UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov

NUMELE SI PRENUMELE………………………………GRUPA………………….

TESTE GRILA LA ECONOMIE DATA :…………………..1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului :

a. Mercantilist2. Concepţia potrivit căreia comerţul este principala activitate economica aparţine curentului:

a. Mercantilist3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului :

c.Clasic4. Concepţia potrivit căreia progresul tehnic este sursă de bogăţie, aparţine curentului :

c.Clasic5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului :

d.Marginalist6. Curentul economic care aduce în prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este:

d.Marginalist7. Concepţia potrivit căreia industria este mai productiva ca agricultura aparţine curentului:

c.Clasic8. Teoria privind liberalismul neângrădit al comerţului, aparţine curentului :

c.Clasic9. Conceptia activitatii economice în zone inchise, apartine curentului :

b.Fiziocrat10. Concepţia potrivit căreia agricultura este principala activitate economică aparţine curentului:

b.Fiziocrat11. Curentul care aduce în prim plan valorificarea terenurilor prin rentă este:

b.Fiziocrat12. Curentul care aduce în prim plan problema externalităţilor negative ale dezvoltării economice este:

d.Modern13. Conceptul potrivit căruia consumul este influenţat direct de nivelul venitului disponibil, aparţine curentului :

d.Keynesist14. Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei:

d.Moderne15. Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economică aparţine perioadei:

d.Moderne16. Conceptul potrivit căruia dobânda este determinată de raportul dintre cererea şi oferta de monedă, aparţine curentului :

c.Keynesist----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

17. Nevoile umane nu sunt:a. Nelimitate în capacitate de consum

18. Nevoile umane sunt:a. Limitate în capacitate de consum

19. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt :c.Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor

20. « Costul de oportunitate » reprezinta un principiu conform caruia :a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afaceriib. Oamenii iau decizii dupa evaluarea celei mai bune variantei sacrificatec. Oamenii decid favorabil daca venitul marginal depaseste costul marginald. Oamenii isi modifica comportamentul functie de evolutia costurilor

21. « Frontiera posibilitatilor de productie » este o metode de evaluare a :a. Posibilitatilor de export b. Capacitatii de productiec. Posibilitatilor de acces pe piatad. Eficientei utilizarii costurilor

22. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt:c.a si b

23. Prin « resurse economice » se intelege :a. resurse naturaleb. resurse naturale, umane, informationalec. capitalul investitd. totalitatea activelor societatii

24. Resursele economice sunt:a. Rare

25. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma:a. Tehnic si valoric

26. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:b.Fix si circulant

27. Capitalul tehnic cuprinde:d.Capitalul social

28. Capitalul tehnic nu include:d.Titlurile de valoare

29. Capitalul valoric include:c.Titlurile de valoare

30. Capitalul fix se consumă:d.Nu se consumă

31. Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la :a. costul de oportunitateb. combinarea factorilor de productiec. frontiera posibilitatilor de productied. pragul de rentabilitate

32. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin:b.Pragul de rentabilitate

33. Este considerat factor natural de producţie:a. Accesul la mare al unei ţărib. Suprafaţa înpădurităc. Apa din hidrocentraled. Numărul mediu de zile însorite pe an

34. Capitalul, ca factor de producţie al unei întreprinderi, reprezintă:c.Totalitatea bunurilor reproductibile utilizate

35. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt :a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productieib. cheltuielile care raman constante pana la un anumit nivel al productiei dupa care saltă pe un nou palierc. veniturile din vanzarea marfurilord. costurile care variaza functie de cursul de schimb valutar

36. Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt :a. Cheltuielile cu salarile în acordb. Cheltuielile cu salarile în regiec. Cheltuielile cu iluminatul întreprinderiid. Cheltuielile cu contabilitatea

37. Sunt costuri variabile ale întreprinderii:c.Cheltuielile cu impozitele şi taxele pe clădiri

38. Costurile fixe ale unei întreprinderi sunt:c.Cheltuielile cu orele suplimentare

39. Sunt costuri fixe ale întreprinderii:c.Cheltuielile cu chiria depozitului de marfuri

40. Costurile fixe ale întreprinderii sunt:a. Cheltuieli independente de volumul producţieib. Cheltuieli care apar doar la înfiinţarea societăţiic. Cheltuielile cu impozitul pe venitd. Cheltuielile cu abonamentul de telefon

41. Costul marginal este expresia:a. Cheltuielilor nesemnificative ale întreprinderiib. Cheltuielilor de sfârşit de anc. Sporului de cheltuieli la creşterea producţieid. Costului suplimentar al investiţiilor

42. Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic:a. Capital fix

43. Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic:a. Capital fixb. Capital circulantc. Capital de lucrud. Nu este capital al firmei

44. Optimul producţiei este determinat de:a. Nivelul minim al costurilor mediib. Nivelul minim al costurilor totalec. Nivelul maxim al veniturilord. Nivelul maxim al producţiei

45. Optimul producatorului presupune:a. Obtinerea productiei maximeb. Obtinerea vanzarilor maximec. Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minimed. Obtinerea profitului maxim

46. Metoda pragului de rentabilitate permite :a. determinarea volumului maxim al productieib. maximizarea profituluic. determinarea volumului minim de productied. determinarea volumului optim de productie

47. Metoda pragului de rentabilitate se utilizează pentru:a. Optimizarea costurilor de producţieb. Creşterea rentabilităţii producţieic. Evaluarea nivelului atins de rentabilitated. Evaluarea gradului de risc al afacerii

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------48. Cererea de produse este determinată de:

a. Preţul de cost al subansamblurilor componente49. Legea generală a cererii specifică :

d.Legătura dintre cererea şi oferta de produse50. Cererea de produse nu este influenţată de:

c.Modificarea legislaţiei privind accesul pe piaţă al produselor51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin :

b.efectul de substituţie52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este:

c.Pretul produselor complementare53. Factorul care nu influenţează direct ofeta pentru un produs pe piaţă este:

c.puterea de cumpărare a consumatorilor54. Factorul care influenţează direct cererea pentru un produs pe piaţă este:

a. costul de producţieb. concurenţa producătorilorc. puterea de cumpărare a consumatorilord. nivelul impozitului pe profit

55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp:b.Unitar

56. Produsele încadrate în paradoxul Giffen au un Kecp:a. Subunitarb. Unitarc. Supraunitard. Negativ

57. Oferta de produse nu este influenţată direct de:a. Nivelul taxelor şi impozitelorb. Nivelul concurenţeic. Nivelul costurilor de producţied. Preţul produselor de substituţie

58. Conform legii generale a ofertei:a. Oferta evoluează în acelaşi sens cu preţul produselor

59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prêt măsoara :a. sensibilitatea ofertei la modificarea pretuluib. variatia cererii si ofertei functie de prêtc. modificarea preturilor functie de concurentad. echilibrul unui produs pe piata

60. Întreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de rgulă un Keop:a. Subunitarb. Unitarc. Supraunitard. Negativ

61. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este:c.Preferinta consumatorului

62. Conform teoriei clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de:c.Utilitatea marginală a produselor

63. Conform teoriilor neo- clasice, preţul de vânzare al produselor pe piaţă este determinat de:a. Preţul ofertei de produseb. Preţul cererii de produsec. Utilitatea marginală a produselord. Costul de producţie

64. Conform teoriilor moderne, preţul de vânzare al produselor pe piaţă nu este determinat de:a. Raritatea produselorb. Preţul cererii c. Utilitatea marginală a produselord. Costul de producţie

65. Preţurile exprimate prin raportare la preţuri etalon se numesc:a. Preţuri relativeb. Preţuri liberec. Preţuri controlated. Preţuri mixte

66. Preţurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc:a. Preţuri relativeb. Preţuri liberec. Preţuri controlated. Preţuri mixte

67. Preţurile impuse de autoritatea administrativă a pieţei se numesc:a. Preţuri relativeb. Preţuri liberec. Preţuri controlated. Preţuri mixte

68. Preţurile cu o componentă sub control administrativ se numesc:a. Preţuri relativeb. Preţuri liberec. Preţuri controlated. Preţuri mixte

69. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor:a. Impunerea de taxe şi impozite comercialeb. Blocarea preţului unor produsec. Contingentarea livrărilor la exportd. Subvenţile acordate producătorilor

70. Sunt considerate măsuri de intervenţie directă a statului în formarea preţurilor:a. Impunerea de taxe şi impozite comercialeb. Subvenţile acordate producătorilorc. Cumpărarea şi stocarea produselor de către statd. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse

71. Sunt considerate măsuri de intervenţie indirectă a statului în formarea preţurilor:a. Stabilirea preţurilor unice de vânzare de către statb. Blocarea preţului unor produsec. Stabilirea de preţuri minime de vânzare la unele produse d. Subvenţile acordate producătorilor

72. Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru:a. Asigurarea stabilitatii economiceb. Prevenirea si atenuarea unor dificultati economicec. Inlaturarea tendintelor monopolisted. Cresterea productivitatii muncii

73. In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de:a. Venitul marginal al cumparatorilorb. Utilitatea marginala a produsuluic. Costul marginal de fabricatied. a si c

74. O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin :a. număr mare de ofertanti si cumparatorib. putini ofertanti si cumparatori c. putini ofertanti si multi cumparatorid. multi ofertanti si putini cumparatori

75. O piata tip oligopson se caracterizeaza prin:a. număr mare de ofertanti si cumparatorib. putini ofertanti si cumparatoric. multi ofertanti si putini cumparatorid. multi cumparatori si putini ofertanti

76. O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin:a. număr mare de ofertanti si cumparatorib. putini ofertanti si cumparatoric. putini ofertanti si multi cumparatorid. multi ofertanti si putini cumparatori

77. Piata timbrelor este de tipul:a. atomizatab. oligopolc. monopol bilaterald. monopol

78. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip:a. atomizate

b. oligopolc. oligopsond. monopol

79. În viziunea lui Adam Smith, piaţa cu concurenţă pură şi perfectă îndeplineşte condiţiilea. Atomicitateb. Diversitate produsec. Diversitate concurentad. Ecologizarea produselor

80. „Piata cu concurenta pura si perfecta” presupune:a. Diversitatea concurenteib. Omogenitatea produselorc. Implicarea statului d. Ecologizarea produselor

81. Diagrama „panzei de paianjen” este un model teoretic de explicare a:a. Aparitiei dezechilibrului cerere-ofertab. Reechilibrare a cererii si oferteic. Scaderii tranzactiilor pe o piatad. Nu se refera la piaţă

82. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă, echilibrul poate fi:a. Stabilb. Majorc. Scăzutd. Perfect

83. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata:a. Dezechilibru stabilb. Dezechilibru instabilc. Dezechilibru intretinutd. Nu determina dezechilibru

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------84. Oferta de munca a unei piete este data de  :

a. populatia disponibila85. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege :

a. totalitatea persoanelor unei tarib. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de muncac. totalitatea persoanelor care lucreazad. totalitatea persoanelor apte de munca

86. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege :a. totalitatea persoanelor unei tarib. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de muncac. totalitatea persoanelor care lucreazad. totalitatea persoanelor apte de munca

87. Oferta pe piata muncii este influentata direct de:c.Utilitatea muncii in viata individului

88. Oferta pe piata muncii este influentata direct de:a. Marimea salariului

89. Cererea pe piata muncii este influentata direct de:d.Ponderea costurilor salariale in costul total al societati

90. Cererea pe piata muncii este influentata direct de:d.Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca

91. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin:a. Efectul de „venit”

92. Conform BIM, somerul este persoana care :c.nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile

93. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de :d.şomaj tehnic

94. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita :d.somaj ascuns

95. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita :b.somaj structural

96. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste:a. somaj tehnic

97. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca:b.Latura pasiva a ajutorului de somaj

98. Automatizarea proceselor de productie genereaza:a. şomaj naturalb. şomaj tranzitoriu

c. şomaj tehnologicd. şomaj tehnic

99. Reducerea temporară a activităţii la o întreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la :d.şomaj tehnic

100.Cursurile gratuite de recalificare pentru şomeri sunt recunoscute ca:a. Latura activa a ajutorului de somaj

101.Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :b.reducerea somajului

102.Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la:b.reducerea somajului

103.Reprezinta tendinţe mondiale pe piaţa muncii:d.Scăderea ofertei

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------104.Masa monetara a unei tari, reprezinta :

a. totalitatea banilor existenti pe piata si a conturilor operabile prin cec-uri105.Este o atributiune specifica bancilor centrale:

a. Creditarea institutiilor publice106.Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul:

a. Bancilor centraleb. Bancilor comercialec. a si bd. Nu este un mod de majorare al masei monetare

107.Pe piaţa monetară, populaţia depunătoare are calitatea de:a. Creditorb. Debitorc. Intermediard. Cumpărător

108.Nu este un factor al cererii de moneda:d.Nivelul ratei valutare de schimb

109.Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste:a. Buy-backb. Scont c. Rescontd. Leasing

110.Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste:a. Buy-backb. Scont c. Rescontd. Leasing

111.Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale:a. Manevrarea taxei de rescontb. Manevrarea masei monetarec. Manevrarea ratelor minime de rezerva ale bancilor comercialed. Manevrarea ratelor de refinantare bancara

112.Nu este o masura de politica a banilor „ieftini” a bancilor centrale:a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comercialeb. Reducerea taxei de rescontc. Reducerea ratei minime a rezervelor bancilor comercialed. Reducerea volumului de investitii publice

113.Nu este o masura de politica a banilor „scumpi” a bancilor centrale:a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comercialeb. Cresterea taxei de rescontc. Cresterea ratei minime a rezervelor bancilor comercialed. Cresterea volumului de investitii publice

114.Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste:a. Solvabilitateb. Lichiditatec. Rentabilitated. Onorabilitate

115.Inflatia reprezintă:a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata

116.Inflatia prin moneda este rodul:c.Suplimentarii masei monetare

117.Inflatia prin cerere este consecinţa:a. Creşterii cererii de bunuri pe piaţă

118.Inflatia prin costuri este rodul:b.Cresterii costurilor de fabricatie

119.Indicatorul preturilor de consum IPC masoara :c.inflatia

120.Stagflatia este caracterizata prin:c.Inflatie moderata si usoara crestere

121.Conceptul de crestere inflationista se refera la :c.scadere PIB si crestere IPC

122.Conceptul de crestere neinflationista se refera la :b.crestere PIB si stagnare IPC

123.Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse:a. Cresterea preturilorb. Descurajarea investitiilorc. Reducerea stocurilord. Cresterea oscilatiilor pietei valutare

124.Este considerat un efect negativ al inflatiei mari:b.Eliminarea agentilor economici necompetitivi de pe piata

125.Majorarea pensilor poate genera inflaţie de tipul:b.prin cerere

126.Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaţie de tipul:b.prin cerere

127.Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaţie de tipul:b.prin cerere

128.Specific operatiunii de creditare este:a. Dobanda

129.Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste :a. garantie ipotecara

130.Garantia prin active lasate la creditor se numeste :a. garantie ipotecarab. amanet sau gajc. garantie lombardad. garantie imobiliara

131.Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen:b.Mediu

132.Nu este un principiu de creditare bancara:a. Bonitatea

133.Strategia „a la hausse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):b.Plasamente in depozite pe termen cat mai scurtc.Credite pe termen cat mai lung

134.Strategia „a la baisse” cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte):a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lungd.Credite pe termen cat mai scurt

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------135.Pe piata de capital, investitorul este exponentul:

b.Ofertei de capital136.Pe piata de capital, emitentul este exponentul:

a. Cererii de capital137.Pe piata de capital, intermediarul este exponentul:

c.a si b138.Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte:

d.dividend139.Nu este o trasatura specifica pietelor de capital:

a. Negociabilitatea tranzactiilorb. Gradul relativ mare de risc, dar si de castigc. Prezenta intermediarilord. Pozitia riscului exclusiv la cumparator

140. Actiunile sunt titluri de valoare:a. Primare

141.Prima de emisiune a actiunilor reprezinta:a. Sporul de pret la vanzarea la investitorb. Sporul de pret la reevaluarec. Sporul de pret la prima vanzared. Sporul de pret la revanzarea actiunilor

142.Actiunile ordinare confera detinatorilor:c.a si b

143.Actiunile preferentiale confera detinatorilor:b.Drept de dividend

144.Obligatiunile confera detinatorilor:d.Dobanda anticipata

145.Obligatiunile sunt titluri de valoare:a. Primare

146.Obligatiunile sunt:c.instrumente de creditare pe termen lung

147.Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare:a. Primareb. Secundarec. Derivated. Sintetice

148.Contractele sunt titluri de valoare:c.Derivate

149.Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare:d.Sintetice

150.Sunt fractiuni de capital sociala. Actiunile

151.Sunt instrumente de credit pe termen lungb.Obligatiunile

152. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiunea. Actiunileb. Obligatiunilec. Drepturile de subscriered. Contractele „option”

153.Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni:a. Obligatiunileb. Drepturile de subscrierec. Waranted. Contractele „option”

154.Au durata nelimitata de valabilitate:a. Actiunileb. Obligatiunilec. Drepturile de subscriered. Warante

155.Piata OTC este considerata:b.Piata secundara de capital

156.Bursele fac parte din:b.Piata secundara de capital

157.Emitentii efectueaza tranzactii pe:a. Piata primara de capital

158.Investitorii efectueaza tranzactii pe:b.Piata secundara de capital

159.Intermediarii efectueaza tranzactii pe:b.Piata secundara de capital

160.Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat:c.Investitor strategic

161.Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat:a. Investitor de portofoliu

162.Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat:b.Investitor speculativ

163.Beneficiul investitorilor strategici pe piaţa de capital se numeşte:d.dividend

164.Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege:c.Infiintarea unei societati noi pe actiuni

165.Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:a. Capitalizarea fara dobandab. Capitalizare fara risc direct asumatc. Cresterea prestigiului societatiid. Cresterea beneficiului actionarilor

166.Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni:a. Sporirea numarului de actionarib. Limitarea libertatii de actiune a conduceriic. Pierderea intimitatii afaceriid. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori

167.Este specific burselor:

c.Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri168.Este specific pietelor OTC:

d.Negociabilitatea tranzactiilor

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------169. Nu este o componenta a cererii agregate:

d.Cererea de forta de munca170.Exportul net de capital reprezinta:

b.Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse)171.Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:

a. Deficit bugetar172.Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:

c.Reducerea cheltuielilor in economie173.Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:

b.Stimulente pentru cresterea productiei174.Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:

a. Exporturileb. Cheltuielile publicec. Economiiled. Investitiile straine

175. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:b.Impozitele si taxele

176.Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:d.Importurile

177.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:b.Exporturile

178.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:c.Investitiile

179.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:d.Cheltuielile publice

180.Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de piaţă:c.Exportul de forţă de muncă excedentară

181.Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă:d.Conservarea resurselor proprii

182.Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă:a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii

183.Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de piaţă:d.Valorificarea superioară a resurselor interne proprii

184.Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul:c.PNB

185.Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:a. PIB

186.Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în indicatorul:d.PNN

187.Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:b.PIN

188.Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:c.PNB

189.Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în indicatorul:d.PNN

190.Atributul „naţional” al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN, VN) indică deducerea din valorile brute a:a. Taxelor şi impozitelor datorate statuluib. Valorii produselor intermediarec. Amortizării capitalului fixd. Valorii importurilor realizate

191.Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calculb. Apartenenţa teritorială a zonei la cre se referă indicatorulc. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselord. Nivelul de integrare internă al produselor

192.Economia României se caracterizează prin următoarele relaţii între indicatori macroeconomici (două răspunsuri corecte):a. PIB<PNB

193.Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:a. Exces de cerereb. Exces de ofertac. Exces de concurenţăd. Exces de tensiuni interne

194.Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:a. Exces de cerereb. Exces de ofertac. Exces de concurenţăd. Exces de tensiuni interne

195.Consumul reprezintă:a. Cheltuieli ale gospodăriilorb. Cheltuieli ale firmelorc. Cheltuieli ale statuluid. Părţi ale venitului, necheltuite

196.Economiile reprezintă:d.Părţi ale venitului, necheltuite

197.Investiţiile reprezintă:a. Cheltuieli ale gospodăriilorb. Cheltuieli ale firmelorc. Cheltuieli ale statuluid. Părţi ale venitului, necheltuite

198.Ipoteza venitului absolut arată un nivel de consum dependent de:a. Nivelul de trai al populaţieib. Cultura şi stilul de viaţăc. Nivelul venitului disponibild. Nivelul ofertei de produse

199.Conform teoriei venitului absolut:a. Consumul creşte în aceiaşi măsură cu venitul disponibilb. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibilc. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibild. Consumul scade pe măsura creşterii venitului disponibil

200.Conform teoriei venitului absolut, înclinaţia marginală spre consum:a. Creşte în aceiaşi măsură cu venitul disponibilb. Creşte mai rapid decât venitul diaponibilc. Creşte mai lent decât venitul disponibild. Scade pe măsura creşterii venitului disponibil

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------201.Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:

a. Criză202.Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:

b.Avânt203.Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:

c.Boom204.Cererea agregată este în scădere în perioadele de:

d.Depresiune205.Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:

a. Întâmplătoare206.Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:

b.Scurte207.Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:

d.Lungi208.Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiţiilor sunt de regulă:

c.Medii209.Nu este un factor de creştere economică:

d.Creşterea inflaţiei210.Este un factor de dezvoltare economică:

b.Îmbunătăţirea infrastructurii economice

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------211.Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare celorlalte ţări se numeşte:

a. Avantaj abolut212.Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:

a. Avantaj abolutb. Avantaj relativc. Avantaj competitivd. Avantaj comparativ

213.Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:a. Importurilor

214.Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:b.Orientarea politică a conducerii

215.Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:b.Nivelul de concurenţă economică

216.Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:c.Situaţia de criză economică internaţională

217.Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale:a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilorb. Definirea identitatii economiei nationalec. Determinarea grupului economic cel mai accesibild. Deschiderea controlata a economiilor nationale

218.Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala:c.Diminuarea rolului capitalului uman

219.Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala:c.Cresterea mobilitatii fortei de munca

220.Este considerata tendinta actuala in comertul international:b.Globalizarea exporturilor

221.Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:a. Eficienta superioara a exportului de „stiinta” fata de cel de produse b. Eficienta in scadere a comertului „Invizibil”c. Eficienta in crestere a fortei de munca necalificatad. Eficienta in crestere a potentialului natural

222.Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre, poarta denumirea de:

a. Zona a liberului schimb223.Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre, poarta denumirea

de:b.Uniune vamala

224.Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre, poarta denumirea de:

c.Piata comuna225.Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre, poarta denumirea de:

d.Uniune economica

CADRU DIDACTIC

dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE