UN VIITOR CURAT TRANSFORMAT ÎN REALITATE Viziune pe termen lung asupra industriei gazului în Europa

Cuprins

04 Introducere

06 Contribuția industriei gazului la

o economie cu emisii scăzute

07 Reducerea în UE a emisiilor

provenite din producția de

energie

08 Producerea gazului natural în

Europa conform celor mai

ridicate standarde de mediu

09 Optimizarea utilizării infrastructurii

existente într-o economie cu emisii

scăzute

10 Furnizarea unei energii

accesibile consumatorilor

10 Asigurarea flexibilității

sistemului de

electricitate

12 Combinarea gazului și a

energiei pentru asigurarea

încălzirii

13 Implementarea g-mobilității

14 Abordarea emisiilor de metan prin

lanțul valoric

15 Dezvoltarea ulterioară a gazelor regenerabile

16 Lucrăm pentru utilizarea la scară

a tehnologiilor cu potențial de

reducere a CO2

17 Recomandări ale politicii industriei gazului

18 Surse

19 Listă cifre

4

Introducere

Industria gazului lucrează pentru a ajuta UE să își respecte

angajamentul în baza Acordului de la Paris, precum și obiectivele

sale privind clima și energia pentru anul 2030. Gazul este o parte a

soluției de țintire rapidă a riscurilor de schimbare a climei și a altor

provocări globale apăsătoare. Acest lucru este recunoscut în

Scenariul de Dezvoltare Sustenabilă publicat de Agenția

Internațională pentru Energie (IEA), în care gazul natural devine

combustibilul unic cu cel mai mare procentaj în mixul energetic

global, ajutând la asigurarea obiectivelor UE și globale de

stabilizare a climei, la o mai bună calitate a aerului și la o mai bună

accesibilitate energetică.1

5

Figura 1: Scenariu de Dezvoltare Sustenabilă, IEA

Vizarea

schimbărilor

climatice

Obținerea

accesului

universal

a energie

Vizarea

schimbărilor

climatice

Scenariu de

Dezvoltare

Sustenabilă

Obținerea

accesului

universal

la energie

Îmbunătățirea

calității

aerului

Îmbunătățirea

calității aerului

6

Contribuția industriei

gazului la o economie

cu emisii scăzute

Industria gazului lucrează în fiecare zi la soluții noi, inovatoare pentru a

reduce și mai mult emisiile asociate cu producția și consumul de gaz.

Tehnologiile consacrate, precum și cele pe cale de apariție ar putea

permite ca utilizarea gazului să devină carbon-neutră, păstrând în

același timp proprietățile de ardere mai curată a acestuia, precum și

accesibilitatea din punct de vedere financiar. Industria europeană a

gazului va contribui la o economie cu emisii mai scăzute prin zece

moduri importante.

7

1. Reducerea în UE a emisiilor provenite din producția de energie

Atunci când este posibil, gazul ar trebui utilizat

pentru a înlocui cărbunele în producția de energie.

Astfel, se vor reduce emisiile de CO2 și va fi

îmbunătățită calitatea aerului. În paralel, din

moment ce proporția de biometan și hidrogen din

surse diferite în amestecul de gaz crește,

producerea flexibilă de energie din gaze naturale

care sprijină integrarea surselor regenerabile

variabile ar putea să conțină din ce în ce mai puțin

carbon. Astfel s-ar reduce și mai mult emisiile din

sectorul energetic.

Figura 2: Compararea emisiilor de CO2, NO

X și PM 2.5

Producția de energie din gaze naturale emite cu până la...

...mai puțin decât cărbunele.

-99,9% Particule în

suspensie

8

2. Producerea gazului natural în Europa conform celor

mai ridicate standarde de mediu

Explorarea responsabilă și dezvoltarea

resurselor de gaz ale Europei vor

asigura alimentarea cu energie, vor

crea locuri de muncă specializate și vor

genera venituri la buget pentru

deceniile ce vor urma.

Figura 3: Amestecul de gaz în UE

ca procent (%) din gazul total

furnizat, 2017

Altele

Europa deține în prezent în jur de 5100

miliarde de metri cubi (mld mc) resurse

de gaze naturale recuperabile

din punct de vedere comercial și tehnic

Africa de Nord 9%

8%

Rusia 32%

(adică, peste 10 ani din necesarul total

anual curent).

În plus, au crescut resursele clasificate

drept 'încă de descoperit', prin politicile

de susținere și prin identificarea de

prospecțiuni încurajatoare în Croația,

Cipru, Groenlanda, Irlanda, Norvegia și

România.2

Norvegia 25% 2017

26%

UE

~50% din necesarul

estimat de gaz în Europa

este furnizat în prezent din

producție europeană

(UE28+Norvegia).3

Într-un scenariu de 2°C,

1/3 din necesarul de

gaz al UE în 2040 ar putea

fi în continuare furnizat din

resurse europene, din care

unele trebuie încă

descoperite.4

În 2015, gazul a generat în jur de

80 miliarde din veniturile nete la buget

în UE28 + Norvegia.5

9

3. Optimizarea utilizării infrastructurii

existente într-o economie cu emisii scăzute

Europa deține o rețea extinsă de gaz care cuprinde

aproximativ 2,2 milioane kilometri conducte de gaz,

precum și facilități de stocare și de GNL.

Adăugarea câtorva verigi lipsă ar completa piaza

de gaz din Europa, permițând tuturor țărilor să

beneficieze de diferitele surse de alimentare cu

gaz. Rețeaua de gaz este capabilă să asigure

flexibilitatea necesară pentru a întruni variațiile și

vârfurile de sezon în cererea de energie. Gazul

este stocat de regulă și economic în volume mari,

fiind astfel foarte potrivit pentru stocare sezonieră

ce nu poate fi acoperită

cu baterii și alte tehnici de stocare, cererea fiind de

trei ori mai mare în iarnă decât pe perioada verii

într-un an obișnuit.6 Date fiind costurile curente per

unitate de capacitate de stocare, stocarea energiei

sub formă de gaz este, de asemenea, mult mai

ieftină decât cea a curentului electric.7 Transportul

curentului electric poate fi de douăzeci de ori mai

scump decât transportul gazului.8 Sunt evitate, de

asemenea, costurile nenecesare și distrugerea

peisagistică prin folosirea infrastructurii de conducte

de gaz existente.

Figura 4: Compararea costurilor de transport: curent electric versus gaz

BBL

gaz

Britned

curent electric

BBL

gaz

Britned

curent electric

Cost (€/GWh/d/km)

4,7 96,2

Suedlink

curent electric

Arc de

Dierrey

gaz

Arc de Dierrey

gaz

Suedlink

curent electric

Cost (€/GWh/d/km)

4,7 130,2

10

4. Furnizarea unei energii accesibile consumatorilor

Gazele naturale au fost în mod constant unul din

din cei mai accesibili combustibili din punct de

vedere financiar pentru consumatorii europeni, prin

urmare este un combustibil ideal pentru asigurarea

unui viitor energetic sustenabil. Cu între 50 și 125

milioane de oameni din UE ce nu își pot încălzi

locuințele sau plăti facturile la energie, sărăcia

energetică a fost identificată drept o provocare

apăsătoare ce necesită măsuri de politică socială și

financiară.9

Conform raportului Comisiei Europene asupra

costurilor și prețurilor energiei, în medie, cetățenii

UE plătesc în jur de 4 ori mai mult per kilowatt-oră

(kWh) pentru curentul electric decât pentru gaz.10

O trecere la încălzirea integral pe curent electric va

necesita câteva decenii și ar conduce la costuri mai

mari de încălzire și la nevoia de nivele mai ridicate de

izolare, cu o cerere și costuri asociate mai mari

pentru răcire.11

Figura 5: Evoluția prețurilor la curentul electric și la gaz pentru utilizatorii

casnici în UE. Prețurile în € per 100kWh, cu toate taxele și impozitele

incluse.

25

20

15

10

5

0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Curent electric Gaz

11

5. Asigurarea flexibilității sistemului de electricitate

Se estimează că UE va genera 50% din întreaga

energie din surse regenerabile până în anul 2030,

în mare parte din surse solare și eoliene; acest

lucru înseamnă că centralele termice vor trebui să

distribuie energie suplimentară într-un timp cât mai

scurt.12 Centralele energetice alimentate cu gaz sunt

mult mai flexibile decât centralele nucleare sau

alimentate cu cărbuni. Într-adevăr, centralele

alimentate cu gas sunt necesare pentru un sistem

de electricitate integrat, cu o cotă crescută a

surselor regenerabile variabile, din moment ce

combinația de stocare a curentului electric,

variația cererii de energie și interconexiunile

energetice în sine nu pot asigura o flexibilitate

suficientă.

Un raport recent publicat de Agenția Internațională

pentru Energie Regenerabilă (IRENA) și Comisia

Europeană confirmă un rol cheie pentru gazele

naturale în Scenariul ambițios REmap, în baza

căruia cota surselor regenerabile în sectorul

energetic crește la 50% până în 2030. În comparație

cu scenariul de referință, cota gazelor naturale în

mixul energetic scade cu doar 6%, în timp ce

capacitatea instalată de producție energetică din

gaze naturale crește ușor în comparație cu 2010,

pentru a se adapta la cota în creștere a surselor

regenerabile variabile.13

Figura 6: Producția de energie per

tehnologii (TWh)

4 000

3 500

3 000

2 500

2 000

1 500

1 000

500

Figura 7: Capacitate instalată de

producție energetică (GW) per sursă

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0

2030 Referință 2030 REmap

0

2010

2030 REmap

Cărbune

Petrol

Gaze naturale

Nucleară

Hidroenergie

Biomasă

FV Solară

CSP

Eoliană

Geotermală

Altele

Cărbune

Petrol

Gaze naturale

Nucleară

Hidroenergie

Biomasă

FV Solară

CSP

Eoliană

Geotermală

Altele

Notă: ERV = energie regenerabilă variabilă

ERV

SER

Gaz natural Gaz natural

ERV

SER

Gaz natural

Gaz natural

12

6. Combinarea gazului și a energiei pentru asigurarea încălzirii

Majoritatea zonelor rezidențiale din Europa

includ locuințe vechi, ineficiente din punct de

vedere energetic. Trecerea la un sistem de

încălzire complet electric ar necesita timp,

precum și investiții substanțiale în izolația

locuințelor și în rețeaua de energie pentru a face

față vârfurilor de solicitări. Utilizarea gazelor

naturale și gazelor regenerabile ar asigura soluții

mai economice pentru zonele rezidențiale.

Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizată

pe bază de gaz va furniza căldură accesibilă

clienților

și va sprijini eforturile de îmbunătățire a calității

aerului în zonele metropolitane. În multe cazuri,

infrastructura pentru distribuția și transportul

gazului este deja construită; folosirea acestei

infrastructuri ajută la reducerea nevoii de extindere a

infrastructurii de electricitate ce poate impune

provocări. În plus, infrastructura de gaz poate juca

un rol cheie în transportul gazelor regenerabile și

decarbonizate, facilitând astfel cuplarea sectorială și

integrarea unor cote mai mari ale producției de

energie regenerabilă.

Sistemele complet electrice nu sunt, prin definiție, cele mai inteligente soluții

– nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere al mediului

Rezultatele unui studiu de caz asupra consumului de energie într-una din cele mai friguroase zile ale anului în

Germania folosind un profil de sarcină standard pentru o gospodărie prezintă o creștere bruscă a utilizării de

energie în cazul în care gospodăria ar utiliza electricitate în loc de gaz:14

creștere x 10 dacă s-ar folosi încălzire electrică directă

creștere x 4 dacă s-ar folosi pompe de

căldură de ultimă generație

creștere x 8 dacă s-ar folosi radiatoare cu

stocare de electricitate directă

13

7. Implementarea g-mobilității

Vehiculele cu funcționare pe gaze naturale ar trebui

recunoscute drept soluția cheie pentru scăderea

emisiilor din sectorul transporturilor și pentru

îmbunătățirea calității aerului într-o manieră eficientă

din punct de vedere al costurilor. Pentru a scădea

semnificativ emisiile din sectorul de transport

terestru și maritim din Europa, UE ar trebui să

utilizeze tehnologiile pe gaz existente, precum GNL

pentru nave și camioane de transport și CNG pentru

vehicule ușoare, de tonaj mediu sau mare.

Acești combustibili pot juca un rol vital în atingerea

obiectivelor de reducere a emisiilor în UE până în

2050, în particular obiectivul de a reduce emisiile

GHG (gaze cu efect de seră) din transport cu 60%.

Utilizarea CNG la vehiculele pentru pasageri, de

exemplu, ar putea reduce emisiile CO2 cu

7% în

comparație cu motorina și cu 23% în comparație cu

benzina. Prin amestecarea a doar 20% gaze

regenerabile cu gaze naturale, emisiile GHG ale

vehiculelor pentru pasageri ar putea fi reduse cu

încă 17%.15

Gazele regenerabile pot ajuta la

atingerea obiectivelor Europei cu

privire la transport chiar mai devreme

regenerabile până

în 2030

GHG până în 2050

14

35%

4%

18%

10%

8. Abordarea emisiilor de metan prin lanțul valoric

Emisiile de metan din industria gazului reprezintă o

fracțiune foarte mică din emisiile totale de metan

antropogenice. Totuși, industria lucrează

la reducerea acestora alături de lanțul valoric, prin

scăderea suplimentară a emisiilor de evacuare și

fugitive, precum și a detectării și împiedicării

acestora.

Membrii GasNaturally contribuie la transparență prin

studii și inițiative, pentru a depăși nesiguranța

privind emisiile totale de metal din întregul lanț

valoric din domeniul gazului. Descoperirile recente

sugerează că între 0,5% și 1,5% din gazul produs

este emis.16

Figura 8: Cota celor mai mari categorii de surse de emisii de metan

pentru UE-28 și Islanda în 2015

4% Alte sectoare

14% Altele

15

9. Dezvoltarea ulterioară a gazelor regenerabile

Gazele regenerabile au un potențial considerabil de creștere. Biometanul din deșeuri sau biomasă,

metanul sintetic și hidrogenul din facilitățile de transformare a energiei în gaze pot fi folosite în

echipamente de sine stătătoare sau amestecate cu gaze naturale în infrastructura existentă.

Metanul sintentic poate fi injectat

direct în rețelele de gaze

naturale.

Procesele de transformare a energiei în

gaze convertesc surplusul de energie

din surse regenerabile în gaze

combustibile ce pot fi injectate în

infrastructura de gaze naturale. În

prezent, 32 instalații demonstrative

de transformare a energiei în gaze

sunt funcționale în Europa și alte 16

instalații sunt planificate.20

Numărul de centrale ce funcționează

cu biometan în Europa a atins peste

500 unități și se așteaptă o

dezvoltare viitoare a sectorului de

biometan în anii ce urmează.18

Producția de metan sintetic și de

biometan poate fi combinată,

folosind energie regenerabilă pentru

a produce hidrogen în combinație cu

CO2 ce devine disponibil din trecerea

de la biogaz la biometan.

Acest lucru îmbunătățește semnificativ eficiența procesului de conversie.19

Biometanul are specificații similare cu

gazele naturale; consumatorii

existenți pot trece la combustibil

cu emisii scăzute fără investiții

suplimentare.17

16

10. Lucrăm pentru utilizarea la scară a tehnologiilor cu

potențial de reducere a CO2

Un exemplu este producția de gaz decarbonizat

pentru utilizare în sectorul de termoficare prin

conversia la scară largă a gazelor naturale în

hidrogen. Aceasta poate fi combinată cu captarea

și stocarea carbonului (CCS), o tehnologie pe care

industria gazului este în mare măsură de a o

dezvolta și mai mult pe baza unor cunoștințe

geologice și de inginerie de peste 100 ani.

Dată fiind eficiența mai ridicată a producției de

energie din gaze naturale și flexibilitatea acesteia

în a răspunde producției intermitente de energie

din surse regenerabile, tehnologia CCS este mai

atrăgătoare din punct de vedere economic atunci

când este asociată cu centralele alimentate cu gaz

decât atunci când este utilizată cu centralele

alimentate cu cărbuni.

CCS se utilizează cu succes în

Europa de peste două decenii

Hub-urile și rețelele cluster CCS

pot reduce emisiile și pot da un

imbold industriei

Comisia Europeană individualizează tehnologiile pe bază de hidrogen ca un mijloc promițător pentru

atingerea soluțiilor integrate de stocare. Hidrogenul poate stoca în rezervoare sau subteran cantități

semnificative de energie. Acesta poate fi, de asemenea, furnizat prin conducte, inclusiv prin amestec în

rețelele de gaze naturale și convertit în substanțe chimice, precum amoniac, gaz natural sintetic sau alți

agenți purtători lichizi. Acești agenți purtători de energie pot fi utilizați local sau transportați pe cale ferată,

maritimă sau rutieră către industrii pentru utilizare energetică sau ca materie primă.21

Snøvit funcționează din 2008

Sleipner funcționează din 1996

Grangemouth

Teeside Collective

Acorn CCS

Portul Rotterdam

17

Recomandări Facem apel la factorii de decizie politică ai UE și la părțile interesate în vederea:

1. Creșterii utilizării gazelor naturale în producția de energie pentru a elimina, acolo unde este posibil, cărbunele și pentru a asigura flexibilitatea necesară pentru integrarea surselor de energie regenerabilă.

2. Optimizării resurselor de gaz ale Europei prin încurajarea și susținerea explorării și producției, inclusiv prin tehnologii alternative consacrate, îmbunătățind astfel securitatea energetică.

3. Dezvoltării unei Uniuni Energetice care să permită gazului și infrastructurii de gaz existente să joace un rol în reducerea la minim a costurilor de tranziție către un sistem energetic cu un conținut mai scăzut de carbon.

4. Implementării complete a celui de-al Treilea Pachet Legislativ privind Energia, astfel încât o piață europeană a gazului care funcționează bine, cu prețuri competitive, să asigure o sursă de energie de încredere, accesibilă din punct de vedere financiar, pentru toți clienții europeni. Conceperii de politici suplimentare care să gestioneze în mod eficient sărăcia energetică.

5. Susținerii politicilor bazate pe piață, precum stabilirea prețurilor pentru carbon, pentru a stimula cele mai eficiente soluții din punct de vedere al costurilor, pentru a reduce emisiile GHG și pentru a obține o piață a energiei care funcționează bine, în care tehnologiile mature sunt supuse acelorași condiții.

6. Implementării politicilor pentru stimularea încălzirii pe bază de gaz, extrăgând astfel valoarea maximă din infrastructura existentă de gaz, în timp ce se facilitează, de asemenea, introducerea surselor regenerabile în sistemul de încălzire.

7. Încurajării entităților publice și a consumatorilor să descopere beneficiile utilizării tehnologiilor GNL și CNG în transportul rutier și maritim.

8. Recunoașterii eforturilor industriei gazului de scădere a emisiilor de metan prin reducerea emisiilor de evacuare și fugitive, prin îmbunătățirea detectării și reparării scurgerilor.

9. Introducerii unui cadru de politici care să faciliteze creșterea utilizării gazului decarbonizat și a gazelor regenerabile, permițând o flexibilitate suficientă în reglementare pentru a lăsa loc participanților de pe piață pentru a introduce concepte de afaceri inovatoare.

10. Extinderii programelor de C&D&I pentru toate tehnologiile promițătoare cu potențial de reducere a CO

2 pe termen lung, precum tehnologiile de transformare a gazului natural în hidrogen, a

energiei în gaze, biogaz/biometan, CCS și CCUS.

18

Surse

1 IEA (Agenția Internațională pentru Energie) (2017), World Energy

Outlook 2017, OECD/IEA, Paris, www.iea.org/weo2017/#section-5-1

2 IOGP (Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol & Gaz)

(2017), fișa bazată pe Raportul Wood MacKenzie privind Resursele

Europene de Gaz, 2017, IOGP, Londra, www.iogp.org/wp-

content/uploads/2017/11/ IOGP-Woodmac-Factsheet.pdf

3 Idem

4 Idem

5 NERA Economic consulting (2018) Update on Energy Taxation and

Subsidies in Europe: An Analysis of Government Revenues from

and Support Measures for Fossil Fuels and Renewables in the EU

and Norway.

6 TYNDP 2017 Presentation Regional Group meetings (februarie 2017)

pg 4, https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/Energy/13%20

Regional%20Meetings/Library/Gas%20Regional%20Groups%20

meetings%2015%20%26%2016%20February%202017/ENT-

SOG_TYNDP%202017%20Presentation%2015-

16%20February%20 2017_v1.pdf

7 Ecofys (2018), Gas for Climate Report, Ecofys, pg 6, www.gasforcli-

mate2050.eu/files/files/Ecofys_Gas_for_Climate_Feb2018.pdf

8 Surse: Britned, BBL, GTRGaz, Bloomberg

9 Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (2016), Energy

Poverty: Protecting Vulnerable Consumers,

http://www.europarl.europa.eu/

RegData/etudes/BRIE/2016/583767/EPRS_BRI(2016)583767_

EN.pdf

10 Eurostat (2018), Prețurile energetice în 2017,

http://ec.europa.eu/eurostat/ documents/2995521/8489679/8-

29112017-AP-EN.pdf/600c794f- c0d8-4b33-b6d9-69e0489409b7

11 Ecofys (a se vedea 7)

12 EC (2017), Fișă de informații, http://europa.eu/rapid/press-

release_MEMO- 17-163_en.htm

13 IRENA (Agenția Internaționale pentru Energie Regenerabilă) și

CE (2018), Renewable Energy Prospects for the European

Union, pg 54-55,

www.irena.org/publications/2018/Feb/Renewable-energy-pros-

pects-for-the-EU

14 Pe baza profilurilor de sarcină prevăzute de Thüga, a se vedea:

Eurogas (2014) Gas: The Right Choice for Heating in Europe, pg

13, http://www.eurogas. org/uploads/media/Gas

the_right_choice_for_heating_in_Europe_

PART_II_Brochure_140814.pdf

15 Thinkstep (2017) Greenhouse Gas Intensity of Natural Gas,

http://gasnam.es/wp-content/uploads/2017/11/NGVA-thinkstep_

GHG_Intensity_of_NG_Final_Report_v1.0.pdf

16 EEA - Annual European Union GHG inventory 1990–2015 and

inventory report 2017, https://www.eea.europa.eu/publications/euro-

pean-union-greenhouse-gas-inventory-2017

17 IRENA (2012), Renewable Energy Technologies: Cost Analysis

Series, IRENA, Abu Dhabi,

http://www.irena.org/DocumentDownloads/

Publications/RE_Technologies_Cost_Analysis-BIOMASS.pdf; a se

vedea de asemenea (tradus din) ECOFYS/Thinkstep:

”Ökoeffizienzanalyse von Heiz- und Speichersystemen für private

Haushalte”, www.ecofys. com/de/news/neue-studie-erstellt-

okoeffizienzanalyse-von-verschie- denen-heiz-und-speiche/

18 Gas Infrastructure Europe, European Biogas Association (2018),

European Biomethane Map 2018, (comunicat ce presă),

www.gie.eu/index. php/news/gie-news/13-news/gie/355-pr-

biogasmap

19 Ecofys (a se vedea 7)

20 Platforma europeană de transformare a energiei în gaze,

www.europeanpowertogas.com/ demonstrations

21 CE (2017), Energy Storage: The Role of Electricity, documentul de

lucru al personalului Comisiei pg 19

https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/swd2017_61_

document_travail_service_part1_v6.pdf

19

Listă figuri

Figura 1: IEA (Agenția Internațională pentru

Energie) (2017), World Energy Outlook 2017,

OECD/IEA, Paris <http://

www.iea.org/weo2017/#section-5>

Figura 2: Emisii CO2: UK DECC, 2014, Deutsche

Bank, 2011, IEA, 2016, VDI, 2014, Clean Power

Generation <http://www.gaswindandsun.eu/

climate-action.html> || NOx și PM 2.5: Comisia

Europeană (2012), Energia UE în cifre (EU Energy

in Figures) - Broșură statistică 2012

<https://publications.europa.eu/s/gG8j>

Figura 3: Amestecul UE de gaze ca proporții (%)

din gazul total furnizat; calcul propriu bazat pe

Raportul Trimestrial Energie pe Piețele Europene

de Gaz, Direcția Generală pentru Energie (2017)

<https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/

documents/quarterly_report_on_european_gas_

markets_q4_2017_final_20180323.pdf>

Figura 4: Compararea costurilor de transport:

curent electric versus gaz. Surse: BBL, Britned, Arc

de Dierrey, Sued Link, Bloomberg, Platts, GRTgaz,

Figura 5: Evoluția prețurilor la curentul electric și

gaz la utilizatorii casnici din UE. Prețurile în € per

100kWh, cu toate taxele și impozitele incluse.

(vezi nota de subsol 10)

Figura 6: Producția de energie per tehnologii (TWh)

în 2030. (vezi nota de subsol 13)

Figura 7: Capacitatea instalată de producție

energetică (GW) pe surse în 2010 și 2030. (vezi nota

de subsol 13)

Figura 8: Cota celor mai mari categorii de surse de

emisii de metan pentru UE-28 și Islanda în 2015 (vezi

nota de subsol 16)

Industria de gaz livrează un combustibil mai fiabil, mai

accesibil și mai curat către consumatorii UE de câteva

decenii. Înțelegem că gazul, de unul singur, nu

garantează succesul pe viitor și trebuie să continuăm

inovațiile pentru a veni în întâmpinarea provocărilor

societății. Suntem gata să ne ocupăm de aceste

provocări prin furnizarea unor soluții de emisii scăzute ce

vor ajuta UE să respecte obiectivele climatice.

www.gasnaturally.eu | @GasNaturally | info@gasnaturally.eu