UN POVESTITOR PLOWMAN

DESPRE BUCURESTI PLOIESTIIN INTAA JUMATATE ASECOLULLJI AL XIX-LEA

P--

Ruth Is Ploi rtlerul Tarului (1877).

RETIPARIRE DE PRIMARIA ORASULUI PLOIESTI DLIPA

,SCHITE DIN ISTORIA PATRIEI, URMATE ISTORIAPLOIESTILOR, SCRISE DE LOAN STOICESCU" :: (1880).

1 9 2 8

tr

I.

X..."°=

.

-r

DE

Elle _1

www.dacoromanica.ro

UN POVEST1TOR PLOIESTEAN

DESPRE BEURESTI SI PLOIESTIIN INTAIA JUMATATE ASECOLULUI AL XIX-LEA

RETIPARIRE DE

PRIMARIA ORASULUI PLOIESTIDUPA:

SCHITZEDIN

ISTORIA PATRIEIURMATE

DE

ISTORIA PLOESCILORU

FAPTE ISTORICECele mai multe vezute cu ochii

SCRISELFC

IOAN STOICESCU

PLOESCITypographia loan G Costescu

Sir. Franeesd, No. ler.1880

VALENII-DE-MUNTE

A§eigmantul de tipografie legiltorie de call Datina Rom'aneascii"1.928

bit

91

www.dacoromanica.ro

PREFATA EDITORULUI

Cred cii aduc un serviciu cunostinfei trecutului nostru, retipdrind aceste pagini,atilt de rare de Visit, in care un Miran de arum jumcitate de vette povesteste lu-rruri in mare parte nestiute, care adauga la tabloul vremii sale.

Primaria din Ploiesti a binevoit a lua asuprd-si //pant/.N. Iorga.

ODD

www.dacoromanica.ro

LOAN STOICESCUOa

SCHI TE DIN ISTORIA PATRIEI

000

www.dacoromanica.ro

PREF AT ADatoria fieciirui cetti(ean roman este de a cottiribui pentru marirea patriei

sale pe cat si materialmente. Toate na(iile care that astazi inaintate pe calea pro-gjesului, avcind de stop inarirea patriei lor, an ca utat in oglinda trecutului, spre aputea vedea viitorcl. Astfel at procedat Coate na(iile culte si civilisate, astfel tre-buie sa procedeze si Romani' spre a ajunge la (inta pe care li-a destinat-o Provi-denfa, prin implinirea misiuxlii celei marl ce au la lermul batrdnului Danubiu.

Un fragment dinistoria patriei, poate necunoscut multora din cei ce lraiescastazi, ar putea aducee, o lumina pe cerul patriei noastre. Istoria este un Ian( celeagit viitorul ea trecutul, pe care puncindu-1 in relief, serveste urmasilor ca exempla.

Astfel dar subsemnatului, inch din copiliirie, pe thud ma aflam in ,scoalii laDoamna &Vasa in Pucuresti, imi eacea sa ascult pe int/1101°H ,si pe al(i bcfrbali,thud conversau de politica si alte evenimente si nenorociri ce se intcimplau in Neisi in Capitala ei, despre care eu luam noti(e.

Acum insa, trecdnd elate& de saptezeci de ani, si nevoind a ingropa talantul cumine, m'am decis a publica cdteva schile istorice din istoria (erii si a orasului Ploiesti,parte culese din noti(e, parte din informafii de pe la oameni competenti, si maicu sama de cele ce am velzut cu ochii miei in ju.zie, pe cad mz aflam ca logofe-(el (copist) in cancelaria Logo fetiei cei Mari (Ministerial Justilie0, cu incepere dela anal 1806 piinii la finitul Domniei lui Grigore Ghica, la anul 1828, cand atuncia venit in (era ostirea ruseasca in rcizboiul cu Turcia, de a dartimal cetatile tar -cesti de pe malul thing al Dunarii.

Astfel dar Mate intamplarile be voiu artita la rcindul for una dupe alta, pre-rum si alte amanunte,.dupa cum armeaza.

Asemenea, dupii stabilirea mea in orasul Ploiesti, am avut dorinla de a cu-noaste si istoria acestui oral liber, sl atcit din actele orasului, pe care le-am co-plat itzsumi in limpid lui Clziselev, cat si infra zd in rela(ii cu blirci7ilorasulai, amcercetat si am notat fasele prin care a trecut acest oral, pe care 1-am iubil si incare doresc a ma rapausa pentru totdeauna.

Am dorit clan, can am zis la inceput, a nu ingropa talantul cu mine, cia-I pane inaintea iubililor miei lectori, ca, folosindu-se cineva de clausal, sit' potzice si ett cu batranul Simion: Acum libereazii pe serval Tau, Shipane, dupdCurcintul Tau in pace I",

POq Autorul,

www.dacoromanica.ro

Fuga din Bueurekti a Domnului Constantin Ipsilant Voevod,anul 1806.

n anul 1806, Constantin Ipsilant Voevod, avand cunostinta de razboiul ce seapropia intre Rusia $i Turc Pi, a fugit cutoata familia sa din Bucuresti inRusia, fiira ss stie Sultanul, luand cu sine $i pe un Vornicul Varlaam.

In urma fugii lui Ipsilant au venit Turcii in Bucuresti, nu cu vre-o pregatirede razboiu, ci numai ca sa jaluiasca. Dar Mitropolitul Dositeiu si cu boierii de atunci,cari erau ca niste *MO ai poporului, pe de o parte au amagit pe Turci cu daruri,care li placura foarte mult, dar, pe de alts parte, in secret au fault voluntari, ce senumiau Arvati, si i-au asezat in manastirea Radu-Voda, ce era ca o cetate incun-jurata cu ziduri, in care pusese $i toate provisiunile necesare.

Scopul acestor preparatiuni era ca, daca Turcii ar cuteza sä faca vre-opraclare in Bucuresti, atunci, sä iasa Arvatii din fortareata, insotiti $i de Tabaciide sus si de "cos, cari aveau cunostinta despre aceasta, si cu poporul armat, sprea se apara contra Turcilor.

Ipsilant $i cu Vornicul Varlaam, intampinand armata rusa la Prut, au luat ini-tiativa cu avangarda, si intrand in Ora, s'au lovit cu Turcii la satul Giodeanu, undei-au biruit. Apoi, luand stiinta despre Turcii din Bucuresti, au trimis un escadronde Cazaci i lute° noapte au sosit in Bucuresti, cand tot de o data al iesit 5i Arvatiidin manastirea Radu-Voda, cari aveau cite un semn alb legat la mans, 5i, unindu-seen Rusii,. au inceput sa macelareasca fara crutare pe Turci ; $i cu atata ititeala s'afacut acest asalt, incat Turcii, voind a fugi, incalecau pe cai pe deselate, fugindin toate .directiile, spre mantui viata ; iar cei cari nu puteau sa fuga, se as-cundeau prin Iocalitati obsture, si pe la gradinile din Brosteni, unde erau ni$telocuri baltoase cu stufis ; si chiar femeile, unde-i intalniau fugind, ii omorau cucobilitele ; atilt era de mare ura in contra Turcilor.

Dupli ce a intrat ostirea ruseasca in Bucuresti, cu toate preparativele derazboiti, ei au luat administratia terii, impreuna cu boierii ce se ziceau veliti",

I.

a-si

www.dacoromanica.ro

10 loan StbiEescu

si au stat in Cara noua ani (de la anul 1806 pana la anul 1812), fiind o administra-tie ruso-romans. Numai in justitie Rusii nu luau parte. In fiecare_ district erauate doi administratori (prefecti), unul Rus $i altul iarlpsilant cu Vor-nicul Varlaam au trecut in Rusia, de unde nu s'au intors. .colo pe VorniculVarlaam 1-au inaltat la gradul de general politic.

Dupa ce Rusii au luat administratia Romaniei, au times pe un GaviAExarhu din sinodul Rusiei ca presedinte al clerului. Acest barbat a fost Romandin Bucovina, fiind mai inainte arhimandrit al Mitropoliei din Iasi, in zilele Mi-tropolitulni Veniamin. El ar fi propus Mitropolitului sa-1 hirotoniseasca arhiereuprivat ; dar, fiindca acest Gavriil se bucura de o frumoasa opiniune atilt in cler,cat $i intre laici, Mitropolitul nu a voit a-I hirotoni, temandu-se ca nu -cumva sa-Irastoarne {le pe Scaunul metropolitan ; in fine tottrsi ii promise, insa cu coiiditiede a aduce binecuvantarea Patriarhului din Constantinopole.

Gavriil pleca dar la Constantinopol, pentru a face $i aceasta formalitate, darin urma ce va fi scris Mitropolitul Patriarh, lui, nu se $tie, caci, Gavriil pr.sentan-du-se la Patriarh, acesta i-a promis deocamdata ca-i va indeplini cererea ; iar,dupa doua-trei zile, cand Gavriil astepta resultatul, fara speranta, s'a pomenit cumea Patriarhul it exileaza intr'o insula aproape de Constantinopol, de unde Gavriilprin interventiune.a ambasadorului rusesc Se libereaza $i prin recomandatia aces-tuia s'a trimes in Rusia, la Chiev, unde a fost primit cu mare onoare, numindu-Imembru in Sinodul Rusiei.

Dupd aceia, numitul exarh, in urma autorisatiei ce avea de la Rusia, avenit in Principatele romane ca exarh peste cler, $i, fiind Mitropolitul Veniamininstiintat despre aceasta, el demisiona, retragandu-se in chinovia manastirii Neam-tului.

Exarhul, sosind la Iasi, afla tronul metropolitan vacant $i, intreband despreMitropolitul Veniamin, i se spuse cum ca a demisionat ca petrece la manastireaNeamtului. Gavriil, cunoscand planul demisiei, i-a facut o adresa prin care ii ziceaca, in numele Imperatorului Rusiei, sa se inapoieze in Scaunul Mitropoliei, trime-tandu-i prcpria lui trasura.

Mitropolitul indata s'a inapoiat, $i, presintandu-se la exarhul, acesta I-a in-trebat : care a fost causa demisionarii sale ? Mitropolitul raspunse ca -a demisionaldin causa batranetelor. Atunti Gavriil ii zise : Ei, panierotate, adeca : Preasfinti-tule,n'a fost causa batranetele, ci a fost causa ea, auzind ca vine exarhul Ga-vriil, ccl de odinioara exilat de Patriarh, to -ai temut de ceva ; insa Gavriil nu Vgrasplati rau pentru rau, caci atunci nu vom mai fi demni de a ne numi urmatoriai corifeilor lui Hristos. Apoi it asigura, rugandu-I sa se linisteasca, ca nu vaavea nicio suparare.

Mitropolitul statu in Scaun pana la incetarea lui din viata. Aici se vede cumRusia $tie sa stimeze pe oamenii de $tiinta, fie acestia din cler sau laici, de oricenatiune ar fi.

Roman ; si

si

www.dacoromanica.ro

Schite din Istoria Patriei 11

In urma Gavriil veni in Bucuresti, unde a gash la Scaunul metropolitan peDositeiu. Nu se stie din ce causa exila pe acest Mitropolit la manastirea Targsordin judetul Prahova, apoi dupa aceia la Brasov, unde petrecu 'Ana la finitul vietiisale, iar pe Scaunul metropolitan aduse pe un Ignatie Artinos, Grec de origine, cefusese episcop la eparhia Arta in Epir, unde guverna Ali-Pasa cu doi fii ai sai :Veli-Pala si Muctar-Papa. El din causa acestor Pasi fugise in Rusia. Astfel acestIgnatie a statut pe Scaunul metropolitan pana" la anul 1812.

In acest an, Napoleon cel Mare, Imparatul Franciei, declara razboiu Rusiei.Aceasta, Oland pericolul ce o ameninta si neputilnd combate cele doua Putericu care se angajase Ia lupt5, facu pace cu Turcia in Bucuresti in casele lui Ra-covita. Rusia avea de plenipotentiar pe Cutuzov si Pancration I, iar din partea Sul-tanului Mahmud erau : Halet, Reiz-Efendi si heizadeaua Dumitrachi Muruz, ceera atunci Dragoman al Portii. Plenipotentiarii Turciei, intorcandu-se la Constanti-nopol, fury acusati la Marele Vizir de catre un ambasador ca pacea ce au incheiatcu Rusia ar fi in detrimentul Turciei. Vizirul instiinta pe Sultanul despre aceasta.Sultanul, suparandu-se, ordona a se aresta plenipotentiarii, si, fiind da'i judecatii,Reiz-Efendi fu disculpat de Divan supt pretext ca ghiaurul 1-a inselat, iar lui bei-zadea Dumitrachi i-a taiat capul. Dupa incheierea pacii Sultanul numi Domn peJoan Gheorghe Caragea (1812).

Acest Domn este foarte cunoscut in istoria noastra. El trimese un Caima-cam in Buturesti, pe Scanavis, fratele Doamnei sale Elena, si pe la finele luiNoemvre veni si Caragea cu toatii familia si cu alti Fanarioti, primindu-1 la fron-tiers cei mai fruntasi boieri ai terii. El a tras la manastirea Vacaresti, undeera pregatit conacul pentru sosirea Domnului ; iar de Ia Vacaresti veni la Bu-curesti,. la manastirea Sf. Spiridon, de unde plecara spre a merge la palatul dom-nesc, ce era in Dealul Spirei.

Cred a face o placere lectorilor nostri si a satisface o curiositate din aceletimpuri, descriind cele ce am vazut cu ochii la trecerea cortegiului cu care a ple-cat Domnul de la manastirea Sf. Spiridon pang Ia palatul din Dealul Spirei, ce areo intindere de lunginte de peste 3.000 de pasi.

Domnul era imbracat in hainele sale orientale luxoase, incins cu un sal decele bune. Aga turc, ce venise de-i aduse firmanul, a imbracat pe Domn cu caba-nita (haina imparateasca) si i-a pus cuca pe cap, impodobita cu pene albe de strut ;aceste doug obiecte se daruiau de Sultan cand it proclama ca Domn (Vlah-Beiu).Cabanita cu care era imbracat Domnul era foarte frumoasa si luxoasa, lungs; erade matasa alba ; de la piept si pima la brau avea nasturi de our in diamante ; ma-nicile cabanktei erau la mijloc despicate, si avea un guler de samur de Moscovalasat pe spate, in marime de trei sau patru palme in lungime si latime, si, in fine,Ia brau purta un hanger (cutit), al carui maner stralucia peste tot in diamante carazele soarelui.

13agration, N, 1,

'

www.dacoromanica.ro

12 loan Stolcescu

La plecarea cortegiului domnesc mergea inainte o ceata de oameni din popor,earl purtau toll pe umere eke un topor, carora le ziceau : topora$i" '. In urmaacestora mergeau lipcanii", ce se numiau si calarasi". Apoi veniau Arnautii, cese numiau ostasi ai terii", cu sefii lor ce se numiau : Tufecci-basa, Dell-ba$a,Bimbasa si Ghiuler-Aga. Dup5 acestia urmau dorobantii cu seful for capitanul,apoi Aga cu toti sefii Agiei (politiei), pe urma lefegiii cu capitanul for ; in finevenia Sp5tarul (ministrul de RAzboiu) cu toll amploiatii dregAtoriei si alti servitori ;imediat dupa acestia urma Vistierul (ministrul de Finante) cu amploiatii lui $i Vor-nicul de politie cu 12 vornicei (primarul cu 12 consilieri). Acestora tirmau logo-fetii cei marl (ministrii Justitiei de Tara-de-jos $i de Tara-de-sus) si apoi Postel-nicul cel mare cu 12 postelnicei, ce erau inainte-i si purtau in mini cafe tin bastonlung. Acestora succedau case cal, ce li ziceau povolnici", insauati, infranati siimpodobiti cu podoabe scumpe, adeca : cu cioltare cusute numai in fir de aur, avanddiferite forme in lungime, de la coama pans la coad5, atarnand in jos.

Acum veniau beizadelele (fiii Domnitorului), calari, tot pe asemenea cal, sidupd acestia venia Dotnnitorul, incunjurat de boierii velili, ce purtau in cap gugiu-mane de samur cu fundurile rosii, cad numai Domnul purta gugiuman cu fundulalb. Cortegiul apoi se complecta cu Camgrasul cel Mare, care avea la oblancul$elei o traisca plin5 cu parale noua, din care, din cand in cand, arunca la poporulspectator.

Acest cortegiu se opria la Curtea Veche. La usa bisericii it astepta Mitropo-litul si episcopii cu Evanghelia in maul. 1ntrand Domnul in biseric5, iI dusera laaltars $i s5ruta Crucea si Evanghelia ; apoi 11 unsera cu sfantul mir, si apoi se in-toarse cu intregul cortegiu la palatul din Dealul Spirei.

Ajungand acolo si urcandu-se pe tronul domnesc, se sloboziau cateva tunuri,apoi se cetia in public firmanul imp5r5tesc de investiture, in limba turc5, pe care-1traducca in limba romans.

Dupa aceste ceremonii, Caragea luand in 'Datil franele terii, mai intaiu isialese ministrii. La 12 Dechemvre 1812 se urea in palatul domnesc din Dealul SpireiCaragea, iar pe la finele lui lanuar 1813 acest palat a ars in timp de trei zile,c5ci pe acel timp nu erau pompieri.

Acest palat era foarte mare : era zidit dup5 stilul bizantin, cu doua etage,avand patru scarf $i trei foisoare ; in etagiul de sus la mijloc era salonul cel mare,unde era si tronul donmesc ; intre celelalte indperi era $i 1111 paraclis si o baie,iar in etagiul de-jos erau toate autoritalile : Vistieria, Logofetia (Justitia), Hatmaniasi allele, cu cancelariile lor.

Tot in acest an (1813) s'a ivit ciuma cea mare ; intaiu s'a auzit Ia VIcarestisi pe la finele lui April in Bucuresti, care a durat pans la finele lui Noenivre.

Ei se numiau astfel pentru ca tuate straLile in Capitala Bucure0 erau pavate cu lemne,;,i, dacl inaintea cortegiului se intarnpla sA fie ceva stricat, ei lc reparau Ia rnorifent,

.

'

www.dacoromanica.ro

Schite din istoria Patrici 13

Aceasta pestilent5 era foarte ingrozitoare, astfel ca in douazeci si patru de oare muriaupeste o mie de indivizi numai in Bucuresti. Astfel se pustiise Capita la. Teranii de peafard nu mai veniau in Bucuresti de frica acestui flagel. Fiecare nationalitate ce seafla in Capita la isi avea oamenii sal, carora Ii se zicea ciocli ; acestia erau menitisä inmormanteze cadavrele celor ce muriau de aceast5 pestilenta, pe earl ii camela spitalul numit Dudescu, afar din Bucure$ti.

Acesti ciocli ce carau mortii erau mai cumpliti deck fiarele salbatece, cacipuneau pe morti ca lemnele in car si de-asupra mortilor pe cei bolnavi ; nimeni nuse putea apropia de dAnsii. Poporul inspalmantat fugia de acestia intocmai ca In-dienii de paria. De la acesti ciocli se deriva numele de ciocoi, si acesta estefoarte cunoscut, caci prin zicerea ciocli s'a facut prin us ciocloi, si pentru eufonies'a esclus litera 1, si a famas ciocoiu papa in ziva de astazi 1.

000

Cu totul fafs: ciocoiu, in forma greceascA, se intalnete la Matel al Mirelor: ciocolnic.inseamnA birar. N. I.

`

www.dacoromanica.ro

II.

Administrafia lui Caragea.

A n ceia ce priveste administratia acestui Domn, el a fost foarte sever inIceia ce se raporta Ia administrare. Era obiceiu, pe acel timp, ca Ispravnicul(prefect) sa se numeasca din intaia class de boieri, $i, in cas de a se fi hit

vre-o reclamatie de abus, Domnitorul trimetea cu po$ta un om domnesc ca sa aducapeispravnic de la tactul ispravnicatului in fiare. Aducandu-1 la Curtea domneasca,it aresta in arestul lui basiciohodarul piing se facea ancheta, $i, daca se dovediaca in adevar abusul s'a facut, it indatora a intoarce ceia ce a luat, platind $i oamends mare omului domnesc care 1 -a adus in fiare, platind si postei pentru du-cere si intoarcere, $i apoi in urrna it trecea in condica neagra, ca sä nu mai poataocupa vre-o functiune publics de-ale Statului ' ; iar pe ciocoii cei mai mici, precum :vatafi de plaiuri $i zapcii (sub-prefecti) ii supunea la aceste pedepse : pe unii iitintuiau de urechi, pe altii ii spanzurau de subtiori, atingand pamantul numai cuvarfurile picioarelor, punandu-li Ia cap o hartie pe care era scrisa culpa for ; iarpe cei ce nu aveau ranguri ii bateau la falanga.

Caragea, dovedind ca unii din boieri urzisera o conspiratie contra lui, i-aexilat. Pe Banul Constantin Balliceanu 1-a exilat in Macedonia la Castoria ; pe Vi-lara la Meteora ; pe Grigore Ghica in tali la Colentina, mo$ia sa, pe Banul Con-stantin Filipescu, cu trei fii ai lui : Grigore, Iordache $i Nicolaita, la mosia lor, Bucov.

Astfel de sever era Caragea-Voda, incat il respectau chiar autoritatile turcestidupa malul drept al Dunarii.

in judetul Ialomita se ivise un bandit turc, ce-i mai zicea $i Toporasu".Acest Turc lua producte, animale, stupi $i le trecea peste Dundre ; desonora femei$i fecioare $i Ikea diverse devastatii locuitorilor din tinut, incat chiar ispravniciidistrictului se temeau de dansul. Caragea, informandu-se de rautatile ce -Ikeaacest bandit turc, a chemat pe polcovnicul poterei, Matei Maciuca, caruia ii

ordona in modul urmator : Maciuca, ca sa to arati ca esti demn de functiuneace ocupi, cer de la tine sä cureti pe Toporas Turcul din judetul Ialomita".

Maciuca cu respect ii raspunse : Ba$i istime Efendi" (adeca : ramane aceasta

1 Aceasta scriere in condica s'a urmat pand la finitul Domniei lui $firbel-Vocla. ;

www.dacoromanica.ro

Schite din 1storia Patriei 15

la capul mieu, Maria Ta), si, in timp de treizeci de zile, prin mijloace secrete, omoripe Toporas.

Dupa moartea banditului, Pasa de la Silistra trimese la Caragea pe ChiatibEfendi (secretarul) cu o adresa catre Voda, prin care cerea satisfactie prin moartealui Toporas. Pe atunci Turcii, cum veniau in Bucuresti din partea Pasilor cu vre-otrebuinta catre Domnitor, se primiau in conac la casele de beilic. Portarbasa(Portarul) facu cunoscut lui Carageii de venirea acestui Turc, caruia i se trimesecareta domneasca sere a-1 aduce la Curte. Caragea i1 primi in audienta, si Turculii dete adresa Pasei. Dupii ce o ceti, Caragea raspunse lui Chiatib-Efendi : Du-tesi spune stapanului tau ca nu-i face onoare a cere satisfactie pentru un talhar,care a facut atatea fautati raielei Sultanului". Chiatib-Efendi raspunse : Maria Ta,nu pot sa ma duc sa arat acest raspuns vizirului mieu." Atunci se auzi voaceadetunatoare, ca de leu, a lui Caragea, zicand : Ben vizir iucituiuslu; disari, domu7chiopecu" (Eu sunt Vizir cu trei tuiuri ; iesi alara, pore de cane !). Astfel Turcul,care veni cu onoare la Curte, s'a intors pe jos la conac.

Tot Caragea a dovedit doisprezece talhari albanezi veniti in Cara de peste Dunare,pe cari prinzandu-i, deocamdata i-a pus in puscarie (insa nu pe odihna si hranadin spinarea terii, nici i-a trimes sa-i judece jurii, ca sa-i achite, ca in Ploiesti peacela care a omorat un individ chiar in Curtea judecatoreasca, in amiaza mare).Caragea, scotand pe acei Albanezi din temnita, si, fiindca nu comisesera omor, li-ataiat urechile prin piete, si in urrna i-a trecut peste Dunare in Turcia.

000

www.dacoromanica.ro

AN. A.. .6. ix rk. cs . . . 1s. A..

Ill.

Causa fugii lui Caragea

n razboiul de la anul 1806 ce se urmase intre Ru$i $i Turd, fiindca unReid -Pala se predase Rusilor cu o parte din Turci, trecu in Rusia, $i dupaincheierea pacii, la anul 1812, facandu-se amnistia, Resid-Pa$a cu Turcii sai

a volt sä se intoarca la Constantinopol, viind sä treac5 prin Moldova in Tara-Romaneasca la 18131. Sultanul, incunostiintandu-se de intoarcerea lui, a ordonatin secret Domnului din Moldova, Calimah, $i lui Caragea din Romania ca sa nu-1lase viu sa treaca Dunarea, ci numai capul lui.

Reid -Pasa viind in Moldova, Calimah, mai diplomat, a scris lui Carageaca n'a putut sä faca nimic dup5 ordinul Sultanului, $1-1 anunt5 ca Resid -Pasa vatrece prin Romania. Caragea, ca sa se mite credincios Sultanului, indata i'$i facuplanul cum va putea sa tale capul lui Resid. Chema pe Bimbasa Sava, ce-1 aveapcste ostirile Curtii, $i-i arata secretul, apoi ceru de la Sava 2 capul lui Resid-Pasa.Sava indata isi f5cu planul $i inaintea lui Resid-Pa$a la Colentina, $tiind candplecase de la Urziceni. Sava avea cu clansul vre-o treizeci de Arnauti, pe cari-iaseza in dreapta $i stanga de-asupra malului, unde iese din podul Colentinei, a$-teptand sosirea lui Resid-Pasa. Dupa o oars sau dou5 soseste si Resid in caretacu ispravnicul din Urziceni, $i, dupa ce ajung de-asupra malului, Reid, vazand es-corta, ordona surugiilor sa stea ; atunci se apropie Sava de careta impreuna cualti doi Arn5uti ai lui ce stiau secretul, prefacandu-se ca -1 saluta de bun5 venire$i sa-i spuna ca a venit sa-I dues la conac ; dar tot de o data cuinchinaciunea slo-boade trei pistoale, omorand pe Resid $i ranind pe ispravnic ce era cu Resid incareta. Dupa aceia ii tale capul $i, luandu-1, I-a dus la Caragea, iar corpul I-a in-mormantat acolo.

Turcii cari se predasera cu Reid sosisera mai inainte de venires lui $i furaarestati la Vacaresti, cari dupa moartea lui Reid -Pa$a fura trecuti peste Du-flare. Dupa catva timp un frate al lui Resid devenise Vizir al Sultanului $i c5utaocasia sa -si rasbune pe Caragea pentru moartea fratelui

Pentru acest episod descriere in dlAtoria lui Lagarde. V. Istoria Rondnilor prin cala-fort, III (N. 1.).

= In original: Taca (N. I.).

ie$i

N

sau.

www.dacoromanica.ro

Schite din Istorla Pafriei

Caragea avea pe fiut sau, beizadea lortzti, ca agent la inalta Poarta, carele,simtind ceia ce uneltia Vizirul contra vietii tatiilui sau, i-a scris in secret sA sepazeasca ; si, de si Vizirul trimetea gealati secreti travestiti in diferite costume, candca dervisi, cand ca negutatori, ca sa omoare pe Caragea, acesta, prin spionii ce-iavea, tala in secret pe toti acestia ce erau insarcinati de Vizir cu executarea lui.VAzand Vizirul ca nu poate face nimic, si -a intocinit alt plan, incepand sa denuntepe Caragea inaintea Sultanului 5i la Divan, ca este hair al Portii 5i ca urzesteplanuri cu Muscalii contra Imperitilui si ca a omorat mai multi negutatori si Turci.Atunci beizadea lorgu scrise in graba tatalui salt ca pericolul este iminent $i sanu intarzie, ci sa se pregateasca in secret sa treaca peste frontiera, in Italia. Cara-gea, vazand stramtoarea, isi trimese mai inainte tesaurele sale la bancherii din Eu-ropa si astepta momentul oportun de a fugi in secret. Si in adevar it $i gasi, cala anal 1818, pe la finele lunii August, murise Vistierul Radu Golescu si se fixaseca ceremonia funebra sa se faca la 29 August. In graba Caragea, gasind ocasia,chem5 pe capitanul lordachi, ce-I avea la Curte, si-i spuse secretul fugii lui, ara-tandu-i ca trebuie sa iea cu dansul 200 de Arnauti, si noaptea sa se duca itt duin-brava de la BAneasa $i sa stew acolo ascunsi, si, indata ce vor Ii117i un semnal datdespre presenta lui, sa iasa si sa-1 urmeze.

In ziva de 29 August s'a facut ceremonia inmormantarii lui Radu Golescula biserica Cretulescu, ducandu-I in urma la mosia sa Golesti. La aceste funerarii,ce erau intocmite si de Curtea Domneasca, Caragea se prefacu ca voieste sa meargasi el, pregatindu-se cu patru trasuri, in care erau doi gineri ai lui : Arghiropol siVlahut, $i fiul sau beizadea Costachi, apoi un Mavrocordat, toti cu sotiile lor.Toti statura pana la finele ceremoniei : iesind apoi de la biserica pe la oarele clouddupA amiaza, au pornit ca in preumblare pe Podul Mogosoaii, si, iesind la Ba-neasa, la semnalul dat iesi indata capitanul lordachi cu Arnautii lui, si, incunjurandpe Domn, au plecat spre frontiera, stricand toate podurile in urma lor, si panA adoua zi a si ajuns la Brasov. Apoi, trecand prin Austria, plecA pentru Italia. Totin acelasi timp fiul sau, beizadea lorgu, din Constantinopol, fugi in Rusia.

000

9

www.dacoromanica.ro

IV.

Domnul Alexandru 1 Sulu

n urma fugii lui Caragea, Sultanul a numit in locul lui pe Alexandru Sutu, cemai fusesc Domn, cu putin inainte, in Moldova. El, inainte de a veni in Ro-mania, si-a trimes Caimacamul, iar Sutu a venit in Bucuresti tocmai in luna

Dechemvre,' pe la finele anului 1818, si a domnit pang la 1821, luna lui Ianuar, mu-rind la 18 ale acelei luni. Acest Domn a Post foarte bun, iubind mult pe familiilecele mai mari ale boierilor romani, incredintandu-Ii functiile cele mai marl ale terii ;iubia pe Romani, incat dupa venirea lui si dupd staruinta a doug familii man : a

Filipestilor si a Golestilor, a destituit pe capii clerului, fiind Greci : pe NectarieMitropolitul, pe Constantie episcopul BuzAului si pe Galaction episcopul Ramni-cului, si in locul acestora a instalat Romani, adeca : pe Dionisie Lupescu Mitro-polit, pe Gherasim RAtescu episcop la BuzAu si pe Neofit la Ramnic, care mai inurma deveni Mitropolit.

Dar, fiindcA eteria Eladei era urzita de mai multi ani, Inca din zilele unui bar-bat anume Riga, care a fost tradat Turcilor de inamicii lui si care, mai inaintede a-I tortura, singur el si-a taiat limba ca sä nu poata spune secretul, aceasta ete-rie avea si in Bucuresti un complot. Acest secret al eteristilor se zice ca 1-ar fiarAtat lui Sutu si Doamna sa, rugandu-1 ca sA abdice si sa piece in strainatate.Sutu refusA aceasta propunere, spunand si confidentilor lui sä mai astepte vre-odoi ani, din causa ca are prea mite datorii a plAti la bancherii din Constantinopol:

Astfel la anul 1821, Ianuar 18, de-odata se aude ca a murit Sutu, si la 20 Ia-nuar 1-au inmormantat la manastirea Sf. Spiridon cu toata pompa domneascA. Totiboierii terii si poporul urmau cortegiul ; aceasta dovedia marea simpatie ce o aveauboierii, cAci la mormant nu 1-au dus pe dric cu caii, ci chiar ministrii it duceau pepatul mortuar, purtat pe umerii lor, avand fiecare ministru cate un sef din Minis-teriul sat' pe langA dansii.

Despre moartea acestui Domn se banuieste cum ca ar fi Post otrAvit la ofantanea ce avea la mans si pe care i-o premenia doctorul.

Dupa ce Inalta PoartA fu incunostiintata despre moartea lui Sutu, a numitDomn in locul acestuia pe Calimah, care-si trimesese Caimacam pe unul Negri,administrand tam acest Caimacam cu boierii. Mai inainte de a sosi Domnul in

pe la 11 Februar, s'a auzit in Bucuresti ca peste Olt s'ar fi ivit un haiduc.

in original : Mihail (N. 1.).

U

Ora,

'

www.dacoromanica.ro

Schite din lstoria Vatriei

Atunci Caimacamul $i boierii au trimes pe un bulucbasa cu mai multi Arnauti casa mearga sa-1 prind5, care mergand acolo si vazand c5 nu este un halduc, ci unboier, Slugerul Tudor Vladimirescu, care recruta ostire de panduri, intorcandu-secei trimesi, au aratat Caimacamului si boierilor ceia ce intampinasera, si, necrezandacestei nuvele, a trimes alta ceata de Arnauti, can s'au inrolat si ci in armata pecare o recruta Tudor, inapoindu-se numai doi dinteinsii si spunand boierilor caadev5r este ceia ce li-au spur cei intaiu trimesi. Aceasta nuvel5 raspandindu-se inBucuresti, Caminarul bimbasa Sava, impreun5 si cu delibasa Mihali si °bend-Aga, au inceput sa-si adune voluntari.

In Bucuresti, atat in zilele lui Caragea cat si in ale lui Sutu, era o manic delux ca fiecarc boier, de la cel mai mare pana la cel mai mic, sa-si aiba cite unArnAut armat, pe care it avea dupa trasura si cand se preumbla pe jos. Aceastaadunatura de Arnauti era venita de peste Dunare : Greci, Bulgari, Albanesi, Sarhi$i Bosnieci. Din aceasta adunatura Sava 5i cu ceilalti si-au format volturtari.

Aceasta adunatura de vagabonzi, dupa ce se inrolau ca voluntari, se insotiau sicu altii si mergeau la stapanii pe unde an servit, luandu-li in silnicie caii de la

trasuri si alte obiecte, mai cu sama arme. Boierii, v5zand aceasta devastare (jafuri),s'au inchis deocamdata pe la m5nastiri, preCum : Radu-Voda, Serban-VociA, Mitropolia, Sfantul Gheorghe, ZIAtari si Sf. loan, spre a scrtpa, dar, v5zandca raul creste din zi in zi, au inceput a trece peste frontiera la Brasov, impreunacu toate averile for miscatoare, mai pretioase, atat boierii cat si din comerciantiicei mai de frunte, incat in Bucuresti nu au limas din boieri deck numai trci fa-miiii si anume : Vornicul Manu, Scarlat Gr5disteanu si Nae Golescu. Capitala Bu-curesti ramase ca si cand era pustie.

In urma fugii boierilor, acei voluntari mergeau pe la cascle for abandonatede-si faceau conace, si, insotiti de Tiganii boiere$ti, spArgeau si jafuiau tot, iar,uncle se gasiau buti cu yin, dadeau cep cu gloantele din pistoale.

In urma acestora s'a ivit si complotul eteristilor. Grecii au cerut sa se facao festanie in salonul cel mare din casele Belului, sfintind stindardul eteriei, pe care1-au arborat de-asupra portii caselor, iar preotul Vasilie, care li sfinti stindardul,luand icoana pe care era zugravita Buna-Vestire, fu insotit de eteristi si de omare multime de popor, partea cea mai mare Greci, si iesind din curtca Belului,s'au preumblat prin toate pietele Bucurestilor, cantand toti imnul acesta in limbagreaca : Evanghelison, ghi, haran megali, enite, urani, Teu tin doxan." Adeca: Bine-vesteste, p5mantule, bucuria mare, laudati, ceruri, marirea lui Dumnezeu". Si aceastaam v5zut-o cu

Mat de intinsa era eteria in Bucui esti, incat chiar in scoala Statului de laMAgureanu erau mai toti scolarii greci si putini Romani din fiii boierilor. Profesoriican li predau lectii erau : Vardalah, Neofit Duca si Stefan Comita, iar lectiile,strategice, vorbind despre luptele facute de Leonida, Temistocle, Miltiade si alti

barbati celebri. 000

Miltai-Vocla,

ochii.

www.dacoromanica.ro

V.

Domnul Tudor

rn luna lui Martie anul 1821, Tudor, cu armata sa de panduri $i popor, peIcare-o recrutase peste Olt, a venit in Bucure$ti, insotit $i de doi capitani ce-iavea cu dansul : Macedonschi, de origine Grec, $i Hagi-Prodan, Sarb. Ajun-

gaud in Bucure$ti, trase de-a dreptul la casele cele mad brancovene$ti din josul Mi-tropoliei, unde Tudor indata $i-a pus santinela la poarta, la scars $i la u$5 ; iar Savacu ai lui s'au inchis in Mitropolie. Tudor Vladimirescu era ca de patruzeci $i sasede ani $i era invesmantat cu acest costum : pantaloni bosniaci, sus largi $i jos strimtipe picior ; cizme unguresti, cu carambul pans la genunchi ; imbracat cu o tunicsde dimie de Cara; la brau incins cu un silef, in care purta dou5 pistoale de ar-gent; o sabie turceasca stramba, atarnata de gat cu un gaitan gros, $i pe cap purtao caciula rotunda de har$ie neagra, iar fundul exterior era captu$it cu postav alb.

Peste Olt, Tudor isi insusi toate drepturile, adunand dajdiile prin same$iijudetelor (directorii de Prefecture). Tot poporul it numia Domnul Tudor $i, inadevar, dace nu -1 omora Ipsilant, negresit ca Sultanul 1-ar fi numit Domn al Ro-maniei, dupa recomandatia ce i-o facusera Pa$ii de la serhaturi, ca, adeca, Tudornu s'a sculat contra Portii, ci rascularea lui este ca sa goneasca pe Greci $i peFanarioti din Ora, spre revendicarea vechilor drepturi ce a avut tiara cu Poarta.Dar sä revenim la istoricul lui Sava.

Acei vagabonzi inrolati de catre Sava $i ceilalti nu aveau nicio solda, ci traiaunumai cu jaful de prin mahalalele mai departate, caci prin pietele Bucure$tilor $iprin mahalalele cele mai principale nu puteau sä faca jafuri, din causa ca toti ne-gutatorii $i meseria$ii ce mai ramasesera in Bucure$ti se inarmasera, cu servitorii forcu tot. Dar $i prin mahalalele celelalte se formasera garde, compuse din proprie-tad, can paziau toata noaptea cu randul. Astfel prin mahalalele unde era paza nuputeau vagabonzii sä faca jafuri.

A$a dar anarhia ajunsese la culme din causa acelor vagabonzi ce-i adunaseSava cu ai lui. Aceasta anarhie a silit pe toti boierii $i negustorii cei mad sä fugadin Bucure$ti peste frontiera, cu tot ce au avut mai bun, unde au stat Oa lavenirea in Domnie a lui Grigore Ghica.

Pe la finele lui Aprilie, in acest an 1821, s'a auzit in Bucuresti ca Alexandru

www.dacoromanica.ro

Schile din Istoria Patriei 21

Ipsilant ciungul ar fi trecut Prutul in Moldova si, venind in Iasi, s'ar fi inteles cuDomnul Moldovei a Linea cu eteria greceasca si, ca sa fie bine incredintat Ipsi-lant c5 este intimul Grecilor, Domnul a luat acele insignii de Domnie ce le aveade la Sultanul, adeca : doua tuiuri, un buzdugan si cuca si, scotandu-le in mijlocul

li-a dat foe in presenta publicului adunat. Asa dar Ipsilant, fiind in Iasi, si-aformat mavrofori din tinerimea greceasca, in care se inrolaserA si o multime decalugAri greci, ce erau pe la mAnAstirile grecesti, rAzandu-si barbile si tunzandu-siparul. Costumul inavroforilor era acesta : pantaloni si tunics de postav negru, chi-vere lipite cu cocarde, representand un craniu ; ei purtau Cate dou5 pistoale si o sabie.Tot acolo in Iasi si-a mai intocmit o alts ostire de ArnAuti supt comanda lui Ca-ravia, Orfanos si Farmachi, intre cari a trecut si Capitan lordachi cu adunatiilui din Ora si s'a impreunat eu dash, apoi pe mavrofori i-a pornit inainte, si auvenit in Bucuresti, unde s'au mai inrolat si alti tineri Greci.

Mai pe urea. Ipsilant cu suita sa trecand din Moldova, it asteptau mavroforiica s5 vie in Bucuresti ; insa, venind pan5 la Colintina, nu se stie din care causa,nu a intrat in Bucuresti, ci a tras in casele lui Grigore Ghica-Voda de la Colin-tina. Ipsilant invita pe Tudor Vladimirescu ca sä se clued pang la dansul, avand a-ivorbi ceva. Tudor comunica aceasta invitare Mitropolitului Dionisie si episcopuluiIlarion Argesiul, consultandu-se cu dansii, dac5 trebuie sa se duc5 sau nu. Numitiicapi ai clerului 1-au indemnat sa mearg5 fAra temere, si Tudor a plecat insotit deMitropolit si episcop si, intalnindu-se, I-a felicitat pe Tudor de buna-venire.

Apoi intrand in convorbire cu Ipsilant, acesta 1-a intrebat, zicandu-i : ArhonSluger, sa -mi spui curat : esti cu noi, sau in contra nuastra ?". Tudor i-a raspuns :ExcelentA ! nu sant nici cu voi, nici contra voastra". Ipsilant it mai intreaba : Caree causa scularii d-tale ?". Tudor a raspuns Excelenta! Causa, in ceia cc mapriveste, nu este numai scularea mea, ci este scularea terii intregi ; caci, dupA da-tinile stramosesti, voim sa izgonim pe straini din Cara, pe care au jafuit-o in dife-rite moduri si au lAsat-o in sapA de lemn ; cerem dar de la Sultanul ca sa ni deaDomni pAmanteni dupa anticele tractate incheiate intro diferitii Sultani si gloriosiinostri Domni romani". Atunci Ipsilant a zis : Ei, arhon Sluger, am inteles ca spe-ranta voastra e tot la Sultanul". In urma a intrebat pe Mitropolitul si episcopul :Sfintia-Voastra, parinte Mitropolite si episcope, ce ziceti in aceasta chestiune ?".Numitii au raspuns : Excelenta! Noi, capi ai clerului, nu ne amestecam in po-litica". Dupa aceasta conversatie s'au intors in Bucuresti Tudor cu Mitropo-litul si cu episcopul Ilarion. Ipsilant din aceasta convorbire a inceput sa se gan-deascA cum ar trebui sa ridice viata lui Tudor. Apoi, fiindca se afla in Bucurestibimbasa Sava, numit si Caminarul, apoi delibasa Mihale, Greci de origine, siGhencea-Aga, Bulgar, cu vagabonzii ce-i adunasera ei, Ipsilant banuia ca nu cumvasi ei sa fie uniti cu Tudor sau cu Turcii si a trimes pe secretarul sat' la SagaSi ceilalti ca sa-i intrebe : care este scopul scularii lor, si, dacA vor mArturisiSava cu ceilalti ca sant sinceri eteriei grecesti, atunci sä depun5 jurAmantul,

curtii,

www.dacoromanica.ro

22 loan Stoicescii

Secretarul lui Ipsilant, venind la numitli $i intrebandu-i de cele ce-i ziseseIpsilant, au marturisit unanimi ca ei sant cu Ipsilant si Ca cu bucurie primesc sgdepuna juramantul.

Atunci secretarul a invitat pe un arhiereu, anume : Constantie Sirmiul, $i,

puind o masa in mijlocul caselor lui Sava, a facut tnai intaiu sfintirea apei $i apoia savar$it juramantul. Sava cu ai sai jurara pe Cruce si Evanghelie ca vor fi cutotul devotati lui Ipsilant $i eteriei grece$ti.

Astfel, secretarul intorcandu-se la Ipsilant cu izbancla, Ipsilant se linisti, .$i a

plecat de la Colintina impreuna cu suita sa la Targoviste, $i, trecand prin Ploiesti,a ramas o noapte aici in casele raposatului Gheorghe Tudor Sitnigiul si de-aici s'adus de-a dreptul la Targoviste.

In urma lui au venit $i ceilalti capi ai eteriei, Caravia, Orfanos, Farmachi,Capitan Iordachi, cu vagabonzii for pe cari ii stransesera. Orgsenii ploiesteni, auzindde venirea acestora si temandu-se ca nu cumva sa Ii faca vre-un jaf, dupa cumfaceau on pe uncle treceau, li-au iesit inainte la bariera toti, inarmati, $i nu i-auprimit sä treaca prin ora$, ci li-au dat calauze treaca pe de margenea ora-plui $i sa-i dea in drumul Targovistii, asa s'a si facut -Fara nicio tevatura. larmavroforii cari erau in Bucure$ti, instiintandu-se ca Ipsilant s'a asezat in Targoviste,s'au ridicat $i ei toti din Bucuresti $i in liniste au trecut spre Targoviste la Ipsilant,iar in Bucure$ti ramase Tudor cu ostasii sai $i Sava cu ai lui.

Apoi, in luna lui Maiu, Chehaia-Beiu, cu ostirea turceasca, pregatita de raz-boiu, a trecut Dunarea $i a venit la satul Frunzane$ti, $i de acolo la satul Catelu,in judetul llfov, unde si-a $i a$ezat lagarul, si de unde se auzia vuietul tunurilorce se sloboziau dimineata $i seara in Bucuresti.

Tudor, intelegand despre venirea armatei turce$ti, a iesit din Bucuresticu toata ostirea lui la Cotroceni, impreund cu Mitropolitul Dionisie $i episcopulIlarion ; asemenea $i Sava a iesit dln Bucuresti. Tudor, vazand ca armata turceasca -seapropie de Capitala, el, impreuna cu toata ostirea lui, a plecat spre Pite$ti la Golesti,iar Mitropolitul si episcopul prin bung paza de panduri a trecut la Bra$ov.

Ipsilant, asezandu-se in Targoviste, a desvalit o parte din inveli$ul Sf. Mi-tropolii, fiind invelita cu placi de plumb, din care si- au format gloante ca sa serazboiasca cu Turcii. Asemenea fapta necrestineascd s'a vazut mult limp, fiind Mi-tropolia desvelita de placile de plumb, pe care mai in urma ingrijitorii Mitropolieiau invelit-o cu table de fier. Printr'aceasta se dovedi ca Ipsilant nici chiar gloantede pusca n'a avut cand a venit in tub'.

Am vazut inteun calindar cum ca Ipsilant ar fi avut $i tunuri. Aceasta este ominciung mare cu coada, care nu este permisa, caci, daca el n'a avut gloante pen-tru pu$ca, cum putea sa alba ghiulele pentru tunuri ?

Dar sa venim la prochimen.Turcii fiind in comuna Catelu cu lagarul, s'a dus din Bucuresti o deputatie corn-

pusa din aceste persoane Vornicul Manu, Scarlat Gradisteanu, Nae Golescu, consulul

sa-isi

www.dacoromanica.ro

Schite din Istoria Patriei 23

prusian si Odrischi, secretarul consulatului austriac, caci toti ceilalti consuli ce se aflauin Bucuresti fugisera mai de'nainte. Acea dcputalie a incredintat pe Chehaia-beiucum ca toti rasvratitorii au fugit din Bucure$ti. Dupa aceasta incredintare, Chehaia-beius'a apropiat de Bucure$ti, a$ezandu-$i lagarul la Colintina, unde ducandu-se iara$i de-putatia cu trasuri, au luat pe Chehaia-beiu, pe Chiatip-Efendi al lui $i pe AslanogluSchiopul, ce-1 avea dragoman, si, intrand pe Podul Targului d'afara, a venit pand Iacasele Manuc 1 $i de aici s'au dat jos din trasuri, si astfel trecu cu deputatia pe jos,intrand in plata Bucurestiului. Si, vazand pravaliile inchise $i pravalia$ii travestiti indiferite costume stand inaintea pravaliilor lor, fiind unii $i armati, au poruncitCheia-beiu ca a doua zi toti negustorii $i meseria$ii sa se imbrace in costumul forsi sa lepede armele, caci Sultanul, zise el, n'a trimes ostirea turceasca pentruraiele, ci pentru razvratitori.

Astfel s'a si urmat, caci, a treia zi dupa ce s'a publicat aceasta porunca prinpristavi in tot cuprinsul Bucure$tilor, toti negustorii $i meseria$ii si -au deschis pra-valiile, $i a patra zi a intrat o$tirea turceasca in Bucure$ti, asezand-o pe la manas-tiri, la Mitropolie $i in casele ce erau de$erte ale boierilor fugiti, iar conacul luiChehaia-beiu 1-a a$ezat in casele Belului.

Cu o$tirea turceasca fiind $i un Sultan (Han) tataresc $i un Ho$ioveiu 2 cu Za-porojani, pe Hanul Tatarilor 1-a a$ezat in incaperile $colii de la Magureanu, iarpe Ho$oveiu cu Zaporojanii lui 1-a bagat in manastirea Antim.

Chehaia-beiu, luand franele terii, a oranduit Vistier pe Vornicul Manu, care in-data a oranduit ispravnici si samesi (directori de Prefecturi) pe la judete, iar Again Bucure$ti a nnmit pe un Turc arnaut, anume : Tahar-Aga, $i pe un logofatOheorghe, ca secretar pe langa dansul.

Acest Tahar-Aga, de $i era Turc, prea putin $tia turce$te $i vorbirea lui eratot in limba greceasca. El iubia pe cre$tini, caci pe multi i-a scapat de la moarte,parati de Jidovi ca ar fi fost cu plrtisanii lui Ipsilant. Dupa aceasta, Chehaia-beiua poruncit de s'a facut o brutarie $i doua scaune de came, ca fiecare familie, dupagreutatea ce va avea, ca primeasca tain-tainat, adeca : pane si came. In toate zilelede dulce da la toti te$cherele Ia mana, $i plata brutariei $i a carnii se platia dinbanii Vistieriei. Aceasta fapta umana s'a pazit pang la venirea Domnului GrigoreGhica.

Sa revenim acum la Sava.Sava $i cu ceilalti : Deliba$a Mihali si Ghencea-Aga, de unde erau fugiti din

Bucure$ti, s'ar fi inteles cu Chehaia-beiu ca sa urmareasca partida lui Ipsilant. Seintelege ca Chehaia-beiu ar fi promis lui Sava ca -1 va face Domn, caci, unindu-secu Turcii, gonia pe Greci si pe unii din partida lui Tudor. Pe cari ii prindea, iiaducea in Bucuresti in trasuri. La unii Ii taia capetele, iar pe altii ii trimetea la

' Hanul lui Mantic (N. I.).Cociu-beiu (Ar. 1.).'

www.dacoromanica.ro

24 roan Stoicescu

Silistra, incat $i pe un Serdar Diamandi, Grec de origine, luandu-1 de la o manas-tire unde era inchis, impreuna cu familia lui, compusa din sotie $i doi fii, i-a tri-mes la Pa$a de la Silistra, unde pe batran 1 -a taiat, jar pe feciori i-a turcit.

Iar Ipsilant, trimetand la Gole$ti pe un Capitan lordachi cu cativa Arnauti,a prins pe Tudor, fiind tradat de mai inainte chiar de acei straini ce-i avea cre-dincio$i pe Tanga dansul : adeca Hagi-Prodan Macedonschi, $,i, ducandu-1 la Tar-govi$te, acolo Ipsilant, dupa ce I-a omorat fara milostivire, 1a aruncat inteun putparasit.

Dupa aceia Ipsilant, cu ai sai, au plecat a. se lovi cu Turcii, $i, lovindu-se laDraga$ani, Arnautii au pus in frunte pe bietii mavrofori, pe can Turcii i-au taiatfard crutare ; jar Ipsilant a scapat cu fuga prin paduri si a trecut in Ungaria, undefu arestat lute° cetate, in care $i-a terminat zilele.

Ceilalti Arnauti, cu capeteniile Tor, adeca : CApitan lordache, Caravia, Orfanos$i altii, au fugit in Moldox a, cu scop ca sa treaca Prutul, dar, neputand inde-plini scopul, s'ar fi inchis la o manastire in Moldova $i, batandu-se cu Turcii ceerau acolo, fura macelariti de ace$tia.

In urma acestor evenimente, Sava, socotindu-se in drept ca a indeplinit ceiace-i fagaduise lui Chehaia-beiu, insotit de Turci $i cu toti Arnautii lui, a venit inBucuresti, intrand pe bariera Podulul Calitei lab August 1821.

Sosind Sava, a venit de-a dreptul la conacul lui Chehaia-beiu, in casele Be-Iului, cu scop ca iea rasplata pentru bravura lui fara-de-lege ce savarsise.Era ziva, Sambata, cand intra el in curte la Chehaia-beiu impreuna cu DelibasaMihali Ghencea, fara sa tie ce li se pregate$te.

Chehaia-beiu, vazand Ca infra in curte, a trimis in graba pe un Turc la poartasa li spuna ea nu este timp a se infAti$a, supt pretext ca Chehaia-beiu este zaif(indispus), ci sa vie a doua zi (Dumineca).

Astfel Sava cu ai lui $i cu toll Arnautii ce-i aveau a trecut pe la Zlatariinainte, $i, trecand prin ulita ce merge spre Serban-Voda, s'a dus la casele ce leavea in mahalaua Jitnita, $i, fiind foarte. spatioas.e $i cu curte mare, cei mai multiArnauti au rams la casele lui, iar pe ceilalti i-a impartit prin mahalaua Jitnita,Tabacii-de-sus si mahalaua Olteni, prin casele ce erau desarte ale proprietarilorce erau fugiti.

Causa pentru care nu i-a primit Chehaia-beiu Sambata se intelege ca a fostcad nu era pregatirea intocmita pentru a-i macelari.

La 7 August, dupa promisiunea data de Chehaia-beiu ca-i va primi, Sava, De-libaksa Mihali $i Ghencea-Aga, cu vre-o zece Arnauti dupa dansii, toti calari, plecarala Chehaia -beiu, fara sit presupuna ca acolo-i a$tepta moartea. El oranduise Turciin doua $iruri pe scara de jos pang in sala cea mare, cu scop ca voieste sa-i pri-measca cu onoaie. Arnautii dar au ramas in curte, iar Sava, Deliba§a Mihali $iGliencea s'au urcat pe scara, spre a merge la Chehaia -beiu $i, ajungand in salonulcel mare unde erau pregatiti in secret gazii Ion, de-odata s'au pomenit cy, loN iri de

sa-si

si

si

a-si

si

www.dacoromanica.ro

Schite din Istoria. Pattie! .2.5

gloante in fiecare, si, cazand indata catesitrei, li taiara capetele, iar corpurile forle-au aruncat pe ferestile salonului in drum, unde erau privite de popor ; iar Ar-nautii cari asteptau in curte, auzind impuscaturile din sala, unii au putut fugi pepoarta, altii au skit in garla, iar pe unii i-au prins si i-au taiat.

Turcii lui Chehaia-beiu au alergat la casele lui Sava, unde se aflau cea .maimare parte din Arnauti, cafi, fiind nepregatiti, au fost toti taiati ; iar cei ce eraupe la conace, precum : in casele lui Constantin Filipescu Buzatul,, la AnastaseDesliu si in casele lui Mariana, vis-a-vis de biserica Olteni, si in casele Serdaruluivamesului Marcu de la Olteni, toti acestia fiind impresurati de Turci, i-au inchisin casa ; iar vre-o 20 de Arnauti, cu un Capitan Tanase, ce erau in casele SerdaruluiMarcu, fiind aproape de biserica Olteni, au alergat in biserica si, luand cu dansiidoniti cu apa de pe la chilii, s'au incuiat in biserica cu scop de a se bate cuTurcii, daca-i vor impresura.

Turcii deci, dupd ce au curatit pe toti Arnautii din curtea lui Sava, au ini-presurat casele celclalte, unde erau inchisi, si au inceput a se bate cu Arnautiiprin impuscaturi.

Turcii de din afara si Arnautii de prin case se bateau, si neputand cei d'intaiua-i scoate pe cei din urrna, Turcii an dat foc caselor, din care s'a aprins si bise-rica Jitnita, precum si casele lui Odrischi, secretarul consulatului austriac, in careerau o multime' de lazi ale proprietarilor, si chiar argintaria Mitropoliei, cum si alteodoare ce fusesera incredintate spre asigurare. Acele averi, dupa aprinderea caselor sitaierea Arnautilor ce erau intr'insele, s'au facut prada de ostirea turceasca, si tocmaipeste douIl-trei oare au bagat de sarna Turcii ea mai sant si alti Arnauti inchisi in bi-serica Olteni. Atunci au alergat acolo si au inceput a se bate cu Arnautii, dar nuse puteau apropia, caci Arnautii dadeau cu pustile unii de pe ferestile bisericii,altii din clopotnita (clopotnita era tot in zidul bisericii). Arnautii au omorit omultime de Zaporojani, caci li aruncau parale in toate partile si, Zaporojanii alergandla parale, Arnautii ii ucideau cu gloantele. Turcii, voind a termina aceasta lupta,adusera in grabs un tun ca sa sparga biserica, dar n'au putut sa faca nimic, caciArnautii de sus din clopotnita nu lasau sä se aseze tunul la locul favorabil. Dupaaceia Turcii au dat foc bisericii, arzand tot invelisul, dar inguntru nu s'a aprins,caci biserica era boltita. Toga ziva Duminecii s'au luptat Arnautii din biserica cuTurcii din afara, neputandu-i scoate de acolo. In unna veni si Cliehaia-beiu casa vaza de departe aceasta lupta.

Dupd ce a inoptat, Turcii au adus un tun foarte mare, ce-I aveau Zaporojanii,asezandu-I la loc favorabil langa un dud mare, vis-a-vis de biserica, la casele unuiaDocsachi. Lulu in zori de ziva s'a auzit un trasnet de tun asa de puternic, incattoate geamurile din mahala s'au spart.

lath" cc resultate aduse calcarea de juramant ce facuse Sava cu ai sai lui Ip-silant. Ce coincidenta ! Chiar in curtea caselor lui Sava, unde se savarsi juramantul,acolo s'a savarsit si acel teribil macel, omorand Turcii re-o 00 de Arnauti, pe unii

www.dacoromanica.ro

Joan Stolcescii

oflandu-i dormind, si, taindu-li capetele le-au dus la Chehaia-beiu, iar corpuriledespoiate le scoasera in drum inaintea portii caselor lui Sava, puindu-le in douasiruri fara capete, incat stavilisera drumul de nu puteau trece trasurile. Dupa douazile, fiind expuse la vederea poporului, au scos arestantii din puscarie si le-auaruncat in apa Dambovitii din josul Bucurestilor.

Sa luam exemplu si sa reflectAm matur ca, in epoca de atunci, in care se aflatara, tine ni voia binele ? Nemtii cari baroneaza pe cei ne-Romani sau puternicaRusie ? Negresit ca Rusia a fost totdeauna protectoarea noastra, caci, mai naintede taierea Savei, Rusia, prin ambasadorul ei din Constantinopol, pe de o parte aincunostiintat pe Poarta ca fara intarziere sa-si retraga armatele din Principatesi sa numeasca Domn roman, iar, pe de alta, a ordonat boierilor romani ce eraufugiti in Brasov ca atat ei, cat si Moldovenii, sa-si aleaga dintre dansii Cate patru per-soane care sa mearga la Poarta fara nicio temere, ca astfel Sultanul sa aleagAdinteinsii doi Domni : unul pentru Tara- Romaneasca si altul pentru Moldova. Astfeldar, fara temere, pe cuvantul Rusiei, au plecat in Tara-Romaneasca : Grigore Ghica,Barbu Vacarescu, Vilara si Milfaita Filipescu si, ajungand in Constantinopol, s'auadresat la ambasada Rusiei, care a incunostiintat pe Vizir, iar Sultanul a primit cuonoare pe representantii ambelor teri, asezandu-i la conac, dandu-li toate cele tre-buincioase.

Cercetand Sultanul de familia fiecaruia dintre acesti boieri si dovedind caGrigore Ghica se trage dintr'o familie domneasca, I -a si numit Domn al Terii-Ro-manesti, iar pentru Moldova pe Sturza.

Pe de alta parte, Sultanul a poruncit Pasei de la Silistra ca, fara cea mai micaintarziere, sa retraga ostirile turcesti din Principate, dupa cum s'a si facut. Dar,pans sa vina Domnul de la Constantinopol, a trimis pe un Gavanozol in Bucuresticu vre-o cincizeci de Turci, ca sa mentie linistea.

In anul 1822 a venit Grigore Ghica Domn, si, dupa sosirea sa in Bucuresti,toti boierii ce erau refugiati in Brasov au venit, impreuna cu Gherasim episcopulBuzaului, iar Dionisie Mitropolitul si cu Ilarion Argesiul n'au venit, tentandu-se deceva, caci fusesera partisanii lui Tudor. Noul Domn insa impreuna cu velitii boierii-au invitat sa se intoarca in tara si sa-si iea fiecare canna sa ; ei insa nu auvoit sa vie. Asa dar, Mitropolia fiind vacanta, a numit loctiitor pe Gherasim epis-copul Buzaului, apoi, cerand trebuinta a se numi un Mitropolit, Domnul impreunacu boierii veliti si cu episcopul Buzaului au luat dispositii spre a alege un nouMitropolit. In acest consiliu, boierii au .intrebat pc episcopi ca sa li arate pe vre-unul din calugarii pamanteni, Roman, care sa intruneasca calitatile necesarc pentrua-1 alege Mitropolit. Atunci episcopii li-au raspuns ca, dintre toti calugarii pe cari-icunosc. este until Grigorie, diacon la manastirea Caldarusani, pe care-I cunosc caposeda calitatile cerute : fiu din nobilime, Roman din Bucuresti, perfect in limbaelina, scolar al unui vestit dascal Lambru, care insa din tinerete, neavand placerede a se amesteca in cele politicesti, s'a retras la viata calugareasca si sta acolo

'26

www.dacoromanica.ro

Schite- din Istoria Patriei *27

la Calclaru$ani ca o lumina ascunsa suet obroc, Indeletnicindu -se a traduce pecei mai mari autori elini ortodoc$i, precum : scrierile Sf. loan Gura-de-aur, pe Va-silie cel Mare $i pe Grigorie binecuvantorul de Dumnezeu, spre podoaba Bisericiiromane.

Auzind aceasta, Domnul, impreuna cu boierii, au invitat pe episcopul Buzau-lui de 1-a adus pe Grigorie din manastirea Caldarusani, $i, infati$andu-1 inainteaDomnului $i a boierilor, i-a propus ca sä primeasca Scaunul mitropolitan. El Irmali -a raspuns ea nu se cunoaste demn a se sui la aceasta treapta inalta. AtunciDomnul $i boierii i-au zis : Parinte diacone, noi, dupa informatia ce am heat, tecunoastem demn a fi Mitropolit, $i trebuie sa prime$ti, pentru Dumnezeu pentruonoarea Romanilor". Si, vazand diaconul Grigorie ca atat Domnul, cat boierii ii

sant devotati, a primit, $i, diva cateva zile, hirotonindu-1 preot, arhimandrit $i ar-hiereu $i, in urma, la anul 1823, Ianuar 11, aducandu-1 cu onoare la Curtea Dom-neasca $i infati$Andu-se inaintea Domnului $i a boierilor veliti, singur Domnul i-adat carja in mans, zicandu-i : SA traie$ti, Prea-Sfinte !", iar Mitropolitul atunci a ros-tit acest discurs : Ce a fost aceasta economie catre mine, Prea inaltate Doamne,de a fost atata indemnare la cele mai presus de mine ! Cad -fatal cel fara de ince-put n'a crutat pe fiul Sau cel iubit, ci 1-a dat pe El pentru noi, iar Fiul, ca sa nedobandeasca pre noi, oile sale, sangele varsat, striga mai inainte de ade-var $i de implinirea semnelor, cu proorocii cei din umbra, iar, dupa adevar lin-plinirea semnelor, Apostolii cei din dar, cari au fost singuri vazatori, impreunacu dansii toti Sfintii. lar acum ca arati Inaltimea Ta cea iubitoare de Dumnezeu,din tot sufletul iubind pe Domnul, dupd asamanarea Lui, toata silinta faci pentruodihna oilor lui $i mantuirea lor ; nimeni nu este care sa graiasca impotriva. Darcare ispravi au cunoscut la mine Inaltimea Ta, prin care sä ma pun inaintea tutu-ror noroadelor, in capul Sfintei Mitropolii, ca pilda de fapte bune ? Care 5tiintapastoreasca am, prin care canoniceste sa carmuiesc acest fel de incepatorie ? Careinteleapta $i credincioasa economic $tiu, dupa care sa dau la vreme masura degrau ? Care indrazneala catre Dumnezeu voiu avea ca sa mijlocesc dupa datorie pen-tru dansii ? Si ca sa and $i eu oareclind pe Pavel zicand : Nu te teme, Pavele,iata ti-a (Bruit tie Dumnezeu pe toti cei ce inoata cu tine". Caci eu, la sinemicautand, nimic nu am, ca de acest fel $i de aceasta incepatorie vrednic nu afluintru mine ceva. Insa, de vreme ce a$a a socotit Inaltimea Ta, cea de Dumnezeupazita, a$a au socotit blagorodnicii boieri $i credincioasele slugi ale Mariei Tale, iatasmeritul rugator al Inaltimii Tale, temandu-nia de neascultare, plec capul, aduc su-punere catre inaltirnza Ta, aduc supunere catre sfanta soborniceasca Biserica,niaica noastra cea de ob$te ; aduc supunere catre Area-inaltul Devlet, catre caretoti santem datori totdeauna a arata cuviincioasa supunere inchinaciune, dupainvatarurile shivitilor $i mai mari Apostoli Petru $i Pavel, dintre cari unul, Petru,Lice : Supuneti-vii la toata omeneasca zidire pentru Dumnezeu : on Imparatului, caacelui ce este mai presus, on domnilor, ca acelor ce sant trimesi de dansul spre

si

si

sau$i

si

si

si-a

www.dacoromanica.ro

28 loan Stoicescu

izbanda facatorilor de rau $i lauda facatorilor de bine". Iar altul, adeca Pavel,scrie : Tot sufletul sä se supuie stApanitorilor celor mai inalte, c5 nu este st5pa-nire frirti numai de la Dumnezeu ; $i acela ce se impotrive$te st5panirii, randuieliilui Dumnezeu se impotrive$te". Iar catre aceasta indraznesc a nAdAjdui la rug5ciu-nile cele de ob$te ale Bisericii catre Domnul, a cArui putere intru neputinta se sg-var$e$te inaintea caruia, varsand cererea mea cea fierbinte, ma rog ca sA maarate pe mine vrednic catre astfel de incepAtorie, dup5 pofta InAltimii Tale cea iu-bitoare de Dumnezeu $i a dumnealor blagorodnicilor boieri. Jar Prea InAltimea Ta,nu numai c5 e$ti Domn Area Inaltat, ci pArinte de fii Prea-iubitor, dupd rugA-ciunile dorinta cea inima tuturor. Si sa fii pazit intru intreaga s5ngtate, intruliniste desavar$ita, mai presus de toata bantuiala, pe prea-luminatul Scaun al ROIlla-niei, pe carele Te-au inaltat spre ocarmuirea cea buns a supusilor $i slava nea-mului romanesc, impreuna cu cele de Dumnezeu dAruite odrasle $i prea-iubite bei-zadele domnite, panA la adanci bgtranete ; amin".

Dupa terminarea acestui discurs, toti boierii, sarutandu-i mana, 1-au luat doimini$tri : al Terii-de.-jos $i al Terii-de-sus, $i, punandu-1 in careta domneasca ce erapregatitA la scars, impreuna cu numitii mini$tri cu cortegiul cuviincios, 1-au dusla Mitropolie, unde era tot clerul adunat, $i, punandu-1 pc Scaunul mitropolitan, unrepresintant al clerului, arhimandritul Grigorie Ramniceanu, care era teolog, i-a rostiturmatorul discurs :

Pentru rugaciunile Area Sfintitului nostril Stapan, Doamne lsuse Hristoase,Dumnezeul nostru, miluie$te-ne pre noi.

Tot cel ce nu infra' prin usa in staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela fur este$i talhar este, iar cel ce intra prin usa, pastor este oilor ; aceluia portarul ii des-chide $i oile asculta glasul lui". loan Evanghelistul,. capit. 10.

Sant treizeci $i opt de ani de cand usa aceasta se inchisese $i pastorii cari ve-niau, neavand intrarea deschis5, sariau pe aiurea cu prepelege de metaluri. Vai noua...Pentru aceasta, in vremi de nevoi dan$ii 15sand turma, fugiau, neingrijind de of ; iaracum, cand milostivul Dumnezeu a vazut obida oilor $i a vrut ca sa intareascabine ingrAdirea staulului cu ridicarea in scaunul Domniei a Prea-Inaltatului nostruDomn, Grigore Ghica Voevod, a miscat inima prea-puterniului nostru Impa-rat $i Monarh de a varsat milele sale in p5mantul nostru $i a gonit toatafrica, atat a pastorilor ce sAriau pe aiurea, cat $i a furilor de noapte, cari ca $i lilieciifac sunet in preajma staulului. Maria Sa, Prea Inaltatul nostru Domn, dup5 co-prinsul prea-inaltului Firman, vrand a se arata urmator intru toate, $i, dupa multacercetaie, negasind pe altul carele sa covar$easca darurile Prea Sfintiei Tale Prea-Sfinte, atat cele duhovnice$ti, cat $i la invAtAtura celor de afard, iar mai vartos lafericita smcrenie $i la cugetarea cea bland5 a Prca-Sfintiei Tale, Te-a ridicat peacest Scaun al Valahiei, ca sä pastore$ti cu blandeta cu durere de inima preaceste oi, cc erau parasite $i smacinate.

Fii dar poi luitor noului Israel, ca un alt 1st's al lui Navi, ca sa ne scoti

$i

si

pi

si

pi

pi

www.dacoromanica.ro

&`chite din Istoria Patriel 2ti

odata Ia Pamantui ragaduintii, care este pasunea cea duhovniceasca ce in s'a datIa Sf. Evanghelie ; ca si Prea Sfintia Ta adesea on sä to lauzi zicand cu Psalmistul :lath eu si fiii miei cei duhovnicesti ce mi i-au dat Dumnezeu", si de la cari saauzi de-a pururea :

Pre arhipastorul nostru (Irigorie, Doamne, pazeste-I intru multi ani fericiti ;amin".

Acest din urma discurs at clerului are acest inteles, adeca : unde zice casunt treizeci si opt de ani de cand a fost un alt Grigorie Mitropolit roman, care a stat peScaunul metropolitan douazeci de ani si de la anul 1785 a incetat din viata, avand ase-menea calitati, si care era demn de Scaunul metropolitan ; iar unde zice ca a gonittoata frica atat a pastorilor si a furilor de noapte, intelesul este ca : aceia cari nuinsusiau calitatile de Mitropolit alergau noaptea, ca liliecii, cu pungile de bani, dandla aceia cari aveau inluenta a-I pune Mitropolit, iar prepelegele de metaluri grincare sariau pe aiurea in staul, se inteleg pungile de bani ce dadeau.

DOD

www.dacoromanica.ro

ISTORIA PLO1E$TILORA

MO$IEI TARG$ORLILLIIPE CARE PLOIE5TII AU AVUT-0 IN POSESIUNE DE SECOLI

DEDICATA

CETATENILOR PLOIE.TENIDE

JOAN S TOICESCU

000

www.dacoromanica.ro

1.

Drepturile Ploie*tenilor

"--lexandru Ipsilant, viind Domn in Tara-Romaneasca, a heat mo$ia Targ$or

A I din posesia Ploie$tenilor $i a Targsorenilor, daruind-o Logofatului IenachieMuruz, supt titlu de dotnenii 1.

Judetul Prahova, din vechime, a avut un regiment de ostasi, numiti ro$iori,cari, in toate razEoaiele ce avea Cara cu Puterile vecine, acest regiment, cu $efii lui,ce erau boieri, mergeau la rtizboiu cu toate cheltu'elile lor. Astfel, supt Mircea-cel-Batran, cand 1$i organisa armata, tot aici era $i comanda superioara a plaie$ilor,ce paziau plaiurile Prahova $i Teleajen de spre frontiera austro-maghiara ; de aceiain vechime ora$ul se numia PlAie$ti, de la Plaiu, dar grin us s'a fault Ploie$ti, careeste o numire eronata". Asemeztea supt alti Domni succ-sori ai lui Mircea, cat $isupt Mihai-Voda cel Viteaz, drept recuno$tinta incurajare pentru victoriile ce a-ce$ti ostasi de Prahova repurtau in rAzboaie, li s'a dAruit mo$ia Targ$or, spre a oposeda, atat ei, cat $i toti urma$ii lor, fArA niciun fel de suparare.

Pe aceasta mo$ie erau doug sate, cu doug biserici de lemn Targu$orul si; dar, fiindcA tactul ispravnicesc $i capitanul plaie$ilor erau in Plaie$ti, i-au

dat numirea aceasta ; iar in Targusor erau jitnijile (ambarele) in care se 'Astra fu-rajul cailor o$tirii.

Pentru a asigura $i mai bine aceasta posesiune, li s'a dat $i un hrisov,pastrand aceasta posesie pana la Domnia lui Ipsilant, care &anti toata mo$ia Praie$ti$i Targusor Logofatului Ienachi Muruz, insa, mai inainte de a o dArui, a chematpe ora$enii ploie$teni $i i-a intrebat ; Cu ce drept posedati aceasta mo$ie ?".Ploie$tenii au raspuns Noi o posedarn de la strAbunii nostri pentru victoriilefacute in razboaie".

DupA aceasta Ipsilant, ca sa se incredinteze $i mai bine despre aceasta pose-sie, a cerut sA i se arAte documente de aceasta posesie. Ploie$tenii au rAspunsca au avut hrisoave $i alte documente, dar din causa multor evenimente s'aurAtAcit, $i nu se $tie la tine sant.

Despre dreptul ce I-au avut orasenii m'am informat atat din actele ce le poseda orasul,cat $i din spusele orasenilor celor mai batrani de odinioara. (Autorul.)

De fapt de la stramosul Ploe (cf. Stoe, N. I.3

wir

si

PlAiestii

Coe = Coeni).'

www.dacoromanica.ro

34 loan Stc&estu

Ipsilant, vgzand ca nu-i presinta documentele si crezand cg aratgrile Ploies-tenilor ar fi false, a diiruit atilt mosia Targsor, cat si Ploiestii lui Ienachi Muruz '.

Acesta, indata ce lug aceasta mosie in posesie, la toate carciumile ce erau inoral li-a tgiat cepurile, ca stapan al mosiei.

Dar hrisovul Ploiestilor era pus ipotecg la unul Constantin CorlAtescu, dinsatul Corlatesti, pentru 50 de lei, si aceia cari it ipotecaserg nu mai erau in viata.

Corlatescu isi Meuse vre-o doug carciume si o pravalie, pe care si le-a insusitMoruz.

Corlatescu, in urma, fiind mustrat de constiinta cg a fAcut un mare pacat pen-tru c5 a ascuns acele documente, a chemat pe trei oraseni, carora li-a zis ea, datavor jura pe icoana Maicii Domnului, el va arAta un lucru de mare folos, dar sanu spung la nimeni, fiindcg ii era frica sa nu intre in vre-o pedeapsa.

Cei trei oraseni au si s5varsit jurAmantul, si, indat5 dupg aceasta, Corlatesculi-a dat toate acele acte, impreung cu hrisovul de posesia mosiei Ploiestilor.

Indatg ce Ploiestenii au luat aceste documente, au alergat la Ipsilant si au datjail* prin care i-au al-Mat cum cg au gasit documentele ; pe care vgzandu-le Ipsi-lant, s'a &Mt de darul ce fAcuse lui Moruz ; dar acum era tarziu, cad lui Moruz iidaduse si hrisov.

Asa dar Ipsilant, temandu-se sa nu se facg vre-o rascoala din partea ace-lora thora li usurpase dreptul, a modificat hrisovul ce-1 dgduse lui Moruz maiinainte, iar orasenilor li-a dat copie dupg cel modificat.

Sensul hrisovului este acesta :C5, invrednicindu-1 Dumnezeu cu Domnia Terii-Romanesti, si viind in tail, a

gasit pe Logofatul lenachi Moruz sarman, si ca Moruz ar fi cerut de la Ipsilantsa-i beg un ajutor, aflandu-se cu familia impovaratil si Mfg mijloace, sa -i dea vre-omosie din domeniu. In hrisov mai aratg CA a chemat intaiu pe oraseni, si apoizice cg nici Moruz sa nu fie lipsit de darul domnesc, dar nici orasenii sa nu-sipiardg dreptul for strgmosesc, si hotargste asa : CA Moruz sa stapaneasca satul Targ-sor cu mosia, iar orasenii ploiesteni sä stapaneasca orasul cu locurile ce are impre-jur in partea de spre Targsor pang in drumul Domnisorului, si, dad din oraseniiploiesteni vor ara pe mosia Targsor, sa dea numai dijma, si, dacg vitele for vorpaste pe mosia Targsor, sä plgteasca de vita cate patru parale ierbarit. Si mai ziceCa Moruz sa stapaneasca si el in cuprinsul orasului numai trei locuri infundate :unul pe care-0 Meuse case, aproape de Dambu, ce este acum in mahalaua Sf.Nicolae Nou, iar alt loc in mahalaua Precistei, unde erau doug case tig5nesti, alui Dima L5utaru si a Telegencei, pe care loc, la anul 1862, 1-au cumpgrat oraseniicu bani din pungile for de la B5rc5neasca, mostenitoarea Moruzilor, pe care aucladit Liceul (Gimnasiul)', si cel de al treilea loc in mahalaua Sf. Vineri, pe care

' Se intelege a Ipsilant a fost ruda cu Moruz.' Vezi Phare, dat la luminA in 1874 de d. profesor Z. Antinescu.

www.dacoromanica.ro

lstoria PloleOlor sI- e, tnostei Targsoratui

I-au cumparat fratii Radovici, tot de la Barcaneasca, pc care si-au cladit case $i

pravalii, si in urma 1-au facut otel (astazi otel Europa).. Asa dar orasenii, fiind oameni simpli, dupa ce au luat acel hrisov de la Ip-

silant, n'au ingrijit ca sa se ica $i documentele cele vechi ee le dadusera lui Ipsi-lant, $i au ramas la el. Se intelege ca Ipsilant le-ar fi dat lui Moritz, ca nu cumvasa le mai infatiseze_ orasenii si la alti Domni viitori.

-.Dar atat_Moruz; cat $i toti armasii lui, la toate Domniile ce se schimbaucliemau pe oraseni in judecata, muncindu-se sa desfiinteze cel din urma hrisovce a dat Ipsilant lui Moruz (caci orasenilor li-a dat numai o copie dupa acel hri-sov), dar n'a putut sa faca nimic, caci toti Domnii ce au venit in urma lui Ipsi-lant li-au dat drept orasenilor, atat Mavrogheni, cGt $i altii.

La venirea ostirii rusesti, la anul 1806, fiind tara in administratia Rusilor,Moruz iar a dat jalba stapanirii rusesti, iar Rusii persecutau pe oraseni prin ares-tari ca sa-i infricoseze, din care causa orasenii cei mai notabili s'au facut suditistraini : unii francesi, altii englesi. Persecutiile tot nu incetau ; atunci au fostsiliti de a trimete pe un orasean notabil, Marin Brutaru, impreuna cu copia de hri-sov, tocmai la guvernatorul de la Chisinau, in Rusia, si au dat jalba pentru perse-cutiile ce suferiau din partea Rusilor Guvernul, vazand drepturile orasenilor, aporuncit presedintelui rus, ce era peste ambele Principate, sa nu mai supere peorasenii ploiesteni, $i asa au ramas nesuparati.

Apoi dupa venirea lui Caragea in Domnie, la anul 1812, Moruz iar a datjalba la Domnitor, chemand pe oraseni in judecata. Atunci orasenii, adunandu-secei mai multi $i punanduli copiii si sotiile in earute, s'au dus la Bucuresti, avandsi provisii de mancare, si au tabarat ca un lagar la margenea Bucurestilor, la cismeauaMavrogheni. Caragea, auzind de aceasta venire a Ploie$tenilor, singur in persoanas'a dus acolo unde se asezasera orasenii. Si, intrebandu-i Voda pentru ce au ve-nit, ei infun glas au rasputis ca sant veniti in judecata ce-i chiama Moruz. AtunciCaragea cu blandeta li-a zis CA nu trebuia sä vie in modal acesta, mai adaugan-du-li sa se intoarca inapoi si sa-si aleaga din oraseni o deputatie, pe care s'oautoriseze pentru chestia judecata. Astfel, intorcandu-se toti orasenii inapoi, si-autrimes o deputatie care se compunea din persoanele urmatoare :

Serdarul Barbu Danescu, Polcovnicul Dinu Majaru, Marin Stan Stirbu bru-tariu, Ceausul Hagi-Vasilie, Postelnicul lonita Pastarnac si Hagi- Dimitrie, earl, caplenipotenti ai orasenilor, si-au randuit avocat pe unul Paharnicul Hafta, cu platade 500 lei, caci pe acel timp in Bucuresti eran numai doi avocati : numitul Pahar-nic Roman, $i unul Banoli, fanariot, ambii legisti, si, cu toate ca ei nu studiasera infacultatile din Europa, dar, fiind perfecti in limba elina, cunosteau pe anticii legiui-tori elini : pe Licurg, pe Solon, pe Demostene, pe. Socrate, pe Armenopol si legile

Cand a plecat Marin Brutaru in Rusia, fiind iarna grea si ger mare, i-au degerat urechilepe .drurn. . _

tar

.

www.dacoromanica.ro

36 loan Stoicescu

1mpAratului lustinian. Afara de ace$ti doi avocati mai erau $i Clucerul Nestor siStefan Balaceanu, legisti, dar arnandoi, fiind boieri mad, nu faceau pe avocatii.

Astfel s'a urmat procesul un an de zile, $i, cu toate ca Ploiestenii aveau avo-cat, dar din numita deputatie asistau la toate Infati$Arile numai serdarul Barbu,Marin Brutarul si Hagi Vasilie.

Chiar dac5 Caragea ar fi voit sä favoriseze pe mostenitorii lui Moruz, darpe Ploiesteni ii proteja atat clerul, cat $i trei boieri veliti Radu Golescu, BanuConstantin Filipescu si Vornicul Constantin Filipescu buzatul, boieri romani, iardin cler proteja mai mult losif episcopul Argesiului, Roman.

Caragea, vAzand atat nedreptatea ce se facuse Ploiestenilor de catre Ipsilant,cat si protejarea ce li se fdcea de catre cler $i de boierii pamanteni, a incheiat unjurnal, grin care s'a zis astfel: ca Ploiestenii aiba stapanirea for neclintitd,dupa copia ce au dupd hrisovul lui Ipsilant. Si asa s'a terminat procesul Ploieste-nilor, fdra sa mai dea vre-un drept lui Moruz. Deputatii s'au intors cu bucurie,plAtind dreptul avocatului.

Daca un asemenea proces ar fi fost in timpul de astazi, un avocat nu s'ar fimultamit nici cu 5.000 de galbeni, si Dumnezeu stie daca 1-ar fi castigat, caci unavocat, pe lang5 stiinta ce trebuie sä posead5, trebuie sa alba si frica lui. Dumne-zeu si onoare, dupa cum zice psalmistul : Inceputul 1ntelepciunii este frica deDumnezeu".

Ordsenii ploiesteni, drept recunostinta .celor trei deputati pentru osteneala Tor,i-au rugat sä primeascd recompensa urmatoare : Serdariului Barbu 60 de pogoanep5mant de aratura la Malul Rost', lui Marin Brutaru asemenea 60 de pogoane, undesi-a avut ograda, si un loc de pravalie in piata ; lui Ceaus Hagi-Vasile un locunde-si avea patru pravalii, si acum it posed d. Matache Nicolau. Iar ceilalti ora-seni, can au ajutat cu bani la plata avocatului si alte cheltuieli, si-au luat fiecaredin ei locuri de aratura pe margenea orasului : unii cate 15 pogoane, altii cate 10,fiecare dupa suma ce ajutase, iar in Oath', cu toata simplicitatea orasenilor de peatunci, cand nici nu era vorba de scoa15, au lasat un loc liber, cu scop de a seface o scoala, pe care loc Magistratul, in Regulament, a cladit pravaliile ce se vadin fiinta, si cu venitul for a cumparat casele Corneanului din mahalaua Precista, cutot locul, pe care este cladita scoala cea veche de b5ieti No. 1.

Membrii Magistratului de atunci serviau orasul -Fara nicio plata (caci fiecareom isi avea venitul sau, mult, putin), si primiau functia ca o onoare, $i devisa fornumai infrumusetarea si prosperitatea orasului. Nu stiu dac5 cei din zilele noastre,fiinded i$i creiaza lefuri bunicele, se gandesc a da orasului un echivalent, in pros-peritatea lui, cu colosalul venit ce are comuna.

Mostenitorii Iui Moruz, dupd cum la toate schimbarile in Domnie, asa si cu ve-nirea Rusilor la 1828, iar au dat jalbd Iui Chiselev, ce era numit presedinte pesteambele principate, si chemand pe oraseni iar in judecata : toate documentele insace be are astazi orasul se pastrau la Hagi-Vasile, si, cerand trebuinta de a se duce

sa-ti

www.dacoromanica.ro

Istoria PloieVilor §I a mostei Targsorului 37

la Bucuresti spre a le infatisa, a trebuit sa se iea copii dupa dansele. Ele furs con-fiate de Hagi-Vasil, spre copiere, aceluia care are onoare de a scrie aceste ran-duri, si, ducandu-se la Bucuresti spre a se infatisa, Chiselev a indreptat jalba luiMoruz prin resolufie la Logofetia cea mare (Ministeriul Justifiei), fiind ministruAlexandru Filipescu, ce-i mai zicea si Vulpe". Orasenii au infatisat documentelePloiestilor in copie la acest Ministeriu, pe care vazandu-le ministrul, nu pufins'a mirat de obraznicia Moruzilor si de nedreptatea ce Ii s'a facut de catre Alexan-dru Ipsilant, si apoi a facut un raport 6-are Chiselev, foarte favorabil pentruPloiesteni, prin care zicea asa : Ca nu numai ca Moruz n'a avut niciun drept lacererea ce -ram, dar Ploiestenii au tot dreptul stfabun al lor, pe care Ipsilant Ii

I-a rapit, fara niciun drept, si 1-a dat lui Moruz ; cAci, chiar sa fi fost domeniu,nu putea sä instraineze averea Statului, cAci chiar Domnia lui era ca o arendarepe sapte ani, si nu putea fi stilpan pe averea Statului. Chiselev, primind acestraport, i-a pus resolutia prin care zice :

Chestiunea acestui proces nefiind de competinta noastra, famine a se infa-tisa la Domnul ce se va numi in urma ".

La anul 1846 Bibescu-Vod5, venind in Ploiesti si visitand, atat Tribunalul,Prefectura, cat si Primgria, care erau in casele lui Dumitru Buji15, in fata Oborului,si v5zand 15rgimea Oborului, a zis ca ar fi bine sa se cladeasc5 o Primarie inObor. Membrii Primariei au raspuns ca Oborul are trebuinta Inca de a se largi ;apoi Bibescu a intrebat daca in cnprinsul orasului este yre-un petec de mosieboiereasca ? Membrii au raspuns ca orasul Ploiesti a fost si este liber si ca aresi locuri de aratura imprejurul lui. Atunci Bibescu a ordonat a li se face o ho-tarnicie in tot reionul orasului. Astfel membrii Primariei fara intarziere atr tocmitun inginer hotarnic, pe Teodor Paladi, care hotarnic a si intrat in lucrare ; insacu evenimentele din 184S s'a stavilit, dar s'a savarsit hothrnicia in zilele Domnieilui Stirbei-Voda.

La aceasta hotarnicie a orasului inginerul a invitat si pe Elenca Barcaneasca,nbastenitoarea Moruzilor, ca vecing cu mosia Targsor ; insa dansa n'a voit sa vina,(land raspuns prin scris ca ea ca proprietary a mosiei Targsor ar avea judecatacu Ploiestenii ; al carii raspuns inginerul hotarnic 1-a anulat si si-a urmat lucrarea sa.

Toate actele orasului P;oiesti in vechime s'au p5strat de Gheorghe Teodor,ce-i mai zicea sl Gheorghe Simigiu. In urma incetarii din viata a acestuia, a r5-mas la ginerele lui, Hag,i-Vasilie ; si, dupd moartea acestuia, vaduva sotie a rapo-satului, facand ginere pe unul Costea Great, ce i a zis in urma si Pitariul facutcu bani", i le-a dat acestuia. De la care le-a cerut Primaria, si astazi stint inpAstrare la Arhiva Prim5riei.

Se mai pastreaza tot in aceasta Arhiva si o sentinta a tribunalului local, tra-tandu-se proces, pe la inceputul Regulamentului, intre magistratul de atunci cu nniidin oraseni, cari, dupd ce luasera locuri din OW orasului, facura si galerii pedinaintea pravaliilor, ha Inca si umbrare ; iar cei ce se aflau in vecingtate Cu locul

www.dacoromanica.ro

38 loan Sfolcetcu

$colii, atat cavafii, cat $i cei ce aveau cite o maghernita in forma de pradlie-,-Inulita ce s'a desfiintat, se intinseserd pe locul scold cu faceri de galerii in dosulmaghernitelor lor. Atunci Serdariul Barbu, fiind procuror la Tribunal, ca uu ora-$an roman si vechiu functionar $i cu dorinta de inima in afacerile orasului,cumtrebuie sa fie orice cetacean care -$i tine de onoare a fi numit astfel, vazandaceste calcari ce se facusera din locul cel liber al orasutui, a invitat pe magistratulde atunci sa dea jalba Tribunalului $i a chemat in judecata pe toti aceia carifacusera calcari cu galerii $i umbrare, $i pe cei ce facusera calcari locului undesunt pravaliile $colii.

Astfel dar Tribunalul pe toti i-a osandit in modul acesta, ca toate umbrarelece erau pe la pravalii indata sa se daramc, dupa cum s'au $i ddramat; iar galeriilece vor avea capriori de jos $i pang in varful cladirilor, toate sa se desfiinteze laorice reparatiune s'ar face unei pravalii cu galerie ; iar pe cei ce facusera calcari peloctil scold i-a osandit sa plateasca in bani acele calcari la casa $colii. Aceastasentinta ramanand definiiiva, s'a $i adus la indeplinire, platind toti acei calcatorifiecare parr,antul ce calcase, dovedit chiar din actele cumpdratorilor lor. Prinurmare, pe langa celelalte acte ale orasului, s'a mai adaugat $,i aceasta sentinta, pecare cei ce sunt la Primarie nu o ieau in bagare de seams, sau ca nici nu stiu deexists; cad, daca s'ar fi stiut cuprinderea ei, urma sa tale galeria dela cafeneatracc s'a facut mai inainte in randul pravaliilor lui Polihron, in plata zarzavaturlor,atunci cand i-a dat voie de a facut reparatiune cu invelitoare de tinichea; asemeneasi galeria dela pravalia de lumanararie a lui Mihalopol, care in virtutea sentinteitrebuie sa se desfiinteze.

Pe la anul 1600, pe cand mo$ia Targ$or era una cu Ploie$tii, pe aceastamosie se aflau numai trei biserici de lemn : una in Targ$or $i dotra in Ploiesti, dincare una era in mahalaua ce acum se numeste Sf. Gheorghe - Vechiu, cu hramulDumineca tuturor Sfintilor; $i, dupa mai mult timp, Gheorghe Teodoru, careisi facuse cele mai marl case in aceasta mahala, a dararnat biserica cea de lemn,$i'n locul aceleia a facut alta de zid, din temelie, cu toate cheltuielile sale, pelangd hramul cel vechiu i-a pus $i hramul Sf. Gheorghe, dupa numere sau (aceastabisericuta este $i astazi, in ruine, langa actuala biserica' Sf. Gheorghe-Vechiu); iaralta biserica era in mahalaua Sf. imparati.

Matei-Voda Basarab, in indelungata lui Domnie, a facut 40 de biserici, fundcea din urma biserica manastirea Sarindarul din Bucure$ti. (Sarindar in limbaromans insemneaza patruzecirni, dela cuvantul grec : saranda).

Acest Domn, in numarul acelor patruzeci de biserici, a facut BisericaDomneasca din Ploiesti, care este situate la margenea orasului, punandu-i hramulSfintilor Apostoli Petru $i Pavel, spre intretinere $i un mic venit: platacotitului de buti a orasului.

Nu stiu daca acum i se mai da de Primarie acest drept. Aceasta biserica s'ahotarit a se face din causa ca, trecand Matei-Voda Basarab prin Ploiesti i Oland

atat

$i

si

si

llisandu-i

www.dacoromanica.ro

Isforia Ploie011or Si a mo0ei Targlorului 39

ca nu este nicio biserica de piatra, a fast miscat de sentimentul sau religios, sprea se indeplini dorinta lui $i aici, fiind una din cele patruzeci de biserici I.

Pe la anul 1825, orasul Ploiesti avea aspectul unui mic orasel. Toate caselede zid erau urmatoarele :

Casa Serdarului Barbu ; casa Polcovnicului Dinu Majaru ; casa lui GrigorieTilivicheriu ; casa lui Hagi Prodan Caldararul si casa Postelnicului lonita Pastarnac.

Aceste cinci case erau situate in mahalaua Sf. Voevozi. Iar cele mai marlcase din Ploiesti erau : ale lui Gheorghe Teodor, in mahalaua Sf. Gheorghe-Vechiu,care era $i ctitor al bisericii.

In mahalaua Sf. Nicolae nou erau : casele Polcovnicului Nae Balaceanu ; caselecocoanei Utei Portareasa Slatineanca, proprietara mosiei Filipe$ti-de-Paclure ; caselePaharnicului Boiarolu, unde era tactul ispravnicesc, si casele Polcovnicesei Tudorita.

In mahalaua Precista erau : casele lui Nicolae Dorobantu ; casele lui IordacheSuslanescu ; casele lui Ceausu Panaiot ; casele lui Hagi Dimitrie ; iar cele mai nouadin aceasta mahala erau ale fratilor Pituresti : Niculita $i Vergu, bacanii cei maide capetenie. Aceste case aveau doua etaje : sus erau camere $i jos pravalii. AcestiPituresti au mai deschis in pravaliile lor in anul 1826 cea d'intaiu cofetarie,.caci pans atunci nu era cofetarie in Ploesti, $i la pravaliile for se numia piataprincipals, avand mare largime. In aceasta piata se aflau $i dteva pravalii de boga-sierie, in casele lui Gheorghe Teodor : a lui Anghel cel mare, a lui StanciuBogasieru si a lui Nicolae Chiciuc ; iar in piata cea mai de sus erau bogasieriilelui Gheorghe Manciu si Panait Manciu : pe acest din urma facuse ginere marelecomerciant din Bucuresti Hagi Tudorache.

Tot in aceasta piata mai erau si doua bolti de lipscanie ale fratilor armeni :Chiorc si Chircor Agemolu ; iar in Ulita Notia, ce s'a facut acum, erau numai nistemaghernite, $oproane cu cite patru furci, invelite cu sovar. Posesorii for eraumamulari, cojocari, tivilicheri, cercelari, plapumari, si altii veniau Miercurea la zi detarg cu desagii, intinzandu-si marfa acolo.

Iar in locul ce se numeste acum piata fructelor, erau pravaliile lui Hagi Vasile$i ale lui Barbu Lumanararu.

Pe acel timp in Ploiesti erau numai doua trasuri : una a Serdarului Barbu,era caleasca, $i a lui Hagi-Vasile, care era o caruta cu pre$ de par de capra.Apoi mai in urma, -pe la anul 1827, $i-a fault $i Niculaita Piturea o caruta demods. Toate trasurile in ora$ se margeniau in aceste trei.

DOD

' aceasta bisericA a fost reeladitS in Domnia lui Aleu CihiLa

II

www.dacoromanica.ro

11.

Drepful ce-1 avea clerul in justifie administratie odinioarg.

rTgate procesele ce judeca inaltul Divan, de boierii veliti, cand partea nemul-tumita apela prin lacrimi la Domn, se trata in modul urmator :

De cloud on pa saptamlna, Mirtea $i Vinerza, procesele apelate se infati$auinaintea Domnului, Mitropolitului, a boierilor $i doi episcopi. In casul cand Mi-tropolitul $i episcopii nu se uniau cu opiniunea Domnitorului, sentinta ce se danu ramanea definitive, ci ramanea cu drept de apel la Domnii ce vor succedadupe moartea celui ce era in viata.

In zilele lui Constantin Ipsilant, pe la anul 1804, vazand acesta ca i se apropiesfar$itul Domniei, a voit sa puna in tail un nou imposit. In asemenea cas urmaa se face o adunare de toti boierii veliti, Mitropolitul $i episcopii (ca un fel deCamera legislative). La acest nou imposit Mitropolitul $i un episcop s'au opus.Ipsilant, vazand opunerea lor, s'a suparat $i a zis Mitropolitului : Prea-Sfinte, aunu ma tii ca am sabie $i topuz ?". La aceasta Mitropolitul i-a raspuns : Preabine, Maria Ta ; $tiu ca ai sabie $i topuz, dar $i mie mi s'a dat de cler $i de Oracalla $i clopote, ca sa priveghez turma, spre a nu se sfa$ia de lupi hrapitori.$i Inca ceva, Maria Ta : acel puternic ce ti-a dat sabie $i topuz, ti-a dat $i unfinnan pentru drepturile raielei, pe care recetindu-1, sunt incredintat ca nu-ti varamanea niciun paragon asupra clerului".

In urma Domnul a intrebat $i pe boieri, de ce opinie sunt ; ei au raspuns :Maria Ta, raspunsul ce a dat Prea Sfintia Sa Mitropolitul este foarte tare ;

$i nu cumva sa se urmeze vre-o nemultumire in tars $i a se auzi mai deparie.Suntem $i not de opinia Prea Sfintiei Sale".

Oricum, Ipsilant nu a putut pune in-positul !Domnind Grigore Ghica, a voit a pune $i dansul un imposit, supt pretext

ca Cara este datoare din evenimentul venirii oOlor turce$ti. Clerul, la randul sau,a raspuns : Prea Inaltate Doamne, dace Cara s'a imprumutat, Cara sa plateasca ;dar insa sa vie acei creditori inaintea noastra ca sa-$i arate creantele imprumutarii,$i tara plate$te. Pe cat timp o$tirea turceasca n'a stat mai mult dead $apte luni inOra, $i Vistieria a avut atatia bani ca s'o sustina". Si de asta data chiar boieriifiled de opinia clerului ; astfel Grigore Ghica n'a putut face nimic.

§i

www.dacoromanica.ro

Istorla Plote$tilor $1 a Yrioslerrarporului 41

Acese drepf ce I-a avut clerul in justifie i adminiStratie s'a pastrat ca sacrudin vechime $i pana la finitul Domniei acestui Domn.

La anul 1828, declarandu-se razboiu intre Rusia Turcia, mai Inainte de asosi arrhata ruseasca' in Bucuresti, Grigore Ghica a parasit Domnia $i Impreunacu toata faMilia sa s'a retras la Breaza, unde a $ezut paria cand Ru$ii au' luat inmans franele guvernului, $i in urma s'a intors in Bucuresti. Incepandu-se razboiul,

Ru$ii biruind pe Turci, au daramat toate cetatile turce$ti ce erau pe malul stagal Dunarii, precum : Braila, Giurgiul $i altele ; $i, la pacea ce s'a facut, a pus ho-tarul cel vechiu, mijlocul Dunarii, ca despartire Mire Romania $i Turcia, $i totde o data, la incheierea tratatului de pace, au desfiintat toate drepturile ce aveauTurcii in tars, adeca : de a nu mai fi in Bucuresti Divan-Efendi Basbe$leagacu be$1ii (soldati), precum erau $i in toate judetele ; $i niciunui Turc sä nu-i fiepermis a trece Dunarea armat in Tara-Romaneasca. lata ce foloase a adtis RusiaTerii-Romfinesti !

Frumoasa tars este Romania, dotata cu toate darurile naturale, $i cat de as-pru a fost Incercata acum mai in urma ! Ea are doua limite naturale : de spreMiazazi cu Dunarea $i de spre Miazanoapte cu muntii Carpati ! De multe on cerulei a fost acoperit cu nori negri. Si Providenta niciodata nu a lasat-o sä piara, $ide astazi inainte nu va mai peri niciodata, pana cand fiii ei vor fi uniti in cugete$i in simtiri.

Nici pasiunile infernale ale clerului eterodox, nici aroganta forta unor po-poare barbare n'au putut face pe Romania ca sa piara din harta Europei. La anul1439 Papa Eugeniu de la Roma, silindu-se sa uneasca Biserica ortodoxa cu ere-surile lui, a adunat un Conciliu la Florenta, in Italia, care s'a numit de Bisericaortodoxa : at 8-lea Conciliu (sobor) nelegiuit. Sute de persoane, atat din cler, cat$i din laici (mireni), au participat la acest Conciliu. Din partea Bisericii ortodoxeau fost trei Patriarhi : al lerusalimului, al Alexandriei $i al Constantinopolului ;chiar $i Imparatul loan Paleologul a fost present, apoi un Mitropolit din Rusia$i altul din Moldova $i alti multi Mitropoliti episcopi, cum $i laici, barbati Invatatidin Orient. Cu toate ca desbaterile religioase au durat trei ani de zile (sic), totu$iPapa n'a putut realiseze planurile de a indupleca pe ortodocsi spit a se unicu dogmele lui, famanand cu eresurile sale. Astfel Papa, vazand ca n'a reu$it, sprerasbunare $i pentru varsa veninul lui cel otravit catre Biserica ortodoxa, se zicea in secret ar fi dat ajutor lurcilor la luarea Constantinopolului, ce s'a ocupat deTurci in anul 1453, luna lui Maiu. Apoi, daca Papa, cu toatrt infiuenta ce avea, n'aputut realiseze planul sau, putea-va Neamtul $i Ungurul, ce de veacuri se si-lesc a ni cotropi tam, fara sä poata reu$i planurile for cotropitoare ? Putea-se-vauna ca aceasta acum, in secolul al XIX-lea, prin fiii pacatului, cu nume de Ro-mani, $i prin prepelege de metaluri, oricine sa ne amageasca ? 0, umbra a di-vului Traian, care ne-ai adus pe aceste locuri manoase, lasa-vei tu vre-odata sadevenim victime ale descendentilor lui Atila ? ! Sau, permite-vei tu sprijinitorului de

$i

sa -$i

a-si

sa -$i

'

si

ai

si

si

www.dacoromanica.ro

42 loan Stoicescu

la Nord sg se mai contrazicg in principiile sale crestine de odinioarg, cand nida cu o mans drepturi contra Turcilor, spre a ne jgfui acum in urmg, rgpindu-ni pe surioara noastrg Basarabia ?

Mai fi-vei tu, batrana Europg, asa de injustg ca .acum, plantind cu impu-nere in mijlocul nostru o plantg parasitg, planta semiticg, semintia jidoveascg, gu-noiul altor fed ?.... 0, sg nu mai fie aceasta niciodatg ; inchizg-se ochii miei sprea nu mai vedea 'o asemenea !

0 0 0

www.dacoromanica.ro

4'5..^ 4. /X /s... S.

Ora*ul Ploie*tiCum se afla astazi, duptiun interval de cincizeci si cinci de ani.

Fm vazut starea orasului nostru inainte cu o jumatate de secol trecut ; saaruncam acurn o privire rapede asupra insemnatului progres ce a facetel pang astazi.

Acei can traiesc Inca astazi si 1 -au vazut inainte cu cincizeci si cinci de ani, nupot sä nu fie migati pans la lacrimi, privind in marea schimbare a lucrurilor putereamarii legi a naturii, care in cursul secolelor creiaza $i distruge, repetandu-se aceastami$care in continue. Tot ce exists nou se invecheste, $i invechindu-se se distruge,apoi pe de-asupra acestor ruine se ridica alte lucruri noi, care dupa un timp vorfi lovite de aceigi soarta.

Asa se intampla cu lucrurile ; asa se intampla $i cu oamenii !Precum dar se intamplA cu lucrurile, aparand unele peste ruinele altora, astfel

datoria omului in lume, in societate, este de a continua fiii cu operele inceputede parinti, spre a le complecta, spre a le perfectiona in bine. Aceasta este misiu-nea fiecarui om pe parnant, ca membru al societate in mijlocul careia traieste.Aceasta este legea progresului. I

Sä privim dar .aspectul ce ni presinta astazi orasul nostru :Ploie$tii, cu drept cuvant, figureaza, in legea comunala actuala, ca unul_dintre

ora$ele terii de prima class. Intr'insul locuiesc peste 40.000 de locuitori. Este capitalaplasii. Taroorului $i a intregului judet al Prahovei. Este ora$ industrios. $i centrulcomertului cu *tile Moldovei $i a Transilvaniei. Are 25 de biserici, un Liceu (Gim-nasiu), edificat in anul 1865, prin contributiunile cetatenilor $i altor persoane iubi-toare de luminarea poporului. Inaintea Liceului se afla gradina publics ,,Grivita ",numita astfel in memoria vrednicilor ostasi romani ce au luat cu asalt acea tarepositiune Tanga Plevna in razboiul cu Turcii. Liceul poseda o biblioteea, un inceputde Museu $i Cabinet de fisica ; apoi o $coala comerciala infiintata de Consiliul co-munal in anul 1874. Sectiunea de Prahova a Societatii pentru invatatura poporuluiroman a infiintat o $coala pedagogics (normala) si o scoala secundara de fete, din

:care .scoli Au_ iesit o multime cie..itm atatori_ rurali buni $i un numar de. inyatatoare

A

..

.

www.dacoromanica.ro

44 loan Stolcescu

apte, cari functioneaza nu numai prin comunele rurale din acest judet, ci si a celorlimitrofe. Consiliul judetean a infiintat in anul 1873 si o scoala de meserii, careface un insemnat progres. Sunt apoi cinci scoli primare de baieti si cinci de fete,cinci farmacii, o tipografie, doua librarit si alte multe institute de invatamant pri-vate de ambe sexe.

Piete le principale sunt Oborul, loc inaltat, unde se face Lunea targ desaptamana, apoi Piata Unirii, unde s'a asezat statuia Libertatii, oferita de capi-tala terii ora'senilor ploiesteni, pentru virtutea for civics in evenimentele ce auavut loc in aceasta cetate ; apoi pietele legumelor si fructelor. Intre strazileprincipale numaram Bulcvardul proiectat si inceput a se face de la Garapang in plata legumelor in linie dreapta ; Strada Campinei, cea mai frumoasa sidreapta, care pleaca din plata legumelor, merge in directiunea nordicA, in dreaptalash' biserica catedrala SI. loan si scoala de meserii, iar in stanga scoala primaryNo. 2 de fete, No. 2 de baieti si biserica Sf. Vasile si se sfarseste la barieraCampinei, de unde se incepe soseaua nationals care merge spre Brasov. 0 altsstrada plena de Tanga Iiceu si merge in directiune sudica, lass in stanga scolileprimare de baieti, de fete No. 1 si merge drept la bariera Bucurestilor. Din plataUnirii incepe Strada Francesa, pavata cu piatra eubica, care are in stanga Primariacu turnul sau obsenratoriul de foc, cla'dite de Consiliul comunal din 1868, si PalatulJustitiei, inaltat de Consiliul judetean din 1873. De la Palatul Justitiei, apucand sprestanga, se incepe Calea Nationale, care merge spre Rasarit, lass in dreapta scoalasecundara de fete si merge apoi drept la bariera Bucovului in directiunea Alberti.Paralel cu aceasta Cale Nationale este Strada Prefecturii, unde se afla Palatul Ad-minisfrativ, Casieria generals, casarma escadronului de calarasi, a vanatorilor, panala Biserica DomneascA Sf. Apostoli Petru si Pavel, despre care am vorbit in capi-tolul 1-iu. Din piata legumelor, spre Apus, incepe Strada Targovistii, care este soseajudeteana si comunica cu vecinul judet Dambovita. Apoi mai este calea care treceprin parte& d'inapoi a Primariet si merge, pe langa frumoasa biserica Sf. Vineri,drept la bariera \Talent. In aceasta strada este biserica Sf. Stefan si spitalul Bol-descu: Stradele Unirii si Lipscani sunt pavate cu plated cubica.

Targsorul stint numiri care joaea un rol insemnat in istoria dis-trictului Prahova. In cel d'intaiu, la anul 1599, Octombre 13, s'a %cut juramantul decatre sold* lui Mihai cel Viteaz, cand acest mare Domn mergea sa cuprindaTransilvania, si tot dd aici se inrolau voinicii piaiesi, can luptau si aparau plaiuriietea Iar in eel de-al doilea, Antonie-Voda, pe la anul 1672, se servia de multimeamovilelor inaltate spre directiunea Carpatilor. Ceia ce se poate constata cu bucurieeste ca Ploestii in privinta materials odata era un mic orasel cu doua-trei biserici,pe cand astaZi el este until dintre primele cetilti ale Romaniei.

In ceia ce priveste viata socials din Ploiesti, facand comparafie intre anii1825 si 1880 este o colosala diferenta. Ar trebui sa fac o alts descriere mai volu-minoasa despre viata familiars, relatiile reciproce ale familiilor, obiceiurile zilnice

Ploiestii si

:

www.dacoromanica.ro

lstoria Ploiegitor $1 a mo$iei Targsonkl 64

si alte circumstance, ceia ce in etatea mea inaintata sunt nevoit a renunta de aface. Las altora randul de a implini aceasta datorie.

Un singur consiliu imi permit, ca bgtran, a da generatiunii noastre noua :a abandona indiferentismul cel culpabil care duce la decadent5, tocmai acum,and au deschis portile str5bunii nostri patriotismului pur $i imaculat, sing ti-

rul care poate face Cara prospers si natiunea fericita.

000

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Prefata editorului 3

Schite din istoria patriel.Prefata autorului 7

I. Fuga din Bucuregi a Domnului Constantin Ipsilant Voevod, anul 1806 9

11. Administratia lui Caragea 14

III. Causa fugil lui Caragea 16

IV. Domnul Alexandru Sutu 18

V. Domnul Tudor 20

istoria Ploiestilor si a mosiei Targsorului.

I. Drepturile Ploiegtenilor 33

II. Dreptul ce-I avea clerul in justitie gl administi'atie odinioarA 40III. Oragul Ploiegti (cum se afla astazi, dui:4 un interval de cincizeci gi cinci de ani) . 43

000

www.dacoromanica.ro

TiparulAezilluantului tipografic

»patina Rombneasch"VAlenii-de-Hume

www.dacoromanica.ro