universitatea de ştiinţe agricole şi medicină veterinară cluj-napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Ing. IOAN V. DUNCA

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A PUILOR DE

GĂINĂ PENTRU CARNE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. univ. dr. ROMAN MORAR

CLUJ-NAPOCA

2010

INTRODUCERE

Creşterea puilor de carne are ca scop obţinerea de carne într-un timp scurt şi cu

eficacitate economică maximă.

Explozia demografică, îmbogăţirea substanţială a volumului de cunoştinţe privitor la

alimentaţia raţională a omului, precum şi alte considerente de ordin social-economic, au condus

la intensificarea creşterii puilor de carne şi la elaborarea tehnologiilor care să conducă la

exteriorizarea capacităţilor de producţie.

Puiul de carne este o realizare practică remarcabilă a geneticii şi nutriţiei, realizare ce a

putut fi materializată datorită progreselor ştiinţifice şi tehnologice postbelice.

Dezideratul principal al ambelor categorii de specialişti amintiţi mai sus, îl reprezintă

rentabilitatea în exploatarea puilor de carne, prin găsirea căilor sau posibilităţilor de realizare a

producţiei mari şi constante de carne în scurt timp, cu un minim de investiţii şi de cheltuieli.

Creşterea puilor broileri este o activitate complexă, fiind într-o competiţie extrem de

dură. Este foarte greu să depăşeşti performanţele productive realizate în UE, şi chiar în ţară.

Pentru realizarea acestui deziderat s-a recurs într-o primă etapă de la creşterea

tradiţională extensivă, la exploatarea de tip semiintensiv şi mai apoi, la cea de tip intensiv-

industrială. Obiectivul urmărit în această tranziţie a fost ridicarea potenţialului productiv al

organismului puilor de carne în vederea obţinerii produsului scontat într-un timp mai redus, prin

îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor tehnologice de exploatare.

În contextul relatat, creşterea industrială a puilor de carne presupune şi aplicarea unor

programe imunoprofilactice specifice pentru ca aceste organisme productive să aibă o rezistenţă

normală pentru orice stimul, endogen şi exogen.

STRUCTURA TEZEI

Teza începe printr-un cuvânt înainte şi o introducere, şi cuprinde 325 pagini, fiind

structurată în două părţi. Prima parte (cap. 1-10) sintetizează principalele date bibliografice din

literatura de specialitate şi constituie «Stadiul cunoaşterii». Partea a II-a este structurată pe 12

capitole. Capitolele 11-22, se referă la cercetările proprii privind dinamica indicilor de incubaţie,

despre analiza diferenţiată a rezultatelor de producţie obţinute în decursul a doi ani, despre

depopulări şi valorificările producţiei, despre evoluţia mortalităţilor şi a cauzelor acestora.

Totodată, în aceste capitole se discută despre evoluţia titrurilor de anticorpi, introducerea de

acidifianţi în apa de băut şi în furajul combinat destinat puilor de carne, precum şi influenţa

acestora asupra indicilor biochimici sanguini şi a compoziţiei chimice a cărnii, a cercetării privind

epurarea apelor uzate. În capitolul 22 al părţii a II-a, sunt sintetizate concluziile generale care s-

au desprins în urma cercetărilor efectuate.

Lucrarea este ilustrată cu un număr de 51 de figuri, 79 de tabele, 64 de grafice, 6 scheme

şi diagrame şi se bazează pe 193 titluri bibliografice.

Prima parte a lucrării reprezintă o sinteză a datelor disponibile la ora actuală legate de

creşterea puilor.

►Capitolul 1.: cuprinde date actuale şi tendinţe tehnologice cu privire la puii de carne pe plan

mondial şi în ţara noastră, la evoluţia producţiilor, valorificarea la maxim a potenţialului genetic,

la creşterea puilor de carne în era informaţiilor şi viitorul nutriţiei avicole, la siguranţa

alimentară, la avicultura ecologică şi şansele ei în România, şi se încheie cu câteva consideraţii

privind creşterea industrială a puilor de carne.

►Capitolul 2.: prezintă cerinţele privind amplasarea şi dotarea unei ferme de pui de carne şi

căteva date despre incubaţia ouălor.

►Capitolul 3.: în acest capitol este prezentată tehnologia pregătirii halei în vederea populării.

►Capitolul 4.: cuprinde modul în care se face popularea halelor cu pui de o zi, tehnologia de

hrănire şi adăpare folosită.

►Capitolul 5.: în cadrul acestui capitol se face referire la tractusul digestiv al păsărilor, pH-ul

intestinal şi populaţiile de microorganisme ce-l populează odată cu folosirea acidifianţilor.

►Capitolul 6.: cuprinde aspecte actuale privind condiţiile de microclimat ce trebuie asigurate în

creşterea puilor de carne (mediul de creştere, zona de confort, stresul de căldură, umiditatea,

ventilaţia, componentele gazoase ale aerului şi iluminatul)

►Capitolul 7.: cuprinde normele minime sanitar-veterinare ce trebuie aplicate în perioada de

creştere, cunoaşterea şi prevenirea bolilor la puii de carne.

►Capitolul 8. : în acest capitol sunt prezentate unele aspecte ale sistemului imun la păsări,

fiind nominalizate organele implicate în răspunsul imun. Se face referire la limfocitele T şi B ca

şi celule implicate în răspunsul imun. De asemenea, sunt scoase în evidenţă aspectele

anatomopatologice şi histopatologice în diagnosticul bolilor.

►Capitolul 9. :cuprinde modul în care se fac vaccinările şi răspunsul imun la puii broiler.

►Capitolul 10. : cuprinde aspecte privind epurarea apelor uzate.

Partea a II-a

►CAPITOLUL 11

CERCETĂRII PROPRII

Capitolul de Cercetări proprii, este structurată pe 12 capitole.

11.1 SCOPUL CERCETĂRILOR

În contextul globalizării economiei, al aderării ţării noastre la UE şi al apariţiei unei pieţe

concurenţiale, obţinerea unor pui de carne cu o calitate superioară a carcasei, asigurarea

aspectului comercial al produselor şi a unui preţ competitiv al acestora reprezintă condiţiile

esenţiale pentru dezvoltarea în România a producţiei de carne de pasăre. La fel ca în toate ţările

dezvoltate ale lumii, şi în România a crescut exigenţa consumatorului faţă de calitatea cărnii şi a

produselor din carne de pasăre.

Modificarea permanentă a potenţialului genetic al hibrizilor de carne impune reevaluarea

continuă a cerinţelor de energie, proteină, aminoacizi şi microelemente în funcţie de faza de

hrănire şi de vârsta de sacrificare a puilor de carne. Hrana şi apa administrată puilor de carne

influenţează în mod hotărâtor, atât performanţele bioproductive cât şi calitatea carcasei,

permiţând exprimarea potenţialului genetic ridicat al hibridului.

Ca urmare, există recomandări diferite privind cerinţele de energie, proteină, AA,

macrominerale, oligominerale, vitamine şi aditivi ale puilor de carne, respectiv conţinutul în

nutrienţi al nutreţului combinat care se administrează în funcţie de vârsta puilor, astfel încât să se

obţină rezultate de producţie cât mai bune, în condiţii de eficienţă economică.

Se cunoaşte faptul că, utilizarea aditivilor constituie o cale sigură de deblocare a

potenţialului productiv al păsărilor.

Aportul prin furaje al aditivilor în condiţii de creştere intensivă este insuficient, atât din

cauza conţinutului foarte variabil al materiilor prime furajere utilizate pentru producerea

nutreţurilor combinate, cât şi a existenţei unor antagonisme de absorbţie.

Aceasta face necesară suplimentarea cu ajutorul compuşilor de natură anorganică,

precum şi a unor compuşi chimici de natură organică care se regăsesc în ciclul Krebs, dintre care

mai important pentru protejarea ficatului este acidul aspartic sub formă de sare de magneziu, în

vederea prevenirii tulburărilor de metabolism, a prelungirii perioadei de exploatare şi pentru

îmbunătăţirea performanţelor bioproductive ale puilor de carne.

Estimarea cerinţelor în compuşi chimici de natură organică sau anorganică reprezintă o

problemă deosebit de dificilă, atât din cauza neconcordanţelor rezultatelor metodelor de

determinare cât şi a multitudinii factorilor de influenţă a acestora.

Numeroase cercetări relevă diferenţe mari ale gradului de utilizare digestivă a fiecărui

compus organic sau anorganic, în funcţie de forma chimică utilizată ca sursă.

În acest context, se înscriu cercetările întreprinse în cadrul prezentei teze de doctorat,

vizând efectul nutriţional şi metabolic în apa şi în hrana puilor de carne, al acicifianţilor folosiţi,

sub diferite forme şi cu diferite grade de solubilitate.

Scopul cercetărilor acestei teme de doctorat a constat în analiza indicilor de incubaţie şi

posibilităţile de îmbunătăţire a acestora; îmbunătăţirea performanţelor productive ale puilor de

carne (masa corporală, consum specific, indici biochimici, compoziţia chimică a cărnii, constante

sanguine) la hibrizii de carne COBB -500, Hybro PN şi ROSS-308; eficacitatea acţiunilor sanitar

veterinare aplicate, reflectate în pierderile prin mortalităţi reliefate prin analiza

anatomopatologică, histologică şi imunohistochimică în vederea elucidării pierderilor, precum şi

reducerea poluării prin îmbunătăţiri aduse staţiei de epurare a apelor uzate.

11.2 OBIECTIVELE URMĂRITE

Utilizarea aditivilor constituie o cale sigură de stimulare a potenţialului productiv al

păsărilor.

Obiectivul cercetărilor s-a axat pe influenţa pe care o au asupra principalilor indici de

producţie, (sporul în greutate, starea de sănătate, mortalitatea, gradul de utilizare a nutreţurilor,

evaluat prin consumul specific/kg spor), unii ingredienţi care, adăugaţi în hrana păsărilor sau a

apei de băut, conduc la modificarea pH-ului în (guşă, proventricul, stomac, intestine). Se

cunoaşte faptul că valoarea pH-ului este responsabilă de condiţiile propice sau nu dezvoltării

organismelor producătoare de acid lactic, care inhibă acţiunea agenţilor patogeni.

Pentru obţinerea unei mase corporale mari şi a unor carcase de calitate superioară, într-un

timp scurt, se impune, pe lângă modernizarea tehnologiilor de creştere şi îmbunătăţirea

condiţiilor de microclimat, şi o alimentaţie şi adăpare corespunzătoare.

Puii de carne se caracterizează printr-un matabolism intens. Ca urmare, eventualele

dezechilibre nutriţionale se reflectă promt în metabolismul general cu efecte negative asupra

sănătăţii şi producţiei.

1. Urmărirea valorilor indicilor de incubaţie (fecunditate, mortalitate şi ecloziune) la

hibridul COBB-500.

2. Analiza diferenţiată a indicilor de producţie la trei hibrizi crescuţi în adăposturi

diferite, utilizând surse de proteină vegetală şi animală.

3. Monitorizarea profilaxiei, eficacităţii vaccinurilor şi titrul anticorpilor.

4. Corelaţia existentă între vaccinare, imunitate, titruri şi remanenţa acestora.

5. Utilizarea acidifiantului Acid Pack 4-Way în apa de băut a puilor de carne crescuţi pe

aşternut permanent şi analiza influenţei pe care acesta o are asupra unor indici de

producţie.

6. Utilizarea unor acidifianţi originali în furajul combinat administrat puilor de carne

crescuţi pe aşternut permanent şi influenţa acestora asupra compoziţiei chimice a

cărnii şi a indicilor biochimici sanguini.

7. Folosirea unor acidifianţi originali în apa de băut la pui crescuţi pe aşternut permanent

şi influenţa acestora asupra indicilor biochimici sanguini.

8. Reducerea poluării prin soluţii constructive aduse staţiei de epurare.

11.3 LOCUL ŞI PERIOADA EXPERIENŢELOR

Unitatea în care au fost făcute observaţiile, având destinaţia de spaţii specializate pentru

creşterea puilor şi industrializarea cărnii de pasăre, depozitarea şi industrializarea materiei prime, alte

servicii specializate în acest domeniu, laboratoare dotate pentru diverse analize specifice, spaţii

amenajate corespunzător pentru depozitarea produsului finit, magazii, ateliere, utilaje tehnologice,

aparatură şi mijloace de transport, active care fac obiectul lucrării sunt situate pe platforma societăţii

şi în alte localităţi.

Adăposturile societăţii sunt construite după proiecte realizate standard în anii 1980.

Cercetările pe pui de carne au fost derulate în serii experimentale, după cum urmează:

- Cercetările privind indicii de incubaţie au fost efectuate în perioada decembrie 2006 –

octombrie 2007.

- Analiza diferenţiată a rezultatelor de producţie la cei 3 hibrizi s-a efectuat în perioada

2004-2005, pe 42 de loturi crescuţi în hale nemodernizate şi hale modernizate.

- Eficacitatea acţiunilor sanitar veterinare aplicate, pierderile prin mortalităţi şi cauzele

acestora, aspectele anatomopatologice, histologice, imunohistochimice şi titrurile de anticorpi

găsiţi cu scopul elucidării pierderilor s-a efectuat în perioada 2004-2005.

- Experienţa nr.1, a fost efectuată pe o serie de 100 cap pui de carne din hibridul COBB-

500 crescuţi la sol pe aşternut, în perioada 03 XI -13 XII 2004.

- Experienţa nr.2, cu variantele A şi B, adaosul s-a făcut în furajul combinat utilizat în

alimentaţia puilor, şi a fost efectuată pe două loturi a câte 100 capete pui carne din hibridul

COBB-500, crescuţi la sol pe aşternut în perioada 20 X – 29 XI 2005.

- Experienţa nr.3, cu variantele A, B şi C, produsele administrate în apa de băut şi a fost

efectuată pe 3 loturi a câte 100 capete pui de carne din hibridul COBB-500, crescuţi la sol pe

aşternut în perioada 29 I – 12 III 2006.

- Îmbunătăţirile aduse şi propuse la staţia de epurare s-au făcut în perioada 2006-2007.

11.4 MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT

Materialul biologic a fost reprezentat de pui de carne din hibridul COBB-500, Hybro PN

şi ROSS-3008.

Hibridul COBB-500, este realizat de firma „Cobb Breeding Company Ltd“ din Anglia,

fiind adaptat diverselor tipuri de climă, precum şi diferitelor sisteme de creştere. Are o viabilitate

excelentă, şi nu reclamă condiţii speciale de creştere. La vârsta de 42 de zile, în cazul creşterii

puilor nesexaţi, poate realiza mase corporale de 2633,7 g, cu un indice de conversie de 1,76.

Puiul de carne Hybro PN, produs al Companiei Euribrid din Olanda, este recunoscut

pentru performanţele ridicate pe care le realizează.

Produs al unei firme de renume puiul de carne ROSS, este prezent în mică măsură în

România, însă performanţele pe care le realizează îl recomandă în creşterea industrială.

11.5 METODA DE LUCRU

Studiile experimentale s-au făcut pe trei faze de creştere. Prima fază a fost de la

ecloziune la 21 de zile, a doua de la 22 zile la 35 zile şi a treia fază de la 36 zile la sacrificare.

La fiecare serie experimentală, a fost constituit şi un lot martor cu care s-au comparat

rezultatele obţinute.

Experienţele de producţie au fost efectuate în cadrul societăţi comerciale amintite.

Analizele biochimice din serul sanguin au fost efectuate la o clinică privată şi laboratorul

DSVSA, cele privind conţinutul chimic brut al carcaselor puilor, compoziţia chimică a dejecţiilor

la laboratorul DSVSA, iar probele de apă au fost analizate la Direcţia Apelor Mureş.

Puii din loturile experimentale au fost crescuţi pe aşternut permanent, câte 100 capete pe

lot separaţi prin plasă de sârmă.

Pe parcursul desfăşurării studiilor, s-a urmărit pe loturi evoluţia masei corporale, al

consumului specific de nutreţ combinat la 7, 14, 21, 28, 35 a-zi şi la sacrificare, în paralel cu

observaţii asupra comportamentului, morbidităţii, mortalităţii şi a profilului metabolic în asociere

cu indicii de abator, compoziţia chimică a cărnii, compoziţia chimică a dejecţiilor şi eficienţa

economică.

Metoda experimentală utilizată în cele trei serii de experienţe a fost metoda grupelor,

fiecare serie de experienţe fiind constituită din lot experimental şi lot martor.

Toate cântăririle puilor au fost făcute după o dietă de 12 ore.

Calculele privind sporul mediu zilnic şi consumul specific pentru 1 Kg spor au fost făcute

după tehnicile cunoscute.

Pentru asigurarea stării de sănătate a puilor pe parcursul experienţelor, au fost efectuate

toate vaccinările prevăzute, în tehnologia de creştere a acestora.

În vederea stabilirii efectului Acid Pak 4-Way şi a celorlalte produse utilizate asupra

metabolismului puilor şi pentru a putea justifica stiinţific rezultatele de producţie s-au

determinat:

- Proteinele plasmatice (proteine totale g/dl, albumine g/dl, gamaglobuline g/dl, acid uric

g/dl, uree g/dl, creatinină g/dl);

- Profilul energetic (glicemie mg/dl, colesterol mg/dl, trigliceride mg/dl, lipide totale mg/dl);

-Profilul enzimatic (GOT-glutamat-oxilacetat-transferazaU.I/l, GPT-glutamat-piruvat-

transferaza U.I/l, GGT-gamma-glutamil-transferaza U.I/l);

- Profilului hematologic (număr de leucocite m/mm³, limfocite %, granulocite %, eritocite

m/mm³, VEM fl, hematocrit %, CHEM g/dl, hemoglobina g/dl, trombocite m/mm³, volum plachetar

mediu fl, trombocrit % şi distribuţia plachetară medie);

- Profilului mineral (calciu mg/dl, fosfor mg/dl şi magneziu mg/dl).

Probele de sânge necesare determinării acestor constante sangvine au fost recoltate pe

anticoagulant la finele perioadei experimentale (la 42 zile) din cord, de la câte 10 indivizi a căror

masă corporală a fost egală cu masa medie a puilor din lotul respectiv.

Determinarea principalelor constante sangvine s-a făcut după metodele recomandate de P.

KARLSON (1967); GH. NUŢĂ, C. BUŞNEAG (1977) şi R. DUNCAN şi col. (1994) astfel:

- Proteinele totale- metoda Wechselbaum; proteinele serice- electoforeză; acid uric- metoda

colorimetrică, cu acid picric; uree- metoda colorimetrică, cu urează; creatinină; glicemie-metoda

colorimetrică, cu ortotoluidină; colesterol-micrometoda fără deproteinizare; trigliceride; lipide;

G.O.T şi G.P.T- metoda colorimetrică cu 2-4 dinitrofenilhidrazină; G.G.T; valorile hematologice;

calciul- metoda complexometrică cu indicator Murexid; magneziul; fosforul- metoda

fotocolorimetrică (fără precipitarea proteinelor).

Conţinutul în substanţe nutritive brute a cărnii de pui a fost stabilită după STAS-9065/2,3,4-

1973,1981.

Compoziţia dejecţiilor a fost stabilită după STAS-9065/3,4,7,9-1973,1981, 1974.

►CAPITOLUL 12. CUPRINDE CERCETĂRI PRIVIND DINAMICA

INDICIILOR DE INCUBAŢIE


A fost acela de a urmări valorile indicilor de incubaţie ale hibridului COBB-500, corelat

cu vârsta găinilor la depunerea oului de incubaţie.

12.2 MATERIALUL BIOLOGIC

Studiile au fost efectuate în staţia de incubaţie a societăţii, în perioada decembrie 2006-

octombrie 2007 pe ouă provenite de la hibridul COBB-500, găinile având vârsta de la 20 la 30

de săptămâni.


Incubaţia este procesul complex prin care se asigură condiţii de mediu optime pentru

dezvoltarea normală a embrionului de pasăre.

Incubaţia artificială presupune următoarele operaţiuni:

-Recoltarea şi păstrarea ouălor; -transportul ouălor la staţia de incubaţie; -sortarea şi

preincubarea ouălor; -încărcarea incubatoarelor; -incubaţia; -controlul biologic al incubaţiei; -

ecloziunea şi sortarea puilor de o zi.

Ouăle de incubaţie au avut o vechime de 4 zile, organizându-se un nr. de 6 serii de ouă

repartizate pe 4 sertare de control. O serie de incubaţie a fost formată din 25000 de ouă puse la

incubat. Din care s-au urmărit câte 4 sertare a câte 132 ouă (total 528 ouă/serie.

Ouăle au provenit de la găini ouătoare în vârstă de la 20 la 30 de săptămâni.

Primul lot de ouă a fost introdus la incubaţie în luna decembrie şi păsările au avut vărsta

de 20 de săptămâni.

Al 2-lea lot în februarie când găinile au avut 22 de săptămâni.

Al 3-lea lot în aprilie când găinile au avut 24 de săptămâni.

Al 4-lea lot în iunie când găinile au avut 26 de săptămâni.

Al 5-lea lot în august când găinile au avut 28 de săptămâni.

Al 6-lea lot în octombrie când găinile au avut 30 de săptămâni.

Există 5 incubatoare având capacitatea de 47520 ouă fiecare, deci o capacitate de

incubaţie de 237600 ouă, iar capacitatea fiecărui eclozionator este de 9504 ouă. Se produc pui

pentru ferma proprie aproximativ 450000 capete anual iar pentru diferite alte ferme aproximativ

250000 capete.

12.4 REZULTATE ŞI DISCUŢII

În continuare, prezentăm rezultatele obţinute, pentru fiecare indice de incubaţie în parte.

Valoarea indicilor de incubaţie ale ouălor au fost urmărite pe şase serii de ouă

Conform studiului, fecunditatea ouălor este cuprinsă între 431 şi 475 bucăţi, ceea ce

reprezintă un procent de 81,6 şi de 89,9 din totalul celor 528 de ouă incubate, limita minimă fiind

proprie seriei 6, iar cea maximă seriei 4.

- Se constată o mai bună uniformitate a procentului de ecloziune din ouăle fecunde,

comparativ celui raportat la ouăle introduse. Acest lucru este reliefat de valorile scăzute ale

coeficientului de variabilitate, în primul caz cuprinse între 0,85-1,96%. Au fost mai ridicate în

cazul al doilea, fiind cuprinse între 2,48-6,11%.

- Procentul de ecloziune are valori medii mai ridicate în cazul în care numărul de pui

rezultaţi se raportează la ouăle fecunde, fiind cuprins între 88,38±0,38%, şi 89,70±0,63%,

respectiv mai redusă când raportarea se face la ouăle introduse, cu limite cuprinse între

72,15±1,91 şi 80,68±1,71%.

- Procentul de ouă cu embrioni morţi este cuprins între 10,30 ±0,63%, la seria I-a, iar cea

maximă de 11,62±0,38%, la seria 6-a.

►CAPITOLUL 13. ANALIZA DIFERENŢIATĂ A REZULTATELOR DE

PRODUCŢIE OBŢINUTE LA 3 HIBRIZI, CRESCUŢI PE PARCURSUL A DOI

ANI DE PRODUCŢIE

Studiu comparativ în condiţii de producţie a 42 loturi de pui de carne hibrizi diferiţi

crescuţi în condiţii de microclimat identic, cu diferenţe în sistemul de furajare şi adăpare, cu

scopul evidenţierii diferenţelor ce apar.

13.1 SCOPUL

Acest studiu a avut ca scop compararea indicilor de producţie prin administrarea unor

reţete de nutreţuri combinate bazate pe făină de peşte şi full-fat soia.


Pe parcursul perioadei de creştere s-a urmărit în special, evoluţia sporului mediu zilnic şi

implicit a greutăţii corporale, evoluţia consumului de furaj g/cap, consumul specific de furaj

kg/kg spor, precum şi pierderile prin mortalităţi.


Materialul biologic folosit (COBB 500, ROSS 308, HYBRO PN etc.) a provenit de la

staţia de incubaţie a societăţii, ouăle fiind procurate de la diverse ferme de reproducţie din ţară.

S-a respectat tehnologia de creştere, mergându-se pe principiul „totul plin- totul gol”.

Densitatea la populare a fost de 20-21 cap/m². Perioada de creştere a fost cuprinsă între

38-42 zile.


Studiile au fost efectuate pe parcursul a doi ani, pe pui de carne hibrizi diferiţi repartizaţi

în 42 serii, crescuţi la sol pe aşternut permanent asigurându-se condiţii de microclimat identice,

diferind doar sistemul de furajare şi adăpare.

Furajele folosite în anul 2004 au fost pe suport de făină de peşte, iar în anul 2005, full-fat

soia.

În anul 2004, hibrizii au fost crescuţi astfel: Lotul A- COBB-500-32,09% în hale

modernizate şi 22,9% în hale nemodernizate; Lotul B- ROSS-308 -9,02% în hale modernizate şi

8,02% în hale nemodernizate, iar lotul C- HYBRO PN 10,56% în hale modernizate şi 17,37% în

halele nemodernizate dintr-un total de 402035 capete. Hibrizii crescuţi în anul 2005 au fost

reprezentaţi de lotul A- COBB-500 - 45,5% şi lotul B- ROSS-308- 54,5%, creşterea acestora

făcându-se numai în hale modernizate.

După anul 2004, în cadrul societăţii s-au făcut modernizări ale tehnologiei de creştere

îmbunătăţindu-se mult şi factorii de microclimat.

13.5 ASPECTE PRIVIND CONDIŢIILE MICROCLIMATULUI DIN HALA

DE PRODUCŢIE

Condiţiile de microclimat din cele 4 hale de creştere a puilor broiler de găină pentru carne

au fost identice.

Halele sunt amplasate corespunzător raportat la direcţia vântului dominant.

Monitorizarea mediului halei este efectuată manual, bazându-ne mai mult pe experienţa

acumulată. Doar temperatura poate fi monitorizată cu ajutorul unor senzori de temperatură

amplasaţi în două puncte din hală, nivelul de temperatură fiind afişat pe un panou electric de

unde se reglează temperatura pe întreaga perioadă de creştere.

Confortul puilor, depinde, în mare măsură, de felul cum este asigurată încălzirea mediului

halei de creştere. În halele de creştere se foloseşte procedeul convecţiei (se încălzeşte aerul)

folosind aeroterme.

Extracţia aerului din hală se face cu ajutorul ventilatoarelor elicoidale, euroemme EMS

50-43500 m³/h, care sunt amplasate pe peretele din spatele halei, şi efectuează o măturare

longitudinală, parcurgând astfel aerul, contribuie la o bună eficacitate a ciclului aer proaspăt, aer

extras.

Pe fiecare perete al halei există câte 32 guri de admisie fiecare având o suprafaţă de 0,81

mp, suprafaţa totală de admisie fiind de 51,8 m², amplasate la înălţimea de 1,70 m de la

pardoseală.

Dintre factorii chimici ai microclimatului este important de urmărit concentraţia

amoniacului. Acţiunea amoniacului este iritativă, caustică, cu efect cumulativ. Prin determinările

efectuate concentraţia de amoniac a fost de 12 ppm. Această concentraţie a fost posibilă prin

tratarea aşternutului cu produsele bio-enzimatice SunnyGlobe Sty. La această concentraţie puii

nu se află în disconfort.

Viteza curenţilor de aer este cuprinsă între 0,19-0,31 m/s.

Regimul de lumină. Prin sistemul de iluminat existent (se folosesc lămpile cu

incandescenţă (tungsten). Suprafaţa iluminată este de 1026 mp, pentru care sunt necesari 2565

Waţi, revenind 2,5 Waţi/mp), nu se poate aplica un program de lumină adecvat care să

îmbunătăţească unele caractere economice.

13.6 PREZENTAREA ŞI ANALIZA REŢETELE FURAJERE FOLOSITE

Structura reţetelor de nutreţuri combinate administrate în cei doi ani de observaţii a fost

diferită, în sensul că s-au folosit raţii cu proteină asigurată din făină de peşte şi raţii în care

proteina a fost exclusiv de origine vegetală. Folosite astfel, reţetele au corespuns optimului de

proteină şi aminoacizi pentru hrana puilor de carne (schema 1).

În consecinţă, concentraţiile de substanţe nutritive trebuie crescute proporţional cu

energia din raţia alimentară, pentru a se asigura ingestia la nivelul cerinţelor. În acest scop, pe

cele patru faze de vârstă 0-7, 8-21 şi 22-35 şi 36 zile-sacrificare reţetele de nutreţ combinat cu

proteină vegetală asigură niveluri energetice de 2989,00 Kcal EM / Kg, 3014,32 Kcal EM / Kg,

3188,96 Kcal EM / Kg şi 3206,94 Kcal EM / Kg, iar reţetele cu făină de peşte asigură

următoarele niveluri: 2990,00 Kcal EM / Kg, 3010,34 Kcal EM / Kg, 3071,40 Kcal EM / Kg, şi

3190,30 Kcal EM / Kg. Nivelul proteic al nutreţurilor combinate utilizate a fost mai mare în

perioada a –III-a ( 22-35 zile) la nutreţurile cu full-fat soia 21%, faţă de 19,99% la nutreţurile cu

făină de peşte.

Prin reţetele cu proteină vegetală administrate, se asigură 1,4% lizină în faza I; 1,38% în

faza a II-a; 1,26% în faza a-III-a şi 1,07% în faza a IV-a, iar prin cele cu făină de peşte se asigură

1,40% în faza I; 1,39% în faza a-II-a; 1,20% în faza a III-a şi 1,16% în faza a-IV-a.

Prin reţetele administrate cu proteină vegetală, nivelul de metionină asigurat este de

0,60% în faza I, 0,56% în faza a II-a; 0,47% în faza a III-a şi 0,41 în faza de finisare, iar prin

reţeta cu făină de peşte nivelul asigurat este de 0,60% în faza I, 0,59% în faza a II-a; 0,53% în

faza a III-a şi 0,49% în faza a IV-a.

Raport EM/PB faza I -129,39;134,62- faza II-a; 148,0 faza a-III-a şi 167,0 faza a IV-a, la

reţeta cu proteină vegetală şi 129,71-faza I; 136,70-faza II-a; 153,64 faza a-III-a şi 161,61-faza a-

IV-a, la reţeta cu făină de peşte.

Specificare

Reţeta cu proteină din

făină de peşte

Reţeta cu proteină de

origine vegetală

Perioada I-a 1-7 zile

Nivel de proteină brută (%) din greutatea furajului

combinat

23,05 23,12

Nivel de aminoacizi limitanţi

Lizină (L)-% din greutatea furajului

-valoarea relativă

1,40

(100)

1,40

(100)

Metionină:-% din greutate

-valoarea relativă

0,60 0,60

Perioada a-II-a 8-21 zile

Nivel de proteină brută (% din greutatea furajului

combinat)

22,05 22,39



-valoarea relativă

1,39

(100)

1,38

(100)


-valoarea relativă

0,59 0,56

Perioada a-III-a 22-35 zile


combinat

19,99

21,00



-valoarea relativă

1,20

(100)

1,26

(100)


-valoarea relativă

0,53 0,47

Perioada a-IV-a 36-42 zile


combinat)

19,74

19,32



-valoarea relativă

1,16

(100)

1,07

(100)


-valoarea relativă

0,49 0,41

Schema 1. Structura reţetelor de nutreţuri combinate


Rezultatele obţinute în cei doi ani de producţie confirmă faptul că, în alimentaţia puilor

de carne, modul de asigurare al proteinei (proteină vegetală sau făină de peşte) nu are importanţă

mare.

Rezultatele obţinute în această perioadă (tabel 1, 2) se remarcă în principal, prin masa

medie corporală realizată de puii din loturile anului 2005, aceasta fiind de 2099,90 g, la vârsta

medie de sacrificare de 40,9 zile. Prin comparaţie, la cei din loturile anului 2004, la vârsta medie

de sacrificare de 40,18 zile masa medie corporală a fost de 2050,0 g în cazul puilor din halele

nemodernizate şi de 2097,27 g la puii din halele modernizate.

Tabelul 1

Rezultatele prelucrării statistice a datelor primare privind masa medie corporală

Vârsta

Anul

Nr. de

indivizi

Xˉ± sxˉ

s

V%

Diferenţa faţă

de lotul martor

Ecloziune

2004(HM)

100

40,36±0,266

0,811

2,184

+0,63

2004(HN)

100

39,73±0,516

1,710

4.305

-

2005(HM)

100

39,95±0,405

1,813

4,619

+0,22

7 zile

2004(HM)

99

151,91±2,165

7,179

4,276

+1,82

2004(HN)

98

150,09±2,075

6,882

4,585

-

2005(HM)

99

154,50±1,496

6,690

4,330

+4,41

14 zile

2004(HM)

99

391,55±5,526

18,327

4,681

+3,10

2004(HN)

97

388,45±6,427

21,317

5,488

-

2005(HM)

99

395,50±2,799

12,516

3,165

+7,05

21 zile

2004(HM)

98

752,00±9,51

31,528

4,193

+6,0

2004(HN)

96

746,00±8,254

27,376

3,670

-

2005(HM)

98

760,15±4,216

18,815

2,480

+14,15

28 zile

2004(HM)

98

1217,64±14,00

46,455

3,815

+7,0

2004(HN)

96

1210,64±11,64

38,618

3,190

-

2005(HM)

98

1201,70±13,95

62,419

5,194

-8,94

35 zile

2004(HM)

97

1784,55±7,391

24,515

1,374

+28,91

2004(HN)

96

1755,64±11,28

37,429

2,132

-

2005(HM)

97

1722,50±14,53

65,009

3,774

-33,14

Sacrificare/

2004(HM)

96

2097,27±28,71

95,236

4,541

+47,27

2004(HN)

95

2050,00±21,79

72,268

3,525

-

2005(HM)

96

2099,90±19,72

86,185

4,104

+49,90

Sporul mediu zilnic înregistrat în perioada de creştere menţionată a fost însă mai mare la

puii loturilor anului 2004 hale modernizate (51,29 g), urmaţi de puii loturilor anului 2005 (49,67

g) şi de cei din loturile anului 2004 hale nemodernizate (47,87 g).

Consumul de nutreţ pentru 1 kg spor în greutate vie se situează în general, la o valoare

bună, fiind cuprins între 1,82 kg nutreţ combinat/kg spor, în cazul puilor din halele modernizate

(2004-2005) şi 1,88 kg nutreţ combinat /kg spor, în cazul puilor crescuţi în hale nemodernizate

(2004). În cifre relative, consumul specific este mai mare în cazul puilor crescuţi în hale

nemodernizate cu 3,29%.

Tabelul 2

Indicii medii de producţie înregistraţi pe întreg ciclul experimental (1 zi-sacrificare)

Specificare 2004 (Hale

modernizate)

2004 (Hale

nemodernizate)

2005 (Hale

modernizate)

Masa medie corporală

- la o zi (g) 40,36 39,73 39,95

- la 21 zile /(g) 752,00 746,00 760,15

- la sacrificare (g) 2097,27 2050,00 2099,90

Sporul mediu zilnic

- 1-21zile (g)

(%)

33,87 33,74 34,32

98,68 98,31 100,00

- 22 zile-22 (g)

- Sacrificare

- (%)

67,26 65,23 66,98

100,00 96,98 99,59

-1 zi- (g)

- sacrificare

(%)

51,29 47,87 49,67

100,00 93,33 96,84

Consum mediu pentru 1 kg spor

- 1-21 zile (kg)

(%)

1,42 1,42 1,40

101,42 101,42 100,00

- 22 zile- (kg)

Sacrificare

(%)

2,16 2,16 2,07

104,34 104,34 100,00

-1 zi- (kg)

sacrificare

(%)

1,82 1,88 1,82

100,00 103,29 100,00

cap.

Mortalităţi: (%)

4,34 4,47 4,06

106,89 110,09 100,00

►CAPITOLUL 14. CERCETĂRI PRIVIND DEPOPULAREA ŞI

VALORIFICAREA PRODUCŢIEI

Faza finală a procesului de producţie se organizează astfel ca puii să fie transportaţi către

abator în condiţii optime, asigurând îndeplinirea cererilor pentru prelucrare şi menţinerea unui

înalt standard de bunăstare. Ferma are ca scop livrarea pentru prelucrare a unui număr cât mai

mare de păsări de calitate.

Recepţia realizată la fermă este completată cu recepţia efectuată la abator, unde se face

repartizarea definitivă a puilor, pe clase de calitate.

Clasele de calitate sunt stabilite conform STAS-7031/83. Conform acestui STAS, puii

broiler se clasifică în trei clase de calitate (I, II, III). În abatorul modern, se aplică principiile

HACCP. Capacitatea abatorului este de 12000 capete de pui /8 ore.

Sortimentele rezultate de la sacrificarea a 20000 capete de pui sunt următoarele: pui

C+G+P cal. I -21%; pui griller cal. I- 32%; piept de pui la pungă 6,1%; piept de pui la caserolă

2,7%; pulpă de pui la pungă 7,3%; pulpă de pui la caserolă 3,0%; aripi la pungă 0,73%; aripi la

caserolă 0,56%; ficat la pungă 1,8%; ficat la caserolă 0,4%; pipotă la pungă 1,2%; pipotă la

caserolă 0,4% tacăm de pui 21%; gâturi de pui 0,2% şi carne pentru gătit 0,7%.

Pentru comercializare, carnea îndeplineşte condiţiile tehnice de calitate privind:

proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice.

14.1 VERIFICAREA CALITĂŢII CĂRNII

Verificarea calităţii biochimice a cărnii se face prin analize de laborator la fiecare lot de

către un laborator autorizat.

Controlul sanitar-veterinar după tăiere se face prin examinarea fiecărei carcase şi a

organelor.

Probele recoltate pentru examenul microbiologic constau din recoltarea randomizată a

1% din ambalajele care formează lotul controlat. Se recoltează părţi din acestea, de 250-500 g în

aceeaşi proporţie. În acelaşi fel se procedează şi pentru examenul fizico-chimic.

Pentru analizele referitoare la Salmonella, se prelevează aleatoriu probe de la minim 15

carcase de la fiecare lot (pui sacrificaţi într-o zi) după ce aceştia au fost refrigeraţi 12 ore. Prelevarea

constă în recoltarea de la fiecare carcasă a unei bucăţi de piele de pe gât, de aproximativ 10 g. Cele 3

recoltări (probe) se grupează şi se ambalează în pungi de plastic şi se trimit la laborator pentru a

forma căte 25 de grame, adică 5 probe finale.

Criteriul de igienă este absenţa microorganismelor în cele 25 de g dintr-o probă.

►CAPITOLUL 15. EVALUAREA EFICIENŢEI CURĂŢENIEI ŞI

DEZINFECTĂRII HALELOR

Observaţiile au fost făcute pe 42 hale, în perioada anilor 2004-2005. Dezinfecţia este

precedată de: evacuarea aşternutului, curăţenia mecanică, spălarea şi apoi dezinfecţia propriu-zisă

care constă din: aplicarea de substanţe dezinfectante respectiv virocid în concentraţie de 0,25%

cu ajutorul Kit-ului de spumare care se aplică la aparatul cu înaltă presiune, pe întreaga suprafaţă

a halei şi a echipamentelor folosite în tehnologia de creştere.

Controlul eficienţei dezinfecţiilor se efectuează după fiecare depopulare în Laboratorul

Sanitar-Veterinar Mureş, prin testul stafilococilor (TS).

În cazul dezinfecţiilor profilactice, se consideră test stafilococic pozitiv, (considerându-

se dezinfecţia necorespunzătoare), atunci când procentul de analize pozitive / hală analizată

depăşeşte 30%. În cazul dezinfecţiilor de necesitate, dacă la o singură analiză pozitivă într-o hală

se consideră testul stafilococic pozitiv şi se recomandă repetarea dezinfecţiei.

►CAPITOLUL 16. CERCETĂRI PRIVIND EFICACITATEA ACŢIUNILOR

SANITAR-VETERINARE CORELATE CU PIERDERILE PRIN MORTALITĂŢI

ÎN PERIOADA ANALIZATĂ

În acest capitol, vom prezenta rezultatele obţinute în urma anchetelor epidemiologice, ca

urmare a prezenţei unor elemente epidemiologice sau anatomo-clinice care au condus la

mortalităţi şi suspiciunea de infecţie cu un anumit agent patogen.

Asigurarea unei perfecte stări de sănătate a efectivelor de pui de carne este esenţială atât

pentru bunăstarea puilor, cât şi pentru realizarea unor produse avicole de bună calitate şi ieftine,

oferite pieţei.


Cercetările au fost efectuate în perioada 2004-2005 pe un număr de 42 populări şi

depopulări. S-a urmărit creşterea a 3 hibrizi de pui de carne crescuţi în condiţii identice de

adăpostire, dar diferite în primul an în ceea ce priveşte sistemul de furajare şi adăpare – hale

nemodernizate (HN) şi hale modernizate (HN). De a observa modul în care prin asigurarea măsurilor de profilaxie generală şi specifică

pe durata ciclului de exploatare, procesul epidemiologic se poate modifica şi influenţa evoluţia

bolilor şi deci, indicatorii epidemiologici.


Am urmărit pierderile prin mortalităţi, cauzele acestora şi eficacitatea vaccinurilor şi titrul

anticorpilor obţinuţi.

Aspectele anatomo-patologice, histopatologice şi imunohistochimice găsite.


Materialul biologic a fost reprezentat de trei hibrizi de pui de carne: ROSS-308, COBB-

500 şi HYBRO PN.

16.4 METODĂ DE LUCRU

Pentru a putea observa mai bine tabloul lezional, am efectuat şi un examen

histopatologic. Am prelevat fragmente mici de organe de la cadavre, cu leziuni vizibile

macroscopic, după cum urmează: cecum, proventricul, rinichi, ficat, trehee, splină, pulmon şi

cord. Pentru studiul imunohistochimic, s-au prelevat cecum şi proventricul.

Fragmentele de organe au fost recoltate de la pui morţi la vârstă de 40 zile, care aveau

leziuni vizibile macroscopic după cum urmează: jejun, ileon, proventricul, rinichi, ficat, trehee,

splină, pulmon şi cord.

Fragmentele prelevate şi fixate în formalină neutră 10% au fost incluse în parafină.

Secţiunile au fost colorate cu Hematoxilină Eozină, metoda Tricrom Masson examinate şi

fotografiate la microscop. Prin metoda Tricrom Masson, fibrele de colagen apar în culoare

albastră. S-a efectuat reacţia histochimică PAS-Albastru Alcian pentru evidenţierea mucinei. Cu

Albastru Alcian se evidenţiază mucina, care conţine mucopolizaharide acide, iar cu reacţia PAS

se evidenţiază mucina care conţine mucopolizaharide neutre.

Pentru studiul imunohistochimic (IHC), părţile incluse în parafină au fost secţionate la 3-5

μm grosime. Am folosit anticorpul CD20, clona L26 şi CD45RO, clona OPD4 de la LabVision,

diluţia pentru ambii anticorpi fiind de 1:50. Metoda de lucru a presupus utilizarea sistemului

EnVision de la LabVision. Ambii anticorpi marchează membrana celulară. Elementele pozitive au

fost colorate în maro, iar cele nemarcate imunohistochimic în albastru. Am folosit ca şi control

pozitiv extern limfocitele din limfonodulul normal. Anticorpul CD20 marchează limfocitele B, iar

CD45RO limfocitele T.

16.5 DINAMICA MORTALITĂŢILOR LA PUII BROILER ÎN PERIOADA

ANALIZATĂ

În cadrul cercetărilor au fost realizate următoarele examene: epidemiologic (ancheta

epidemiologică, calcularea mortalităţii cumulative, evidenţierea sursei de infecţie şi a factorilor

favorizanţi), clinic (simptomele generale), anatomopatologic (macroscopic şi microscopic),

serologic (testul imunoenzimatic ELISA)

În creşterea industrială a puilor, pierderile sunt de (1-2%) din efectiv, altfel acest sistem

de creştere nu ar fi rentabil. Şi prin toate mijloacele se urmăreşte reducerea acestor pierderi. În

ansamblu, pierderile sunt cauzate de diverşi factori; se împart în prima săptămână de viaţă a

puilor şi în ultimile zile înainte de depopulare. De obicei, sunt tehnopatii.

Pierderile din primele zile sunt cauzate în principal de greşeli de incubaţie, greşeli făcute

la populare, pui neviabili etc.

Pierderi mari se înregistrează în primele 2 săptămâni de viaţă, datorită defectelor de

incubaţie, vitelosaculitelor, peritonitelor viteline, accidentelor din timpul manipulării,

transportului şi populărilor.

În restul perioadei, pierderile au fost mici şi sporadice şi au fost cauzate în cea mai mare

parte de infecţii cu bacili Gram-negativi. Totuşi, nu poate fi exclus ca aceste infecţii să apară pe

fondul unei imunităţi diminuate cauzate de prezenţa paraziţilor din genul Eimeria.

Tabelul 3

Structura hibrizilor şi mortalitatea înregistrată în anul 2004

Număr ⁄ Hibrid

2004

COBB-500 ROSS-308 HYBRO Total

HM HN HM HN HM HN

Morţi (cap) 5540 3831 2006 1824 1457 2817 17475

Vii (cap.)

123480 88324 34274 30456 41003 67023 384560

Total (cap.)

129020 92155 36280 32280 42460 69840 402035

Mortalitate(%)

4,29 4,11 5,53 5,6 3,43 4,03 4,34

Tabelul 4

Structura hibrizilor şi mortalitatea înregistrată în anul 2005

Număr \ Hibrid

2005

COBB-500 ROSS-308 Total

Morţi (cap) 7828 9294 17122

Vii (cap.) 184054 220541 404595

Total (cap.) 191882 229835 421717

Mortalitate(%) 4,08 4,04 4,06

Evaluând distribuţia hibrizilor pe hale şi incidenţa mortalităţii globale, (tabelul 3,4) la

aceştia se poate constata că hibridul ROSS a prezentat o mortalitate cuprinsă între 4,04-5,6%, în

timp ce hibridul COBB a înregistrat un procent de mortalitate cu limitele cuprinse între 4,08-

4,29%, iar cel mai mic procent l-a înregistrat hibridul HYBRO de 3,43-4,03%. Nu s-au

determinat diferenţe de mortalitate între sexe.

Modernizarea halelor (automatizarea sistemelor de furajare, adăpare, microclimat şi

iluminat) a influenţat favorabil creşterea puilor şi scăderea incidenţei ieşirilor prin

mortalitate cu1-2%.

Distribuţia populărilor pe anotimpuri şi pierderile prin mortalităţi este redată în

tabelul 5.

Tabelul 5

Pierderile prin mortalităţi (cap)

Număr 2004 2005

Lunile Lunile XII-II III-V VIVIII IX-XI Total XII-II III-V VI-VIII IX-XI Total

Morţi 3400 4273 5755 4014 17475 3014 5170 4902 4036 17122

Vii 73970 96452 110275 103896 384560 60626 138505 100728 104736 404595

Total 77370 100725 116030 107910 402035 63640 143675 105630 108772 421717

% 4,39 4,24 4,96 3,71 4,34 4,73 3,59 4,64 3,74 4,06

Procentul cel mai mare de mortalităţi la pui s-a înregistrat în perioada de vară, în lunile

iunie-august, 4,08% în anul 2004, respectiv 4,3% în aceaşi perioadă a anului 2005, iar cele mai

mici pierderi (3%), au fost în sezonul de primăvară-iarnă.

Cauzele pierderilor prin mortalităţi în sezonul de vară le constituie temperaturile ridicate

şi imposibilitatea asigurării unui microclimat corespunzător, halele nefiind echipate cu sistem de

răcire evaporativă. În zilele călduroase, temperatura din interiorul halelor este de aproximativ

32°C, cu 1-2 °C mai puţin decât temperatura exterioară, mai ales la puii de peste 1,5 Kg greutate

vie.

16.6 COCCIDIOZA

Modificările morfopatologice se întâlnesc la nivel intestinal: tiflită hemoragică sau

hemoragico-necrotică, cecumurile sunt mult mărite în volum, dure şi prin transparenţa seroasei

se observă hemoragii de mărimi diferite şi de nuanţe mai deschise sau brune (de intensităţi

diferite). Conţinutul este hemoragic cu sânge coagulat, uneori mucoasa este ulcerată. Leziunea

este produsă de Eimeria tenella cu localizare în cecum.

- Leziunile histopatologice pentru cocidioză scot în evidenţă infiltrat leucocitar abundent

în submucoasă şi vilozităţi însoţite de hiperplazia foliculilor limfatici.

- Aspectele imunohistochimice marchează limfocitele B în profunzimea mucoasei

proventriculare şi a limfocitelor T în număr redus în epiteliul glandular.

16.7 COLIBACILOZA

În timpul perioadei de creştere mai apar cazuri de colibaciloză, provocată de speciile

bacteriene, condiţionat patogene din genul Escherichia.

Modificări anatomo patologice. În forma acută de boală se constată: congestii şi hemoragii pe

seroasele toracice şi abdominale, în ficat, splină şi rinichi, enterită catarală, pericardită, şi

peritonită seroasă, cu tendinţă de cronicizare.

Conform examenului bacteriologic cerut, buletinul de analiză cu rezultatul examenului de

laborator arată astfel:

- Examen anatomopatologic: poliserozită fibrinoasă, edem pulmonar, ascită, distrofie

hepatică, echimoze în ţesutul adipos şi în musculatură;

- În colibaciloză leziunile macroscopice se întâlnesc la sacul vitelin în care se găseşte

vitelus neresorbit, sau fluid de culoare galben-maroniu iar sacul este congestionat şi edemaţiat. În

pulmon s-a observat bronhopneumonia catarală şi inflamaţia fibrinoasă a tuturor seroaselor

toraco-abdominale, iar organele sunt congestionate şi distrofice.

- La examenul histopatologic al cecumurilor ies în evidenţă vilozităţi atrofiate, fibrozate

acoperite cu infiltrat leucocitar.

- La examenul imunohistochimic întâlnim limfocite B în corionul mucoasei

proventriculare şi limfocite T în epiteliul mucoasei proventiculare.

- La examenul histopatologic al ileonului şi jejunului puilor morţi de colibaciloză

întâlnim ileită cu atrofia vilozităţilor şi descuamarea epiteliului precum şi infiltrat al mucoasei

fundice cu limfocite B şi T la examenul imuno-histochimic.

- La examenul histopatologic al rinichiului puilor morţi de colibaciloză se observă

congestie şi stază vasculară, distrofie a epiteliului tubular, iar în ficat se întâlnesc focare de

necroză şi hepatită însoţită de disocierea structurilor trabeculare.

- Examenul histopatologic al pulmonilor ne indică bronşite fibro-necrotice iar în trahee

reacţie limfo-granulocitară cu traheită necrotică.

►CAPITOLUL 17. În acest capitol, intitulat Cercetări privind evoluţia titrurilor de

anticorpi în principalele boli ale puilor de carne, s-au recoltat probe de sânge, efectuându-

se testul Elisa pentru determinarea titrurilor de anticorpi.


Scopul a fost de a observa eficienţa anumitor tulpini vaccinale folosite curent şi

respectarea programului de vaccinare la hibridul ROSS-308.

17.2 OBIECTIVE

Dacă s-a dezvoltat suficient imunitatea după vaccinare şi s-au obţinut titruri apropiate de

titrurile aşteptate, dacă persistă titrurile suficient în timp şi dacă uniformitatea răspunsului imun

este bună.


A fost reprezentat de pui de carne din hibridul ROSS-308, provenit de la staţia de

incubaţie a societăţii. Puii au fost crescuţi în condiţii identice, efectuându-se toate vaccinările

conform tehnologiei de creştere.

17.4 MATERIAL ŞI METODĂ

Vaccinarea puilor s-a făcut la date diferite, conform programului de vaccinare pentru

fiecare hală.

Prelevarea probelor de sânge s-a făcut de la câte 25 pui luaţi randomizat, în ziua

ecloziunii, la 21 zile şi la sacrificare (42 zile) iar determinările de laborator au fost efectuate prin

testul ELISA.


Interpretarea rezultatelor serologice obţinute după vaccinare se face prin evaluarea celor

trei componente cheie ale răspunsului imun:

- Intensitatea răspunsului imun, indicat de „Titrul Mediu“. Vom vedea dacă s-a dezvoltat

suficient imunitatea după vaccinare şi s-au obţinut titruri apropiate de titrurile aşteptate

respectând programul de vaccinare şi folosind o anumită tulpină vaccinală. Titrurile aşteptate

după vaccinare sunt aşa numitele „Titruri Standard” sau „Titruri Aşteptate”. Aceste Titruri

Standard variază în funcţie de tipul de pasăre, vârsta, tipul de vaccin, programul de vaccinare şi

de alţi factori.

Uniformitatea răspunsului imun indicat de Coeficientul de variabilitate CV%, se

apreciază astfel:

< 40% Excelentă

40-60% Bună

> 60% Necesar să fie imbunătăţită

- Persistenţa răspunsului imun este indicat de Titrul Mediu în decursul timpului. sau este

necesară o nouă vaccinare pentru a ridica titrurile peste nivelul minim protector ?

17.5.1 Pseudopesta aviară

Efectivul de broileri a fost vaccinat la vârsta de 1 zi 9 şi 22 de zile, prin aerosoli, cu un

vaccin care conţine o tulpină lentogenă.

Probele de sânge au fost recoltate la o zi, 22 zile, şi 42 de zile

Testul Elisa a relevat titruri maxime de 9210 D.O. la prima recoltare, de 6257 D.O. la cea

de a doua recoltare, şi de 11146 D.O. la vârsta de 42 de zile. Faptul că titrurile obţinute, în

dinamică au evoluat ascendent, nu exclude ipoteza că titrurile respective ar fi putut să fie

reprezentate de anticorpi vitelini reziduali şi în acelaşi timp, de vaccinările efectuate ulterior

conform tehnologiei (tabelul 6).

17.5.2 Bursita infecţioasă

Puii au fost vaccinaţi la vârsta de 14 zile, prin apa de băut, cu un vaccin care conţine

tulpina vaccinală cea mai puţin atenuată tulpină intermediară de virus B.I.A. S-au recoltat probe

de sânge la o zi, 22 zile, şi 42 de zile. După vaccinare rezultatele arată seroconversie până la

100%.

Coeficientul de variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este sub 40%, ceea

ce înseamnă că este foarte bun (8,5% la ecloziune, 24,8% la 22 zile şi 8,0% la 42 de zile). Se

observă că titrurile persistă în timp, persistenţa răspunsului imun fiind indicată de Titrul Mediu.

Vaccinarea a fost efectuată corespunzător, sunt titruri uniforme, înalte şi de durată, aflate în

limitele titrurilor aşteptate (6000-9000). Probele determinate sunt 100% pozitive.

Nivelul mai mare de anticorpi materni la vârsta de o zi poate fi determinat de vaccinările

efectuate la găinile de reproducţie la vârsta de 14, 27, 92 şi 132 de zile, fiind imunizate contra

virusului cu o tulpină intermediară, care asigură o transmitere corespunzătoare a anticorpilor la

pui.

Titrurile medii imediat postecloziune au fost mai mari de 8133, faţă de 4672 la 21 zile

de la ecloziune, respectiv de 11800 la vârsta de 42 zile. Titrul minim a avut valorile cuprinse

între 1555 la vârsta de 22 zile şi 11800 la 42 zile, iar titrul maxim a avut valorile cele mai mici

tot la 22 zile 6843, respectiv 14328 la 42 zile (tabelul 6).

17.5.3 Bronşita infecţioasă

Vaccinarea a fost efectuată la vârsta de o zi cu un vaccin viu atenuat contra bronşitei,

tulpina H-120 şi la 10 zile, folosindu-se tulpina 4-91 prin aerosoli. Au fost recoltate probe de

sânge la o zi, la 22 de zile, şi la 42 de zile. După vaccinare, rezultatele arată seroconversie până

la 100%. Coeficientul de Variabilitate este sub 40%, ceea ce înseamnă că este foarte bun (10,5%

la ecloziune, 24,1% la 22 zile şi 12,2% la 42 zile). Toate probele sunt 100% pozitive. Se observă

un nivel mai mare de anticorpi materni la vârsta de o zi deoarece găinile de reproducţie au fost

imunizate contra virusului bronşitei la vârsta de 9, 23, 47, 71 şi 132 de zile cu un vaccin viu,

tulpina lentogenă, imunizarea durează toată perioada de ouat şi asigură o transmitere

corespunzătoare a anticorpilor la progeni. Nivelurile titrurilor medii au fost mai mari imediat

posteclozional 7280, decât după 21 de zile de la ecloziune respectiv de 2852, iar la vârsta de 42

de zile acesta s-a situat la 7162. Titrul minim a avut valorile mai mici de 5433 la vârsta de 42 de

zile şi de 5857 la ecloziune, iar titrul maxim a avut valorile cele mai mici la ecloziune de 1430,

respectiv de 9196 la 42 de zile (tabelul 6).

17.5.4 Encefalomielita aviară

S-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile.

Titrul mediu, indicat de intensitatea răspunsului imun, ne arată că nu s-a dezvoltat

suficient imunitatea după ecloziune şi nu s-au obţinut titruri apropiate de titrurile aşteptate la

vârsta de 42 zile.

Coeficientul de Variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este de sub 40%

(17,7% la ecloziune) şi peste 60% (112,6%) la 42 de zile.

Se observă că titrurile nu persistă în timp, persistenţa răspunsului imun fiind indicată de

Titrul Mediu. Faptul că nu s-a efectuat vaccinarea titrurile nu sunt uniforme şi de durată, nu se

află în limitele titrurilor aşteptate (4000-6000). Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta

de o zi şi sunt 100 % negative la vârsta de 42 zile.

Titrurile medii la ecloziune au fost mai mari de 6617, faţă de 49 la vârsta de 42 de zile.

Titrul minim a avut valorile cuprinse între 4145 la ecloziune şi 1 la 42 de zile, iar titrul maxim a

avut următoarele valori, 9724 la ecloziune respectiv 174 la 42 de zile (tabelul 6).

17.5.5 Micoplasmoza respiratorie

Puii de carne nu s-au vaccinat contra micoplasmozei, ca urmare, prezenţa anticorpilor

maternali la ecloziune se datorează faptului că găinile de reproducţie au fost imunizate la vârsta

de 33 şi 85 zile cu un vaccin viu, împotriva Mycoplasmei Gallisepticum, făcându-se o imunizare

activă pentru reducerea semnelor clinice determinate de tulpina sălbatică.

S-au recoltat probe de sânge la o zi şi la 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin

testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui

de carne.

Coeficientul de Variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este de >60%

(66,7% la ecloziune şi 70,1% la 42 de zile).

Probele determinate sunt 100% negative, atât la vârsta de o zi cât şi la vârsta de 42 de

zile, deşi puii provin din ouă din aceeaşi sursă.

Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi a fost mai mic de 97, faţă de 161 la

vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valoarea 1 la ecloziune şi la 42 de zile, iar titrul maxim

a fost mai mic la ecloziune de 200 şi de 418 la 42 de zile (tabelul 6).

17.5.6 Anemia infecţioasă

Pentru efectuarea examenului s-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Examenul

serologic efectuat prin testul ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa

anticorpilor specifici la pui de carne din unitate.

Coeficientul de Variabilitate indicat de uniformitatea răspunsului imun este sub 40%

(19,0% la ecloziune şi 9,6% la 42 de zile). Se observă că titrurile nu persistă în timp, persistenţa

răspunsului imun fiind indicată de Titrul Mediu.

Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi negative la vârsta de 42 de zile,

deşi puii provin din ouă din aceeaşi sursă şi au crescut în aceaşi hală.

Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi a fost de 0,148, faţă de 1,722 la

vârsta de 42 de zile. Titrul minim a avut valoarea de 0,105 la ecloziune şi de 1,507 la 42 de zile,

iar titrul maxim a fost la ecloziune de 0,202 şi de 2,09 la 42 de zile (tabelul 6).

17.5.7 Influenţa aviară

S-au recoltat probe de sânge la o zi şi 42 de zile. Examenul serologic efectuat prin testul

ELISA pe un număr de 25 probe de ser, nu a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de

carne.

Efectivul de broileri nu a fost vaccinat împotriva gripei aviare, ceea ce denotă faptul că

probele determinate sunt 100% negative.

Coeficientul de Variabilitate este 0. Se observă că titrurile nu persistă în timp.

Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi şi de 42 de zile a fost 1. Titrul minim

a avut valoarea 1 la ecloziune şi la 42 de zile, iar titrul maxim a fost la ecloziune 1 şi 1 la 42 de

zile (tabelul 6).

17.5.8 Rinotraheita curcilor


ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de

carne doar la ecloziune.

Deoarece titrurile nu persistă în timp, Coeficientul de Variabilitate este 0. Faptul că nu s-a

efectuat vaccinarea, arată că titrurile nu sunt uniforme şi de durată, şi se află în limitele titrurilor

aşteptate (< 90). Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi şi negative la vârsta de

42 de zile.

Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de 1 zi a fost 2, faţă de 1 la vârsta de 42 de

zile. Titrul minim a avut valoarea 2 la ecloziune şi 1 la 42 de zile, iar titrul maxim a fost 2 la

ecloziune şi 1 la 42 de zile (tabelul 6).

17.5.9 Reoviroză

Efectivul de pui nu a fost vaccinat contra reovirozei. Ca urmare, prezenţa anticorpilor

maternali la ecloziune se datorează faptului că găinile de reproducţie au fost imunizate la vârsta

de 8 şi 132 de zile zile cu un vaccin inactivat antireovirus.


ELISA pe un număr de 25 probe de ser, a evidenţiat prezenţa anticorpilor specifici la pui de

carne (tabelul 6).

Coeficientul de Variabilitate este de sub 40% (13,5% la ecloziune) şi de peste 60%

(113,4%) la 42 de zile. Se observă că titrurile nu persistă în timp, persistenţa răspunsului imun

fiind indicată de Titrul Mediu. Probele determinate sunt 100% pozitive la vârsta de o zi negative

la vârsta de 42 de zile, deşi puii provin din ouă din aceeaşi sursă şi au crescut în aceeaşi hală.

Nivelul mediu de anticorpi materni la vârsta de o zi a fost de 7133, faţă de 50 la vârsta de

42 de zile. Titrul minim a avut valoarea de 5120 la ecloziune şi de 1 la 42 de zile, iar titrul

maxim a fost la ecloziune de 8545 şi de 182 la 42 de zile.

Tabelul 6

Rezultatele prelucrării statistice a datelor primare privind titrurile de anticorpi la puii broiler

Specificare/

X A (n=25)

vârsta

X G (n=25)

vârsta

Sd (n=25)

vârsta

CV % (n=25) vârsta T minim (n=25) vârsta T maxim

(n=25) vârsta

1 zi

22

zile

42 zile

1 zi

22

zile

42 zile

1 zi

22

zile

42

zile

1 zi

22

zile

42

zile

1 zi

22

zile

42

zile

1 zi

22

zile

Gripă aviară

1 - 1 0 - 0 0 - 0 0 - 0 1 - 1 1 -

Encefalomielită 6617 - 49 6513 - 10 1170 - 55 17,7 - 112,6 4145 - 1 9724 -

Anemie infecţioasă 0,148 - 1,722 0,145 - 1,715 0,028 - 0,165 19,0 - 9,6 0,105 - 1,507 0,202 -

Bursită infecţoasă 8138 4672 11800 8109 4392 11762 693 1444 947 8,5 30,9 8,0 7056 1555 9718 9412 6843

Bronşită infecţioasă 7280 2852 7162 7240 2764 7111 762 745 873 10,5 26,1 12,2 5857 1430 5852 8944 5453

Pseudopestă aviară e 9210 6257 11146 9165 6163 11121 908 1113 756 9,9 17,8 6,8 7739 4234 9707 10769 9831

Micoplasmoză

respiratorie

97 - 161 63 - 98 65 - 113 66,7 - 70,1 1 - 1 200 -

Reoviroză 7133 - 50 7067 - 13 961 - 57 13,5 - 113,4 5210 - 1 8545 -

Rinotraheită 2 - 1 2 - 0 0 - 0 0 - 0 2 - 1 2 -

►CAPITOLUL 18

CERCETĂRI PRIVIND FOLOSIREA ACIDIFIANTULUI ACID PACK 4-WAY

ÎN APA DE BĂUT ASUPRA UNOR PARAMETRII BIOLOGICI LA PUII DE

CARNE CRESCUŢI PE AŞTERNUT PERMANENT.

Experienţa nr. 1 cu Acid Pak 4-Way un probiotic, ce conţine acid citric şi citrat de sodiu,

folosit curent în creşterea puilor broiler. Acidifiantul Acid Pack 4-Way, de natură organică,

produs omologat, produs de Alltech Biotechnology SUA. Conform buletinului de analiză, acesta

are ca principale componente: acidul citric, citrat de sodiu şi microelemente Cu, Mn, Zn, Mg,

S(SO4 ²¯), precum şi cantităţi mici de Ca. Adaosul s-a făcut în apa de băut.


Scopul adăugarii Acid Pak 4-Way, în apa de băut a fost scăderea pH-ului apei sub 4 chiar

între 3 si 3,5. Acidul Pak 4-Way, reduce pH-ul apei prin tamponarea cu acizi organici (acid citric

şi citrat de sodiu). Ingredientele din Acid Pak 4-Way provin din surse naturale şi sunt

compatibile cu ingredienţii sau aditivii furajeri. Electroliţii din acidifiant ajută la menţinerea

echilibrului apei, iar enzimele digestive din produs suplimentează pe cele secretate de pasăre

pentru optimizarea digestiei.

Scăderea pH-ului apei ajută ca în guşă să poată scădea pH-ul rapid astfel încât să

favorizeze activitatea organismelor producătoare de acid lactic şi să inhibe dezvoltarea agenţilor

patogeni.

Apa folosită în unitate are pH-ul de 6,44. Apa dură, datorită pH-ului crescut şi a legării

acizilor/capacităţii de tamponare, îngreunează dezvoltarea microorganismelor producătoare de

acid din guşă. Acesta a fost motivul pentru care am folosit acest acidifiant, dar mai ales pentru că

puii nu posedă populaţii microbiene. Acizii din acest produs pot fi mai rapid metabolizati, nu

schimbă echilibrul electolitic şi au o palatabilitate mai mare.


Obiectivul cercetărilor s-a axat pe influenţa pe care o au asupra principalilor indici de

producţie, unii ingredienţi care, adăugaţi în hrana păsărilor sau a apei de băut, conduc la

modificarea pH-ului în (guşă, proventricul, stomac, intestine).

S-au urmărit o serie de indicatori metabolici, percum şi profilul energetic, enzimatic şi

mineral.


Materialul biologic a fost reprezentat de câte 200 pui de carne din hibridul COBB-500,

câte 100 pentru lotul experimental şi 100 pentru lotul martor.

23


Materialul biologic constituit din câte 100 de capete pui de carne, pentru lotul

experimental şi lotul martor, au fost separaţi prin plasă de sârmă în hala de producţie.

Programul de utilizare. La lotul experimental s-a administrat zilnic în apa de băut Acid

Pak 4-Way 2x (fără dextoză) în cantitate de 0,5 g/l apă în primele 5 zile de viaţă a puilor, apoi o

dată pe săptămână până la sacrificare. La lotul martor s-a administrat apă din reţea fără adaos.

În vederea stabilirii efectului Acid Pak 4-Way asupra metabolismului puilor şi pentru a

putea justifica stiinţific rezultatele cu efect productiv, s-au determinat: (de la 10 pui din fiecare

lot)

- Proteinele totale g/dl, acid uric g/dl, uree g/dl;-profilul energetic (glicemie mg/dl,

colesterol mg/dl, trigliceride mg/dl, lipide totale mg/dl);- profilul enzimatic (GOT-glutamat-

oxilacetat-transferazaU.I/l, GPT-glutamat-piruvat-transferaza U.I/l, GGT-gamma-glutamil-

transferaza U.I/l);- profilul mineral (calciu mg/dl, fosfor mg/dl şi magneziu mg/dl).

Pe parcursul experienţelor au fost efectuate toate vaccinările prevăzute în tehnologia de

creştere a puilor.


Deoarece cantitatea şi calitatea apei are un rol esenţial în creşterea şi îngrăşarea puilor, în tabelul 7

prezentăm modificările suferite de apă în urma adăugarii Acid Pak 4-Way.

Tabelul 7

Indicatorii apei analizaţi înainte şi după adăugarea de Acid Pak 4-Way

Nr.

crt.

Indicatorul analizat

Valoarea obţinută

Valori

normale

Metoda de analiză

Apă

reţea

Apă reţea +Acid

Pak 4 W

1 pH(unităţi de pH) 6,44 3,40 6,5-9,5 SR ISO 10523 /1997

2 Conductivitate electrică(ms/cm) 237,0 649,0 2500 SR EN 27888/1997

3 Alcalinitate/HCO3-(m vali/mg/l) 1,15/70 - SR ISO 9963/1997

4 Aciditate totală /aciditate reală mv/l

- 6,0/1,5 SR ISO 9963/1997

5 Duritate totală D/

4,2

8,4

5-20

STAS 3026 /1976

6 Duritate temporară D/ 3,22 - STAS 3026 /1976

7 Duritate permanentă D/ 0,98 8,4 STAS 3026 /1976

8 Calciu(Ca ²+) mg/l 23,0 24,0 SR ISO 7980 /1997

9 Magneziu(Mg²+) mg/l/ 4,26 21,9 SR ISO 7980 /1997

10 Cloruri(Cl-) mg/l 24,8 213,0 250 SR ISO 9297 /2001

11 Sulfaţi(SO4²-) mg/l 16,4 24,8 STAS 8601 /1970

12 Fluoruri(F-) mg/l 0,0563 0,00996 SR ISO 10359/2001

13 Azotaţi(NO³-) mg/l 1,67 1,75 50 SR ISO 7890 /1996

14 Azotiţi(NO²-) mg/l 0,005 0,008 0,50 SR ISO 6777 /1996

15 Fosfati(PO4³-) mg/l 0,010 0,015 SR EN 1189 /2000

16 Sodiu(Na+) mg/l 16,3 53,6 STAS 8295 /1969

17 Potasiu(K+) mg/l 2,75 24,0 STAS 8295 /1969

18 SO(CCO-Mn) mg/l 2,3 232,0 SR EN ISO 8467/2001

19 Fe(Fe²+ si Fe³ +) mg/l 0,456 2,75 200 SR ISO 6332/1996

20 Mangan(Mn ²+) mg/l 0,019 0,036 SR ISO 6333/1997

21 Zinc(Zn²+) mg/l 0,004 0,085 SR ISO 8288/2001

24

Conductivitatea electrică a apei aproape se triplează. Duritatea totală se dublează; la fel

şi cea permanentă. Creşteri semnificative sunt la Mg, cloruri, sulfaţi, fosfaţi, Na, K, SO, Fe, Mn,

Zn cu efecte benefice asupra creşterii şi dezvoltării puilor.

Se poate constata că deşi masa medie iniţială a puilor din cele două loturi experimental şi

martor a fost sensibil egală, masa medie finală a crescut în special la lotul experimental ajungând

la 2319,58±155,940 g, iar la lotul martor masa corporală a ajuns la 1950,31 ±187,623 g .

Sporul mediu zilnic a fost de 47,77 g la lotul martor şi de 57,01 g la lotul experimental cu

16,2% mai mic la lotul martor faţă de lotul experimental. De remarcat faptul că, cel mai mic

consum a fost la lotul experimental 1,76 kg faţă de 1,91 kg la lotul martor.

18.6 INFLUENŢA ACIDIFIANTULUI ASUPRA INDICILOR BIOCHIMICI

SANGVINI LA PUII DE CARNE DIN LOTUL EXPERIMENTAL, LA VÂRSTA DE

40 DE ZILE

Studiul biochimic are drept obiectiv principal, cunoaşterea originii metabolice a

diferitelor perturbări productive în scopul corectării lor rapide (tabelul 8)

Testul pentru profil metabolic s-a efectuat la 40 zile, vârsta de sacrificare a puilor.

Tabelul 8

Constantele biochimice la pui

Constantele biochimice

U/M

M

E

Valori medii de

referinţă

Proteină totală g/dl 3,92 3,73 3,36

Acid uric g/dl 8,91 4,10 5,05

Uree g/dl 4,90 5,5 3,90

GOT (glutamic oxalacetic

transaminase)

UI 70 71 70

GPT (glutam-pyruvic transaminase) UI 12 11 12

GGT (gamma glutamyl transferase) UI 23 21 10

PA (alkaline phosphatase ) UI 580 570 620

Glucoza mg/dl 194 205 130

Lipide totale mg/dl 650 645 620

Colesterol mg/dl 109 117 105

Trigliceride mg/dl 70 60 60

Calciu mg/dl 8,10 8,65 8,8

Fosfor mg/dl 2,15 2,35 6,9

Magneziu mg/dl 0,810 0,935 1,8

Proteina totală, tabelul 8 are valori apropiate valorilor de referinţă.

Se observă o creştere mai mare a acidului uric şi a ureei la lotul martor

Hiperuricemia poate fi urmarea perturbării funcţiei uricolitice prin absenţa sau

diminuarea epurării renale (tabelul 8)

Pentru pui, este importantă dozarea activităţii enzimatice a transaminazei

glutamoxalacetice, transaminazei – glutampiruvice, gamaglutamil – transferazei şi fosfatazei

alcaline.

25

Dacă în acest caz GOT, GPT şi PA au valori apropiate de valorile de referinţă ale puilor,

se observă o creştere de două ori mai mare a GGT faţa de valoarea normală la ambele loturi.

Aceste valori indică afecţiuni hepatice de tipul colestazei şi steatozei (tabelul 8).

Tabloul clinic al profilului energetic, (substanţele organice neazotate) tabelul 8, indică

exces de glucide la ambele loturi, comparativ cu valorile din literatura de specialitate. Prin

sacrificarea puilor la vârsta de 40 zile se reduce posibilitatea apariţiei steatozei hepatorenale, care

apare la exces de glucide. Valorile determinate la lipide, colesterol şi trigliceride sunt

caracteristice pentru această vârstă.

Tabloul clinic al profilului mineral (tabelul 8), cu elementele minerale esenţiale pentru

menţinerea vieţii: calciu, fosfor şi magneziu prezintă un deficit mare de fosfor şi magneziu, cu

toate că raportul Ca/P în hrana puilor este optim. Deficitul a apărut ca urmare a reducerii

absorbţiei digestive de fosfor şi magneziu, rezultat al excesului de fitaţi, oxalaţi sau grăsimi în

hrana puilor. Nu s-au observat manifestări morfoclinice care să indice lipsa de mineralizare.

► CAPITOLUL 19

CERCETĂRI PRIVIND FOLOSIREA UNOR ACIDIFIANŢI ORIGINALI

ADMINISTRAŢI ÎN FURAJUL COMBINAT, ASUPRA UNOR PERFORMANŢE

A PUILOR DE CARNE CRESCUŢI PE AŞTERNUT PERMANENT

Găsirea unor posibilităţi de îmbunătăţire a performanţelor productive ne-a determinat să

studiem continuu următoarele variante de amestecuri biochimice şi minerale adăugate în apa de

băut sau în furajul puilor.

Experienţa nr. 2 varianta a cu următoarea compoziţie (originală): fosfat monopotasic şi

monosodic (KH2PO4, NAH2PO4) şi aspartat de magneziu; varianta b, a avut următoarea

compoziţie: fosfat monopotasic şi monosodic, aspartat de magneziu şi gluconat de calciu.

Adaosul s-a făcut în furajul combinat utilizat în alimentaţia puilor.


Scopul cercetărilor a fost acela de a stabili cele mai corespunzatoare combinaţii de acizi

anorganici, care adăugaţi în hrană, pot corecta pH-ul în tractusul digestiv fără să influenţeze

negativ prin dezechilibre metabolice şi care să determine în final, sporuri de producţie. Utilizarea

aditivilor furajeri de bună calitate constituie o cale sigură de îmbunătăţire a potenţialului

productiv al păsărilor, pe cale naturală.


Obiectivele au fost asigurarea aminoacizilor necesari biosintezei de proteine proprii

urmărindu-se sporul mediu zilnic, masa medie, consumul specific şi procentul de mortalităţi.

19.3 MATERIAL BIOLOGIC

Materialul biologic a fost reprezentat de pui de carne din hibridul COBB -500, în vârstă

de 1-41 zile.

26


Experienţele au fost efectuate pe trei loturi a 100 capete pui aleşi randomizat şi separaţi

prin plasă de sârmă în hala de producţie. La lotul 1 s-a administrat în furaj: compuşii chimici ce

intră în ciclul Krebs, astfel din varianta A, 0,25%, iar la lotul 2 s-au folosit compuşii din varianta

B, 0,30%. Lotul martor, fiind hrănit cu furajul de bază folosit în unitate fără acidifianţi.

Menţionăm că toate condiţiile de adăpostire, îngrijire, hrănire şi microclimat au fost

identice pe tot parcursul experienţei.

Pui din fiecare lot au fost cântăriţi săptămânal după 12 ore de dietă.

Datele obţinute au fost prelucrate statistic, observaţiile şi determinările au fost făcute prin

metode uzual folosite.

La sfârşitul experienţei (41 de zile) s-au recoltat probe de sânge, pentru determinări

biochimice, respectiv determinarea proteinelor plasmatice prin electroforeza pe hârtie.


Comparând principalii indici de producţie înregistraţi pe întreg ciclul experimental (1-41

zile) (tabelul 9) se observă că, deşi masa medie iniţială a puilor din cele 3 loturi a fost practic

egală, cea finală a fost mai mare în cazul loturilor experimentale 1 şi 2, fiind de 2350,0 ±14,08g,

respectiv 2335,0±10,68g faţă de 2258,0±23,40 g diferenţele fiind foarte semnificative (tabelul 3).

Din analiza comparativă a datelor, se constată că puii înregistrează sporuri în greutate

satisfăcătoare, (56,43g±0,34 lotul 1, 56,04g±0,26lotul 2 şi 54,19g±0,57 la lotul martor)

corespunzătoare calităţii furajelor combinate administrate, cu valori treptat crescânde, paralel cu

înaintarea lor în vârstă (tabelul 10).

Consumul specific se situează în general, la o valoare bună, fiind cuprins între 1,79 Kg la

lotul 1 faţă de 1,81 Kg în cazul lotulului martor (tabelul 11).

Cele mai bune rezultate pe întreaga perioadă experimentală au fost obţinute la puii din

lotul 1, la care s-a adăugat în hrană compuşii chimici de natură anorganică şi organică varianta

A, 0.25%. A urmat lotul 2, la care s-a adăugat în hrană compuşii chimici de natură anorganică şi

organică, varianta B, 0,30%

Adaosul de acidifianţi şi mineralizanţi în reţetele de nutreţuri combinate poate îmbunătăţi

valoarea biologică a acestora, asigurând puilor de carne cerinţele în minerale şi acizi, aspect

dovedit de viteza de creştere şi de masa medie corporală ridicată înregistrată la puii din cele două

loturi experimentale la finele perioadei.

Tabelul 9

Rezultatele prelucrării statistice a datelor primare privind masa medie corporală

Vârsta

Valorile

standard

Parametri statistici pe loturi

MARTOR

LOT 1

LOT 2

X±sx V% X±sx V% X±sx V% Ecloziune 42,0 36,01 ± 0,13 3,58 36,01± 0,13 3,58 36,00± 0,13 3,60

1 175,4 151,10± 1,77 11,61 157,00± 2,02 12,78 155,91± 1,45 9,22

2 486,6 390,00±10,75 10,75 436,00± 3,75 8,55 429,70± 3,49 8,09

3 931,8 748,00± 4,67 6,18 818,98± 4,05 4,95 810,00± 4,19 5,12

4 1467,3 1250,20± 6,52 5,18 1430,00± 4,98 3,44 1415,00± 3,76 2,63

5 2049,2 1798,00± 7,85 4,30 1895,00± 7,62 3,98 1885,21± 5,84 3,05

6 2551,7 2258,00±23,40 10,15 2350,00± 14,08 5,93 2335,00±10,68 4,51

27

Tabelul 10

Valorile medii şi variabilitatea pentru sporul mediu zilnic

Vârsta

Valorile

standard


MARTOR LOT 1

LOT 2

X±sx V% X±sx V% X±sx V% 1 14,77 16,45±0,25 15,04 17,26±0,29 16,50 17,13±0,21 11,94

2 31,75 25,29±0,30 11,88 28,56±0,27 9,32 28,09±0,26 9,09

3 42,37 33,90±0,22 6,43 37,28±0,20 5,27 36,85±0,20 5,32

4 50,90 43,36±0,23 5,29 49,78±0,18 3,52 49,27±0,14 2,89

5 57,34 50,34±0,22 4,36 53,09±0,22 4,08 52,82±0,17 3,10

6 61,70 54,19±0,57 10,30 56,43±0,34 6,01 56,04±0,26 4,63

Tabelul 11

Valorile medii şi variabilitatea pentru consumul specific

Vârsta

Valorile

standard


MARTOR LOT 1

LOT 2

X±sx V% X±sx V% X±sx V%

1 0,85 0,74±0,01 11,14 0,79±0,01 14,01 0,79±0,01 9,16

2 1,05 1,16±0,01 10,75 1,15±0,01 8,49 1,16±0,01 8,25

3 1,26 1,36±0,01 6,61 1,34±0,01 4,96 1,34±0,64 5,21

4 1,44 1,49±0,01 5,14 1,47±0,01 3,49 1,46±0,02 10,55

5 1,61 1,64±0,01 5,81 1,64±0,01 4,07 1,64±0,01 3,08

6 1,76 1,81±0,02 9,51 1,79±0,01 5,76 1,79±0,01 4,47

19.6 INFLUENŢA COMPUŞILOR CHIMICI DIN VARIANTA A ŞI B

ADMINISTRAŢI ÎN FURAJUL COMBINAT, ASUPRA COMPOZIŢIEI

CHIMICE A CĂRNII

Din fiecare lot s-au sacrificat câte 5 pui, aceştia reprezentând media masei corporale

pentru fiecare lot cercetat. După sacrificare, carcasele puilor au fost tranşate în părţi anatomice,

prelevându-se de la fiecare lot pieptul şi pulpa. Din acestea au fost luate probe medii analitice

pentru determinarea conţinutului în grăsime, substanţe proteice şi apă.

Compoziţia chimică brută a carcaselor, s-a efectuat cu scopul constatării unor diferenţe

de calitate nutritivă.

Analizând valorile medii obţinute, constatăm că în pieptul de pui din loturile 1 şi lotul 2

cantitatea de apă este aproximativ egală cu cea din pieptul de pui de la lotul martor. În pulpa de

pui, procentul de apă este cuprins între 70,06 la lotul martor şi 71,17 la lotul 2.

Conţinutul în proteină este puţin mai mare (23,55%) la lotul martor-sortimentul pulpă de

pui, iar la loturile 1 şi 2 acesta este cuprins între 18,64-19,93%. Sortimentul piept de pui are

valorile cuprinse între 20,78-21,90%. Cel mai mic procent de grăsime se găseşte în pieptul de pui

28

de la lotul martor (8,64%), iar cel mai ridicat 11,32% se găseşte la sortimentul pulpă de pui-lotul

martor.

19.7 INFLUENŢA COMPUŞILOR CHIMICI DIN VARIANTELE A ŞI B

ADMINISTRAŢI ÎN FURAJUL COMBINAT ASUPRA INDICILOR

BIOCHIMICI SANGVINI LA PUII DE CARNE DIN LOTURILE

EXPERIMENTALE, LA VÂRSTA DE 41 ZILE

Cercetările au fost făcute pe 2 loturi experimentale şi un lot martor (în fiecare lot- 100

pui). Din fiecare lot s-au sacrificat câte 10 pui, ce reprezintă media masei corporale. Menţionăm

că recoltarea sângelui s-a făcut individual, dar din raţiuni economice probele au fost reunite într-

o probă medie care a fost analizată pentru fiecare lot.

S-au determinat indicii biochimici ca: proteine totale, proteinele serice, substanţele

organice neazotate, substanţele enzimatice, substanţele minerale şi valorile hematologice.

Urmărind valorile medii, se constată că la lotul 1 serumalbuminele reprezintă 25,9%, în

timp ce serumglobulinele reprezintă 74,1%. La lotul 2, serumalbuminele reprezintă 39,4%, în

timp ce serumglobulinele reprezintă 60,6%. La lotul martor, serumalbuminele reprezintă 41,7%,

în timp ce serumglobulinele reprezintă 58,3%. Cum serumalbuminele sunt sintetizate în ficat pe

seama aportului de aminoacizi alimentari şi din fondul metabolic comun, credem că la lotul 1

acest aport a fost deficitar, motiv pentru care serumalbuminele au reprezentat doar 25,9%

(tabelul 12).

29

Tabelul 12

Rezultatele biochimice comparative pe loturi, ale proteinelor serice (electroforeza proteinelor)

Specificare

Proteine serice Total

proteine

Raport

A/G

Serumalbumine Serumglobuline

Alfa 1 Alfa 2 Beta Gama

% g/dl % g/dl % g/dl % g/dl % g/dl g/dl

Lot 1 25,9 1,17 7,4 0,33 1,9 0,09 14,2 0,64 50,6 2,28 4,50 0,35

Lot 2 39,4 1,50 3,3 - 1,4 - 13,2 - 42,7 - 3,63 0,65

Lot Martor

41,7 1,67 1,9 0,08 1,0 0,04 13,0 0,52 42,4 1,7 4,00 0,72

30

Urmărind valorile profilului proteic, se observă o creştere a proteinei totale la lotul 1 cu

1,14 mg/dl comparativ cu valorile de referinţă. Valori crescute ale acidului uric (hiperuricemie)

se constată la lotul 1, datorată creşterii catabolismului proteic. La lotul 1 se mai observă o

reducere a nivelului ureei cu 2,27 mg/dl, atât faţă de lotul 2 şi martor, cât şi faţă de valorile din

literatura de specialitate (tabelul 13).

Tabelul 13


Constante biochimice

U/M

Lotul

Valorile medii

de

referinţă

1 2 M/C

Proteină totală mg/dl 4,5 3,63 4,0 3,36

Acid uric mg/dl 9,84 6,24 4,42 5,05

Uree mg/dl 1,63 3,2 4,0 3,90

Glucoza mg/dl 199 245 240 130

Lipide totale mg/dl 630 635 655 620

Colesterol mg/dl 137 94 94 105

Trigliceride mg/dl 119 38 40 60


transaminase)

U/I 51 55 40 70

GPT (glutam-pyruvic

transaminase)

U/I 10 10 7 12

GGT (gamma glutamyl

transferase)

U/I 22 14 19 10

PA (alkaline phosphatase ) U/I 570 570 560 620

Calciu mg/dl 3,51 3,36 2,33 8,8

Fosfor mg/dl 4,00 3,00 3,14 6,9

Magneziu mg/dl 0,845 0,822 0,828 1,8

Tabloul clinic al profilului energetic, (substanţele organice neazotate) indică exces de

glucide, atât la loturile experimentale, cât şi la lotul martor comparativ cu valorile din literatura

de specialitate (valori crescute cu până la 115 mg/dl) (tabelul 13).

Valorile determinate la lipide, sunt caracteristice pentru această vârstă. Se observă însă o

creştere a trigliceridelor la lotul 1, cu 59 mg/dl faţă de datele din literatură, iar valorile găsite la

lotul 2 şi martor sunt mai scăzute faţă de valorile de referinţă.

Activitatea enzimatică este redată în tabelul 13. În acest caz GOT, GPT şi PA au valori

apropiate de valorile de referinţă. Valori mai crescute ale gamaglutamiltransferazei la lotul 1 şi

martor, ar indica afecţiuni hepatice.

Profilul mineral la care am urmărit elementele minerale esenţiale menţinerii vieţii; calciu,

fosfor şi magneziu prezintă un deficit mare de calciu, fosfor şi magneziu, cu toate că raportul

Ca/P în hrana puilor este optim. Deficitul a apărut ca urmare a reducerii absorbţiei de fosfor şi

magneziu, rezultat al excesului de fitaţi, oxalaţi sau grăsimi în hrana puilor. Nu s-au observat

manifestări morfoclinice care să indice lipsa de mineralizare (tabelul 13).

31

19.8 DINAMICA ELEMENTELOR FIGURATE SANGUINE LA LOTURILE LUATE

ÎN STUDIU

Cercetările au fost făcute pe 2 loturi experimentale notate 1 şi 2 şi un lot martor notat 3 (în fiecare lot

100 pui).

Elementele figurate determinate sunt: leucocitele, limfocitele, monocitele, granulocitele,

eritrocitele, volumul eritrocitar mediu, hematocritul, hemul, concentraţia în hemoglobină

eritrocitară medie, distribuţia eritrocitară, hemoglobina, trombocitele, volumul plachetar,

tombocritul şi distribuţia plachetară.

Leucocitele. Valorile medii găsite variază între 11,72 mii/mm³ la lotul martor şi 16,03 la

lotul 1, valorile de referinţă fiind de 26 mii/mm³. Variaţia în plus sau în minus sesizează apariţia

unor stări patologice.

Limfocitele. Datele din literatură publicate recent indică valori medii, de 63%. Valorile

găsite au fost de 38,16 la lotul 1, şi 46,70% la lotul martor. Se observă reducerea numărului de

limfocite (limfocitopenia), în special la lotul 1.

Monocitele. Valorile găsite de noi sunt uşor mărite fiind cuprinse între 7,87% la lotul 1 şi

8,56% la lotul martor, faţă de valorile de referinţă de 6,1%.

Granulocitele (heterofilele, eozinofilele şi bazofilele). Valorile găsite variază între

44,74% la lotul martor şi 53,97% la lotul 1.

Eritrocitele. Valorile găsite au fost cuprinse între 2,78 mil/mm³ la lotul martor şi 2,91

mil/mm³ la lotul 1, fiind apropiate valorilor de referinţă de 2,35 mil/mm ³.

Volumul eritrocitar mediu (VEM). Valorile găsite au fost cuprinse între 99,2 µ³ la lotul

martor şi 102,6 µ³ la lotul 2, fiind apropiate valorilor de referinţă din literatura de specialitate

unde media este de 112 µ³.

Hematocritul. Valorile găsite au fost cuprinse între 27,44% la lotul martor şi 29,21% la

lotul 1, fiind apropiate de valorile normale de 26%.

Hemul. A fost găsit între următoarele limite 24,22 pg-26,04 pg.

Concentraţia în hemoglobină eritrocitară medie (C.H.E.MValorile găsite au fost cuprinse

între 24,52 g/dl la lotul martor şi 25,43 g/dl la lotul 2, ele sunt considerate valori normale.

Distribuţia eritrocitară – a fost cuprinsă între următoarele limite 7,64-8,76.

Hemoglobina. Valorile găsite au fost de 6,74 g/dl la lotul martor şi de 7,37 g/dl la lotul

1, date apropiate celor din literatura de specialitate (7,3 g/dl).

Trombocitele. Numărul trombocitelor găsite a variat între 92,14 mii/mm³ la lotul 2 şi

100,40 mii/mm³ la lotul 1. Nu s-au constatat perturbări patologice ale seriei trombocitare.

Volumul plachetar este cu limite de variaţie cuprins între 9,98 la lotul martor şi 10,37 la

lotul 2. Volumul plachetar mediu normal este de 7-10 fl.

Trombocritul. Valorea găsită a fost de 0,10 la toate loturile.

Distribuţia plachetară. Faţă de 9,84 găsită la lotul martor, a fost de 7,13 la lotul 2 şi de

8,96 la lotul 1.

19.9 EVIDENŢIEREA INFLUENŢEI CERCETĂRILOR EFECTUATE

ASUPRA PERFORMAŢELOR ECONOMICE

Pentru a evalua sustenabilitatea economică a cercetărilor efectuate sa folosit drept

indicator de analiză pragul de rentabilitate zero al activităţii. Acesta este definit ca fiind acea

cantitate a producţiei (în cazul studiat număr de pui), pentru care totalul veniturilor obţinute de

societate egalează suma dintre cheltuielile variabile şi cheltuielile fixe ale întreprinderii. Cu cât

pragul de rentabilitate zero este mai redus cu atât activitatea este mai atractivă din punct de

32

vedere economic, întrucât: orice creştere a producţiei peste acest nivel prag determină o creştere

a profitului; societatea trebuie să desfacă o cantitate mai mică de produse, deci va avea o libertate

mai mare pe piaţa de desfacere (tabelul 14).

Tabelul 14

Calculul câştigului corporal de la o perioadă la alta şi a preţului unitar de valorificare

Specificare Standard Martor Lot I Lot II

Iniţială 42 36,01 36,01 36

1- 7 zile 133,4 115,09 20,99 119,91

7-14 zile 311,2 238,9 379 273,79

14- 21 zile 445,2 358 382,98 380,3

21- 28 zile 535,5 502,2 611,02 605

28- 35 zile 581,9 547,8 465 470,21

35-La sacrificare 502,5 460 455 449,79

Total (grame) 2551,7 2258 2350 2335

Randament sacrificare 0,83 0,83 0,83 0,83

Total valorificat 2,117911 1,87414 1,9505 1,93805

PV unitar 14,253541 12,612962 13,126865 13,043077

Sursa: calcule proprii

Calculul a fost realizat pe fiecare interval de vârstă, prin efectuarea unei diferenţe dintre

greutatea corporală a puilor de la sfărşitul perioadei analizate şi greutatea corporală a acestora la

începutul perioadei. Randamentul la sacrificare precum şi preţurile de valorificare sunt cele

realizate de societate pe parcursul anilor 2004 şi 2005, adică 83% în cazul randamentului la

sacrificare şi respectiv de 6,73 lei/kg în cazul preţului de valorificare. Aşa după cum se poate

observa, câştigul cel mai mare la fiecare pui valorificat este cel obţinut în cadrul lotului

experimental I, cu un venit de aproximativ 13,2 lei la fiecare pui valorificat.

Pornind de la rezultatele obţinute s-a realizat şi calculul ratei de rentabilitate prin

raportarea sporului de profit obţinut la costul acidifiantului folosit în experienţe (580 lei) 6 loturi

de 20000 pui pentru atingerea pragului de rentabilitate zero). Astfel costul acidifiantului este

recuperat de 11,57 ori din sporul de profit obţinut de societate.

►CAPITOLUL 20.

CERCETĂRI PRIVIND FOLOSIREA UNOR ACIDIFIANŢI ORIGINALI

VARIANTA A,B,C ADMINISTRAŢI ÎN APA DE BĂUT, ASUPRA UNOR

PERFORMANŢE A PUILOR DE CARNE CRESCUŢI PE AŞTENUT

PERMANENT Experienţa nr.3 Varianta A cu următoarea compoziţie (originală): acid citric, acid lactic, fosfat

monopotasic, fosfat monocalcic Ca(HPO4)2 şi aspartat de magneziu; Varianta B, fosfat monopotasic şi

monosodic, aspartat de magneziu şi acid citric, iar în Varianta C s-au folosit acid citric, acid lactic, fosfat

monopotasic şi monosodic, K2H2PO4 (acid pirofosforic) şi aspartat de magneziu. Adaosul s-a făcut în

apa de băut.

Acidifianţii realizaţi după reţete proprii au avut în compoziţie cu preponderenţă compuşii de natură

anorganică: fosfat monopotasic şi monosodic (KH2PO4, NAH2PO4). Alături de aceştia, s-au adăugat

compuşi chimici de natură organică, care se regăsesc în ciclul Krebs, dintre care mai important, pentru

rolul pe care îl are în protejarea ficatului, a fost acidul aspartic sub formă de sare de magneziu.

Pentru a determina influenţa pe care o are raportul acidifianţilor organici faţă de cei anorganici, în

reţetele proprii am adăugat şi compuşi organici precum melasă, acidul citric şi gluconatul de calciu.

33


A fost acela de a stabili cele mai corespunzătoare combinaţii de acizi şi mineralizanţi,

care adăugaţi în apa de băut corectează pH-ul în tractusul digestiv şi asigură un suport proteic ce

intră în metabolismul general al puilor (combinaţii care menţin organismul puilor în stare de

sănătate şi obţinerea unei mase corporale ridicate).


Cunoaşterea măsurii în care nutrienţii, sub formă de combinaţii complexe intervin în

funcţiile vitale ale organismului puilor de carne, şi dezvoltă sporuri de producţie.

A fost reprezentat de hibridul COBB-500. Microclimatul a fost acelaşi pentru toate loturile.


S-au format patru loturi de pui hibridul COBB-500 crescuţi pe aşternut permanent, câte

100 de capete pe lot separate cu plasă de sârmă, direct în hala de producţie. astfel:

- lotul experimental 1 a primit în apa de băut zilnic compuşi chimici de natură anorganică

şi organică varianta A (pH-ul apei determinat a fost de 3,7);


şi organică varianta B (pH-ul apei determinat a fost de 3,5);


şi organică varianta C (pH apei determinat a fost de 3,6);

- lotul martor nu a primit în apa de băut compuşi chimici de natură anorganică, (pH-ul

apei determinat a fost de 6,44)

Pe parcursul desfăşurării experienţelor s-a urmărit evoluţia masei corporale, a consumului

specific la 7, 14, 21, 28, 35 şi sacrificare, în paralel cu observaţii asupra comportamentului,

morbidităţii, mortalităţii şi a constantelor sangvine în asociere cu indicii de abator, compoziţia

chimică a dejecţiilor şi eficienţa economică.

În ultima zi de experimentare au fost recoltate probe de sânge de la câte 10 de indivizi din

fiecare lot pentru analize biochimice.

Toate cântăririle puilor au fost făcute după o dietă de 12 ore.

Determinarea principalelor constante sangvine s-a făcut după metodele recomandate de P.

KARLSON (1967); GH. NUŢĂ, C. BUŞNEAG (1977) şi R. DUNCAN şi col. (1994) astfel:

- proteinele totale-metoda Wechselbaum; proteinele serice-electoforeză; acid uric-

metoda colorimetrică, cu acid picric; uree-metoda colorimetrică, cu urează; creatinină; glicemie-

metoda colorimetrică, cu ortotoluidină; colesterol- micrometoda fără deproteinizare;

trigliceridele; lipidele; G.O.T şi G.P.T-metoda colorimetrică cu 2-4 dinitrofenilhidrazină; G.G.T;

calciul-metoda complexometrică cu indicator Murexid; magneziul; fosforul-metoda

fotocolorimetrică (fără precipitarea proteinei).

Compoziţia dejecţiilor a fost stabilită după STAS-9065/3,4,7,9-1973,1981, 1974.


Analizând tabelul 11 se poate observa că la populare, masa corporală nu depăşeşte valoarea

standard. Are însă o acumulare bună de masă corporală, ajungând la 42 zile la 2460,65± 27,28 în

cazul lotului 2, 2450,00±25,26 în cazul lotului 1, 2402,24±28,91 în cazul lotului 3, comparativ

34

cu lotul martor la care greutatea a fost de 2259,94±17,15. La loturile experimentale valorile sunt

apropiate de standardul rasei pentru vârsta de sacrificare (tabelul 9).

Cele mai bune rezultate, pe întreaga perioadă experimentală (tabelele 15,16,17) au fost

obţinute de puii din lotul 2 care au realizat cel mai mare spor mediu zilnic de 57,65 g,

consumând 1,79 kg furaj/kg spor; urmat de lotul 1-cu un spor mediu zilnic de 57,40 g,

consumând 1,80 kg furaj/kg spor; urmat de lotul 3-cu un spor de 56,26 g, consumând 1,80 kg

furaj/kg spor şi lotul martor-cu un spor de 52,88 g, consumând 1,85 kg furaj/kg spor.

Tabelul 15

Valorile medii şi variabilitatea pentru sporul zilnic

Vârsta

Valorile

standard

Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 LOT 3

X±sx V% X±sx V% X±sx V% X±sx V%

1 14,77 16,29±0,16 9,87 18,44±0,07 3,68 19,42±0,04 1,81 17,99±0,07 4,05 2 31,75 25,21±0,08 3,20 30,07±0,04 1,44 30,07±0,04 1,45 28,86±0,06 2,15 3 42,37 34,56±0,09 2,69 39,94±0,03 0,73 39,94±0,03 0,70 37,70±0,05 1,03 4 50,90 43,43±0,09 2,13 53,39±0,11 1,97 52,14±0,02 0,30 49,69±0,12 2,33 5 57,34 50,31±0,12 2,32 53,94±0,13 2,47 53,60±0,06 1,12 52,04±0,10 1,90 6 61,70 52,88±0,41 7,56 57,40±063 10,91 57,65±0,65 11,15 56,26±0,69 12,12

Tabelul 16

Valorile medii şi variabilitatea pentru consumul specific

Vârsta

Valorile

standard

Parametri statistici pe loturi MARTOR LOT 1 LOT 2 LOT 3

X±sx V% X±sx V% X±sx V% X±sx V% 1 0,85 0,79±0,01 8,08 0,77±0,00 2,77 0,77±0,00 1,53 0,78±0,00 3,37

2 1,05 1,12±0,00 2,85 1,14±0,00 1,37 1,15±0,00 1,34 1,15±0,00 2,02

3 1,26 1,34±0,00 2,89 1,33±0,00 0,74 1,34±0,00 0,70 1,36±0,00 1,27

4 1,44 1,48±0,00 2,08 1,48±0,00 1,89 1,48±0,00 0,43 1,48±0,00 1,67

5 1,61 1,64±0,00 2,28 1,63±0,00 2,56 1,67±0,00 1,28 1,67±0,00 1,89

6 1,76 1,85±0,01 7,51 1,80±0,02 11,26 1,79±0,02 11,11 1,80±0,02 12,22

35

Tabelul 17

Dinamica masei corporale medii la cele 4 loturi pe săptămâni

Vârsta Valorile

standard


MARTOR LOT 1 LOT 2 LOT 3


Ecloziune 42,0 39,00±0,08 2,06 39,00±0,05 1,39 39,00±0,07 1,76 39,03±0,09 2,36

1 175,4 153,00±1,13 7,34 167,95±0,47 2,79 157,00±0,28 1,58 165,00±056 3,35

2 486,6 392,00±1,14 2,88 460,05±0,61 1,32 460,00±0,61 1,32 443,00±0,91 2,03

3 931,8 764,89±1,97 2,55 878,00±0,63 0,71 878,00±0,59 0,66 830,81±1,04 1,25

4 1467,3 1255,00±2,63 2,07 1533,97±2,96 1,92 1499,00±0,46 0,31 1432,90±2,44 1,70

5 2049,2 1800,00±4,15 2,27 1927,00±4,72 2,42 1915,00±2,15 1,12 1860,00±3,56 1,9

6 2633,7 2259,94±17,1

5

7,44 2450±26,56 10,73 2460,65±27,28 10,98 2402,24±28,91 11,91

37

a) b)

c) d)

Figura 1 a, b, c, d) Aspectul puilor din lotul martor, lotul 1, lotul 2 şi lotul 3

În figurile 1 a, b, c, d este prezentat aspectul puilor din loturile experimentale, crescuţi

la sol, la vârsta de 35 zile.

20.5 INFLUENŢA COMPUŞILOR CHIMICI DIN EXPERIENŢA 3,

VARIANTELE A, B ŞI C ADMINISTRAŢI ÎN APA DE BĂUT ASUPRA

INDICILOR BIOCHIMICI SANGVINI LA PUII DE CARNE

Indicii biochimici din serul sanguin (proteinele serice, proteinele totale, substanţele

organice neazotate, substanţele enzimatice, minerale şi valorile hematologice) au fost

determinate la câte 10 pui din fiecare lot la 42 de zile, reprezentând media greutăţii corporale

pe loturi.

Urmărind valorile medii, se constată că la lotul 1 serumalbuminele reprezintă 25,9%, în

timp ce serumglobulinele reprezintă 74,1%; la lotul 2 serumalbuminele reprezintă 39,4%, în

timp ce serumglobulinele reprezintă 60,6%; la lotul martor serumalbuminele reprezintă 41,7%,

în timp ce serumglobulinele reprezintă 58,3%. Tabloul clinic este caracteristic speciei din lotul

2 şi lotul martor. Cum serumalbuminele sunt sintetizate în ficat pe seama aportului de

aminoacizi alimentari şi din fondul metabolic comun, credem că la lotul 1 acest aport a fost

deficitar, motiv pentru care serumalbuminele au reprezentat doar 25,9% (tabelul 18).

38

Tabelul 18

Valorile profilului proteic la pui

Parametrul

U/M

Lotul Valori medii

de

referinţă

1

2

3

M

Proteine totale g/dl 3,10 4,40 4,50 5,50 3,36

Serumalbumine g/dl 1,67 2,35 2,55 3,03 1,63

Serumglobuline din care:alfa 1 g/dl 0,14 0,10 0,14 0,20

alfa 2 g/dl 0,37 0,51 0,48 0,60

Beta g/dl 0,38 0,44 0,55 0,71

Gama g/dl 0,54 1,00 0,78 0,95 1,0

Albumine /Globuline 1,17 1,15 1,30 1,23

Acid uric mg/dl 5,82 3,55 5,36 7,30 5,05

Uree mg/dl 5,30 3,20 6,00 7,20 3,90

Prin urmare, proteinele totale şi fracţiunile lor au valori apropiate celor de referinţă la

aceeaşi vârstă, excepţie făcând lotul martor care are valori mai mari. Aceleaşi valori se constată

şi la acidul uric şi uree excepţie făcând lotul 2, care are valori mai mici, şi lotul martor care are

valori mai mari. Dozarea ureei este testul cel mai semnificativ pentru depistarea disfuncţiilor

renale. Valorile ridicate la lotul martor ar indica o perturbare a funcţiei uricolitice.

Profilul energetic, (substanţele organice neazotate) tabelul 19, indică exces de glucide

la toate loturile comparativ cu valorile din literatura de specialitate, valori crescute cu până la

119 mg/dl. Puii au fost sacrificaţi la vârsta de 42 zile, astfel că posibilitatea apariţiei steatozei

hepatorenale (care apare la exces de glucide) este practic redusă. Valorile determinate la lipide,

colesterol şi trigliceride sunt caracteristice pentru această vârstă. Tabelul 19


Constante biochimice

U/M

Lotul Valorile medii

de referinţă

1

2

3

M/C

Glucoza mg/dl 249 234 235 247 130

Lipide totale mg/dl 640 630 635 655 620

Colesterol mg/dl 102 101 97 95 105

Trigliceride mg/dl 57 60 69 70 60

GOT glutamic oxalacetic transaminase UI 69 68 66 71 70

GPT glutam-pyruvic transaminase UI 11 10 10 12 12

GGT gamma glutamyl transferase UI 20 21 21 23 10

PA alkaline phosphatase UI 570 570 560 580 620

Calciu mg/dl 21,2 26,4 31,4 24,8 8,8

Fosfor mg/dl 2,36 2,34 2,37 2,29 6,9

Magneziu mg/dl 0,856 0,846 0,857 0,854 1,8

Valorile profilului enzimatic, prezentate în tabelul 19, sunt apropiate de valorile de

referinţă ale puilor de carne.

Urmărind valorile profilului mineral tabelul 19, se observă exces de calciu, cu 22,4

mg/dl mai mult la lotul 3, respectiv 12,4 mg/dl la lotul 1, faţă de valorile de referinţă, care în

acest caz interferează cu absorbţia fosforului. Creşterea calciului în sânge peste valoarea

39

normală, poate fi determinată de hipovitaminoza D. Carenţa în fosfor ar putea fi agravată de

excesul de calciu. Valorile magneziului deşi sunt mai mici decât cele de referinţă, influenţează

mai puţin ritmul de creştere şi numai în situaţii excepţionale (regimuri sintetice sau

interferenţe patologice).

Compoziţia chimică a dejecţiilor a scos în evidenţă următoarele valori (tabelul 20):

Tabelul 20

Compoziţia chimică a dejecţiilor

LOTUL/ Amoniac

mg/100g

Azotiţi

mg/100g

Azotaţi

mg/100g

Proteină

brută g %

Umiditate

%

SU

%

1 97.24 0.35 8.70 8.06 71.59 24.41

2 104.18 0.28 9.51 6.26 71.86 28.14

3 97.24 0.20 7.85 6.24 71.85 28.15

M 167.47 0.20 10.97 7.44 70.33 29.67

Compoziţia chimică a dejecţiilor a fost influenţată de administrarea în apa de băut a

acidifianţilor şi mineralizanţilor, observându-se din aceste determinări, valori crescute ale

amoniacului la lotul martor 167,47 mg/100g, comparativ cu lotul 1 şi 3 -97,24 mg/100g şi

104,18 mg/100g la lotul 2. Valorile azotiţilor, azotaţilor şi proteinei prezintă de asemenea,

diferenţieri, indicând astfel modificări ale compoziţiei chimice. A fost modificat şi pH-ul

dejecţiilor. Valorile determinate sunt redate în tabelul 21

Tabelul 21

PH-ul dejecţiilor puilor de carne la diferite vârste.

Vârsta (zile)

Age (days)Age

(days)Age

(days)Age (days)

Lotul 1 Lotul 2 Lotul 3 Lotul M

CCG 5 8 8 8 8

15 7 7 7 8

25 6 6 6 8

35 6 6 6 7

42 5 5 5 6,5

Analizând datele din tabelul 21 constatăm, că până la vârsta de 5 zile, pH-ului

dejecţiilor are o reacţie alcalină (pH 8) atât la loturile experimentale, cât şi la lotul martor. La

vârsta de 15 zile reacţia este neutră (pH 7), la loturile experimentale şi alcalină la lotul martor.

De remarcat este faptul că după această vârstă, la loturile experimentale reacţiile sunt

exprimate prin pH acid, reacţii care se menţin până la sfârşitul perioadei de experimentale. La

lotul martor, reacţia acidă a dejecţiilor apare doar în ultima perioadă de creştere.

Din aceste considerente, trebuie evidenţiată existenţa unei relaţii de dependenţă a pH-

ului dejecţiilor la loturile experimentale de cantitatea de acidifianţi şi mineralizanţi

administraţi în apa de băut.

Nutreţurile combinate utilizate la cele trei serii experimentale (2004, 2005, 2006) au

fost asemănătoare în ceea ce priveşte structura acestora, valoarea nutritivă şi profilul

aminoacizilor esenţiali (lizină şi metionină), cât şi în ceea ce priveşte modul de asigurare a

nivelului de proteină (exclusiv proteină de origine vegetală).

40

Din tabelul 22, în care sunt prezentate datele comparative privind diferenţele

înregistrate între cele trei serii experimentale se poate constata că masa medie corporală finală

a fost mai mare la toţi puii din loturile experimentale. Astfel, cea mai mare masă medie finală

a fost obţinută la puii din lotul 2, din seria a III-a de experienţe respectiv 2461,0 g /cap faţă de

2320,0 g/cap cât s-a înregistrat la lotul experimental din seria I-a de experienţă şi 2350,0 g/cap

la seria a II-a de experienţă.

O evoluţie asemănătoare a fost înregistrată şi în ceea ce priveşte sporul mediu zilnic,

remarcându-se din nou puii din lotul 2 din seria a III-a de experienţă la care a fost cu 1,1%

mai mare comparativ cu cel mai mare spor realizat de puii din seria a I-a, respectiv 2,16%

faţă de cei din seria a II-a de experienţă.

Consumul specific pentru 1 kg spor a fost mai scăzut în cazul puilor din seria a I-a de

experienţă şi a fost cuprins între 1,75-1,90 kg nutreţ combinat / kg spor în cazul seriei I –a de

experienţă, 1,78-1,80 kg nutreţ combinat / kg spor în cazul seriei a II –a de experienţă şi 1,79-

1,85 kg nutreţ combinat / kg spor în cazul seriei a III –a.

În ceea ce priveşte evoluţia celorlalţi parametri de producţie, diferenţele înregistrate

între cele trei serii experimentale sunt evidente.

Tabelul 22

Date comparative privind cele trei serii experimentale

Specificare

Seria I-a

(2004)

Seria a II-a (2005) Seria a III-a (2006)

L(E) L(M) L1 L2 L(M) L1 L2 L3 L(M)

Masa medie corporală (g):

-iniţială/-initial

-finală/final

40,01

2319,58

39,0

1950,3

36,01

2350,0

36,0

2335,0

36,01

2258,0

39,0

2450,0

39,0

2460,65

39,03

2402,24

39,0

2259,94

Spor mediu zilnic/ -g

57,0

100,0

47,77

83,80

56,43

100,0

56,07

100,56

54,19

96,03

57,40

99,56

57,65

100,00

56,26

97,58

52,88

91,74

Consumul specific: kg/kg spor

1,75 100,0

1,90 108,5

1,78

100,0 1,79

100,56 1,80

101,12 1,80

100,55 1,79

100,00 1,81

100,55 1,85 103,35

Mortalităţi % 2,8 4,5 2,0 3,0 4,0 2,0 2,0 2,0 4,0

►CAPITOLUL 21.

CERCETĂRI PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE TEHNOLOGICE DIN

UNITATE

21.1 SCOPUL CERCETĂRILOR.

Reducerea poluării prin îmbunătăţirea variantei de epurare mecanico-biologică

deoarece indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultaţi au valori mari în special la CBO5,

CCOCR, amoniu NH4+ şi extractibile.

41


Staţia iniţială de epurare a apelor uzate tehnologice de la societate se compunea din: -

cămin aducţiune ape uzate;

- fosă septică unicompartimentată, cu dimensiunile de 10 x 5 x 2,5m (Hactiv=2m);

- staţie pompare apă şi vidanjare nămol:

- camin evacuare apă preepurată.

Pentru aceasta, s-a adoptat un sistem de epurare dimensionat pentru cantitatea de 200

mc/zi ape uzate, cantitate de apă rezultată în urma procesului tehnologic.

În urma procesului tehnologic, indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultaţi au valori

mari în special la CBO5, CCOCr, Amoniu NH4+ şi extractibile, motiv pentru care se impune

îmbunătăţirea variantei de epurare mecanico-biologică, îmbunătăţire care constă din

următoarele:

Apele uzate să intre în treapta mecanică prin sistemul de grătare numai după ce a fost

separată de suspensiile grosiere şi fine astfel că sângele, penele, componentele grosiere

rezultate în procesul de tăiere să fie reţinute şi separate încă din abator, pe linia de abatorizare,

prin montarea unui separator de pene şi viscere, precum şi a unei prese de pene, (figura 2 d)

astfel încât apa să nu conţină materii solide grosiere care să încarce apa uzată şi să necesite o

decantare primară.

După căminul de dezinfecţie cu ozon, ar trebui amenajat aşa-zisul filtru biologic (filtru

stropitoare): (figura 2 e) un bazin din beton căptuşit cu membrană de cauciuc, având un strat

filtrant din bucăţi de cocs sau zgură cu dimensiuni de 5-7 cm. Apa reziduală decantată să fie

împrăştiată sub formă de ploaie, încărcându-se astfel cu oxigen şi formând o membrană

biologică la suprafaţa fragmentelor de material filtrant, realizând epurarea apei care se

prelinge peste membrană.

Figura 2 Staţia de epurare cu îmbunătăţirile aduse. Vedere de ansamblu.

a) Treapta mecanică; b) Treapta aerobă; c) Treapta biologică; d) Separator

de pene şi viscere; e) Filtru biologic.

Apele uzate intră în treapta mecanică unde trec prin sistemul de grătare şi după

omogenizare şi coagulare sunt pompate în decantorul primar. Apa este separată de suspensiile

a

b

c

d

e

42

grosiere şi fine şi trece gravitaţional în prima treaptă aerobă de epurare, după care ajunge în al

doilea decantor lamelar unde se separă de nămolul activ care este recirculat, apa ajugând în a

doua treaptă de epurare biologică.

Apa epurată şi separată de suspensiile solide este evacuată în căminul de dezinfecţie

cu ozon (figura 2). O parte din nămolul activ format este recirculat în treapta biologică, iar

nămolul în exces este pompat în îngroşător. Decantoarele secundare au rolul de a reţine

flocoanele de nămol activat evacuate odată cu apa uzată din bazinul cu nămol activat şi de a

evacua apele epurate. Ele sunt construite din tablă de polipropilenă uşoară şi rezistentă la

coroziune.

Tabelul 23

Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate în urma procesului tehnologic

Nr.

crt.

Indicatori de calitate

Quality indicators

UM

Limita

Maximă

Valori determinate

Treapta

mecanică

Treapta

aerobă

Treapta

biologică

1.

Materii fecale în

suspensie MTS

mg/l 60 1586 910 63

2 Consum biochimic de

oxigen CBO5

mg/l 25 2543 1144 74

3. Consum chimic de

oxigen CCOCr

mg/l 125 5376 1912 183,8

4. Amoniu NH4+ mg/l 3 103,11 102,69 18,7

5. Azotiţi NH2¯ mg/l 2 0,76 0,46 1,74

6. Azotaţi NH3¯ mg/l 37 24,95 4,45 31,5

7. Fosfor total P mg/l 2 43,22 32,10 6,2

8. Extractibile mg/l 20 65,0 58,0 53,0

9. Reziduu filtrat la

105ºC

mg/l 2000 x x x

10. pH - 6,5-8,5 6,45 6,65 7,62

Determinarea parametrilor tehnologici (tabelul 23) s-a axat pe analiza variaţiei

indicatorilor MTS, CBO5, CCOCr, NH4+, NH2¯, NH3¯, P, extractibile şi pH, ca parametri

de interes în derularea procesului de epurare biologică. Pentru aceşti parametri, s-au fixat

puncte de analiză pe tronsoanele instalaţiei de epurare.

Datele obţinute în urma studierii probelor de apă arată că nu se menţine un debit

constant, sunt fluctuaţii de încărcare, nămolul pare umflat, poate din cauza încărcării organice

mari aplicate şi din lipsa oxigenului dizolvat, este o concentraţie mare de amoniac.

În perioada de vârf de sarcină, când se opreşte alimentarea staţiei cu energie electrică,

nămolul activ din treptele biologice consumă tot oxigenul. În acelaşi timp, în bazinul de

omogenizare cantitatea de apă creşte. La pornirea staţiei, după 2-3 ore, treptele biologice sunt

în deficit de oxigen şi exces de nutrienţi, ceea ce duce la modificarea flocoanelor care

formează nămolul activ, dintr-un nămol compact şi greu, care se decantează uşor, într-un

nămol umflat, uşor, cu filamente, care nu decantează şi se evacuează parţial.

Pierderea de nămol scade capacitatea de epurare biologică, iar funcţionarea în regim

anoxic prelungit şi uneori anaerob, creşte cantitatea de amoniu şi amoniac, fiind toxic pentru

bacteriile aerobe care formează nămolul activ, scăzându-i şi mai mult puterea de epurare. Apa

devine tulbure, miroase intens, nămolul nu decantează şi are capacitate redusă de epurare.

43

Sursa de aer este insuficientă. Rezultatele indică o creştere a concentraţiei de CBO5 în

treapta mecanică, concentraţie care începe să scadă în treapta aerobă, ajungând la limita de 74

mg/l în treapta biologică. Concentraţia materiilor fecale în suspensie, depăşeşte doar cu 3 mg/l

cantitatea maximă admisă în efluent. CCOCr-scade de la 5376 mg/l în treapta mecanică la

183,8 mg/l în treapta biologică depăşind cu 58,8 mg/l valoarea maximă admisă. Trebuie

reevaluată sursa de aer, înlocuind-o cu una cu debit mai mare (sau prin

funcţionarea simultană a suflantelor) şi crearea condiţiilor aerobe şi în bazinul de

omogenizare pentru ca epurarea biologică să poată funcţiona.

►CAPITOLUL 22. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Urmărind dinamica indicilor de reproducţie ale ouălor obţinute de la găini în vârstă de

22 – 30 de săptămâni (hibridul COBB 500) constatăm că:

Fecunditatea ouălor este foarte bună (de peste 86,7% la primele 4 serii, adică ouă

obţinute de la găini în vârstă de 22 – 26 de săptămâni şi scade la sub 85% la ouăle obţinute de

la găini în vârstă de 28 respectiv 30 de săptămâni.

Procentul de ecloziune al ouălor urmărit în funcţie de vârsta găinilor de reproducţie

este ascendent de la 22 la 28 de săptămâni şi este inferior la 20 respectiv 30 săptămâni (86,9-

88,4%).

Procentul de mortalitate este mic la ouăle obţinute la găini în vârstă de 20 de

săptămâni (10,30%) şi este maxim la ouăle obţinute de la găini în vârstă de 30 de săptămâni

(11,63%).

Într-un studiu comparativ efectuat 2 ani în condiţii de producţie, pe 42 de serii de pui

de carne, hibrizii crescuţi în condiţii identice de microclimat dar cu diferenţe în sistemul de

furajare şi adăpostire, tehnologia de creştere fiind „totul plin – totul gol” densitatea la

populare de 20 -21 pui / m2 şi perioada de exploatare de 38 – 42 de zile, constatăm

următoarele diferenţe:

După anotimp cele mai bune performanţe de producţie se înregistrează în lunile martie

– iunie şi septembrie – noiembrie, iar cele mai slabe performanţe se înregistrează în lunile

decembrie – februarie şi iulie – august, adică indiferent de modernizările aduse, factorii de

macroclimat (căldura excesivă de vara şi frigul de iarnă) influenţează negativ producţia şi

cresc mortalităţile.

Modernizarea halelor a influenţat pozitiv sporurile zilnice de producţie care ajung la

51,29 g (în 2004) faţă de 47,87 g la halele nemodernizate, diferenţe care se menţin şi la

sfârşitul perioadei de creştere la: 2099,90 g respectiv 2097,27 g faţă de 2050,60 g iar

consumul specific creşte cu 3,29% la puii crescuţi în halele nemodernizate.

În ceea ce priveşte proteina administrată puilor se constată că sporurile înregistrate

sunt superioare în cazul hrănirii puilor cu proteină din soia, cu 2,4% comparativ cu făina de

peşte, fapt ce dovedeşte că proteina din soia are nivelul de aminoacizi şi nivelul optim de

EM/PB.

În urma sacrificării unui pui mascul de 2 kg masă vie rezultă în medie 1,56kg carcasă

eviscerată. Respectiv 78,2% carcasă, 8,1% masă intestinală, 6,1% pene, 4,3% sânge, 3,4%

viscere, 2,5% ficat şi 2,4% cap.

La femele: carcasa eviscerată este 1,46 kg, respectiv 73,4% carcasă, 7,5% intestine,

6,1% pene, 4,0% sânge, 2,4% viscere, 2,1% ficat şi 2,1% cap.

În urma tranşări carcaselor structura lor este următoarea: la masculi piept 28,6%, pulpe

32,0%, spate 29,5% şi aripi 10,2% (adică 75-80% din greutatea vie a puiului).

La femele: pieptul reprezintă 26,5%, pulpele 31,6%, spate 27,2% şi aripi 10,2%.

Studiind preferinţele consumatorilor se constată că 55% preferă carnea la caserolă, iar

45% preferă puiul în punga de plastic.

44

Principalele categorii de produse care se comercializează cel mai bine sunt puii

categoria I cu gât, picioare şi puiul griler calitatea I cu o cotă de piaţă de 59%, urmat de

tacâmul de pui cu 16%, pulpă de pui cu 16% şi pieptul de pui cu 9%.

Dupa depopulare, halele au fost curăţate mecanic, se scoate aşternutul, se spală apoi se

dezinfectează. Aceste operaţiuni sunt costisitoare, necesită multă manoperă şi consum de

substanţe dezinfectante, de aceea urmărirea, controlul şi supravegherea permanentă sunt

obligatorii deoarece de acestea depinde sănătatea seriei următoare de pui ce se creşte în hală.

Se recoltează câte 10 bucăţi „tampoane de sanitaţie” din diferite puncte din hală (70%

din aceste se recoltează din zona de hală ce vine în contact cu puii). Acestea sunt transportate

la unitatea sanitar veterinară unde se face prelucrarea, incubaţia şi interpretarea rezultatelor.

Dacă la peste 75% rezultatele sunt negative halele sunt considerate bine pregătite pentru o

nouă populare, aşa cum s-a înregistrat în toată perioada urmărită.

Cele mai mari pierderi se înregistrează în primele două săptămâni de la populare,

datorate unor deficienţe de incubaţie (vitelosaculite, peritonite viteline) şi unor greşeli de

transport (asfixii) sau populare (hale nepregătite corespunzător).

Comparând cei trei hibrizi, cele mai mari pierderi s-au înregistrat la hibridul Ross 308

de 5,3-5,6% iar cele mai mici la hibridul Hybro de 3,43 – 4,03%.

Prin modernizarea halelor, a microclimatului, hrănirii şi adăparea s-au redus

mortalităţile cu 1 – 2% pe hală şi serie.

Incidenţa mortalităţilor este mai mare vara (4,96%) şi iarna (4,73%) comparativ cu

celelalte anotimpuri.

La examenul necropsic efectuat puilor ieşiţi din efectiv, am întâlnit leziuni de: tiflită

hemoragică sau hemoragico- necrotică, leziuni ulceroase în mucoasă, iar la examenul

histopatologic am întâlnit vilozităţi atrofiate, fibrozate şi infiltrat leucocitar.

În cazul puilor morţi de colibaciloză am întâlnit leziuni ale sacului vitelin, vitelus

neresorbit, congestii, edeme, în pulmon bronşite fibro – necrotice, bronhopneumonie catarală

şi inflamaţia fibroasă a seroaselor toraco – abdominale, congestii şi distrofii.

La examenul imunohistochimic întâlnim limfocite B în corionul mucoasei

proventriculare şi limfocite T, în epiteliul ei. În rinichi: stază vasculară, congestie, distrofie a

epiteliului tubular iar în ficat: focare de necroză şi hepatită.

Interpretarea rezultatelor serologice se face ţinând cont de: intensitatea, uniformitatea

şi persistenţa răspunsului imun.

Monitorizarea efectivelor de pui prin testul ELISA este utilă pentru a afla dacă un

vaccin a fost corect aplicat sau nu şi care este eficienţa vaccinării.

Titrurile de anticorpi obţinute indică uniformitatea şi persistenţa răspunsului imun la

puii vaccinaţi contra: pseudopestei aviare, bursitei şi bronşitei infecţioase.

În cazul bolilor la care s-au vaccinat găinile mame (în cazul encefalitei infecţioase şi

reovirozei) s-au găsit titruri corespunzătoare de anticorpi la 21 de zile, dar acestea au scăzut

treptat spre sfârşitul perioadei de exploatare.

În cazul mycoplasmozei, la care s-au vaccinat găinile mamă, nu s-a dezvoltat

imunitatea nici la 21 de zile şi nici la 42 de zile, probele rămânând negative.

În anemia infecţioasă probele au fost pozitive în prima perioadă apoi s-au negativat la

42 de zile (s-au vaccinat găinile mamă).

În influenţa aviară la care nu s-au vaccinat nici găinile şi nici puii se evidenţiază o

imunitate slabă pe tot parcursul creşteri ca şi în rinotraheită.

Acidifiantul folosit în apa de băut are efect tampon şi a redus aciditatea apei de la 6,44

la 3,4 triplând conductibilitatea electrică, dublând duritatea totală şi cea permanentă a apei,

creşte magneziu, NaK, clorurile, fosfaţii, sulfaţii, fierul, manganul şi zincul cu efecte benefice

asupra creşterii puilor.

45

Lotul experimental a avut un start rapid, o mortalitate de 2,8%, spor zilnic mai mare şi cea mai

mare masă corporală finală, consumul specific / kg a fost mai mic.

Lotul martor a realizat spor zilnic mai mic, consum specific mai mare, mortalitate mai mare

(4,2%), creşte acidul uric şi ureea cu 4,81 g/ dl.

Pe întreaga perioadă experimentală (1 – 41 de zile) cele mai mari sporuri de producţie cu cel mai

mic consum specific îl realizează lotul experimental, având un start rapid şi o mortalitate mică (2%). La

loturile experimentale s-a modificat compoziţia chimică a cărnii prin reducerea procentului de apă şi

substanţe grase din carcasă şi creşterea conţinutului de proteină şi a acidului uric, însoţită de scăderea

procentului de uree.

Se înregistrează o creştere a glucidelor la toate loturile, însă fără pericolul steatozei hepatice

deoarece puii se sacrifică la 41 de zile.

Cu toate că raportul calciu/fosfor din raţie a fost optim, valorile principalelor elemente minerale de

referinţă (Ca, P, Mg) găsite în sângele puilor, au fost mai mici decât cele din literatură, cu toate că nu s-au

observat manifestări clinice, situaţie ce o atribuim excesului de fitaţi, oxalaţi şi grăsimi din raţie care

îngreunează absorbţia microelementelor esenţiale şi care trebuie corectate.

Costul acidifianţilor utilizaţi este de aproximativ 0,029 lei / pui adică 580 lei pentru 20 000 pui.

Pe întreg ciclul de îngrăşare, cele mai bune rezultate le înregistrează lotul 2 (unde pH-ul apei a fost

de 2,5) cu o masă medie de 2461,0 g, un spor mediu zilnic de 57,65 g şi un consum specific de 1,78 kg,

urmat îndeaproape de lotul 1 cu o masă medie corporală de 2450,0 g, spor mediu zilnic de 57,40 g şi un

consum specific de 1,80 kg.

Mortalitatea medie înregistrată de loturile experimentale (1, 2, 3) a fost de 2% faţă de 4% la lotul

martor.

Indicii biochimic înregistraţi, mai ales în perioada a II-a de îngrăşare, denotă intensificarea

metabolismului pe baza proteinei şi a grăsimilor acumulate în corp, fapt confirmat de sporurile mari de

creştere, dar şi creşteri ale ureei, acidului uric, glucozei şi lipidelor, ceea ce sugerează o intensificare a

proceselor oxidative şi de utilizarea unei părţi din proteină ca sursă de energie în organism.

Compoziţia chimică a dejecţiilor la loturile experimentate a fost schimbată, în sensul unor valori

reduse de amoniac şi azotiţi faţă de martor, iar pH-ul dejecţiilor s-a menţinut acid de la 15 zile până la

sfârşitul observaţiei la toate loturile experimentale. La lotul martor această reacţie acidă apare doar în ultima

perioadă de creştere.

Menţionăm că la lotul experimental 2, introducerea melasei în apa de băut a influenţat

performanţele de creştere prin substanţele azotate din melasă (betaina, acidul glutamic, acidul aspartic.

Betaina are rol excitant al organelor digestive, iar sărurule de potasiu îi conferă un uşor caracter laxativ, a

crescut consumul de apă şi de eliminare a metaboliţilor toxici.)

Protecţia mediului înconjurător şi în special a apelor din reţeaua hidrografică a zonei unde este

amplasată unitatea a preocupat şi preocupă pe toţi factorii responsabili din unitate.

Staţia iniţială era formată dintr-un bazin, o fosă septică unicompartimentată, o staţie de pompare

apă şi vidanjare nămol şi un bazin pentru prelucrarea apelor înainte de deversare.

Apele uzate rezultate în urma procesului tehnologic aveau valori mari în special la CBO5, CCO-

Cr, amoniu, NH4, fosfor total, etc., motiv pentru care se impunea mărirea staţiei şi mai ales a treptei

mecanico – biologice de epurare.

- Reducerea încărcăturii organice s-a realizat prin instalarea unui separator de pene şi materii solide

grosiere (viscere) şi a unei prese de pene amplasate înaintea compartimentelor decantării primare.

- Amenajarea unui filtru biologic (filtru, stropitoare) adică un bazin de beton de 8 x 4 m, pe fund

având un strat filtrant format din bucăţi din cox sau zgură şi pulverizarea apei sub formă de ploaie, cu

ajutorul unei pompe (aerarea apei).

Un bazin de omogenizare a apei uzate: aici apa e tratată chimic cu neutralizanţi şi coagulanţi.

Săptămânal în bazin sunt introduşi 400 g bacterii Micropan complex (un concentrat de bacterii), ceea ce a

dus la reducerea timpului de staţionare a apelor în staţie de la 28 – 30 de zile la 9-10 zile, iar indicatorii

poluării s-au redus semnificativ.

46

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ADAMEŞTEANU, I., şi col., 1980, Diagnostic morfoclinic veterinar pe specii şi sindroame, Edit.

Ceres, Bucureşti.

2. ADAMS, C.,1990, Effect of AP 4 W in drinking water on chick mortality days 1-7 and performance

in commercial pullet and broiler units. Alltech Inc.

3. ALBERT, M. J., M. ANSARUZZAMAN, S. M. FARUQUE, P. K. B. NEOGI, K. HAIDER, and S.

TZIPORI, 1991, An ELISA for the detection of localized adherent classical enteropathogenic

Escherichia coli serogroups. J. Infect. Dis. 164.

4. BABA AL. I., ROTARU, O., 1991, Diagnostic necropsic veterinar. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca.

5. CHAPMAN, H.D., HACKER, A.B.,1994, Sensitivity of field isolates of Eimeria from two broiler

complexes to anticoccidial drugs in the chicken, Poultry Science.

6. COŢOFAN OTILIA., BRĂDĂŢAN, GH., 2000, Diagnostic necropsic la păsări. Edit. Ion Ionescu de

la Brad, Iaşi.

7. CUCU, I., MACIUC, V., MACIUC DOMNICA, 2004, Cercetarea ştiinţifică şi elemente de tehnică

experimentală în zootehnie. Edit. Alfa, Iaşi.

8. CULEA C. (1998) – Zootehnie specială şi ameliorare. Editura Fundaţia România de mâine,

Bucureşti.

9. DECUN, M., 1986, Infecţii colibacilare la animale. Edit. Ceres, Bucureşti.

10. DRĂGHICI, C., 1991, Microclimatul adăposturilor de animale şi mijloacele de dirijare. Edit. Ceres,

Bucureşti.

11.DRĂGHICI, C., 2001, Curs de igiena animalelor şi protecţia mediului. Edit. Academic Pres, Cluj-

Napoca.

12. GHERGARIU, S., şi BABA, A.I., 1990, Patologia nutriţională şi metabolică a animalelor. Edit.

Academiei Române, Bucureşti.

13. MANOLESCU, N., şi col., 1999, Tratat de hematologie animală, vol.I şi vol.II. Edit. Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti.

14. MANOLESCU, N., ŞI col.,1978, Ghid de hematologie a animalelor crescute intensiv. Edit. Ceres,

Bucureşti.

15. MICLĂUŞ, V., LISOVSCHI-CHELEŞANU, C., 2002, Histologie animală, Vol.I. Edit. Risoprint,

Cluj-Napoca.

16. MORAR, R., 1993, Zootehnie vol.I. Tipo. Agronomia, Cluj-Napoca.

17. MORAR, R., CÎMPEAN, A., PAŞCA, I., 2001, Practicum de Zootehnie. Edit.Todesco, Cluj-

Napoca.

18. PÂRVU, GH., 1992, Supravegherea nutriţional metabolică a animalelor. Edit. Ceres, Bucureşti.

19.RĂPUNTEAN.,GH.,RĂPUNTEAN.,S.,2005, Epidemiologie veterinară generală. Edit. Academic

Pres, Cluj-Napoca.

20.TĂNĂSESCU, B., 1974, Diagnosticul hematologic, vol. I-II. Edit. Dacia, Cluj- Napoca.

21. TOBOLCEA, V., UNGUREANU, D., 1993, Managementul apelor uzate. Partea I,. Iaşi.

22. VĂCARU OPRIŞ., I. (coordonator), 2005, Sisteme şi tehnologii de creştere a puilor de carne. Edit.

Ceres, Bucureşti.

23. VAN, I., şi col., 2003, Creşterea şi industrializarea puilor de carne. Edit.Ceres, Bucureşti.

1

UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND VETERINARY MEDICINE

CLUJ-NAPOCA

DOCTORAL SCHOOL

FACULTY OF VETERINARY MEDICINE

ENGINEER IOAN V. DUNCA

SUMMARY OF PHD THESIS

REASERCH REGARDING THE BREEDING TECHNOLOGY

OF MEAT TYPE CHICKENS

SCIENTIFIC COORDINATOR

PROF. PhD. ROMAN MORAR

CLUJ-NAPOCA

2010

2

INTRODUCTION

The breeding of broilers has the purpose to obtain the meat in a short time and with

maximum economic efficiency. The demographic explosion, the substantial amount of

knowledge enrichment regarding the rational human nutrition and other socio-economic

considerations have led to an increased growth of broilers and the development of

technologies that lead to exteriorization production capacity.

The chicken meat is a remarkable achievement practice of genetics and nutrition,

which could be materialized due to scientific and technological progress postwar. The main

desideratum of both categories of professionals mentioned above, is the return regarding

broilers exploitation by finding ways and opportunities for achieving quickly high and stable

production of meat, with minimal investment and spending.

The broiler breeding is a complex activity, being in an extremely tough competition. It

is difficult to overcome the productive performance achieved in the EU, and even in the

country.

In order to achieve this goal people appealed in a first stage from the traditional

extensive growth, to the semi intense operation and then, to the intensive-industrial type. The

objective of this transition has been that of raising the productive potential of broilers body to

achieve the desired product in a shorter period of time, with substantial improvements of

operational technological conditions.

In this context, the industrial breeding of broilers requires the application of specific

immune-prophylactic programs so that these productive organisms have a normal resistance

to any stimulus, endogenous and exogenous.

THESIS STRUCTURE

The thesis begins with a foreword and an introduction, and contains 337 pages, being

structured into two parts. The first part (ch. 1-10) summarizes the main bibliographic database

of literature and constitutes the "stage of knowledge." Part II is organized in 12 chapters.

Chapters 11-22, cover our own research regarding the dynamic of incubation indices,

regarding the differential analysis of the production results obtained in two years, regarding

depopulation and recovery of production, regarding the evolution of mortality and their

causes. Furthermore, in these chapters we discuss about the evolution of antibody titers, the

introduction of acidifiers in the drinking water and in the mixed fodder for broilers, as well as

their influence on blood biochemical indices and on the chemical composition of meat, of

research regarding the wastewater treatment. In Chapter 22 of Part II there are summarized

the general conclusions that were came out from the investigations.

The paper is illustrated with a number of 51 figures, 79 tables, 64 graphs, charts

diagrams and 6 schemes and is based on 193 bibliographic titles. The first part of the paper is

a summary of currently available data related to breeding young broilers.

► Chapter 1.: Contains current data and technological trends on broilers in the world

and in our country, the development of production, exploitation within the genetic potential to

increase broilers in the age of information and the future of poultry nutrition at food safety in

ecologic poultry and its chances in Romania; it concludes with some considerations on the

industrial breeding of broilers.

► Chapter 2.: Presents some requirements concerning the location and equipping of

a meat chicken farm, as well as a few data on incubation eggs.

► Chapter 3.: In this chapter we have presented the technology of preparing the

poultry house for populating it.

3

► Chapter 4.: Includes the way how the populating of the houses with one day-old

chicks are made, and the feeding and watering technology used.

► Chapter 5.: This chapter refers to the birds' digestive tract, their intestinal pH and

populations of microorganisms that inhabit it with the use of acidifiers.

► Chapter 6.: Includes current issues for microclimate conditions which have to be

provided during the broiler breeding (breeding environment, the comfort area, heat stress,

humidity, ventilation, gaseous components of air and lighting).

► Chapter 7.: Includes the minimum veterinary standards to be applied during the

breeding, awareness and prevention of diseases in broilers.

► Chapter 8. : In this chapter are presented some aspects of the immune system in

birds, being mentioned organs involved in the immune response. We have referred to T cells

and B cells involved in immune response. There are also emphasized the anatomic-

pathological and histopathological aspects in the diagnosis of diseases.

► Chapter 9. : includes the way vaccinations are made and the immune response in

broilers.

► Chapter 10. : Includes issues regarding the treatment of wastewater.

Part II of

Chapter 11

The own research chapter is structured into 12 chapters.

11.1 PURPOSE OF RESEARCH

In the context of a globalized economy, our country's accession to the EU and the

emergence of a competitive market, the achievement of broilers with a high quality of the

housing, the ensuring of the products’ commercial aspect and their competitive price represent

the key conditions for the development of poultry production in Romania. The demand of the

consumer towards the quality of meat and poultry products has increased in Romania and in

all the developed countries of the world.

The continuous genetic modification of hybrids of meat requires continuous

reassessment of the energy, protein, amino acids and micronutrients requirements, according

to the stage of feeding and to the slaughtering age of broilers. The food and the water given to

broilers has a crucial influence on both the performance and the quality of the carcass,

allowing the presentation of a high genetic potential of hybrid.

As a result, various recommendations concerning the energy, protein, AA,

macrominerals, oligominerals, vitamins and additives in meat-type chickens, as well as the

nutrient content of mixed fodder which is given according to the age of chicks, so as to obtain

good production results, in terms of economic efficiency. It is known that the use of additives

is a sure way to unlock the productive potential of birds.

Additives in feed intake by intensive conditions is insufficient, both because of the

highly variable content of feed materials used for production of compound feed and because

of the existence of antagonistic absorption.

It requires supplementation with compounds of inorganic and organic nature, with

chemical compounds that are found in the Krebs cycle, from which aspartic acid magnesium

salt are the most important, as they protect the liver, they prevent metabolic disorders; they

also extend the period of exploitation and improve the bio productive performances of

broilers.

4

The estimation of requirements in chemical compounds of organic or inorganic nature

is a particularly difficult problem, both because of inconsistencies of measuring results

methods and of the multitude of factors that influence them. Many researches reveal large

differences in the degree of digestive use of each organic or inorganic compound, depending

on the chemical form used as a source.

In this context, appear the researches in this PhD thesis, covering the nutritional and

metabolic effects in the water and the feed of broilers, the acidifiers used, in various forms

and with different degrees of solubility.

The purpose of this doctoral theme of research was to analyze the indices of

incubation and their opportunities of improvement; the improvement of the productive

performance of broilers (body weight, specific consumption, biochemical indices, chemical

composition of meat, constant blood) to Cobb -500 and Ross Hybro PN-308 hybrids of meat;

the effectiveness of veterinary health measures, reflected in the mortality losses emphasized

by the anatomo-pathological histological and immunohistochemical analysis, in order to

elucidate the losses, and to reduce pollution through improvements made to the sewage

treatment station.

11.2 OBJECTIVES PURSUED

The use of additives is a sure way to boost the productive potential of birds. The

objective of the research focused on the influence had by some ingredients (added to the birds

food or drinking water) on the main indices of production (increase in weight, health,

mortality, utilization of feed, measured by specific consumption / kg gain), influence leading

to changes in pH (goiter, proventricle, stomach, intestines). It is known that the pH value is

responsible or no for developing organisms that produce lactic acid, which inhibits the action

of pathogen agents.

In order to obtain in a short time a large body mass and the quality of carcasses it is

required, in addition to upgrading technology growth and improving the microclimate, even a

proper feeding and watering. Broilers are characterized by an intense metabolism. Therefore,

any nutritional imbalances are reflected promptly in the general metabolism, with negative

effects on health and production.

1. Tracking values of hatching indices (fertility, mortality and hatching) in hybrid

Cobb-500.

2. Analysis of differential production indices in three hybrids bred in different shelters

using plant and animal protein sources.

3. Monitoring prevention, effective vaccines and antibody titre.

4. Correlation between vaccination, immunity, titers and their reminisce.

5. Using Acid Pack 4-Way acidifier in the drinking water of broilers reared on

permanent litter and analysis of the influence it has on some production.

6. The use of original acidifiers in the mixed feed given to the broilers bred on litter

and their influence on the permanent chemical composition of meat and blood biochemical

indices.

7. The use of some original acidifiers in the drinking water of chickens bred on litter

and their influence on the permanent blood biochemical indices.

8. Constructive solutions to reduce pollution through the treatment of sewage house.

11.3 PLACE AND PERIOD OF EXPERIENCES

The unit in which observations were made, bound for specialized facilities for

breeding and industrialization of poultry chicks, storage and industrialization of raw materials

5

and other specialized services in this area, equipped laboratories for various specific analysis

properly arranged facilities for storage of the finished product, warehouses, workshops,

equipment technology, equipment and vehicles, assets that are subject works are located on

the platform company and in other cities.

The shelters of the company are built on standard projects from the 1980s. The

researches on broilers were conducted in experimental series, as follows:-Research on

hatching indices were conducted during December 2006-October 2007.

- Analysis of differential production results from the 3 hybrids was conducted from

2004-2005 on 42 plots kept in obsolete halls and upgraded halls. - Effectiveness of veterinary

health actions, losses and causes mortality, pathological aspects, histology,

immunohistochemical and antibody titers found in order to elucidate the loss was made during

2004-2005.

- Experience No. 1, was performed on a series of 100 head of broiler hybrid Cobb-500

bred on bedding, from -13 XI 03 XII 2004.

- Experience No. 2, with variants A and B, the supplement was added to the mixed

fodder used in feeding chickens, and was conducted on two batches of 100 heads meat-type

chicken each hybrid from Cobb-500, bred on litter from 20 X - 29 XI 2005.

- Experience No.3, with variants A, B and C, products administered in the drinking

water; it was performed on 3 batches of each 100 head of broilers hybrid Cobb-500, bred on

ground litter from 29 I -- 12 III 2006.

- Improvements and proposed the WWTP were made in 2006-2007.

11.4 BIOLOGICAL MATERIAL USED

The biological material was the broiler hybrid of Cobb-500, and Ross-Hybro PN 3008.

Hybrid Cobb-500 is made by the company "Cobb Breeding Company Ltd" in England, being

adapted to different types of climates and different farming systems. It has an excellent

durability, and require no special conditions of growth. At the age of 42 days for unsexed

chickens breeding may make the body mass of 2633.7 g, indicating a conversion of 1.76.

The meat-type chicken Hybro PN, product of Euribrid Company in Netherlands is

recognized for the high performance achieved. The product of a well-known company

ROSSmeat-type chicken, is now slightly in Romania, but the performance that made it

recommends in industrial breeding.

11.5 WORKING METHOD

Experimental studies were made on three phases of growth. The first phase was from

hatching to 21 days, the second one, from 22 days to 35 days and the third phase was from 36

days to slaughter. In each experimental series, it was established a control group with which

the results were compared.

The production experiences were made in the mentioned company. The biochemical

analysis of blood serum were made at a private clinic and laboratory DSVSA, those on the

chemical content of raw chicken carcasses, chemical composition of effluents from laboratory

DSVSA and water samples were analyzed at the Water Department of Mures.

The chickens from experimental groups have been reared on permanent litter,

separated by 100 heads wire mesh.

During the study, we registered the body mass development, the specific consumption

of mixed fodder to 7, 14, 21, 28 to 35 days and at slaughter, together with observations on

behavior, morbidity, mortality and metabolic profile in combination with evidence of

6

slaughterhouse, chemical composition of meat, chemical composition of effluents and

economic efficiency.

The experimental method used in the three series of experiments was the group

method. Each series of experiments consists of experimental and control group. All

weightings were made to chickens after a diet \of 12 hours. Calculations on the average daily

growth and specific consumption for 1 kg gain were made by known techniques.

In order to ensure the health of chickens during the experiments all vaccinations from

their breeding technology were carried out. To determine the effect of Acid Pak 4-Way and

other products used on the metabolism of chicks and to justify the scientific results production

were determined:

- Plasma proteins (total protein g / dl, albumin g / dl, gamaglobuline g / dl, uric acid g /

dl, urea g / dl, creatinine g / dl), - energy profile (blood glucose mg / dl, cholesterol mg / dl ,

triglycerides mg / dl, total fat mg / dl);-profile enzyme (GOT-glutamate-oxilacetat-

transferazaU.I / l, GPT-glutamate-pyruvate-transferase IU / l, GGT gamma-glutamyl-

transferase IU / l ); - Profile haematological (white blood cell numbers m / mm ³,%

lymphocytes, granulocytes% eritocite m / mm ³, VEM fl, hematocrit%, MCHC g / dl,

hemoglobin g / dl, platelets m / mm ³, the average platelet volume fl trombocrit% platelet

distribution medium) - Profile minerals (calcium mg / dl, phosphorus mg / dl and magnesium

mg / dL).

Blood samples necessary to determine these constants blood were collected on

anticoagulation at the end of the experimental period (at 42 days) of the heart, from every 10

individuals whose body mass was equal to the average mass of pups in the consignment.

Determination of the main constant blood was made by the methods recommended by P.

Karlson (1967), GH. Nuta, C. BUŞNEAG (1977) and R. Duncan and col. (1994) as:

- Total protein-Wechselbaum method, serum protein-electoforeză, uric acid-

colorimetric method with picric acid, urea-colorimetric method with urease, creatinine, blood

sugar-colorimetric method, with ortotoluidină, cholesterol-micrometoda without

deproteinizare, triglycerides, lipids; GOT and GPT 2-4 dinitrofenilhidrazină-colorimetric

method, GGT, haematological values, calcium-indicator complexometrică method Murexid,

magnesium, phosphorus-Photocolorimeters method (without precipitation of proteins).

Nutrient content of raw chicken meat was determined after STAS-9065 / 2,3,4-

1973,1981. Droppings composition was determined after STAS-9065 / 3,4,7,9-1973,1981,

1974 .

► CHAPTER 12. INCLUDING RESEARCH ON THE DYNAMICS OF

INDICES OF HATCHING


The purpose was to observe the hatching of the hybrid index values Cobb-500,

correlated with the age of hens on egg hatching submission.

12.2 BIOLOGICAL MATERIAL

The studies were performed in the incubation station of the company during December

2006-October 2007 on eggs from hybrid Cobb-500; the hens were aged 20 to 30 weeks.

7

12.3 WORKING METHOD

Incubation is complex process that ensures optimal environmental conditions for

normal development of bird embryos. Artificial incubation involves the following operations:

Egg-harvesting and storage;-transport station hatching eggs, egg-sorting and pre-

incubation;-loading incubators;-incubation;-biological control of incubation, hatching and

sorting-day-old chicks. Hatching eggs were 4 days old and were held to a no. of 6 sets of eggs

divided by 4 control drawers. A series of incubation was composed of 25,000 hatching eggs.

From which there were 4 drawers each 132 eggs observed (total 528 eggs / number. Eggs

came from hens aged 20 to 30 weeks.

The first batch of eggs was placed in hatching in December and the birds were 20

weeks old.

2nd batch in February when hens were 22 weeks.

3rd batch in April when hens were 24 weeks.

4th batch in June when hens were 26 weeks.

5th batch in August when hens were 28 weeks.

6th batch in October when hens were 30 weeks.

There are 5 incubators each having a capacity of 47,520 eggs, so a capacity of 237,600

eggs hatching and the capacity of each is 9504 eggs hatched. The farm produces about

450,000 chickens for heads and for various other farms annually about 250,000 head.

12.4 RESULTS AND DISCUSSION

Further on, we present the results obtained for each index in the first incubation. The

value of incubation indices of eggs were observed on six sets of eggs. According to the study,

fertility of eggs is between 431 and 475 pieces, representing a percentage of 81.6 and 89.9 of

the total of 528 eggs hatched, the limit minimum of its series 6 and a maximum range 4.

- There is greater uniformity in the percentage of hatching of fertilized eggs compared

to that reported in eggs placed. This is highlighted by low values of the coefficient of

variability, the first case between 0,85-1,96%. Were higher in the latter case, the range 2,48-

6,11%.

- The percentage of hatching has averaged higher if the number of chicks resulting

fertilized eggs are reported at being between 88.38 ± 0.38% and 89.70 ± 0.63% and lower

when reporting is made from eggs placed, with limits between 1.91 and 72.15 ± 80.68 ±

1.71%. - The percentage of eggs with dead embryos is between 10.30 ± 0.63%, the series Ia,

and a maximum of 11.62 ± 0.38%, the 6th series.

► CHAPTER 13. DIFFERENTIAL ANALYSIS RESULTS OBTAINED FROM

PRODUCTION 3 HYBRIDS INCREASED OVER TWO YEARS OF PRODUCTION

Comparative study in terms of production of 42 batches of broilers reared in different

hybrids of microclimate conditions identical, with differences in feeding and watering system,

to highlight the differences that arise.


This study aimed to compare indices of production by administration of compound

feed recipes based on fish meal and full-fat soybeans.

8


During the growth was monitored in particular, average daily gain and hence evolution

of body weight, changes in feed consumption g / head, specific consumption of kg feed / kg

gain and loss by mortality.


Biological material used (COBB 500, Ross 308, PN HYBRO etc..) Came from the

incubation station of society, the eggs are purchased from different breeding farms in the

country. He respected technology growth, going on the principle of "all full-all goals."

Density popular was of 20-21 head / sq. Growth period ranged between 38-42 days.

13.4 METHOD OF WORK

The studies were conducted over two years, the hybrid broilers divided into 42

different series, kept the ground Standing litter microclimate conditions ensuring identical,

differing only feeding and watering system. Feedingstuffs used in 2004 were the support of

fish meal and in 2005, full-fat soybeans.

In 2004, hybrids were bred as follows: Lot A-Cobb-500-32, 09% in the halls upgraded

and 22.9% in non-modernized halls, Lot B-ROSS-308 -9.02% in the halls upgraded and 8,

02% in non-modernized halls and group C-HYBRO PN 10.56% and 17.37% in the halls

upgraded in halls unmodernised a total of 402,035 head. Hybrids grown in 2005 were

represented by group A-Cobb-500 - 45.5% and group B-ROSS-308-54.5%, their growth

being made only in halls upgraded. After 2004, the company have been modernized

technology growth is improving more and microclimate factors.

13.5 ASPECTS OF CONDITIONS MICROCLIMATE PRODUCTION HALL

Microclimate conditions of the 4 halls increase broiler chicken meat were identical.

Halls are properly located relative to the dominant wind direction. Hall environmental

monitoring is done manually, relying more on experience. Only temperature can be monitored

using temperature sensors placed in two sections of the hall, the temperature is displayed on

an electrical panel where the temperature control throughout the period of growth.

Comfort offspring, depends largely on how the warming environment is ensured

growth hall. In the halls of growth process uses convection (heat the air) using aeroterme.

Extraction of the hall is air with fan winding, euroemme EMS 50-43500 m³ / h, which are

located on the wall behind the hall, and made a sweeping longitudinal going through the air,

contributing to good performance cycle fresh air, extract air.

On each wall of the hall there are many inlets 32 each with an area of 0.81 sqm total

area of 51.8 hectares inlet being located at a height of 1.70 m from the floor. The immediate

chemical factors is important to follow the concentration of ammonia. Action ammonia is

irritating, caustic, with cumulative effect. It measured by the concentration of ammonia was

12 ppm. This concentration of litter was possible by treatment with bio-enzyme products

SunnyGlobe Sty. At this concentration chickens are not in discomfort. Speed draft is between

0,19-0,31 m / s.

Light regime. The existing lighting system (lamps using incandescent (tungsten).

Illuminated area is 1026 sqm, which requires 2565 Watts, returning 2.5 watts / sq m), can not

apply a proper light program to improve some economic characters.

9

13.6 PRESENTATION AND ANALYSIS USED FODDER RECIPES

Structure recipes mixed fodder given the two years of observations was different in

that the rations were used to ensure the fish meal protein and feeding the protein was

exclusively of plant origin. Used thus corresponded recipes optimum protein and amino acid

feeding broilers (scheme 1).

Consequently, concentrations of nutrients should be increased in proportion to energy

intake to ensure intake level requirements. To this end, the four phases of age 0-7, 8-21 and

22-35 and 36 days-slaughter feed recipes combined with vegetable protein provides energy

levels EM 2989.00 Kcal / kg, 3014.32 Kcal EM / kg, EM 3188.96 Kcal / kg and 3206.94 kcal

EM / kg, and recipes with fish meal provides the following levels: 2990.00 kcal EM / kg EM

3010.34 Kcal / kg, 3071.40 Kcal EM / kg, and 3190.30 kcal EM / kg. Protein level of

compound feed used was higher in period-III (22-35 days) to feed with full-fat soybean 21%,

from 19.99% to feed the fish meal.

The recipes with vegetable protein managed to ensure 1.4% lysine in Phase I, 1.38%

in phase II, 1.26% in phase-III and 1.07% in phase IV a, and by the fishmeal to ensure 1.40%

in phase I, 1.39% in phase-II, 1.20% in stage III and 1.16% in phase - IV. The recipes given

with vegetable protein, the level of methionine provided is 0.60% in phase I, 0.56% in phase

II, 0.47% in stage III and 0.41 finishing phase, and the recipe with the fish meal is provided

by 0.60% in phase I, 0.59% in phase II, 0.53% in stage III and 0.49% in phase IV. Report EM

/ DB phase I -129.39, 134.62 - Phase II, 148.0-Phase III and Phase IV of 167.0, the recipe

with protein 129.71-plant and phase I, phase II-136.70, 153.64 Phase-III and 161.61-Phase-

IV, the recipe with fish meal.

10

Specification Recipe with protein

from fish flour

Recipe with vegetal

protein

Period 1st 1-7 days

Level of crude protein (%) from the weight of

mixed fodder

23,05

23,12

Level of limiting amino acids

Lysine (L)-% from the weight of fodder

-relative value

1,40

(100)

1,40

(100)

Methionine:-% from its weight

-relative value

0,60 0,60

Period 2nd

8-21 days


mixed fodder

22,05

22,39



-relative value

1,39

(100)

1,38

(100)


-relative value

0,59 0,56

Period 3rd

22-35 days


mixed fodder

19,99

21,00



-relative value

1,20

(100)

1,26

(100)


-relative value

0,53 0,47

Period 4th

36-42 days


mixed fodder

19,74

19,32



-relative value

1,16

(100)

1,07

(100)


-relative value

0,49 0,41

Scheme 3. The recipe structure of mixed fodder. Source: Own calculations


The results obtained in the two years of production confirms that the feeding of

broilers, how to achieve protein (vegetable protein or fish meal) has great importance.

Results obtained during this period (table 1, 2) is notable mainly by average body

mass of chickens made from lots of 2005, which is of 2099.90 g, the average slaughter age of

40.9 days. By comparison, those in lots of 2004, the average slaughter age of 40.18 days

11

average body weight was 2050.0 g for offspring of non-modernized halls and 2097.27 g in the

offspring of halls upgraded.

Table 1

The results of statistical transformation of primary data regarding the average body weight

Age

Year

Number of

birds

Xˉ± sxˉ

s

V%

Differnce from the

control Group

Hatching

2004(HM)

100

40,36±0,266

0,811

2,184

+0,63

2004(HN)

100

39,73±0,516

1,710

4.305

-

2005(HM)

100

39,95±0,405

1,813

4,619

+0,22

7 days

2004(HM)

99

151,91±2,165

7,179

4,276

+1,82

2004(HN)

98

150,09±2,075

6,882

4,585

-

2005(HM)

99

154,50±1,496

6,690

4,330

+4,41

14 days

2004(HM)

99

391,55±5,526

18,327

4,681

+3,10

2004(HN)

97

388,45±6,427

21,317

5,488

-

2005(HM)

99

395,50±2,799

12,516

3,165

+7,05

21 days

2004(HM)

98

752,00±9,51

31,528

4,193

+6,0

2004(HN)

96

746,00±8,254

27,376

3,670

-

2005(HM)

98

760,15±4,216

18,815

2,480

+14,15

28 days

2004(HM)

98

1217,64±14,00

46,455

3,815

+7,0

2004(HN)

96

1210,64±11,64

38,618

3,190

-

2005(HM)

98

1201,70±13,95

62,419

5,194

-8,94

35 days

2004(HM)

97

1784,55±7,391

24,515

1,374

+28,91

2004(HN)

96

1755,64±11,28

37,429

2,132

-

2005(HM)

97

1722,50±14,53

65,009

3,774

-33,14

Slaughter

2004(HM)

96

2097,27±28,71

95,236

4,541

+47,27

2004(HN)

95

2050,00±21,79

72,268

3,525

-

2005(HM)

96

2099,90±19,72

86,185

4,104

+49,90

Average daily growth rate recorded during said growth was more than 2004 chickens

lots halls upgraded (51.29 g), followed by lots of chickens in 2005 (49.67 g) and those of lots

of 2004 Hale unmodernised ( 47.87 g).

Consumption of feed for 1 kg increase in body weight is typically at a good value,

falling from 1.82 kilograms combined feed / kg gain, where the halls upgraded pups (2004-

2005) and 1.88 kilograms feed combined / kg gain, where chickens reared in halls

unmodernised (2004). In relative numbers, specific consumption is higher for chickens reared

in halls unmodernised to 3.29%.

12

Table 2

Average production indices, recorded during the complete experimental cycle

(1 day - slaughter)

Specification 2004

(modern poultry

houses)

2004

(obsolete poultry

houses)

2005

(modern poultry

houses)

Average body weight

- at one day (g) 40,36 39,73 39,95

- at 21 days (g) 752,00 746,00 760,15

- at slaughter (g) 2097,27 2050,00 2099,90

Daily weight gain

- 1-21 days (g)

(%)

33,87 33,74 34,32

98,68 98,31 100,00

- 22 days- (g)

- slaughter (%)

67,26 65,23 66,98

100,00 96,98 99,59

-1 day- (g)

- slaughter (%)

51,29 47,87 49,67

100,00 93,33 96,84

Average consumtion for 1 kg of weight gain

- 1-21 days (kg)

(%)

1,42 1,42 1,40

101,42 101,42 100,00

- 22 days- (kg)

- slaughter (%)

2,16 2,16 2,07

104,34 104,34 100,00

-1 day- (kg)

slaughter (%)

1,82 1,88 1,82

100,00 103,29 100,00

cap.

Mortalities (%)

4,34 4,47 4,06

106,89 110,09 100,00

► CHAPTER 14. RESEARCH ON PRODUCTION DEPOPULATION AND

RECOVERY

The final stage of the production process is organized so that chickens are transported

to the slaughterhouse under optimal conditions, ensuring the fulfillment of requests for

processing and maintaining a high standard of welfare. Farm aims to supply the processing of

as many as poultry. Reception carried on the farm is filled with reception carried to the

slaughterhouse, where the final distribution of offspring, the quality class.

13

Quality grades are determined according STAS-7031/83. According to the STAS,

broilers are classified into three quality classes (I, II, III). In modern slaughterhouse, the

principles of HACCP. Slaughterhouse capacity is 12,000 head of poultry / 8 o'clock.

Assortments results of the slaughter of 20,000 head of poultry are: chicken C + G + P cal. I -

21%, chicken griller horse. I-32% chicken in bag 6.1%, chest 2.7% chicken casserole, chicken

leg bag 7.3% chicken leg casserole 3.0%; wings in bag 0, 73% 0.56% wings in casserole; live

in Bag 1.8% 0.4% live in container, gizzards to bag 1.2% 0.4% Kitchenware gizzards in

casserole chicken 21%; necks of chicken 0.2% and 0.7% cooked meat. marketing, meat

quality meets the technical requirements for: organoleptic and physicochemical properties.

14.1 THE QUALITY MEAT

The quality of meat is biochemical laboratory for each batch by an approved

laboratory. Veterinary checks after cutting is done by examining each carcass and organs.

Samples collected for microbiological examination consisting of a 1% random collection of

packages forming the control group. The harvested parts thereof, of 250-500 g in the same

proportion. In the same way to proceed and physico-chemical examination.

For analysis on Salmonella, random samples are taken at least 15 carcasses from each

batch (chicken slaughtered in one days) after they were chilled 12 o'clock. Sampling is the

collection of every carcass of a piece of skin on the neck, approximately 10 g. The harvesting

3 (samples) are grouped and packed in plastic bags and sent to the laboratory to form of 25

grams, ie the final 5 samples. health criteria is the absence of microorganisms in the 25 g of a

sample.

► CHAPTER 15. ASSESSMENT OF THE EFFECTIVENESS CLEANING

AND DISINFECTION HALE

Observations were made on 42 halls, for the period 2004-2005. Disinfection is

preceded by: evacuation litter, mechanical cleaning, washing and then disinfection itself

consisting of: application of disinfectants that virocid concentration of 0.25% with foaming

kit applicable to high-pressure device , the entire surface of the hall and equipment used in

farming technology.

The control efficiency shall be disinfected after each depopulation in Sanitary

Veterinary Laboratory Mures by staph test (TS). If prophylactic disinfection, staph test is

considered positive (considering the inadequate disinfection), where the percentage of

positive tests / hall review exceed 30%. If necessary disinfected if a single positive review in a

hall staph test is considered positive and repeated disinfection is recommended.

► CHAPTER 16. RESEARCH ON EFFECTIVENESS OF ACTIONS

SANITARY VETERINARY COREL LOSS MORTALITY IN THE PERIOD UNDER

REVIEW

In this chapter we present the results of epidemiological investigations, the presence of

anatomical clinical or epidemiological factors leading to mortality and suspected of infection

with a pathogen. Ensure a perfect state of health of the flocks of broilers is essential for the

welfare of chickens and poultry products to achieve good quality and cheap, the market

offered.

14


The investigations were conducted during 2004-2005 on a total of 42 folk and

depopulation. It was intended to increase 3 hybrids of broilers reared in the same housing, but

different in the first year in terms of feeding and watering system - Hale unmodernised (HN)

and upgraded halls (HN). To see how by providing general and specific preventive measures

during the operational cycle, the process can change and influence the epidemiology of

disease development and thus of key indicators.


I followed losses by mortality, their causes and efficacy of vaccines and antibody titres

obtained. Anatomic-pathological aspects, histopathological and immunohistochemical found.


Biological material was represented by three hybrids of broilers: ROSS-308, Cobb-

500 and PN HYBRO.

METHOD OF WORK

In order to see better picture lesion, we performed a histopathological examination.

We sampled small fragments of organs from cadavers with macroscopically visible lesions, as

follows: cecum, proventricul, kidney, liver, trehee, spleen, lung and heart. For

immunohistochemical study, and cecum were taken proventricul. Fragments of organs were

harvested from dead chickens at age 40 days, which were macroscopically visible lesions as

follows: jejunum, ileum, proventricul, kidney, liver, trehee, spleen , lung and heart.

The fragments collected and fixed in 10% neutral formalin were included in paraffin.

Sections were stained with hematoxylin Eozină method Tricrom Masson examined and

photographed under a microscope. The method Tricrom Masson, collagen fibers appear blue.

Histochemical reaction was performed for evidence of Alcian Blue PAS mucinei. Alcian blue

is highlighted mucina containing mucopolizaharide acid and the PAS reaction is highlighted

mucina containing mucopolizaharide neutral.

To study immunohistochemical (IHC), the parties included in paraffin were sectioned

at 3-5 ìm thick. We used CD20 antibody, clone L26 and CD45RO, clone OPD4 from

LabVision, dilution for both antibodies being 1:50. Working method involved using the

Envision LabVision. Both antibodies marks the cell membrane. Positive elements have been

colored brown, and the immunohistochemical unmarked blue. We used as external positive

control lymphocytes from normal lymph nodes. CD20 antibody marked lymphocytes B and T

lymphocytes CD45RO.

16.5 DYNAMICS MORTALITY IN BROILERS DURING THE REPORTED

PERIOD

The research was conducted the following tests: epidemiological (epidemiological

investigation, calculating cumulative mortality, highlighting the source of infection and

factors favoring), clinical (general symptoms), pathologoanatomic (macroscopic and

microscopic), serological (ELISA immunoassay tests test) in industrial growth the pups are

losses (1-2%) of the owner, otherwise the system would not be profitable growth. And by all

means aimed at reducing these losses. Overall, losses are caused by various factors, are

15

divided into first week of life the pups in the last days before depopulation. Usually are

tehnopatii.

Losses in the first days are mainly the fault of incubation, mistakes made in popular

chicken etc. viable. Heavy losses recorded during the first 2 weeks of life, due to defects

incubation vitelosaculitelor, yolk peritonitis, accidents during handling, transport and popular.

In the remainder of the losses were small and sporadic and were mostly caused by infection

with Gram-negative bacilli. However, it is conceivable that these infections occur against a

background of reduced immunity caused by the presence of parasites of the genus Eimer.

Table 3

Structure and mortality of hybrids registered in 2004

Number ⁄ Hybrid

2004

COBB-500 ROSS-308 HYBRO Total

HM HN HM HN HM HN

Total (heads) 129020

92155

36280

32280 42460 69840 402035

Living (heads) 123480 88324 34274 30456 41003 67023 384560

Dead (heads) 5540 3831

2006

1824

1457

2817

17475

Mortality(%) 4,29 4,11 5,53 5,6 3,43 4,03 4,34

Table 4

Structure and mortality of hybrids registered in 2005

Number \ Hybrid

2005

COBB-500 ROSS-308 Total

Total (heads) 191882 229835 421717

Living (heads) 184054 220541 404595

Dead (heads) 7828 9294 17122

Mortality(%) 4,08 4,04 4,06

Assessing the distribution of hybrids in the halls and the incidence of total mortality

(Table 3.4) to find that they can be introduced hybrid ROSS mortality between 4,04-5,6%,

while hybrid Cobb has a mortality rate the boundaries between 4,08-4,29% and the lowest

percentage in registered hybrid HYBRO of 3,43-4,03%. There were no differences in

mortality between the sexes determined. Modernizing halls (automation systems for feed,

water, microclimate and lighting) favorably influenced the growth of chicks and decreased

incidence of mortality cu1-output by 2%. The distribution of popular on the seasons and

mortality losses reproduced in table 5.

16

Table 5

Mortality losses (heads)

Number

2004 2005

Months Months

XII-II III-V VIVII

I

IX-XI Total XII-II III-V VI-VIII IX-XI Total

Total

(heads)

77370

100725

116030

107910

402035

63640

143675

105630

108772

421717

Living 73970 96452 110275 103896 384560 60626 138505 100728 104736 404595

Dead 3400 4273

5755

4014

17475

3014 5170 4902

4036 17122

% 4,39 4,24 4,96 3,71 4,34 4,73 3,59 4,64 3,74 4,06

The largest percentage of mortality in chickens was recorded in summer, during June

to August, 4.08% in 2004 and 4.3% in the same period in 2005, and the lowest losses (3%)

were spring-winter season. causes of mortality losses in summer and high temperatures it is

impossible to ensure an appropriate microclimate, halls not equipped with evaporative

cooling. In hot days the temperature inside the hall is about 32 ° C, 1-2 ° C less than outside

temperature, particularly in chicks over 1.5 kg weight.

16.6 COCCIDIOSIS

Changes in intestinal morphopathological meet: snook hemoragico-haemorrhagic or

necrotic, cecumurile are much increased in volume, hard and transparency are observed

bleeding seroasei sizes and shades lighter or brown (different intensities). Content is bleeding

with blood clot is sometimes ulcerated mucosa. Lesion is produced by Eimer tenella in the

cecum location. - Histopathological lesions to highlight cocidioză infiltrated leucocitar

abundant in submucoasă and vilozităţi hyperplasia accompanied by lymph follicles. -

Immunohistochemical aspects in depth marks B lymphocytes and T lymphocytes

proventriculare mucosa in small numbers in glandular epithelium.

16.7 COLIBACILOSIS

During the breeding period longer appear cases colibacilosis caused by species

bacterial conditioning pathogenicity of the genus Escherichia. Changes anatomic pathology.

As acute disease is found: congestion and hemorrhage on seroasele chest and abdomen, the

liver, spleen and kidneys, enteritis tongue, pericarditis, and peritonitis serous, the trend of

chronic.

According to bacteriological examination required, the analysis of laboratory

examination result looks like:

-Exam pathologoanatomic: poliserozitis fibrin, pulmonary edema, ascites, hepatic

dystrophy, bruising in fat and sinew;

-The gross lesions colibacilosis meet the yolk sac in found vitelus neresorbit, or

yellow-brown fluid and the bag is congested and edemaţiat. Catarrhal bronchopneumonia was

observed in lung inflammation and fibrin all serous toraco-abdominal and organs are

congested and dystrophic.

17

-The histopathology of caecums stand out vilozities atrophied fibrosis infiltrated

leucocytary covered. Immunohistochemical examination meet-B lymphocytes and chorionic

proventriculars mucosal T lymphocytes in mucosal epithelium proventiculars.

-The histopathology of the ileum and jejunal colibaciloză dead chickens ileită meet

with atrophy and scaling vilozities infiltrated the mucosal epithelium and background B and T

lymphocytes immuno-histochemical examination.

-The histopathology of kidney colibacilosis dead pups observed vascular congestion

and stasis, tubular epithelial dystrophy, and liver necrosis and meet outbreaks of hepatitis

accompanied by dissociation of trabecular structures.-pulmonale histopathology of us fiber

indicates necrotic bronchitis and trachea in response to granulocyte limfo-necrotic tracheitis.

► CHAPTER 17. In this chapter, entitled Research on the evolution of antibody

titers in major diseases of broilers were taken blood samples, performed the ELISA test for

determination of antibody titers.


The aim was to observe the effectiveness of certain vaccine strains currently used and

comply with the vaccination program in hybrid ROSS-308.


If developed sufficient immunity after vaccination and were similar to titres titres

expected if sufficient titres persist over time and whether the immune response uniformity is

good.


He was represented by the hybrid broilers ROSS-308, derived from the incubation

station of the company. The chicks were reared under identical conditions, all vaccinations are

performed according to technology growth.

17.4 MATERIAL AND METHOD

Vaccination of chickens was done on different dates, according to the program of

vaccination for each hall. Sampling of blood was taken from each chicken 25 randomized, the

day of hatching to 21 days and at slaughter (42 days) and laboratory examinations were

performed by ELISA.


Interpretation of serological results obtained after vaccination is by assessing three key

components of the immune response:-The intensity of immune response, indicated by "The

actual environment. We'll see if it developed sufficient immunity after vaccination and were

similar to titres titres expected the schedule of vaccination using a vaccine strain specific.

Expected titres following vaccination are so-called "titers Standard" or "Expected titers. These

18

titers Standard varies by type of bird, age, type of vaccine, vaccination program and other

factors.

Uniformity immune response indicated by coefficient of variance CV%, is assessed as

follows:

<40% Excellent

40-60% Good

>60% necessary to improve

The immune response-persistence is indicated by titre environment over time or

require a new vaccine to raise over the minimum protective titres?

17.5.1 Newcastle Disease

Number of broiler was vaccinated at the age of 1 day 9 and 22 days, by aerosol, with a

vaccine containing a strain lentogenă. Blood samples were collected in one days, 22 days and

42 days revealed Elisa test maximum titers DO 9210 the first harvest of 6257 DO in the

second harvest, and 11,146 DO at the age of 42 days. The fact that the titres obtained in

dynamic evolved upward, does not exclude the hypothesis that these titres could be

represented by residual yolk antibodies while, the vaccinations done later as technology (table

6).

17.5.2 Infectious bursitis

The chicks were vaccinated at age 14 days through drinking water, with a vaccine

containing the least attenuated strain vaccine virus strain term BIA were taken blood samples

from one days, 22 days and 42 days. After vaccination results show seroconversion to 100%

coefficient of variance indicated the uniformity of the immune response is below 40%, which

means that it is very good (8.5% at hatching, 22 days and 24.8% to 8.0% in 42 days). It is

noted that titres persist over time, persistent immune response as indicated by titre

Environment. Vaccination was done properly, are titers uniform, high and long, located

within the expected titres (6000-9000). 100% positive samples are determined.

Higher levels of maternal antibodies to age one days may be caused by vaccinations

carried out in breeding hens at the age of 14, 27, 92 and 132 days, were immunized against

the virus with an intermediate strain, which ensures proper transmission of antibodies in

chickens. postecloziune immediately mean titres were higher for 8133 compared to 4672 to

21 days after hatching, respectively 11,800 at the age of 42 days. Minimum titre had values

ranging from 1555 at the age of 22 days and 11,800 to 42 days and the maximum titre was the

lowest ever at 22 days 6843, respectively 14,328 to 42 days (table 6).

17.5.3 Infectious Bronchitis

Vaccination was performed at the age of one days with a live attenuated vaccine

against bronchitis, strain H-120 and 10 days, using strain 4-91 by aerosol. Blood samples

were collected in one days, at 22 days and 42 days. After vaccination, the results show

seroconversion to 100%. The coefficient of variance is below 40%, which means that it is

very good (10.5% at hatching, 24.1% to 12.2% at 22 days and 42 days). All samples are 100%

positive. Observe a higher level of maternal antibodies to age one days since breeding hens

were immunized against the virus bronchitis at the age of 9, 23, 47, 71 and 132 days with a

live vaccine strain lentogenă, immunization lasts throughout the lay and ensure a proper

transmission of antibodies to the progeny. Levels mean titres were higher immediately

posteclozional 7280, until 21 days after hatching, respectively in 2852, and at the age of 42

19

days it stood at 7162. The actual minimum was lower values of 5433 at the age of 42 and

5857 days since hatching, and the maximum titre was the lowest since hatching of 1430,

respectively 9196 to 42 days (table 6).

17.5.4 Avian encephalomyelitis

They collected blood samples from one days and 42 days. Titre environment, indicated

by the intensity of immune response, we show that it has developed sufficient immunity after

hatching or not titres titres expected near the age of 42 days. Coefficient variability indicated

by the uniformity of the immune response is less than 40% (17.7% at hatching) and over 60%

(112.6%) at 42 days. It is noted that titres do not persist over time, persistent immune

response as indicated by Alcoholic Medium. That did not get vaccinated titres are not uniform

and lasting, is not within the expected titres (4000-6000). 100% positive samples are

determined at the age of one days and are 100% negative at the age of 42 days. Titres average

hatching were higher than 6617, compared to 49 at the age of 42 days. Minimum titre had

values ranging from 4145 to hatching and 1 to 42 days and the maximum titre was following

values, namely 9724 to hatching from 174 to 42 days (table 6).

17.5.5 Respiratory mycoplasmosis

Broilers were not vaccinated against mycoplasmosis, therefore, the presence of

maternal antibodies at hatching is because breeding hens were immunized at the age of 33 and

85 days with a live vaccine against Mycoplasma gallisepticum, making an immunization

active for reduction of clinical signs caused by the wild strain. There were blood samples

taken from one days and 42 days. Serological examination performed by ELISA on a total of

25 serum samples showed the presence of specific antibodies in broilers. The coefficient of

variance indicated the uniformity of the immune response is> 60% (66.7% at hatching and

70.1% to 42 days). 100% negative samples are determined, both in one days of age and the

age of 42 days, while chicks from eggs from the same source. The average maternal

antibodies to age one days was than 97, compared with 161 at the age of 42 days. The actual

minimum value was 1 at hatching and at 42 days and the maximum titre was reduced to 200

and 418 hatching to 42 days (table 6).

17.5.6 Infectious anemia

To make the examination were blood samples taken from one days and 42 days.

Serological examination performed by ELISA on a total of 25 serum samples showed the

presence of specific antibodies in chicken meat establishment. The coefficient of variance

indicated the uniformity of the immune response is less than 40% (19.0% at hatching and 9.6

% at 42 days). It is noted that titres do not persist over time, persistent immune response as

indicated by titre Environment. 100% positive samples are due to negative one days old age

of 42 days, while chicks from eggs from the same source and increased the same hall. The

average maternal antibodies to age one days was 0.148 compared to 1.722 at the age of 42

days. The actual minimum value of 0.105 had to hatching and from 1.507 to 42 days and the

maximum titre was the hatching of 0.202 and 2.09 to 42 days (table 6).

20

17.5.7Avian influenza

They collected blood samples from one days and 42 days. Serological examination

performed by ELISA on a total of 25 serum samples, did not reveal the presence of specific

antibodies in broilers. Number of broiler not been vaccinated against avian influenza, which

shows that 100% negative samples are determined. Coefficient variability is 0. It is noted that

titres do not persist over time. The average maternal antibodies to age one days and 42 days

was 1. The actual minimum value was 1 at hatching and at 42 days and the maximum titre

was 1 and 1 hatching 42 days (table 6).

17.5.8 The Turkey Rhinotracheitis

They collected blood samples from one days and 42 days. Serological examination

performed by ELISA on a total of 25 serum samples showed the presence of specific

antibodies in chicken meat only from hatching. Since titres not persist over time, variability

coefficient is 0. That did not get vaccinated, shows that titres are not uniform and long, and is

within the expected titres (<90). 100% positive samples are determined at the age of one day

and negative at the age of 42 days. The average maternal antibodies at age 1 days was 2 to 1

at the age of 42 days. The actual minimum value was 2 to hatching and 1 to 42 days and the

maximum titre was 2 at hatching and 1 to 42 days (table 6).

17.5.9 Reovirosis

Number of chickens have been vaccinated against reovirozei. Therefore, the presence

of maternal antibodies at hatching is because breeding hens were immunized at the age of 8

days and 132 days with an inactivated vaccine antireovirus. There were blood samples taken

from one days and 42 days. Serological examination performed by ELISA on a total of 25

serum samples showed the presence of specific antibodies in chicken meat (table 6). The

coefficient of variance is less than 40% (13.5% at hatching) and over 60% (113.4%) at 42

days. It is noted that titres do not persist over time, persistent immune response as indicated

by titre Environment. Samples are 100% positive due to negative one days old age of 42 days,

while chicks from eggs from the same source and grown in the same hall. The average

maternal antibodies to age one days was 7133, compared 50 at the age of 42 days. The actual

minimum value of 5120 was the hatching and 1 in 42 days and the maximum titre was the

hatching of 8545 and of 182 to 42 days.

22

Table 6

Results obtained from the statistics based on the primary data regarding the antibodies titres at broilers

Specification

X A (n=25)

age

X G (n=25)

age

Sd (n=25)

age

CV % (n=25)

age

T minim (n=25)

age

T maxim

(n=25)

age

1

day

22

days

42

days

1

day

22

days

42

days

1 zi

day

22

days

42

days

1

day

22

days

42days 1 day 22

days

42

days

1 day 22

days

Avian influenza 1 - 1 0 - 0 0 - 0 0 - 0 1 - 1 1 -

Encephalomyelitis 6617 - 49 6513 - 10 1170 - 55 17,7 - 112,6 4145 - 1 9724 -

Infectious anemia 0,148 - 1,722 0,145 - 1,715 0,028 - 0,165 19,0 - 9,6 0,105 - 1,507 0,202 -

Infectious bursitis 8138 4672 11800 8109 4392 11762 693 1444 947 8,5 30,9 8,0 7056 1555 9718 9412 6843

Infectious

bronchitis

7280 2852 7162 7240 2764 7111 762 745 873 10,5 26,1 12,2 5857 1430 5852 8944 5453

Newcastle disease 9210 6257 11146 9165 6163 11121 908 1113 756 9,9 17,8 6,8 7739 4234 9707 10769 9831

Respiratory

mycoplasmosis

97 - 161 63 - 98 65 - 113 66,7 - 70,1 1 - 1 200 -

Reovirosis 7133 - 50 7067 - 13 961 - 57 13,5 - 113,4 5210 - 1 8545 -

Rhinotracheitis 2 - 1 2 - 0 0 - 0 0 - 0 2 - 1 2 -

23

► CHAPTER 18

RESEARCH ON USE OF ACID ACIDIFIANTULUI PACK 4-WAY ON SOME

DRINKING WATER BIOLOGICAL IN BROILERS REARED ON LITTER

STANDING.

No Experience. 1 with 4-Way Acid Pak a probiotic, which contains citric acid and sodium

citrate, currently used in broiler growth. Acid Pack 4-Way acidifier, such as organic approved

products produced by Alltech Biotechnology USA. As of the analysis, it is the main ingredients:

citric acid, sodium citrate and micronutrients Cu, Mn, Zn, Mg, S (SO4 ² ¯) and small amounts of

Ca. The addition was made in the drinking water.


The purpose of Acid Pak 4-Way addition, in drinking water was lower in the water pH

between 3 and 4 even 3.5. Pak 4-Way acid reduces pH by buffering water with organic acids

(citric acid and sodium citrate). The ingredients in Acid Pak 4-Way from natural sources and are

compatible with the ingredients or feed additives. Acid helps to keep electrolytes in water balance

and digestive enzymes in the product supplement those secreted by the bird to optimize digestion.

Decreased pH water helps that the crop can reduce the pH rapidly so as to encourage the activities

of lactic acid producing and to inhibit the growth of pathogens.

Water used in the unit has pH 6.44. Hard water due to increased pH and acid binding /

buffering capacity, hampers development of acid-producing microorganisms from goitre. That

was why I used this acidification, but mainly because chickens do not have microbial

populations. Acids in this product can be rapidly metabolized, it changes the balance

electolitic and a higher palatability.


Research objective focused on the influence it has on the main indices of production,

each ingredient, add the birds feed or drinking water, leading to changes in pH (goiter,

proventricul, stomach, intestines). There followed a series of metabolic indicators, percum and

energy profile, enzyme and mineral.


The biological material was represented by 200 of the hybrid broilers Cobb-500, 100

for each experimental group and 100 for the control group.

18.4 WORKING METHODS

Biological material consists of one 100 head broilers, the experimental group and

control group, were separated by wire mesh in the production hall.

Program use. The experimental group received daily in drinking water Acid Pak 4-

Way 2x (without dextrose) in quantities of 0.5 g / l water in the first 5 days of life the pups,

then once weekly until slaughter. The control group received no added water network. To

determine the effect of Acid Pak 4-Way on the metabolism of chicks and the scientific results

to justify having a productive, were determined: (from 10 chickens from each group)

24

- glutamate-oxilacetat-transferazaU.I / l, GPT-glutamate-pyruvate-transferase IU / l, GGT

gamma-glutamyl-transferase IU / l) - mineral profile (calcium mg / dl, phosphorus mg / dl and

magnesium mg / dl). During all vaccination experiments were carried out under pup growth

technology.


Since the quantity and quality of water plays a key role in raising and fattening

chickens in Table 7 present the changes caused by water from adding acid Pak 4-Way.

Table 7

Analysis of water indicators before and after adding Acid Pak 4-Way

Nr.

crt.

Analyzed indicator

Obtained value

Normal

values

Method of analysis

Fresh

water

Fresh water+

Acid Pak 4

Way

1 pH units 6,44 3,40 6,5-9,5 SR ISO 10523 /1997

2 Electric conductivity

(ms/cm)

237,0 649,0 2500 SR EN 27888/1997

3 Alkalinity/HCO3-(m

vali/mg/l)

1,15/70 - SR ISO 9963/1997

4 Total tartness/real

tartness mvali/l

- 6,0/1,5 SR ISO 9963/1997

5 Total toughness 4,2 8,4 5-20 STAS 3026 /1976

6 Temporary toughness 3,22 - STAS 3026 /1976

7 Permanent toughness 0,98 8,4 STAS 3026 /1976

8 Calcium mg/l / 23,0 24,0 SR ISO 7980 /1997

9 Magnesium mg/l 4,26 21,9 SR ISO 7980 /1997

10 Chlorides mg/l 24,8 213,0 250 SR ISO 9297 /2001

11 Sulfates mg/l 16,4 24,8 STAS 8601 /1970

12 Fluorides mg/l 0,0563 0,00996 SR ISO 10359/2001

13 Azotes mg/l 1,67 1,75 50 SR ISO 7890 /1996

14 Nitrites mg/l 0,005 0,008 0,50 SR ISO 6777 /1996

15 Phosphates mg/l/ 0,010 0,015 SR EN 1189 /2000

16 Sodium mg/l 16,3 53,6 STAS 8295 /1969

17 Potassium mg/l 2,75 24,0 STAS 8295 /1969

18 O2/ OS mg/l 2,3 232,0 SR EN ISO

8467/2001

19 Iron mg/l 0,456 2,75 200 SR ISO 6332/1996

20 Manganese mg/l 0,019 0,036 SR ISO 6333/1997

21 Zinc mg/l/ 0,004 0,085 SR ISO 8288/2001

Electrical conductivity of the water almost tripled. Total hardness is doubled, and so

the permanent. Significant increases are Mg, chlorides, sulfates, phosphates, Na, K, SO, Fe,

Mn, Zn with beneficial effects on offspring growth and development. We can observe that

25

although the initial average mass of offspring of the two experimental groups and control of

was substantially equal, the final average weight has increased especially in the experimental

group reached 2319.58 ± 155.940 g and the control group body weight reached 1950.31 ±

187.623 g. The average daily growth rate was 47.77 g control group and experimental group

with 57.01 g 16.2% lower in the control group compared to the experimental group. It noted

that consumption was lowest in the experimental group compared to 1.76 kilograms to 1.91

kilograms control group.

18.6 INFLUENCE OF BIOCHEMICAL BLOOD ACIDIFIANTULUI ON INDICES

IN BROILERS OF EXPERIMENTAL PLOT, THE AGE OF 40 DAYS

Biochemical study aims mainly to know the origin of various metabolic disturbances

in order to correct them quickly productive (table 8) for metabolic profile test was performed

to 40 days, the age of slaughter of chickens.

Table 8

Biochemical constants at chickens

Biochemical values

U/M

M/C

E

Average reference

Values

(Source :Pârvu

Gh.1992)

Total protein g/dl 3,92 3,73 3,36

Uric acid g/dl 8,91 4,10 5,05

Ureea g/dl 4,90 5,5 3,90


transaminase)

UI 70 71 70

GPT (glutam-pyruvic transaminase) UI 12 11 12

GGT (gamma glutamyl transferase) UI 23 21 10

PA (alkaline phosphatase ) UI 580 570 620

Glucose mg/dl 194 205 130

Total lipids mg/dl 650 645 620

Cholesterol mg/dl 109 117 105

Triglycerides mg/dl 70 60 60

Calcium mg/dl 8,10 8,65 8,8

Phosphor mg/dl 2,15 2,35 6,9

Magnesium mg/dl 0,810 0,935 1,8

Total protein, table 8 has values around benchmarks. Is observed with higher uric acid

and urea to hyperuricemia control group may be the result of disturbance by the absence or

reduction function uricolitice cleansing kidney (table 8) for poultry is important dosage

enzymatic activity of transaminases glutamoxalacetice, transaminases - glutampiruvice,

gamaglutamil - transferase and alkaline phosphatase. If this case GOT, GPT and AP were

close to the reference values of offspring, there is a two-fold increase of GGT face value

normal in both groups. These values indicate liver disease such as cholestasis and steatosis

(table 8). The clinical picture of the energy profile, (neazotate organic substances) table 8

shows excess carbohydrates in both groups compared with literature values. By slaughtering

26

chickens at the age of 40 days to reduce the chance of hepatorenal steatosis, which occurs in

excess carbohydrates. Values determined in fat, cholesterol and triglycerides are characteristic

of this age.

The clinical picture of mineral profile (Table 8), the mineral elements essential for

maintaining life: calcium, phosphorus and magnesium deficiency has a high phosphorus and

magnesium, although the ratio Ca / P in offspring nutrition is optimal. The deficit arose as a

result of digestive absorption reducing phosphorus and magnesium, the result of excess

phytate, oxalate or fat feeding chickens. No events were observed morfoclinice indicating

lack of mineralization.

► CHAPTER 19

RESEARCH ON THE USE OF ORIGINAL ACID ADMINISTERED FODDERS, THE

PERFORMANCE OF A BROILERS REARED ON LITTER STANDING

Finding ways to improve production performance led us to continuously study the

following biochemical and mineral mixtures added in drinking water or feed chickens. No

Experience. Version 2 of the following composition (original): Monopotassium and

monosodium phosphate (KH2PO4, NAH2PO4) and magnesium aspartate, variant B, had the

following composition: Monopotassium phosphate and sodium, magnesium aspartate and

calcium gluconate. The addition was made in the compound feed used in feeding chicks.


The purpose of the research was to determine the most appropriate combination of inorganic

acids, which add to food, can correct the pH in the digestive tract without negatively affecting

the metabolic imbalances and to determine ultimately increases production. Use good quality

feed additives is a sure way to improve the productive potential of birds, naturally.


The objectives were to ensure the necessary amino acids for protein biosynthesis is pursuing

its daily average growth, average mass, and specific consumption rate of mortality.


Biological material was represented by the hybrid broilers -500 Cobb, aged 1-41 days.

19.4 METHOD OF WORK

The experiments were performed on three batches of 100 chickens elected head

randomized and separated by wire mesh in the production hall. In group 1 was administered

in feed: chemical compounds that enter the Krebs cycle, as in variant A, 0.25% and in group 2

compounds were used in variant B, 0.30%. Control group, were fed the basic feed used in the

unit without acidification. Note that all the conditions of housing, care, feeding and

microclimate were identical throughout the experience. Chickens from each group were

weighed weekly diet after 12 o'clock. Data obtained were processed statistically, observations

and determinations were made by methods commonly used. At the end of experience (41

days) were harvested blood samples for biochemical determinations, that determine plasma

protein electrophoresis on paper.

27


Comparing the main indices of production record throughout the experimental cycle

(1-41 days) (table 9) observed that although the initial average mass of pups in the 3 groups

was almost equal, the final was greater for the experimental 1 and 2, being 2350.0 ± 14.08 g

respectively 2335.0 ± 2258.0 ± 10.68 g to 23.40 g very significant differences.

The benchmarking data shows that young recorded satisfactory increases in weight

(56.43 g ± 0.34 Lot 1, 56.04 g ± 0.26 group 2 and 54.19 g ± 0.57 in control group) appropriate

quality compound administered, with values rising gradually, parallel to their advance in age

(table 10). The specific consumption is typically at a good value, falling from 1.79 kg in

group 1 to 1.81 kg for the control group (table 11).

The best results throughout the experimental period were obtained from chickens in

group 1, plus the food compounds such as inorganic and organic chemical variant A, 0.25%.

There was lot 2, plus the food, chemical compounds such as inorganic and organic, variant B,

0.30% The addition of acidifying and mineralized in recipes for mixed fodder improve their

biological value, providing broilers mineral requirements acids, found part of the growth rate

and mean body mass recorded in chickens raised in two experimental plots at period end.

Table 9

Statistical analysis results of primary data regarding average body weight

Age Standar

d

values

Statistical parameters of each Group

CONTROL

GROUP 1

GROUP 2


Populatin

g

42,0 36,01 ± 0,13 3,58 36,01± 0,13 3,58 36,00± 0,13 3,60

1 175,4 151,10± 1,77 11,61 157,00± 2,02 12,78 155,91± 1,45 9,22

2 486,6 390,00±10,75 10,75 436,00± 3,75 8,55 429,70± 3,49 8,09

3 931,8 748,00± 4,67 6,18 818,98± 4,05 4,95 810,00± 4,19 5,12

4 1467,3 1250,20± 6,52 5,18 1430,00± 4,98 3,44 1415,00± 3,76 2,63

5 2049,2 1798,00± 7,85 4,30 1895,00± 7,62 3,98 1885,21± 5,84 3,05

6 2551,7 2258,00±23,40 10,15 2350,00± 14,08 5,93 2335,00±10,68 4,51

28

Table 10

Average values and their variability for daily weight gain

Age

Standar

d values Statistical parameters of each group

CONTROL

GROUP 1

GROUP 2


1 14,77 16,45±0,25 15,04 17,26±0,29 16,50 17,13±0,21 11,94

2 31,75 25,29±0,30 11,88 28,56±0,27 9,32 28,09±0,26 9,09

3 42,37 33,90±0,22 6,43 37,28±0,20 5,27 36,85±0,20 5,32

4 50,90 43,36±0,23 5,29 49,78±0,18 3,52 49,27±0,14 2,89

5 57,34 50,34±0,22 4,36 53,09±0,22 4,08 52,82±0,17 3,10

6 61,70 54,19±0,57 10,30 56,43±0,34 6,01 56,04±0,26 4,63

Table 11

Average values and their variability for specific consumption

Age Standard

values Statistical parameters of each group

CONTROL

GROUP 1

GROUP 2


1 0,85 0,74±0,01 11,14 0,79±0,01 14,01 0,79±0,01 9,16

2 1,05 1,16±0,01 10,75 1,15±0,01 8,49 1,16±0,01 8,25

3 1,26 1,36±0,01 6,61 1,34±0,01 4,96 1,34±0,64 5,21

4 1,44 1,49±0,01 5,14 1,47±0,01 3,49 1,46±0,02 10,55

5 1,61 1,64±0,01 5,81 1,64±0,01 4,07 1,64±0,01 3,08

6 1,76 1,81±0,02 9,51 1,79±0,01 5,76 1,79±0,01 4,47

19.6 INFLUENCE OF CHEMICAL COMPOUNDS A AND B VARIANT

ADMINISTERED FODDERS, THE CHEMICAL COMPOSITION OF MEAT

From each lot were sacrificed 5 each chicken, which is the average body mass for each

group studied. After slaughter, carcasses were cut into parts chickens anatomical taking out

from each batch chest and thigh. Of these samples were taken for determination of analytical

average fat, protein substances and water. Gross chemical composition of carcasses was

performed with the aim of ensuring that differences in nutritional quality. Analyzing the

average values obtained, we find that the chicken in batches 1 and group 2 the amount of

water is approximately equal to that of the chicken from the control group. The chicken leg,

the percentage of water is between 70.06 to 71.17 in control group and group 2. The protein

content is slightly higher (23.55%) in control group-range chicken leg and the lots 1 and 2

This is between 18,64-19,93%. Range chicken has values between 20,78-21,90%. The lowest

percentage of fat found in the chicken from the control group (8.64%), and the highest

11.32% is found to range chicken leg-control group.

19.7 INFLUENCE OF CHEMICAL COMPOUNDS A AND B VARIANTS

ADMINISTERED FODDER ON INDICES BIOCHEMICAL BLOOD IN BROILERS

EXPERIMENTAL FROM, THE AGE OF 41 DAYS

The investigations were made on 2 experimental and one control group (each group-

100 chickens). From each lot were slaughtered 10 chickens each, what is the average body

29

mass. Note that blood collection was done individually, but economic reasons samples were

collected in an average sample was analyzed for each batch. Biochemical indices were

determined as: total protein, serum protein, neazotate organic substances, substances enzyme

mineral substances and haematological values. Following the mean values indicates that the

group 1 serumalbumins is 25.9%, while serumglobulins is 74.1%. In group 2, representing

39.4% serumalbumins while serumglobulins is 60.6%. The control group, representing 41.7%

serumalbumins while serumglobulins is 58.3%. How serumalbumins are synthesized in the

liver on account of amino acid food intake and metabolic fund jointly believe that the group 1

this contribution was weak, which is why serumalbumins represented only 25.9% (table 12).

Following protein profile values, we see an increase in total protein in group 1 with

1.14 mg / dl compared with reference values. Elevated uric acid (hyperuricemia) is found in

group 1, due to increased protein catabolism. In group 1 is also observed a reduction in urea

with 2.27 mg / dl, as compared to group 2 and control and to the values in the literature (table

13).

Table 13

Biochemical constants at chickens

Biochemical values

U/M

Group

Average

reference values

1 2 M/C

Total protein mg/dl 4,5 3,63 4,0 3,36

Uric acid mg/dl 9,84 6,24 4,42 5,05

Urea mg/dl 1,63 3,2 4,0 3,90

Glucose mg/dl 199 245 240 130

Total lipids mg/dl 630 635 655 620

Cholesterol mg/dl 137 94 94 105

Triglycerides mg/dl 119 38 40 60


transaminase)

U/I 51 55 40 70

GPT (glutam-pyruvic

transaminase)

U/I 10 10 7 12

GGT (gamma glutamyl

transferase)

U/I 22 14 19 10

PA (alkaline phosphatase ) U/I 570 570 560 620

Calcium mg/dl 3,51 3,36 2,33 8,8

Phosphor mg/dl 4,00 3,00 3,14 6,9

Magnesium mg/dl 0,845 0,822 0,828 1,8

30

Table 12

A comparison of groups’ biochemical results of (protein electrophoresis)

Specification

Serum proteins Total

proteins

A/G

report

Serumalbumins Serum globulins

Alpha 1 Alpha 2 Beta Gamma

% g/dl % g/dl % g/dl % g/dl % g/dl g/dl

Group 1 25,9 1,17 7,4 0,33 1,9 0,09 14,2 0,64 50,6 2,28 4,50 0,35

Group 2 39,4 1,50 3,3 - 1,4 - 13,2 - 42,7 - 3,63 0,65

Control group 41,7 1,67 1,9 0,08 1,0 0,04 13,0 0,52 42,4 1,7 4,00 0,72

31

The clinical picture of the energy profile, (unazotated organic substances) indicates

excess of carbohydrates, both experimental and the control group compared with literature

values (increased by up to 115 mg / dL) (Table 13). Values due to fat, are characteristic of this

age. But an increase is observed in triglycerides in group 1 with 59 mg / dl from the literature

and found values in group 2 and control are lower than the benchmark. Enzymatic activity is

reproduced in Table 13. In this case, GOT, GPT and AP were close to the reference values.

Values increased in group 1 and control gamaglutamiltransferazei would indicate liver

disease.

Mineral profile that I sought to maintain life essential mineral elements, calcium,

phosphorus and magnesium deficiency have a high calcium, phosphorus and magnesium,

although the ratio Ca / P in offspring nutrition is optimal. The deficit arose as a result of

reduced absorption of phosphorus and magnesium, the result of excess phytate, oxalate or fat

feeding chickens. No events were observed morfoclinical indicating lack of mineralization

(table 13).

19.8 DYNAMIC ELEMENTS FIGURE IN BLOOD TAKEN LOTS OF STUDY

The investigations were made on 2 experimental denoted 1 and 2 and a lot blank note

3 (100 chicks in each batch). Figurative elements determined are: leucocytes, lymphocytes,

monocytes, granulocytes, erythrocytes, red blood cells volume environment, hematocrit,

hemul concentration the average hemoglobin red blood cells, the distribution of red blood

cells, hemoglobin, platelets, platelet volume, platelet distribution of tombocrit.

Leukocytes. The average values found range from 11.72 thousand / mm ³ in the

control group and 16.03 in group 1, the reference values being 26 thousand / mm ³. Changes

in above or below refer emergence of pathological conditions.

Lymphocytes. Data from recently published literature indicates average of 63%. The

values found were 38.16 in group 1, and 46.70% in control group. The observed reduction in

lymphocytes (limfocitopenia), especially in group 1.

Monocytes. The values we found are slightly increased the range from 7.87% in group

1 and 8.56% in control group compared to the benchmark of 6.1%.

Granulocytes (heterofilele, eosinophils and basophils). The values found range from

44.74% in control group and 53.97% in group 1.

Erythrocytes. The values found ranged from 2.78 million / mm ³ in the control group

and 2.91 million / mm ³ in group 1, being close to reference values of 2.35 million / mm ³.

The volume average red blood cells (VEM). The values found ranged from 99.2 μ ³ ³ μ

control group and 102.6 in group 2, being close to reference values from literature where the

average is 112 μ ³.

Hematocrit. Values were found between control group and 27.44% to 29.21% in

group 1, being close to normal values of 26%.

Hemul. It was found the following ranges 24.22 pg-26, 04 pg

Mean hemoglobin concentration in red blood cells

(CHEMValorile found ranged from 24.52 g / dl in the control group and 25.43 g / dl in

group 2, they are considered normal levels. Distribution of red blood cells - was contained

within the following limits 7.64 -8.76.

Hemoglobin. The values found were 6.74 g / dl in the control group and 7.37 g / dl in

group 1, data similar to those in the literature (7.3 g / dl).

Platelets . Platelet counts found ranged from 92.14 thousand / mm ³ in group 2 and

100.40 thousand / mm ³ in group 1. I have found pathological disturbances of platelet series.

platelet volume is within limits of variation between 9.98 the control group and 10.37 in

group 2. platelet volume is normal environment of 7-10 fl.

32

Trombocryte. Value found was 0.10 in all groups.

Distribution of platelet. Compared to the 9.84 found in control group, the was 7.13 in

group 2 and 8.96 in group 1.

19.9 HIGHLIGHTING RESEARCH ON PERFORMANCES ECONOMIC INFLUENCE

To assess the economic sustainability of the investigations was used as an indicator for

zero break-even analysis of the activity. It is defined as that quantity of output (number of

chicks in trials), for which total revenues of the company equals the sum of variable costs and

fixed costs of the enterprise. The break-even zero is lower with the work is more attractive

economically, as: any increase in production above this level are increasing the income

threshold, the company must lifted a smaller amount of products, so you have greater freedom

to market outlets (table 14).

Table 14

Calculation of body weight gain from a period to another and of turning ro account unit price

Specification Standard Control Group I Group II

Beginning 42 36,01 36,01 36

1- 7 days 133,4 115,09 20,99 119,91

7-14 days 311,2 238,9 379 273,79

14- 21 days 445,2 358 382,98 380,3

21- 28 days 535,5 502,2 611,02 605

28- 35 days 581,9 547,8 465 470,21

35- at slaughtering 502,5 460 455 449,79

Total (grams) 2551,7 2258 2350 2335

Slaughter productivity 0,83 0,83 0,83 0,83

Total turned into

account

2,117911 1,87414 1,9505 1,93805

Unitary PV 14,253541 12,612962 13,126865 13,043077

Source: Own calculations

The calculation was performed for each age range, by making a difference between

body weight of pups from the end of the period and their body weight at the beginning of the

period. Slaughter yield and recovery prices are those of society during the years 2004 and

2005, i.e. 83% for return to slaughter and that of 6.73 euro / kg in the price of recovery. As

you can see, the biggest gain every chicken availed is obtained in the experimental batch I

with an income of about 13.2 lei per chicken capitalized. From the results obtained was

performed and calculation of cost by reporting profit gain achieved at the cost acidifyer used

in experiments (580 million) 6 batches of 20,000 chickens in order to achieve break-even

zero). Thus the cost is recovered acidifier of 11.57 times profit growth achieved by the

company.

33

► CHAPTER 20. RESEARCH ON USE OF ORIGINAL VERSION ACID A, B, C

ADMINISTERED IN DRINKING WATER, THE PERFORMANCE OF A BROILERS

REARED ASTEN STANDING

Experience No.3 variant of the following composition (original): citric acid, lactic

acid, Monopotassium phosphate, monocalcium phosphate Ca (HPO4) 2 and magnesium

aspartate, variant B, Monopotassium phosphate and sodium, magnesium aspartate and citric

acid, and in variant C were used citric acid, lactic acid and monosodium phosphate

Monopotassium, K2H2PO4 (pirofosforic acid) and magnesium aspartate. The addition was

made in the drinking water. Acids make their own recipes in composition were mainly

inorganic compounds such as: Monopotassium and monosodium phosphate (KH2PO4,

NAH2PO4). Alongside them were added such as organic chemical compounds that are found

in the Krebs cycle, of which more important, role is in protecting the liver was aspartic acid

magnesium salt form. To determine influence that is organic to the report acidifianţilor

inorganic in their recipes I added and organic compounds such as molasses, citric acid and

calcium gluconate.


He was to determine the most appropriate combination of acids and mineralized,

which added to drinking water pH adjusted in the digestive tract and provide a medium

protein entering the general metabolism of chickens (chickens body combinations that

maintain health and achieve a higher body mass).


Knowing the extent to which nutrients in the form of complex combinations involved in vital

functions of the body broilers, and develop production increases. It was the hybrid Cobb-500.

Microenvironment was the same for all groups.

20.3 METHOD OF WORK

They formed four groups of Cobb-500 chickens reared hybrid permanent bedding, 100

head each separate lot with wire mesh directly in the production hall. thus:-1 experimental

group received daily in drinking water chemical compounds such as inorganic and organic

variant A (water pH 3.7 was determined)-2 experimental group received daily in drinking

water of chemical compounds inorganic and organic nature variant B (water pH 3.5 was

determined)-2 experimental group received daily in drinking water chemical compounds such

as inorganic and organic Z (water pH 3.6 was determined );-control group received no

drinking water chemical compounds such as inorganic (water pH was determined to 6.44).

During the deployment experience to follow the evolution of body mass, the specific

consumption at 7, 14, 21, 28, 35 and culling, along with comments on behavior, morbidity,

mortality and blood constants in combination with evidence of slaughterhouse, chemical

composition droppings and economic efficiency. On the last day of testing blood samples

were collected from each of 10 individuals from each group for biochemical analysis. All

weighings were made chickens a diet after 12 o'clock. Determination of the main blood was

34

constant after methods Recommended by P. Karlson (1967), GH. Nuta, C. BUŞNEAG (1977)

and R. Duncan and col. (1994) as:

-Total protein-Wechselbaum method, serum protein-electoforesis, uric acid-

colorimetric method with picric acid, urea-colorimetric method with urease, creatinine, blood

sugar-colorimetric method, with ortotoluidină, cholesterol-micrometoda without

deproteinizare, triglycerides, lipids; GOT and GPT 2-4 dinitrofenilhidrazină-colorimetric

method, GGT, calcium-indicator method complexometric with Murexid, magnesium,

phosphorus-Photocolorimeters method (without precipitation of protein).

Droppings composition was determined after STAS-9065 / 3,4,7, 9-1973,1981, 1974.


Analyzing the table 11 can be seen that the popular body weight does not exceed the

standard. But has a good build body mass, reaching 42 days at 2460.65 ± 27.28 for Lot 2,

2450.00 ± 25.26 for Lot 1, 2402.24 ± 28.91 for Lot 3, compared with controls in which the

weight was 2259.94 ± 17.15. The experimental values are close to the breed standard for

slaughter age. The best results, the entire experimental period (Tables 15,16,17) were

obtained from chickens in group 2 who made the biggest gain daily average of 57.65 g

consuming 1.79 kg feed / kg gain, followed by group 1-with an average daily gain of 57.40 g

consuming 1.80 kg feed / kg gain, followed by group 3 with an increase of 56.26 g consuming

1.80 kg feed / kg gain and control group-with an increase of 52.88 g consuming 1.85 kg feed /

kg gain.

Table 15

Average values and their variability for daily weight gain

Age Standard

values

Statistical parameters of each group

CONTROL

GROUP 1 GROUP 2 GROUP 3


1 14,77 16,29±0,16 9,87 18,44±0,07 3,68 19,42±0,04 1,81 17,99±0,07 4,05

2 31,75 25,21±0,08 3,20 30,07±0,04 1,44 30,07±0,04 1,45 28,86±0,06 2,15

3 42,37 34,56±0,09 2,69 39,94±0,03 0,73 39,94±0,03 0,70 37,70±0,05 1,03

4 50,90 43,43±0,09 2,13 53,39±0,11 1,97 52,14±0,02 0,30 49,69±0,12 2,33

5 57,34 50,31±0,12 2,32 53,94±0,13 2,47 53,60±0,06 1,12 52,04±0,10 1,90

6 61,70 52,88±0,41 7,56 57,40±063 10,91 57,65±0,65 11,15 56,26±0,69 12,12

Table 16

Average values and variability for specific consumption

Age

Standard

values


CONTROL G 1 G 2 G 3


1 0,85 0,79±0,01 8,08 0,77±0,00 2,77 0,77±0,00 1,53 0,78±0,00 3,37

2 1,05 1,12±0,00 2,85 1,14±0,00 1,37 1,15±0,00 1,34 1,15±0,00 2,02

3 1,26 1,34±0,00 2,89 1,33±0,00 0,74 1,34±0,00 0,70 1,36±0,00 1,27

4 1,44 1,48±0,00 2,08 1,48±0,00 1,89 1,48±0,00 0,43 1,48±0,00 1,67

5 1,61 1,64±0,00 2,28 1,63±0,00 2,56 1,67±0,00 1,28 1,67±0,00 1,89

6 1,76 1,85±0,01 7,51 1,80±0,02 11,26 1,79±0,02 11,11 1,80±0,02 12,22

35

Table 17

Results obtained from the statistics based on primary data, regarding average body weight

Age-weeks Standard

values


CONTROL GROUP 1 GROUP 2 GROUP 3


Ecloziune

hatching

42,0 39,00±0,08 2,06 39,00±0,05 1,39 39,00±0,07 1,76 39,03±0,09 2,36

1 175,4 153,00±1,13 7,34 167,95±0,47 2,79 157,00±0,28 1,58 165,00±056 3,35

2 486,6 392,00±1,14 2,88 460,05±0,61 1,32 460,00±0,61 1,32 443,00±0,91 2,03

3 931,8 764,89±1,97 2,55 878,00±0,63 0,71 878,00±0,59 0,66 830,81±1,04 1,25

4 1467,3 1255,00±2,63 2,07 1533,97±2,96 1,92 1499,00±0,46 0,31 1432,90±2,44 1,70

5 2049,2 1800,00±4,15 2,27 1927,00±4,72 2,42 1915,00±2,15 1,12 1860,00±3,56 1,9

6 2633,7 2259,94±17,15 7,44 2450±26,56 10,73 2460,65±27,28 10,98 2402,24±28,91 11,91

36

a) b)

c) d)

Figura / Figure 1a, b, c, d) Aspectul puilor din lotul martor, lotul 1, lotul 2 şi lotul 3, la vârsta

de 35 zile. Chicken appearance from control group, from group 1, from group 2 and group 3

20.5 INFLUENCE OF EXPERIENCE 3 CHEMICAL COMPOUNDS, VARIANTS A, B

AND C ADMINISTERED IN DRINKING WATER ON INDICES BIOCHEMICAL

BLOOD IN BROILERS

Biochemical indices of blood serum (serum proteins, total protein, neazotate organic

substances, substances enzymes, minerals and haematological values) were determined in

each 10 chicks from each batch to 42 days, representing the average body weight per batch.

Following the mean values, is found that the group 1 serumalbuminele is 25.9%, while

serumglobulinele is 74.1% in group 2 serumalbuminele is 39.4%, while serumglobulinele is

60.6% in the control group serumalbuminele or 41, 7%, while serumglobulinele is 58.3%.

The clinical picture is characteristic species of group 2 and control group. How

serumalbuminele are synthesized in the liver on account of amino acid food intake and

metabolic fund jointly believe that the group 1 this contribution was weak, which is why

serumalbuminele represented only 25.9% (table 18).

37

Table 18

The values of total protein at chickens

Parametrul Parameter

U/M

Group Average

reference

values

1

2

3

M/C

Total proteins g/dl 3,10 4,40 4,50 5,50 3,36

Serum albumins g/dl 1,67 2,35 2,55 3,03 1,63

Serum globulins from which: alpha 1 g/dl 0,14 0,10 0,14 0,20

Alpha 2 g/dl 0,37 0,51 0,48 0,60

Beta g/dl 0,38 0,44 0,55 0,71

gamma g/dl 0,54 1,00 0,78 0,95 1,0

Globuline /

Globulins

1,17 1,15 1,30 1,23

Uric acid mg/dl 5,82 3,55 5,36 7,30 5,05

Urea mg/dl 5,30 3,20 6,00 7,20 3,90

Therefore, total proteins and their fractions have values around the reference to the

same age, except the control group having higher values. The same values are found and uric

acid and urea except batch 2, which has lower values, and the control group having higher

values. Determination of urea is the most significant test for detecting renal dysfunction. High

values in the control group would indicate a disturbance of function uricolitice. Energy profile,

(neazotate organic substances) Table 19 indicates excess carbohydrates in all groups compared

with literature values, increased by up to 119 mg / dl. Chickens were slaughtered at the age of

42 days, so the possibility of hepatorenal steatosis (which is the excess of carbohydrates) is

practically reduced. Values determined in fat, cholesterol and triglycerides are characteristic of

this age.

Enzyme profile values presented in Table 19, are close to benchmarks of broilers.

Following values mineral profile table 19, we see an excess of calcium, 22.4 mg / dl more in

group 3 and 12.4 mg / dl in group 1 compared with reference values, which in this case

interferes with the absorption of phosphorus. Increase blood calcium than normal value can be

determined by hipovitaminoza D deficiencies in phosphorus could be aggravated by excess

calcium. Although magnesium values are lower than the reference, less influence growth and

only in exceptional circumstances (synthetic schemes or pathological interference).

38

Tabelul/Table 19

Biochemical constants in chicken

Biochemical values

U/M

Group

Average

reference

values

1

2

3

M/C

Glucose mg/dl 249 234 235 247 130

Total lipids mg/dl 640 630 635 655 620

Cholesterol mg/dl 102 101 97 95 105

Triglycerides mg/dl 57 60 69 70 60

GOT glutamic oxalacetic

transaminase

UI 69 68 66 71 70

GPT glutam-pyruvic

transaminase

UI 11 10 10 12 12

GGT gamma glutamyl

transferase

UI 20 21 21 23 10

PA alkaline phosphatase UI 570 570 560 580 620

Calcium mg/dl 21,2 26,4 31,4 24,8 8,8

Phosphor mg/dl 2,36 2,34 2,37 2,29 6,9

Magnesium mg/dl 0,856 0,846 0,857 0,854 1,8

The chemical composition of effluents revealed the following values (table 20):

Table 20

Chemical composition of the dejections

GROUP Ammonia

mg/100g

Nitrites

mg/100g

Nitrates

mg/100g

Crude

protein

g %

Humidity

%

SU

%

1 97.24 0.35 8.70 8.06 71.59 24.41

2 104.18 0.28 9.51 6.26 71.86 28.14

3 97.24 0.20 7.85 6.24 71.85 28.15

M/C 167.47 0.20 10.97 7.44 70.33 29.67

The chemical composition of effluents has been affected by the drinking water of

acidifianţilor and mineralizanţilor, observing it in these determinations, increased ammonia at

167.47 mg/100g control group compared to lot 1 and 3 -97.24 mg / 100 g and 104.18 mg/100g

in group 2. The values of nitrates, nitrites and protein have also differentiation, thus showing

the changes in chemical composition. The pH was adjusted and droppings. The values

determined are given in table 21.

39

Table 21

The pH of broiler’s dejections as they grow older

Age (days)

Age (days)Age

(days)Age

(days)Age (days)

Group 1 Group 2 Group 3 Martor

group 5 8 8 8 8

15 7 7 7 8

25 6 6 6 8

35 6 6 6 7

42 5 5 5 6,5

Analyzing the data of Table 21 note that by the age of 5 days, the pH of effluents is an

alkaline reaction (pH 8) both experimental and the control group. At the age of 15 days the

reaction is neutral (pH 7), the experimental and the control group alkaline. It should be noted

that after this age, the experimental side are expressed by acid pH, reaction is maintained until

the end of the test. The control group, the reaction of acidic droppings appears only in the last

period of growth.

For these reasons, it highlighted the existence of a relationship of dependence of pH in

experimental droppings on the amount of acidifying and manage mineralized drinking water.

Compound feed use in the three experimental series (2004, 2005, 2006) were similar in terms

of their structure, nutritional value and profile of amino acids (lysine and methionine) and in

terms of how to achieve the level of protein (only vegetable protein). From Table 22, giving

the comparative data differences recorded between the three experimental series can be

observed that the average final body weight was higher in all the experimental chickens. Thus,

the highest average final weight was obtained from chickens in group 2, the series III

experiments that 2461.0 g / head to 2320.0 g / head as occurred in the experimental group Ia

series of experience and 2350.0 g / head in series II experience.

A similar trend was recorded in terms of average daily growth rate, standing out is the

new offspring of Lot 2 of the series III experience which was 1.1% higher compared with the

largest increase achieved the offspring of the series, ie the 2.16% of the Series II experience.

specific consumption for 1 kg gain was lower for chicks Series Get the experience and ranged

from 1, 75-1,90 kg combined feed / kg gain for the series I had the experience, combined 1,78-

1,80 kg feed / kg gain for the series II experience and 1,79-1,85 kg compound feed / kg gain

for series III. Regarding the development of other production parameters, the differences

recorded between the three experimental series are obvious.

40

Table 22

Comparative data regarding the three experimental series

Specificatio

n

Series 1st

(2004)

Series 2nd (2005) Series 3rd (2006)

L(E) L(M) L1 L2 L(M) L1 L2 L3 L(M)

Average

body weight

(g):

-initial

-final

40,01

2319,5

8

39,0

1950,3

1

36,0

1

2350,0

36,0

2335,

0

36,0

1

2258,0

39,0

2450,

0

39,0

2460,6

5

39,03

2402,2

4

39,0

2259,9

4

Daily weight

gain -g -%

57,0

100,0

47,77

83,80

56,43

100,0

56,07

100,56

54,19

96,03

57,40

99,56

57,65

100,00

56,26

97,58

52,88

91,74

Specific

consumption

kg n.c/kg

spor %

1,75

100,0

1,90

108,5

1,78

100,0

1,79

100,5

6

1,80

101,12

1,80

100,5

5

1,79

100,00

1,81

100,55

1,85

103,35

Mortalities % 2,8 4,5 2,0

3,0

4,0

2,0

2,0 2,0 4,0

► CHAPTER 21.

RESEARCH ON TECHNOLOGY OF WASTE WATER TREATMENT UNIT


Reduce pollution through improved variant of mechanical-biological treatment as quality

indicators of waste water have high levels resulting in particular from BOD5, CCOCR,

ammonium and extractable NH4 +.


Initial station wastewater treatment technology from the company consists of: - home

headrace wastewater - unicompartimented septic tank, with dimensions of 10 x 5 x 2.5 m

(Hactiv = 2m) - water pumping station and sludge cleaning: - home prewasted water discharge.

This was taken a sewage system sized for the amount of 200 cubic meters per day of

wastewater, the amount of water resulting from the technological process. Following the

technological process quality indicators of waste water have high levels resulting in BOD5

particular, CCOCr, ammonium and extractable NH4 +, which is why it is necessary to improve

the mechanical-biological treatment variant, which consists of the following improvements:

Waste water to enter the mechanical stage of grid system only after being separated

from the coarse and fine suspensions so that blood, feathers, coarse components resulting in the

shredding process are still detained and separated from the slaughterhouse, the slaughter line

by fitted with a separator feathers and viscera, and a press of feathers (figure 2 d) so that water

41

does not contain coarse solids to the effluent load and require a primary settling. When home

disinfection with ozone should arranged so-called biological filter (filter watering): (figure 2 e,)

a concrete pool lined rubber membrane with a filter layer of pieces of coke or slag with

dimensions of 5-7 cm. The waste water is decanted scattered as rain, uploading thus oxygen

and forming a biological membrane fragments on the surface of filter material, making

cleaning water trickles over membrane.

Mechanical wastewater enters the stage where they pass through the grid system and

after mixing and coagulation are pumped into the primary settling. Water is separated from the

coarse and fine suspensions and gravity move the first step aerobic sludge, after reaching the

second lamellar settler where activated sludge is separated from the recycled water reaching in

the second step for the biological. Water purified and separated of suspended solids is

discharged home disinfection with ozone (figure 2). Part of the activated sludge formed is

recycled in the biological stage and excess sludge is pumped into thickeners. Secondary

settling tanks are designed to retain the boxes activated sludge with the effluent discharged

from the activated sludge basin and to evacuate the water treated. They are constructed of

polypropylene sheet smooth and resistant to corrosion.

Determination of process parameters (Table 23) focused on the analysis of change

indicators MTS, BOD5, CCOCr, NH4 +, NH2 ¯ ¯ NH3, P, extractable and pH as parameters of

interest in running for the biological process. For these parameters were fixed points of

analysis on sections treatment facilities. The data obtained by studying samples of water show

that maintaining a constant flow are fluctuations loading sludge seems inflated, perhaps due to

high organic loading applied and the lack of dissolved oxygen is a high concentration of

ammonia. The peak period, it stops supplying electric power station, activated sludge from

biological steps consume all the oxygen. Meanwhile, the pool mixing amount of water

increases. The station started after 2-3 hours, steps are biological oxygen deficit and excess of

nutrients, leading to changes flocoanelor forming activated sludge, sludge from a compact and

hard, which easily decant into a mud swollen, slightly, with filaments, not decant and partial

discharge.

Figure 4 with improvements to the wastewater treatment plant. Overview. a) Mechanical

Scale, b) stage aerobic, c) biological stage d) separates the feathers and viscera

e) biologicalfilter.

a

b

c d

e

42

Tabelul 23

Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate în urma procesului tehnologic

Nr.

crt.

Indicatori de calitate

Quality indicators

UM

Limita

Maximă

Valori determinate

Treapta

mecanică

Treapta

aerobă

Treapta

biologică

1.

Materii fecale în

suspensie MTS

mg/l 60 1586 910 63

2 Consum biochimic

de

oxigen CBO5

mg/l 25 2543 1144 74

3. Consum chimic de

oxigen CCOCr

mg/l 125 5376 1912 183,8

4. Amoniu NH4+ mg/l 3 103,11 102,69 18,7

5. Azotiţi NH2¯ mg/l 2 0,76 0,46 1,74

6. Azotaţi NH3¯ mg/l 37 24,95 4,45 31,5

7. Fosfor total P mg/l 2 43,22 32,10 6,2

8. Extractibile mg/l 20 65,0 58,0 53,0

9. Reziduu filtrat la

105ºC

mg/l 2000 x x x

10. pH - 6,5-8,5 6,45 6,65 7,62

Loss of biological sludge is less able and extended operation under anoxic and

anaerobic sometimes increases the amount of ammonium and ammonia, is toxic to aerobic

bacteria that form the active sludge, decreasing them further cleaning power. Water becomes

cloudy, smells intensely, not decant sludge and sewage is reduced capacity. Source of air is

insufficient. Results indicate an increase in the concentration of BOD5 in step mechanical

strength starts to fall in step aerobic, reaching the limit of 74 mg / l in the biological stage. The

concentration of faecal matter than just the 3 mg / l the maximum in the effluent. CCOCr-

decreased from 5376 mg / l in mechanical stage to 183.8 mg / l in the biological stage

exceeding the 58.8 mg / l maximum allowed. Air source should be reassessed, replacing it with

a higher flow (or by the simultaneous operation of blowers) and creating aerobic conditions in

the basin of homogenization for biological treatment can work.

► CHAPTER 22. GENERAL CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

Following the dynamic indices of breeding eggs obtained from hens aged 22 to 30

weeks (hybrid Cobb 500) may find the following:

Fertility of eggs is very good (86.7% over the first 4 series, ie eggs obtained in

chickens aged 22 to 26 weeks and falls below 85% in eggs obtained from hens aged 28 and 30

weeks.

The percentage of hatching eggs pursued according to the age of breeding hens is

upward of 22 to 28 weeks and is lower at 20 and 30 weeks (86.9 to 88.4%).

The percentage of mortality is lower in eggs produced from hens aged 20 weeks

(10.30%) and the maximal effect obtained eggs from hens aged 30 weeks (11.63%).

43

In a comparative study conducted 2 years in terms of production, 42 sets of broilers,

hybrids grown under identical conditions but with differences in microclimate system feeding

and housing, farming technology as "completely full - all goals" 20 -21 density at popular

chicken / m2 and the operation of 38 - 42 days, note the following differences:

After the season the best production performance recorded in the months from March to

June and September to November, and the worst performance recorded in the months from

December to February and July-August, that any upgrades to, macroclimate factors (excessive

heat summer and cold winter) adversely affect production and increase mortality.

Modernizing halls positive influence increases daily production reaching 51.29 g (in

2004) to 47.87 g unmodernised halls, differences that remain and the end growth period:

2099.90 g 2097.27 g respectively to 2050.60 g and specific consumption increases by 3.29%

from chickens kept in halls unmodernised.

Regarding chickens given protein is found that registered increases are higher if feeding

chickens with soy protein, compared with 2.4% fish meal, which shows that soy protein has the

amino acid level and optimal level of EM / DB.

After killing a male chicken 2 kg live weight resulting in an average 1.56 kilograms

eviscerated carcass. Respectively 78.2% carcass, intestinal mass 8.1%, 6.1% birds, 4.3% blood,

viscera 3.4%, 2.5% and 2.4% liver head.

In women: eviscerated carcass is 1.46 kilograms, respectively 73.4% carcass, gut 7.5%,

6.1% birds, 4.0% blood, 2.4% viscera, liver and 2.1% 2.1% cap.

After carcases structure is: the male breast 28.6%, 32.0% legs, back and wings 10.2%

29.5% (ie 75-80% of live weight of chicken). In women: breast is 26.5% 31.6% legs, back and

wings 27.2% 10.2%.

Studying consumer preferences shows that 55% prefer meat to casserole, and 45%

prefer the chicken in plastic bag.

The main categories of products the sales are the best class I-necked chickens, chicken

legs and I grill quality with a market share of 59%, followed by canteen chicken with 16%,

16% chicken leg and breast of chicken with 9% .

After depopulation, the halls were mechanically cleaned, remove litter, washed and

then disinfected. These operations are costly, labor intensive and use of disinfectants, thus

tracking, control and surveillance are required because they depend on the health of the next

batch of chickens that grow in the hall.

The 10 pieces collected "sanitation wipes" from different points in the hall (70% of

these are harvested from the hall area that comes into contact with chickens). They are

transported to the animal health unit which is processing, incubation and interpretation of

results. If more than 75% negative results halls are considered well prepared for a new popular,

as directed throughout the period monitored.

The biggest loss recorded in the first two weeks of the popular, due to shortcomings of

incubation (vitelosaculitis, peritonitis yolk) and of transport errors (asphyxia) or popular

(unprepared halls appropriate).

Comparing the three hybrids, the greatest losses occurred in Ross 308 hybrid 5,3-5,6%

and the lowest hybrid Hybro of 3.43 to 4.03%.

By upgrading halls, the microclimate, feeding and watering decreased mortality with 1

to 2% on the hall and set.

The incidence of mortality is higher in summer (4.96%) and winter (4.73%) compared

with other seasons.

Necropsic examination carried out in chickens actually, I met lesions: TEFL

hemoragico-haemorrhagic or necrotic, ulcerated lesion in the mucosa, and histopathological

examination I met vilozities atrophied, fibrosis and infiltrated leucocitar.

44

When I met colibacilosis dead chickens lesions yolk sac, vitelus neresorbit, congestion,

edema, bronchitis in lung fibro - necrotic, catarrhal bronchopneumonia and inflammation fiber

seroaselor toraco - abdominal congestion and dystrophies.

Immunohistochemical examination meet B lymphocytes in mucosal proventricular

gonadotropin and T lymphocytes in mucosal epithelium proventricular. The kidney: vascular

stasis, congestion, and tubular epithelial dystrophy of the liver: foci of necrosis and hepatitis.

Interpretation of serological results is made taking into account: intensity, consistency

and persistence of immune response.

Monitoring chicken flocks by ELISA is useful for whether a vaccine has been correctly

applied or not it is effective vaccination.

Derived antibody titres indicates uniformity and allow the immune response in chickens

vaccinated against: pseudopest avian bursitis and infectious bronchitis.

For diseases that mothers were vaccinated hens (if infectious encephalitis and

reovirosis) were found appropriate antibody titers at 21 days, but gradually declined towards

the end of operation.

Mycoplasmosis If, at which chickens were vaccinated mother has not developed any

immunity to 21 days or 42 days, the samples remained negative.

In infectious samples were positive in the first period and then were negative at 42 days

(were vaccinated parent hens).

The avian influenza that were not any chickens or chickens vaccinated show immunity

is low throughout growth as in rhinotracheitis.

Acidifier used in drinking water buffer effect and reduced the acidity of water from 6 ,

from 44 to 3.4 tripling electrical conductivity, total hardness and permanent doubling of water,

increase magnesium, NAK, chlorides, phosphates, sulphates, iron, manganese and zinc with

beneficial effects on offspring growth.

Experimental lot had a quick start, a mortality of 2.8%, higher daily gain and the

highest final body weight, specific consumption / kg was lower.

Control group made less daily gain, higher specific consumption, higher mortality (4.2

%), increased uric acid and urea with 4.81 g / dl.

Throughout the experimental period (1 - 41 days) the largest increases production with

the lowest specific consumption is achieved experimental lot, having a quick start and a low

mortality (2%).

The experimental plots changed the chemical composition of meat by reducing the

percentage of carcass water and fat and increase protein content and uric acid, with the

percentage of urea reduction.

There is an increase of carbohydrates in all groups, but without the danger of steatosis

liver because chickens are sacrificed at 41 days.

Although the ratio calcium / phosphorus in the ration was optimal, reference values of

the main mineral elements (Ca, P, Mg) found in the blood of chickens were lower than those of

literature, although no clinical manifestations were observed, this situation is an attribute

excess phytate, oxalate and fat absorption ration which hinder the essential micro-nutrients

which should be corrected.

Acidifiers use cost is approximately 0.029 lei / chicken that is 580 lei 20 000 chicken.

The entire cycle of care, the best results we recorded group 2 (where the water pH was 2.5)

with an average weight of 2461.0 g, an average daily gain of 57.65 g and a Specific fuel

consumption of 1.78 kilograms, followed closely by group 1 with an average body mass of

2450.0 g, average daily gain of 57.40 g and a specific consumption of 1.80 kilograms.

Mortality of experimental average (1, 2, 3) was 2% to 4% in control group.

Biochemical indices registered, especially during the fattening II, shows increased

metabolisms on protein and fat accumulated in the body, as confirmed by high growth

45

increases, but increases in urea, uric acid, glucose and lipids, which suggesting an increase in

oxidative processes and by using part of the protein as an energy source in the body.

The chemical composition of effluents from experimental plots changed in the sense of

small amounts of ammonia and nitrogen to the witness, and pH remained acid effluents from

15 days before the end of observation in all experimental plots.

The control group the acid reaction occurs only in the last period of growth. Note that

the experimental group 2, the introduction of molasses in the drinking water influence the

growth performance by nitrogen substances in molasses (Betaine, glutamic acid, aspartic acid.

Betaine has the exciting role of the digestive organs and potassium salts character gives a

slightly laxative , increased water consumption and elimination of toxic metabolites.)

Protecting the environment and especially water in the hydrographic area where is

located the unit concerned and concerns of all those responsible for the unit.

Original station consisted of a home, a septic unicompartimentated, a water pumping

station and a home for cleaning the mud and water processing before discharge.

Wastewater resulting from the technological process had high levels especially in BOD

5, CCO-Cr, ammonium, NH4, total phosphorus, etc.., Which is why it was necessary to

increase the station and especially the step mechanical - biological treatment.

Reduction of organic load was achieved by installing a separator wedges and coarse

solids (viscera) and a press of feathers placed before decantation primary compartments. -

Fitting a biological filter (filter, watering) that is a concrete pool 8 x 4 m, the bottom

having a filter layer consists of pieces of slag and cox or spraying water as rain, with a pump

(water aeration) .

A pool of mixing wastewater: this water is chemically treated with neutralizing and

coagulants. Weekly swimming bacteria are introduced 400 g Micropan complex (a concentrate

of bacteria), leading to reduced downtime in the water station at 28 to 30 days to 9.10 days, and

decreased pollution indicators significantly.

46

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY

1. ADAMEŞTEANU, I., AND COL., 1980, Morfoclinic Veterinary Diagnostic species

and syndromes, Ed. Ceres, Bucharest.

2. ADAMS, C., 1990, Effects of AP 4 W in drinking water on days 1.7 and chick

mortality in commercial pullet and broiler performance units. Alltech Inc..

3. ALBERT, MJ, M. ANSARUZZAMAN, SM FARUQUE, PKB NEOGI, K. HAIDER,

AND S. TZIPI, 1991, An ELISA for the detection of localized adherent classical

enteropathogenic Escherichia coli serogroups. J. Infect. Dis. 164.

4. BABA AL. I., ROTARU, O., 1991, Diagnostic veterinary necropsy. Tipo Agronomia,

Cluj-Napoca.

5. CHAPMAN, HD, HACKER, AB, 1994, Sensitivity of field isolates of Eimer from two

broiler complexes to anticoccidial drugs in the chicken, Poultry Science.

6. COTOFAN OTILIA., BRADATAN, GH., 2000, Diagnostic necropsy in birds. Edit.

Ion Ionescu

7. CUCU, I., MACIUC, V., MACIUC DOMNICA 2004, Scientific research and

experimental techniques in animal husbandry items. Edit. Alfa, Iasi.

8. CULEA C. (1998) - Special Animal Breeding and improvement. Publisher tomorrow

Foundation Romania, Bucharest.

9. DECUN, M., 1986, Colibacilare infections in animals. Edit. Ceres, Bucharest.

10. DRAGHICI, C., 1991, Microclimate animal shelter and means of management. Edit.

Ceres, Bucharest.

11.DRĂGHICI, C., 2001, Course of animal hygiene and environmental protection. Edit.

Academic Press, Cluj-Napoca.

12. GHERGARIU, S., AND BABA, IM, 1990, Nutritional and metabolic pathology of

the animals. Edit. Romanian Academy, Bucharest.

13. MANOLESCU, N., AND COL., 1999, The treaty of animal hematology, vol vol.II.

Edit. Romania of Tomorrow Foundation, Bucharest.

14. MANOLESCU, N., AND COL., 1978, Quick hematology intensively reared animals.

Edit. Ceres, Bucharest.

15. MICLAUS, V., LISOVSCHI-CHELEŞANU, C., 2002 Animal Histology, Vol.I. Edit.

Risoprint, Cluj-Napoca.

16. MORAR, R., 1993, Livestock vol.I. Tipo. Agronomia, Cluj-Napoca.

17. MORAR, R., CÎMPEAN, A., PASCAL, I., 2001, Practicum of Animal Husbandry.

Edit.Todesco, Cluj-Napoca.

18. PARVU, GH., 1992, Nutritional surveillance of animal metabolism. Edit. Ceres,

Bucharest.

19.RĂPUNTEAN., GH., RĂPUNTEAN., S., 2005, General Veterinary Epidemiology.

Edit. Academic Press, Cluj-Napoca.

20.TĂNĂSESCU, B., 1974, Diagnosis of haematological, volumes I-II. Edit. Dacia,

Cluj-Napoca.

21. TOBOLCEA, V., UNGUREANU, D., 1993, Waste water management. Part I,. Iasi.

22. VĂCARU OPRIS., I (coordinator), 2005, Systems and technologies to increase

broilers. Edit. Ceres, Bucharest.

23. VAN, I., AND COL., 2003, Growth and industrialization broilers. Edit.Ceres,

Bucharest.

universitatea de ştiinţe agricole şi medicină veterinară cluj-napoca

Documents