+1,48+0,77 = 3,99 = 0,99

4 4

Calculam vânzările previzionate cu ajutorul coeficienților sezonieri și valoarea vânzărilor din Tabelul

nr. 4.

Xi Yi Coeficientul sezonier Vânzări previzionate

1 2.811.111 0,63 1.771.000

2 2.921.818 0,63 1.840.745

3 3.032.525 0,63 1.910.491

4 3.143.232 1,11 3.488.988

5 3.253.939 1,11 3.611.872

6 3.364.646 1,11 3.734.757

7 3.475.353 1,48 5.143.522

8 3.586.060 1,48 5.307.369

9 3.696.767 1,48 5.471.215

10 3.807.474 0,77 2.931.755

11 3.918.181 0,77 3.016.999

12 4.028.888 0,77 3.102.244

TOTAL 41.039.994 - 41.330.957

Tabelul nr. 5

Previziunea vânzărilor pe 2013

Valoarea previzionată a vânzărilor pe anul 2013 se calculează pornind de la valoarea vânzărilor de pe

anul precedent, adica anul 2012.

a) Metoda media mobilă

Xi (lunile) Yi (valoarea vânzărilor) Xi2 Xi*Yi

1 2.811.111 1 2.811.111

2 2.921.818 4 5.843.636

3 3.032.525 9 9.097.575

4 3.143.232 16 12.572.928

5 3.253.939 25 16.269.695

6 3.364.646 36 20.187.876

7 3.475.353 49 24.327.471

8 3.586.060 64 28.688.480

9 3.696.767 81 33.270.903

10 3.807.474 100 38.074.740

11 3.918.181 121 43.099.991

12 4.028.888 144 48.346.656

78 41.039.994 650 282.591.062

Tabelul nr. 6

Calculăm acum media mobilă:

Ym2 = (Y1 + Y2 + Y3)/3 = (2.811.111+5.843.636+9.097.575)/3 = 5.917.441

Ym3 = (Y2 + Y3 + Y4)/3 = (5.843.636+9.097.575+12.572.928)/3 = 9.171.380

Ym4 = (Y3 + Y4 + Y5)/3 = (9.097.575+12.572.928+16.269.695)/3 = 12.646.733

Ym5 = (Y4 + Y5 + Y6)/3 = (12.572.928+16.269.695+20.187.876)/3 = 16.343.500

Ym6 = (Y5 + Y6 + Y7)/3 = (16.269.695+20.187.876+24.327.471)/3 = 20.261.681

Ym7 = (Y6 + Y7 + Y8)/3 = (20.187.876+24.327.471+28.688.480)/3 = 24.401.276

Ym8 = (Y7 + Y8 + Y9)/3 = (24.327.471+28.688.480+33.270.903)/3 = 28.762.285

Ym9 = (Y8 + Y9 + Y10)/3 = (28.688.480+33.270.903+38.074.740)/3 = 33.344.708

Ym10 = (Y9 + Y10 + Y11)/3 = (33.270.903+38.074.740+43.099.991)/3 =38.148.545

Ym11 = (Ym10 + Ym11 + Ym12)/3 = (38.074.740+43.099.991+48.346.656)/3 = 43.173.796

Calculele efectuate le exprimăm într-un tabel de forma:

Xi Ymi Xi2 Xi * Ymi

- - - -

2 5.917.441 4 11.834.882

3 9.171.380 9 27.514.140

4 12.646.733 16 50.586.932

5 16.343.500 25 81.717.500

6 20.261.681 36 121.570.086

7 24.401.276 49 170.808.932

8 28.762.285 64 230.098.280

9 33.344.708 81 300.102.372

10 38.148.545 100 381.485.450

11 43.173.796 121 474.911.756

- - - -

65 232.171.345 505 1.850.630.330

Tabelul nr. 7

Pe baza tabelului formăm sistemul: 10a + 65b = 232.171.345/*(-65)

65a + 505b = 1.850.630.330/*10

În urma rezolvării sistemului, obținem: a = -3.690.233

Yi = -3.690.233 + (4.139.595*Xi)

b = 4.139.595

Pe baza rezultatelor obținute, calculăm previziunea vânzărilor:

x=1→y= -3.690.233+ (4.139.595*1 ) = 449.362

x=2→y= -3.690.233+ (4.139.595*2 ) = 4.588.957

x=3→y= -3.690.233+ (4.139.595*3 ) = 8.728.552

x=4→y= -3.690.233+ (4.139.595*4 ) = 12.868.147

x=5→y= -3.690.233+(4.139.595*5 ) = 17.007.742

x=6→y= -3.690.233+ (4.139.595*6 ) = 21.147.337

x=7→y= -3.690.233+ (4.139.595*7 ) = 25.286.932

x=8→y= -3.690.233+ (4.139.595*8 ) = 29.426.527

x=9→y= -3.690.233+ (4.139.595*9 ) = 33.566.122

x=10→y= -3.690.233+ (4.139.595*10 ) = 37.705.717

x=11→y= -3.690.233+( 4.139.595*11 ) = 41.845.312

x=12→y= -3.690.233+ (4.139.595*12 ) = 45.984.907

Xi Yi

1 449.362

2 4.588.957

3 8.728.552

4 12.868.147

5 17.007.742

6 21.147.337

7 25.286.932

8 29.426.527

9 33.566.122

10 37.705.717

11 41.845.312

12 45.984.907

TOTAL 278.605.614

Tabelul nr. 8

Metoda de previziune: extrapolarea

Pe baza Tabelului nr 6, vom calcula mediile trimestriale și media anuală.

Primul trimestru: lunile 1, 2, 3 Mt1 = 2.811.111+2.921.818+3.032.525= 2.921.818

3

Al doilea trimestru: lunile 4, 5, 6 Mt2 = 3.143.232+3.253.939+3.364.646= 3.253.939

3

Al treilea trimestru: lunile 7, 8, 9 Mt3 = 3.475.353+3.586.060+3.696.767 = 3.586.060

3

Trimestrul patru: lunile 10, 11, 12 Mt4 = 3.807.474+3.918.181+4.028.888 = 3.918.181

3

Media anuală = ∑Yi (din Tabelul nr. ) = 41.039.994 = 3.420.000

Vom calcula acum coeficienții sezonieri, pe baza cărora vom putea realiza previziunea vânzărilor

prin metoda extrapolării.

Trimestrul I II III IV

Media trimestrială 2.921.818 3.253.939 3.586.060 3.918.181

Media anuală 3.420.000 3.420.000 3.420.000 3.420.000

Coeficientul sezonier

Media trimestrială

Media anuală

0,85 0,95 1,05 1,15

Tabelul nr.9

Calculam vânzările previzionate cu ajutorul coeficienților sezonieri și valoarea vânzărilor din Tabelul

nr. 9

Xi Yi Coeficientul sezonier Vânzări previzionate

1 2.811.111 0,85 2.389.444

2 2.921.818 0,85 2.483.545

3 3.032.525 0,85 2.577.646

4 3.143.232 0,95 2.986.070

5 3.253.939 0,95 3.091.242

6 3.364.646 0,95 3.196.414

7 3.475.353 1,05 3.649.121

8 3.586.060 1,05 3.765.363

9 3.696.767 1,05 3.881.605

10 3.807.474 1,15 4.378.595

11 3.918.181 1,15 4.505.908

12 4.028.888 1,15 4.633.221

TOTAL 41.039.994 - 41.538.176

Tabelul nr. 10

Determinarea necesarului de utilaje şi implicit a investiţiilor în mijloace fixe

pentru a putea realiza producţia previzionata

Utilajele necesare

1. Mixer pentru aluat

- Capacitate: 120-200buc/10min - Furnizor: S.C. HAPCA GT METAL SRL, Timişoara - Preţ: 600 EUR - Preţ lei cu TVA: 3200

2. Presă cornete îngheţată, matriţă

- 20 de cuiburi, alimentare trifazică, uşor amortizabilă - Furnizor: Sc Ice Srl Craiova - Ţara de origine: Germania - Preţ: 320 EUR - Preţ lei cu TVA: 1700

3. Cuptor mecanic

- Furnizor: Risto Chef Showroom Suceava - Preţ: 797 EUR - Preţ lei cu TVA: 4250

4. Masina de uns

- Capacitate: 350kg /15 minute - Furnizor: Atlas Makina - Ţara de origine: Turcia - Preţ: 550 EUR - Preţ lei cu TVA: 3000

Determinarea necesarului de utilaje

Anul 1 - 2012

Produs Cantitate U1 U2 U3 U4

VAFE 41.330.957 bucăţi/an =

32802 cutii/an (1260 bucati vafe / cutie)

10’ 5’ 10’ 15’

Preţ (lei) 3200 1700 4250 3000

Nu (Uj) =

Nu (Uj) = necesarul de utilaje

∑Qi = cantitatea realizata din produsul i

tij = timpul necesar pentru prelucrarea produsului

Tdj = timpul maxim disponibil de functionare a utilajului

Tdj = Tn(ore) – (Toth + Tprr)

Tn(ore) = timpul nominal in ore

Toth = timpul pentru opriri tehnologice

Tprr = timpul pentru reparatii si revizii

Durata unui schimb este de 8 ore iar muncitorii lucreaza intr-un singur schimb.

Timpul aferent opririlor tehnologice se va considera in medie 20 ore pe utilaj, iar timpul necesar

pentru reparatie si revizie se va considera 2 % din timpul nominal.

Tn(ore) = ns * ds * Tn(zile)

ns = numarul de schimburi

ds = durata unui schimb

Tn(zile) = timpul nominal in zile

Tn(zile) = Tc – (S+D+SL)

Tc = timpul calendaristic

S = nr. de sambete intr-un an

D = nr. de duminici intr-un an

SL = nr. de sarbatori legale intr-un an

Tn(zile) = 365 – (52+52+8) = 253 zile

Tn(ore) = 1 * 8 * 253 = 2024 ore

Tdj = 2024 – (20 +

* 2024) = 1964 ore

Nu (U1) =

= 2,7836 =3 utilaje

Nu (U2) =

= 1,3918 = 2 utilaje

Nu (U3) =

= 2,7836 = 3 utilaje

Nu (U4) =

= 4,1754 =5 utilaje

Anul 2 - 2013

Produs Cantitate U1 U2 U3 U4 VAFE 45154604 bucăţi/an

= 35637 cutii/an (1260 bucati

vafe / cutie)

10’ 5’ 10’ 15’

Preţ (lei) 3200 1700 4250 3000

Nu (U1) =

= 3,0241 = 4 utilaj

Nu (U2) =

= 1,5120 = 2 utilaje

Nu (U3) =

= 3,0241 = 4 utilaje

Nu (U4) =

= 4,5362 = 5 utilaje

U1 U2 U3 U4

2012 2,7836 1,3918 2,7836 4,1754

2013 3,0241 1,5120 3,0241 4,5362

U1 U2 U3 U4 Total

2012 3 2 3 5 13

2012 4 2 4 5 15

Determinarea investiţiilor

I(U) = ∑ Nu(Uj) * P(Uj)

AN Uj Preţ (euro) – P(Uj)

Necesar – Nu(Uj) Investiţie(euro) I(U)-euro

Investiţie(RON) I(U)-RON

2012 U1 600 3 1800 9597,6

U2 3200 2 6400 34124,8

U3 800 3 2400 12796,8

U4 550 5 11000 58652

Total 13 21600 115171,2

2013 U1 600 1 600 3200

U2 3200 0 0 0

U3 800 1 800 4270

U4 550 0 0 0

Total 2 1400 7465

Total investitie 23000 122636

=115171,2 RON/ 10 ani = 11517,12 RON/ an

=11517,12 RON/ an + 7465 RON/ 10 ani = 12263,62 RON/ an

Aşezarea utilajelor în spaţiul de producţie

Procesul tehnologic de fabricare a vafelor

Prepararea aluatului pentru fabricarea vafelor Aluatul pentru vafe se obţine prin amestecarea principalelor materii prime: făina, apa şi

afânătorii chimici cu materiile ce se introduc pentru a îmbunătăţi produsele în ceea ce priveşte valoarea alimentară, aspectul şi gustul (grăsimi, zahăr, arome, ouă etc.).

Printre particularităţile preparării acestui tip de aluat se pot enumera: lipsa de importanţă a temperaturii apei şi respectiv a aluatului pentru calitatea produselor, motiv pentru care se utilizează apă la temperatura obişnuită (de la conductă). Proporţia de apă este mare comparativ cu cantitatea de făină folosită. În mod obişnuit, la o parte făină se introduc 1,3 - 1,5 părţi apă.

Folosirea unei mai mari cantităţi de apă la prepararea aluatului de vafe este impusă de faptul că în faza de încărcare a formelor pentru coacere aluatului i se cere să posede o mare fluiditate, care să-i permită să se deplaseze cu uşurinţă în interiorul spaţiului liber al formei iar în momentul în care se presează asupra lui prin închiderea capacului formei să îl umple complet.

Tehnologia preparării aluatului cuprinde fazele de pregătire şi dozare a materiilor prime, urmată de amestecarea lor sub forma unui semifabricat cu mare fluiditate.

Procedeele şi echipamentele folosite pentru pregătirea materiilor prime sunt asemănătoare cu cele folosite pentru fabricarea altor grupe de produse făinoase

Prepararea aluatului se desfăşoară aşa cum se arată în fig. 1 şi anume: • o parte din cantitatea de apă se foloseşte pentru prepararea soluţiilor de materii prime pentru afânarea chimică şi pentru dizolvarea sării; • materiile sub formă de soluţii şi o parte din cantitatea de apă se introduc în cuva maşinii de amestecat, împreună cu 3/4 din cantitatea de făină prevăzută de reţetă; după ce au fost dozate materiile respective se amestecă timp de 10 - 12 minute; • peste semifabricatul obţinut prin prima amestecare se adaugă restul de apă (circa 1/2 din cantitatea totală), o parte din făină (1/3 din prevederile reţetei) şi celelalte materii prime utilizate la prepararea aluatului; aceste componente se amestecă timp de 15 - 18 minute.

Pentru amestecarea aluatului se folosesc diverse echipamente care permit o puternică agitare a masei şi prin aceasta omogenizarea componentelor. Unul din cele mai răspândite utilaje este amestecătorul cu palete a cărui schemă de funcţionare este prezentată mai jos.

El este format dintr-o cuvă (1) cu fundul semicilindric şi partea superioară paralelipipedică, în care se află un ax (2) prevăzut cu o serie de palete (3). Cuva se poate închide cu un capac rabatabil (4), care se deschide pentru încărcare cu materii prime şi auxiliare şi pentru curăţire şi se închide în timpul funcţionării pentru a evita aruncarea în afară a componentelor, datorită agitării care se produce.

Evacuarea aluatului din instalaţie, la sfârşitul amestecării se face printr-un orificiu practicat în cuvă, care este prevăzută cu un robinet (5), care se ţine închis în timpul pregătirii şarjei şi se deschide când se descarcă şarja de aluat. Efectul de amestecare se obţine datorită acţiunii energice pe care o provoacă forma înclinată a paletelor, frecvenţa lor pe ax şi viteza cu care se rotesc. În afară de amestecare, instalaţia realizează şi o uşoară aerare (înglobare de aer în masa aluatului) ceea ce îi îmbunătăţeşte fluiditatea şi contribuie la obţinerea unei mai bune porozităţi.

Pentru amestecarea componentelor aluatului şi pentru înglobarea de aer în masa lui se mai pot utiliza şi bătătoare de cremă. Pentru a spori precizia şi randamentul instalaţiilor se pot folosi amestecătoare automate, la care dozarea materiilor prime şi auxiliare, încărcarea şi descărcarea cuvei şi conducerea amestecării se execută pe baza unui program. Ele dispun de amestecătoare ultrarapide (circa 3000 rot/min), ceea ce determină scurtarea timpului de amestecare la circa 1 minut. Aluatul pentru vafe se recomandă să aibă la sfârşitul amestecării temperaturi scăzute, sub 22°C, să fie bine saturat cu aer, iar umiditatea lui să fie cuprinsă între 63 şi 66% în cazul aluaturilor sărace, scăzând până la 45 - 50% în cazul aluaturilor care conţin o cantitatea mare de zahăr, gălbenuş de ou, grăsimi etc.

Încărcarea matriţelor de aluat Încărcarea matriţelor cu aluat reprezintă faza tehnologică în care se face dozarea şi modelarea aluatului, care în urma coacerii determină forma şi greutatea foilor de vafe.

Matriţele sunt compuse din două părţi: forma de bază şi capacul, prinse între ele cu o balama. Cele două părţi ale matriţei se blochează pe poziţia închis cu ajutorul unui clichet. Pentru confecţionarea matriţelor se foloseşte fonta. Ele se construiesc cu pereţi groşi care constituie un acumulator de căldură, pe care o eliberează în timpul încălzirii şi coacerii aluatului şi reprezintă în acelaşi timp o garanţie că matriţele nu se vor deforma prin încălzire sau sub presiunea degajărilor puternice de abur şi gaze de afânare ce au loc. Feţele interioare ale matriţei au o prelucrare fină, care reprezintă negativul formei pe care urmează să o aibă vafele. Pentru aceasta, cele două feţe poartă desenul specific al viitoarelor vafe şi sunt montate în aşa fel încât între ele să rămână un spaţiu liber corespunzător dimensiunilor (lungimea, lăţimea şi grosimea pereţilor) prescrise pentru sortimentul respectiv.

În funcţie de forma foilor de vafe ce se fabrică, matriţele pot fi clasificate în: • matriţe pentru foi plane de vafe – ce servesc pentru uns cu cremă în cazul preparării napolitanelor sau se livrează sub formă de blaturi pentru preparate culinare sau în vederea consumării ca atare; aceste matriţe au particularitatea că au pereţii mai subţiri; • matriţe pentru foi de vafe cu alveole – destinate umplerii cu cremă sau pentru preambalarea unor produse alimentare. Aceste matriţe, datorită înălţimii mult mai mari a foilor de vafe au şi ele o grosime mai mare şi sunt mai grele. Încărcarea matriţelor cu aluat cuprinde mai multe operaţii tehnologice, şi anume: • matriţa aflată în poziţie deschisă, ca urmare a evacuării vafei coapte, este curăţată de eventualele resturi de produs şi, după caz se unge cu ulei, fiind în acest fel gata pregătită pentru un nou ciclu de coacere; în momentul încărcării, matriţele trebuie să fie calde, motiv pentru care la începutul producţiei şi după întreruperi, chiar de scurtă durată, matriţele sunt în prealabil încălzite; • din aluatul preparat se dozează cantitatea necesară pentru o foaie; dozarea se face volumetric şi se cere să fie executată cât mai corect, deoarece surplusul de semifabricat duce la pierderi sub formă de deşeuri ce se ivesc pe marginea matriţei, iar dozele insuficiente determină producerea unor foi incomplete, care vor fi rebutate; • după dozare porţia de aluat se toarnă pe matriţă prin împrăştierea pe o suprafaţă cât mai mare şi pe cât posibil situată în poziţie centrală; apoi se lasă capacul şi se blochează clichetul în poziţia închis.

Coacerea şi răcirea vafelor Coacerea vafelor diferă în ceea ce priveşte procesele care au loc, de coacerea altor produse făinoase. La vafe, datorită umidităţii ridicate a aluatului şi întinderii lui într-un strat subţire, încălzirea este foarte puternică, se realizează într-un interval de timp scurt, iar datorită încălzirii, eliminarea apei se face foarte repede.

Încălzirea masei de aluat provoacă gelatinizarea în întregime a amidonului provenit din făină, iar datorită dextrinizării produsul capătă coloraţia specifică de galben-pai. Pentru produsele la care aluatul conţine zahăr, prin caramelizarea lui parţială se obţine o închidere a culorii foilor de vafe. Gălbenuşurile de ou sporesc elasticitatea şi rezistenţa vafelor, uşurând scoaterea foilor coapte din matriţe. Pentru coacerea vafelor se folosesc cuptoare continue. Acestea pot fi mecanice sau manuale. Cuptoarele mecanice au început să le înlocuiască pe cele manuale deoarece au productivitate scăzută şi consum mare de forţă de muncă.

Cuptorul mecanic se compune dintr-o carcasă termoizolantă (1) prevăzută cu posibilitatea de a se demonta uşor, ceea ce permite cu uşurinţă accesul la organele de lucru din interior Carcasa acoperă un transportor continuu cu lanţ (2), pe care sunt montate la distanţe egale, cu mici spaţii între ele, matriţele (3). La unul din capetele carcasei, transportorul este descoperit şi reprezintă zona în care se execută operaţiile de scoatere a foilor coapte şi de încărcare cu aluat. Pentru efectuarea mecanică a acestor operaţii cuptorul are în această zonă două ghidaje (4), care prind cârligul matriţei, o deschid prin ridicarea capacului şi datorită înclinării părţii de jos foaia de vafă alunecă (5). Pentru deplasarea în continuare a matriţei, în poziţia deschisă, ea ajunge la punctul (6) de încărcare cu aluat, după care forma este închisă mecanic, se blochează cu ajutorul clichetului şi se introduce în cuptor, unde execută un ciclu de operaţii complet, revenind în poziţia în care se deschide matriţa. În acelaşi fel operaţiile se reiau pentru fiecare matriţă în parte.

Instalaţia de coacere este dotată cu ldispozitive de dozare automată a porţiei de aluat, a cărei mărime se poate regla între anumite limite şi cu lun variator de viteză a transportorului,

prin care se reglează timpul de coacere. Capacitatea acestui cuptor depinde de numărul de matriţe, care variază între 24 şi 36 şi de greutatea unei foi. În cuptoarele pentru vafe temperatura se reglează între 300 şi 350oC, fiind mai scăzută la produsele ce conţin zahăr, iar timpul de coacere este de 3 - 6 min, corespunzător grosimii vafei. După coacere, vafele trebuie să se prezinte cu suprafaţa întreagă, fără a fi rupte sau ştirbite. Culoarea şi modelul trebuie să fie uniforme pe întrega suprafaţă a foii. Calitatea vafelor este influenţată de condiţiile în care s-a făcut dozarea aluatului şi coacerea. Răcirea vafelor. După coacere, foile de vafe sunt complet uscate. Deoarece ele au caracteristica de a fi higroscopice, au tendinţa de a absorbi umiditatea din spaţiile de depozitare. Într-un interval de câteva ore în funcţie de umiditatea din atmosferă, vafele îşi sporesc simţitor umiditatea, ca urmare cresc în greutate, iar prin mărirea neuniformă a volumului se deformează. Deci răcirea şi creşterea umidităţii vafelor poate determina înrăutăţirea calităţii lor. Pentru a preveni acest efect, la scoaterea din forme, foile de vafe se aşează suprapuse pe talere de lemn şi se păstrează presate între acestea până se răcesc şi prin aceasta îşi fixează forma. Păstrarea foilor de vafe se face în camere uscate, cu umiditate relativă a aerului scăzută, de circa 50 - 60%. Fiind foarte casante, atât depozitarea cât şi manipularea vafelor până se ung sau se ambalează, se face între două talere. Sortimentele de vafe ce se livrează ca atare – este vorba de cele tip aperitiv, foi de tort sau păhărele de îngheţată – se finisează prin tăiere la dimensiunile stabilite şi se ambalează.

Ungerea şi umplerea cu cremă a vafelor Această operaţie necesită dozarea cantităţii de cremă ce urmează a se adăuga şi întinderea ei pe suprafaţa vafelor. Cantitatea de cremă ce se dozează pentru a se introduce între două foi de vafe depinde de profilul lor, respectiv de spaţiile libere pe care desenul le creează şi de înălţimea stratului de cremă dintre foi. De obicei se urmăreşte ca cele două foi succesive de vafe să fie cât mai apropiate, grosimea stratului de cremă şi respectiv raportul vafe / cremă să se regleze prin adânciturile blatului, care influenţează astfel cantitatea de cremă pe care o va prelua. Grosimea stratului de cremă dintre două vafe este de aproximativ: • 2 - 4 mm pentru napolitanele din vafe plane; • 10 - 30 mm pentru napolitanele din vafe cu alveolă ce se umplu cu cremă. Pentru fabricarea napolitanelor se folosesc foi de vafe de bună calitate, întregi, cu o culoare uniformă care bucată cu bucată se supun procesului de fabricare a napolitanelor: • la început se ia prima foaie care trebuie să aibă un aspect corespunzător pentru a fi aşezată în exterior; cele cu alveolă se aşează cu partea liberă în sus; • se dozează cantitatea de cremă cu care se va face umplerea sau ungerea; pentru situaţia în care operaţiile se execută manual, dozarea se face volumetric. Dozarea mecanică se realizează prin încărcarea spaţiilor libere create de modelajul vafei şi reglarea înălţimii stratului de cremă dintre cele două foi;

• crema dozată pentru ungerea şi umplerea interspaţiilor dintre două foi de vafe se întinde cât mai uniform pentru a nu rămâne goluri de aer care dau aspect necorespunzător produselor; • peste stratul de cremă se adaugă o altă foaie, se apasă uşor şi apoi se reia operaţia de dozare şi de ungere cu un nou strat de cremă; ciclul de operaţii se repetă de atâtea ori câte foi de vafe se suprapun într-un produs; • în final, peste ultimul strat de cremă se aşează o vafă care va reprezenta faţa exterioară a blatului de napolitane. Pentru ungerea cu cremă a vafelor se utilizează mai multe tipuri de maşini şi dispozitive de uns. O maşină de uns se compune în principiu dintr-un dispozitiv mobil de uns (2), format dintr-o pâlnie cu care se încarcă crema şi care se termină cu o suprafaţă plană, paralelă cu orizontala, montat pe un schelet (1). Vafele ce urmează să fie unse se aşează în lăcaşul (3) de formare a blaturilor de napolitane, în care acţionează un piston, a cărui înălţime se reglează cu tija (4). Pe suprafaţa orizontală se mai află nişte ghidaje (5) pentru glisarea dispozitivului mobil de ungere. Masa de ungere funcţionează astfel: foaia de vafă se aşează în lăcaşul de formare a blatului după care cu ajutorul tijei (4) se reglează poziţia pistonului, în aşa fel încât spaţiul liber dintre vafă şi muchia lăcaşului să corespundă înălţimii dorite a stratului de cremă.

După ce s-a făcut acest reglaj dispozitivul mobil de ungere (2) este trecut dintr-o parte în alta ceea ce face ca în momentul în care se află în dreptul vafei să lase o cantitate suficientă de cremă pentru a o unge şi a crea stratul de cremă de grosimea dorită. Uniformitatea grosimii cremei se realizează prin funcţia de raclet de egalizare pe care o are muchia inferioară a dispozitivului mobil de ungere. Peste foaia astfel unsă se adaugă o nouă vafă, se coboară pistonul şi se reglează pentru un nou strat de cremă. De această dată dispozitivul de ungere se deplasează în sens invers şi realizează aceleaşi operaţii. Pentru ca fluiditatea cremei să se mărească şi astfel ungerea să decurgă mai bine se recomandă o uşoară încălzire a cremelor înainte de încărcarea în pâlnia dispozitivului de uns. Operaţiile se repetă până ce s-au uns toate vafele ce formează blatul, după care prin apăsare pe tija (4), pistonul mobil (3) scoate blatul gata format. Înainte de a se trece la

prelucrarea următoare, blatul se curăţă pe margine de surplusul de cremă prin răzuire cu un cuţit. Funcţionând după acelaşi principiu ca şi mesele de uns, maşinile de uns se compun dintr-o bandă transportoare şi din două sau trei dispozitive de uns.

Ambalarea vafelor Pentru vafe deoarece sunt produse uscate şi casante, ambalajele folosite trebuie să asigure integritatea produselor şi în acest sens se folosesc materiale simple fără caracteristici deosebite. Friabilitatea produselor impune de cele mai multe ori ca ambalarea să se facă manual. Se poate face atât manual cât şi mecanic. Indiferent de tipul de produs se recomandă folosirea ambalajelor de transport (cutii de carton, lăzi de lemn etc.).

Determinarea necesarului de materii prime şi materiale

Principalele materii şi materiale prime, necesare desfăşurării procesului de producţie:

- Făină - Zahăr pudră - Ouă - Lapte - Margarină topită - Bicarbonat de sodiu - Sare - Arome

Necesarul de materii prime si materiale

Mpe = necesarul de materii prime

Mpe =∑Qi * Cs

Qi = Cantitate produse

Cs = Consum specific

Anul 2012

Materii prime Consum

specific Cs

Cantitate produse Qi

Necesar materii prime Mpe

- Faina 25 g 41.330.957 bucati 1033274 kg

- Zahar pudra 5 g 41.330.957 bucati 206655 kg

- Oua 0,25 buc 41.330.957 bucati 10332739 buc

- Lapte 41,66 ml 41.330.957 bucati 1721848 l

- Margarina topita

4,16 g 41.330.957 bucati 171937 kg

- Bicarbonat de sodiu

0,16 g 41.330.957 bucati 6613 kg

- Sare 0,16 g 41.330.957 bucati 6613 kg

- Arome 1,66 g 41.330.957 bucati 68609 kg

Total materii prime pentru anul 2012

- Faina - 1033274 kg - Zahar pudra - 206655 kg

- Oua - 10332739 buc

- Lapte - 1721848 l

- Margarina topita - 171937 kg

- Bicarbonat de sodiu - 6613 kg

- Sare - 6613 kg

- Arome - 68609 kg

Anul 2013

Materii prime Consum

specific Cs

Cantitate produse Qi

Necesar materii prime Mpe

- Faina 25 g 45154604 bucati 1128865 kg

- Zahar pudra 5 g 45154604 bucati 225773 kg

- Oua 0,25 buc 45154604 bucati 11288651 buc

- Lapte 41,66 ml 45154604 bucati 1881141 l

- Margarina topita

4,16 g 45154604 bucati 187843 kg

- Bicarbonat de sodiu

0,16 g 45154604 bucati 7225 kg

- Sare 0,16 g 45154604 bucati 7225 kg

- Arome 1,66 g 45154604 bucati 74957 kg

Total materii prime pt anul 2011

- Faina - 1128865 kg

- Zahar pudra - 225773 kg

- Oua - 11288651 buc

- Lapte - 1881141 l

- Margarina topita - 187843 kg

- Bicarbonat de sodiu - 7225 kg

- Sare - 7225 kg

- Arome - 74957 kg

Furnizori materii prime si material

MP1, MP2, MP3, MP4, MP5, MP6, MP7, MP8

Centrul Comercial CARREFOUR FELICIA

Str. Bucium, nr. 36, IASI

Telefoane: 0232.205.050/ 0374.146.000

Determinarea necesarului de personal (direct şi indirect productiv) şi a

fondului de salarii

Necesarul de personal (direct si indirect productiv) si a fondului de salarii

• Op 1 – pregatirea materiilor prime • Op 2 – prepararea aluatului • Op 3 – dozare aluat si incarcare in matrite • Op 4 - coacere • Op 5 – racire • Op 6 – ungerea • Op 7 - ambalare • Op 8 – depozitare/livrare

Anul 2012

Cantitate (Q)

Produs Op 1

Op 2

Op 3

Op 4

Op 5

Op 6

Op 7

Op 8

45154604 bucati/an

= 35637

cutii/an (1260 bucati vafe / cutie)

Vafe 5’ 10’ 15’ 10’ 30’ 15’ 5’ 5’

Pret lei/ora 6 6 6 6 5 7 5 5

Npi =

Npi = necesarul de personal pentru produsul i

Fdk(h) = Fdk(zile) * Ds

Ds = durata unui schimb (8 ore)

Fdk(zile) = Tn(zile) – (Zco – Zcb + Zcm)

Tn = timpul nominal

Zco = numarul zilelor de concediu de odihna (21)

Zcb = numarul zilelor de concediu de boala (4)

Zcm = numarul zilelor de concediu medical (4)

Tn(zile) = Tc – (S+T+SL)

Tn(zile) = 365 – (52+52+8) = 253 zile

Fdk(zile) = 253 – (21+4+4) = 224 zile

Fdk(h) = 224 * 8 = 1792 ore

Fdk(h) = fondul de timp disponibil pentru muncitorul k

Calculam necesarul de personal (2012)

- Personal direct productiv

Npi(1) =

= 1,5253 = 2 muncitori

Npi(2) =


Npi(3) =


Npi(4) =


Npi(5) =

= 9,1523 = 10 muncitori

Npi(6) =


Npi(7) =


Npi(8) =


OP1 OP2 OP3 OP4 OP5 OP6 OP7 OP8

2012 1,5253 3,0307 4,5762 3,0307 9,1523 4,5762 1,5253 1,5253

2013 1,6572 3,3144 4,9716 3,3144 9,9433 4,9716 1,6572 1,6572

OP1 OP2 OP3 OP4 OP5 OP6 OP7 OP8 Total

2012 2 4 5 4 10 5 2 2 34

2013 2 4 5 4 10 5 2 2 34

- Personal indirect productiv

ANUL Personal indirect productiv necesar Norme de timp Salar brut lunar - RON

2012 1 manager general 2000

1 manager aprovizionare 1400

1 manager de productie 1400

1 agent vanzari 1300

1 contabil 900

1 sacretara 800

3 responsabili cu curatenia 1800

2 paznici 2000

2013 1 manager general 2100

1 manager aprovizionare 1500

1 manager de productie 1500

1 gent vanzari 1400

1 contabil 1400

1 sacretara 1000

3 responsabili cu curatenia 900

2 paznici 2400

Determinarea fondului de salarii

1. Muncitori direct productivi (RON)

Salarii orare pentru fiecare categorie de muncitori direct productivi

Categorii OP1 OP2 OP3 OP4 OP5 OP6 OP7 OP8

2012 6 6 6 6 5 7 5 5

2013 7 7 7 7 6 8 6 6

Salariu mediu lunar pentru fiecare categorie de muncitori direct productivi

Salariu mediu lunar = Nr. de zile*Nr. de ore pe zi*tarif orar

*Calculele sunt facute pentru nr. de zile = 21 zile lucratoare / luna

*Nr. de ore oe zi = 8h (Conform normelor)

Categorii OP1 OP2 OP3 OP4 OP5 OP6 OP7 OP8

2012 1008 1008 1008 1008 840 1176 840 840

2013 1176 1176 1176 1176 1008 1334 1008 1008

Fond salarii anual

Fond salarii anual = Salariu mediu lunar * Nr. de muncitori * 12

Categorii OP1 OP2 OP3 OP4 OP5 OP6 OP7 OP8 Total

2012 24192 48384 60480 48384 100800 70560 20160 20160 393120

2013 28224 56448 70560 56448 120960 80040 24192 24192 461064

854184

2. Muncitori indirect productivi (RON)

ANUL Personal indirect productiv necesar

Norme de timp

Salariu orar Salar mediu lunar

Fondul anual de salarii

2012 1 manager general 8 20 3360 40320

1 manager aprovizionare 8 14 2352 28224

1 manager de productie 8 14 2352 28224

1 agent vanzari 8 13 2184 26208

1 contabil 4 9 756 9072

1 sacretara 8 8 1344 16128

3 responsabili cu curatenia 8 6 1008 36288

2 paznici 12 10 2520 60480

Total 244944

2013 1 manager general 8 20,5 3444 41328

1 manager aprovizionare 8 14,5 2436 29232

1 manager de productie 8 14,5 2436 29232

1 agent vanzari 8 13,5 2268 27216

1 contabil 4 9,5 798 9576

1 sacretara 8 8,5 1428 17136

3 responsabili cu curatenia 8 6,5 1092 39312

2 paznici 12 10,5 2646 63504

Total 256536

Fond total de salarii (RON)

Anul Fond salarii pentru muncitorii direct productivi

Fond salarii pentru angajatii indirect productivi

Total

2012 393120 244944 638064

2013 461064 256536 717600

Total 854184 501480 1355664

Determinarea altor cheltuieli de suport pentru producţie (mijloace de transport,

calculatoare, licenţe de fabricaţie, mărci de comercializare)

1. Mijloace de transport Avand in vedere ca furnizorii ne ofera si serviciul de a transporta materiile prime, nu mai este

nevoie sa achizitionam un mijloc de transport pentru acesta activitate.

Pentru muncitorii indirect productivi vom achizitiona un autoturism nou KIA CEE’D FL 1.4 GSL

MT BEST dotat cu: anvelope Michelin, aparatoare noroi, airbag, RDS Radio + CDP + MP3, comenzi audio

pe volan , Aer conditionat manual, ceas digital, calendar, temperatura exterioara, sistem de avertizare

usi deschise in valoare de 12600 euro. Aceasta va fi folosita doar in interes de serviciu.

Amortizari vehicule

Amvehicule = 12600 euro/ 5 ani = 2520euro/an

Amvehicule = 2520 euro * 4,3 RON/euro = 10836 RON/an

2. Achizitii in afara productiei Se vor mai achizitiona 3 calculatoare la pretul de 2000 RON/buc si a unei imprimante cu laser 4

in 1 CANON in valoare de 2700 RON.

Pentru a se pastra legatura intre angajati se vor achizitiona 2 telefoane fixe la pretul de 150

RON/buc si 3 telefoane mobile la pretul de 500 RON/buc.

Se vor achizitiona si produse de papetarie in valoare de 400 RON.

Cheltuieli cu alte achizitii in afara productiei – neamortizabile =

2700 + 2*150+3*500+400=4900 Ron

Amcalculatoare = 3*2000 RON/ 3 ani = 2000 RON

Calculul costului de producţie (costuri directe şi indirecte)

Cheltuieli directe pentru fiecare dintre produse Cheltuieli directe = Cheltuieli cu materiile prime+Cheltuieli cu materiale+Cheltuieli cu salariile directe

Pentru realizarea produselor avem nevoie de urmatoarele materii prime si materiale:

Materii prime si materiale Pret materie prima si materiale in lei

- Faina 3 lei/kg

- Zahar pudra 1,5 lei/buc

- Oua 0,5 lei/buc

- Lapte 2,75 lei/l

- Margarina 3 lei/buc

- Bicarbonat de sodiu 1 leu/buc

- Sare 2 lei/kg

- Arome 2 lei/buc

Cheltuieli directe

Anul 2012

Materii prime si material

KDmp = Cheltuieli directe cu materii prime

KDmp = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu transport

Cheltuieli cu transport = 5 % din valoarea materialelor KDmp = 19745652 * 1,05 = 20732934,6 lei

Fondul de salarii directe pe anul 2012 = suma salariilor brute * 12 luni= 393120 lei

KDT = 21126054,6 lei

Cdi =

=

= 0,51 RON/ buc

Materii prime Necesar materii prime

Pret materie prima si

materiale in lei

Cheltuieli materii prime si

materiale (lei)

Faina 1033274 kg 3 lei/kg 3099822

Zahar pudra 206655 kg 15 lei/kg 3099825

Oua 10332739 buc 0,5 lei/buc 5166370

Lapte 1721848 l 2,75 lei/l 4735082

Margarina 171937 kg 6 lei/kg 1031622

Bicarbonat de sodiu 6613 kg 30lei/kg 198390

Sare 6613 kg 2 lei/kg 13226

Arome 68609 kg 35 lei/kg 2401315

Total 19745652

Anul 2013

Materii prime si material

KDmp = Cheltuieli directe cu materii prime

KDmp = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu transport

Cheltuieli cu transport = 5 % din valoarea materialelor KDmp = 21572406 * 1,05 = 22651026,3 lei

Fondul de salarii directe pe anul 2013 = suma salariilor brute * 12 luni= 461064 lei

KDT = 23112090,3 lei

Cdi =

=

= 0,51 RON /buc

Materii prime Necesar materii prime

Pret materie prima si

materiale in lei

Cheltuieli materii prime si

materiale (lei)

Faina 1128865 kg 3 lei/kg 3386595

Zahar pudra 225773 kg 15 lei/kg 3386595

Oua 11288651 buc 0,5 lei/buc 5644326

Lapte 1881141 l 2,75 lei/l 5173138

Margarina 187843 kg 6 lei/kg 1127058

Bicarbonat de sodiu 7225 kg 30lei/kg 216750

Sare 7225 kg 2 lei/kg 14450

Arome 74957 kg 35 lei/kg 2623495

Total 21572406

Cheltuieli indirecte

Anul 2012

CCS (Chelt. Comune ale

sectiei)

CD (Chelt. De

distributie)

CGA (Chelt. Generale de

administratie)

Materiale consumabile 4800 12000 14000

Energie + apa 86124 0 3000

Combustibil 0 27000 0

Salarii indirecte 167328 28224 49392

Amortizari 11517,12 10836 2000

Chiria 154800 0 0

Alte cheltuieli 1200 760 4900

Total 425769,12 78820 73292

TOTAL 577881,13

Energie

Utilaj Consum Kw/h Ore functionare/an Nr. utilaje Pret Kw (lei) Total (lei)

U1 0.50 21504 3 0.45 14515

U2 0.70 21504 2 0.45 13548

U3 1.00 21504 3 0.45 29030

U4 0.60 21504 5 0.45 29030

Total/an 86124

Kccs =

=

= 0,020

KCD =

=

= 0,0036

KCGA =

=

= 0,0033

CCS2012 = Cdi2012 * KCCS = 0,51 * 0,020 = 0,0102 RON

CD2012 = Cd2012 (1+ KCCS) * KCD = 0,51 (1+ 0,020) * 0,0036 = 0,0019 RON

CGA2012 = Cd2012 (1+ KCCS)(1 + KCD)*KCGA = 0,51 (1 + 0,020)(1 + 0,0036) * 0,0033 = 0,00017

Cost produs = Cdi + CCSi + CDi + CGAi

= 0,51 + 0,001 + 0,0019 + 0,00017

= 0,513 RON/buc

Anul 2013

CCS (Chelt. Comune ale

sectiei)

CD (Chelt. De

distributie)

CGA (Chelt. Generale de

administratie)

Materiale consumabile 4800 12000 14000

Energie + apa 100639 0 3300

Combustibil 0 29500 0

Salarii indirecte 176400 29232 50904

Amortizari 12263,62 10836 2000

Chiria 154800 0 0

Alte cheltuieli 1300 1000 5000

Total 450202,62 82568 75204

TOTAL 607974,62

Energie

Utilaj Consum Kw/h Ore functionare/an Nr. utilaje Pret Kw (lei) Total (lei)

U1 0.50 21504 4 0.45 19354

U2 0.70 21504 2 0.45 13548

U3 1.00 21504 4 0.45 38707

U4 0.60 21504 5 0.45 29030

Total/an 100639

KCCS =

=

= 0,019

KCD =

=

= 0,0035

KCGA =

=

= 0,0032

CCS2013 = Cdi2013 * KCCS = 0,51 * 0,019 = 0,009 RON

CD2013 = Cdi2013 (1+ KCCS) * KCD = 0,51 (1+ 0,019) * 0,0035 = 0,0018 RON

CGA2013 = Cdi2013 (1+ KCCS)(1 + KCD)*KCGA = 0,51 (1 + 0,019)(1 + 0,0035) * 0,0032 = 0,0016

Cost produs = Cdi + CCSi + CDi + CGAi

= 0,51 + 0,009 + 0,0018 + 0,0016

= 0,522 RON/buc

Stabilirea preţului de vânzare pe baza costului

Calculam pretul de vanzare cu un profit de 20 %

Pretul de vanzare = Pretul de productie + Profit (20%)

An 2012

Cost produs = 0,513 RON / buc

Marja profit: 20%

Pret = 0,513 * 1,20 = 0,615 RON/ buc

An 2013

Cost produs = 0,522 RON / buc

Marja profit: 20%

Pret = 0,522 * 1,20 = 0,626 RON/ buc

Calculul producţiei critice şi al cifrei de afaceri critice

Determinarea cifrei de afaceri

Cantitate anuala (buc)

Pret pe produs

C*PP CA CA/produs

2012 41.330.957 0,615 25418539 25418539 0,615

2013 45154604 0,626 28266782 28266782 0,626

CA = Pv * Qi

CAProdus =

Cheltuieli pe total/pe produs

Cheltuieli pe total

KDT Cheltuieli fixe Cheltuieli totale

2012 21126054,6 577881,13 21703935,73

2013 23112090,3 607974,62 23720064,92

Cheltuieli pe produs

2012: Cost produs = 0,513 RON / buc

2013: Cost produs = 0,522 RON / buc

Profitul

Profitul = 20% Kti

Pr 2012 = 20% * 21703935,73 = 4340787,15 RON

Pr 2013 = 20% * 23720064,92 = 4744013 RON

Rentabilitatea. Pragul de rentabilitate. Calcularea productiei critice.

V(Qcr) =

gi =

Cvi = Cdi / Preti

gi = ponderea CA a produsului i in CA totala

Pi = pretul unitar al produsului

Cvi = cheltuieli variabile directe pe produs

Cantitate anuala (bucati)

Pret pe produs

CA gi Cvi V(Qcr) in bucati

2012 41.330.957 0,615 25418539 1 0,829268 3384727

2013 45154604 0,626 28266782 1 0,814696 3280928

Cifra de afaceri critica

CAcr =

m =

*100

Cantitate anuala (bucati)

Pret pe produs CA m CA critica

2012 41.330.957 0,615 25418539 16,88721 3422005

2013 45154604 0,626 28266782 18,23586 3333951

Aprecierea situaţiei financiare

S fin = [(CA / CAcr) – 1] * 100

CA CA critica Aprecierea situatiei financiare (%)

2012 25418539 3422004,759 642,7967

2013 28266782 3333950,907 747,8463

Concluzii

În cadrul acestui proiect, am descoperit procesul tehnologic de fabricare a vafelor si am

constatat ca in urma rezolvării tuturor operaţiilor de previziune a vânzărilor şi a situaţiilor

financiare, acestea au crescut odata cu înaintarea perioadei calendaristice.

Din acest punct de vedere aş putea spune că ar fi o idee foarte bună să ne deschidem o

astfel de afacere pe viitor.

vafe listat

Documents