uS^radu, 6/18. Ia,xi-u.a,rivL i$85. Hr. ± .

BISERICA si SCOLI Fòia bisericésca, scolastica, literara si economica.

lese odata in septemana: DUMINECA.

P r ^ U u t a a b o n a m r a t l u l a i t s e r e t t a l a ln toert luat lora s S t a t a Auatro-Ungari'a pe ana . . 5 fi.—er- < Poltra publicatiunile de trei ori ce contienu

» » » » jtun. arni 2 „ 60 „ < cam 150 coviate 3 fi., pana la 200 cuvinte Centra Roman?* si strainetate pe an 14 franci > 4 fl. ai mai sua 6 fl. v. a.

m ti n »> « J » • 7 ™ M a ^

Corespondintiele sè se adreseze la Redac-tiunea dela

„ B I S E R I C A si SCÓL'A"

Er banii de prenumeratiune la TIFOOBAFI'A DIBCESABA In A BAD.

I N V I T A R E DE P E E N U M E B A T I U N E

Ai

„BISERICA si SCÓL'A." M a bisericésca, scolastica, literara si economica,

Cn inceputulu anului 1885 deschidemu abo­namente nou la „Biseric'a si Scól'a."

Rugàmu pre toti domnii abonenti de pana acuma, cari dorescu a ave fói'a nòstra si pe vi­atorio, s e binevoiésea a tramite la „ t i p o g r a f i ' a < i ì e e e s a n a t t pretiulu d e prenumeratiune care e:

Pentru Austro-UngarPa pe anu . . . . 5 fl. „ . Vi • • 2fl.50cr.

Pentru Romani"1 a si strainetate pe amu . 14 franci » » » » „ 7, ara» 7 ,

Sprijinulu moralii si materialii, de care pana acuma s'a bucuratu fói'a nòstra, ne indreptatiesce a sperà, cà si in viitorin vostra fi imbratisiati de aseminea simpathii calduróse precum si de buna-voiuti'a nestrămutata a On. Publìcu cetitoriu.

3=Seâ.a,cti-ujaea,_

Meditatixmì din diu'a anului nou 1885. A u mare influintia asupra omului serbatorile.

Se emancipéza in aceste sante dile, — incât este acést'a possibilu — de sub grijile lumesci, si du-pace si-indeplinesce detorintiele religióse, retrasu in cerculu familiei, si alu amiciloru sei, si-cauta, ai afla aci câtev'a momente de piacere si dis-tractiune.

Sunt scumpe aceste momente pentru omulu, p r e carele lu-multiemesce starea, in carea sc ga-aesce. Elu are, si pòrta in internuln seu dispo-skranea de a serba, si serbatórea ieste o oca-« u n e binevenita. N u astfeliu se intempla inse cu omulu, pre carele sortea, seau pecatele lui, seau dora forci'a impregiuràriloru lu-facu se fia ne-

multiemitu cu sene si cu starea, in carea se afla. Serbeza si elu, pentruca asia s'a pomenitu din betrani; dar acestfa serbare nu-lu satisface, nu-lu recreeza, pentruca Mipsesce sufletula serbării: bun'a dispositinne.

Intre noi câ individi voru fi de siguru 6meni de amend6ue categoriele, voru fi 6meni multie-miti, si nemultiemiti. Starea, in carea ne-a aflatu anula nou pre noi, ca corporatiune, câ biserica si câ naţiune — nu ne multiemesce.

Nu încape nici cea mai mica indoela, s'au facutu, si se face si la noi progresa. Mai nici odată inse nu obtienemu, si nu potem obtienâ progresulu, pre carele l'am pot£ dupa forciele, de cari dispunemu, daca aceste forcie nu s'arn perde pre adesea in lucruri, cari numai la bine nu potu conduce pre nimenea; er conscienti'a, ca n'am facutu, ce am potutu face, ne strepune de regula intr'o stare de nemultiemire. V

Ori suntemu multiemiti, ori nu, serbàmu si noi câ tòta lumea. Deosebirea este numai, ca pre cand la alţii, cari se gasescu in stare mai buna, dilele de serbatóre sunt dile de petrecere, si de adeverata recreatiune spirituala si morala, pre atunci la noi aceste dile sunt, si trebue se fia nesce dile de scóla, dile de instrucţiune. Omulu nemultiemitu are detorinti'a se gandésca, si se studieze, cum se devină si elu multiemitu.

Daca acést'a ne este starea si sortea, atunci trebue sè-ne plecàmu capulu înaintea poruncii, carea ne dice, ca daca voimu se ne fia mai bine, atunci se gandimu, si se facemu cum ne dictéza mintea si esperienza, câ se potemu ajunge acestu mai bine.

Pre langa anulu nou se serbéza astadi in bÌ8eric'a nòstra: „taiarea impregiuru a Domnu­lui si Mantuitoriului nostru Iisus Christos."

2 B I S E R I C A si S C O L ' A Annlt t I X .

Este minunata coincidentia. Acesta serba­tóre, in carea Cela Atotputernica se supune di­sciplinei adoptate de ordinea morala a bisericei, in carea a'a naseutu, si ne aréta prin esemplala seu, ca astfeliu suntemn detori a (ace si noi — se serbéza tocma in cea dantaiu di a anului.

Se ne notàmu bine acést'a! L a noi, la romani, este lucra cunoscutu, sant

mulţime de talente. Unulu câte anala, daca ne legamo de câte o specialitate, potem face ca per­severanti'» necesaria la lacra, minuni. Cand ve­nirmi inse la lucruri, pre cari avemu a-Ie face ca toţii, nu ne succeâu, seau cela patienn na ne succedu asia, precum ar potè se-ne succeda.

Si nu ne succeda mai de regala din moti-vulu, ca fia-care din noi crede, ca are minte mai agera, decât cum pota ave alţii, si in urmare o-piniunea lai intr'unu casa anumita este, si chiar trebue se fia cea mai buna ; ér daca nu-lu as-cultàmu, si nu facemu, precum ne iuvétia den-sulu, indata este gat'a scisiunea. Propunetoriuln si-are si elu aderintii sei personali seau de prin­cipii, cari lu-sustienu, si cari mergu dupa den-sulu, ér cei ce na voiescu se-lu asculte, mergu pre alta cale, si urmandu cursulu luata ambe partile, in loca de a se duce paralela, dedre-ce urmare8cu analu si acelasi scopa, na arare ori se intempla, ca scopalu se aita, seau nn i-se da importanti'a, ce-o merita ; si cei doi frati de mai nainte se facu unulu altui'a protivnici, si tòta mnnc'a, se intempla adesea, câ se le fia redusa intra a-se combate si paralisà unulu pre altuia. Vediendu acést'a, se intempla, ca unii se descu-ragéza, si se retragu cu totulu, altii din protiv­nici de idei, se mai facn si adversari personali, si apoi stremuta luptfa pre altfelin de terene. Se reda apoi in o astfeliu de situatiune lucruri, cari potu se fia pentru multi de predilectiune, dar cari na promovéza nici decât caus'a carei'a vo-imu a servi.

* Este unu lucru pré naturala, câ òmenii in

anumite caşuri se alba vederi deosebite, si fle­carele se încerce a realisâ aceea, ce doresce dupa vederile sale. Acésta impregiurare inse nu indreptatiesce pre nimenea, câ daca cineva na impartasiesce vederile uo'stre, si na lacra dupa ele — farà a-lu stadia, tara a-lu privi si esamina pre eia si faptele lui — se-lu suspitionàmu, se-i atribuimu rea vointia, si se-lu dechiaràmu chiar de inimica ala causei, pentru a cărui realisare lucra si eia intocma câ si noi, dar si-urmaresce, si se incérca a pune in lucrare vederile sale si ale sociloru sei de principia.

Astadi este lumea destulu de înaintata. Fie­care omu judeca, si celu ce judeca are unu dre-ptu, voiesce se fia libera in acţiune, se-si ese-

cute libera vointi'a si dorintiele, ce le are d u p » judecat'a formata din vederile, de cari este con-dusu. D e odată ca dreptala, ce-la pretinde ei-nev'a pentru sene, se nasce si o detorintia, in casula de facia detorinti'a, ca precum pretinde libertate pentru sene, tocma asia se respeeteze si libertatea altui'a.

Cu acesta detorintia începe propriamente disciplin'a in fia-care societate. Voi mu se fi mu liberi in acţiunile nòstre. In acelasi timp a inse* — repetima, santemu detori a respecta si liber­tatea altor'a.

Acestu 8oiu de disciplina lipsesce de multe ori in acţiunile nòstre comune, suntem tineri inc» pre terenulu vietii constitutionale-bisericesci, si cadérmi in gresiél'a, ce se aréta mai la fie care omu tenera. Avemu multa inclinare spre unu fe-liu de despotismu de idei. Multi dintre noi avem dora pré mare incredere in cunoscintiele si j u ­decat'a nòstra, pretindemu, câ lumea se-ne ur­meze, si daca vedemu pre altulu, ca tiene si eia, si voiesce se lucreze si elu dupa vederile, de cari este eondusu dupa judecat'a sa, — nu arare ori se vede, ca ne incercàmu a-lu sili, câ se ne urmeze pre noi ; seau daca acést'a nu ne succede, ne incercàmu a-lu discredita si a-lu infacisiâ la-mei câ pre unu omu, carele nu voiesce, si nu urmaresce binele.

• N a merge ai a bine pre o astfeliu de cale.

E a nu duce, si nu potè se ne duca la bine. N e trebue mai multa disciplina in tòte. Câ nu cumv'a se fimu ren intielesi inse, se ne esplicàmu:

Cand ceremu disciplina mai multa in cău­şele nòstre bisericesci si scolarle, se nu créda nimenea, ca dorimu, câ vointi'a nòstra se-o su-punemu unui'a, seau unor'a. Ceea ce dorimu este numai, câ vointi'a nòstra se-o supunemn numai scopului comunu, pre carele lu-urmarimu. D o ­rimu, câ scopulu comunu se dirigeze tòte acţiu­nile nòstre. Lui se ne supunemu, si in acésta supunere se consiste, si sè-se validiteze disci­plin'a nòstra pre terenulu vietii publice.

Impamentenindu-se mai bine in societatea nòstra acésta disciplina, credinti'a nòstra este, ca multe, cari nu ne placa astadi, se voru schimba. Ne vomu apropiià totu mai multu unulu de ai­tata, ne vomu stima, ne vomu ajuta, si ca fie­care acţiune vomu pasi cu unu pasa înainte intra realisarea idealului de a deveni in biseric'â lui Christosu „o turma si unu pastoriu."

Cu chipulu acést'a dilele mari, ditele de serbatóre, ce voru arma, ne voru gasi in stare mai buna si mai multiemitória, si astfeliu serba-forile voru deveni si pentru noi momente de mai multa piacere si recreatiune, dile de adeverat» si neconturbata bucuria.

A n u l a I X . B I S E R I C A si S C O L ' A 3

Cugetări despre educatîtme. Cultur'a e prin care omulu se face „dopa

thipulu si asemenarea Ini Dnmnedien !" Omulu, după cum a esitu elu din sinulu na­

turei, este inerta, nesciutoriu si neinâemanaticn. D a c a l'am lasâ pre eln, ca se se desvâlte nu­mai dupa 6rb'a vointia a naturei, atunci corpnlu si înca mai vertosu spiritulu, partea lui cea nobila, ar reman£ f6rte indaratu. Despre faptolu acest'a destule dovedi ne dâ vi&i'a 6meniloru selbatici, cari sunt lasati a-se desvoltâ numai de sine, ca animalele, si in adeveru modulu de cugetare, vorb'a si intreg'a intocmire a traiului lom abia ii-ridica preste animale.

Este dreptu, câ omulu primitivu si-a gatitu uneltele sale asia, dupa cum l'a povetiuitu na­tur'a ; vorbele lui cele dantai au imitata sune­tele naturei; netur'a a datu sufletului omenescu îndemnările prime spre a-se lumina si a sparge adenculu intunerecu alu neconsciintiei.

Firea insasi a fost cea dantaiu crescatdre & omenimei; inse crescerea ce o da natur'a nu este in stare ca se-lu faca pre omu a trai ame-suratu inaltei sale destinatiuni. Natur'a este orba si nesemtit6re; ea nu scie face deosebire intre bine si reu, frumosu si nrîtu; ea nu scie ce este însufleţirea, dreptatea, virtutea ; tdte semtiemintele câte se sternescu prin ideile morale, snntu ne­cunoscute înaintea naturei; t6te motivele, din cari pornesce educatiunea morala, sunt cu to­tala streine naturei; ele se potu sterni numai prin influinti'a omului

Mintea omenâsca este chiamata a spriginf îucrulu naturei, ea este chiamata a promova des-voltarea fir£sca a omului, cu alte vorbe: omulu numai sub ingrigirea altora 6meni p6te se devie capabila a împlini destinatiunea s'a mar&ia, es-primata prin vorbele Mantnitoriului: „Fiti per­fecţi, precum este Tatalu vostru cerescu!" — Cu totala in alta coldre se arata vi&i'a unui omu atonei, daca ne ingrijimu a promova inadinsa des-Toltarea poteriloru lui.

Educatiunea este lucrarea aceea premeditata, ce are de scopo a desvoltâ armonica t6te pute­rile pruncului frageda, spre a forma din elu orna buna, laminata, lucrator iu. Minte luminata, inima nobila, corpu abilu pentru a seversf vointi'a spi­ritului, — aceste sunta r6dele educatiunei.

Educatiunea este facl'a, care lu-conduce pre ©mu catra templu destinatiunei sale pamentesci, ea nobiliteza pre omulu nesemtietoriu alu naturei, precum banuln graâinariu din florea simpla a câmpului tace, prin ingaijirile sale, o flore inv61-ta, frnm6sa, mirositoria!

Dintre t6te fiintiele numai singura omulu es­

te educabila, numai elu este desvoltabilu in sen-sulu eminenta alu cuventului.

Fiintia progresiva ce e, omulu se desvoltâ incetn, se desv61ta cu greu ; câci puterile lui sunt „omnilaterale," sufletulu lui e capabila a înainta pe calea perfectiunei nemărginite, £r corpulu lai e ana instrumentu universalu, pre care spiritulu lu-p6te tolosf spre cele mai diverse scopuri. Ani-malulu se desvdlta mai iute si relativu mai usioru, inse pre elu l'a îngrădita firea intre anumite mar­gini, preste cari desvoltarea lui nu p6te se traca. Elu este „unilateralu" si „stationariu" in iscu-sinti'a si acţiunile sale. Desvoltabilitatea eminen­ta a omului este motivulu, din care pornesce in-treg'a sciintia si art'a pedagogica.

Daca e adeveratu, câ educatiunea lui-nobi-liteza pre omu, atunci înriurirea ei binefacatâre se arata cu deosebire asupra desvoltarei s6u a culturei spirituali. Omu cultu este acel'a, in a cărui spirita, pe langa idei, noţiuni si judecaţi clare si bine renduite, s'au sternita destule sem-tieminte nobile si nesuintie morale; cu alte vorbe: „minte luminata" si „inima nobila" constituesca adeverat'a cultura a omului. Cultur'a o primi mu prin crescere buna; ea ne face a trai cu demni­tate, asia dar scopulu educatiunei coincide pe deplinu ca scopulu vietiei nostre pamentesci. Din vremii e vechi pana astadi, dela Socrate si pana la Kant, cugetătorii toti s'au ocupata cu pro-blem'a vieţii.

Christos, fondatorulu religiunei sublime, ne a inventiatu, cumcâ destinatiunea vierii este a ne apropia catra perfecţiune ; Kant, cugetatorula celu adânca, a disu: scopulu vieţii este a ne împlini detorinti'a (imperativula categoricu).

Dar pentrace se devenimu perfecţi si pen-truce se ne implinimu detorinti'a?

N a pentru altceva, decât pentruca se fimu fericiţi, si înca mai vertosu, pentruca se sporimn

\ binele omenirei! \ Daca din faptele ndstre nobile na ar isvori \ bucurie, fericire si desfătare pentru noi insine si l pentru omenire, atunci perfecţiunea chiar si cre-i dinciâs'a împlinire a datorintîei na ar fi, decât \ o formalitate desierta. \ Fericirea este dar tient'a educatiunei, câci l ea este scopulu trecet6rei n6stre vieţi. Nu ave-\ rea, nici invetiatur'a, nici desfătările lamesci nn-la \ faca pre orna fericita, ci numai — consciinti'a \ liniscita! > Educatiunea vrea se resade'sca in spiritulu î tenern o judecata clara despre bine si reu, apoi l vre se-lu deprindă a asculta tot mai multu de \ vocea consciintiei, astfeliu vointi'a lui o face sta-\ tornica in bine, si crescerea omului va culmina { in ceea ce numimu „caracteru morala," „carac-

4 B I S E R I C A si S C O L ' A Aira in I X .

tern virtuosu," care este triumfala educatiunei, fl6rea calturei sufletesci!

Cela ce asculta de poruncile sacre a-le con-sciintiei, acel'a umbla pe cărarea virtuţii, acel'a se inaltia catra idealulu omenescu.

Fie care dintre noi — spune Jean Paul in L e vana, — inca din anii primeloru tineretie, pas-treza in spiritulu seu imaginea omului idealu, care tainicu ne sioptesce, cum avemu se gandimu, se semtimu, se lucramu ; pre acesta „omu idealu* cu inflacarata dorintia tindemu a-lu elibera, a-lu liniscl, a-lu îndestuli."

„Art'a educatiunei, t6te mijldcele si t6te în­tocmirile ei trebue alese asia, dupa cum pretinde acelu omu idealu !"

Creseatoriloru ! Sterniti in inimele tinere însufleţirea, aprin­

deţi-o prin exemple, fapte si sfaturi, prin fortia si iubire, prin cultur'a mintii radiemata pe a ini-mei cultura /

însufleţirea ! Fara ea nimicu mare, nimicu nobilu, nimicu sacru nu se p6te nasce. E a este unu copilu cerescu, care smulge spiritulu nostru din noroiulu vietiei dilnice, ne inaltia si ne rapesce, pe calea desevîrsirei, catra — ide­alulu omenescu !

In din'a anului nou 1885. Dr. Pipotuu.

Munc'a si plăcerea. Omulu e facutu se lucre, se muncésca, se

ostenésca. Din pnnctu de vedere morala, avemu se

deosebimu doue specii de munca. Munca liberala si munca neliberala. Sub cea neliberala intiele-gemu aceea, uade mai multu decide objectulu ca spiritulu, si la acést'a totdéun'a ne uitâmu cu unu óresi-care dispretiu. Sub cea liberala intie-legemu aceea, unde decide spiritulu; si acést'a este munc'a adeverata, care nu stă in contradi-cere cu demnitatea nóstra omenésca.

Cu tote acestea, daca vomu frundiarf istori'a, vomu aflá cá la inceputu nu esistâ decât numai munc'a nelibirala, si numai mai tardiu s'a ince­putu munc'a liberala.

Natur'a, incâtu ne silesce la munca, numai spre desvoltarea poterei ni-dâ impulsa, precum vedemu in inventarea diferiteloru masîue. Munc'a liberala e mai nobila, căci ni desvólta poterile spirituali. Inse nici acést'a nu e acomodată, pen-truca se pota formă o viétia consonanta, deórece ne conduce la o rivalizare infinita.

Numai aceeea munca e intru adeveru mo­rala, care delatura defectele celoru de mai sus. Atare munca e munc'a de professiune, care inse

nu e inca destula desvoltata, deórece nu totu in­sula are in societate ocupatiune professionata.

Idealulu moralei este ca fia-care individa se aiba o astfeliu de ocupatiune in societate. Ó r e ajunge-vomu acestu idealu sublimu, aceea este se-cretulu venitoriului acoperita cu velu întunecosu, iase din semnele vietiei culturali de adi, potemu sperà.

Masîaele, cari ocupa adi asia locu însem­nata in societate, ne-au apropiata cu pasi gigan­tici de acela ideala, càci ui-crutia tórte multa timpu, si ne facu domni preste poterile nature!. Inse precum tota lucrulu bunu si-are laturea rea, asia au si masiuele o lăture rea, care dealtmin-trea se potè evita usioru, deórece provine numai din modulu, cu care ómenii se folosescu adi de ele.

Astadi omulu este servu alu masinelora. N a intielegu pre adeveratii mecbanisti, ci pre masa'a poporului, care lacra cu ele. Innainte de tòte a r trebui se a etàmu ómeniloru, cari lucra cu ma-sine, se veda in ele manifestarea spiritului, se veda, cà si ele sunt sub stăpânirea mintii ome-nesci ; atunci ar lucra cu mai mare draga, bâ ar lucra chiaru cu însufleţire.

In legatura cu munc'a aflàmu totodată « cele trei forme ale piacerei.

Scopulu finalu alu muncei, precum veda unii, e satisfacerea celoru necessarie.

Definitinne unilaterala, dar nu tocmai rea, pentruca ni areta necsnln ce esista intre munca si piacere. Dopa munca trebue se urmeze pia­cere, ca se ne recreàmn, se ne reinnoimu potè rile. Plăcerea pretinde pansa; inse moral'a nu intielege sub pausa simpluminte intrelasarea moa­cei, unu óresi-care dolce far niente, ci recascigare.

Form'a prima a placarci este plăcerea ma­teriala, corporala. O insasire caracteristica a po-póreloru selbatice. N a pentru aceea manca multuT

cà dora ar poftf, ci pentruca cugeta, cà asia va fi mai tare, mai poteruicu.

Form'a a dóu'a este petrecerea, unde tota iadividalu are parte activa. O potemu numi si diletantismu.

A trei'a si cea mai innalta forma este aceea, unde individulu, chiaru din contra cu form'a a dóua, se porta passivn, desfatandu-se in operile artistice ale altor'a.

Inse noi n'am ajunsa inca pana acolo, de­órece plăcerea inteìigentiei nòstre e diletantis-mulu ; si avemu mai multi „scroefori," ca ceti­tori, mai multi „artişti,u ca iubitori de arte. Des­pre acést'a ne potemu convinge, indata ce vomii aruncă o privire la vièti'a nóstra sociala sgomo-tósa, plina de concerte, siedintie publice, conte-rintie literarie etc. cari înclina pre diletanţi spre sentimentalismi! si romanticismu.

Anulu I X . B I S E R I C A si S C O L ' A 5

Asemenea importanta e relatiunea ce esista intre timpulu si împărţirea mancei si a placerei.

Ro manii vechi au esprimatu plăcerea cu eu-ventula otium, grecii cu cuventulu lyokri; era munc'a o-au esprimatu prin negotium si tâyokoa.. Asia dara pentru plăcere au avuta cuviate positive, pentru manca negative. Si intru adeveru numai plăcerea o considerau de atare, care corespunde demni­tăţii omenesci, pana candu munc'a la ei erâ me­nita pentru sclavi, Si numai atunci, <|and Socrate se pronunciâ pe langa însemnătatea" ocupatiune-loru de professiune, incepura se pretiuâsca si grecii munc'a.

Pop6rele biblice inca desconsiderau munc'a si o tienâu ca pedepsa venita dela Damnedieu, inse tocmai pentru aceea o suportau cu mare pacientia.

Din punctu de vedere moralu atâta munc'a, câtu si plăcerea sunt de mare iusemnatate, inse trebue se observâmu câ devis'a adeverata a omu­lui este munc'a, lab6rea De plăcere numai pen­tru aceea avemu lipsa, ca se ni recascigâmu po­terile pierdute. Bine s'a ingrigitu dara Biserie'a, cand totu după siese dile, de n e g o t i u m , a pusu o diua de o t i u m , cu tote câ adi, cand dmenii in genere sunt mai slabi, mai nepotentiosi de construcţia, ca cei vechi, — in t6ta diu'a a-vemu lipsa de o t i u m .

Erates.

Santirea bîsericei din Petrism. Domnule Redactore! I n sperantia câ d6ra unu

eondeiu mai distinsu va dâ in publicitate espresiune bucuriei, de carea a fost petrunsu poporulu credin-ciosn din comuu'a n6stra Petrisiu in diu'a de 16/28. Decemvre 1884, prin actulu santirei Bisericei noue nu m'am încercata a descrie acesta actu de pietate si religiosu ; dar din considerare câ : in părţ i le ndstre sunt rari evenemintele, cari ar merita se petrunda in publicitate, si pentru a nu lasa unu actu atât de însemnaţii pentru eomun'a ndstra, fara urma in diur-nalistica,— m'am decisu Dle Redactore a descrie ac­tulu religiosu alu santirei bisericei nostre, in credin-tia, câ onoratulu publicu v a luâ cu bucuria cuno-scintia de elu.

Nou edificat'a biserica trebuia se se termineze in anulu 1883, dar prin intrevenitele pedeci din par­tea intreprindietoriului nu s'au terminatu.— Impera-t iv 'a necessitate de biserica erâ semtita, din mot ivalu câ biserie'a cea vechia ne amenintiâ cu surupare, si din acestu incidente manecandu, comitetulu paroahialu a aflatu de oportunu a-si termina biserie'a sub orice impregiurari.

Cu ajutoriulu lui Ddieu vediendu-ne biserie'a terminata in t6mn'a anului 1884, prin staruinti'a co ­mitetului parochiaiu, din considerarea timpului de erna si din lips'a documentata de biserica, am ce-rutu dela Ilustritatea Sa Domnulu Episcopu diece-sann loanu Metianu, ca se se îndure pre gratiosu a ni dâ binecuventarea Archieresca, câ nou edificat'a b i ­serica se se p6ta in modu provisoriu santi prin părin­

te le protopresviteru, descoperindu Ilustri tât i i Sa le d o -rinti 'a nòstra de a-se efeptuî santirea bisericei nòs t re prin episcopu in diu'a de 23. A p r i l i e 1885, adecă i a diu'a patronului bisericei nòstre.

L a cererea nòstra motivata, I lustr i tatea Sa aa si delegatu pre protopresviterala tractaalu, domnula Vas i l i e B elesi u, pentru a servi actulu de san t i re , ca re au si avutu locu in duminec'a din 16/28. Decemvre 1884.

Actu lu i santirei i-au premersa ceremonialula m u ­tăr i i din biserie'a cea vechia in cea nóua, efeptuita Sâmbăta in 15/27. Decemvre 1884, prin protopresvi-

; terulu tractualu eu asistenti'a a loru 4 preoţi- — D u p ă ; terminarea vecerniei pre langa sunetulu clopoteloro. ! cu procesiune s'au efeptuitu mutarea, ducendu preoţ i i : din cele sante ; èra poporulu, carele erâ adunatu i u ; numeru frumosu praporii si alte obiecte bisericeaei. ! Dóue aimtieminte cuprindea inim'a fiesce oarui 'a ; crestinu la acesta mutare : unu semtiemintu de bucu-; ria, càci bunulu Ddieu ne-au ajutatu a ajunge mo— ! mentulu intrării in biserie'a cea nóua ; ér al ta sera— ; tiementu de j e l e , ca am părăsita unu laeasiu Dam— ; nedieescu, carele sute de ani a servitù ca loca santa S si de rogaciune antecesorilorn nostrii si nóue. ! După intrarea in biserie'a cea nòua, prin p r o -; topresviterulu pontificante se ceti o rugăciune de mul -

tiamita pentru momentulu intràrii in biserica, si se ! provoca poporulu, ca in diu'a urmatóre se ie ie pa r t e » la festivitatea santirei bisericei. ; I n diu'a de 16/28. Decemvre ca diu'a designata. ; pentru santirea bisericei, mai nainte sau depusu p é -5 tr'a fundamentala cu reeerut'a ceremonie, după carea, Ì au urmatu santirea apei si santirea bisericei pe d i a

launtra, apoi celebrarea utreniei si a l i turgiei , l a ea-rea au pontificata părintele protopresviteru V a s i l i e Belesiu, asistatu inca de 8 preoţi din giura.

Sub decursulu pricésnei pontificantele pro topres­vi teru a tienutu o cuventare forte patrundiatòria s i

> instructiva tractandu despre lăţ irea bisericei, in ea-; rea au accentuatu si îaud'a poporului, ca fara a ju to-; r iu din nici o parte, cu propriulu capitalu b i se r icesc» > au edificatu o biserica frumósa. ; I n numele poporului au luatu cuventaia p r eo -; tulu localu Iosifu Cimponeriu multiamindu mai antaiu : Atotpot intelui Damnedieu pentru ajutoriulu seu ce la ; sautu, prin carele s'au realisatu dorinti 'a nòstra, prin. ; carele sau versatu in inimele factoriioru coacredia t i ! cu conducerea terminarli bisericei, daralu in t i e l ege re i | bune si concordiei, fara de cari terminarea b iser ice i \ nu erâ real izibi la . ; A u esprimatu maltiamita Ilnstri tàt i i Sa le p r é ! bunului nostru Episcopu diecesanu loanu Metianu, pen -! tru sfaturile cele parintiesoi, cu cari ne-au o n o r a t e ; in totu decursulu edificarli ; precum si dlui leratem ; Belesiu, vicariu episcopescu dela Consistoriala d i n ! Oradea-mare, ca fostului conducatoriu alu tractului ; Totvaradi 'a , carele multu au conlucrata la Înmulţ irea ; capitalului bisericescu, din carele se edifica biserie 'a. ; I n numele poporului au mai esprimatu mul t ia -> mita părintelui protopresviteru Vasi l ie Belesiu, pe a | căruia umeri aa cadiata sarcin'a cea mai grea, sar— ; cina de a conduce eomun'a bisericésca in cele a t i n -! gatóre de edificare si pentru sacrificeiie făcute faci a ; de biserica. ; înainte de « F i e numele Domnului" s'au sant i tà ! biserie'a pe din afara cetindu-se 4 evangel i i in 4 pa r t i ; a bisericei, s'au tienutu înaintea nsiei de sub t â rna | unu parastasu in memori'a celoru reposati, dupa c a r i ) intrandu in biserica s'au terminatu sant'a l i turgia .

6 B I S E R I C A si S C O L ' A Anu la I X .

L a prandiulu comuna datu intr'unu cerca mai rpstrensu sau redicatu mai multe toaste, dintre cari mer i ta a-ae aminti toastulu aredicatu de protopres-vi terulu, intru sănătatea Maiestăţi i Sale Imperatu si R e g e l u i nostru Franciseu losifu I . ; — intru sănătatea înal tu lui guvernu si intru sănătatea l lus t r i tà t i i Sale Domnului Episcopu dieeesanu loanu Metiana.

S'au mai aredicatu toaste intra sănătatea pro-topresviterului, a dlui vicariu alu Oradei-mari, a pre-ot imei si a poporului, precum si intra sănătatea a l ­to ra persóne demne de tòta stim'a.

Astfel iu se, termina diuTa de 16/28. Decemvre spre bueuri'a si mangaiarea nostra a tuturor'a, dar SBvenirea ei va remane nestérsa din inimele nòstre.

Petrisiu, 2. Ianuariu 1885. I . C.

D i v e r s e . f N e c r o l o g n . V e t e r a n u l » si bine meritatnlu pro-

topresviteru alu L i p o v e i , părintele loanu Tieranu a fos t incercatu in septeman'a trecuta de o grea l o v i ­tura a sortii. L u n i ser'a in 31. Decemvre 1884 pro-vedint i ' a divina chiamâ la cele eterne dupa unu morbu îndelungata si dupa impartesirea ca sântele taine pre in bit 'a sa socia E 1 e n *a, născuta Vui ' a in anulu 72 a l a etât i i , si in anula 52 alu fericitei sale casatorii. R tmas i t i e i e defunctei s'au depusu spre odichna eterna i n cript 'a familiara din cimiteriulu din L i p o v ' a in 2 l anua i iu 1885 la 4 dre dupa amedi. Servicinla fu­nebru s'a oficiata prin asesornla consistoriala A u -gas t in Hamsea, asistatu de 14 preoţi si de părintele piotodiaconn alu episcopiei aradane Ignat iu Papa in eant'a biserica din L i p o v ' a — in fienti'a de facia a unui publicu alesu si numerosu. L a finea servitiului a&esorulu cons. A . Hamsea in discursulu fanebru a espnsu pre scnrtu momentele principali din viSti 'a defunctei, ar etan du, cum dens'a s'a distinsa in de-cursulu acestei v ie ţ i trecetorie prin iubirea si stim'a facia de sociulu ei, prin bun'a crescere si bun'a în­gr i j i re a familiei, prin o economia si ac t iv i ta te in conducerea afaceriloru vie ţ i i casnice, precum si prin iubirea facia de deaprdpele, manifestata in acte de car i ta te crestindsca,

Inregistrandu in colonele foiei ndstre acestea, se dicemu, ca defunctei se-i fia tierîn'a usidra si me-mori 'a binecuventata, er malta obidatului ei sociu Ddieu se-i dea tari 'a sufletdaca, câ se pdta suporta acesta g rea lov i tu ra !

* L o t e r i e d e e fec t e . Reuniunea femeiloru r o ­mâne din Sibiiu a sortatn Luni la 31. Decemvre 1884 losurile pentru sortitur'a arangiata in favorulu sca­l e i romane de fetitie din Sibiiu. Sortarea s'a făcuta i n eâificiulu cassinei române in presenti'a unui pu­blicu distinsu. Ca comisariu din partea regimului a funcţionată domnulu Ştefana Stroi 'a, notar iu la co mitatu .

D in fie-care mie de losuri s'au sortata câte 83 d e numeri. Se stie câ losuri au fostu 12,000. Cu chi-pulu aceat'a s'au sortatu 996 de numeri. Din intregu restulu s'au mai sortatu apoi inca 4 numeri, si ast­feliu au esit 1000 de numeri pentru cele 1000 de

j-astignri. A c e s t e 1G0O de numere s'au pasa apoi din nou

i n rdt'a norocului si primulu numeru sortatu a cas-t i g a t u premiulu principalu, si cele urmatore fie-care

l premiulu statoritu conform locului, la care l'a aran-< catu sdrtea. 5 In namerulu procsima vom reprodace list'a au-| tentica a castiguriloru si a numeriloru sortaţi, ca < publiculu nostru se se pota orienta cu tdta esactitatea. s Sortarea s'a inceputu dimineti 'a la 9 dre, la 12 > s'a intreruptu. S'a continuata apoi dupa amedi dela i 3 pana la 71/i cand s'a incheiatu. < Loauri nevendute au remasu la Reuniune 1059 s si spre liniştirea celoru cu puţine losuri amintim câ ? premiulu principalu nu l 'au castigatu aceste 1059 l de sortiuri. < Eventualele dispositiuni le vomu comunica pe l calea acest'a. „ T e l . Rom. ? * Pentru balulu reuniunei femeiloru romane > d i n A r a d u , ce se va arangiâ in 5. Februarin a. c . ? calendariulu nou in sal'a oţetului „Crucea alba," pre-i cum suptem informaţi, se facu mari pregătiri , asia l incât balulu din anulu acest'a, se spera, ca in tdte \ pr ivint iele va intrece balurile romane arangiate aici i in anii trecuţi. Precum audimu anulu acest'a voru l t ipare cele mai multe dame in frumosulu costumu ala /. t ieranei romane, costumu incetatienitu si impamente-< nitu in salonu prin regin'a-poeta. Comitetula reuniu-\ nei prepara prin ordorile de dantiu dameloru, ce voru \ participa o surprindere, si anume aceste orduri de < asta data se voru distinge prin elegantia si unu buna \ gastu, si mai au seama, ca sunt preparate de manile > membreloru acestui comitetu, cari imbinandu elegan-i t i 'a cu economi'a, si avend in vedere scopulu celu fru-\ mosu, pentru carele se arangeza balulu si anume spo-> r irea fondului reuniunei, menita pentru infientiarea \ unei scoli de fetitie in Aradu — si-au impusu saeri-< ficiulu de a lucra singure aceste orduri. 5 Cand aducemu acestea la cunoscinti'a onoratu-i lui publicu, notâmu totu de odată, ca balurile din < A r a d au pentru noi o deosebita insemnatate. E l e na i sunt numai nesce medildce de petrecere; ci sunt oca-\ siuni binevenite de a-ne cundsce, si mai cu seama de ( a aretâ, ca valorâmu in societatea, in carea ne a-\ flamu. T d t e acestea ne indreptatiescu a crede, ca sdr'a > de 5. Februariu a. c. va fi unulu din cele mai pla-t cute momente in vidti 'a ndstra sociala, si va la'sa tu-< turoru participantiloru frumdse suveniri.— Comitetnlu i arangiatoriu se compune din următorii domni : Dr . > Nico lau Oncu, advocatu, Aure l iu Suciu, advocatu, i Dr . Greorgiu Vui 'a , medicu, Dr . Ve3'a, medicu, Dr . s Iul iu Bonciu, candidata de advocata, Greorgiu Raicu, > locotenenta in reserva si Pet ru Saciu, farmacista. I f Necrologn. Dr. Emil Brote, medicu de r eg i -> mentu, in armat'a cesaro-regesca, iost in anii trecuţi i staţionata si aici in Aradu, in urm'a unui morbu iu-s delungatu a reposatu- in Vien 'a , in 31. Decemvre 1884 > in anulu 36 alu etâtii sale. Reposatulu, fiu alu unei ? familii fruntasie din Sibiiu se distingea prin frumdse < cali tâti atât câ medicu, cât si câ romanu. Depunendu 5 o lacrima pre mormentulu lui, i-dicemu se-i fia t i e -? rîn'a usidra si memori'a binecuventata! ? * Te-Deum in Bucuresci. Ou ocasiunea d i l e i < de 1. Ianuariu unu Te-Deum s'a oficiata la orele 11 < demindti'a, la mitropolie. S L a acestu Te -Deum au asistatu M . S. R e g e l e J inconjaratu de cas'a civi la si militară, facia fini du i dnii miniştrii, dnii presiedinti si membri ai adunari-s l o r \ legiuitdre, cari se afiara in capitala, precum si l autoritâtile civi le si militare din capitala. ? Dupa Te -Deum, M . S. R e g e l e au trecuta in r e -\ vista gard'a de ondre înşirată in curtea mitropoliei

si a mersu apoi in apartamentele I . P . S. S. mitropo litului primatu, unde a primitu feliei tarile înaltului cleru si ale persóneloru presente.

Regis t re de înscriere s'au deschisa in acea di la palatala din capitala.

* O espos i t inne d e b e r e . Unu resbelu crâncena amenintia de a isbacni in Austri 'a intre diferitele productiuni de hemeiu.

A l t a data nu se cunoştea in acésta tiéra de cât asia numitele pilsnerbier si lagerbier, cari erau cele mai preferate, dar alu cărora defecta capitala, cand erau de calitate de mijlocu, era de a da cataruri de sto-macu. Dar eoa cà deodată se ivesce o concurentia, amenintiandu monopolulu de care se bucura de secale berarii austriaci. Iu adeveru, mai multi speculatori aa inoepatu se deschidă de câtv'a timpu la Vien 'a sta­bilimente mari pentru debitulu berei de Munich si succesulu loru este atât de mare in cât a datu de lucru berariloru austriaci.

Aceşt ia au intiele3u ceea ce au de făcuta in fa­ti 1 a acestei concurinti, producendu tot atât de bine si cu pretiu scadiutu, si au hotaritu se organiseze pe aceste base, pentru lun'a lui Apri l iu , o espoaitiune la Vien 'a de berea cea mai buna. Cei mai mari produ-cetori din Austro-TJngari'a vor luá parte la acesta espositiune, si prin urmare o lupta crâncena are sè se angagieze intre berea din Bavar i 'a si berile in­digene.

* R e m e d i a i n cont r ' a filoxerei. — F lage lu lu filoxerei bântuindu o mare parte din vie le din tiéra gasimu necesar a recomanda unuia din reme­díele cele mai practice, putina costisitóre si care au datu resultate bune in tòte parti le unde a fost expe­r iménta te Acestu remediu consta in a pane la ince-putulu primaverei, sub redacinile v i t ie i cărbune de lemnu (de preferintia eastanu) care se fi stătu mai nainte in timpu de eâte-va dile in petroleu. Autoru lu acestei descoperiri e inginerulu italianu Lsopold Grigli din Florenti 'a care asigura cà o singara intrebuin-tiare e de ajúnsu pentru a face se dispara flagelulu. D e alta parte, multe persone competinte din I t a l i ' a considera ca infaiibilu remediulu in cestiune si-lu propaga cu entusiasniu. I - lu recomandamu si noi v i ticultoriloru ale caroru v i i sunt bântuite de filoxera. Intrebuintiarea lui e fòrte usióra, mai cu sèma cà petroleulu e in abondantia si se potè procura cu pre-tiuri forte avantagióse. A nu intrebuintiá acestu r e ­mediu recomandatu de numeróse esperientie ar fi a consimţi noi insi-ne la distrugerea vi i loru.

* L o g o d n a i n t r e c o p i i . B i le te de invitatiune, adresate familiiloru celei mai bune societàti din Gfor-donsville (V i rg in i ' a ) , anuntia logodn'a iutre master "Wille Scott, in etate de 4 ani, din Grordonsville, si miss Jenni Pe r ry , in etate de 6 ani, fiic'a unui forte avutu negutiatoriu din Charleston ( V i r g i n i ' a ) . Lumea eleganta din Grordonsville este dupa cum se vede, pe calea d:a adopta vechile obiceiuri r igale .

* Car te ra ra . L a vinderea bibliotecei din Syston Park, care s'a facutú la Londr 'a, amatorii de cârt i rare au urcatu pretiurile intr'unu moda de necrediutu. Renumitulu Psalmorum-Codex, datanda in 1459, si t i ­părita de Faust si SchaefFer, a ajunsu la sum'a de 4,950 l ivre , adecă 125,000 franci. „Rom."

* Ca lendar iu lu C h i n e z a . Anu la chinezu are trei sute s iese-d i e ci de dile, impartite in dóue-spre-

diece l u n i ; diu'a se împarte in nóue-dieci si s iese de parti .

I n cursulu anului sunt mal te serbatori ; éca c e l e mai pr inc ipa le :

lanuariu.— Serbatórea solemna numita K u a n i n , fecióra chiitesa, divini tate tutelara a femeiloru.— S e r -batórea solemna a lui Julai-Bud'a.

Februariu.—Serbatórea primaverei.—Serbato r e a lui Ciang, dieulu easei. — Comemoratiunea cobor i re î dieiloru pe pamentu.—Douesprediece Februariu, ser -batórea primei di le a anului.

Aces t e serbatori începu in ajunuln celei din u rma dile a lunei a douesprediecea, cu diece dile mai n a ­inte, tribunalele sunt închise si serviciulu poştei es te intreruptu in timpulu celoru d'antaiu trei dile ; s e visi téza templele si to t i se duca pentru a saluta au ­tor i tă ţ i le . Se dau spectacole, jocuri si tòta lumea petrece.

L a 26. Februar iu este rennmit'a serbatóre a Lanterneloru.

M a r t e — L a 15. nasoerea dieiloru domestici. A p r i l e . — L a 5, comemoratiunea morti loru ; se

arde pe morminte hârtie alba, galbena, verde, etc. s i hârt ie aurita.

L a 11, ceremoni'a aratureloru. Siefulu Statului conduce singura unu plugu.

L a 29, serbatórea dieitiei pamentului. Mai . — L a 1, serbatórea mamei copi i loru; la 4 »

serbatórea Reg ine i cerului ; la 31, serbatórea P a t r ó -nei orbiloru. Se scie cà orbirea este unulu din ce le mai mari flagele ale Chinei.

Iuniu.— Intrarea cu luntrea. Iuliu.— Nascerea Dieului focului. Augus t .—Anta i ' a di a lunei este consacrata s t r a -

mosiloru ; acést'a este o serbatóre a morti loru. Septemvre .—La 6, serbatórea secerisiuriloru ; I a

7, serbatórea agriculturei ; la 10 serbatórea trăsnetului. Octomvre. — Câte-va serbatori rel igióse ne în ­

semnate. Noemvre . — Serbatórea dieului versatului ; s e r ­

batórea dieiloru cari presiedu la cei cinci munti s f ia t i . Decemvre.— Nascerea lui Confucius ; la 20, ser­

batórea lui Bud'a.

C o n c u r s e * Pentru deplinirea definitiva a vacantei parochii

<; de clas'a I l I - a din comun'a Tieganesci — si fili'a <, Cuiesda, protopresviteratulu Pestesiului cottulu B ihora ) conform decisului V e n . Consistoriu din O râdea-mare, \ dto 27 A u g . 1884 N r . 705 B , se escrie concursă f pana la 30 lanuariu 1885 cand va fi si alegerea.

< Emolomintele sunt: din comun'a Tieganesci . i 1) birulu preotiescu 10 cubule cucuruza a 5 fi. \ cubululu, 50 fl. 5 2 ) dela 45 numere de case câte un'a dina « I e \ lucru a 30 cr. de diua 13 fl. \ 3) 15 jugere pamentu à 5 fl. jugerulu. 75 fl. S 4 ) venitulu stolariu 50 fl. Ì 5 ) Casa parochiala cu apartienentiele ei 8 fl. < 6) venitulu din póme computata dupa 5 a n , s v ine pe unu anu 20 fl. > Din comun'a Cuiesdu : i 1) Birulu preotiescu 12l/2 cabale cucuruzu à B ¡1 fl. €3 fl. 5 2) dela 50 numere de case bani pentru fémt & \ 50 cr. 25 fl.

8 B I S E R I C A si S C O L ' Â Anulu I X .

3 ) 1 7 8 jngeru pamentu de clas'a I . 10 fl. 4 ) dela 50 numere de case câte un'a diua de

l u c r a â 30 cr. 15 fi. 5) Stolele usuate dela 90 numere de caaa 71 fl.

4&te aceste eomputate la olal ta dau ana veni ta cu­rata de 400 fl.

Dor i tor i i de-a ocupa acesta parochia sunt pof­t i ţ i a-si t r imite recursele loru instruate in sensalu s ta t . o i g . pana la terminala susu pomenita adresate Comite te loru parochiale subsemnatului protopopu in JLngaaiulu de susu, p . a. Elesd .

Comitetele parochiale. In contielegere cu* T e o d o r F i l i p u , protopop. Pestesiului.

Pentru deplinirea definitiva a vacantei parochii d e a 111-a clasa din comun'a Siuncuiusiu, protop. P e ­stesiului, eottulu Bihoru, conform ordinationei Ven . Consis tor io din Oradea-mare dtto 29 Oct. 1884, se « s e r i e concursa pana la 27 lanuariu st. », 1885 in care diua v a fi si alegerea.

Emolumintele sunt : 1 ) D e l a 200 numere de case câte un'a v ica de

cucuruzu sfarmatu in pretiu de 250 fl 2 ) Stólele usuate dupa calcululu media de 5

ani la olalta 150 fl 3) Se speréza ca la procsim'a comasare ce este

deja in curgere este prospecta a dobândi cela patiena sesie de pamentu care asemenea se ¿stimédia pe

unu ana 50 fl. 4 ) bani pentru fenu déla tota cas'a 40 cr. dau

sum'a de 80 fl. 5 ) Casa parochiala cu una intravilanu de 1600

s tangeni • , afara de cas'a parochiala si intrayilannla « i to te bec enciele parochiale compútate l a olalta dan suma de yenitn carato anuala 530 fl.

Dor i tor i i d'a ocupa acést'a parochie santa pof­t i ţ i a-si t r imite recursele lo ro instruate in sensulu S ta t . org. pana la terminala * sasindicata adresate Comitetului parochialu subsemnatului protop. in L u -gasiulu de susu post'a ultima Elesd.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu' T e o d o r F i l i p u , protop. Pestesinlui,

I n poterea ordinatiunei V e n . Consistoriu alu Caransebesiului din 12 Octomvre 1884 N r . 766 £ . se escrie prin acesta concursă pentru ocuparea unui posta vacanta de preota in parochi'a (ca 2 preoţ i ) Seleusiuhii, din protopresviteratulu Panciovei ca ter­mina de 30 de dile dela prim''a publicare.

Parochi 'a vacanta este de clas'a a dou'a. Dota -tiunea, ce da ea preotului se cuprinde din urmatdrele:

1) Un'a sesiune parochiala de 34 jugere catas-t r a l i , adecă 24 juge re arătura si 10 fenatiu a 10 fl. j u g . = 340 fl' venitu anuala.

2 ) Biruia parochiala dupa rescriptulu declara-to r iu i l l i r icu din 1779 ca câte 31, 60 si 120 cruceri de la fiacare familia cu stare dejosu, demidilocu si de frunte circa 120 fl. pe ana.

3 ) Competintiele stolare usuate din vechime dela 1423 de suflete in suma anuala de circa 250 fl.

4 ) Ven i t e l e accidentali dela serviţii poftite es-eeptionalminte necalculabile.

Recurenţi i voru av6 a-si instrui recursele eu documente prescrise prin §. 13 din Stat. org. si § 15 l i t . b ) din regulamentulu pentru parochii, apoi

adresate comitetului parochiala a-le tramite subscri­sului administratorii protopop, in Dolova (cot. T o r o n -t a l ) per Panciov'a in terminulu statoritu.

Diu'a alegerei se v â publio'a din partea oficiu­lui protop. prin oficiulu par. in biseric'a din Seleusiu ca 8 dile mai nainte.

Dolove in 20 Dec . 1884.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: A r o u B a r t o l o m e i n , adm. protop.

Din partea Comitetului parochialu gr . or. din Biehitiu, pe bas'a decisiunei aduse in siedinti'a sa t i e -nuta la 13/25 Dec . anala 1884 pentru îndeplinirea parochiei vacante de clas'a a I l a din comun'a bis. g r . or. Biehisiu cu filialele apartienente, protopresvi-teratulu Chisineului, se escrie concursu.

Dotatiunea preotiésca se cuprinde in urmatórele emolumiote : '

1) Sessiunea parochiala. 2 ) Dela 192 de parechi căsătorite parte 1 fl.

50 cr. parte 1 fl èra dela amestecate 50 cr. 3 ) Din carnetele baniloru fondationali pentru

pomenirea mortiloru si parastase preste anu 46 fl. 4 ) Stolele îndatinate dela 698 de suflete din,

matre si fìliele apartienetóre. 5 ) Cas'a parochiala cu 3 chilii si 2 cameri, ca

aula si gradina de legumi.

Dela recurenţi se pretinde, ca pre langa sciin-tia perfecta a limbei romane si magiare se produca testimoniu despre absolvarea alu 8 clase gimnasiali, testimoniu despre absolvarea teologiei si de cualifi-catiune, — si ca privint ia la recerintiele locali, se pricépa limb'a serbésca, si se scie cela putienu cet i si grecesce.

Recursele astfelia instruite si adresate Comi te ­tului parochiala din Bichisia sunt a-se substerne P r é On. Domnu Pet ru Chirilescu, protopresviterula tractualu in Kétegyh&za, avendo a se presenta i n un'a Dumineca séu serbatóre, — sub durat'a concur­sului — in s. biserica spre a-si aretâ desteritatea i n cantari si predica.

Se observéza ca alegendulu in decorsa de anu ana, jametate din venitulu parochiei va ave se dee veduvei preotese.

Termina lo de alegere 27 lanuariu st v. 1885. D a t o in Bichisia 15/27 Dee . 1884.

Mihaiu Marat, m. p. presied. com. par.

In contielegere cu : P e t r a C b i r i l e s c a , m. p. prdtopresviteru.

Pentra staţiunea vacanta invetiâtoresca din Holtmiziesiu, protopresviteratula Halmagiului , se escrie concursu cu terminala de alegere 27 lanuariu 1885.

Emolumintele anuali sunt: a ) in bani 180 fli b ) 615 l i t re grâu 615 l i t re cocoruzo c ) 1 5 y 2 metr. lemne din care va incaldi si scola d ) cuartiru si gra­dina in estensione de 800 • .

Dor i tor i i de a ocupa acestu posta, au a-si t r i ­mite recursele provediute cu tdte documintele prescri­se prin l ege pana la 26 lanuariu 1885 subscrisului inspectoru scolariu in Halmagiu .

Comitetulu parochiala.

In eontielegere cu: I o a n a Ciroza, m» p. protop. si insp. scol.