universitatea petre andrei

5/20/2018 Universitatea Petre Andrei

1/22

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI

Din IASI

Facultatea de Drept

Carateristica generala a Succesiunilor

DREPT CIVIL

Succesiuni

David Christian Anul III grupa I


2/22

CARACTERISTICA GENERALA A

SUCCESIUNILOR

Succesiunile !ereditas repre"inta o tras#itere a patri#oniului de la

o persoana #oarta de cu$us catre% succesorilor sai&

Succesiunea insea#na continuarea unei situatii $uridice a unei

persoane de alta persoana'()&

*ateria succesiunilor cuprinde totalitatea nor#elor ce regle#en

tea"a trans#iterea patri#oniului de+ectului de catre succesorii sai&

,ereditatea di+unctului este continuata de succesorii sai& Pri-ita in lu#ina

se#ni+icatiei sale istorice% succesiunea ne apare ca un siste# $uridic prin

care se inlocuieste o persoana care sia insusit #unca altora% printro alta

persoana apartinind aceeasi clase% iar cel #ai adesea c!iar aceleasi+a#ilii'.)&

Proprietatea nu sa putut trans#ite din ti#puri% pentru ca se +acea

con+u"ii la dreptul de proprietate si insusi lucru la care se raporta& La

conceptia unei succesiuni care se poate trans#ite sa a$uns #ai tir"iu% cind s

a putut +ace distinctie intre trans#iterea lucrului si aceea adreptului si cind s

a ad#is posi/ilitatea de trans#itere a unui drept asupra lucrului altuia&

Institutia succesiunii este #ult legata de cea aproprietatii pri-ate%

caci a aparut si sa consolidat in procesul acapararii #i$loacelor de productie

si a produselor de catre #a$oritatea do#inata% constituind principalulinstru#ent $uridic prin care sa asigurat perpetuarea siste#ului e0ploatarii

scla-agiste'1)&

Ro#anii au a$uns la aceasta conceptie a/ia #ai tir"iu% in procesul

e-olutia generale a ideilor pri-ind trans#iterea patri#oniului& La origine% ei

nu ad#iteau ideea tans#iterii patri#oniului de la de+unct la succesorii sai%

asa cu# nu ad#isese ideea trans#iterii proprietatii intre -ii&

Pornind de la princiupiu ca nu e0ista patri#oniu +ara titular% -ec!ii

ro#ani considerau ca patri#oniul unei persoane dispare odata cu #oartea sa&

In aceea epoca% raporturile dintre o persoana si patri#oniul sau

aparea ca o legatura #ateriala inte#eiata pe ideea de puterea care se stingeaodata cu #oartea titularului patri#oniului&

1. Emil Molcut: Drept roman. Editura Press-Mihaela SRL Bucuresti 2. P. 1!!.

2. Ste"an #ocos: Drept roman. Editura $%-Bec&' Bucuresti 2. P.1!!.

1& Emil Molcut: op. cit. P.1!!.


3/22

TIPURI DE SUCCESIUNI, EVOLUTIE,

INSEMNATATE

Persoanele c!e#ate a do/indi succesiunea sunt dese#nate +ie prin -oita legii

si atunci cind a-e# dea +ace cu succesiunea legala% +ie prin testa#ent&

Succesiunea a/ interstat'+ara testa#ent) se desc!ide atunci cind nu

e0ista succesori testa#entari% +ie pentru ca de+unctul nu a lasat testa#ent% +ie

pentru ca testa#entul nu a +ost -ala/il intoc#it&

C!iar din ti#pul legilor celor 2II Ta/le%care regla#enta riguros

succesiunea legala% succesiunea testa#entara capata prioritate +ata de

aceasta& Era nu nu#ai un o/icei% dar si un +el de de#nitate cetataneasca ca

cine-a sa #oara lasind testa#ent'3)&

E-olutia generala a dreptului ro#an a cunoscut% din punct de -ederesuccesoral% doua tendinte principale% ast+el4

decaderea +or#alis#ului& Daca la origine actele $uridice recla#ate

de trans#iterea patri#oniului de+unctului catre succesorii sai erau

i#/racate in +or#e sole#ne e0tre# de rigide% cu ti#pul% +ata de cerintele

econo#ice% in continua e0pansiune% +or#ele se si#pli+ica tot #ai #ult%

ast+el incit% in +inal% constata# ca si#pla #ani+estare de -ointa este

su+icienta pentru declansarea unor consecinte $uridice&

ocrotirea rudeniei de singe% rudenie ce tine sa ia locul agnatiunii%ca +unda#ent al #ostenirii& Fiul de +a#ilie e#ancipat nusi putea #osteni

tatal% intrucit inceta sa #ai +ie ruda cu el'5)&

Succesiunea este i#portanta din doua puncte de -edere4

interesul creditorilor care do/indesc in persoana !eredelui un nou

de/itor% a-ind #ai #ulte sanse de a +i platit% intrucit a-erea

succesorului se alatura celui a de+unctului&

interesul de+unctului /unurile -indute erau pe nu#ele sau&

6data cu #oartea sa se sting u"u+ructul si datoriile ce re"ulta dintrun

delict

3&Emil Molcut: op. cit. p.1!(


4/22

5& Ste+an Cocos4 op& cit& p&(13&

Pe linga cele doua tipuri de succesiuni% in dreptul ro#an e0ista si un al

treilea% respecti- succesiunea di+erita contra testa#entului& Potri-it

principiului li/ertatii de a testa% testatorul putea institui sau de"#osteni pe

descendentii sai% dupa cu# credea de cu-iinta% cu conditia sa respecte

+or#ele sole#ne&

PRINCIPII !UNDAMENTALE ALE SUCCESIUNII

(& Ne#o pro parte testatus% pro parte interstatus decedere protest

ni#eni nu poate #uri in parte +ara testa#ent& Con+or# acestui principiu%

succesorul nu poat -eni la succesiune decit dac este !erede esta#entar&

Pentru aceeasi succesiune el nu poate +i in acelasi !erede testa#entar si !erede a/ interstat&

.& se#el !eres% se#per !eres o data !erede% totdeauna !erede&

Aceasta insea#na ca sensul eredelui nu poate +i a+ectat prin sosirea unui

ter#en sau reali"areanei conditii'7)&

(.Emil Molcut: op. cit. p. 1!(.


5/22

SUCCESIUNEA LEGALA

(&Succesiunea legala regle#entata de dreptul ci-il

Succesiunea a/ interstat% dupa cu# se arata in Legea celor

2II Ta/le% se desc!idea nu#ai in ca"ul in care 8dee$us9 de+unctul nu a

lasat testa#ent si interstate #oritur% ori testa#entul lasat a +ost atins de o

cau"a de nulitate% +ie !erdele re+u"a sau de-enea incapa/il sa pri#easca

#ostenirea&

Aceasta lege pre-edea ur#atoarele categorii de #ostenitori

ci-ili4 !eredes sui% adnatus pro0i#us si gentiles&

E0ista principiu in con+or#itate cu care persoanele sta/ilite de

lege sa -ind la #ostenire erau indicate intro anu#ita ordine pre+erintiala

dupa cu# ur#ea"a4 sui !eredes constituiau persoanele din pri#a categorie

ce a-eau intietate% apoi ur#au agnatus pro0i#us% ce -eneau la #ostenire%

daca lipseau cei din pri#a% si in s+irsit gentiles erau cei care constituiau

persoanele din a treia categorie ce -eneau la #ostenire persoanele care se

a+lau in grad cel #ai apropiat de re-edenie con+or# regulei pro0i#itatii&

Aceasta nu se aplica intre sui !eredes&

,eredes sui constitue persoanele care prin #oartea lui pater

+a#ilias de-in sui suris% si sunt c!e#ati ast+el la #ostenirea de+untului cu

prioritatea dupa cu# sa -a"ut& Din aceasta categorie +ac parte4

+ii%+iicele%sotia casatorita cu #anus% in calitate de +iica precu# si nepotii

daca tatal lor a precedat /unicul':)&

Nu sint !eredes sui sotia casatorita +ara #anus si +iul

e#ancipat% deoarece intre ei si parter +a#ilias nu e0istau legaturi ci-ile in

#o#entul #ortii acestuia& Nepotii din +ii -in la #ostenire prin repre"entarea

Agnatus pro0i#us constituie persoanele care sunt c!e#ate la #ostenire in

lipsa !erede suilor&


6/22

:&Emil Molcut: op. cit. p.1!(-1!).

Cu toate ca e0presia agnatus pro0i#us este +or#ulata la singular%

prin ea se dese#nea"a +ie o persoana +ie un grup de persoane a+late in cel#ai apropiat grad de rudenie cu de+unctul&

In consecinta% un agnat #ai indepartat -a +i cel #ai apropiat agnat

cind nu e0ista o alta ruda #ai apropiata de de+unct& In aceasta categorie

tre/uie#% de e0e#plu% a situa pe +ratii si surorile de+unctului adica cei

nascuti din aceeasi #a#a si din acelasi tata% sau nu#ai din aceolasi tata&

Asadar% aceasta categorie de #ostenitori nu este +i0a% ci #o/ila&

;entiles constituie persoanele care sunt c!e#ate la succesiune in

parti egale datorita lipsei pri#elor doua categorii de #ostenitori&

.&Succesiunea legala regle#entata de dreptul

pretorian

Catre s+irsirul repu/licii erau cunoscute patru categorii de#ostenitori pretorieni% respecti-4 /onoru# possesio unde li/eri% /onoru#

possesio unde legiti#i% /onoru# possesio unde cagnate% /onoru#

possesio unde -ir et u0or&


7/22

Succesiunea legala regle#entata de dreptul i#perial

I#paratii ro#ani % +ie direct prin constitutii % +ie indirect prin

senatusconsulte au #ers #ai departe pe dru#ul trasat de pretor largind

cercul rudeniei de singe&

Ast+el % sau adoptat prin initiati-a acestora doua senatusconsulte

i#portante pentru dreptul succesoral ro#an de la acea -re#e % respecti-

senatusconsultul Tertulian si senatusconsultul 6r+itian& Senatusconsultul Tertulian acorda un drept de succesiune #a#ei

+ata de copii ei % c!iar si nelegiti#i % daca erau indeplinite anu#ite conditii %

cu# ar +i copii sa +ie sui iuris % deci sa ai/a /unuri proprii&

In con+or#itate cusenatusconsultul 6r+itian % aparut in -re#ea

i#paratului *arc Aurelius % +e#eia #aritata +ara #anus % straina +ata de

copii sai dupa dreptul ci-il % ii poate c!e#a la succesiune in /a"a

cognatiunii & De ase#enea % sint c!e#ati la succesiunea #a#ei c!ear si copii

nelegiti#i&

Cele doua senatusconsulte au a-ut rolul de a aduce #odi+icari

esentiale in siste#ul succesoral legislati-dupa cu# ur#ea"a4

si#plii cognati de-in !ere"i ci-ili c!ear dupa dreptul ci-il

copii nascuti in a+ara casatoriei de-in !ere"i ci-ili

#a#a % !erede ci-il este e0clusa de la succesiunea copiilor


8/22

Succesiunea testa#entara

(&Testa#entul

a) De+initie4

Testa#entul este un act +or#al prin care o persoana nu#ita testator

instituie in #od necesar unul sau #ai #ulti succesori % cu scopul ca acestia

sa asigure e0ecutarea -ointei sale dupa #oarte& La origine nu#ai un !erede putea +i instituit succesor & Cind erau

#ai #ulti !ere"i % testatorul a-anta$a pe unii in detri#entul altora & In sarcina

lui !eredes intra e0ecutarea dispo"itiilor din testa#ent&

Ulpian denu#ea testa#entul ast+el4 testa#entul este #ani+estarea %

in con+or#itate cu legea % a -ointei noastre pentru a a-ea tarie dupa #oarte&

'=)

6riginea cu-intului testa#ent re"ulta din latinescu testari a lua

#arturie% a dese#na&

Testa#entul indeplinea si alte roluri% cu# ar +i nu#irea unui tutore

sau de"ro/irea unui scla-% dar in nici un ca" testa#entul ro#an nu a a-ut-reodata ca rol unic ingri$irea cultului pri-at&

Cu ti#pul pentru protectia succesorilor pretorieni sa creat o

e0ceptie contra succesorilor indicate de dreptul ci-il& Ast+el dreptul lui pater

+a#ilias de a dispune de /unurile sale prin testa#ent% la inceput a su+erit

restrictia pentru a asigura c!iar contra -ointei lor o parte din /unurile

anu#itor persoane&

Cu ti#pul testa#entul a su+erit o interesanta e-olutie nu nu#ai in

ceea ce pri-este sole#nitatile sale e0terne % dar si structura continutului&

*. +eodor Sam,reanu : Drept roman .Principii ' institutii si tete cele,re . #asa de editura si presa Sansa-s.r.l. Buc.1*/


9/22

For#e de testa#ent 4

In -ec!iul drept ro#an e0istau trei +or#e de testa#ent si anu#e4

testa#entul calatis co#itiis > testa#entu# in procinctu > testa#entu# per aes

li/era#&

Testa#entul calatis co#itiis i#/raca +or#a unei legi -otate de catre

co#itia curiata % de unde se deduce ca la inceput ro#anii pri-eau cu o

anu#ita reticenta testa#entul % act prin care succesiunea pre-a"uta in lege

putea +i #odi+icata &

Co#itiile calate erau intrunite intrun scop religios % prin ele

in+aptuinduse totodata si adoptarea testa#entelor & Ele se intruneau de doua

ori pe an % respecti- la .3 #artie si .3 #ai % pentru ca in "ilele de .1 ale

acestor luni a-ea loc cere#onia tri#/etelor care ser-eau la con-ocarea

poporului in curii &'?)

Un !erald tra-ersa orasul si c!e#a cetatenii in curii & Co#itiile

$ucau un rol de si#pli #artori sau legislatori % ca #arturie a actului sole#n&

'(@)

Testa#entul era un -ot al co#itiilor calate dupa propunerea nouluiponti+ & In +or#a initiala % el a-ea inteles de adrogatiune % +iind un act de

co#pletare a +a#iliei % adica +acut in lipsa copiilor&

Fe#eile % care nu a-eau acces in co#itiile calate nu puteau sa +aca

testa#ent su/ aceasta +or#a & De ase#enea % nici pu/erii care nu puteau lua

parte -iata cu caracter religios % re"er-ata patricienilor % nu puteau +ace

testa#ent si nici institui su/ aceasta +or#a &

Testa#entul tre/uia sa +ie +acut cit #ai si#plu & 6 declaratie in +ata

poporului su/ ar#e >tinea locul +or#alitatilor prin co#itiile calate&

Testa#entul in procintu pre"enta de"a-anta$ul ca era accesi/il nu#ai#ilitarilor % deci cetatenilor ce a-eau -irstele cuprinse intre (: si 37 de ani &

Testa#entul per aes et li/ra# repre"enta o aplicatiune a

#ancipatiunii &


10/22

?& +eodor Sam,reanu : op.cit. p.0

(@&Emil Molcut :op.cit. p.1/

Cel care -oia sa +aca un act de dispo"itie a /unurilor sale dupa

#oarte testatorul trans#ite prin #ancipatiune patri#oniul unei

persoane nu#ite e#ptor +a#ilial & Acesta se e+ectua printro -in"are

+icti-a % insarcinind pe cu#parator sa dispuna de /unuri dupa indicatiile

lui % inc!eind asa nu#itele pacte +iduciare % in care se arata nu#ele

succesorului % precu# si +elul in care sa +ie i#partite &

Aceasta +or#a de acte intre -ii era accesi/ila si pentru ple/ei&

Fa#iliae e#ptor nu este un !erede % el detine doar locul unui !erede &

Testatorul putea sa dea dispo"itii oral & Ro#anii nu cunosteau

iscalitura #oderna % #artorii intre/uintind drept pecete un inel ce se aplica in

dreptul nu#elui lui&'(()

Testa#entul per aes et li/ra# pu/licu# se nu#ea ast-el deoarece

nu#ele #ostenitorului era co#unicat celor pre"enti care stiau ca -or +i

#ostenitori & El era tot o aplicatie a #ancipatiunii dar de data aceasta

#ancipatiunea era deturnata de la scopul ei % deoarece nici unul din e+ectele

sale reale nu se #ai produceau & E#ptor +a#iliae nu #ai de-ine proprietar al/unurilor #ancipate si el declara in #od sole#n cu oca"ia #ancipatiunii ca

in /a"a insarcinarii testorului /unurile se a+la in pa"a lui % desi lea

cu#parat & Testa#entul per aes et li/era# pu/licu# cuprinde doua acte

distincte % respecti- 8#ancipatio9 si 8nuncupatio9&

Nuncupatio era partea principala a testa#entului % #ancipatio

inter-enind nu#ai de +or#a&

Totusi % strins legate unul de altul %aceste doua acte tre/uiau sa se

indeplineasca % adica +ara a +i intrrupte de nici un act strain testatorului&

Testa#entul per aes et li/ra# pu/licu# se nu#ea ast+el deoarece

nu#ele #ostenitorului era co#unicat celor pre"enti care stiau ca -or +i

#ostenitori &


11/22

((& +eodor Sam,reanu : op.cit. p.(

El era tot o aplicatie a #ancipatiunii dar de data aceasta

#ancipatiunea era deturnata de la scopul ei % deoarece nici unul din e+ectele

sale reale nu se #ai produceau & E#ptor +a#iliae nu #ai de-ine proprietar al

/unurilor #ancipate si el declara in #od sole#n cu oca"ia #ancipatiunii ca

in /a"a insarcinarii testorului /unurile se a+la in pa"a lui % desi lea

cu#parat & Testa#entul per aes et li/era# pu/licu# cuprinde doua acte

distincte % respecti- 8#ancipatio9 si 8nuncupatio9&

Nuncupatio era partea principala a testa#entului % #ancipatio

inter-enind nu#ai de +or#a&

Totusi % strins legate unul de altul %aceste doua acte tre/uiau sa seindeplineasca % adica +ara a +i intrrupte de nici un act strain testatorului&

In perioada dreptului clasic apar noi +or#e de testa#ent 4

testa#entul noncupati- era actul care se in+aptuia su/ +or#a unei

declaratii % nuncupatio > pronuntate cu -oce tare in pre"enta a sapte#artori prin care +ace sa se cunoasca nu#ele !eredelui si ulti#ile sale acte

de -ointa & Aceasta +or#a de testa#ent se +olosea de catre cei cei care nu

a-eau ti#p sasi scrie testa#entul % +iind surprinsi de apropierea #ortii si

totodata pentru cei ce nu cunosteau carte &

testa#entul pretorian consta intrun inscris care purta sigilii a

sapte #artori in care gasi# ra#asite de la testa#entul per aes et li/ra#&

'(7)

Pretorul a/andonea"a actul su/ +or#a #ancipatiunii % de-enit +aracontinut $uridic & Testa#entul se reduce nu#ai la un inscris cu sapte peceti

ale #artorilor&

Pretorul a trans+or#at pe e#tori +a#iliae in #artori alaturi de cei

cinci necesari pentru procesul de #ancipatiune &


12/22

(.& +eodor Sam,reanu : op.cit. p.)

Testa#entul #ilitar nu presupune -reo conditie de +or#a & El putea

+i +acut oricu# cu conditia din partea testatarului % care tre/uia sa +ie clar

e0pri#ata &

*ai tir"iu % in perioada dreptului i#perial % apar noi +or#e de

testa#ent speci+ice acestei perioade 4

testa#entul ci-il in +or#a orala #ani+esta -ointa testatarului % clar

e0pri#ata -er/al +ata de #artori % cinci la inceput apoi sapte &

testa#entul in +or#a scrisa nu se #ai e0ecutau pe ta/le de cearaci erau scrise pe papirus si perga#ent & Testa#entul se putea pre"enta

#artorilor % in+asurat su/ +or#a unui sul % atit cit este scris % ca nu#ele si

pecetile lor in su/scriptio sa +ie puse in reliua parte % +ara ca ei sa -ada

continutul& '(1)

Pentru ca testa#entul sa +ie -ala/il nu era necesar sa +ie incrisa o anu#ita

data&

Intre ti#p au aparut si alte +or#e de testa#ent ca testa#entul ologra+ recunoscut de Valentin al III % tre/uia sa +ie scris in totalitate de testatar &

Testa#entul pu/lic a +ost recunoscut ca o constitutie a lui Teodosiu

si ,onariu la 3(1 i&e&n& '(3)

Testa#entul pu/lic esre o declaratie -er/ala +acuta inaintea

autoritatilor $udecatoresti sau #unicipale % in ur#a careia se inc!ee un

proces -er/al &

testa#entul principi o/ligatu# % era scris si apoi re#is pentru

pastrare in cancelaria i#periala & Acesta era +olosit de personalitatile de

/a"a ale i#periului &

testa#entul e0ceptional este acela +acut in conditii speciale % cind

testatarul era in i#posi/ilitate de a -or/i % au"i sau -edea & Ast+el pe

ti#pul lui Iustinian a aparut testa#entul or/ilor % care spre deose/ire de

alte +or#e de testa#ent % tre/uia scris nu de un #artor ci de un


13/22

ta/ularnes % o+iter pu/lic al cetatii % iar continutul actului de testa#ent

tre/uia adus la cunostinta si #artorilor &

1!. +eodor Sam,reanu : op.cit. p.)

testa#entul surdo#utilor era actul prin care acestea tre/uiau sasi

scrie singuri testa#entul & La tara % unde gradul de instruire era #ai sca"ut%

era de a$uns ca la intoc#irea actului sa +ie pre"enti cinci #artori&

Pe parcurs % sau +acut derogari in +a-oarea #ilitarilor % ast+el incit

Caesar si apoi Traian leau dat un caracter per#anent &Testa#entul #ilitar

putea +i intoc#it oricu# % nu#ai sa poata +i apro/at & El era -ala/il atitati#p cit se gasea cine-a su/ ar#e sau un an dupa ce a +ost eli/erat printro

#isii a !ortesa &'(5)

Capacitatea testa#entara

Testa#enti +actio dese#nea"a capacitatea unei persoane de asi+ace testa#entul sau % de a +i #artor la intoc#irea unui testa#ent % precu#

si capacitatea de a -eni la succesiune in calitate de succesor sau legat &

Testa#enti +actio repre"inta calitatea de a lua parte su/ orice +or#a la un

testa#ent % de a a-ea un legat % de a +i insarcinat cu o tutela si c!ear de a +i

#artor la +acerea testa#entului & Pentru aceasta se cere o capacitate de

+apt% respecti- de a #ani+esta o -ointa oral sau inscris &

In acest ca" destinge# 4 testa#enti +actio acti-e si testa#enti

+actio pasi-a&Testa#enti +actio acti-e este re"er-at nu#ai cetatenilor

ro#ani &

Peregrinii nu puteau +ace un testa#ent su/ +or#e ro#ane&Ei

intre/uintau +or#ele dreptului pretorian &

Pentru ca cine-a sa poata +ace un testa#ent % tre/uie sa +ie persoana

suiiuris & Un alieniiuris nu a-ea un patri#oniu &


14/22

(3&Mihai asile a&ota : op.cit. p.02!

(5&Emil Molcut : op.cit. p.1/2-1/!

6 +e#eie li/era putea +ace un testa#ent per aes et li/ra# & Una

ingenua isi putea +ace un testa#ent daca isi crea o situatie si#ilara % reali"a

coe#tio cu un /ar/at de o/icei /atrin % into-arasita cu un pact de +iducie % ca

sa o #anu#ise"e & Fe#eia se de"lega de raporturile sale de +a#ilie % iar cel

ce o #anu#i"a % tutorele sau +iduciar % nu a-ea interes la a-erea +a#iliei ca

sa nu o autori"e"e& '(7)

6data cu i#paratul ,adrianus%+e#eile puteau +ace testa#ent cu

autori"area tutorelui &Cind tutorii +e#eilor au disparut%ele au a-ut capacitatea

de a +ace testa#ent &

Testa#entul +acut de un ina#ic era un testa#ent reali"at de un

scla- % deci nu era -ala/il % nici c!ear a capti-ului ce se intoarce acasa &

Ra#inea -ala/il insa testa#entul +acut inainte de capti-itate &

Testa#entio +actio pasi-a constituia posi/ilitatea cui-a de a putea

+i instituit intrun testa#ent % pentru care se cerea o capacitate speciala &

Nu au aceasta calitate speciala unele persoane care nu pot +ace testa#ent

ast+el 4

+ii de +a#ilie care nu a-eau un peculiu# castrense & Ca"ul o/isnuit

era ca !erede sa +ie instituit propriul +iu al testatorului

se putea institui apt scla-ul propriu % cit si scla-ul altcui-a & Cind se

instituia scla-ul propriu tre/uia sa i se dea in acelasi ti#p si li/ertatea&'(:)

Peregrinii nu puteau +i instituiti & Puteau insa instituiti latinii & Nuputea +i instituita o persoana care incalca anul de doliu & Nu putea +i instituita

o persoana incerta % de e0e#plu acela ce -a -eni pri#ul la in#or#intare&'(=)

Persoanele incerte postu# % persoane nascute dupa +acerea

testa#entului au utut +i instituite&


15/22

(7&Emil Molcut : op.cit. p.1/0

(:& Ste"an #ocos : op.cit. p. 1/2

(=&Emil Molcut : op.cit. p. 1/0-1/(

*artorii tre/uie sa +ie capa/ili % sa ai/a testa#enti +actio & Nu pot +i

#artori cei ce nu inteleg actul % respecti- i#pu/erii % ne/unii % #utii % sur"ii %

iar pentru un testa#ent scris nici or/ii & Nu pot +i #artori +e#eile % tatal si

+ratele tatalui % nici !eredele % scla-ul sau peregrinul &

*artorii tre/uiau sa +ie rogati % anu#e c!e#ati pentru a lua parte la

+acerea unui testa#ent % sa nu -ina la aceasta inti#plator&

Instituirea si su/stituirea de #ostenitori

Continutul esential al testa#entului este !eredis institutio%

testa#enta -i#e0% instutiones !eredis occipint &

Puterea testa#entului se trage din instituirea de succesori % +ara

instituirea de !erede ni#ic din ceea ce e scris in testa#ent nu are -aloare &

In a+ara de instituirea de !erede % un testa#ent poate contine su/stitutiuni %

e0!eredari % nu#iri de tutori % legate% de"ro/iri s&a&

Conditiile de +or#a ale instituirii &'(?)

Instituirea #ostenitorului tre/uie +acuta in ter#eni i#perati-i si

sole#ni &

Daca in dreptul clasic +or#ule sole#ne ale instituirii erau inca

respectate % incepind din epoca i#paratului Constantin % ele au incetat sa #ai

+ie o/ligatorii&


16/22

Ulpianus a+ir#a ca testa#entul se +acea oral % aratind cu degetul pe

carel dorea ca succesor &

Vointa testatarului nu tre/uie sa +ie -iciata nici de eroare % nici de

-iolenta sau dol % ast+el de testa#ente sint nule &

(?&Emil Molcut : op.cit. p. 1/(-1/)

Conditii de +ond a instituirii 4 sint e0pri#ate in cele doua principii ce

gu-ernea"a #ateria succesiunii ereditare 4

(& Ni#eni nu poate #uri in parte cu testa#entul % si in parte +ara

testa#ent &

.&6 data !erede pentru totdeauna !erede &

Tipuri de instituiri 4

Testatarul poate nu#i un !erede sau #ai #ulti& Atunci cind se

nu#este un !erede el are -ocatia la intreaga succesiune% c!iar si in ca"ul

cind i se indica doar o cotaparte &

Re"ulta ca nu este per#isa instituirea de succesori nu#ai pentru o

parte de succesiune &

In -irtutea celui deal doilea principiu % nu era ad#isa instituirea

pina la un anu#it ter#en & In situatia in care testatarul nu#ea #ai #ulti

!ere"i % e0istau ur#atoarele ipote"e 4

sau nu se indica partile cu-enite si succesiunea e i#partita in parti

egale

sau se indica la toti si atunci pri#eau cota di+erita & In acest ca" era

o/iceiul ca succesiunea sa se de-ida in douaspre"ece uncii &

sau sa indice partile respecti-e pentru o parte din el si atunci

succesiunea se i#parte intre cei nu#iti & '.@)

*odalitati de instituire & Actele $uridice pot +i a+ectate de trei

#odalitati & Succesiunea este do#inata de ideea odata #ostenitor %

#ostenitor pentru totdeauna & Nu sepoate % de ase#enea % ca cine-a sa +ie


17/22

succesor pina -a -eni cora/ia din Asia si apoi sa incete"e de a #ai +i &

6data de-enit succesor % el ra#ine succesor &

2.Emil Molcut : op.cit. p.1/)

Su/stituirea de #ostenitori & Repr"inta o nu#ire de !erede su/-idiara

sau% #ai /ine "is o nu#ire conditionata de soarta altuia care are prioritate&

Ro#anii recunosteau trei +or#e de su/stituire 4 su/stitio -ulgaris %

su/stitio pupilaris % su/stitio uasi pupilaris &

Su/stitio -ulgaris este su/stituirea -ulgara reali"ata pentru orice

!erede & Aceasta se#ni+ica in su/stituirea unuia sau #ai #ultor succesori in

locul succesorului instituit &

Su/stitio pupilaris su/situirea pupilara care se reali"ea"a pentru

+ii &Se indica o persoana care sa -ina la succesiune in locul succesorul

instituit % daca acesta din ur#a ar +i #urit inaintea pu/ertatii &

Su/stitio uasi pupilaris constituia su/stituirea uasi pupilara care

se reali"ea"a prin nu#irea de catre testatar a unui succesor %pentru

descendentul sau lipsit de #inte #enti captu &

Desc!iderea testa#entului

Des!iderea testa#entului la inceputul i#periului era o operatiune

pri-ata & In sec&VI e&n& % i#paratul Augustus stalileste un i#po"it pe

succesiune &Pina la inceutul i#periului % desc!iderea testa#entului era o

operatitune pri-ata & In sec& Al IVlea e&n&% i#paratul Augustus e#ite o lege %

con+or# careia % rudele apropiate si cei care pri#eau (@@ @@@ sestreti erau

scutiti de acest i#po"it &*ai tir"iu % i#paratul Caracalla a du/lat i#po"itul si a supri#at

scutirile % e0stin"indule in intreaga lu#e ro#ana &

Pentru perceperea ta0ei % orice detentor a unui testa#ent tre/uia sal pre"inte

autoritatilor pentru a +i desc!is in ter#en de cinci "ile de la #oartea

testatorului&


18/22

Restrictii la li/ertatea de a testa

E0istau restrictii de ordin +or#al % #aterial % real&

Restrictii de ordin +or#al o/ligau testatarul de ai institui pe sui sai %

sau de ai des!ereda& Aceasta repre"enta un drept +or#al al !eredes suilor de

a +i #entionati in testa#ent sau de a +i trecuti su/ tacere&

In literatura de specialitate nu se +ace re+erire decit enu#erati- cu

pri-ire la restrictiile de ordin #aterial % la li/ertatea de a testa a unei

persoane&

Acceptarea succesiunii

Do/indirea succesiunii presupune o anu#ita atitudine su/iecti-a din

partea succesorilor % in +unctie de +elul #ostenirii care se desc!ide&

(&Categorii de #ostenitori ce pot do/indi o #ostenire& Au e0istat trei

categorii de #ostenitori 4

a) ,eredes sui et necesarii erau #ostenitorii siliti sa -ina la

#ostenire% deoarece nu puteau renunta la succesiune& 6data aceasta

desc!isa in +a-oarea lor % le re-enea pe deplin drept % +ara ca acestia sasi

#ani+este -ointa intrun #od oarecare&

/) ,eredes necesarii erau scla-ii instituiti prin testa#ent& Ei dease#enea nu puteau re+u"a succesiunea care le re-enea pe deplin drept&

c) ,eredes e0tranei erau -oluntari % cea de a treia categorie de

#ostenitori % care nu se a+la su/ puterea lui pater +a#ilias& Ei nu erau

!ere"i siliti % deci ei tre/uiau sasi #ani+este -ointa&

.& *odurile de acceptare a succesiunii&

Potri-it dreptului ci-il % se poate accepta succesiunea in trei #oduri 4

a) Cretio #od de acceptare a succesiunii si se reali"ea"a printro

declaratie +acuta in +ata #artorilor&


19/22

/) Pro !erdes gestio este actul din care re"ulta ca !eredele accepta

succesiunea % desi nu sa pronuntat e0pres in acest sens&

c) Nuda -oluntas o declaratie de acceptare e0presa % dar nesole#n&

Intrucit % pre"inta #ultiple a-anta$e % acest #od de acceptare a succesiunii

sa generat pe scara larga&

1& Conditiile acceptarii&

Deoarece prin acceptarea succesiunii se puteau aduce !eredelui nu

nu#ai a-anta$e #aterile % dar si datorii pe care acesta tre/uie sa lesuporte % sa luat #asura ca nu#ai acei ce au capacitate de a se o/liga sa

poata +ace o declaratie de acceptare a succesiunii& Tre/uie indeplinite

ur#atoarele conditii 4

e0istenta capacitatii de a se o/liga& In acest sens +ii de +a#ilie sau

scla-ii nu puteau +ace o acceptare a succesiunii +ara autori"area lui pater

+a#ilias

ius capiendi % constituia o alta conditie care consta in dreptul de a

culege o #ostenire& Aceasta a +ost creata de catre i#paratul Augustus prinle0 Iulia si le0 Papia Peppaea

pars nuptiaria % constituia conditia prin care +e#eile intre .5 si 7@

de ani tre/uiau sa traiasca in regi#ul casatoriei

pars caducaria % constituia conditia de incapacitate totala sau

partiala de a do/indi o #ostenire dupa cu# cei instituiti erau celi/es

adica necasatoriti sau casatoriti dar +ara copii&

3&E+ectele acceptarii


20/22

In ur#a acceptarii succesiunii se producea con+u-io

con+u"iunea dintre /unurile patri#oniale ale de+unctului cu cele ale

!eredelui #ostenitor&

E+ectele acceptarii succesiunii erau de doua categorii % respecti- e+ectul

general re"ultat in ur#a con+u"iunii % si e+ectul special de do/indire aproprietatii asupra /unurilor succesorale&

E+ectul general& *ostenitorul -a raspunde de toate datoriile

di+unctului % c!ear daca acestea -or depasi acti-ul succesoral&

De aceea in scopul prote$arii #ostenitorilor necesari de e+ectele lui

con+usio % pretorul a creat ius a/stinenti dreptul de a se a/tine % drept prin

care !ere"ii nu erau o/ligati sai plateasca pe creditorii di+unctului nu#ai in

li#itele actului succesoral& Totusi con+u"iunea patri#oniilor poate a+ecta si

interesele creditorului de+unctului % daca !ere"ii #ostenitori sint insol-a/ili&

De aceea pretorul a luat #asurile de protectie a acestora adica cepararea

/unurilor di+unctului % de cele a #ostenitorilor % creditorii di+unctuluiputindusi -alori+ica drepturile de creanta % din actul succesoral % inaintea

altor creante&

E+ectul special consta in do/indirea proprietatii asupra /unurilor

succesorale #ortis causa pentru cau"a de #oarte % do/indirea /unurilor

in uni-ersalitatea lor

La aceasta cau"a se re+era doua aspecte 4

in ca"ul creantelor si datoriilor pro-enite de la di+unct % acestea se

di-id intre #ostenitori de drept deplin

#ostenitorii sint o/ligati sa aduca la #asa succesorala toate

/unurile care leau pri#it in ti#pul -ietii lui pater +a#ilias&


21/22

"I"LIOGRA!IE#

(& STEFAN C6C6S4 Drept ro#an& Editura AU


22/22

universitatea petre andrei

Documents