Traian Doman

Un petic dispirut din Bucuregti

ffiEDITURA VREMEA

BUCURE9TI2018

ft,

Acasi, in Bucurepti

Transportat in mod miraculos in Bucuregtiul anilor 1980, un tAndr bucurestean din zilele noastre s-ar puteacrede in plin[ fantezie distopic[. Grimezi de moloz, gropi, praf qi buldozere inaintAnd inexorabil printre ruine,case, biserici, spitale, monumente. Adev[rul, cliz de heirupism muncitoresc, e mult mai prozaic: bucuregteanuluinostru ipotetic i s-ar servi, de fapt, o porlie sdndtoasd din binefacerile ,,epocii de aur".

Despre demoldrile in masd din anii 1980 se discutd azi ctt. acea nostalgie neputincioasd, incdrSatd de revoltdreprimatd, care caracterizeazd aducerile-aminte post-totalitare. Statisticile, tragice in imparlialitatea lor dezolant[,nu mai sunt un secret: constructia monstruoasei Case a Poporului a dus la distrugerea unei zone de aproximativ7 kilometri pitrafi din centrul vechi al Bucureqtiului, la disparifia a numeroase cl5diri de patrimoniu gi La relocareacAtorva mii de familii. Jurnaligti, istorici, arhitecli gi fotografi profesioniqti s-au ocupat deja indeaproape de acestsubiect qi azi doritorii pot consulta cAteva c5rli bine documentate, insolite de fotografii revelatoarel.

Pe lAngd aceste necesare demersuri ,,profesioniste", motivate de revolta impotriva unei mutilXri a capitaleiresimlite nu numai la nivel estetic, ci gi ca un atac impotriva identitdlii noastre culturale, mai induiogdtoare sun!poate, intervenliile,,amatoristice" ale celor pe care demoldrile i-au afectat intim, la nivel personal, ripinduJe spa-

fiul vital al locuinfei, aI casei pdrintegti. Oameni pentru care valoarea cartierelor distruse nu rezidd atAt in bogi]iaarhitecturald sau in semnificatia istoricS, cAt in identificarea cu un ,,acasd" pierdut pentru totdeauna.

I Dintre acestea, menfiondm: Leahu, Gh., Bucurestiul dispdrut (1995); Pandele, A., Fotografii interzise gi imagini personale (2007);l)opescu, C., Majuru, 4., Bucuresti-arhipelag. Demoldrile anilor '80: qtergeri, urme, reaeniri, fotografii (2009).

Traian Doman - fine s[ te asigure de cum incepe sd vorbeascd - nu e un fotograf profesionist. A fost toatl viala

profesor de istorie gi acum, mirturisegte el cu un zAmbet cald, e un,,pensionar fericit". Dintre toate lucrurile cu care

s-ar putea mAndri - famili4 un master in arhivistici dup[ 1990 - cea mai mare realizare a vielii sale incape intr-unpachet cam de mirimea unui plic A42, ticsit, e drept, pe care il fine cu grijd la piept.

induntru, rodul a doi ani de discretS, dar curajoas[ gi persistent[ rezisten![ in fafa regimului comunist: fotogra-

fii ale unor clidiri sau cartiere bucuregtene dispirute la mijlocul anilor'80, pdr{i din oraqul vechi, toate familiare,

dragi, mai cu seam5, cdzute pradi unor planuri megalomane de reconstruc{ie urban[.Exemplul lui Traian Doman nu e, cu siguran!6, singular; ce impresioneazd, insi, e motivul adAnc uman al aces-

tei nepretenlioase ludri de atitudine:

Eu am tnceput sd fotografiez toate astea pentru cd mi-am petrecut tinere[ea in acel perimetru: Sf. Vineri, Tomis, cinema

Tomis, Cduzaqi. Liceul [meu] era chiar in mijlocul oragului, cum a€ zice eu, oraqul oechi. Vizatti era Institutul Medico-Legal,

erau strdzile acqlea minunate, niste strdzi care coborau, urcau. . . Pe acolo era litni{d, Nicolae litni[d, biserica, ce dddea tn Vdcd-

reqti. Erau niqte strdzi extraordinare. Le-am pdstrat tn memorie. $i cdnd am auzit cd se demoleazd, am zis domnule!, trebuie

pdstrate, trebuie ardtate. Asta e un lucru fdcut pentru sufletul meu. $i pentru ceilalli, ca sd uadd... Am sperat ca intr-o zi sd

aadd cineoa pozele astea. Cartierul e cartierul sufletului meu. Unde am copildrit qi unde m-am format.

Primatul criteriului afectiv in alegerea zonei imortalizate a exclus tacit dintre punctele de interes ale acestui

periplu subiectiv strdzicare s-au bucurat, in studiile deja existente, de o atenlie deosebitd - Uranus sau Labirint, de

2 Plicul conlinea 182 de fotografii alb-negrq in format mare, ale unor strdzi qi clddiri dispirute in anii 1980. Dintre acestea,

le-am eliminat tacit pe cele care se repetau sau pe cele a cdror calitate nu permitea folosirea lor intr-un album tipdrit. Majorita-tea pozelor au pe spate, scrise cu creionul, cAteva indicafii succinte despre subiect; pebaza acestora, dar addugAnd informaliisuplimentare acolo unde a fost posibil, au fost elaborate legendele fotografiilor. Sunt cAteva, nu multe la numdr, despre care nuavem nicio informafie. Nu existd nicio insemnare pe spate gi intrebaf Traian Doman a rXspuns cd nu-gi mai amintegte. Am ales,

insd, sX includem gi fotografii de acest fel, pentru autenticitate qi pentru cf,, deEi nu gtim detalii exacte, toate pozele reprezinll'detalii din acelagi perimetru distrus in anii 1980.

8

I'rl,l,1 I

rrr.t'J/lt

I tr,rtt t tt lrtritrtr tntT ilI ltrttttt,,,

ttnthlil

,, t rr

I'lln rlrrluln$t ill

.'lr lr

I', lrl r'l rt','t t,lil,t.I tlntl tttt

,,t ntt l,lt

AFa

rLrl *nlllr,r'l ar f I

rlrrrfrlrrIluiltrill

I )irrt'lll" Ir lr'v*lelAt

tri vialaCU CAIE

irrtr-un

otogra-miliare,

al aces-

, cinema'o-Lcgal,

itt Vdcd-t, trebuie

I r-o zi sd

, acestuiirint, de

, acestea,\4ajorita-rtormalii(,care nuAm ales,

'1'rrezintd

pild[. in plus, cunoaqterea in aminunt a respectivului perimetru ii ingiduia fotografului amator sd se poatd facenevdzut in caz de nevoie.

Da, atkta cunoqteam. $i nu mi-era fricd. $tiam strdzile, qtiam pe unde pot sd dispar, pe unde pot sd fug. Pe 13 Septembrie

mi-a fost fricd. Acolo era cea mai multd pazd. Acolo se fdcenu excaaalii pentru funda[ii. Nu se intra, mi-era fricd acolo. Adicd,nu md atrdgea. Nu qtiam strdzile, nu qtiam casele,,, Mi-a fost fricd sd urc pe deal. Din 13 Septembrie n-am prins nimic, dinL)ranus, n-am prins nimic, nu gtiam cartierul. Aici mi-am permis, la noi. ii zic ,,la noi" ... Au fost un an - doi ani cdt am

umblat. Cd demolau progresia, A [inut cam doi ani toatd treaba asta.

,,De ce fricd?" - ar putea intreba cu inocenld tAn[rul nostru bucuresteary cel in mod inexpiicabil catapultat inplin elan fiuritor al visului socialist. Pentru ci - lucru de neimaginat chiar pentru nepolii domnului Doman - s[fotografiezi clddirile aflate in demolare era strict interzis.

Acum, toatd lumea poate poza ce area qi ce nu area. Atunci te aedea mililianul de la 100 de metri, te ?ntaeba: ,,Ce faci? "Asta era tntrebarea. ,,De ce pozezi? " Dar de ce sd nu pozez? Vai, era o crimd atunci dacd pozai, Te prindea Mililia cd pozezi. . .

$i atunci m-am gdndit. .. am adzut cd o datd a merq o datd mi-a fost fricd qi am zis hai sd-mi iau solia gi copilul. Ca o acoperire.

CAnd mdtntreba carer.)a, rdspundeam cd eu sunt cu neaasta qi copilul. Dddeabuletinul so[ia, copilul era copil qi aaeam certificatyi nu puteam sd batem la ochi. Uite-aga ti foloseam ca acoperire.

Aga s-a ndscut o strategie ingenioasd in simplitatea ei, pe care familia Doman a cultivat-o cu succes vreme dedoi ani: mama 9i bdiatul cel mare al familiei se aqezau,,intAmpldtor" in fala unei anumite clddiri, pe care de altmin-teri ar fi fost periculos sd o fotografiezi fd1ig, gi primele cadre erau de ,,acoperite", pentru ca oric6rui milifian - sausimplu trecdtor curios * sd i se pari ci nu e vorba decAt de o inofensivi plimbare in familie; de-abia apoi domnulI)oman trecea la obiectivul real: documentarea distrugerii cartierului copiliriei sale.

Dintre toate, insd, cele mai pregnante amintiri sunt legate de demolarea Institutului medico-legal,,Mina Mino-vici" - poate pentru c5, dincolo de distrugerea clidirii in sine, amintirea fotografului amator a inregistrat acut gi

tlcvastarea simbolici a documentelor addpostite de institut:

Am intrat tn curtea unde era capela. $i acolo erau maqinile de tncdrcat, d-nstea de solda[i. Plin de soldafi. $i am gdsit acolo

aga: am acasd reoistd de Medicind Legnld din 7800 din Franla. Aruncate pe jos. Aruncate, nici nu mai interesa pe nimeni. Luau

numai borcdnele cu mostre qi afit. Erau soldali. Vd inchipuili... $i era o distrac[ie pe ei cd aruncau... Am luat repede niste

reaiste, qi doud dosare cu tot felul de certificate medico-legale date de-a lungul timpului. Nu-i mai interesa nimic. Aruncau

toatd arhiaa, tot-tot. . .

La fel de intip[ritH in minte rdmAne gi ,,controversata" Sf. Vineri - tocmai pentru c5 subiectul, incd in floare(intrefinut de controversa mai general5 a legiturii Bisericii Ortodoxe cu regimul comunist), tinde s5 le trezeascd

celor care au asistat atunci la demolare amintiri contradictorii. Ceea ce nu inseamnd, desigur, c[ putem atribuiobiectiv valori de adev[r acestor evoc5ri trecute prin filtrul lax aI depdrtirii gi al sensibilitililor personale - ci mai

degrabi c5, pugi in fala rememordrii unor traume care au afectat un popor intreg, lentilele cele mai potrivite suntcele care sesizeazdinfinitele nuanfe de gri care populeazi spafiul dintre alb gi negru.

$i era Sf. Vineri, controoersata Sf. Vineri. Dacd nu md tngel, era tntr-o oineri. Data n-o mai {in minte. $i lume multd.

N-au mai folosi\mili{ieni qi au uenit oameni tmbrdcali in gdrzile patriotice. Ca sd nu irite. De iur impreiur erau numai secu-

riqti, ii cunogteai. Eu stdteam pe treptele centrului agro-alimentar din fald qi se aedea tot. N-am putut sd scot aparatul, mi-era

1r|cA. .. Am rtrut sd urc la etaj. Plin. De oameni care se uedea cd nu-s de-ai noqtri. l-am odzut acolo qi pe Mircea Skntimbreanu

cu Cioculescu, fdceau un grup. Pe ceilal[i nu i-am cunoscut . . . Si nimeni nu zicea nici ,,pks" . Acuma, cineaa, preotul3 , zice ,fimauzit prima oard los Ceausescu". Nici gdnd, nu miqcai. Am o pozd aga... I-afi adzut pe oameni, erau to{i supdra[i. Plecau de

acolo, cd nu puteau sd ia tramaaiul sd ajungdtn cartierul lor. Uita[i-ad pulin pe chipurile lor. Eu am plecat de acolo, din fa{d,cd era multd lume, qi m-am retras tnspre magazinul lJnirea, cum e acum, qi am fdcut doud poze, cele pe care le aae[i. Pe urmd

am aenit acolo, tn spate, lhngd Cdminul de Fete de la Sanitard. $i am fdcut exact din laterala aceea cum se demoleazd biserica.

N-am auzit ,,Jos Ceausesclt", nlt miqca nimeni, in{elegeli, nu migca unul, [. . .] Pe urmd, a fost un luuu, cdnd au arut sd dea

catapeteasmabisericii, au arut s-o dea jos... Au bdgat ranga qi a cdzut. Muncitori obiqnuili, nu puqcdriaqi. Ali rtdzut cd ziceau

cd aru adus puqcdringii, s-au suit pe turld qi au cdzut... Zicea preotul cd a plouat din senin... Dar de ce sd spui lucruri care

n-au fost? Cd a adzut el cd au uenit de[inu[ii gi au lucrat. Erau muncitori obiqnuili, magini obiqnuite... Nu qtiu de ce trebuie

3 E vorba de preotul Gelu Bogdan, care era, in momentul demolSrii bisericii, diacon la Sf. Mnert.

10

.,t tttllrtt tt,itt ltlt'il1..

,,M,rrllrl tt.(llll.!

('t.r,rl

tttt r'r'lti,t'itltt,rlit. pl

rrrlrrrrtltt I

l,tt tttt

,rrr;r' , , lil,lttl, t'irl tttlltl ttltt e'!t.

ttrttrl ;,t ltI'rtlrltttul iItlt rtl t tl\l

I ttttt, I t t t t I t lt,ttltl,t,l,tt/l liltttt't

llrl'te'ot,b ln Mrltli,rt tltt ilt, a

I lapll)ell i

lrl d r'Unllin Lrurlq

'rcoloLuau

'triqteilncau

['loare.t'ascX

tribui.'i mai.'sunt

rtttrltd.i sacu-

trti-era,rcanu

"'L",amctu de

tt fafd,'ttrmdxrica.ill dea

ziceau

ri care

'rdtuie

sd tnflorim niste lucruri care nu s-au intdmplat. [. ..] N-am de ce sd mint. . . Dacd nu eram acolo, ziceam, da, uezi Doamne, ce

au fdcut... Dar am fost acolo. Cd eu certific prin pozd. Nu se poate spune cd n-am fost.

,,Mdcar nu v-au prins. .." ar rdsufla aici ugurat bucuresteanul nostru de secol XXI, zdmbind uqor, cu o naivitateincredulS.

Ceea ce e adevdrat - Traian Doman nu a fost niciodatd pedepsit de autoritifi pentru acliunile sale. Dar astanu e chiar toatd povestea. Pentru c[ nigte avertismente au existat - si oricine a fost pus vreodatd intr-o asemeneasituafie qtie ci presiunea unei amenin!5ri din umbri istovegte mai cumplit spiritul decAt un pericol pe care sd-l pofiinfrunta f5!ig.

$i mergem noi tntr-o sLmbdtd, stdteam aga gi md uitam. [. . .] Stau eu ce stau acolo qi scot aparatul. Sd fac poze, sd nu facpoze. . . $i nu fac, $i plec. Si am ocolit. O iau pe ln Sf . Mina, ies pe Hristo Boters qi ies acolo la Sf , Vineri, fosta.., $i la un momentdat, add tn spate o maqind de mililie. Eu merg, ei merg. Eu aaeam aparatul in geantd. $i cfrnd sd ies pe unde trece tramaaiul,md opresc. De asta mi-a qi atras aten[ia, cd era ceaa neobiqnuit. Scoate mili[ianul o fiqd... o figd! Pentru cdinaintg tli luabule-tinul gi te scria tntr-un caiet, dacd te scria, dacd nu. . . asta era. Or nsta era o figd tipdritd - nume, prenume, nu-qtiu-ce, Ii daubuletinulsitntreb.: ,,Da'cee, ces-atntkmplat?" ,,NLts-aintkmplatnimic..." ,,Dar decefolosilifiqa?" Nutmirdspunde. ,,Am.fdcut ceaa? " Nimic. De aia mi s-a pdrut curios. $i-mi dd buletinul, zice: ,,Salut." ,,Salut." Era sdmbdtd. Duminicd. . .

Luni de dimineald... Nol stdteam in strada Bdcani. Lipscani, Bldnari, Bdcani, Hanu cu Tei, ca sd od dau repere. $i lunidiminea[a, numai so[ia cu copilul. La ugd, ,,l1r". La noi era o uqd de intrare, din afard, urcai nigte scdri gi pe urmd intrai tnnpartament. Deci nu se putea intra direct. Dacd descuiai tu se intra. $i sund qi zice: ,,il cdutdm pe domnul Doman Gheorghe".,,Da' ce aaeli cu el?" ,,Da' cine sunteli?" ,,Sunt solia." Ea cu copilultnbrale, se uitdla el. ,,Sunt colonel", zice. Dar nu spunede la Mililie sau de la Securitate. Erau toli tn cioil. $i atit. S-a interesat sd aadd dacd stau acolo. $i n-a arut buletinul. AtAt a

tterificat, sd asdd,.. Dar n-a mai tntrebat dacd am fdcut poze sau n-am fdcut. Asta a fost tot.

Happy-end? Da, dar de-abia in201,8.Deqi infricogat de posibilele urm[ri ale unei asemenea vizite, Traian Doman nu s-a indurat sd distrugd filmele.

$i-a cumpdrat cele necesare qi gi-a developat pozele singur, acas5, apoi le-a adunat cu grij5 in albume gi le-a ascunsin locuri gtiute doar de el Ei de sofie.

11

'ntul de teamdirrtcresafi. Aga

tlocumentare,

lin DrXgdnoiu

Calea Vdcdregti. Se vede, in depdrtare, Cinema Tomis, cunoscut sub numele de IzbAndain perioada interbelicd gi de ,,Alexandru Sahia" in anii 1950-1960. 13

Strada Cduzagi - la parterul clddirii se afla

1 o filiald ACR (Automobil Clubul RomAn)

7

ZonaCduzaEi - Librdria ,,Anton Pann"(Calea Vhclregti m. 47).

Cduzasi1.4

Casd de pe Splaiul Unirii, detaliu

IF21