utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

TEMA

PROIECTULUI

UTILIZAREA MOTOARELOR LINIARE

IN ACTIONARILE

PNEUMATICE

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

2

CUPRINS

1.ARGUMENT

2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA

3.MOATORE PNEUMATICE

4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE

5.COMANDA CILINDRILOR

5.1.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU

EFECT

5.2.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU

EFECT

6.SCHEME DE ACŢIONARE A MOTOARELOR PNEUMATICE

LINIARE

7.BIBLIOGRAFIE


3

1. ARGUMENT

Mecatronica este o combinaţie sinergetica intre mecanica de precizie,

sistemele electronice de control si comanda, si informatica, ce serveşte proiectării,

realizării, punerii in funcţiune si exploatării de sisteme automate inteligente.

Cu timpul, noţiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria de

definiţie: mecatronica a devenit ştiinţa inginereasca bazata pe disciplinele clasice

ale construcţiei de maşini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei

ştiinţe este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea

disciplinelor componente intr-un tot unitar.

Totuşi, mecatronica nu este acelaşi lucru cu automatica sau cu automatizarea

producţiei. Aceştia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA,

dar sunt si incluşi in el. Mecatronica poate fi definita ca o concepţie novatoare a

tehnicii de automatizare pentru nevoile ingineriei si educaţiei.

Mecatronica s-a născut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a răspândit in

întreaga lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: ştiinţa maşinilor

inteligente.

La început, mecatronica a fost înţeleasa ca o completare a componentelor

mecanicii de precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de

aplicaţie mecatronica.

Dezvoltarea informaticii la începutul anilor 1970 a fost marcată de apariţia

microscopului, caracterizat printr-o înaltă fiabilitate şi o fexibilitate deosebită,

oferind în acelaşi timp gabarit şi preţ scăzut; toate acestea au permis înlocuirea

elementelor electronice analogice şi de decizie clasice, sistemele electronice

devenind astfel mai complexe dar şi în acelaşi timp şi mai uşor de utilizat.

Această etapă poate fii numită a doua generţie a mecatronicii.

Mecatronica a început să se dezvolte în mod dinamic în anii ’80 , perioadă în

care era deja proaspăt definită, iar conceptul suferea permanent perfecţionări.


4

Utilajele macaronis sunt ansambluri care integreaza elemente componente

simple sau complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli

impuse .

Principala lor sarcina este funcţionarea mecanica , deşi producerea de lucru mecanic

util , iar in esenţa lor este posibilitatea de a acţiona inteligent ,printr-un sistem de

senzori , la stimuli exteriori care acţionează asupra utilajului luând decizii

corespunzătoare pentru fiecare situaţie.

Având in vedere avantajele pe care le prezintă utilizarea de maşini si scule

pneumatice fata de cele electrice,marii producători din diverse domenii de

activitate au regândit organizarea fluxurilor de producţie,trecând de la utilizarea de

maşini ,unelte,scule electrice la scule pneumatice .

Producătorii de automobile creează tot mai des autovehicule mecatronice dotate cu

sisteme de execuţie complicate, programate şi comandate prin calculator.

În prezent cel mai complex sistem mecatronic din lume este cel care asigură

închiderea şi deschiderea canalului de acces către podul Rotterdam, elementele

sistemului având o întindere de peste 300 de metri.

Utilajele mecatronice sunt asamblări care integrează elemente componente simple

sau complexe care îndeplinesc diferite funcţii, acţionând în baza unor reguli impuse.

Principala lor sarcină este funcţionarea mecanică, deci producerea de lucru mecanic

util, iar în esenţa lor există posibilitatea de a reacţiona inteligent, printr-un sistem de

senzori la stimulii exteriori care acţionează asupra utilajului luând decizii

corespunzătoare pentru fiecare situaţie. Printre produsele mecanice întâlnite se

numărul imprimantele,copiatoarele din noua generaţie, maşinile de cusut şi de

tricotat cu comandă numerică, motorul cu ardere internă controlat electronic,

sistemele antifurt, sistemele antiderapante (ABS) şi pernele cu aer din tehnica

automobilistică, inclusiv protezele de înaltă tehnologie. Tot produse mecatronice

sunt şi camerele video miniaturale, Cdplayerele şi alte micromaşini, dar şi maşinile

agricole mari şi cele stradale din noua generaţie, sistemele de gabarit mare şi liniile

de producţie automate.

Dintre aceste avantaje menţionam:


5

Independenta fata de sursele reţelelor electrice ,aerul comprimat putând fi obţinut si

prin utilizarea motoarelor cu ardere interna;

Generarea unei puteri mari comparativ cu volumul mic si greutate redusa a maşinii;

Durata de lucru continuu mare ,datorita faptului ca partea motrica a uneltelor

pneumatice nu se incalzeste in sarcina; in majoritatea cazurilor ,motorul uneltei

pneumatice este o turbina ce poate funcţiona ore in sir fora oprire;

Durata mare de datorita riscului redus de deteriorare in condiţii de funcţionare

corecta ;

Eliminarea pericolelor de scurt circuit ,electrocutare ,incendiu;

Întreţinere si reparaţii uşoare ,care pot fi efectuate la nivelul atelierelor mecanice

proprii ale utilizatorului;

Manevrabilitatea sporita datorita greutăţii mici si volumului redus.

Aerul comprimat folosit în sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul

unui compresor, sau centralizat, într-o staţie de compresoare.

În staţia de compresoare, aerul este aspirat din atmosferă şi comprimat cu ajutorul

compresoarelor, după care este tratat şi înmagazinat în rezervoare tampon, de unde

este distribuit consumatorilor.

Fiabilitatea, durata de viaţă şi performanţele unui sistem pneumatic de acţionare

depind în mare măsură de calitatea agentului de lucru folosit.

Având în vedere faptul că aerul intră în contact cu elementele mobile (sertare,

plunjere, pistoane, supape etc.) sau fixe (corpuri, plăci, capace etc.) ale

echipamentelor, confecţionate din cele mai diverse materiale (oţel, aluminiu, bronz,

alamă, cauciuc, material plastic etc.) şi că nu de puţine ori traversează secţiuni de

curgere, uneori de dimensiuni foarte mici, calibrate, acestuia i se impun următoarele

cerinţe:

● să fie cât mai curat posibil; un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu

jocurile funcţionale existente între elementele constructive mobile şi cele fixe (de

exemplu sertar – bucşă la un distribuitor, piston – carcasă la un cilindru) poate duce

la blocarea (griparea) elementelor mobile, dar şi la uzura lor prin abraziune şi la

îmbâcsirea filtrelor; „fineţea de filtrare” (cea mai mare dimensiune de particulă

străină exprimată în μm care se acceptă în masa de fluid) este un parametru ce


6

caracterizează din acest punct de vedere aerul; firmele producătoare de echipamente

pneumatice de automatizare garantează performanţele acestora numai dacă aerul

folosit are o anumită fineţe de filtrare; cu cât fineţea de filtrare este mai mică cu atât

cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari;

● să asigure lubrifierea sistemului de acţionare; deoarece aerul nu are proprietăţi de

lubrifiere, în acest scop se folosesc ungătoare, care pulverizează în masa de aer

particule fine de ulei;

● să conţină cât mai puţină apă; în aer există apă sub formă de vapori, iar prin

condensarea acestora se obţine apa care va coroda piesele de oţel, iar la temperaturi

scăzute poate îngheţa;

● să aibă o temperatură apropiată de temperatura mediului ambiant pentru a evita

modificările de stare care la rândul lor ar duce la modificări ale parametrilor

funcţională ai sistemului;

● să intre în sistem la presiunea şi debitul corespunzător bunei funcţionări a

sistemului; o presiune prea mică nu asigură forţa de apăsare necesară, iar una prea

mare poate duce la avarii.


7

2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA

Aerul comprimat folosit ca agent purtător de energie si informatie in sistemele

pneumatice de acţionare poate fi produs local , cu ajutorul unui compresor , sau

centralizat, intr-o staţie de compresoare.

Ultima varianta este cea mai utilizata. De altfel,producerea aerului este unul

dintre serviciile de baza (alături de alimentare a cu energie electrica ,apa,gaze

naturale) de care dispune un stabiliment modern .

In staţia de compresoare aerul este aspirat din atmosfera si comprimat cu

ajutorul unor compresoare si după ce este tratat si înmagazinat intr-un rezervor

tampon , este distribuit consumatorilor prin intermediul unei reţele de distribuţie.

Generarea energiei pneumatice se face după un ciclu deschis. Un asemenea ciclu

presupune aspirarea din atmosfera,comprimarea ,tratarea ,distribuţia la utilizatori si

refularea in atmosfera. Fiind un ciclu deschis ,aerul care alimentează sistemul de

acţionare se reimprospateaza continuu , fiind supus de fiecare data unui proces

complex de filtrare .

Avantajul acestui tip de sistem consta in simplificarea sa . Fiabilitatea ,durata de

viata si nu in ultimul rând performantele unui sistem pneumatic de acţionare depind

in cea mai mare măsura de calitatea agentului folosit . Având in vedere ca aerul

intra in contact cu elementele mobile sau fixe ale echipamentelor ,confecţionate din

cele mai diverse materiale(otel,bronz,alama,cauciuc ,material plastic,etc.) si ca nu

de puţine ori traversează secţiuni de curgere , uneori de dimensiuni foarte

mici,calibrate,acestuia i se impun următoarele cerinţe:

-sa fie cat mai curat posibil ;un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu

jocurile funcţionale existente intre elementele constructive mobile si cele fixe poate

duce la blocarea elementelor mobile , dar si uzura lor prin abraziune si la îmbâcsirea


8

filtrelor din sistem;”fineţea de filtrare”este un parametru ce fixează din acest punct

de vedere aerul ;firmele producătoare de echipamente pneumatice de automatizare

garantează performantele acestora numai daca aerul folosit are o fineţe de filtrare;cu

cat fineţea de filtrare este mai mica cu atât cheltuielile de exploatare ale sistemului

sunt mai mari ;

-sa asigure lubrifierea sistemului de acţionare;deoarece aerul nu are proprietati de

lubrefiere , in acest scop se folosesc echipamente speciale numite ungatoare ,care

pulverizeaza masa de aer particole fine de ulei ;trebuie avut in vedere faptul ca o

ungere abundenta poate conduce „naclirea”elementelor constructive ale

echipamentelor, iar o ungere insuficienta poate conduce la scoaterea prematura din

functionare a sistemului respectiv;

-sa contina cat mai putina apa ;in aer exista sub forma de vapori , iar prin

condensarea acestora se obtine apa care va coroda piesele de otel ;la temperaturi

mai scazute poate sa apara fenomenul de inghetare a apei , care poate impiedica

functionarea sistemului la parametri normali ;

-sa aiba o temperatura apropiata de temperatura a mediului ambiant pentru a evita

modificarile de stare care la randul lor ar duce la modificari ale parametrilor

functionali ai sistemului;

-sa intre in sistem avand presiunea si debitul corespunzator bunei functionari a

sistemului ; o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la

avarii , iar o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la

avarii,iar o presiune mai mica nu asigura forta sau momentul cerute de aplicatia

respectiva;in ceea ce priveste debitul ,abaterile acestuia influenteaza viteza de

deplasare a sarcinii antrenate de sistem.


9

3. MOTOARE PNEUMATICE

Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici aer

comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de ieşire

mecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei

pneumatice în energie mecanică motoarele pneumatice se împart în:

- motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de transformare

are loc pe baza modificării permanente a unor volume delimitate de părţile mobile şi

părţile fixe ale camerelor active ale motorului;

- motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine pneumatice; la

aceste motoare energia pneumostatică a mediului de lucru este transformată într-o

energie mecanică. În sistemele de acţionare pneumatice în marea majoritate a

cazurilor motoarele folosite sunt motoare volumice.

Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici

aer comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de

ieşiremecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei

pneumatice înenergie mecanică motoarele pneumatice se împart în:

motoare

pneumostatice sau volumice

; la aceste motoare procesul de transformareare loc pe baza modificării permanente

a unor volume delimitate de părţile mobile şi părţilefixe ale camerelor active

ale motorului;

motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine

pneumatice; laaceste motoare energia pneumostatica a mediului de lucru este

transformată într-o primaetapă în energie cinetică, care apoi este la rândul

ei transformată în energic mecanică.În sistemele de acţionare pneumatice

în marea majoritate a cazurilor motoarele folositesunt motoare

volumice.Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un


10

arbore. În primul cazorganul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă

(cazul cilindrilor şi camerelor membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz

mişcarea acestuia este fie de rotaţiealternativă (cazul motoarelor oscilante),

fie de rotaţie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor rotative).Un alt criteriu de

clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care serealizează

mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare

cu mişcarecontinua şi motoare cu mişcare incrementală.Tot în această

familie, a motoarelor pneumatice, se pot încadra şi motoarele pneumo-

hidraulice, la care mişcarea organului de ieşire este controlată prin

intermediul unui circuithidraulic auxiliar.În general maşinile pneumatice sunt

reversibile, adică pot funcţiona ca gnerator (pompă) şica motor. Din cauza

randamentului, ca motoare se folosesc în special cele cu piston, dar

sefolosesc şi cele rotative.

Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un arbore. În primul

caz organul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă (cazul cilindrilor şi

camerelor cu membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz mişcarea acestuia este

fie de rotaţie alternativă (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaţie pe unghi

nelimitat (cazul motoarelor rotative).

Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care se

realizează mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare cu

mişcare continuă şi motoare cu mişcare alternativă.

În general maşinile pneumatice sunt ireversibile, adică pot funcţiona ca generator

(pompă) şi ca motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc în special

cele cu piston, mai rar cele rotative.


11

4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE

Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare rectilinie,

ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are loc între

două poziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa motorului.

După modul în care sunt separate cele două camere funcţionale motoarele

pneumatice se pot clasifica în:

- cilindri, la aceste motoare separarea se face prin intermediul unui piston 4, iar

etanşarea se face prin intermediul unor garnituri nemetalice;

- camere cu membrană, la aceste motoare rolul pistonului este preluat de o

membrană nemetalică, care realizează şi etanşarea celor două camere.

Intr-o instalatie pneumatica ,elemental de actionare propriu-zis este motorul

pneumatic .motoarele pneumatice,denumire si elemente se executie , transforma

energia de presiune a aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza

apoi instalatiei cu ajutorul a diferite lanturi pneumatice liniare.

Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare

rectilinie,ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are

loc între douăpoziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa

motorului

Într-o schemă de acţionare pneumatică, motorul pneumatic are rolul elementului de

execuţie. Marea majoritate a acţionărilor pneumatice utilizează motoare liniare cu

piston.

Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de translatie ,de

obicei liniara ,ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare .

Exista doua tipuri de cilindri pneumatici :cu membrana si cu piston.Au aplicatii

foarte largi si se construiesc gama tipodimensionala extrem de diversificata.

Clasificarea cilindrilor pneumatici:

1.dupa modul de alimentare cu aer comprimat , cilindri cu piston se califica astfel:


12

-cilindri cu simplu efect :-cu revenire cu arc; -

-cu revenire sub actiunea unei forte

rezistente

-cilindri cu dublu efect: -cu tija unilaterala;

-cu tija bilaterala.

-cilindri in tandem: -cu amplificare de forte;

-avand cursa in doua trepte.

2.dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi:

-cilindri fara frana la capat de cursa;

-cilindri cu frana la capat de cursa: -reglabila;

-nereglabila.


13

5. COMANDA CILINDRILOR

Prin „comanda pneumatica „ se intelege totalitatea elementelor pneumatice (si/sau

electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi ce

asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe

lanturi de comanda , care indeplinesc functii bine precizate . Clasificarea in

comenzi pur pneumatice si mixte(electrpneumatice) nu este semnificativa din punct

de vedere al realizarii functiilor cerute.

Conform definitiei , elementul de comanda prelucreaza informatia , iar elementul de

executie transforma energia . In orice sistem de comanda o marime este influientata

de prezenta sau absenta altei marimi , iar sensul acestei actiuni corespunde unui

sistem in forma de bucla deschisa numit lant de comanda.


14

5.1. COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU

EFECT

-se poate realiza direct sau indirect .

Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte:

-forta necesara comutarii distribuitoarelor , care este in functie de diametru nominal al acestora;

-marimea solenoidului si a tensiunii electrice;

-complexitztea circuitului.

Este necesara comanda indirect in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare:

in aceaste situatii este necesar un debit mai mare de aer , ceea ce implica sectiunea

decurgere mari , deci distribuitoarelor cu diametru nominal Dn mare , adica forta de

comutare mare .

5.2. COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU

EFECT

-pot fi comandati cu ajutorul ventilelor de distributie cu 3 sau 4 cai .

Modificarea vitezei pistonului cilindrului pneumatic se poate face variind debitul de

intrare sau de evacuare .

Pentru acest lucru se utilizeaza supape de strangulare si retinere cu drosel reglabil.


15

6. SCHEME DE ACŢIONARE A MOTOARELOR

PNEUMATICE LINIARE

Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare

rectilinie,ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are

loc între douăpoziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa

motorului

Într-o schemă de acţionare pneumatică, motorul pneumatic are rolul

elementului de execuţie. Marea majoritate a acţionărilor pneumatice utilizează

motoare liniare cu piston. De la acest aparat pneumatic se aşteaptă realizarea unor

forţe de strângere sau realizarea unor deplasări, în funcţie de destinaţia schemei de

acţionare. De asemenea, motorul va trebui să funcţioneze într-un anumit regim de

viteză şi să se oprească cu o anumită precizie. Construcţia motoarelor pneumatice

liniare cu piston a fost prezentată în Lucrarea nr.1, de aceea vom trece aici în revistă

principalele scheme caracteristice de acţionare a acestor elemente (vezi tabelul 1).


16

Tabelul 1

Pistonul motorului se deplasează în mişcare de

avans (+) atât timp cât se acţionează asupra

manetei distribuitorului DP. La încetarea comenzii

distribuitorul ocupă poziţia 0 ceea ce conduce la

legarea camerei din stânga pistonului motorului

pneumatic la atmosferă şi ca urmare retragerea

pistonului.

Distribuitorul fiind cu memorie (poziţie reţinută) la

darea comenzii M2 distribuitorul ocupă poziţia 2

ceea ce permite alimentarea camerei din stânga

pistonului motorului pneumatic şi declanşarea

mişcării de avans (+). Motorul se opreşte în această

poziţie şi se retrage doar atunci când vom da o

comandă în sens invers (M1). Droselul Dr reglează

viteza pistonului în cursa de retragere.

Distribuitorul este cu poziţie preferenţială

(nereţinută) aşa că pistonul motorului pneumatic se

va deplasa în mişcare de avans doar atât timp cât

vom menţine comanda M la maneta distribuitorului

DP. La încetarea comenzii, distribuitorul

alimentează motorul în sens invers asigurând

mişcarea de revenire.

Schema asigură mişcarea de avans şi de retragere

realizate cu viteze diferite reglabile. Astfel la

comanda M asupra distribuitorului DP se

alimentează camera din stânga pistonului iar aerul

comprimat va trece prin supapa de sens a

droselului de cale DC1 punând în mişcare pistonul

(+). Aerul din camera opusă va fi legat prin


17

distribuitor la atmosferă dar prin rezistenţa

reglabilă a droselului de cale DC2, ceea ce va

asigura o viteză de avans reglabilă. Pentru mişcarea

de revenire viteza poate fi reglată de la droselul de

cale DC1.

La comanda M2 motorul pneumatic va efectua

cursa de avans (+) şi va rămâne la cap de cursă

până la darea comenzii M1 în sens invers, ceea ce

va asigura efectuarea cursei de revenire. Viteza de

avans poate fi reglată de la droselul Dr2 iar cea de

revenire de la droselul Dr1 montaţi pe orificiile de

ieşire în atmosferă ale camerelor motorului. Unele

distribuitoare de tip 5/2 au montate din fabricaţie

drosele pe orificiile de evacuare în atmosferă

pentru reglarea vitezelor.

Montajul asigură motorului pneumatic MP o

mişcare de avans cu viteză mică reglabilă. Astfel,

la darea comenzii M de la butonul pneumatic BP se

asigură punerea distribuitorului principal DP pe

poziţia 1 ceea ce are ca efect alimentarea camerei

din stânga a pistonului şi iniţierea deplasării (+).

Tija motorului pneumatic fiind solidară cu cea a

motorului hidraulic MH, deplasarea este posibilă

dor prin trecerea uleiului din camera din dreapta

motorului hidraulic în cea din stânga, trecere care

se poate face doar prin droselul de cale DC. Viteza

de avans va putea fi reglată astfel prin acest drosel.

Rezervorul R are rolul de a compensa diferenţa de

volum dintre cele două camere.


18

Motorul pneumatic MP va efectua mişcarea de

avans dacă de la butoanele pneumatice BP3 şi BP4

se dă comanda simultan. Cele două butoane

montate în serie materializează funcţia logică „ŞI”.

Pentru revenirea motorului se poate acţiona unul

din butoanele pneumatice BP1 sau BP2 care sunt

legate la supapa selectoare de circuit S, numită şi

supapă „SAU”. Comanda printr-o funcţie „ŞI” este

specifică utilajelor de producţie unde există pericol

de accidentare a operatorului (prese), prin această

comandă se asigură îndepărtarea mâinilor din zona

periculoasă.

Deplasarea în mişcare de avans şi de retragere este

asigurată de un distribuitor 5/3 pilotat de către

butonul pneumatic BP tip 4/3. Atunci când butonul

este pus pe poziţia centrală, camerele de comandă

ale distribuitoarelor vor fi legate la atmosferă iar

arcurile distribuitorului îl vor plasa pe poziţia de

mijloc, ceea ce va asigura tăierea alimentării şi

evacuării aerului din motorul pneumatic şi oprirea

lui într-o poziţie intermediară.

Pentru realizarea cursei de avans se dă comanda

M2 ceea ce va permite legarea la atmosferă a

camerei din dreapta pistonului motorului

pneumatic. Comanda M1 asigură deplasarea

pistonului în cursa de revenire. Dacă nu se dă nici

o comandă pistonul motorului va fi sub acţiunea a

două presiuni, mai mică pe partea stângă şi mai

mare pe partea dreaptă, reglate astfel de la

regulatorul de presiune RP, încât să dezvolte forţe

egale pe cele două feţe ale pistonului. Acest lucru


19

asigură oprirea în forţă a pistonului.

Este o schemă de funcţionare automată cu impuls

de iniţiere la care se foloseşte un limitator de cursă

LC care odată acţionat de cama k de pe tija

pistonului va asigura comutarea distribuitorului DP

pe poziţia de retragere. Comanda de pornire a

ciclului avans-revenire se dă de la butonul

pneumatic BP. Schema asigură realizarea integrală

a cursei motorului deoarece limitatorul de cursă va

fi montat la capătul cursei de avans de aceea

soluţia este utilizată de fiecare dată de câte ori se

doreşte confirmarea realizării cursei de avans.

Este tot o schemă automată cu ciclu automat şi

impuls de iniţiere la care nu se mai utilizează

limitator de cursă ci o supapă de succesiune SP.

După darea comenzii M de la butonul pneumatic

BP distribuitorul va alimenta camera din stânga

pistonului ceea ce va conduce la pornirea lui în

mişcare de avans. La epuizarea cursei motorului,

pistonul se va opri la cap de cursă ceea ce va

conduce la creşterea presiunii pe conducta de

intrare în supapa SP. Supapa se va deschide şi va

permite accesul aerului la camera de comandă a

distribuitorului DP care va întoarce motorul.

Schema este similară cu cea precedentă cu

deosebirea că după oprirea pistonului la capătul

cursei de avans va trece un timp reglat cu droselul

de cale DC până la umplerea rezervorului C şi

comutarea distribuitorului DP pentru revenirea

pistonului în poziţia iniţială. Deci reîntoarcerea

pistonului se va face după un anumit timp (reglat)


20

de la atingerea cursei maxime.

Este o schemă tipică de funcţionare a unei sănii de

maşină-unealtă, în sensul că se asigură funcţiile:

apropiere rapidă AR, avans de lucru AL şi

retragere rapidă RR. Limitatorul de cursă LC1

asigură evacuarea aerului prin droselul de cale DC

şi prin asta o viteză reglată a pistonului, iar

limitatorul LC2 revenirea pistonului la poziţia

iniţială. Limitatorul LC1 este acţionabil doar într-

un singur sens pentru a deveni inactiv la cursa de

revenire a pistonului.

Este o schemă care asigură două cicluri de

funcţionare: automat şi manual. Astfel dacă

distribuitorul D0 primeşte comanda „automat” el

va alimenta limitatoarele de cursă LC1 şi LC2 ceea

ce va permite funcţionare motorului în curse de

avans-retragere repetate continuu. Dacă în schimb

se va selecta poziţia „manual” vor fi activate

butoanele BP1 şi BP2 care vor asigura avansul şi

retragerea în mod individual în funcţie de comanda

dată la cele două butoane.

Schema asigură un ciclul de funcţionare automat

(ciclu repetat continuu) prin alimentarea cu aer

comprimat a limitatoarelor de cursă LC1 şi LC2, ca

urmare a comenzii M3. Dacă însă se dă comanda

M2 cele două distribuitoare D1 şi D2 vor fi puse pe

poziţia închis ceea ce va avea ca efect tăierea

alimentării cu aer a motorului şi oprirea lui.

Oprirea va închide camerele de lucru ale motorului

dar datorită compresibilităţii aerului pistonul se va

putea deplasa în limite reduse sub acţiunea unor


21

forţe exterioare.

Cele două limitatoare de cursă LC1 şi LC2 asigură

funcţionarea în regim automat cu ciclu repetat

continuu a motorului. Dacă se dă comanda „oprit „

de la butonul BP acesta va alimenta cu aer sub

presiune cele două camere de comandă ale

distribuitorului şi ca urmare distribuitorul va ocupa

poziţia centrală legând camerele motorului la

presiune. Dat fiind că ariile pistonului sunt egale pe

cele două părţi (motor cu tijă bilaterală) acesta se

va opri stabil, sub efectul forţelor de presiune

egale.

Schema asigură funcţionarea automată fără

limitator de cursă prin folosirea unui temporizator

(drosel de cale DC plus rezervor C) pentru cursa de

revenire şi a unui distribuitor DP1 cu arc reglabil

sau a unei supape de succesiune pentru cursa de

avans. Oprirea motorului este posibilă doar în

poziţia iniţială la cap de cursă (poziţia complet

retras).


22

7. BIBLIOGRAFIE

1. DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE

Autori: GHEORGHE HUSEIN, M. TUDOSE

2. CULTURĂ DE SPECIALITATE

Autor: POPESCU RODICA

3. UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR MECANICE.

Autori: GHEORGHE ZGURĂ, GHEOGHE PEPTEA

4. INTERNET

Site-urile: www.google.ro

www.yahoo.com

utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Documents