Urmarirea penala

Obiectul urmaririi penale

Strangerea probelor necesare – operatia de adunare a probelor, cat si examinarea si evaluarea lor

Existenta infractiunior – Obligatia de a avea in vedere infractiunile, indiferent de faza de desfasurare a activitatii infractionale

Identificarea faptuitorului – probele adunate trebuie sa ajute la depistarea celor care au savarsit fapta penala

Stabilirea raspunderii faptuitorului – probele trebuie sa contribuie nu numai la lamurirea aspectelor privind fapta penala, ci ele trebuie sa elucideze si aspectele legate de vinovatia faptuitorului, daca acesta poate sau nu sa fie subiect al raspunderii penale

Identificarea victimei infractiunii – reiese indirect din art 202, 262 alin 1, art 265

Alaturi de rezolvarea laturii penale, se inscrie si activitatea rezolvarii laturii civile a cauzei penale

Limitele urmaririi penale

Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale sunt rezolutia (in cazul sesizarii prin plangere, denunt ori sesizare din oficiu) sau ordonanta, ca exceptie

Momentul final al urmaririi penale este marcat prin solutia data de procuror

Trasaturile caracteristice al urmaririi penale

Subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de urmarire penala

Procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penal a organelor de politie si a altor organe, care sunt obligate sa aduca la indeplinirea dispozitiilor procurorului in conditiile legii

Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior

Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine

Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale

Lipsa de publicitate a urmaririi penale

In cursul urmaririi penale, aparatorul invinutului sau inculpatul are dreptul sa asiste la efecutarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii

Decizia nr 1086/2007 > reglementare simlara pentru toate partile ca subiecti ai procesului penal, asigurandu-se conditii pentru desfasurarea unui proces echitabil

Urmarirea penala nu se desfasoara cu „usile deschise”

Prin dispozitiile art 861-865 -> procedura obtinerii si valorificarii declaratiilor martorilor anonimi, aflati in interiorul unui program de protectie. Identitatea martorului este necunoscuta persoanelor care au calitatea de parti in procesul penal

Folosirea investigatorilor sub acoperire isi desfasoara activitatea, in special, in etapa actelor premergatoare. Identitatea reala nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii – numai procurorul care autorizeaza folosirea agentului sub acoperire cunoaste datele sale personale

Caracterul necontradictoriu al urmaririi penale

Organul de urmarire penala administreaza probe fara a le supune discutiei partilor existente in cauza

Caracterul preponderent al formei scrise

Dispozitii generale privind urmarirea penala

Urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si de catre organele de cercetare penala.

Procurorul conduce intreaga activitate, fiind atat de organ de urmarire cat si organ de supraveghere a activitatii organelor de cercetare penala

Organele de urmarire penala trebuie sa aiba un rol activ , fiind obligate sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea solutionarii acesteia – atat in favoarea cat si in defavoarea invinutului/inculpatului

Organul de urmarire dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta, iar in celelalte cazuri prin rezolutie motivata.

Ordonanta este un inscris procedural care are o anumita complexitate in raport cu rezolutia (art 203 alin 2). Organul de urmarire penala dispune prin ordonanta in cazul unor probleme cu o anumita importanta si care au anumite consecinte pentru drepturile si obligatiile partilor din proces

o Exemple: Luarea masurile de preventie, luarea masurilor asiguratorii, punerea in miscarea a actiunii penale, suspendarii urmaririi penale, scoaterii de sub up sau incetarii up cand actiunea penala a fost pusa in miscare

Rezolutia este un inscris procedural de mai mica complexitate, prin care se rezolva probleme care nu vizeaza drepturi ale partilor din proces

o Exemple: Inceperea up, NUP, Incetare/scoatere de sub up cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare, comisia rogatorie

Procurorul dispune la propunerea motivata a organului de cercetare penala cand: punerea in miscare a actiunii penale (art 234 alin 1), luarea masurii arestarii preventive a inculpatului (art. 234 alin 2) suspendarea up (art. 239 alin 1)

Competenta organelor de urmarire penala

Competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare

Lucratori specializati din Ministerul Administratiei si Internelor, desemnati nominal de ministru, cu avizul conform al procurorului general al PIICJ

Competenta generala, putand sa efectueze cercetarea penala pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare

Nu exista grade ierarhice, de aceea organele de cercetare ale politiei judiciare au competenta materiala generala

CSJ 740/1998 -> actele de urmarire penala urgente, efectuate de catre organele de cercetare penala raman valabile in asemenea circumstante

ICCJ 5748/2004 -> Ridicarea de obiecte continand droguri, daca acestea au fost descoperite intr-o locuinta in urma unei sesizari pentru tulburarea linistii publice, inainte de inceperea up, este legala si nu constituie perchezitie domiciliara in sensul art 100.

Competenta procurorului in efectuarea urmaririi penale

Urmarirea penala se efectueaza obligatoriu de catre procuror in cazul unor infractiuni impotriva persoanei (de ex toate formele omorului), in cazul unor infractiuni contra patrimoniului, in cazul unor infractiuni contra autoritatii, infractiuni contra protectiei muncii

Este competent sa efectueze urmarirea penala si sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul de la parchetul corespunzator instantei la care se judeca, in prima instanta, cauza.

Chiar si in cauzele in care urmarirea penala se efectueaza de procuror, organele de cercetare penala sunt chiar obligate sa efectueze orice acte care nu sufera amanare

In practica judiciara s-a luat pozitie fata de tendintele de a acoperi numai formal dispozitiile legale cu privire la obligativitatea urmaririi penale, prin indeplinirea uneori foarte limitata, de catre procuror, numai anumitor acte de urmarire penala.

Art. 209 alin 41 -> Curtea Constitutionala nr 1058/2007 -> neconstitutionala restrangerea posibilitatii de preluare a procurorilor de la parchetele ierarhic superioare

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului

DNA procurorii efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala in cazul infractiunilor prevazute de art 78/2000:

o Indiferent de calitatea persoanelor, infractiunea a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 Euro

o Comise de catre anumite persoane (deputati, senatori, membrii ai Guvernului, secretari de stat, judecatori, procurori etc)

Verificarea competentei (art 210)

Organul de urmarire penala trebuie sa-si verifice competenta

Extinderea competentei teritoriale (art 211)

Cand anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in afara razei teritoriale, organul de cercetare poate sa le face el insusi (cu instiintarea organul din raza teritoriala respectiva), prin comisie rogatorie sau delegare

Acte incheiate de catre unele organe din afara structurilor judiciare (v art 214 - 215)

Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala (art 216 - 220)

Procurorul vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala

Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat

Caile de exercitare a supravegherii

Trecerea cauzei de la un organ la altul

Procurorul poate dispune trecerea cauzei de la un organ la altul. O asemenea masura poate fi deteminata de existenta unei cereri de abtinere sau recuzare, sau cand adunarea probelor s-ar putea face in conditii mai bune de catre un alt organ

Participarea directa a procurorului la efectuarea urmaririi penale

Procurorul poate sa efectueze orice acte de urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza, sau sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala

Confirmarea rechizitoriului de catre procuror se impune indiferent daca urmarirea penala a fost efectuata de catre procuror sau de catre organele de cercetare penala

Verificarea dosarului de cercetare de catre procuror

Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organele de cercetare penala, care este obligat sa-i trimita toate actele, materialele si datele privitoare la

fapta care formeaza obiectul cercetarii

Nu este aceeasi cu verificarea la terminarea urmaririi penale

Autorizarea, confirmarea, incuviintarea si infirmarea actelor si masurilor procesuale de catre procuror

Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala. Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala, precum si pentru alte organe care au atributii prevazute de lege.

Autorizarea efectuarii unui act de urmarire penala este anterioara realizarii actului, asadar actul efectuat fara autorizatia ceruta de lege este lovit de nulitate (punerea sub supraveghere a conturilor bancare, folosirea investigatorilor sub acoperire etc)

Confirmarea actului de urmarire penala este o ratificare a acestuia, fara aceasta confirmare ceruta expres de lege actul neputand produce efecte juridice (rechizitoriu confirmat de procurorul ierarhic superior, rezolutia inceperii up emisa de organul de cercetare penala confirmata de procuror)

Incuviintarea se refera la acte a caror efectuare intra in atributia organului de cercetare penala dar valabilitatea actului este subordonata aprobarii procurorului (NUP, exhumare)

Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale, dispune solutia infirmarii prin ordonanta

Sesizarea organelor de urmarire penala (art 221 - 228)

Cand legea prevede ca sesizarea trebuie sa se faca numai intr-un anumit mod, organele de urmarire penala nu pot incepe urmarirea decat daca au primit sesizarea anume prevazuta de lege

Plangerea

Plangerea este incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune

Plangerea poate fi suplinita prin denunt sau prin sesizare din oficiu, plangerea prealabila nu poate fi inlocuita cu nici o alta modalitate de sesizare

Plangerea trebuie sa cuprinda: Numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitioarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut, si a mijloacelor de proba – nu trebuie sa cuprinda incadrarea juridica a faptei

Plangerea se poate face de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate insa sa nu declare ca nu-si insuseste plangerea

Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata, se trimite organului competent

Plangerea penala adresata direct instantei, se trimite prin sentinta, organului de urmarire penala competent. Sentinta se poate ataca cu recurs

Denuntul

Incunostiintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni

Denuntul trebuie sa aiba acelasi date ca si plangerea. Denuntatorul care nu isi dezvaluie identitatea nu poate fi considerat ca a facut un denunt

Sesizarea din oficiu

In toate situatiile in care organele de urmarire penala constata in mod direct savarsirea unor infractiuni sau afla despre aceasta prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa, respectivele organe se sesizeaza din oficiu

Organele nu se pot sesiza din oficiu atunci cand este necesara plangerea pralabila a persoanei vatamate

Procedura plangerii prealabile

Exceptie de la principiul oficialitatii

Declansarea procesului penal a fost lasata, in anumite cazuri, la aprecierea persoanei vatamate datorita gradului redus de pericol social pe care-l reprezinta anumite infractiuni sau pentru a nu accentua suferintele persoanei vatamate

Este o conditie de pedepsibilitate cat si o conditie de procedibilitate

Lipsa plangerii prealabile este o cauza care inlatura raspunderea penala si impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale (art 10 lit. f)

Titularii plangerii prealabile

Dreptul persoanei vatamate de a face plangere prealabila este un drept cu caracter personal, indivizibil si netransmisibil

In cazul in care prin infractiune au fost vatamate mai multe persoane si numai una dintre acestea a facut plangere prealabila, raspunderea penala se mentine, iar atunci cand sunt mai multi participanti la infractiune, fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor chiar daca plangerea prealabila s-a facut numai cu privire la unul

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa pot face plangere prealabila reprezentantii lor legali (parinti, tutori, curatori). Termenul de 2 luni curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul

Nu se aplica substitutii procesuali care sunt prevazuti la plangere (parinti pt copii majori, sot pentru celalalt sot, copilul major pentru parinti)

Plangerea prealabila se poate face prin mandat special

Continutul plangerii prealabile

Descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si martorilor, precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila si atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente

Organele la care poate fi introdusa plangerea prealabila si competenta acestora

Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului

Plangerea prealabila gresit indreptata catre organul de urmarire penala sau catre instanta de judecata se trimite organului competent – plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent

Sesizarea organelor de urmarire penala prin plangere prealabila

Pentru oricare dintre infractiuni plangerea prealabila se poate adresa fie organul de cercetare fie procurorului

Termenul de introducere a plangerii prealabile

Trebuie introdusa in termen de doua luni de zile din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul

RIL 10/2008 > in cazul infractiunilor continue sau continuate, termenul de 2 luni curge de la data la care persoana vatamata sau persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul

Termenul de 2 luni este un termen procedural (art 186)

Termenul de 2 luni poate sa curga:

o Din momentul consumarii infractiunii, daca acest moment este identic cu cel al cunoasterii faptuitorului

o Din momentul cunoasterii faptuitorului, moment care se poate situa dupa momentul consumarii, pana la cel al epuizarii

o Din momentul epuizarii infractiunii, sau ulterior acestuia, odata cu cunoasterea faptuitorului, in care caz nu trebuie depasit termenul de prescriptie a raspunderii penale

Daca plangerea a fost introdusa la un organ necompetent, aceasta se trimite la organul competent, iar cererea se considera valabila daca a fost introdusa in termen la organul necompetent. RIL 68/2007 -> sentinta de desesizare si trimitere organului competent este supusa recursului

Aspecte speciale privind procedura plangerii prealabile

Procedura in cazul infractiunilor flagrante

Organele de urmarire penala sunt obligate sa constate savarsirea unor asemenea infractiuni chiar in lipsa plangerii prealabile

Daca persoana vatamata nu depune plangere prealabila, procurorul dispune incetarea urmaririi penale

Termenul de depunere a plangerii prealabile pentru procedura de judecare a infractiunilor flagrante -> 24 de ore

Termenul de depunere a plangerii prealabile pentru procedura de judecare obisnuita -> 2 luni

Procedura in caz de conexitate sau indivizibilitate

Se observa daca infractiunile care necesita plangere prealabila pot fi disjunse, daca nu, intreaga cauza este trimisa organului competent

Cand exista doua infractiuni, una care necesita plangere prealabila iar alta la care opereaza principiul oficialitatii, competenta de solutionare revine organului competent sa rezolve infractiunea sub regimul oficialitatii

Aceeasi solutie si in cazul indivizibilitatii

Aspecte legate de procedura plangerii prealabile in cazul schimbarii incadrarii juridice a faptei

Daca incadrarea juridica se schimba intr-o infractiune care necesita plangere prealabila, organul de cercetare cheama persoana vatamata. Daca face plangere, se continua cercetarea, daca nu, se transmit procurorului actele in vederea incetarii urmaririi penale, in temeiul art 11 pct 1 lit c), combinat cu art. 10 lit f)

Momentul din care curge termenul de 2 luni este cel al schimbarii incadrarii juridice

Actele premergatoare urmaririi penale

Sunt acte procedurale cu natura si functionalitate specifice, plasate in afara procesului penal

Nu pot fi dispuse in aceasa faza masuri procesuale, deoarece acestea se pot lua numai cu privire la invinuit sau inculpat

Procesul verbal prin care se constata efecutarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba

Desfasurarea urmaririi penale (art 228 - 238)

Inceperea urmaririi penale

Se incepe urmarirea penala prin rezolutie, atunci cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate, nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10

o Daca se constata ca fapta nu prezinta pericol social, se incepe urmarirea penala si se inainteaza dosarul procurorului cu propunere de scoatere de sub urmarire penala

o Daca se constata incidenta inlocuirii raspunderii penale, acesta se va trimite totusi instantei de judecata, singurul organ competent sa dispuna inlocuirea

Rezolutia reprezinta unicul act procesual prin care organele de urmarire penala isi manifesta vointa de a declansa procesul penal. Aceasta este un act procesual.

Rezolutia se supune confirmarii motivate a procurorului, in termen de 48 de ore

Urmarirea penala poate incepe in rem, nefiind necesara cunoasterea faptuitorului

Ca exceptie, urmarirea penala poate incepe prin ordonanta, in ipoteza in care procurorul solutioneaza un conflict de competenta, si incepe urmarirea penala

Ca o alta exceptie, inceperea urmaririi penale se va dispune si prin proces-verbal in cazul infractiunilor de audienta si a infractiunilor flagrante.

Daca in cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate, rezulta vreunul din cauzele de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale de la art 10 (cu exceptia b1 si i), organele de urmarire penala inainteaza procurorului propunerea de neincepere a urmaririi penale. Procurorul confirma propunerea prin rezolutie motivata

Rezolutia de neincepere a urmaririi penale poate fi atacata potrivit art. 2781

Faptuitorul capata calitatea de invinuit dupa inceperea urmaririi penale, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala

Invinuitul nu este parte in procesul penal

Efectuarea actelor de urmarire penala

Daca, in cursul urmaririi penale, organul de cercetare considera ca sunt indeplinite conditiile legale pentru luarea masurii preventive a retinerii, va putea dispune aceasta masura, in conformitate cu art. 143 alin 1

Daca, in cursul urmaririi penale, considera ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive, face propuneri in acest sens si le inainteaza procurorului pentru a decide daca va solicita instantei de judecata luarea acestei masuri

Punerea in miscare a actiunii penale

Organul de cercetare penala, cand considera ca sunt temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, face propuneri in acest sens, pe care le inainteaza procurorului

Daca procurorul este de acord, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta

Organul de cercetare penala il cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are

Organul de cercetare penala ii pune in vedere inculpatului ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce i se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa

La punerea in miscare a actiunii penale, inculpatul este ascultat

Daca se constata fapte noi sau imprejurari noi care conduc la schimbarea incadrarii juridice -> propunere a org de cerc penala catre procuror -> se pronunta prin ordonanta in 5 zile

Suspendarea urmaririi penale

Cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza propunerile sale impreuna cu dosarul pentru a dispune suspendarea urmaririi penale

Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta

Pe timpul suspendarii, organul de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de lipsa invinuitului/inculpatului

Organul de cercetare penala trebuie sa verifice periodic daca subzista cauza de suspendare

Solutiile ce pot fi date pe parcursul sau la terminarea urmaririi penale

Incetarea urmaririi penale -> de obicei, in cursul urmaririi penale, pentru ca acele cazuri pot fi constatate in orice moment

Scoaterea de sub urmarire penala -> de obicei, la sfarsitul urmaririi penale, pentru ca se impune ca organele de urmarire penala sa administreze probe suficiente care sa conduca la concluzia ca exista unul din cazuri

Solutiile date de catre procuror nu se bucura de autoritatea lucrului judecat

Incetarea urmaririi penale (art 10 lit f-h i 1 si j)

Pe langa incidenta art 10 lit f-h i1 si j, este necesara existenta unui invinuit sau inculpat in cauza

Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta atunci cand actiunea penala a fost pusa in miscare si prin rezolutie motivata atunci cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare. Ca exceptie, se poate pronunta si prin rechizitoriu in ipoteza in care se impun rezolvari diferite in acelasi dosar penal

In general, legea nu precizeaza in ce interval de timp trebuie sa se pronunte procurorul. In cazul in care inculpatul/invinuitul este arestat, procurorul trebuie sa se pronunte in aceeasi zi in care a primit propunerea

Procurorul trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii de arestare preventiva, aceasta dispune revocarea masurii la 24 de ore de la primirii dosarului si referatul in care se mentioneaza cazul de incetare a urmaririi penale

Scoaterea de sub urmarire penala (art 10 lit a-e)

Scoaterea de sub urmarire penala poate fi pronuntata numai dupa ce in cauza penala au fost administrate probe care sa dovedeasca existena unuia dintre cazurile prevazute la art 10 lit a-e

Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta atunci cand actiunea penala a fost pusa in miscare si prin rezolutie motivata atunci cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare. Ca exceptie, se poate pronunta si prin rechizitoriu in ipoteza in care se impun rezolvari diferite in acelasi dosar penal

In cazul in care scoaterea de sub urmarire penala are ca temei dispozitiile art. 10 lit b1

(fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni) actul procesual de dispozitie este intotdeauna ordonanta

In cazul in care inculpatul/invinuitul este arestat, procurorul trebuie sa se pronunte in aceeasi zi in care a primit propunerea

Clasarea cauzelor penale

In cazul in care se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute in art. 10 si nu exista invinuit in cauza, in cursul urmaririi penale, se dispune clasarea (2 conditii cumulative)

Unele cazuri de la art. 10 exclud inexistenta invinuitului (de ex lit c sau g )

Sintagma „nu exista invinuit in cauza” = infractiunea nu este cauzata de fapta unei persoane, avand alta cauza (de ex cauze naturale) sau cand faptuitorul nu este cunoscut

Procedura prezentarii materialului de urmarire penala

Plasata la sfarsitul urmaririi penale, cand organul de urmarire considera ca au fost administrate toate probele care sustin invinuirea

Prezentarea materialului de urmarire penala este obligatorie

Conditii cumulative pentru prezentarea materialului de urmarire penala:

o Organul de cercetare penala sau procurorul apreciaza ca au fost efectuate toate actele de urmarire necesare rezolvarii cauzei

o Este posibil contactul organului de urmarire penala cu inculpatul/invinuitul

o Actele si lucrarile aflate in dosar sa duca la concluzia ca sunt probe pentru trimiterea inculpatului in judecata

Pentru prezentarea materialului de urmarire penala organul/procurorul il cheama pe inculpat si ii pune in vedere ca are dreptul de a lua la cunostinta de lucrarile din dosarul cauzei, aratandu-i incadrarea juridica a faptei savarsite

Daca neprezentarea materialului de urmarire penala vizeaza un invinuit/inculpat petru care asistenta juridica este obligatorie -> nulitate absoluta; in celelalte cazuri -> nulitate relativa

In cazul in care au fost efectuate noi acte de cercetare penala sau daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica a faptei, organul de urmarire penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului de urmarire penala -> nerespectarea obligatiei = nulitatea relativa

Terminarea urmaririi penale fara punerea in miscare a actiunii penale (3 momente)

1. Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii

Conditii cumulative: sa existe invinuit in cauza, impotriva invinuitului sa existe suficiente probe in acuzare din care sa rezulte ca este posibila tragerea acestuia la raspundere penala

Momentul nu trebuie confundat cu prezentarea materialului de urmarire penala, pentru ca actiunea penala nu este pusa in miscare

Organul se margineste la prezentarea faptei retinute in sarcina sa si principalele probe in acuzare

2. Inaintarea dosarului privind pe invinuit

Organul de cercetare penala intocmeste un referat, in care consemneaza rezultatul cercetarii si trimite dosarul procurorului

Intr-un dosar in care nu a fost pusa in miscare actiunea penala nu va exista proces-verbal de prezentare a urmaririi penale, deoarece aceasta activitate se realizeaza fata de invinuit numai de procuror

3. Prezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror

In mod normal, prezentarea materialului de urmarire penala se face numai dupa punerea in miscare a actiunii penale.

Ca exceptie, procurorul, in cazul in care urmarirea penala s-a desfasurat fara punerea in miscare a actiunii penale, prezinta obligatoriu materialul de urmarire invinuitului

Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare

1. Inaintarea dosarului de urmarire penala privind pe inculpat

Dupa terminarea cercetariilor si prezentarea materialul de urmarire penala, cercetarea penala se considera terminata

Organele de cercetare penala inainteaza procurorului dosarul cauzei insotit de un referat de terminare a urmaririi penale

2. Referatul de terminare a urmaririi penale

Se intocmeste numai in cazurile in care sunt probe care conduc la concluzia ca invinuitul sau inculpatul urmeaza sa fie tras la raspundere penala

Referatul trebuie sa se limiteze la fapte care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica a faptei

In cazul infractiunilor pentru care urmarire penala este efectuata de catre procuror nu se va intocmi referatul general de terminare a urmaririi penale, trecand direct la intocmirea rechizitoriului

Trimiterea in judecata

Procurorul este obligat ca in termen de 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala, sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora -> Termen de recomandare

In cauzele cu arestati, verificare si rezolvarea se fac cu urgenta si cu precadere

Solutia trimiterii in judecata

Conditii:

o In cursul urmaririi penale sa fie respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului

o Urmarirea penala sa fie completa si sa existe in cauza probele necesare si legale administrate

o Sa existe fapta penala

o Fapta sa fie savarsita de invinuit sau inculpat

o Invinuitul sau inculpatul sa raspunda penal

Daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata

Daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata

Solutia netrimiterii in judecata prin scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale sau clasarea

Daca se dispune scoaterea de sub up pe temeiul art 10 lit b1 procurorul aplica obligatoriu una din sanctiunile administratie prevazute in art 91 cpen

Ca particularitate, scoaterea si incetarea urmaririi penale in aceasta faza se dispun prin ordonanta, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscare

Solutia suspendarii urmaririi penale

Solutia restituirii cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

Cand procurorul constata (conditii alternative):

o Urmarirea penala nu este completa

o Nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului

Restituie cauza organului are a efectuat urmarirea penala sau altui organ de urmarire in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

Ordonanta de restituire sau de trimitere, trebuie sa cuprinda pe lange mentiunile obisnuite, indicarea actelor de cercetare penala care trebuie efectuate sau refacute, a faptelor sau imprejurarilor care urmeaza a fi constate si a mijloacelor de proba care urmeaza a fi folosite

Solutia trimiterii cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala

Daca procurorul constata ca urmarirea s-a facut de un alt organ decat cel competent, ia masuri ca urmarirea sa fie efectuata de organul competent

Cand procurorul trimite dosarul organului competent, raman valabile masurile asiguratorii luate, actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror, precum si actele procesuale care nu pot fi refacute

Rechizitoriul

Rechizitoriul este actul de sesizare a instantei prin care procurorul cere acesteia sa aplice legea inculpatului

Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmairea penala

Daca in partea expozitiva a rechizitoriului au fost precizate fapte cu caracter infractional, dar a fost omisa mentionarea lor in partea dispozitiva, instanta are obligatia sa se pronunte asupra unor asemenea fapte.

Cand urmarirea este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda date suplimentare privind mijloacele materiale de proba, masurile asiguratorii si cheltuielile judiciare

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetul, sau dupa caz de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau de procurorul ierarhic superior

In cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive

RIL nr 9/2008 -> Rechizitoriul trebuie sa contina mentiunea: „verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei”. Nerespectarea acestei obligatii, atrage neregularitatea actului de sesizare, in conditiile art 300 alin 2, aceasta poate fi inlaturata fie de indata, fie prin acordarea unui termen in acest scop

Reluarea urmaririi penale

Reluarea urmaririi penale dupa suspendare

Reluarea urmaririi penale in acest caz poate avea loc dupa ce invinuitul sau inculpatul s-a insanatosit. Organul de cercetare penala inainteaza dosarul procurorului care dispune asupra reluarii prin ordonanta

Termenul privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data luarii acestei masuri

Reluare urmaririi penale in caz de restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii urmaririi

Instanta restituie cauza la procuror in vederea refacerii urmaririi penale atunci cand constata, inaintea terminarii cercetarii judecatoresti:

o Ca s-a efectuat urmarirea penala de un alt organ decat cel competent

o In cazul nerespectarii competentei dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta invinuitului sau inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator

Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala sub aspectul faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba indicate

Daca inculpatul este arestat si instanta mentine arestarea preventiva, termenul de 30 de zile curge de la data pronuntarii hotararii. Instanta trimite dosarul procurorului in termen de 10 zile

Dosarul ajunge in faza de urmarire, astfel ca masura arestarii inculpatului va putea fi prelungita, nu mentinuta

Reluarea urmaririi penale in caz de redeschidere a urmaririi penale

Poate avea loc in cazurile:

o Se constata ulterior ca nu a existat (sau intre timp a disparut) cazul care a determinat incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penale.

o Judecatorul admite plangerea impotriva ordonantei sau rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori de clasare

Redeschiderea se dispune prin ordonanta

Termenul privitor la masura arestarii inculpatului curge de la data luarii acestei masuri

Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala

Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare penala

Pot face plangere nu numai persoanele care participa la procesul penal, ci orice persoane ale caror interese legitime au fost vatamate printr-un act sau printr-o masura procesuala

Plangerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala

Daca cererea este depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat sa inainteze plangerea procurorului in termen de 48 de ore. Plangerea trebuie rezolvata in termen de 20 de zile

Plangerea impotriva actelor procurorului

Plangerea se rezolva de catre prim-procurorul parchetului sau de catre procurorul general ori de catre procurorul-sef de sectie al PICCJ

In cazul NUP, clasare, scoatere, incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie

Plangerea adresata direct instantei de judecata impotriva rezolutiei de NUP, clasare, scoatere, incetare a up data de procuror, fara ca acestea sa fie atacate, in prealabil conform art 278, la procurorul ierarhic superior, se trimite la procurorul competent

Dupa respingerea cererii facute, persoanele ale caror interese legitime au fost vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare a plangerii la insnta care i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta

Termenul de 20 de zile este un termen procedural de decadere. Repunerea in termen nu este posibila

Dosarul se trimite instantei in termen de 5 zile. Se citeaza persoana fata de care s-a dispus NUP..., persoana care a facut plangerea. Prezenta procurorului este obligatorie

RIL 64/2007 -> asistenta juridica nu este obligatorie pentru petenti sau intimati, in cauzele care au ca obiect plangeri formulate in conditiile art 2781

Daca persoana isi retrage plangerea, instanta da o hotarare prin care ia act de aceasta manifestare de vointa. RIL 27/2008 -> Hotararea nu este supusa niciunei cai de atac

In procedura de judecata a plangerii formulate in temeiul art 2781 nu se poate administra proba cu martori (decat pe baza lucrarilor, materialului din dosari si a oricaror inscrisuri noi)

Solutii:

1. Respinge plangerea, prin sentinta, ca tardiva, inadmisibila sau nefondata

Persoana nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, decat daca s-au descoperit fapte sau imprejurari noi si nu a intervenit unul din cazurile prevazute in art 10

Cand este respinsa ca nefondata, o noua plangere formulata impotriva aceeasi rezolutii se respinge ca inadmisibila

2. Admite cererea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata, trimite cauza procurorului in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale

Judecatorul trebuie sa indice faptele si imprejurarile de fapt care urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba. Nerespectare = casare

3. Admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata, si cand probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare.

RIL 48/2007 -> In cazul plangerii formulate impotriva rezolutiei, ordonantei si dispozitiei din rechizitoriu, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale sau clasarea, instanta investita nu poate pronunta solutia prevazuta de art 2781 alin 8 lit c (retinerea cauzei spre judecare)

Solutia retinerii spre judecare devine posibila numai in ipoteza solutionarii unei plangeri indreptate impotriva unui act procesual de netrimitere in judecata constand in dispunerea scoaterii de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale

RIL 15/2006 -> Judecatorul care prin incheiere, admite plangerea, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si retina cauza spre judecare, apreciind ca probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil sa solutioneze fondul acesteia

Hotararea judecatorului pronuntata potrivit art 2781 alin 8 lit a si b poate fi atacata cu recurs in termenul general, de catre oricine