rezumatul tezei de doctorat - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ...

37
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA FITOTEHNIE Ing. Marin Liviu TOMOŞ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETARI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GRÂULUI ŞI SECAREI DE TOAMNĂ ÎN SISTEM ECOLOGIC CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. univ. dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN CLUJ-NAPOCA 2010

Upload: lydan

Post on 02-May-2018

227 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

  

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA FITOTEHNIE

Ing. Marin Liviu TOMOŞ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETARI PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GRÂULUI ŞI SECAREI DE TOAMNĂ ÎN SISTEM ECOLOGIC

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. univ. dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN

CLUJ-NAPOCA

2010

Page 2: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

2  

CUPRINS Teză RezumatIntroducere.................................................................................................... 9 8

Capitolul 1 SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN

MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA .......................................................................

12 9

1.1. Sistemul de agricultură ecologică pe plan mondial................................... 12 9 1.2. Sistemul de agricultură ecologică în România ......................................... 22 10 Capitolul 2 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA GRÂULUI ŞI SECAREI ÎN SISTEM ECOLOGIC .............

29

11

2.1. Suprafaţa şi producţia de grâu şi secară cultivată în sistem ecologic ....... 29 - 2.2. Materialul biologic utilizat în cultura ecologică a grâului şi secarei ....... 36 - 2.3. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a grâului şi secarei de toamnă

2.3.1. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a grâului .......... 2.3.2. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică a secarei .......... 2.3.3. Lucrările solului în sistemul Eco-Dyn ...........................................

36 36 46 48

- - - -

Capitolul 3 OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE LUCRU...........................

52

11 3.1. Obiectivele cercetărilor ………….....................….………….................. 52 - 3.2. Condiţiile pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările……….............

3.2.1. Cadrul natural Chimindia- judeţul Hunedoara................................ 3.2.2. Cadrul natural Fireteaz – judeţul Arad............................................

54 54 58

- - -

3.3. Materialul biologic utilizat în cultura ecologică a grâului şi secarei de toamnă ... 3.3.1. Soiul Arieşan................................................................................... 3.3.2. Soiul GK Kalasz.............................................................................. 3.3.3. Soiul Gk Betadur............................................................................. 3.3.4. Soiul Franckenkorn......................................................................... 3.3.5. Soiul Suceveana..............................................................................

61 61 63 64 65 67

- - - - - -

3.4. Factori şi graduări - Variantele luate în studiu, în cele două câmpuri experimentale Chimindia şi Fireteaz................................................................

3.4.1. Factori şi graduări la grâu................................................................ 3.4.2. Variantele experimentale studiate la secară....................................

68 68 70

-

12 12

3.5. Biofertilizatori ecologici utilizaţi……………………………….............. 3.5.1. Ecofertil P....................................................................................... 3.5.2. Azotofertil....................................................................................... 3.5.3. Biomit Plussz.................................................................................. 3.5.4. Preparate biodinamice.....................................................................

71 71 72 73 74

- - - - -

3.6. Lucrările efectuate în câmpurile experimentale……………………........ 3.6.1. Lucrările efectuate în câmpul experimental Chimindia.................. 3.6.2. Lucrările efectuate în câmpul experimental Fireteaz .....................

75 76 85

- - -

Capitolul 4 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND STAREA DE VEGETAŢIE LA INTRAREA ŞI IEŞIREA DIN IARNĂ ........................

95

13

4.1. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă…..................... 4.1.1. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă în anul 2006-2007 ................................................................................................. 4.1.2. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă în anul 2007-2008 .................................................................................................

95

95

100

- - -

Page 3: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

3  

4.1.3. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă în anul 2008-2009 ................................................................................................. 4.1.4. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă, media anilor 2006-2009.......................................................................................

103

107

-

13 4.2. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă......................

4.2.1. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă în câmpul experimental Chimindia............................................................... 4.2.2. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă în câmpul experimental Fireteaz..................................................................

111

111

113

-

14

15 Capitolul 5 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND DATELE FENOLOGICE - CICLUL DE VEGETAŢIE............................................

116

15

5.1. Rezultate obţinute privind datele fenologice la grâul de toamnă ............. 5.1.1. Datele fenologice la grâu în anul 2006-2007.................................. 5.1.2. Datele fenologice la grâu în anul 2007-2008.................................. 5.1.3. Datele fenologice la grâu în anul 2008-2009..................................

116 116 121 127

- - - -

5.2. Rezultate obţinute privind datele fenologice la secară.............................. 5.2.1. Datele fenologice la secară în anul 2006-2007............................... 5.2.2. Datele fenologice la secară în anul 2007-2008............................... 5.2.3. Datele fenologice la secară în anul 2008-2009...............................

131 131 132 135

- - - -

Capitolul 6 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE LA VARIANTELE LUATE ÎN STUDIU...........................................................

136

15

6.1. Rezultate obţinute privind buruienile la Chimindia.................................. 6.1.1. Buruienile dominante în anul 2007................................................. 6.1.2. Buruienile dominante în anul 2008................................................. 6.1.3. Buruienile domonante în anul 2009................................................

137 137 138 138

- - - -

6.2. Rezultate obţinute privind buruienile la Fireteaz...................................... 6.1.1. Buruienile dominante în anul 2007................................................. 6.1.2. Buruienile dominante în anul 2008................................................. 6.1.3. Buruienile domonante în anul 2009................................................

139 139 139 140

- - - -

Capitolul 7 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND ELEMENTELE DE PRODUCTIVITATE ŞI INSUŞIRILE FIZICE ŞI DE CALITATE ALE SEMINŢELOR DE GRÂU ŞI SECARĂ...........................................

141

16 7.1. Elementele de productivitate, însuşirile fizice şi de calitate ale seminţelor de grâu............................................................................................

7.1.1. Evaluarea producţiei medii la grâu în anii 2007-2009.................... 7.1.2. Masa a 1000 boabe în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009 ..........................................................................................................

141 141

145

- -

16 7.1.3. Puritatea seminţelor de grâu în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009....................................................................................... 7.1.4. Umiditatea seminţelor de grâu în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009....................................................................................... 7.1.5. Însuşirile calitative ale soiurilor de grâu, media anilor 2007-2009

149

154 159

16

17 18

7.2. Elemente de productivitate, însuşirile fizice şi de calitate ale seminţelor de secară...........................................................................................................

7.2.1. Evaluarea producţiei medii la secară în anii 2007-2009, la Chimindia şi Fireteaz................................................................................

161

161

19

19

Page 4: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

4  

7.2.2. Masa a 1000 boabe în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009 ... 7.2.3. Puritatea seminţelor la secară în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009....................................................................................... 7.2.4. Umiditatea seminţelor la secară în anii 2007,2008,2009 şi media anilor 2007-2009......................................................................................

162

167

171

20 - -

Capitolul 8 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE BOABE LA GRÂU ŞI SECARĂ..................................................................

175

21

8.1. Producţia de grâu la Chimindia................................................................. 8.1.1. Producţia de grâu la Chimindia în anul 2007.................................. 8.1.2. Producţia de grâu la Chimindia în anul 2008.................................. 8.1.3. Producţia de grâu la Chimindia în anul 2009.................................. 8.1.4. Producţia de grâu la Chimindia, media anilor 2007-2009 .............

175 175 179 184 189

- - - - 21

8.2. Producţia de grâu la Fireteaz..................................................................... 8.2.1. Producţia de grâu la Fireteaz în anul 2007...................................... 8.2.2. Producţia de grâu la Fireteaz în anul 2008...................................... 8.2.3. Producţia de grâu la Fireteaz în anul 2009...................................... 8.2.4. Producţia de grâu la Fireteaz, media anilor 2007-2009..................

194 194 198 202 206

- - -8 - 23

8.3. Producţia de secară la Chimindia.............................................................. 8.3.1. Producţia de secară la Chimindia în anul 2007............................... 8.3.2. Producţia de secară la Chimindia în anul 2008 .............................. 8.3.3. Producţia de secară la Chimindia în anul 2009 .............................. 8.3.4. Producţia de secară la Chimindia, media anilor 2007-2009 ..........

210 210 212 214 216

- - - - 26

8.4. Producţia de secară la Fireteaz.................................................................. 8.4.1. Producţia de secară la Fireteaz în anul 2007................................... 8.4.2. Producţia de secară la Fireteaz în anul 2008................................... 8.4.3. Producţia de secară la Fireteaz în anul 2009................................... 8.4.4. Producţia de secară la Fireteaz, media anilor 2007-2009 ..............

217 217 219 220 222

- - - - 27

Capitolul 9 REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA

ECONOMICĂ LA GRÂU ŞI SECARĂ....................................................... 224

28

9.1. Eficienţa economică la grâu, media anilor 2007-2009, în câmpul experimental Chimindia...................................................................................

224

28

9.2. Eficienţa economică la grâu, media anilor 2007-2009 în câmpul experimental Fireteaz......................................................................................

231

29

9.3. Eficienţa economică la secară, media anilor 2007-2009 în câmpul experimental Chimindia..................................................................................

237

30

9.4. Eficienţa economică la secară, media anilor 2007-2009 în câmpul experimental Fireteaz.......................................................................................

239

31

Capitolul 10 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI....................................... 242 32 Concluzii......................................................................................................... 242 32 Recomandări.................................................................................................. 248 35 Bibliografie..................................................................................................... 250 - Rezumatul tezei de doctorat (limba română).............................................. 258 1 Bibliografie selectivă...................................................................................... 292 37 Rezumatul tezei de doctorat (limba engleză)............................................... 293 38

Page 5: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

5  

CONTENTS Ph.D. Thesis Summary Introduction................................................................................................... 9 38 Chapter 1 THE ORGANIC FARMING SYSTEM IN THE WORLD

AND IN ROMANIA ......................................................................................

12

39 1.1. The organic farming system in the world................................................. 12 39 1.2. The organic farming system in Romania ................................................. 22 40 Chapter 2 THE RESEARCH CURRENT STATUS ON WHEAT AND RYE CULTIVATION IN ORGANIC FARMING SYSTEM ..................

29

41

2.1. Organic wheat and rye acreage and yields............................................... 29 - 2.2. The seeding material in organic wheat and rye cultivation...................... 36 - 2.3. The specific cultural methods in organic winter wheat and rye cultivation ........................................................................................................ 2.3.1. The specific cultural methods in organic winter wheat cultivation .. 2.3.2. The specific cultural methods in organic rye cultivation ................. 2.3.3. The Eco-Dun farming works system ................................................

36 36 46 48

- - - -

Chapter 3 THE STUDY OBJECTIVES. THE SOIL AND CLIMATE CONDITIONS IN WHICH RESEARCHES WERE DONE. THE SEEDING MATERIAL AND RESEARCH METHODS .........................

52

41 3.1. The research objectives. ………………………………........................... 52 - 3.2. The soil and climate conditions in which the researches were done ........ 3.2.1. The environmental conditions in Chimindia – Hunedoara county ... 3.2.2. The environmental conditions in Fireteaz – Arad county ................

54 54 58

- - -

3.3. The winter wheat and rye seeding material .............................................. 3.3.1. The Arieşan variety .......................................................................... 3.3.2. The GK Kalasz variety ..................................................................... 3.3.3. The GK Betadur variety ................................................................... 3.3.4. The Franckenkorn variety ................................................................. 3.3.5. The Suceveana variety ......................................................................

61 61 63 64 65 67

- - - - - -

3.4. Factors and graduations – the studied variants in the two experimental fields Chimindia and Fireteaz.......................................................................... 3.4.1. Factors and graduations for the winter wheat .................................. 3.4.2. Experimental variants for rye ...........................................................

68 68 70

-

41 42

3.5. Biofertilizers …................................…………………………................ 3.5.1. Ecofertil P ....................................................................................... 3.5.2. Azotofertil ....................................................................................... 3.5.3. Biomit Plussz .................................................................................. 3.5.4. Biodinamic fertilizers .....................................................................

71 71 72 73 74

- - - - -

3.6. Cultural works done in the experimental fields……………….………... 3.6.1. Cultural works done in the Chimindia experimental field…............ 3.6.2. Cultural works done in the Fireteaz experimental field…................

75 76 85

- - -

Chapter 4 RESULTS REGARDING THE PLANTS NUMBER IN WINTER INGRESS AND EGRESS ...........................................................

95

42

4.1. The winter wheat plants number in winter ingress and egress ................. 4.1.1. Plants number in 2006-2007 winter ingress and egress ................... 4.1.2. Plants number in 2007-2008 winter ingress and egress....................

95 95

100

- - -

Page 6: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

6  

4.1.3. Plants number in 2008-2009 winter ingress and egress.................... 4.1.4. The winter wheat average plants number in 2006-2009 farming seasons winter ingress and egress....................................................................

103

107

-

42 4.2. The rye plants number in winter ingress and egress ................................. 4.2.1. The rye plants number in experimental field Chimindia................... 4.2.2. The rye plants number in experimental field Fireteaz.......................

111 111 113

- 44 -

Chapter 5 RESULTS REGARDING THE PHENOLOGICAL DATA. THE VEGETATION CYCLE......................................................................

116

44

5.1. Resultats regarding the winter wheat phenological data........................... 5.1.1. The winter wheat 2006-2007 phenological data ............................... 5.1.2. The winter wheat 2007-2008 phenological data ............................... 5.1.3. The winter wheat 2008-2009 phenological data ...............................

116 116 121 127

- - - -

5.2. Resultats regarding the rye phenological data .......................................... 5.2.1. The rye 2006-2007 phenological data ............................................... 5.2.2. The rye 2007-2008 phenological data ............................................... 5.2.3. The rye 2008-2009 phenological data ...............................................

131 131 132 135

- - - -

Chapter 6 RESULTS REGARDING THE WEEDS INCIDENCE .......... 136 45 6.1. Results regarding the weeds incidence on Chimindia experimental field 6.1.1. The prevailfog weeds in 2007 .......................................................... 6.1.2. The prevailfog weeds in 2008........................................................... 6.1.3. The prevailfog weeds in 2009..........................................................

137 137 138 138

- - - -

6.2. Results regarding the weeds incidence on Fireteaz experimental field ... 6.2.1. The prevailfog weeds in 2007........................................................... 6.2.2. The prevailfog weeds in 2008........................................................... 6.2.3. The prevailfog weeds in 2009...........................................................

139 139 139 140

- - - -

Chapter 7 RESULTS REGARDING THE OUTPUT COEFICIENTS AND GRAIN QUALITY PARAMETERS .................................................

141

45

7.1. Results regarding the winter wheat average yields and quality parameters ........................................................................................................ 7.1.1. Average winter wheat yields in 2007-2009 farming seasons ........... 7.1.2. The winter wheat 1000 weight grain in 2007, 2008, 2009 and average for 2007-2009 farming seasons .......................................................... 7.1.3. The winter wheat seeds purity degree in 2007, 2008, 2009 and average for 2007-2009 farming seasons .......................................................... 7.1.4. The winter wheat seeds moisture content in 2007, 2008, 2009 and average for 2007-2009 farming seasons .......................................................... 7.1.5. The winter wheat quality parameters, average for 2007-2009 farming seasons...............................................................................................

141 141

145

149

154

159

- --

45

46

46 47

7.2. Results regarding the rye average yields and quality parameters ............. 7.2.1. Average rye yields in 2007-2009 farming seasons Chimidia and

Fireteaz ....................................................................................................... 7.2.2. The rye 1000 weight grain in 2007, 2008, 2009 and average for 2007-2009 farming seasons ............................................................................. 7.2.3. The rye seeds purity degree in 2007, 2008, 2009 and average for 2007-2009 farming seasons ............................................................................. 7.2.4. The rye seeds moisture content in 2007, 2008, 2009 and average

161

161

162

167

48

48

49 -

Page 7: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

7  

for 2007-2009 farming seasons ....................................................................... 171 - Chapter 8 RESULTS REGARDING THE YIELDS.................................. 175 50 8.1. Results regarding the winter wheat yields on Chimindia experimental field .................................................................................................................. 8.1.1. The winter wheat yield on Chimindia experimental field in 2007.. 8.1.2. The winter wheat yield on Chimindia experimental field in 2008.. 8.1.3. The winter wheat yield on Chimindia experimental field in 2009 .. 8.1.4. The winter wheat yield on Chimindia experimental field, average for 2007-2009 farming seasons .......................................................................

175 175 179 184

189

- - - -

50 8.2. Results regarding the winter wheat yields on Fireteaz experimental field 8.2.1. The winter wheat yield on Fireteaz experimental field in 2007 ...... 8.2.2. The winter wheat yield on Fireteaz experimental field in 2008 ...... 8.2.3. The winter wheat yield on Fireteaz experimental field in 2009 ...... 8.2.4. The winter wheat yield on Fireteaz experimental field, average for 2007-2009 farming seasons ............................................................................

194 194 198 202 206

- - - - 52

8.3. Results regarding the rye yields on Chimindia experimental field …...... 8.3.1. The rye yield on Chimindia experimental field in 2007 ................ 8.3.2. The rye yield on Chimindia experimental field in 2008 ................. 8.3.3. The rye yield on Chimindia experimental field in 2009 ................. 8.3.4. The rye yield on Chimindia experimental field, average for 2007-2009 farming seasons .....................................................................................

210 210 212 214 216

- - - - 56

8.4. Results regarding the rye yields on Fireteaz experimental field............... 8.4.1. The rye yield on Fireteaz experimental field in 2007 ..................... 8.4.2. The rye yield on Fireteaz experimental field in 2008 ...................... 8.4.3. The rye yield on Fireteaz experimental field in 2009 ...................... 8.4.4. The rye yield on Fireteaz experimental field, average for 2007-2009 farming seasons ......................................................................................

217 217 219 220 222

- - - - 57

Chapter 9 RESULTS REGARDING THE WINTER WHEAT AND

RYE CULTIVATION ECONOMIC PERFORMANCE ........................... 224

58

9.1. Results regarding the winter wheat economic performance on Chimindia experimental field, average for 2007-2009 farming seasons .......

224

58

9.2. Results regarding the winter wheat economic performance on Fireteaz experimental field, average for 2007-2009 farming seasons..........................

231

59

9.3. Results regarding the rye economic performance on Chimindia experimental field, average for 2007-2009 farming seasons...........................

237

-

9.4. Results regarding the rye economic performance on Fireteaz experimental field, average for 2007-2009 farming seasons...........................

239

-

Chapter 10 CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS................... 242 61 Conclusions..................................................................................................... 242 61 Recommendations.......................................................................................... 248 64 References....................................................................................................... 250 - Summary (romanian language).................................................................... 258 1 Selective references........................................................................................ 292 66 Summary (english language)......................................................................... 293 38

Page 8: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

8  

INTRODUCERE Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică)

este un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în respect faţă de natură şi legile ei. Agricultura ecologică contribuie la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi are o contribuţie majora la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

Din motive obiective şi subiective în România producerea grâului de toamnă în ultimii ani se află în descreştere. Deci apare necesitatea analizei şi aprecierii eficienţei economice a producerii grâului de toamnă şi elaborarii unor direcţii concrete, care vor contribui la sporirea nivelului rentabilitaţii acestui produs.

Alegerea unui soi de grâu care să asigure o cât mai bună concordanţă între resursele pedoclimatice ale zonei şi particularitaţile biologice ale soiului este o condiţie esenţială pentru obţinerea unei producţii mari şi stabile. Pe lânga capacitatea ridicată de producţie, soiurile trebuie să posede şi o bună rezistenţă la principalii factori de risc şi sa aiba un potenţial calitativ corespunzator cerinţelor.

Evident, nivelul producţiilor obţinute depinde de aplicarea optimă a tuturor verigilor tehnologice începând cu alegerea soiului şi terminând cu recoltatul. Alegerea celor mai bune soiuri dintre cele recomandate în zonă, nu poate garanta singură obtinerea unor recolte ridicate, daca nu se aplică întreaga gamă de măsuri tehnologice la un nivel optim. În tehnologia de cultură a grâului, bazele unor recolte ridicate se pun o dată cu înfiinţarea culturii, care cuprinde o serie de secvenţe tehnologice menite să conducă la realizarea de lanuri bine încheiate la răsarire.

In contextul social, economic şi ecologic actual, la scara planetară, poate fi remarcată tendinţa de trecere, intr-un procent tot mai ridicat, de la sistemul de agricultură de tip industrial, supraintensiv, spre sisteme de agricultură ecologică, o agricultură ’’a bunului simţ’’, care să răspundă următoarelor directive majore:

- obţinerea produselor agricole in cantitate suficienta, de inaltă calitate şi la costuri rezonabile;

- imbunataţirea şi conservarea mediului inconjurator şi reducerea la minimum a resurselor de poluare;

- crearea cadrului general pentru producatorii de produse agroalimentare, care să asigure cantitaţile necesare dezvoltarii societaţii, să garanteze securitatea mediului de lucru, să permită cresterea veniturilor, să ofere satisfacţia muncii şi armonizarea vieţii cu natura.

Aduc cele mai calde mulţumiri și îmi exprim întreaga mea consideraţie pentru Domnul Profesor Universitar dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN, conducător știinţific al tezei, pentru onoarea ce mi-a făcut-o primindu-mă în grupul de doctoranzi aflaţi în îndrumarea Domniei Sale, pentru sprijinul profesional acordat de la primul protocol experimental, până la finalizarea lucrării.

Sincere mulţumiri conducerii Universităţii de Ştiinţe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, si special Facultăţii de Agricultură, pentru condiţiile oferite.

Adresez mulţumirile mele colectivului Disciplinei de Fitotehnie pentru sprijinul acordat în realizarea tezei.

Page 9: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

9  

Îmi exprim recunoştinţa şi sincere mulţumiri d-nului Director General S.C. Minexfor S.A. Deva Ing. Ţandrău Nicolae şi d-nului Christian Haeni pentru sprijinul acordat la înfinţarea şi finalizarea experienţelor din Câmpurile experimentale de la Chimindia, judeţul Hunedoara şi Fireteaz, judeţul Arad.

Exprim de asemenea mulţumiri domnului dr. Vasile Moldovan şi dr. Rozalia Kadar, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda pentru sugestiile făcute cu privire la documentarea şi redactarea tezei.

Nimic nu aş fi putut realiza fără generozitatea familiei mele, caldele și sincerele mele mulţumiri pentru suportol moral şi material de care am beneficiat.

CAPITOLUL 1 SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIAL ŞI

ÎN ROMÂNIA

1.1. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIAL

Începuturile agriculturii ecologice moderne sunt fixate la sfarsitul secolului trecut când unele grupuri de gânditori, în special din Germania, au început să analizeze prăprastia dintre om şi să speculeze modul în care poate fi stopată această tendinţă.

Pe acest fundal Rudolf Steiner, filozof nascut în Austria, având ocupatia de profesor, fondatorul antroposofiei, a creat în 1924 un nou concept de a face agricultura, în care ferma era văzută ca un organism care se autosusţine.

Studentul acestuia, Ehrenfried Pfeiffer, a dezvoltat această teorie şi a numit-o agricultură biodinamică. Principalele principii care au guvernat acest tip de abordare au fost:

să se aplice tehnici agricole raţionale indiferent dacă acestea sunt vechi sau noi, care să respecte “metamorfozele steineriene” – plantă, animal, om – totul circulând prin aer, apă, şi sol datorită intervenţiei unei forte spirituale;

să se promoveze principii cum sunt: respectarea diversităţii (diversităţii şi biodiversităţii) stimularea reciclarii elementelor chimice şi substanţelor, excluderea chimicalelor poluante şi a altora, promovarea diverselor tehnici elaborate de şcolile de agricultură biologică;

şi crearea unor noi concepte şi metode specifice agriculturii bio-dinamice. Agricultura ecologică a aparut in realitate,spre sfârşitul anilor 1970 odată cu

creşterea influenţei mişcarilor pentru mediu,când fermierii şi consumatorii au fost mai preocupaţi de probleme de mediu. Acest fenomen a apărut mai intâi în ţările din Europa de Nord (Danemarca, Germania, Olanda) şi mai apoi s-a extins în toate ţările din Bazinul Mediteranean (Franţa, Italia, Grecia) şi în SUA. Acest fapt a dus la apariţia asociaţiilor de ferme ecologice.

În prezent ţările cu cea mai mare suprafaţă cultivată ecologic sunt: Australia (11,8 milioane ha), Argentina (3,1. milioane ha), China (2,3milioane ha) şi S.U.A. (1,6 milioane ha). Totuşi, numărul fermierilor ecologici şi proporţia dintre agricultura ecologică şi cea convenţională sunt cele mai mari în Europa. A avut loc o creştere spectaculoasă a suprafeţelor cultivate ecologic în America de Nord şi Europa; ambele ţări au în comparaţie cu 2004, cu o jumătate de milion de hectare mai mult. În majoritatea ţărilor agricultura ecologică este în creştere, totuşi au avut loc şi descreşteri ale suprafeţelor cultivate ecologic în China, Chile şi Australia (SOEL-FiBL 2007).

Page 10: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

10  

Spania990000

Germania870000

Uruguai; 930000

India 1030000

Italia 1150000

China 1550000

SUA 1670000

Brazilia 1770000

Argentina 2780000

Australia 12020000

FFiigg..11..33.. PPrriimmeellee 1100 ţţăărrii ccuu cceeaa mmaaii mmaarree ssuupprraaffaaţţăă aaggrriiccoollăă ccuullttiivvaattaa

eeccoollooggiicc ((SSuurrssaa:: SSOOEELL--FFIIBBLL,, 22000077))

1.2. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA

Agricultura ecologică îşi are originea, pe de o parte, în dorinţa de a interveni în natură conform cu legile acesteia, iar pe de alta parte, în necesitatea de a salva habitatul uman, la care fertilitatea solului şi biodiversitatea sunt componente de baza, care trebuiesc conservate şi ameliorate.

Suprafeţele cultivate în sistem ecologic, în România, au crescut în ultimii cinci ani de peste şase ori, de la 17.438 ha în anul 2000, la 110.400 ha în 2005, pentru 2006 suprafeţele fiind de 143.000 ha. De asemenea, se estimează o creştere a suprafeţei cultivate ecologic 1,7 la sută în 2007, circa 250.000 ha, de la 1,16 la sută în 2006 şi până la 400.000 ha în 2010, adică 2,72 la sută.(Sursa: M.A.D.R Comunicări organisme de inspecţie şi certificare).

Producţia de grâu a României, recoltată până la data de 22 august, a fost de numai 3 milioane de tone în 2007, cu 44% mai redusă decât cea de 5,4 milioane de tone din 2006, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În România, agricultura ecologică, este în faza de pionierat în multe privinţe. Ceva mai bine se stă din punct de vedere conceptual, ca urmare a experienţei acumulate în ultimii 16 ani de studii teoretice şi aplicative privind cultivarea terenurilor agricole, precum şi în ceea ce priveşte promovarea agriculturii ecologice de către unele ONG-uri de profil, precum: Asociaţia Română pentru Agricultură Durabilă (ARAD), Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA”, Asociaţia ”AGROECOLOGIA”.

Suprafaţa (ha) Surface (ha)

Page 11: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

11  

Având în vedere că agricultura ecologică poate oferi soluţii de rezolvare a problemelor micii gospodării ţărăneşti (fărâmiţarea terenurilor, scăderea numărului şi a puterii fizice a producătorilor agricoli, tehnologiile rudimentare, producţia de subzistenţă etc.) şi că potenţialul agroecologic al României este de peste 25 % din suprafaţa agricolă, producţia agricolă şi produsele agroalimentare ecologice trebuie să devină politică de stat (TONCEA, 2000).

CAPITOLUL 2 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA

GRÂULUI SI SECAREI ÎN SISTEM ECOLOGIC

Producţia de grâu pe plan mondial

Factorii care determină răspândirea culturii grâului pe glob sunt clima, solul şi condiţiile economice. Zonele cele mai propice pentru cultura grâului sunt zonele temperate de nord şi sud. Aici sunt concentrate cele mai întinse suprafeţe cultivate cu grâu şi tot aici se obţin cele mai ridicate producţii la hectar. Regiunile cu precipitaţii suficiente în cursul înfrăţirii, împăierii şi înspicării sunt cele mai indicate pentru grâu. Fotoperioada, intensitatea şi spectrul luminii, dar mai ales fotoperioada influenţează, de asemenea, repartiţia grâului pe glob. (Muntean, şi colab.,2003)

CAPITOLUL 3 OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎN

CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI

METODA DE LUCRU

Studiile s-au efectuat în două zone ecologice, pe teritorul localităţii Chimindia, din judeţul Hunedoara şi pe teritoriul localităţii Firiteaz, din judeţul Arad.

S-au luat în studiu patru soiuri de grâu de toamnă după cum urmează GK Kalasz -Triticum aestivum spp. vulgare, Arieşan- Triticum aestivum spp. vulgare GK Betadur- Triticum turgidum ssp turgidum conv. durum, Franckenkorn- Triticum aestivum spp.spelta, şi un soi de secară Suceveana.

Page 12: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

12  

3.4.1. Factori şi graduări la grâu

Factorul A soi, cu graduările: a1 – Soiul GK Kalasz- Triticum aestivum spp. vulgare, a2 - Soiul Arieşan- Triticum aestivum spp. vulgare, a3 – Soiul GK Betadur -Triticum turgidum ssp turgidum conv. durum, a4 - Soiul Franckenkorn- Triticum aestivum spp.spelta,

Factorul B fertilizare:

b1 - nefertilizat b2 - fertilizat pe sol (înainte de semănat) cu biofertilizatorul Azotofertil - doza 10

l/ha b3 - fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu biofertilizatorul Ecofertil P - doza 10 l/ha b4 - fertilizat pe sol înainte de semănat cu biofertilizatorul Azotofertil - doza 10 l/ha

+fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu Biofertilizatorul foliar Biomit Plussz - doza 4 l/ha

b5 – fertilizat pe sol (înainte de semănat) balega-corn doza 0.5 kg/ha + fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) balega-corn doza 0.5 kg/ha + silice-corn 5 g/ha, cu preparate biodinamice.

3.4.2. Variantele experimentale studiate la secară ( soiul Suceveana )

v1 - nefertilizat v2 - fertilizat pe sol (înainte de semănat) cu Biofertilizatorul Azotofertil - doza 10

l/ha v3 - fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu Biofertilizatorul Ecofertil P - doza

10 l/ha v4 - fertilizat pe sol înainte de semănat cu Biofertilizatorul Azotofertil - doza 10 l/ha

+fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) cu Biofertilizatorul foliar Biomit Plussz - doza 4 l/ha

v5 – fertilizat pe sol(înainte de semănat) balega-corn doza 0.5 kg/ha + fertilizat pe vegetaţie (la desprimăvărare) balega-corn doza 0.5 kg/ha + silice-corn 5 g/ha, cu preparate biodinamice.

Page 13: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

13  

CAPITOLUL 4

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND STAREA DE VEGETAŢIE LA INTRAREA ŞI IEŞIREA DIN IARNĂ

4.1.4. Numărul de plante de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă, media 2006-2009

TTaabbeell 44..1122.. NNuummăărruull ddee ppllaannttee ddee ggrrââuu llaa iinnttrraarreeaa şşii iieeşşiirreeaa ddiinn iiaarrnnăă,, mmeeddiiaa ppee 33

aannii (( CChhiimmiinnddiiaa 22000077--22000099 ))

SSooiiuull TTiipp ffeerrttiilliizzaarree

22000077 22000088 22000099 MMeeddiiaa//aannii La

intrare in

iarna

La iesire din

iarna

La intrare

in iarna

La iesire din

iarna

La intrare

in iarna

La iesire din

iarna

La intrare in

iarna

La iesire din

iarna

GGKK KKaallaasszz Nefertilizat 304 272 346 325 330 312 326,67 303,00 Sol 338 322 378 366 367 345 361,00 344,33

Vegetatie 345 323 398 384 361 339 368,00 348,67 Sol+vegetatie I 361 340 408 389 393 381 387,33 370 Sol+vegetatie

II 362 343 411 397 395 383 389,33 374,33

MMeeddiiaa ppee ssooii 342 320 388 372 369 352 366,33 348,00 AArriieeşşaann Nefertilizat 350 298 416 395 408 389 391,33 360,67

Sol 353 326 439 421 446 429 412,67 392,00 Vegetatie 376 359 447 435 441 423 421,33 405,67

Sol+vegetatie I 409 382 473 460 463 447 448,33 429,67 Sol+vegetatie

II 405 400 483 471 467 451 451,67 440,67

MMeeddiiaa ppee ssooii 379 353 458 436 445 428 427,33 405,67 GGKK BBeettaadduurr Nefertilizat 343 252 388 351 374 359 368,33 320,67

Sol 343 319 392 375 386 367 373,67 353,67 Vegetatie 372 322 403 387 383 364 386,00 357,67

Sol+vegetatie I 415 339 434 389 422 407 423,67 378,33 Sol+vegetatie

II 382 343 417 394 424 411 407,67 382,67

MMeeddiiaa ppee ssooii 371 315 407 379 398 382 392,00 358,67 FFrraannkkeennkkoorrnn

((ssppeellttaa)) Nefertilizat 188 171 309 300 305 297 267,33 256,00

Sol 207 201 327 317 328 325 287,33 281,00 Vegetatie 207 203 333 324 325 319 288,33 282,00

Sol+vegetatie I 223 214 349 339 337 334 303,00 295,67 Sol+vegetatie

II 216 213 345 336 341 337 300,67 295,33

MMeeddiiaa ppee ssooii 208 200 333 323 327 322 289,33 281,67

Page 14: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

14  

TTaabbeell 44..1133.. NNuummăărruull ddee ppllaannttee ddee ggrrââuu llaa iinnttrraarreeaa şşii iieeşşiirreeaa ddiinn iiaarrnnăă--mmeeddiiaa ppee 33

aannii (( FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099 )) SSooiiuull TTiipp

ffeerrttiilliizzaarree 22000077 22000088 22000099 Media/ani

La intrare in iarna

La iesire din iarna

La intrare in iarna

La iesire din iarna

La intrare in iarna

La iesire din iarna

La intrare in iarna

La iesire din iarna

GGKK KKaallaasszz

Nefertilizat 318 294 346 325 339 328 334,33 315,67

Sol 368 354 378 366 372 363 372,67 361,00

Vegetatie 370 347 398 384 367 355 378,33 362,00

Sol+vegetatie I 393 365 408 389 396 388 399,00 380,67

Sol+vegetatie II 393 365 411 397 401 390 401,67 384,00

MMeeddiiaa ppee ssooii 368 345 388 372 375 365 377,00 360,67

AArriieeşşaann Nefertilizat 370 314 416 395 412 399 399,33 369,33

Sol 370 343 439 421 443 437 417,33 400,33

Vegetatie 397 377 447 435 438 428 427,33 413,33

Sol+vegetatie I 431 401 473 460 469 461 457,67 440,67

Sol+vegetatie II 420 416 483 471 472 465 458,33 450,67

MMeeddiiaa ppee ssooii 398 370 458 436 447 438 434,33 414,67

GGKK BBeettaadduurr Nefertilizat 370 294 388 351 381 374 379,67 339,67

Sol 370 354 392 375 403 394 388,33 374,33

Vegetatie 397 347 403 387 398 391 399,33 375,00

Sol+vegetatie I 431 365 434 389 422 416 429,00 390,00

Sol+vegetatie II 401 367 417 394 423 417 413,67 392,67

MMeeddiiaa ppee ssooii 394 345 407 379 405 398 402,00 374,00

FFrraannkkeennkkoorrnn ((ssppeellttaa))

Nefertilizat 193 176 309 300 304 297 268,67 257,67

Sol 210 203 327 317 331 326 289,33 282,00

Vegetatie 210 205 333 324 328 322 290,33 283,67

Sol+vegetatie I 227 217 349 339 346 341 307,33 299,00

Sol+vegetatie II 219 216 345 336 347 341 303,67 297,67

MMeeddiiaa ppee ssooii 212 203 333 323 331 325 292,00 283,67

4.2.1. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă în câmpul experimental Chimindia

Din analiza datelor (tabelul 4.15)rezultă faptul că, soiul de secară, în câmpul experimental Chimindia, a avut o răsărire destul de uniforma în toamnă, cu un numar mediu de 439 plante/mp, pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 394 plante/mp pentru varianta nefertilizată.

TTaabbeell 44..1155.. RReezzuullttaattee oobbţţiinnuuttee llaa sseeccaarraa SSuucceevveeaannaa-- CChhiimmiinnddiiaa ppee 33 aannii

PPllaannttee llaa iinnttrraarreeaa ssii llaa iieessiirreeaa ddiinn iiaarrnnaa SSooiiuull TTiipp

ffeerrttiilliizzaarree 22000077 22000088 22000099 Media/ani

La intrare in iarna

La iesire din iarna

La intrare in iarna

La iesire din iarna

La intrare in iarna

La iesire din iarna

La intrare in iarna

La iesire din iarna

SSuucceevveeaannaa Nefertilizat 364 356 444 435 412 392 406,67 394,33 Sol 365 357 463 454 439 423 422,33 411,33

Vegetatie 393 386 475 463 433 417 433,67 422,00 Sol+vegetatieI 428 424 481 469 441 425 450,00 439,33 Sol+vegetatieII 416 412 481 474 443 429 446,67 438,33

MMeeddiiaa ppee ssooii 393 387 469 459 434 417 432,00 421,00

Page 15: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

15  

4.2.2. Numărul de plante de secară la intrarea şi ieşirea din iarnă,în câmpul experimental Fireteaz

Din analiza datelor (tabel 4.17) rezultă faptul că şi în câmpul de la Fireteaz secara, a avut o răsărire uniformă în toamnă, cu un numar mediu de de 431 plante/mp, pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 388 plante/mp pentru varianta nefertilizată.

TTaabbeell 44..1177.. NNuummăărr ddee ppllaannttee ddee sseeccaarrăă llaa iinnttrraarreeaa ssii llaa iieessiirreeaa ddiinn iiaarrnnaa –– mmeeddiiaa ppee 33

aannii ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099)) SSooiiuull

TTiipp

ffeerrttiilliizzaarree

22000077 22000088 22000099 Media/ani La

intrare in iarna

La iesire din

iarna

La intrare in

iarna

La iesire din

iarna

La intrare

in iarna

La iesire din

iarna

La intrare in

iarna

La iesire din iarna

SSuucceevveeaannaa Nefertilizat 370 359 433 407 417 398 406,67 388,00 Sol 370 361 448 428 431 414 416,33 401,00

Vegetaţie 397 389 452 439 438 422 429,00 416,67 Sol+vegetaţie(I) 431 426 469 461 447 436 449,00 441,00 Sol+vegetaţie(II) 419 415 477 468 453 441 449,67 441,33

MMeeddiiaa ppee ssooii 399 390 456 441 437 422 430,67 417,67

CAPITOLUL 5 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND DATELE FENOLOGICE

CICLUL DE VEGETAŢIE

În anul agricol 2006-2007 in ambele câmpuri experimentale Chimindia şi Fireteaz, fenofazele s-au desfăşurat în condiţii de secetă 376 mm precipitaţii (în câmpul experimental Chimindia), respectiv 268 mm (în câmpul experimental Fireteaz) Cel mai afectat de secetă a fost soiul GK Kalasz, fapt relevat prin traversarea cu întârziere a fiecărei fenofaze. Acest inconvenient a fost diminuat de iarna cu temperaturi blânde, care a permis continuarea vegetaţiei. Cel mai bine s-a comportat soiul Arieşan. Soiul Franckenkorn(ssp spelta) este cel mai tardiv, rămânând cu 11 zile în urmă în privinţa maturizării.

Anul agricol 2007-2008 s-a caracterizat prin precipitaţii optime, aceste cantităţi de apă au existat la dispoziţia plantelor în fenofazele critice şi astfel nu a fost în nici un fel stânjenită dezvoltarea acestora.

În anul 2008-2009, în general, cele patru soiuri şi-au manifestat specificitatea genotipică în ceea ce priveşte parcurgerea şi durata ciclului de vegetaţie.

CAPITOLUL 6 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE LA VARIANTELE

LUATE ÎN STUDIU

Îmburuienarea parcelelor martor din experienţă este dată de 17 specii dicotiledonate, dintre care 12 specii sunt anuale şi 5 specii perene. Ceea ce se poate remarca este faptul că în condiţiile climatice ale anului 2007 - 2009 numărul de specii de buruieni şi frecvenţa acestora variază pe repetiţii şi parcele experimentale, ridicând semne de întrebare speciile dicotiledonate perene (Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Sonchus arvensis şi Equisetum arvense) care apar cu o frecvenţă destul de ridicată .

Page 16: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

16  

CAPITOLUL 7 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND ELEMENTELE DE

PRODUCTIVITATE ŞI INSUŞIRILE FIZICE ŞI DE CALITATE ALE

SEMINTELOR

Rezultatele corespunzătoare mediilor pe 3 ani la fiecare soi pe fiecare variantă de fertilizare arată că soiul Arieşan răspunde cel mai bine la fertilizare, depăşind martorul cu 1209 kg. Soiul GK Betadur depăşeşte soiul martor cu 1108 kg, urmat de soiul GK Kalasz cu 1048 kg şi Franckenkorn cu 645 kg.

7.1.2. Masa a o mie de boabe pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor

2007-2009 În anii 2007-2009 în câmpul experimental Chimindia în urma determinării

MMB-ului la soiurile de grâu analizate (mediile pe 3 ani) s-au obţinut următoarele rezultate care sunt prezentate în tabelul 7.8., unde se observa că soiul de grau Franckenkorn are MMB-ul cel mai mare, urmat de soiul Arieşan, Betadur şi Kalasz.

TTaabbeell 77..88..

MMaassaa aa 11000000 bbooaabbee llaa ggrrââuu ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077 -- 22000099)) VVaarriiaannttee AAnnaalliizzaa

eeffeeccttuuaattăă SSooiiuull

KKaallaasszz AArriieeşşaann BBeettaadduurr FFrraanncckkeennkkoorrnn NNeeffeerrttiilliizzaatt MMB (g) 40.71 44.04 40.33 47.45 FFeerrtt.. ppee ssooll MMB (g) 41.21 47.45 43.27 47.73

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee MMB (g) 41.53 48.79 43.89 49.36 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) MMB (g) 43.27 50.36 46.03 53.10 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) MMB (g) 43.89 51.83 46.93 54.30

Rezultatele obţinute în anii 2007-2009 din campul experimental Fireteaz în urma determinării MMB-ului la soiurile de grau studiate (mediile pe 3 ani) sunt prezentate în tabelul 7.12., unde se observa că soiul de grau Franckenkorn are MMB cea mai mare, urmat de soiul Arieşan, Betadur şi Kalasz.

TTaabbeelluull 77..1100..

MMaassaa aa 11000000 bbooaabbee llaa ggrrââuu ((FFiirreetteeaazz,, 22000077 22000099))

VVaarriiaannttee AAnnaalliizzaa eeffeeccttuuaattăă

SSooiiuull GGKK KKaallaasszz AArriieeşşaann BBeettaadduurr FFrraanncckkeennkkoorrnn

NNeeffeerrttiilliizzaatt MMB (g) 41.23 44.32 41.33 46.12 FFeerrtt.. ppee ssooll MMB (g) 42.30 47.73 43.45 47.83

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee MMB (g) 42.53 48.91 44.12 48.36 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) MMB (g) 44.12 50.76 46.53 52.45 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII MMB (g) 44.23 50.83 46.72 53.72

7.1.3. Puritatea seminţelor pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 2007-2009

Seminţelor de grâu la soiurilor luate în studiu, în medie pe 3 ani (2007-2009) în câmpul experimental Chimindia au avut un procent al purităţii de 99,4% (tabel 7.14).

Page 17: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

17  

TTaabbeelluull 77..1144.. PPuurriittaatteeaa mmeeddiiee aa sseemmiinnţţeelloorr ddee ggrrââuu ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

VVaarriiaannttee AAnnaalliizzaa

eeffeeccttuuaattăă SSooiiuull

GGKK KKaallaasszz AArriieeşşaann BBeettaadduurr FFrraanncckkeennkkoorrnn

NNeeffeerrttiilliizzaatt Puritatea

seminţelor 99.1 99.2 99.2 99.2

FFeerrtt.. ppee ssooll Puritatea seminţelor

99.3 99.3 99.3 99.3

FFeerrtt.. ppee vveegg.. Puritatea seminţelor

99.3 99.4 99.4 99.4

FFeerrtt.. ppee ssooll++vveegg..((II)) Puritatea seminţelor

99.4 99.6 99.5 99.5

FFeerrtt.. PPee ssooll++vveegg..((IIII))

Puritatea seminţelor

99.4 99.7 99.4 99.5

În câmpul experimental Fireteaz am obţinut un procent al purităţii, în medie pe cei trei ani de 99,3%, (Tabel 7.18)

TTaabbeelluull 77..1188.. PPuurriittaatteeaa mmeeddiiee aa sseemmiinnţţeelloorr ddee ggrraauu ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

VVaarriiaannttee AAnnaalliizzaa eeffeeccttuuaattăă SSooiiuull

KKaallaasszz AArriieeşşaann BBeettaadduurr FFrraanncckkeennkkoorrnn NNeeffeerrttiilliizzaatt Puritatea seminţelor 98.9 99.2 99.2 99.2 FFeerrtt.. ppee ssooll Puritatea seminţelor 99.1 99.3 99.3 99.3

FFeerrtt.. ppee vveegg.. Puritatea seminţelor 99.2 99.4 99.4 99.4 FFeerrtt.. PPee ssooll++vveegg..((II)) Puritatea seminţelor 99.3 99.6 99.5 99.5 FFeerrtt.. PPee ssooll++vveegg..((IIII)) Puritatea seminţelor 99.3 99.7 99.4 99.5

7.1.4. Umiditatea seminţelor pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 2007-2009

Rezultatele obţinute în urma studiului arată că seminţele analizate se încadrează în categoria „uscate” la toate cele patru soiuri, atât la Chimindia cât şi la Fireteaz (Tabelele 7.22 şi 7.26 .).

Tabelul 7.22. UUmmiiddiittaatteeaa sseemmiinnţţeelloorr ddee ggrraauu ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

Variante Variant

AAnnaalliizzaa eeffeeccttuuaattăă

SSooiiuull

Kalasz Arieşan Betadur Franckenkorn Nefertilizat Umiditate (%) 12.5 13.2 12.3 11.0 Fert. pe sol Umiditate (%) 13.0 12.9 12.5 10.9 Fert.pe veg. Umiditate (%) 12.6 12.8 12.2 10.7

Fert.pe sol+veg.(I) Umiditate (%) 13.0 12.8 12.2 10.7

TTaabbeelluull 77..2266..

UUmmiiddiittaatteeaa sseemmiinnţţeelloorr ddee ggrraauu ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

VVaarriiaannttee AAnnaalliizzaa

eeffeeccttuuaattăă SSooiiuull

KKaallaasszz AArriieeşşaann BBeettaadduurr FFrraanncckkeennkkoorrnn

NNeeffeerrttiilliizzaatt Umiditate (%) 12.5 13.2 12.3 11.0

FFeerrtt.. ppee ssooll Umiditate (%) 13.0 12.9 12.5 10.9

FFeerrtt..ppee vveegg.. Umiditate (%) 12.6 12.8 12.2 10.7

FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II))

Umiditate (%) 13.0 12.8 12.2 10.7

Page 18: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

18  

7.1.5. Însuşirile calitative ale soiurilor de grâu media anilor 2007-2009

Rezultatele obţinute în urma studiului însuşirilor calitative, media celor 3 ani, prezentate în tabelul 7.27 arată cele mai bune valori la parametrii: masa hectolitrică, gluten, sticlozitate şi conţinut de proteine are soiul Franckenkorn, urmat de soiul Arieşan, soiul GK Betadur şi soiul GK Kalasz.

TTaabbeell 77..2277.. ÎÎnnssuuşşiirrii ccaalliittaattiivvee ((mmeeddiiaa ppee 33 aannii)) aallee ssooiiuurriilloorr ddee ggrrââuu

((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

PPrroodduuss

MM..HH ((kkgg//hhll))

UU ((%%))

GGll.. ((%%))

II..DD ((mmmm))

SStt.. ((%%))

CC.. SS

PPrr.. ((%%))

CCuull..

II..CC ((sseecc..))

CC..PP

N A

GGKK KKaallaasszz 75,80 14,10 26,80 2,00 28 1.60

12,20 gălbui 208 B

0.40 1.20

AArriieeşşaann 79,00 14,30 28,0 6,00 34 1.00

14,25 cenuşiu 284 B 0.30 0.70

GGKK BBeettaadduurr 76,50 14,60 27,60 4,00 30 1.40

12,90gălbui roşcat

276 B 0.40 1.00

FFrraanncckkeennkkoorrnn 76,50 14,00 28,80 7,50 30 1.53

14,80roşcat închis

282 B 0.56

0.93

Legenda:

RReezzuullttaatteellee oobbţţiinnuuttee llaa FFiirreetteeaazz aassuupprraa iinnssuussiirriilloorr ccaalliittaattiivvee,, mmeeddiiaa cceelloorr 33

aannii,, pprreezzeennttaattee iinn ttaabbeelluull 77..2288.. aarraattăă cceellee mmaaii bbuunnee vvaalloorrii llaa ppaarraammeettrriiii:: mmaassaa hheeccttoolliittrriiccaa,, gglluutteenn,, ssttiicclloozziittaattee ssii ccoonnttiinnuutt ddee pprrootteeiinnee llaa ssooiiuull FFrraanncckkeennkkoorrnn,, uurrmmaatt ddee ssooiiuull AArriieessaann,, ssooiiuull BBeettaadduurr ssii ssooiiuull KKaallaasszz.. UUmmiiddiittaattee eessttee ssuubb 1144%% llaa ttooaattee ssooiiuurriillee aannaalliizzaattee..

M.H - masa hectolitrică T.W -Test Weight U - umiditatea M - Moisture Gl.- gluten Gl - Gluten I.D - indice de deformare A - albe W - white

Pr. - proteine Pr. - Protein Cul - culoare Col. - Colour I.C - indice de cădere FN - Falling number C.P - calitate de panificaţie S.G - Swelling gluten St. - sticlozitate

H - hardness C.S - corpuri străine WI -Waste impurities N - negre B - Black BQ - Baking quality B - bună G - good

Page 19: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

19  

TTaabbeell 77..2288.. ÎÎnnssuuşşiirrii ccaalliittaattiivvee ((mmeeddiiaa ppee 33 aannii)) aallee ssooiiuurriilloorr ddee ggrrââuu

((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

PPrroodduuss

MM..HH ((kkgg//hhll))

UU ((%%))

GGll.. ((%%))

II..DD ((mmmm))

SStt.. ((%%))

CC.. SS PPrr..

((%%)) CCuull..

II..CC

((sseecc..)) CC..PP

N A

GGKK KKaallaasszz 75.5 13.2 21.7 5.9 22.51.50

11.20 gălbui 250 B 0.30 1.20

AArriieeşşaann 76.3 13.7 24.9 5.1 25.01.30

11.82 gălbui 188 B 0.20 1.10

GGKK BBeettaadduurr 72.9 13.0 24.5 4.1 22.01.50

11.50 gălbui 340 B 0.20 1.30

FFrraanncckkeennkkoorrnn 77.5 13.8 28.0 5.8 31.01.60

15.45 galben

roşiatică295

B 0.60 1.00

Legenda:

7.2. REZULTATE PRIVIND EVALUAREA PRODUCŢIEI MEDII LA

SECARĂ 7.2.1. Evaluarea producţiei medii de secară, în anii 2007-2009 în câmpul experimental Chimindia

TTaabbeell 77..2299.. PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee llaa ssooiiuull ddee sseeccaarrăă SSuucceevveeaannaa îînn ccââmmppuull eexxppeerriimmeennttaall

CChhiimmiinnddiiaa,, îînn aanniiii 22000077--22000099

NNrr.. ccrrtt..

VVaarriiaannttaa FFeerrttiilliizzaarree

NNrr.. mmeeddiiuu ddee ssppiiccee//mm22

NNrr.. mmeeddiiuu ddee bbooaabbee îînn ssppiiccee

MMaassaa 11000000 ddee bbooaabbee

((gg))

PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee ((kkgg//hhaa))

11 NNeeffeerrttiilliizzaatt 321 26 42 3545 22 FFeerrtt.. ppee ssooll 325 27 42 3668 33 FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee 339 27 42 3922 44 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) 382 29 42 4568 55 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) 386 29 42 4699

Analizând rezultatele mediilor pe cei trei ani, din tabelul 7.29., rezultă că la

varianta fertilizat pe sol+vegetaţie (II) se obţine mai mare producţie 4699 kg/ha, urmată de varianta fertilizat sol+vegetatie (I) cu 4568 kg, varianta fertilizat pe vegetaţie cu 3922 kg, respectiv varianta fertilizat pe sol cu 3668 kg, şi varianta nefertilizat cu o producţie de 3545 kg.

M.H - masa hectolitrică T.W -Test Weight U - umiditatea M - Moisture Gl.- gluten Gl - Gluten I.D - indice de deformare A - albe W - white

Pr. - proteine Pr. - Protein Cul - culoare Col. - Colour I.C - indice de cădere FN - Falling number C.P - calitate de panificaţie S.G - Swelling gluten St. - sticlozitate

H - hardness C.S - corpuri străine WI -Waste impurities N - negre B - Black BQ - Baking quality B - bună G - good

Page 20: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

20  

TTaabbeell 77..3300.. PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee llaa sseeccaarrăă ((ssooiiuull SSuucceevveeaannaa)),, îînn ccââmmppuull eexxppeerriimmeennttaall

FFiirreetteeaazz,, mmeeddiiaa aanniilloorr 22000077--22000099 NNrr.. ccrrtt....

VVaarriiaannttaa FFeerrttiilliizzaarree

NNrr.. mmeeddiiuu ddee ssppiiccee//mm22

NNrr.. mmeeddiiuu ddee bbooaabbee îînn ssppiiccee

MMaassaa 11000000 ddee bbooaabbee ((gg))

PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee ((kkgg//hhaa))

11 NNeeffeerrttiilliizzaatt 309 26 38 3282 22 FFeerrtt.. ppee ssooll 317 27 40 3444 33 FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee 325 27 42 3668 44 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II))II 360 26 42 4245 55 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) 362 26 42 4274

Din tabelul 7.30.,rezultă că varianta fertilizat sol+vegetaţie (II) asigură cea mai mare producţie 4274 kg/ha, urmată de varianta sol+vegetaţie (I) cu 4245 kg, varianta fertilizat pe vegetaţie cu 3668 kg, respectiv varianta fertilizat pe sol cu 3444 kg, şi varianta nefertilizat cu o producţie de 3282 kg.

Comparând rezultatele obţinute pe cei 3 ani la variantele cu diferite niveluri de fertilizare faţă de cea martor nefertilizat, rezultă că secara soiul Suceveana răspunde mai bine la fertilizarea combinată pe sol + vegetaţie decât la fertilizarea numai pe sol sau numai pe vegetaţie .

7.2.2. Masa a o mie de boabe pe anii 2007, 2008, 2009 şi media anilor 2007-2009 Valorile MMB-ului la secară au înregistrat creşteri la toate variantele de

fertilizare, în comparaţie cu varianta nefertilizată ( tabelul 7.34 ). TTaabbeell 77..3344..

MMaassaa aa 11000000 bbooaabbee ((MMMMBB)) llaa ssooiiuull ddee sseeccaarraa SSuucceevveeaannaa ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

Variante AAnnaalliizzaa eeffeeccttuuaattăă VVaalloorriillee oobbţţiinnuuttee

NNeeffeerrttiilliizzaatt MMB (g) 42.1 FFeerrtt.. ppee ssooll MMB (g 43.7

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee MMB (g) 44.2 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) MMB (g) 46.4 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) MMB (g) 46.3

Media valorilor MMB pe cei trei la soiul de secară Suceveana se regăsesc în tabelul 7.38. Fertilizarea a avut rolul de a mări destul de semnificativ valorile obţinute la acest parametru.

TTaabbeell 77..3388.. MMaassaa aa 11000000 bbooaabbee ((MMMMBB)) llaa ssooiiuull ddee sseeccaarraa SSuucceevveeaannaa

((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

Variante AAnnaalliizzaa eeffeeccttuuaattăă VVaalloorriillee oobbţţiinnuuttee

NNeeffeerrttiilliizzaatt MMB (g) 42.7 FFeerrtt.. ppee ssooll MMB (g) 44.7

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee MMB (g) 45.4 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) MMB (g) 47.8 FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) MMB (g) 47.7

Page 21: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

21  

CAPITOLUL 8 REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE BOABE LA GRÂU ŞI

SECARĂ

8.1.4 Producţia de grâu la Chimindia, media anilor 2007-2009

În medie pe cei trei ani experimentali, producţiile obţinute sunt cuprinse între 2100 kg/ha şi 5034 kg/ha, influenţa factorilor experimentali asupra recoltei de boabe fiind exercitată în fiecare an experimental.

Din analiza producţiilor pe 3 ani la cele 4 soiuri (tabelul 8.13) se constată că producţia obţinută este mai mare la soiurile Arieşan (4038,65 kg/ha) şi Betadur cu sporuri foarte semnificative, repectiv distinct semnificative faţă de martor. Diferenţele de producţie în cazul soiului Frankencorn sunt foarte semnificativ negative (-485,16 kg/ha). Compararea multiplă a variantelor, (tabelul 8.13) privind influenţa factorului soi, efectuată cu ajutorul testului Duncan ordonează producţiile soiurilor studiate astfel: Frankencorn (A), Kalasz (B), Betadur (C) şi Arieşan (D).

TTaabbeell 88..1133.. IInnfflluueennţţaa ffaaccttoorruulluuii AA ((SSooiiuull)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee

((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077-- 22000099)) SSooiiuull

PPrroodduuccţţiiaa

((kkgg//hhaa)) %% DDiiffeerreennţţaa

((kkgg//hhaa)) SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa

ddiiffeerreennţţeeii CCllaassiiffiiccaarree

DDuunnccaann GGKK KKaallaasszz 3218,58 100 0 Mt. B

AArriieeşşaann 4038,65 125,5 820,07 *** D GGKK BBeettaadduurr 3234,76 100,5 16,18 * C FFrraannkkeennccoorrnn 2733,42 84,9 -485,16 000 A

DDLL ((pp 55%%))// DDSS 55%% DDLL ((pp 11%%))

DDLL ((pp 00,,11%%))

14,94 14,92-15,74 22,62 36,34

Prin fertilizare, în medie pe cei trei ani experimentali şi cele patru soiuri studiate s-au obţinut producţii mai mari cu sporuri foarte semnificative la toate variantele de fertilizare comparativ cu varianta martor nefertilizat. Sporul de producţie obţinut este cuprins între 9,4 şi 27,1% în funcţie de tipul de fertilizare aplicat (tabelul 8.14). Rezultatele obţinute prin analiza datelor efectuată cu testul Duncan ordonează variantele de fetilizare astfel: Fertilizat sol + vegetaţie II (E – 3651,06 kg/ha), Fertilizat sol + vegetaţie I (D – 3569,86 kg/ha), Fertilizat pe vegetaţie (C – 3323,22 kg/ha) şi Fertilizat pe sol (B -3144,39 kg/ha) (tabelul 8.14.).

TTaabbeell 88..1144.. IInnfflluueennţţaa ffaaccttoorruulluuii BB ((FFeerrttiilliizzaarreeaa)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee

((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099)) TTiipp ffeerrttiilliizzaarree PPrroodduuccţţiiaa

((kkgg//hhaa)) %% DDiiffeerreennţţaa ((kkgg//hhaa))

SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa

ddiiffeerreennţţeeii CCllaassiiffiiccaarree

DDuunnccaann NNeeffeerrttiilliizzaatt 2873,22 100 0 Mt. A FFeerrtt.. ppee ssooll 3144,39 109,4 271,17 *** B

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee 3323,22 115,7 450,00 *** C FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) 3539,86 123,2 666,64 *** D FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) 3651,06 127,1 777,83 *** E

DDLL ((pp 55%%))// DDSS 55%% DDLL ((pp 11%%))

DDLL ((pp 00,,11%%))

14,17 14,19-15,72 19,05 25,23

Page 22: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

22  

TTaabbeell 88..1155..

IInnfflluueennţţaa ffeerrttiilliizzăărriiii îînn iinntteerraaccţţiiuunnee ccuu ssooiiuull ((BB xx AA)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

SSooii

TTiipp ffeerrttiilliizzaarree

PPrroodduuccttiiee

((kkgg//hhaa)) %% DDiiffeerreennţţaa

((kkgg//hhaa)) SSeemmnniiffii

ccaaţţiiaa ddiiffeerreennţţ

eeii

CCllaassiiffiiccaarree DDuunnccaann

GGKK KKaallaasszz Nefertilizat 2729,67 100 0 Mt. C Sol 3044,33 111,5 314,67 *** F

Vegetaţie 3263,11 119,5 533,44 *** H Sol+vegetaţie(I) 3444,56 126,2 714,89 *** I Sol+vegetaţie(II) 3611,22 132,3 881,56 *** K

AArriieeşşaann Nefertilizat 3592,67 100 0 Mt. JK Sol 3851,89 107,2 259,22 *** L

Vegetaţie 4048,22 112,7 455,56 *** M Sol+vegetaţie(I) 4296,44 119,6 703,78 *** N Sol+vegetaţie(II) 4404,00 122,6 811,33 *** O

GGKK BBeettaadduurr Nefertilizat 2803,78 100 0 Mt. D Sol 3084,78 110,0 281,00 *** G

Vegetaţie 3263,22 116,4 459,44 *** H Sol+vegetaţie(I) 3455,33 123,2 651,56 *** I Sol+vegetaţie(II) 3566,67 127,2 762,89 *** J

FFrraannkkeennccoorrnn

Nefertilizat 2366,78 100 0 Mt. A Sol 2596,56 109,7 229,78 *** B

Vegetaţie 2718,33 114,9 351,56 *** C Sol+vegetaţie(I)) 2963,11 125,2 596,33 *** E Sol+vegetaţie(II) 3022,33 127,7 655,56 *** F

DDLL ((pp 55%%))// DDSS 55%%

DDLL ((pp 11%%)) DDLL ((pp 00,,11%%))

28,33 28,38-34,15 38,10 50,46

Interacţiunea dintre fertilizare şi soi arată că în medie pe cei trei ani

experimentali, la Chimindia prin aplicarea diferitelor tipuri de fertilizare s-au constatat producţii superioare de boabe de grâu, cu diferenţe foarte semnificative în cazul celor patru soiuri studiate (tabelul 8.15). Producţiile cele mai ridicate s-au înregistrat la soiul Arieşan (Fertilizare sol + vegetaţe II – 4404,00 kg/ha), iar producţiile ce mai mici la soiul Frankencorn (Nefertilizat – 2366,78 kg/ha)

În medie pe cei trei ani experimentali şi la toate variantele de fertilizare studiate s-au constatat diferenţe foarte semnificative de producţie la soiul Arieşan. Nu s-au înregistrat diferenţe de producţie în cazul soiului Betadur la fertilizarea pe vegetaţie şi la cea pe sol + vegetaţie I. Soiul Frankencorn a realizat producţii mai scăzute decât martorul în cazul tuturor variantelor de fertilizare (tabelul 8.16).

Page 23: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

23  

TTaabbeell 88..1166.. IInnfflluueennţţaa ssooiiuulluuii îînn iinntteerraaccţţiiuunnee ccuu ffeerrttiilliizzaarreeaa ((AA xx BB)) aassuupprraa

pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099)) TTiipp ffeerrttiilliizzaarree

SSooiiuull PPrroodduuccţţiiaa

((kkgg//hhaa)) % DDiiffeerreennţţaa

((kkgg//hhaa)) SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa

ddiiffeerreennţţeeii CCllaassiiffiiccaarree

DDuunnccaann NNeeffeerrttiilliizzaatt

Kalasz 2729,67 100 0 Mt. C Arieşan 3592,67 131,6 863,00 *** JK Betadur 2803,78 102,7 74,11 *** D

Frankencorn 2366,78 86,7 -362,89 000 A SSooll

Kalasz 3044,33 100 0 Mt. F Arieşan 3851,89 126,5 807,56 *** L Betadur 3084,78 101,3 40,44 * G

Frankencorn 2596,56 85,3 -447,78 000 B VVeeggeettaaţţiiee

Kalasz 3263,11 100 0 Mt. H Arieşan 4048,22 124,1 785,11 *** M Betadur 3263,22 100 0,11 - H

Frankencorn 2718,33 83,3 -544,78 000 C SSooll ++ vveeggeettaaţţiiee

((II)) Kalasz 3444,56 100 0 Mt. I Arieşan 4296,44 124,7 851,89 *** N Betadur 3455,33 100,3 10,78 - I

Frankencorn 2963,11 86,0 -481,44 000 E SSooll ++ vveeggeettaaţţiiee

((IIII)) Kalasz 3611,22 100 0 Mt. K Arieşan 4404,00 122,0 792,78 *** O Betadur 3566,67 98,8 -44,56 00 J

Frankencorn 3022,33 83,7 -588,89 000 F DDLL ((pp 55%%))// DDSS

55%% DDLL ((pp 11%%))

DDLL ((pp 00,,11%%))

29,33 28,38-34,15 40,56 56,52

8.2.4. Producţia de grâu la Fireteaz, media anilor 2007- 2009 În medie pe cei trei ani experimentali, producţia cea mai ridicată s-a

înregistrat la soiul Arieşan, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitiva comparativ cu martorul (soiul Kalasz). În cazul soiului Betadur nu se constată diferenţe de producţie, iar în cazul soiului Frankencorn, diferenţele de producţie sunt foarte semnificativ negative (tabelul 8.29).

TTaabbeell 88..2299.. IInnfflluueennţţaa ffaaccttoorruulluuii AA ((SSooiiuull)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee ((FFiirreetteeaazz 22000077--22000099))

SSooiiuull

PPrroodduuccţţiiaa ((kkgg//hhaa))

%% DDiiffeerreennţţaa ((kkgg//hhaa))

SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa ddiiffeerreennţţeeii

CCllaassiiffiiccaarree DDuunnccaann

KKaallaasszz 3334,16 100 0 Mt. B AArriieeşşaann 4211,09 126,3 876,93 *** C BBeettaadduurr 3323,89 99,7 -10,27 - B

FFrraannkkeennccoorrnn 2808,89 84,2 -525,27 000 A DDLL ((pp 55%%))// DDSS 55%%

DDLL ((pp 11%%)) DDLL ((pp 00,,11%%))

42,12 42,07-44,38 63,79 102,47

În medie pe cei trei ani experimentali şi cele patru soiuri studiate prin fertilizare s-au obţinut producţii mai mari cu diferenţe foarte semnificative; sporul de

Page 24: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

24  

producţie obţinut este cuprins între 7,3 şi 24,9 % în funcţie de tipul de fertilizare aplicat (tabelul 8.30). Rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor cu testul Duncan ordonează variantele de fetilizare astfel: Fertilizat sol + vegetaţie II (E – 3765,83 kg/ha), Fertilizat sol + vegetaţie I (D – 3642,67 kg/ha), Fertilizat pe vegetaţie (C – 3437,33 kg/ha) şi Fertilizat pe sol (B -3236,00 kg/ha).

TTaabbeell 88..3300.. IInnfflluueennţţaa ffaaccttoorruulluuii BB ((FFeerrttiilliizzaarreeaa)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee

((FFiirreetteeaazz 22000077--22000099)) TTiipp ffeerrttiilliizzaarree

PPrroodduuccţţiiaa

((kkgg//hhaa)) %% DDiiffeerreennţţaa

((kkgg//hhaa)) SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa

ddiiffeerreennţţeeii CCllaassiiffiiccaarree

DDuunnccaann NNeeffeerrttiilliizzaatt 3015,69 100 0 Mt. A FFeerrtt.. ppee ssooll 3236,00 107,3 220,31 *** B

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee 3437,33 114,0 421,64 *** C FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) 3642,67 120,8 626,97 *** D FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) 3765,83 124,9 750,14 *** E

DDLL ((pp 55%%))// DDSS 55%% DDLL ((pp 11%%))

DDLL ((pp 00,,11%%))

36,28 36,33-40,24 48,78 64,61

În medie pe cei trei ani experimentali, la Fireteaz, prin aplicarea diferitelor tipuri de fertilizare s-au constatat producţii superioare de boabe de grâu, cu diferenţe foarte semnificative în cazul celor patru soiuri studiate (tabelul 8.31). Producţiile cele mai ridicate s-au înregistrat la soiul Arieşan (Fertilizare sol + vegetaţe II – 4555,56,00 kg/ha), iar producţiile ce mai mici la soiul Frankencorn (Nefertilizat – 2477,67 kg/ha)

TTaabbeell 88..3311.. IInnfflluueennţţaa ffeerrttiilliizzăărriiii îînn iinntteerraaccţţiiuunnee ccuu ssooiiuull ((BB xx AA)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii

ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee ((FFiirreetteeaazz 22000077--22000099)) SSooii

TTiipp ffeerrttiilliizzaarree

PPrroodduuccttiiee ((KKgg//hhaa))

%% DDiiffeerreennttaa((kkgg//hhaa))

SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa ddiiffeerreennţţeeii

CCllaassiiffiiccaarree DDuunnccaann

GGKK KKaallaasszz Nefertilizat 2877,67 100 0 Mt. CD Sol 3170,22 110,2 292,56 *** F

Vegetaţie 3356,11 116,6 478,44 *** G Sol+vegetaţie(I) 3518,67 122,3 641,00 *** H Sol+vegetaţie(II) 3748,11 130,2 870,44 *** J

AArriieeşşaann Nefertilizat 3788,67 100 0 Mt. J Sol 4018,33 106,1 229,67 *** K

Vegetaţie 4241,00 111,9 452,33 *** L Sol+vegetaţie(I) 4451,89 117,5 663,22 *** M Sol+vegetaţie(II) 4555,56 120,2 766,89 *** N

GGKK BBeettaadduurr Nefertilizat 2918,78 100 0 Mt. D Sol 3144,56 107,7 225,78 *** F

Vegetaţie 3337,33 114,3 418,56 *** G Sol+vegetaţie(I) 3559,33 121,9 640,56 *** H Sol+vegetaţie(II) 3659,44 125,4 740,67 *** I

FFrraannkkeennccoorrnn Nefertilizat 2477,67 100 0 Mt. A Sol 2610,89 105,4 133,22 *** B

Vegetaţie 2814,89 113,6 337,22 *** C Sol+vegetaţie(I) 3040,78 122,7 563,11 *** E Sol+vegetaţie(II) 3100,22 125,1 622,56 *** EF

DDLL ((pp 55%%))// DDSS55%%DDLL ((pp 11%%))

DDLL ((pp 00,,11%%))

72,55 72,67-87,43 97,57 129,21

Page 25: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

25  

În medie pe cei trei ani experimentali şi la toate varantele de fertilizare studiate s-au constatat diferenţe de producţie foarte semnificativ pozitive la soiul Arieşan şi foarte semnificativ negative la soiul Frankencorn. Nu s-au înregistrat diferenţe de producţie în cazul soiului Betadur la fertilizareape sol, pe vegetaţie şi la cea pe sol + vegetaţie I. (tabelul 8.32).

TTaabbeell 88..3322..

IInnfflluueennţţaa ssooiiuulluuii îînn iinntteerraaccţţiiuunnee ccuu ffeerrttiilliizzaarreeaa ((AA xx BB)) aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee ggrrââuu oobbţţiinnuuttee ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

TTiipp

ffeerrttiilliizzaarree SSooii

PPrroodduuccttiiee ((KKgg..//hhaa))

%% DDiiffeerreennttaa ((KKgg//hhaa))

SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa ddiiffeerreennţţeeii

CCllaassiiffiiccaarree DDuunnccaann

NNeeffeerrttiilliizzaatt

Kalasz 2877,67 100 0 Mt. CD Arieşan 3788,67 131,7 911,00 *** J Betadur 2918,78 101,4 41,11 - D

Frankencorn 2477,67 86,1 -400,00 000 A SSooll

Kalasz 3170,22 100 0 Mt. F Arieşan 4018,33 126,8 848,11 *** K Betadur 3144,56 99,2 -25,67 - F

Frankencorn 2610,89 82,4 -559,33 000 B VVeeggeettaaţţiiee

Kalasz 3356,11 100 0 Mt. G Arieşan 4241,00 126,4 884,89 *** L Betadur 3337,33 99,4 -18,89 - G

Frankencorn 2814,89 83,9 -541,22 000 C SSooll ++

vveeggeettaaţţiiee ((II))

Kalasz 3518,67 100 0 Mt. H Arieşan 4451,67 126,5 933,22 *** M Betadur 3559,33 101,2 40,67 - H

Frankencorn 3040,78 86,4 -477,89 000 E SSooll ++

vveeggeettaaţţiiee ((IIII))

Kalasz 3748,11 100 0 Mt. J Arieşan 4555,56 121,5 807,44 *** N Betadur 3659,44 97,6 -88,67 0 I

Frankencorn 3100,22 82,7 -647,89 000 EF DL (p 5%)/ DS 5%

DL (p 1%) DL (p 0,1%)

7,11 72,67-87,43 107,09 150,36

Sinteza producţie de grâu pentru cele patru soiuri la Fireteaz în anii

2007-2009

În figura 8.8 este prezentată reacţia soiurilor studiate, prin prisma producţiei în urma aplicării diferitelor tipuri de fertilizare. Dintre cele patru soiuri experimentate se remarcă soiul Arieşan cu producţiile cele mai ridicate la toate tipurile de fertilizare (3788,67 kg/ha – martor, 4018,33 kg/ha – fertilizare la sol, 4241,00 kg/ha – fertilizare pe vegetaţie, 4451,89 kg/ha – fertilizare sol + vegetaţie I şi 4555,56 kg/ha sol + vegetaţie II). Ca şi concluzie generală se poate afirma că în medie pe cei trei ani experimentali, la Fireteaz, toate soiurile au răspuns favorabil la aplicarea fertilizanţilor sporul de producţie fiind între 10,2 şi 30,2% la soiul Kalasz, între 6,1 şi 20,2% la soiul Arieşan, între 7,7 şi 25,4 la soiul Betadur şi între 5,4 şi 25,1 la soiul Franckenkorn.

Page 26: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

26  

Fireteaz 2007-2009

2877

.67 3788

.67

2918

.78

2477

.67

3170

.22 4018

.33

3144

.56

2610

.89

3356

.11 4241

.89

3337

.33

2718

.89

3518

.67

4451

.89

3559

.33

3040

.78

3748

.11

4555

.56

3659

.44

3100

.22

0

1000

2000

3000

4000

5000

GK Kalasz Ariesan GK Betadur Franckenkorn

Soiul Variety

Pro

d. k

g/ha

Y

ield

s kg

/ha

Nefertilizat UnfertilizedSol SoilVegetaţie In green fertilizationSol+vegetaţie (I) Soil+In green fertilization (I)Sol+vegetaţie (II) Soil+In green fertilization(II)

Fig. 8.8. Influenţa fertilizării asupra producţiei de grâu în cazul celor 4 soiuri

8.3.4 Producţia de secară la Chimindia, media anilor 2007-2009

La Chimindia, în medie pe cei trei ani prin fertilizare (pe sol, pe vegetaţie, pe sol + vegetaţie I şi pe sol + vegetaţie II), soiul de secară Suceveana realizează producţii superioare martorului nefertilizat, diferenţele de producţie fiind foarte semnificativ pozitive. Producţiile cele mai ridicate (4299,89 kg/ha) se obţin în urma fertilizării pe sol + vegetaţie II, iar cele mai mici (3852,11% kg/ha) la fertilizarea pe sol (tabelul 8.36 şi figura 8.12).

TTaabbeell 88..3366.. IInnfflluueennţţaa ffaaccttoorruulluuii ffeerrttiilliizzaarree aassuupprraa pprroodduuccţţiieeii ddee sseeccaarrăă oobbţţiinnuuttee

((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

SSooiiuull

TTiipp ffeerrttiilliizzaarree PPrroodduuccttiiaa ((KKgg//hhaa))

%% DDiiffeerreennttaa ((KKgg//hhaa))

SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa ddiiffeerreennţţeeii

CCllaassiiffiiccaarree DDuunnccaann

SSuucceevveeaannaa NNeeffeerrttiilliizzaatt 3548,22 100 0 Mt. A FFeerrtt.. ppee ssooll 3852,11 108,6 303,89 *** B

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee 4000,11 112,7 451,89 *** C FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) 4181,67 117,9 633,44 *** D FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) 4299,89 121,2 751,67 *** E

DDLL ((pp 55%%))//DDSS 55%% 2288,,5511 2288,,5577--3311,,6611 DDLL ((pp 11%%)) 3388,,7755 DDLL ((pp 00..11%%)) 5511,,9900

Page 27: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

27  

Chimindia 2007-2009

3548.223852.11 4000.11 4181.67 4299.89

0

1000

2000

3000

4000

5000

Variante de fertilizareFertilization variants

Pro

d. k

g/ha

Yi

elds

kg/

ha

Nefertilizat UnfertilizedSol SoilVegetaţie In green fertilizationSol+vegetaţie (I) Soil+ In green fertilization(I)Sol+vegetaţie (II) Soil+ In green fertilization(II)

Fig. 8.12. Influenţa fertilizării asupra producţiei de secară, soiul Suceveana în

cazul celor 4 variante de fertilizare

8.4.4 Producţia de secară la Fireteaz, media anilor 2007-2009 În medie pe cei trei ani experimentali prin fertilizare s-au obţinut producţii

mai mari cu diferenţe foarte semnificative; sporul de producţie obţinut este cuprins între 6,7 şi 20,2% în funcţie de tipul de fertilizare aplicat (tabelul 8.40 şi figura 8.16). Rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor cu testul Duncan ordonează variantele de fetilizare astfel: Fertilizat sol + vegetaţie II (E – 4455,56 kg/ha), Fertilizat sol + vegetaţie I (D – 4333,56 kg/ha), Fertilizat pe vegetaţie (C – 4103,67 kg/ha) şi Fertilizat pe sol (B – 3955,56 kg/ha) (tabelul 8.14).

TTaabbeell 88..4400..

IInnfflluueennţţaa ffaaccttoorruulluuii ffeerrttiilliizzaarree aassuupprraa pprroodduuccţţiiiilloorr ddee sseeccaarrăă oobbţţiinnuuttee ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

SSooiiuull TTiipp ffeerrttiilliizzaarree PPrroodduuccttiiaa ((KKgg//hhaa))

%% DDiiffeerreennttaa SSeemmnniiffiiccaaţţiiaa ddiiffeerreennţţeeii

CCllaassiiffiiccaarree DDuunnccaann

SSuucceevveeaannaa NNeeffeerrttiilliizzaatt 3707,56 100 0 Mt. A FFeerrtt.. ppee ssooll 3955,56 106,7 248,00 *** B

FFeerrtt.. ppee vveeggeettaattiiee 4103,67 110,7 396,11 *** C FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((II)) 4333,56 116,9 626,00 *** D FFeerrtt..ppee ssooll++vveegg..((IIII)) 4455,56 120,2 748,00 *** E

DDLL ((pp 55%%))//DDSS 55%% 2288,,8899 2288,,9966--3322,,0033 DDLL ((pp 11%%)) 3399,,2277 DDLL ((pp 00..11%%)) 5522,,5599

Page 28: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

28  

Fireteaz 2007-2009

3707.56 3955.56 4103.67 4333.56 4455.56

0

1000

2000

3000

4000

5000

Variante de feretilizareFertilization variants

Pro

d.kg

/ha

Yie

lds

kg/h

a

Nefertilizat UnfertilizedSol SoilVegetaţie In green fertilizationSol+vegetaţie (I) Soil+In green fertilization(I)Sol+vegetaţie (II) Soil+In green fertilization(II)

Fig. 8.16. Influenţa fertilizării asupra producţiei de secară în cazul celor 4

variante de fertilizare(Fireteaz, 2007-2009)

Figura 8.16. ilustrează grafic influenţa fertilizării asupra producţiei de secară Fireteaz, în medie pe cei 3 ani ( 2007-2009). Cu toate că media celor 3 ani tinde să atenueze diferenţele de producţie în cazul celor 4 variante de fertilizare, reacţia secării materializată prin sporuri de producţie este evidentă.

CAPITOLUL 9 REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ

LA GRÂU ŞI SECARĂ

9.1.EFICIENŢA ECONOMICĂ LA GRÂU, MEDIA ANILOR 2007-2009, ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL CHIMINDIA

Din analiza datelor privind producţiile realizate la fiecare soi în cultură ecologică, se constată că varianta martor nefertilizată este depăşită cu sporurile cele mai mari de varianta fertilizat pe sol+pe vegetaţie (II).

Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor au fost de 1980 lei la fertilizare pe sol+pe vegetaţie ( II ) şi de 1720 lei la varianta nefertilizată. Dar, sporul de producţie obţinut prin fertilizare determină ca preţul de cost/unitatea de produs să fie mai mic (Tabelul 9.5 ). Sporul de producţie obţinut prin fertilizare a fost de 22% la soiul Arieşan, 29% la soiul GK Kalasz şi 25% la soiurile de grâu spelta Franckenkorn şi de grâ durum GK Betadur.

Beneficii importante se obţin la toate soiurile ( tabelul 9.6 şi figura 9.1 ) , ceea ce înseamnă că grâul cultivat în cultură ecologică este rentabil. Preţurile de cost pe unitatea de produs sunt cele mai mici la soiul Arieşan

Page 29: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

29  

TTaabbeell 99..66.. TTaabbeell cceennttrraalliizzaattoorr ccuu pprriinncciippaalliiii iinnddiiccaattoorrii ddee pprroodduuccţţiiee şşii eeccoonnoommiiccii

((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099)) SSooii

PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee KKgg//hhaa

DDeeppăăşşiirreekkgg

VVaallooaarreeaa rreeaalliizzaattaalleeii

%% DDeeppăăşşiirreeNNeeffeerrtt..

%%..

CCoosstt ppeerr pprroodduuccţţiiee lleeii

%% ffaaţţăăddee

NNeeffeerrtt..%%..

BBeenneeffiicciiuu

DDiiff.. ffaaţţăă ddee mmaarrttoorr lleeii

BBeenneeffiicciiuu ffaaţţăă ddee

NNeeffeerrtt %%..

fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert

GGKK KKaalláásszz 3611 2730 881 3697 2866 129 1980 1720 115% 1717 1146 571 150

AArriieeşşaann 4404 3593 811 4355 3582 122 1980 1720 115% 2375 1862 513 128

GGKK BBeettaadduurr 3567 2804 763 3661 2927 125 1980 1720 115% 1681 1207 473 139

SSppeellttaa 3022 2367 655 4488 3586 125 1980 1720 115% 2508 1866 642 134

0,00 lei

1.000,00 lei

2.000,00 lei

3.000,00 lei

4.000,00 lei

5.000,00 lei

6.000,00 lei

Kalász Ariesan Betadur Franckenkorn

Valoarea realizata lei Revenue lei Cost per productie Expenditures lei Beneficiu Gross margin lei

FFiigg.. 99..11.. CCoommppoorrttaammeennttuull ssooiiuurriilloorr îînn ffuunnccţţiiee ddee vvaallooaarreeaa rreeaalliizzaattaa ppee uunniittaatteeaa ddee ssuupprraaffaaţţăă,, mmeeddiiaa ppee 33 aannii ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099))

9.2. EFICIENŢA ECONOMICĂ LA GRÂU , MEDIA ANILOR 2007-2009 , ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL FIRETEAZ

Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor au fost de 1730 lei la fertilizare pe sol+pe vegetaţie ( II ) şi de 1470lei la varianta nefertilizată. În această zonă costurile au fost mai mici decât la Chimindia deoarece nu s-a efectuat arătura. Dar, sporul de producţie obţinut prin fertilizare determină ca preţul de cost/unitatea de produs să fie mai mic (Tabelul 9.11 ). Sporul de producţie obţinut prin fertilizare a fost de 870 kg/ha la soiul GK Kalasz, 777 kg la soiul Arieşan ,740 kg la soiul GK Betadur şi 622 kg la Franckenkorn.

Beneficii importante se obţin la toate soiurile ( tabelul 9.12 şi figura 9.2 ) , ceea ce înseamnă că grâul cultivat în cultură ecologică la Fireteaz este deosebit de rentabil. Preţurile de cost pe unitatea de produs sunt cele mai mici tot la soiul Arieşan.

Page 30: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

30  

TTaabbeell 99..1122.. TTaabbeell cceennttrraalliizzaattoorr ccuu pprriinncciippaalliiii iinnddiiccaattoorrii ddee pprroodduuccţţiiee şşii eeccoonnoommiiccii

((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

SSooii PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee KKgg//hhaa

DDeeppăăşşiirreekkgg

VVaallooaarreeaa rreeaalliizzaattaa lleeii

%% DDeeppăăşşiirreeNNeeffeerrtt.. ..

CCoosstt ppeerr pprroodduuccţţiiee lleeii

%% ffaaţţăă ddee

NNeeffeerrtt.. %%..

BBeenneeffiicciiuu DDiiff.. ffaaţţăă ddeemmaarrttoorr lleeii

fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert. fert Nefert

GGKK KKaalláásszz

3748 2878 870 3811 2989 128 1730 1470 118 2081 1519 562

AArriieeşşaann 4566 3789 777 4490 3745 120 1730 1470 118 2760 2275 485

GGKK BBeettaadduurr

3659 2919 740 3637 2923 124 1730 1470 118 1907 1453 454

SSppeellttaa 3100 2478 622 4537 3647 124 1730 1470 118 2807 2177 630

0,00 lei

1.000,00 lei

2.000,00 lei

3.000,00 lei

4.000,00 lei

5.000,00 lei

6.000,00 lei

Kalász Ariesan Betadur Franckenkorn

Valoarea realizata lei Revenue lei Cost per productie Expenditures lei Beneficiu Gross margin lei

FFiigg..99..22.. CCoommppoorrttaammeennttuull ssooiiuurriilloorr îînn ffuunnccţţiiee ddee vvaallooaarreeaa rreeaalliizzaattaa ppee uunniittaatteeaa ddee ssuupprraaffaaţţăă,, mmeeddiiaa ppee 33 aannii ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

9.3. EFICIENŢA ECONOMICĂ LA SECARĂ, MEDIA ANILOR 2007-2009, ÎN

CÂMPUL EXPERIMENTAL CHIMINDIA

PPrroodduuccţţiiaa oobbţţiinnuuttăă îînn ccuullttuurrăă eeccoollooggiiccăă llaa sseeccaarrăă (( ssooiiuull SSuucceevveeaannaa )),, îînn zzoonnaa CChhiimmiinnddiiaa aa ffoosstt ddee 44330000 kkgg//hhaa îînn vvaarriiaannttaa ffeerrttiilliizzaatt ppee ssooll++ppee vveeggeettaaţţiiee şşii 33554488 kkaa//hhaa llaa vvaarriiaannttaa nneeffeerrttiilliizzaattăă.. PPrreeţţuull ddee vvâânnzzaarree aall pprroodduussuulluuii aa ffoosstt îînn mmeeddiiee ppee ttrreeii aannii 00..8833 lleeii//kkgg,, cceeeeaa ccee îînnsseeaammnnăă ccăă ss--aa oobbţţiinnuutt uunn bbeenneeffiicciiuu ddee 22223399 lleeii//hhaa llaa vvaarriiaannttaa ffeerrttiilliizzaattăă şşii 11880055 lleeii//hhaa llaa vvaarriiaannttaa nneeffeerrttiilliizzaattăă ..PPrreeţţuull ddee ccoosstt ppee uunniittaatteeaa ddee pprroodduuss aa ffoosstt ddee 00..4466 lleeii//kkgg (( ttaabbeelluull 99..1144 )).. PPrriinn ffeerrttiilliizzaarree ss--aa oobbţţiinnuutt uunn pplluuss ddee vvaallooaarree ffaaţţăă ddee vvaarriiaannttaa nneeffeerrttiilliizzaattăă ddee 443344 lleeii (( ttaabbeelluull 99..1155 ))..

Page 31: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

31  

Tabel 9.14. Tabel centralizator al analizei eficienţei economice (Chimindia, 2007-2009)

CCaallccuull//ssooii SSuucceevveeaannaa MMaarrjjaa bbrruuttăă llaa hhaa ((ttoottaall vveenniittuurrii –– ttoottaall ccoossttuurrii ddiirreeccttee))

2239,00

CCoosstt ppee uunniittaatteeaa ddee pprroodduuss ((ttoottaall ccoossttuurrii ddiirreeccttee // nnrr..uunniittăăţţii pprroodduuss pprriinncciippaall))

0,46

MMooddiiffiiccaarreeaa mmaarrjjeeii bbrruuttee ttoottaall vveenniittuurrii // ttoottaall vveenniittuurrii NNeeffeerrttiilliizzaatt 120% MMooddiiffiiccaarreeaa ccoossttuulluuii ppee uunniittaattee ddee pprroodduuss ((ccoosstt ppeerr uunniitt pprroodduuss // ccoosstt ppeerr uunniitt pprroodduuss NNeeffeerrttiilliizzaatt))

95%

MMooddiiffiiccaarreeaa pprroodduuccţţiieeii ((nnrr..uunniittăăţţii pprroodduuss pprriinncciippaall // nnrr..uunniittăăţţii pprroodduuss pprriinncciippaall NNeeffeerrttiilliizzaatt))

121%

TTaabbeell 99..1155.. TTaabbeell cceennttrraalliizzaattoorr ccuu pprriinncciippaalliiii iinnddiiccaattoorrii ddee pprroodduuccţţiiee şşii

eeccoonnoommiicciillaa sseeccaarrăă ((CChhiimmiinnddiiaa,, 22000077--22000099)) SSooii

PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee

KKgg//hhaa DDeeppăăşşiirree kkgg

VVaallooaarreeaa rreeaalliizzaattaa lleeii

%% DDeeppăăşşiirreeNNeeffeerrtt..

CCoosstt ppeerr pprroodduuccţţiiee lleeii

%% ffaaţţăă ddee

NNeeffeerrtt..

BBeenneeffiicciiuu

DDiiff.. ffaaţţăă ddee

mmaarrttoorr lleeii

%%BBeenneeffiicciiuu ffaaţţăă

ddee NNeeffeerrtt..

Fert Nefert fert Nefert fert Nefert fert Nefert

SSuucceevveeaannaa 4300 3548 752 4219 3525 120 1980 1720 115 2239 1805 434 124

9.4. EFICIENŢA ECONOMICĂ LA SECARĂ, MEDIA ANILOR 2007-2009, ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL FIRETEAZ

TTaabbeellee 99..1177 şşii 99..1188 pprreezziinnttăă aannaalliizzaa ccoosstt bbeenneeffiicciiuu llaa sseeccaarraa ccuullttiivvaattăă îînn ccuullttuurrăă eeccoollooggiiccăă llaa FFiirreetteeaazz,, jjuuddeeţţuull AArraadd

Tabel 9.17. Tabel centralizator al analizei eficienţei economice (Fireteaz, 2007-2009)

CCaallccuull//ssooii SSuucceevveeaannaa MMaarrjjaa bbrruuttăă llaa hhaa ((ttoottaall vveenniittuurrii –– ttoottaall ccoossttuurrii ddiirreeccttee))

2618,48

CCoosstt ppee uunniittaatteeaa ddee pprroodduuss ((ttoottaall ccoossttuurrii ddiirreeccttee // nnrr..uunniittăăţţii pprroodduuss pprriinncciippaall))

0,39

MMooddiiffiiccaarreeaa mmaarrjjeeii bbrruuttee ttoottaall vveenniittuurrii // ttoottaall vveenniittuurrii NNeeffeerrttiilliizzaatt)) 119% MMooddiiffiiccaarreeaa ccoossttuulluuii ppee uunniittaattee ddee pprroodduuss ((ccoosstt ppeerr uunniitt pprroodduuss // ccoossttppeerr uunniitt pprroodduuss NNeeffeerrttiilliizzaatt))

98%

MMooddiiffiiccaarreeaa pprroodduuccţţiieeii ((nnrr..uunniittăăţţii pprroodduuss pprriinncciippaall // nnrr..uunniittăăţţii pprroodduuss pprriinncciippaall NNeeffeerrttiilliizzaatt))

120%

TTaabbeell 99..1188..

TTaabbeell cceennttrraalliizzaattoorr ccuu pprriinncciippaalliiii iinnddiiccaattoorrii ddee pprroodduuccţţiiee şşii eeccoonnoommiicciillaa sseeccaarrăă ((FFiirreetteeaazz,, 22000077--22000099))

SSooii

PPrroodduuccţţiiaa mmeeddiiee KKgg//hhaa

DDeeppăăşşiirree kkgg

VVaallooaarreeaa rreeaalliizzaattaa lleeii

%% DDeeppăăşşiirreeNNeeffeerrtt..

CCoosstt ppeerr pprroodduuccţţiiee lleeii

%% ffaaţţăă ddee

NNeeffeerrtt..

BBeenneeffiicciiuu

DDiiff.. ffaaţţăă ddee

mmaarrttoorr lleeii

%%BBeenneeffiicciiuu ffaaţţăă

ddee NNeeffeerrtt..

Fert Nefert fert Nefert fert Nefert fert Nefert

SSuucceevveeaannaa 4456 3708 748 4348 3658 119 1730 1470 118 2618 2188 431 120

Page 32: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

32  

CAPITOLUL 10 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

CONCLUZII

10.1. NUMĂRUL DE PLANTE LA INTRAREA ŞI IEŞIREA DIN IARNĂ

În anul agricol 2006-2007 în câmpul experimental Chimindia, numărul cel mai mare de plante de grâu la intrarea în iarna a fost identificat la soiul Arieşan (379 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite au fost determinate la Franckenkorn (208 plante/mp). În câmpul experimental Fireteaz numărul cel mai mare de plante răsărite au fost determinate la soiul Arieşan (398 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite au fost determinate la Franckenkorn (212 plante/mp).

În ceea ce priveşte numărul de plante de grau răsărite în anul 2007-2008, în câmpul experimental Chimindia, cel mai mare numar de plante a fost identificat la soiul Arieşan (458 plante/mp), urmat de soiul GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante au fost determinate la Franckenkorn (ssp.spelta) (333 plante/mp), La Fireteaz numărul cel mai mare de plante răsărite au fost identificate la soiul Arieşan (475 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi Gk Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite au fost determinate la Franckenkorn (321 plante/mp).

În anul agricol 2008-2009 în câmpul experimental Chimindia, numărul cel mai mare de plante de grâu la intrarea în iarna au fost determinate la soiul Arieşan (458 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite au fost determinate la Franckenkorn (333 plante/mp). În câmpul experimental Fireteaz numărul cel mai mare de plante răsărite au fost la soiul Arieşan (467 plante/mp), urmat de GK Betadur, apoi GK Kalasz, iar cele mai puţine plante răsărite au fost determinate la Franckenkorn (324 plante/mp).

Din datele pe trei ani rezultă că numărul cel mai mare de plante de grâu la intrarea in iarna au fost identificate la soiurile Arieşan şi GK Betadur şi mai mic la soiurile GK Kalasz şi Franckenkorn.

In ceea ce priveşte diferenţa dintre numarul de plante la de grâu la intrarea şi ieşirea din iarnă, pe baza rezultatelor obţinute în cei trei ani de experimentare, putem spune că soiurile Arieşan şi Franckenkorn suportă mai bine condiţiile de iernare decât soiurile GK Betadur şi GK Kalasz.

Soiul de secară, în câmpul experimental Chimindia, a avut o răsărire destul de uniforma în toamnă, cu un numar mediu de 439 plante/mp, pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 394 plante/mp pentru varianta nefertilizată.

La Fireteaz secara, a avut la fel o răsărire uniformă în toamnă, cu un numar mediu de de 431 plante/mp, pentru varianta fertilizata pe sol+vegetatie I, respectiv 388 plante/mp pentru varianta nefertilizată.

10.2. DATELE FENOLOGICE

În anul agricol 2006-2007, în ambele câmpuri experimentale Chimindia şi Fireteaz, fenofazele grâului şi secarei de toamnă s-au desfăşurat în condiţii de secetă

Page 33: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

33  

376 mm precipitaţii (în campul experimental Chimindia), respectiv 268 mm (în campul experimental Fireteaz) , deşi suma precipitaţiilor anuale a fost apropiată de normală. O importantă cantitate de precipitaţii a survenit în afara perioadei de vegetaţie ( sfârşitului lunii iulie , august, septembrie ) Cel mai afectat de secetă a fost soiul GK Kalasz, fapt relevat prin traversarea cu întârziere a fiecărei fenofaze. Acest inconvenient a fost diminuat de iarna cu temperaturi blânde, care a permis continuarea vegetaţiei. Cel mai bine s-a comportat soiul Arieşan, el fiind mai bine adaptat pentru condiţiile din ţara noastră. Soiul Franckenkorn(ssp spelta) este cel mai tardiv, rămânând cu 11 zile în urmă în privinţa maturizării. Totuşi, ca soi extensiv, soiul din ssp. spelta a reuşit să egaleze în acel an soiul intensiv GK Kalasz.

Anul agricol 2007-2008 s-a caracterizat prin precipitaţii optime, aceste cantităţi de apă au existat la dispoziţia plantelor în fenofazele critice şi astfel nu a fost în nici un fel stânjenită dezvoltarea acestora.

În anul 2008-2009, în general, cele patru soiuri şi-au manifestat specificitatea genotipică în ceea ce priveşte parcurgerea şi durata ciclului de vegetaţie.

Secara este mai precoce decât grâul de toamnă, astfel că, în jurul datei de 20 iunie secara a parcurs toate fenofazele, ajungând la maturitatea deplină, când se poate recolta . Perioada de vegetaţie a soiului de secară Suceveana, în anul 2006-2007 a fost de 251 zile la Chimindia şi 244 zile la Fireteaz

10.3. GRADUL DE ÎMBURUIENARE

În urma analizei datelor de îmburuienare din câmpul experimental Chimindia şi Fireteaz, în cei trei ani, s-a constatat că frecvenţa maximă a speciilor problemă nu a depăşit pragul de dăunare admis pentru cultura ecologică de 5 plante/mp. Se poate, totuşi, concluziona că grupa buruienilor dicotiledonate perene (incluzând şi specia Equisetum arvense) poate crea probleme în culturile de grâu ecologice din această zonă, datorită prezenţei cât şi potenţialului de îmburuienare al solului asociat cu condiţiile climatice specifice zonei şi cu particularităţile biologice de vegetaţie şi mai ales capacităţii de înmulţire a speciilor de buruieni din această grupă.

Analizând în ansamblu toate solele de grâu şi secarădin câmpurile experimentale se poate spune că sistemul de cultură ecologic trebuie însoţit obligatoriu de fertilizarea bio, în diferite graduări, care are efecte benefice asupra culturii, inclusiv diminuarea riscului îmburuienării.

Din datele medii pe trei ani rezultă că la grâu şi secară, utilizarea de biofertilizanţi determină o scădere a gradului de îmburuienare, prin asigurarea de lanuri viguroase care asigură un avans în dezvoltarea plantelor în competiţia cu buruienile.

Buruiana problemă este pălămida, care apare cu o frecvenţă sub pragul economic de dăunare. Apariţia acestei buruieni se poate datora faptului că în cadrul asolamentului din câmpul experimental, grâul şi secara urmează după mazăre+ovăz. Dacă experinţele ar fi urmat după o prăşitoare, s-ar fi putut diminua rezervele de

buruieni prin lucrarea de prăşit manual.

Page 34: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

34  

10.4. ELEMENTE DE PRODUCTIVITATE ŞI ÎNSUŞIRILE CALITATIVE

Din datele obţinute în anul agricol 2006-2007, în câmpul experimental Chimindia, putem afirma că soiul Arieşan a realizat cea mai mare producţie (3900 kg/ha), urmat de soiul GK Kalasz (3300 kg/ha), GK Betadur (3233 kg/ha) şi Franckenkorn (2800 kg/ha). În câmpul experimental Fireteaz, de asemenea soiul Arieşan a realizat cea mai mare producţie (4033 kg/ha), urmat de soiul GK Kalasz (3400 kg/ha), GK Betadur (3333 kg/ha) şi Franckenkorn (2867 kg/ha).

În cercetările experimentale ale anului următor (2007-2008) în câmpul experimental Chimindia a rezultat din nou că cea mai mare producţie s-a obţinut tot la soiul Arieşan (5034 kg/ha), urmat de soiul GK Betadur (4033 kg/ha), GK Kalasz (3967 kg/ha) şi Franckenkorn (3300 kg/ha). În câmpul experimental Fireteaz soiul Arieşan, cu o producţie de 5167 kg/ha a fost din nou pe primul loc fiind urmat de soiul GK Betadur (4134 kg/ha), GK Kalasz (4034 kg/ha) şi Franckenkorn (3433 kg/ha).

La fiecare soi, în variantele fertilizate pe sol şi vegetaţie s-au obţinut cele mai mari producţii în cele două câmpuri experimentale Chimindia şi Fireteaz.

Rezultatele obţinute în urma studiului însuşirilor calitative în cele doua câmpuri experimentale arată că cele mai bune valori la masa hectolitrică, gluten, sticlozitate şi conţinut de proteine s-au realizat la soiul Franckenkorn, urmat de soiurile Arieşan, GK Betadur şi GK Kalasz. Umiditatea determinată a fost normală (sub 14 % la toate soiurile analizate).

10.5. PRODUCŢIA DE BOABE LA HECTAR

Referitor la interacţiunea variantelor de fertilizare asupra nivelului de producţie al soiurilor, s-au constatat pentru toate variantele şi la toate soiurile valori mai mari ale producţiei şi sporuri semnificative ale variantelor fertilizate, comparativ cu martorul nefertilizat.

Comparaţia multiplă prin testul Duncan clasifică astfel variantele în ordinea descrescătoare a producţiilor obţinute: Arieşan - fertilizat pe sol şi vegetaţie(II); GK Betadur - fertilizat pe sol+vegetatie(I); GK Kalasz - fertilizat pe sol+vegetaţie(II); Franckenkorn - fertilizat pe sol + vegetaţie(I); etc.

Interacţiunea soiului cu nivelul fertilizării este mult mai diversificată ca influenţă asupra producţiilor obţinute şi arată, în general, superioritatea reacţiei la fertilizare a soiurilor Ariesan şi GK Betadur.

Soiul de secară Suceveana, răspunde bine de fertilizare, obţinându-se sporuri de producţie de peste 1000 kg/ha. În câmpul experimental de la Fireteaz s-au obţinut, la secară producţii ceva mai scăzute decât la Chimindia , dar se evidenţiază şi aici importanţa fertilizării.

Influenţa fertilizarii asupra producţiei de secară boabe este evidentă, soiul Suceveana reacţionând pozitiv la acest factor. În urma fertilizării pe sol, pe vegetaţie, pe sol + vegetaţie I şi pe sol + vegetaţie II se obţin diferenţe foarte semnificativ pozitive de producţie.

Page 35: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

35  

10.6. EFICIENŢA ECONOMICĂ

Din punct de vedere al rezultatelor economice obţinute, în anul de producţie 2006-2007, pe primul loc s-a situat soiul Arieşan, care a depăşit în condiţii de fertilizare producţia martorului propriu (nefertilizat) cu peste 25%, ceea ce însemnă că acest genotip răspunde foarte bine la fertilizare şi lucrările de îngrijire. Totodată, el a înregistrat şi cel mai mare beneficiu, în comparaţie cu varianta nefertilizată (+64%), fiind urmat de soiurile GK Kalasz, Franckenkorn (ssp. spelta) şi GK Betadur . În ceea ce priveşte costurile de producţie, acestea sunt mai mari în cazul variantelor fertilizate, în medie cu 12% faţă de martor.

Dacă facem o comparaţie a veniturilor obţinute pe unitatea de suprafaţă, situaţia se schimbă. Astfel, soiul Franckenkorn ( ssp.spelta), având un preţ de valorificare cu cca. 42% mai mare decât celelalte soiuri de grâu, aduce un venit mai mare cu 37-45% faţă de soiurile GK Kalasz sau GK Betadur.

Soiul de grâu spelta Franckenkorn, chiar în condiţii extreme, cum a fost anul 2006-2007, se comportă foarte bine, oferind o siguranţă mare în producţie şi în rezultatele economice care se pot obţine. Dacă avem în vedere probabilitatea ca aceste fenomene nedorite să se repete, în alegerea soiurilor trebuie să avem în vedere acest deziderat deloc neglijabil.

În privinţa realizării profitului maxim, soiul Franckenkorn (ssp.spelta) se distaţează, evident, nu datorită producţiei mai mari, ci faptului că preţul de vânzare a fost dublu faţă de celelalte soiuri de grâu. (1,5 lei/kg faţă de 0,9 lei/kg – la preţul pieţei în toamna anului 2008) Comparând numai profitul maxim pe unitatea de suprafaţă, situaţia privind eficienţa este incontestabil în favorea soiului din ssp.spelta. Faptul că în mod constatnt se poate valorifica la un preţ aproape dublu comparativ cu soiurile obişnuite face ca acest soi să fie preferat în cultură, chiar dacă nu se obţin producţii spectaculoase.

În condiţii pieţei, soiul Arieşan, cu cele mai bune rezultate în producţie, aduce un profit cu 58% mai mic faţă de cel realizat cu soiul de grâu spelta Franckenkorn.

Producţia obţinută în cultură ecologică la secară ( soiul Suceveana ), în zona Chimindia a fost de 4300 kg/ha în varianta fertilizat pe sol+pe vegetaţie şi 3548 ka/ha la varianta nefertilizată. Preţul de vânzare al produsului a fost în medie pe trei ani 0.83 lei/kg, ceea ce înseamnă că s-a obţinut un beneficiu de 2239 lei/ha la varianta fertilizată şi 1805 lei/ha la varianta nefertilizată.

RECOMANDĂRI

1. Alegerea soiurilor pretabile pentru cultivare în sistem ecologic

În agricultura ecologică, date fiind particularităţile tehnologice ale acestui sistem, criteriile de bază în alegerea soiurilor trebuie să fie: competiţia cu buruienile, rezistenţa la atacul de boli şi dăunători, rezistenţa la secetă şi la alţi posibili factori de stress.

În privinţa alegerii soiurilor, în zona colinară şi de munte, pentru producţia în sistem ecologic, se recomandă soiurile de grâu Franckenkorn (ssp.spelta) şi Arieşan. Soiul Kalasz, deşi este un soi valoros, s-a comportat mai slab în condiţii de secetă.

Page 36: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

36  

Soiul Franckenkorn (ssp.spelta) se recomandă din cel puţin două motive: suportă foarte bine condiţiile extreme de temperatură şi seceta, iar cultivat în condiţii ecologice realizează cele mai mari venituri prin diferenţa de preţ (50-70% în plus faţă de celelalte soiuri).

2. Aplicarea corectă a agrotehnicilor specifice agriculturii ecologice

Având la dispoziţie puţine mijloace de a controla factorii limitativi de producţie, în agricultura ecologică, alături de alegerea unor soiuri rezistente, este nevoie şi de respectarea riguroasă a regulilor agrotehnice specifice.

Alegerea timpului optim pentru executarea lucrărilor mecanice şi folosirea utilajului adecvat garantează realizarea obiectivului propus. Condiţiile meteorologice, în special lipsa precipitaţiilor în perioada semănatului, îngreunează pregătirea patului germinativ. Răsărirea neuniformă influenţează şi ea negativ producţiile care se obţin.

Dintre soiurile de grâu studiate, soiul Ariesan a suportat cel mai bine lipsa umidităţii şi pregătirea necorespunzătoare a solului, în timp ce soiul din ssp. spelta ( Franckenkorn )a fost cel mai afectat de aceste condiţii nefavorabile.

Este de preferat să se aştepte momentul optim pentru pregătirea patului germinativ decât respectarea, cu orice preţ, a timpului optim de semănat.

În controlul buruienilor, lucrările agrotehnice au o importanţă hotărâtoare. Cu ţesala de buruieni se poate rezolva problema combaterii buruienilor în procent de 90%. Trebuie subliniată importanţa alegerii timpului optim pentru executarea lucrării şi, de asemenea, trebuie avut grijă ca agregatul să fie reglat în funcţie de umiditatea solului şi a fenofazei în care se găseşte cultura de grâu.

S-a dovedit că utilizarea de biofertilizanti determină o scădere a riscului îmburuienării prin vigoarea lanurilor si are efecte benefice asupra culturii grâului. Mai eficient a fost la toate soiurile de grâu studiate, tratamentul cu biofertilizanti pe sol si vegetatie care asigură cele mai mari sporuri de producţie.

3. Eficienţa economică Analizate prin prisma eficienţei economice, rezultatele de producţie ale

soiurilor de cereale păioase cultivate în sistem ecologic, reprezintă un argument în favoarea organizării de ferme profilate pe agricultură organică de tip cerealier în zone cu condiţii naturale asemănătoare cu cele în care s-au desfăşurat cercetările.

Creşterea cererii de produse alimentare ecologice asigură în primul rând o desfacere garantată precum şi un preţ avantajos stabilit pe piaţă ca rezultat al mecanismului cerere-ofertă.

Page 37: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - usamvcluj.ro · universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de agriculturĂ specializarea

37  

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Apahidean M., Bodis A., Albert I., 2005, Cultivarea ecologica a legumelor, Rd. Risoprint Cluj Napoca pg. 10-16

2. Ardelean M, R. Sestraş, 1996, Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică experimentală, Partea a II – a, Tehnică experimentală, îndrumător de lucrări practice, Tipo AGRONOMIA, Cluj – Napoca 3. Fiţiu A., Morar G. şi colab., 2003, Fertilizarea în agricultura ecologică, vol. Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; 4. Fiţiu,A., 2003, Ghidul legumicultorului în agricultura ecologică. Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 5. Guş P., Rusu T., Bogdan I., 2003 Agrotehnică indrumăror de lucrări practice Ed. Risoprint, Cluj- Napoca pg. 91-162 6. Luca E., Vârban D.I., Mihai Gh., Bodis A., Albert I., 2005 Tehnologii ecologice pentru cultura plantelor, Ed. Risoprit, Cluj- Napoca.pg. 5-15 7. Morar M., Rusu T., Albert I., 2005, Ghid de combatere a buruienilor în agricultura ecologica, ed. Risoprint Cluj Napoca; 8. Morar G., Marin S., 2004, Fitotehnie, Ed I. Ionescu de la Brad, Iasi; 9. Muntean L.S., Luca E., Fitiu A., Munteanu L., Munteanu S., Albert I.,2005, Bazele agriculturii ecologice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca; 10. Rusu T., Albert I., Bodis A., 2005, Metode si tehnici de productie în agricultura ecologica, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca ; 11. Rusu T., Albert I., Bodis A., 2007, Ecotehnica culturilor de câmp, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; 12. Sin,Gh., 2000, Tehnologii moderne pentru cultura plantelor de câmp. Editura Ceres, Bucureşti. 13. Stoleru V., Albert I., Cultivarea legumelor cu metode ecologice, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; pg. 14-21, 34-35 14. Stoleru V., Albert I., Cultivarea legumelor cu metode ecologice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca; 15. Tomoş L., 2010, Influenţa biofertilizatorilor privind nivelul producţiei de boabe la cultura grâului de toamnă cultivată în sistem ecologic, Lumea Satului, Nr.8,(109) 16. Tomoş L., 2010, Research on organic winter wheat cultivation, Agricultura IXX, 1,2, sub tipar 17. Tomoş L., 2010, The influence of biofertilizers on grain yield level at rye cultivated in ecological system, Agricultura IXX, 1,2,sub tipar, 18. Toncea I., 1999, Agricultura ecologica în contextul agriculturii durabile. Simpozion ASAS "Agricultura Durabila- Performanta"; 19. Toncea I., 2000, Ecological Agriculture Theory- A Point of View, Proceedings of 13th International IFOAM Scientific Conference; 20. Toncea I., 2002, Ghid practic de agricultura ecologica: tehnologii ecologice de cultivare a terenurilor, Editura AcademicPres, Cluj- Napoca; 21. Toncea I., R. Stoianov, 2002, Metode ecologice de protectia plantelor,Ed. Stiintelor Agricole, Bucuresti;