ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPlNiEI PUBLICE D IK lU D ETU t CLUJ

AN U L IT, N R . 218. JOI 4- OCTOMBRIE 190» 4 PAG IN I 1 tEU

« M > f W iW

OPIN U

fn sîstenmî producţiei mate­riale- un. rol; deosebit Ut? im ­portant revine inginerului şî economistului. Sit pare că, prin fnsăşî natura activităţilor» cele dou3 profesii sint destinate- pentru o> bană Ihţ&Icgfere şt conlucrare, intracît societatea, le-a stabilit acelaşi obiectiv: ralizarea d& bunuri materiale, la parametrii tehnici -Şi econo­mici competitivii

Aşadar, iKgineili şt econo­miştii trebuie- să. conlucreze In- toate cefe S. etape aîc jumtur- ţiei oaafcrialer aprovftfonare- producţie-desfaeere.

Curo an- • conlucrat pfnă în prezent. cele duuă catcsorit <le specialişti şi Vcum "trebuie- sa colaboreze- In viitor'Î O parte din noi ant pas eţeeal econo­miei naţionale pc seama poli­ticienilor, alţii consideri! că sînt' vinovaţi economiştii sau chiar inginerii po- motiv ea aceşti® dia or mă au: coordonat’ economia naţională. Cine ara dreptate^’Oare rut s-a conlucrat bine? - ■.

Rezultatele confirmi faptul’ c5 cele cfonS profesii nu aa conlncra* optim, «fe altfel struc­turai organizatorică şi de perso­nal a eiiei întreprinderi indus-

E E W M 1 1 1

triale scoate în evidenţă eă econom iştii au. fost orientaţi i e special spre aprovizionare— desfacere,, etapa producţiei pro- Priu-zise fiind susţinuta doar de inginer, Din piieaie; fa_ mat- ta. întreprinderi . în comparti­mentele proiectare, organizare»

îmbinarea celor dfiuă tipuri de activităţi- ţ l nicidecum, separa­rea Ioc- N& cred eă. e^te eawil să' amintim, ea. politleu de- in­vestiţii a unei întreprinderi in­dustriale (ee constituie- m i» di» atribuţiile principate- ale com­pari inieatuîm. mecano-energetic)

UN PASprogramarea produeţiei. m eca- no-cnergetic- şt cM ar în stm e- tara subunităţilor <fc producţie nu îhfJIaeşti iceit întimplu- tor economişti» modul de- gin*" dire fiind preponderent tehnic, în asemenea condiţii, rezultate­le producţiei estimate de poli»! tieian şi aşteptate d e societate a a îatîrziat sS aţ>ară-

Din cele relatate rezultă cS lipsa sau conlucrarea defectu- «ssS a- cekw deuă profesii sa d ă - ■ toroazi mîUSfi structurii orga­nizatorice care- & existat şl în -

. că mai există.• - Optica, creări» de comparti­m ente par tehnice sau: pur eco­nomice eeaduce- ta gînelire uni­lateralii,, în contradicţie cu: practica, economica, care cere

na: se- m aî poate face fărî. con­lucrarea, celor două. categorii de specialişti.

Be asemenea, ur» şef- de sec­ţie- artr nevoie de ajuteruf eco- ; nomistului ■ pentru stabilirea stocurilor optime de materii p iim e , materiale*. SBV-b b , ne­cesaru l şî struetnr» torţei «fe rnuncS (mai ales după: apariţia Legii şomajului), calitatea nor­m elor tte> 1 moncăcr optimizarea Ioturilor de lansam in fabrica»

•ţie. să rezafv» pro&feme- d e sa ­larizare1 ş i cointeresare- materia­l i etc.

Dcspre- proiectare- ee sS mai vorbim"? Economistul trefwiie- să orienteze» activitatea proiec­ta n ta !» spre produsele solici­tate- d e piaţă,. s5> colaboreze cu

acesta la „fjrodus!»l-itlee‘ ‘,: I» efectuarea de analize tehnic»-- ecenotmee care sâ îiaraiHi» îm - hunjtiiţirea parametrilor ec<>««- nuci pentru a rezista concuren­ţei» eptimttaeea- diversekrr ele­mente de-,cheltuieli (co. preiee- tarrtft, execuţia, reclama etc.J

Cine tre&uie- si» facă priitîtil pas pentru ea ccle dacă catego­rii de specialişti să încea;tJi rev- tructararea pe cate o aşteptîini? Indiscutabil, corissliile de ad­ministraţia ale întreprinderilor industriale.. Eîe treiitue ssL tîc elenwnttil de legătură carc s i orienteze ţi sil încurajeze acti- v itete» celor dejiS pnrfesîi^ ea- pabile să-ne-scoată dia impasut' econom ic actual?

De aceea; apreciem că primul lucru pe care trebuie să-l Iacă conducerea unităţilor este sa-ţii anaîiztrw pcoprf.î: „gradină11 pentra a proiecta; şi asigura o structură organizatoricii şi de personal: «rasptavzâfearK cerm - ţeîor unei econom ii, madeaw.

Este hik pr*0v pas; pe csvre-t aşfcptăM şt pe- care îl p»{Sjw face- Cîaa ne- opreşte?-

; Glicorgh& TABE,economist. Direcţia jmleţeaftS pentru proM em e de- muncă şi protecţie socială

Aşadar, din nou miaerîL De . data aceasta, minerit de ta Iara-

Atei s-au, acumulat nem ulţum iri mai vechi, care sînt acum, pe

’ cale'să, erupă- Mina rara este a subunitate a^jarţiruitoare Com- fauiătuiui' mmief Cluj^ Opuneam câ nemulţumirile sint, mai vechi. In cadrul unei. adunări a mine­rilor s-au semnalat numeroase cteticienţe 51 s-a ceru t iniatura- rea acestora. Este vorba, în pri­mul rtnd, de asigurarc-a bazei teftoico-maieiiaie care. să permi­tă desfăşurarea normală a acti­vităţii tn , mină. Să nu uităm că este in joc soarta a cîtorva sute de oamem cara nu revendică mărirea salariilor sau alte a -

“vantaje materiale, Ei cer sâ se asigure condiţiile necesare des- tăşurârii normala: a procesului;

. de producţie. înlăturarea unor practic* vechi de conducere, si­tuarea. întregii activităţi pe baze noi., crearea unui clim at sănătos de muncă,, asigurarea, unei asis­tente tehnice corespunzătoare^

Luna, august a fost dificilă . Atî căzut 3 compresoare şi două pom pe de evacuare a apei, ceea c a a. împiedicat serios desfăşura­rea normală a activităţii:. ' ,

In urma discuţtuor- avute cu m inerii şi- liderii sindicali, s-a conturat ideea că mina fsra poa­te funcţiona normal, iar cei ca­re Işi destă^oari activitatea aici d oresc acest lucru. Dar să trans­criem opiniile Mtorva dintre cci care lucrează Trr subteran.

Toader .în minăcu rse apa pe noi, iar vestiarele n oastre sîn* total neeorespunză- tenre. A$a -3 din septembrie pm ă în primAvarJ ntt ni. se ir;u- .că hainele”

F lorin Savu. miner: „Nu avem ccm prescare sufictentey motiv pentru care ^e»ainl « t e necores- pim zător De asemenea, nu mers pom peie d? e^ vuare a sipei.. per* foratoareîe sîn ţ proaste*

eonstarrfin !V»ne.,;- lăcătuş:

Ion RUS

(Cuuimuate ln pag. II)

I

D ! W H S f f i l \ C LU J, CALL\ 1 - 1 A I Î I DE W Ă .Să-ţi vezi. sufTctal prin, shftet,. sS poţi spune

împăcat că, prin faptele tale ţi-ai ajutat semenul. Felul cum dai preţuieşte mai mult decît ceea ce ' d'ai» idr cei cîţiva pompieri din Bergen, împreu­nă cu salariaţi ai municipalităţii din atcest oraş norvegian — aflaţi in. aceste sile la Cluj — au daţi prin întreaga- lor acţiune d c ajutorare şt re­novare fcapitală} a Clinicii de pediatrie II din municipiul nostru, o exem plari lecţie- de muncă şi de umanitate. Sînt idei, alături: de alteia, care s-<m desprins din discuţia pe care am avut-o, re- , cent- cu domnul conferenţiar dr Nicolae Mitu şeful cltnicti Experienţa comună, d e fiecare it verifică mereu cîte' a veche prezicere■ şi transfor­mă Sn realitftţt cuvintele fi semnele pe care le-am auzit şt văzut., fără să le- dăm atenţia- Una din­tre acestea se referă tocmai la ceea ce fac la Cluj noii noştri prieteni.

Au venit mai intit in ianuarie —- primii după■, Revoluţie — cu ajutoare constlnd in alimente... pentru copii şi medicamente, au- revenit îm fe ­bruarie, din nou cu o mare cantitate de materia­le medicale şt alimente» şi au promis că, in concediul d* odihnă► se vor întoarce şi- vor lu­cra la reparaţia capitală a clădirii clinicii.. Im­presionaţi d « modnl tn. care personalul, clinicii sc ccupă de tratarea capiilor, de marele, volum de mancă deptu f»t condiţii destul de precare-, norvegienii au făcut apel la instituţiile j i cctă- ţcmi oraşului Bergen, care au donat importante

-sume de bani — in valoare totală de 8 milioanei lei — cu care au fost procurate materialele ne-

cesarc lucrărilorr vopsele: de: toate tipurile, chiu­vete. noi, m~ toate saloanele,. căzi d e baie: şi mul­tei multe altele, fn, citava zile, imaginea clinicii aflate- în renovare: s-a schimbat radical, impre- sionind nu mimai viteza cti carc s c lucrează, c i fi calitatea. Nimic nit. se face- la intimplarez gru­pul din Norvegia s-a aflat Ancă din primăvară

,in. posesia, planurilor clădirii, astfel incit fiecare- spaţiu a fost studiat pînă in cele mai m ici de­talii.. „Cunoaştem această clădire mai bine dccît propria noastră casu“> ne spune domnul Effil Grimseid» vicepreşedintele: sindicatului pompieri­lor din- Bergen. Pentru, că,, tn adevăr, aceasta a devenit a, doua. lor casă. In întreaga activitate, pompierii din Bergen sînt ajutaţi de o formaţie de pompieri militari din Cluj, conduşi' de dom­nul - locotenen t . major Dorin Ungur. Sc cuvine* totodată, amintită aici iniţiativa întreprinderii „Carbachim", care a dccis să ofere două tone. de ciment' pentru sprijinirea lucrărilor.

Să spunem, în încheiere, că oricine face în viaţă tot ce-i stă în putinţă,, indiferent de condi­ţia sa, contribuie cti ceva ca să lase lumea mai bună decît a găsit-o. Prietenii noştri din Bergen la s/î Intr-adevăr ccva la Cluj, o parte a sufla­tului lor generos şi roadele neodihnei de citeva săptămîni, demonstrlnd cum nu se putea mai frumos că de. la Bergen la Cluj calea nu-i atît d-i lungă. .

Michnela DOCUîn imagine, cîţiva membri ai grupului din Bergen Ia cîteva zile după sosire. Fotografia: S, RADU

PRIMUL MIM1STRU AL RGMÂNiB A PRIMIT PE AMBASADORUL GERMANIEt UNITE

LA BUCUREŞTIDomnul Petre Tlomnn, prf-

m.ui-m inia tru al României, I-a primit miercuri, pe- cfomnul K laas Terflotîi, amTjasadorul Gf-rmnniei unite - la Bucureşti, îii cadrul întrevederii, d îp lom a- tr.l ficnnan a înrrilnaf premieru­lui româ:> tai mesaj dir» partea cancelarului Helmutii K oht, în eare- sînt prer-entata ideile- care gnvemeasîft existenţa Germaniei tmîtes. /ţstbasadond! a reafirmat dorinţa- Germaniei de- a aveare- Iafiî cft mat bune c.tr România, rrf.-vţiî eare, în noul context po­litic, au perspective de dezvol­tare- cîiatre cele mai favorabile.

Cu prilejul' unificării Germa­niei, , ambasadorul artistei ţări la Bucureşti, dem nul IClaus • Ter- fîotli, a oferit,, taiercuît^ la a-: miazH, o recepţie.

A h tont parte Petre Romani, prim-ministru. a l Rf)mftnîei, D.m Marţian» preşedintele- Adunării Deputaţilor, O liv ia Gherman şi ICaroly Kirali, vicepreşedinţi ai Senattiîiâ, aîfe persoane oficiale.

LUCRÂRltE SEMATUtUIMarţf, seiiatet s . eentinuat

ctozbîtferife în plen asupra pro­iectului de- lege privlr.d sacîetS- ţiîe?' com erciale .

F in i Ta închiderea, bsecSsifor îa plen. au fost votate 41 de: ar­ticole. DnpS amiaza senatorii Şi-au- des£ă?nrat activitotea ps* comisii^ lu crM Ie îa. p îe » unnînd a fi reluata' aai Ia ora 3i01X

(Kampres)

CUTKEMUR E î REGIUNEA ■..... ' v -VRANCEA :

Miercuri dim ineaţa Ia ora 5-,i34 minţite ş î 2ff d e secunde s-a pro­dus: în regiunea Vrancea un cu­tremur. ta adîncîrtiea de- km, cit magnitudinea: d e 3,8 grade p e scara Richter şi intensitatea în zona epicentrală c£e 3 grade p e seara MereaîK.

Ih Bucureşti, seism ic im a fost resimţit.

~ ■ BTSEIîlCA" "vm rA . G B fC O -C /i TOI.I C A

anunţă

pe taţi credincioşii s5i că . Du­minică, 7 octombrie 1990, ora10.00., va avea loe instalarea: în reşedinţa mitropolitană? din- Blaj, a I.l’ -S-S. Arhiepiscop Dr. A le­xandru' Todca.

Rugătn credincioşii să participe în num ăr marov cu demnitate şi reculegere.

înscrierile pentru autocare: so fac la sediul X piseopici pînă Joi4 octombrie^ era 10,09. (ItSt) ,

ANUNŢ

Uniunea Vatra Româncască, filiala, Cluj-Napoca, oreanizează marţi 9' octom brie a.c., orele17.00, fa sala mare a Gasei de cultură a studenţilor un colocviu. V or conferenţia soli ai „.Vetrei Româneşti", care s-au întors dinS.U.A., Canada, Slovacia.

Invităm membrii şi simpati­zanţii „Vetrei Româneşti” ,r> a- ceastă întrunire.

Comitetul director

CLUBUL GAZETARILORDe astăzi Clubul gazetarilor,

organizat dc Studioul de radio Cluj, se difuzează» te transmi­sie directă, pc programul II, Joi, între orele 12— 13. Retransmite­rea are loc sîmbătă, între orelo

Noua ediţie a cluBuIui învita radioascultătorii ta o Intîlniro cu gazetarii din Sălaj şi cu P1-̂ " blem ele de strictă, actualitate ale acestui judeţ

Moderator; Constantin BXUata-ţă, ....-----

^ "-V-.

A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE p a t i m a Ş

Un frumos succes

4 ECHIPE ROMÂNEŞTI CALIFICATE ÎN TURUL II AL CUPELOR EUROPENE LA FOTBAL

Ieri s-a disputat manşa a doua a primului tur al cupelor euro­pene la fotbal. Iată rezultatele

înregistrate în c c lc cinci mcciuri în care au fost angrenato cchipo româneşti:

cureşti ţi Glentoran Belfast. Su­periori tehnic şi tactic, etalînd lin Joc în vitezâ cu numeroase faze de poartă. Jucătorii români s-au impus cu un scor categoric 5—0 (3—0).

Scorul a fost deschis în min.23 de Ilie Stan, după care Ilie Dumitrescu a punctat de două ori în min. 36 şi 44. In repriza

IN „CUPA U.E F.A.“

a doua Steaua păstrează iniţia­tiva mărindu-şi avantajul prin alte două goluri înscrise de Se- decaru (min. 80) şi Dan Petrescu (min. 88) In prima întîlnire. la Belfast. rezultatul fusese., egal1—1, astfel că Steaua cu scorul general de 6—1 se califică pen­tru turul următor.

Jn^.Curv. Cc f io n . ’ ir Euroreni"

DINAMO BUCUREŞTI - ST. PATRICK'S DUBLIN 1 -1Reprezentanta noastră în „Cu­

pa Campionilor Europeni" Dina­mo Bucureşti, a jucat în depla­sare, In Capitala Irlandei, unde

care gazdele au deschis scorul în min. 37, Dinamo a reuşit ega- larea în min. 77 prin Mateuţ şi calificarea în turul II al compe­tiţiei. Menţionăm că Dinamo a cîştigat partida tur cu scorul de 4—0.

a întîlnit în meci retur echipa St. Patrick’s Dublin, campioana Irlandei.

După un meci viu disputat în

ÎN „CUPA CUPELOR" STEAUA BUCUREŞTI -

5—0 (3—0)Stadionul Steaua din Capitală din cadrul Cupei Cupelor la fot-

a găzduit miercuri partida retur bal dintre form aţiile Steaua Bu­

UNIVERSITATEA CRAIOVA - PARTIZANI TIRANA 1 - 0 ( 0 - 0 )

Miercuri, pe stadionul Central din Craiova, în prezenţa a 30.000 de spectatori s-a desfăşurat întîl- nirea retur din cadrul'com peti­ţiei fotbalistice „Cupa U.E.F.A.* dintre formaţia locală Universi­tatea şi Partizani Tirana (Alba­nia). La capătul unei partide viu disputate, de un bun nivel teh­

nic fotbaliştii craioveni au cîş­tigat cu scorul de 1—0 (0— 0) prin golul realizat de Nicolae Zamfir, în minutul 75.

învingătoare şi în primul meci (1—0), Universitatea Craiova s-a calificat pentru turul doi al com­petiţiei.

GLENTORAN BELFASTATLETICO MADRID - POLITEHNICA TIMIŞOARA

1 - 0 ( 0 - 0 )La Madrid s-a disputat mdciul

retur din cadrul „Cupei U.E.F.A.* dintre echipele' Atletico Madrid şi reprezentanta noastră, Poli­

tehnica Timişoara. După.un meci viu disputat. Politehnica s-a apă­rat cu precizie pînă în minutul 88, cînd gazdele au marcat: 1—0.

hicnipa ae pe Bega s-a cali­ficat în turui II al com petiţiei datorită rezultatului de 2— 0 cu care a cîştigat în tur.

Petrolul Ploieşti — Anderlecht Bruxelles

0-2 (0- 1)In meci retur contînd pentru

competiţia fotbalistică Gupa U.E.F.A., miercuri la Ploieşti s-au întîlnit echipa Petrolul din localitate şi formaţia Anderlecht Bruxelles. Ca şi în urmă cu două săptămîni victoria a revenit cu2—0 (1— 0) experimentaţilor fot­balişti belgieni care se califică astfel pentru turul următor al competiţiei. Cele două goluri au fost înscrise de Nilis în min. 22 şi 88.

Deci, patru echipe româneşti calificate în turul II al compe­tiţiei. Un frumos succes pentru care merită felicitări.. Le dorim drum bun în continuare.

Grupaj realizat de L PETRUŞ

IM AGINI

Sosit la Bucureşti pentru cin­stirea unul eveniment marcant al vieţii noastre sportive: 75 de ani de la înfiinţarea Com itetu­lui Olimpic Român, preşedintele C.I.O., domnul Juan Antonio Samaranch n-a fost iertai de în­trebarea ce raodjefte astăzi pe cei edificaţi în idealurile olim­pice•: „De ce Atlanta?" Detali­at, pentru cei care, eventual, nu cunosc miezul întrebării: „De ce a - fost aleasă Atlanta drept gazdă o Jocurilor Olim pice din 1996 in pofida celorlalte' candi­date: Toronto, Melboume, Bel­grad, Manchester şi, înaintea tu­turor, ATENA — cetatea care programase să serbeze centena­rul Jocurilor Olimpice Moderne pe acelaşi pămînt unde s-a dis­putat (1896) ediţia lor inaugu­rală: pămîntul de sub tîmpla Acropolei, cel ce păstrează încă tirma paşilor lui Fllipide, sol- datul-erou care a strigat Ate­nei victoria de la Marathon, să-

0 întrebare mai mult decît incomodăvîrşindu-se apoi sub tirania efor­tului dc-a fi străbătut intr-un suflet distanţa (42190 km., Ma- rathoţt — Atena) ce va deveni peste veacuri, clasica probă de maraton. Atunci, eroul anonim strigase Atenei: »Am învins“ . Astăzi, preşedintele C.I.O., anun- ţind victoria Atlantet, a strigat, implicit, înfrîngerea Atenei. E- xact in ediţia cînd această ce­tate cu puternică emblematică olimpică, era cea mai îndreptăţi­tă să cîştige. înfrîngerea ei a stîmit. cum era şi firesc, cele mai puternice reacţii, ajungîn- du-se plriă la a se !propune „va­rianta onoarei": Jocuri Olimpice la Atena în anul Jocurilor Olim­pice de la Atalanta! Situaţie la care C.l.O şi distinsul ei prezi­dent nicidecum nu se aşteptase­ră. Iată de ce întrebarea: „De ce Atlanta?“ echivalează, acum, pentru domnul Samaranch cu un cuţit răsucit în rând. Şi, întru­cît n-o poate evita, primul „olim­

pian* adoptă tactica lui Pilat: „Au fost acolo 85 de membri, ei au considerat oportun... ' Atlan­ta" Oportunitatea derivind (evi­dent pentru oricine) nu din voca­ţia olimpică a oraşului intrat in conştiinţa lumii. . »Pe aripile v l n t u l u i ci din puterea (econo­mică) pe care o reprezintă ca­pitala bumbacului. Putere care, în calculele Comitetului olimpic reprezenta o garanţie în ceea ce priveşte reuşita organizatorică şi grandoarea Jocurilor din 1996. Jar pentru domnul Samaranch o pernă extrem de confortabilă., Nu Insă şi capabilă să alunge coşmarul întrebării. 1(De ce nu Atena — inima ţării care a ofe­rit lumii spiritul olimpic?“

Cert. domnul Samaranch nu s-a simţit la Bucureşti tocmai în largul său. Deşi festivitatea pe care a fost chemat s-o patroneze a fost un succes Pa măsura eve­nimentului! '

Nuşa DEMIAN

CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL, E T A P A A VI-A .

„PRETENŢII JUSTIFICATE...”Era de aşteptat ca lupta pentru întîietate, în

cele două serii ale campionatului judeţean de fot­bal sâ fie, încă din start, mai echilibrată, să angreneze un număr mai mare de echipe. După şase etape, însă, puţine form aţii au rămas ne­învinse. justlficîndu-şi, prin jo c şi rezultate, pre­tenţiile declarate înainte de începerea campiona­tului

In priraa serie, „V ictoria" Dej nu a pierdut decît un punct, mareînd 15 goluri şi neprimind nici unul. In ultima etapă, dejenii au realizat 8corul etapei, 5—0 cu „Explorări* Apahida. Nici „Victoria* Someşeni nu a cunoscut încă înfrîn­gerea înregistrînd patru victorii şi două egalităţi, Jn timp .ee „Potaissa", după cşecul puţin scontat din prima etapă, la A gh ireş,. parc ■ decisă să-şi onoreze rolul de mare favorită cu care a fost acreditată. In. disputa cu „Dermata“, turdenii au Învins extrem de greu, cu 2— 1, dînd mari emoţii suporterilor lor, în rîndul cărora, se pare, a intrat şl un „sponsor*, cu nume de rezonanţă la Turda, deputatul. Ion R a ţiu ...

Alte rezultate ale seriei 1: „M otor" I.R.A. — .Cimentul* Turda 3—2; C.M.C. — „Izolatorul* 4—4; ^Victoria* Someşeni — „Napochim" 3—0; „Teh- nofrig* — „Olimpia1* Gherla 1—0. Meciurile „M i­nerul* Aghireş — „Minerul* Iara şi „Metalul roşu* — „Granitul* Poieni au fost amînate.'

In seria a doua s-au desprins de pluton echipele ceferiste din Turda şi Dej, cu cîte 11 puncte (faţă de 9 puncte ale celei de-a treia clasate,

„Refractara*) din 12 puncte puse în joc şl cu golaverajele cele mai concludente: 16—3, respectiv 15—5. .

în etapa a şasea, cele două fruntaşe au cîştigat în -deplasare. C.F.R. Turda l a . . . „Turdeana*, cu 6—0, dejenii la „Napomar* cu 3—1. O a treia victorie în deplasare a înregistrat „Autobuzul*, 1— 0, pe terenul „Gloriei* Turda.

Alte rezultate ale seriei a doua: SUTA — ^Automatica* Gherla 1—0; „Constructorul* Gherla— C.F.R. Baciu 1—0; „Refractara* — „Vlădeasa* Huedin 3—0; „Metalurgistul* — „Şoimii* 3—0 (sus­pendare a formaţiei din C. Turzii), „Vulturul* — „Steaua roşie* 1—0.

La juniori: „Motorul* — „Cimentul* 0—1; C.M.C.— „Izolatorul* 3—2: „Potaissa" — „Dcrmata* 0— 1; „Victoria* Dej — „Explorări* 2— 1; „Victoria* So­meşeni — „Napochim* 1— 1; „Tehnofrig* — „Olim­pia* 1— 1.

în m ed restanţă: „Potaissa1* — „Granitul* 5—1, la seniori şi 12—0 (I) la Juniori.

A r mal fl de menţionat şi suspendarea pentru trei etape a echipei „Şoimii* Cîmpia Turzii în seria a Il-a, pentru acte de nesportivitate (lovirea arbitrului în Jocul cu „Refractara*), precum şi omologarea cu 3—0 pentru gazde a jocurilor din etapa precedentă — „Deraiata* — C.M C. (seniori, seria I) şl „Explorări* — „Metalul roşu* (Juniori) pentru folosirea de către oaspeţi a unor jucători fără drept d c . . . jo c I

EMIL LUCA

POPICE

„RECORD* CLUJ—NAPOCA — DERMAGANT TIRGU— MUREŞ 2297 — 2402 (2—4)

Avîrid în vedere hotărîrea fe­deraţiei de specialitate ’ de a omologa pentru jocuri oficiale doar terenurile cu patru piste, „Record* Cluj s-a găsit în situ­aţia privilegiată de a juca — cel puţin in tur — cu excepţia a douâ partide, toate Jocurile pe tei'pn propriu. Dâcâ în etapa trecută —-c u CSM Reşiţa — a pierdut la patru „beţe*, dumi­nică, tot acasă, a pierdut la 105 „beţe* Jucătoarele din Tîrgu Mureş s-au concentrat mai bine, patru dintre ele doborînd peste 400 de beţe şi dînd 9 bile goale, iar de la „Record* doar o jucă­toare reuşind să treacă de bari­era celor 400 tn schimb, primele patru jucătoare au avut 20 de bile goale. Iată şi pe cele mai productive Jucătoare: Sălăgeau 419 p.d., N Verza 392, Badiu 391 şi Varga 398. de la „Record*, respectiv Făgăraş 424, Muntean 419, Aszalos 409, şi Ungvari 409.

I. LESPUC

O REUŞITA DEMONSTRAŢIE

In sala de sport a Şcolii gene­rale nr. 16 din Cluj-Napoca a avut loc cea de a doua ediţie competiţionalâ de karate-do, or­ganizată de Clubul Budo. Com­petiţia, desfăşurată pe mai multe etape, a reunit luptători de la trei cluburi de karate-do din municipiul nostru. Prima etapă a constat din demonstrarea mă­iestriei şi preciziei, într-un con­curs de kata, urmată de un con­curs de kumite (concurs în care se cere mult curaj şi o tehnică deosebită), iar cea de a treia e- tapâ a constat din prezentarea demonstrativă de kata realizată de membrii comisiei de instruc­tori, arbitri ş.a„ respectiv ing. Emil Hanganu (centură neagră 1 Dan — Clubul Budo), Marius Comănescu (centură neagră — Clubul Zen) şi Sorin Petruş (cen­tură maro — Clubul Kempo).

Cîştigătorilor acestei competi­ţii intercluburi le-au fost înmî- nate premii şi diplome.

Rada SANTEJUDEAN

Atletism: MEMORIALUL „IO N M OINA"

Vineri, $ octumbrlc, ca încep crc do la ora 10, rcspcctiv 15,30. pc stadionul „Municipal**, tn organizarea clubului sportiv „U” fsccţia do atletism „U“ — LM.M. R.), tn colaborarc cu Direcţia Judeţeană do cducaţic fizică şl sport, precum şi a cclorla ltc clu­buri clujene, va avea loc prima ediţie a com pcliţlci atlctico MEMORIALUL ,.ION M OINA", închinata legendarului atlet clu­jean, co ţi-a înscris cu Utere de aur numele fn atletismul rom â­nesc.

La concurs participă şi num eroşi invitaţi din ţară, printre eare Maricta Ucu (proaspăta vlce-cam pioanâ a Europei), precum 9! de peste hotare (din Polonia ţi Ungaria).

T ir: INTRE PRIMII CINCI DIN EUROPA

Despre talentatul trăgător clu- Jcan, Juniorul Sebastian Micuşan („U“ ). am mal publicat scurte no­taţii. consemnînd rezultatele bune obţinute In confruntări interne sau internaţionale (Campionatele Balcanico, Cupa „Prietenia", In­ternaţionalele României), fapt c c i-a atras în luna trecută de­semnarea d e ’ a reprezenta ţara noastră lo campionatele europe­ne dc tir d e lo vîcnica — Iugosla­via.

Intr-o ’ companie deosebit de valoroasă a celor mai buni Ju­niori europeni, numeroasă In acelaşi timp (46 de competitori), fiind necesare două serii de ca-

.llficări, Sebastian Micuşan a reu­şit In final sA ocupe locul S In ierarhia finală o probei culcat cu 592 puncte, la 4 puncte de cîştisător (iugoslavul Ştefan P lc- tikosic, care cu 596 puncte O etabillt un nou rccorâ mondial).

p a r a d a

M O D E I

TURMUL' DE" FILDEŞCreatori de veşminte există,

expoziţii există, intenţii bune e- Xistâ. Amatori ioare) de lucruri frumoase există. Cu toate aces­tea, ne îmbrăcăm cum ne îm­brăcăm. Adică cum putem Ori cu confecţii acceptabile, produse în serii uriaşe,- ori cu confecţii originale făcute „la comandă*. Nenorocirea e că aici. la coman­dă, una comanzi şi alta iese. Iar ceea ce iese nu seamănă de loc cu ceea ce-ţi doreai

Clujul, cu un institut (aca­demie) de arte plastice, are mulţi creatori ce ne-au îneîntat cu in­geniozitatea articolelor de îm­brăcăminte. etalate in expoziţii sau la parăzile modei Spre ne- şaqsa clientelei, creaţiile nu le găsim în magazine, lecjt la Fon­dul Plastic, cu mste preţuri, ac­cesibile doar nevestelor de mi­lionari. Soluţia este simplă şi cel din branşă o ştiu înfiinţarea mult-aşteptatelor huticuri cu pro­duse de sene mică ce s-ar pu­tea comercializa la preţuri mai mici decît lucr,ir 'ie dp la con­signaţii sau de la „Oser“ Peri­oada1 Dostrevolutionară a avan­tajat pe comercianţi, pe amatori şi pe alţi întreprinzători, exceo- taţi fiind tocma> artiştii crea­tori. In zona centrală şi ultra­centrală a Ciulului au apărut o mulţimp de conslanaţii unde se vînd de toate numa* creaţii ori­ginale nu Snbcnltura păţrunde în tară pe toate canalele. Trico­urile cu im prim euri", şi „sclipi- ciuri** ajung se vîndă cu su­me fabuloase în timp '•e plasti- cienii vegetează neputincioşi. De ce? Pentru că noile relaţii sînt guvernate de măria sa banul. Or, banul tl au alţii decît cei co-ar trebui să-l aibă Şefa cre­aţiei de la o cunoscută coopera­tivă. de exem olu. are un salar lunar de 3.170 dp lei şl. . atît Cum poate. în aceste condiţii, să facă fată concurentei bişniţari­lor, care st» îmbogăţesc din trei excursii în Turcia? Din respect pentru sine nu va accepta ni­ciodată să se preteze la acel co­merţ aducător de venituri fabu­loase, nici măcar ca să-şi pro­cure materiale sau decoruri din străinătate De ce pu protejăm şl promovăm valorile proprii şi lăsăm să s<» impună prostul gust şl specula? De ce nu vînd co ­operativele si fabricile româ­neşti direct In străinătate pentru n-şi face rost de vnlntă cu care, apoi. să-şi la utilaje si materii prime? De ce nu poate cîştiga un creator de valoare cît un me­canic de locom otivă? Sînt între­bări retorice pe care ml le pun şi vi le pun. întrebări pe rare ar trebuie sfl şi le punfi un fac­tor de decizie, „ales* în fruntea linei tJnltătl economice. Valorilor

M . 8A N G E O R Z A »

P A G I N A '3 A D EV Ă R U » - IN LIB EP T A T p

CE VOR MINERII DE LA IARA(Urmare din pag. O

„Contractele pe care le aveam eu unii furnizori de piese de schim b an expirat şi nu . s-au în­cheiat altele noi Compresoare nu primim, iar cele existente nu funcţionează cum trebuie11.

Gavrilă Cocan, Vasile Pitea, Petru Hulpe, mineri: „Fără o bază materială corespunzătoare şi fârâ asigurarea unor condiţii omeneşti pentru cei care îşi cîş- tigâ banii cu sudoare, munca va merge mai greu. Cei mai mulţi dintre noi întreţin familii şi mi­na reprezintă principala sursă de asigurare a existenţei**.

Nu este uşoară munca în mi­

na Iara. Oamenii vreau şi ştiu cum să muncească, dar trebuie ajutaţi. Am văzut vestiarele în care intră cînd ies din şut Gea­murile sînt sparte,, nU este asi­gurată căldura, lumina, mişună şobolanii.

Trebuie sâ gîndim şi să pro­gramăm viitorul altcumva: Mai omeneşte, cu o perspectivă mai largă.

Problemele minerilor din Iara sînt mult mai numeroase şi mai com plexe decît le-am putut re­zuma In cîteva rînduri. Acestea sînt expuse într-o petiţie " înain­tată conducerii combinatului şl unor foruri superioare, pe careo reproducem.

Cererile comitetului sindicalAvînd ln vedere situaţia de­

osebit de dificilă şi ţinind cont de faptul câ încă din luna ia­nuarie 1990 au fost sesizate toa­te problemele care apar, în combinat, venim cu prezenta petiţie pentru a cere, în cel de-al 12-lea ceas, rezolvarea tu-

- turor deficientelor apărute da­torită poziţiei adoptate de con­ducerea .Combinatului minier, care nu a încercat rezolvarea lor la timp.

Problemele ridicate în adu­narea generală din 25 ianuarie 1990 . nu au fost rezolvate nici

pînă acum. '1. Dotarea unităţii cu Un

grup de compresoare de rezer­vă in afara celor existente, care funcţionează în flux conţin au.

i Soluţionarea asigurării .oucombustibil la blocurile nera­cordate ia încălzirea centrală din comuna Iara.

3 Domnii Mladin Flore şi Coldea Ioan sâ nu fie încadraţi la sediu] Combinatului minier Cluj. 1

4 îmbunătăţirea aprovizionă­rii cu materiale, piese de schimb, cchipament de lucru, protecţie şi carburanţi.

5 Analiza actualelor dotări sociale (vestiare, băi, uscătorie) si amenajarea lor corespunză­toare pentru îmbunătăţirea con­diţiilor de igienă şi confort.

6 Refacerea centralei termi­ce : din zona sediului adminis- tativ-pentru satisfacerea încăl­zirii tuturor obiectivelor (uzi­nă, cantină, atelier auto).

7 Reanalizarea lucrărilor e- xecutate, privind utilizarea sta­ţiei de compresoare pentru În­călzirea spaţiilor sociale din zona puţului (i, astfel incît să fie satisfăcute condiţiile de confort în vestiare.

în afara acestora, întregul colectiv al minei Iara îşi. ma­nifestă nemulţumirea şi cere cu insistenţă clarificarea următoa­relor probleme.

1. De ce,'p înă în prezent, d-1 Mladin Flore nu a predat,, con­form legilor, gestiunea şi în special stocurile avute în grijă?

2. Vă rugăm să luaţi măsuri pentru asigurarea livrării mi­nereului la calitatea pe care o producem şi nu a calităţii p ro­duse în anul 1989 şi să luaţi în serios adresa nr. 4295/ 2 mai

1990 în care vi se cere ca stocul produs în anul 1989 să fie' livrat de către specialiştiiC.M. C lu j;

3. De ce s-a revenit asupra Deciziei prin care C.M.Cluj a refuzat încadrarea d-lui Mla­din Flore în cadrul combina­tului? _

4. După ce criterii şi cu aco­perirea căror legi s-a procedat la casarea unor mijloace fixe, scule şi alte piese în valoare de aproximativ 350.000 lei din inventarul d-lui Gebe Attila (trusă de -. scule, maşină de găurit)?

5 Vă rugăm să ne informaţi pentru care motive s-a dispus înfiinţarea unui atelier mecanic Ia Săvădisla şi aprobarea unor investiţii de circa 50 milioane lei. în acelaşi timp, vă rugăm . sâ . ne prezentaţi documentaţia care vă dă dreptul să opriţi lucrările de menţinere a capa­cităţii de producţie la mina Iara (lucrări de investiţii şi lu­crări geologice),

6. Dacă preconizaţi micşora­rea capacităţii minei Iara, de. ce' nu aţi luat măsuri pentru dezvoltarea atelierelor şi a al­tor obiective din zon a1 unde există deja forţă de muncă angajată?

7. Dacă sînteţi în drept şi aveţi obligaţia sâ y rezoluţi pro­blemele de desfacere şi apro­vizionare, de ce livrările de nisipuri cuarţoase sînt atît de greoaie ş i 'n u -funcţionează ca' înainte;

8. Conducerea noastră admi­nistrativă şi sindicală are drep­turi şi obligaţii limitate, deci, marea răspundere cade asupra ' combinatului;

9. Dorim să se ia măsurile necesare pentru rentabilizarea

minei şi gospodărirea ei efici­enţă;

10. Vă rugăm să rezolvaţi problem ele ridicate de munci­tori pînă la data de 01.10.1990.

în caz de nerezolvare, vom proceda la susţinerea ideilor revendicărilor noastre prin mi­ting, şi dacă nici prin aceasta nu obţinem rezolvarea cererii, vom intra In grevă începînd cil data de 05.10.1990.

COMITETUL. SINDICATULUI MINEI IAR A

FRUCTELE USCATESîntem o tară a livezilor în­

florite; aşa ne îafadăm... Totuşi, fructele uscate sînt o raritate îh ţara noastră. De co, oare? Ex­plicaţia este simplă: nu avem pretutindeni o tradiţie In aceas­tă privinţă. Lipsesc cuptoarele de uscat, dar mal ales combustibilul strict necesar; nu pren cunoaş­tem nici tehnologiile ccle mai

« ir ie n te potrivite ficcărci spe­cii de fructe.

în perioada recoltării fructelor sînt atîtea de făcut în sa te .în d t nim eni nu sc poate glndi şt la uscatul lor ; din această cauză cantităţi Imense de fructe ajuna’ la cazanele de fiert ţuică, îm ­bolnăvind po consumator.

Chiar ; i marmelada o deveniiO raritate pe piaţa noastrfi.

Preţurile plătite pentru fruc­tele căzute «înt dc-a dreptul ri­d icole; consumatorul din oraşo plăteşte, adesea, de 4 - 8 ort mal

mult. 6 e ce? O bună parte din fructele colectate se degradează, pînă ce ajung la locurile de des­facere.

l Elementara întrebare ce se pune este următoarea: po cine inte­resează fructele uscate? Răspun­sul: pe toată lum ea Atunci, de ce nu avem fructe uscate, prune, mere, pere' etc? Fiindcă pe ni­meni nu interesează această pro­blemă. Industria alimentară îşi are propriile interese; n-avem fructe uscate şi nici nu vom avea curînd, furnizate de către Industria noastră alimentară.

Ce ar fi de făcut? Credem că cooperaţia sătească este singura Sn măsură să facă ceva în aceas­tă dlrccţie. Dar de cc n-a făcut ţi pînă acuma? Pentru simplul motiv câ materia primă trebuia

1 îndreptată spre satisfacerea ne­voilor Ministerului Industriei A' Unecntore. Petre DANCIU

CEASUL AL DOISPREZECELEA1

In seara zilei de 29 septem­brie am aflat că s-a renunţat la greva anunţată de Federaţia sindicală „Star“ a lucrătorilor din transporturile auto de marfă şl călători. Sigur, ne bu­curăm că s-a întîmplat aşa, dar cred că ar trebui să fim foarte îngrijoraţi de ce doar în cea­sul al doisprezecelea, în urma unor tratative cu guvernul, s-a * evitat paralizarea transporturi­lor. Dâr ce îi face în mod con­cret pe oameni să recurgă la . această metodă? Uneori incon­ştienţa unor lideri sindicali de îndemnurile cărora unii munci­tori sînt dispuşi să asculte, ei ne;avînd conştiinţa formată spre a considera că munca e cea mai potrivită sursă de cîştig. Şi nu trebuie, să ne mire, întrucît mulţi dintre ei, la salariile pe care Ie au, nu trăiesc ci supravie- ţuiesc.Ceea ce deşi este asemă­nător, nu-1 tocmai acelaşi lucru.Să nu ne facem însă iluzii, situaţia cînd un lider sau altul poartă vina s-a dovedit a fi pu­ţin întîlnită. Destul de des se fac revendicări sociale. Unele sînt categoric necesare, spre exemplu acele drepturi avute cîndva şl pierdute odată cu adîncirea procesului de făurire a „omului nou". Altoie sînt ce­rute pe criteriul că jşi alţii au procedat la fel şi le-au obţinut. Evident, in principiu' toate a- ceste revendicări sînt justificate,

dar ele sînt necesare pentru toţi. Cine nu vrea să trăiască mai bine? Dacă nu ne putem permite să îmbunătăţim condi­ţiile de viaţă ale tuturor să nu o facem doar pentru unii. Altfel, va apărea o deplasare a forţei de muncă calificate spre sectoarele avantajate, ce-

URECHEA DE STICLA

lelalte avînd de suferit pe ter­men lung din acest motiv. De asemenea în condiţiile în care problemele nu se rezolvă pe baza unei strategii, ci după principiul „cine dă mai tare cu - pumnul In masă**, există riscul ca acei a căror activitate nu este direct productivă, să fie lăsaţi la urmă. Şi cînd cineva o să-şi aducă aminte de ei s-ar putea să fie prea tîrziu. Mulţi dintre cei mai buni vor fi deja plecaţi din ţară, arest lucru echivalînd cu pierderi de mili­arde. Cele mai grave reven­dicări vizează însă problemă materiilor prime. Oamenii ar vrea să muncească, dar n-au cu ce şi atunci fac grevă. Nu e chiar un paradox, deoarece au de lucru, dar nu atît cît ar putea face şi s-au săturat de salarii exprimate in procen­te din cele obişnuite Conflictul

ss rezolvr (win apariţia ma­teriilor p .ne în cantităţi re­zonabil»’ , chiar dacă nu sufi­ciente. De unde provin acestea? Se mai strinjîe şurubul pe un­deva prin tară, iar ca panaceu universal rămine importul. Dacă stai de vorbă cu lideri sindicali, maioritatea iţi vor declara că greva este ultima soluţie. A - tunci cum se ajunge atît de des la astfel de situaţii’ De ce ele sînt dezamorsate doar în ceasul

■ al doisprezecelea sau chiar mal tîrziu, dacă ele au fost prece­date de cereri, petiţii etc ? . . . S-ar putea să existe răuvoitori

. ce blochează informaţiile, s-ar putea ca in diferite posturi importante sâ fie persoane in­competente, incapabile de a lua la timp o decizie corectă. - T o­tuşi, cea mai probabilă ar fi explicaţia câ avem un guvern copleşit de cereri şi petiţii, mai mult sau mai puţin jus­tificate. un guvern care nu dis­pune de resurse valutare pentru a face importuri masive, ce i-ar mulţumi pe toţi şi nici nu-şi permite gestul de a în ­chide înţreprinderile nerentabi­le. Un guvern aflat la m ijloc de drum şi de opţiuni, o po­ziţie unda este nevoie de şansă pentru a , scăpa cu fata curată. Şi în aşteptarea acesteia ajun­gem în ceasul al doisprezecelea.

Adrian CHIRCA

scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca. -.

S P E C T A C O L E JL. Teatrul de stat Turda prezintă azi, ora 18 spectacolul „CU M ­NUŞI, FARA MÂNUŞI!* — RING POLITIC UMORISTIC, de Viorel Cacoveanu.

Acelaşi spectacol va fi prezen­tat luni, 8 octombrie, ora 19, pe

. URSUL (Un tarif şl Jumătate) (8: 10: 12; 14: 16; 18: 20) - Re-, publica O TA T Ă L STK5LETE, FATA PUNK-ISTA (Interzis sub16 ani) (8; 10: 12: 14: 16: 18: 20) DESENE ANIMATE (10.15); CA­MIONUL DE CURSA LUNGA (11: 13; 15; 17: 19) - Dacia ® LOVITURA ÎN ITALIA (8: 10; 12; 14; 16; 18; 20): DESENE ANI­MATE (10); ©N FILM CU O FA­

TA FERMECĂTOARE (11; 13 j 15: 17: 19) - Mărăşti 8 PIE- DONE. COMISAKUL FARA AR­MA (8: 10: 12. 14: 16; 18: 20) — Victoria © VREMEA SERVI­TOARELOR (8: 10; 12; 14. 16î 18. 20) - Arta © POMPIERUL ATOMIC (9: 11: 13: 15); FRAN- SOIS VTLLON. seriile 1 şi II (două tarife şi un sfert) (17) — M uncitoresc * ACEL BLESTE­M AT TREN BLINDAT (8: 10; 12; 14; 16: 18; 20) - 23 August ® ROBINSCN 6RUSOE (8): D& SE TE PĂRĂSEŞTE BĂRBA­TUL (10: 12: 14: 16: 18: 20) — Timpuri noi • NOI AVENTURI PE VASUL PGSEIDON (13; 15l 17; 19) — Steaua roşie ©

R ALIU L V A fR A F i IANCU”Circulaţia pc traseul pe care

se va desfăşura raliul „Avram Ian cu “ va fi Închisă pentru a crea concurenţilor . toate posi­bilităţile desfăşurării in celc mai bune condiţii a concursului. Aşadar, simbătă, G octom briea.c. se impune ca toţi partici­panţii la trafic pe traseul din

«lescn să cireulc ea maximă a- tenţio, cvitînd în totalitate să folosească carosabilul.

Competiţia va începe la orele9,00, celc 60 de echipaje ur- mînd să străbată traseul cu mai multe probe pînă in jurul orelor. 18,30. Atenţie, dcci, nu numai Ia aspectele neplăcute

care ar putea îngreuna probele de concurs, ci şi, mai ales, la evitarea accidentelor! Aceasta cu atît mai mult cu cît, in unc­ie porţiuni, maşinile de concurs vor atinge viteza de 130—140 km/li.

— r .v . —

>P.C. asfalt

'.P.C. macadam' 1

A D E V Ă R U L - !N LIBERTATE P A G I N A 4

ORGANIZAŢIA DE CONTROL AL MĂRFURILOR „ROMCONTROL" BUCUREŞTI

AGEWflA CLUJCalea Dorobanţilor nr. 4 Cluj-Napoca

încadrează:

• ŞOFER (categoria B şi C de vehicule)Condiţii; de încadrare conform Legir 12M961 şi

Legii 57/1974.

Informaţii suplimentare fa sediul filialei, telefon 1-66-15. (T416)

ANUNŢ IMPORTANT! TELEVIZOARE COLOR

In săptomirsa 9—12* octombrie I.C.S. METALO-CHIMICE CLUJ-WAPOCA

va dssface prin unităţile specializate TELEVIZOA­RE COLOR pentru ce» cu numetefe d e ordine pîna la 4500 ţi nu au fast onoraţi pînă in prezent, cu armatoarele mâref şf după cum urmează:

*■ GOLDSTAR; provenienţa Cataea da Sud, dia­g on a la 5S cu», preţul 31.000 le?

• PANASONIC, provenienţa Japonia; 65 cm, preţul 55.000 lei

Rugăm cumpărătorii- vizaţi sâ se prezintă în zî- k!e da 8, 9 ?i îff ocombrip 1990, între oreîe 8—12, fa sediul întreprinderii, din str, 22 Dccarabrie nr 4* la Biroul comercial. (14<J4)

SOFTWARE (APfUCATIONS SERVICE CONSULTING - TRAINING1organizează

CURSURI INTENSIVE cu durata de 5 zila pentru utilizarea calculatoarelor compatibile IBM-PC, du­pă cum urmează:

• 8—12 octombrie 1990: Iniţiere tn utilizarea calculatoarelor compatibil® I3M-PC, Sistamul de operare DOS

• 15—19 octombrie 1993: Utililor ea editorului'ds texte Wordstar. Utilitarele Norton “

• 22—W octombrie 1990: Medial dBase III Plus. Utilizcra

• 29 octombria — 2 noiembrie 1.990: Mediuî Turba- Pascal» Uiilânre : j

• 5—9- noiembrie: 1990: Mediul Turbo-C. Utili­zare.

Cursurile se desfăşoară zilnic intra orele 16—20 pe calculatoare?» puse ta dispoziţie da MlCROîM- FORMATICA*

Sâ organizează cursuri ;t Ia cerere.înscrieri şi informaţii suplimentaro zilnic, între

orele 10—12' şl 1<5—19'la hotel t,Victorio“ ’(recepţie), fneepinef o r data d& 4 octombrie. (1446)

ANUNŢ IMPOBTANII INTREPRINDEREA PENTRU NUTREŢURI

' CONCENTRATE- CLUJCalea Baciuk’î r»r. 2—3-

crcFihrrţi&afeazâ • PORUMB1,, recolta 1950. Ia preţul de ■* let^kg,

efe Ia C.A.P.. membrii cooperatori ş î producători particulari (J449)fc'-- ^

ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI UNELTE CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 14 anunţă

scoaterea la vînzare. prin licitaţie, a unor MIJLOA­CE FIXE disponibilei

Licitaţia va avea Ioc în ziua de 8 octombrie 1990, ora 9.

Lista completă, cuprinzînd şi preţurile de strigare, ests afişată fa sediul unităţii.

Informaţii' suplimentare la telefonul 5-25-25, int 114. 0448} \

în atenţia cooperativelor^ agricola da producţie. Asociaţiilor şî ţăranilor indiwduaW

ÎNTREPRINDEREA DE CONTRACTARE, ACHIZIŢIONARE ŞI PĂSTRARE A PRSODUSELOR AGRICOLE CLUJ

achiziţionează prin bazate, de recepţie din judeţ:

* GRÎU’ şi PORUMB (!o preţul de 4 lei kg util de gnu, respect» 5 Iei kg util d e porumb)

Cheltuielile de transport sînt suportate d e cea maî apropiata bazâ de recepţie.

D e assmemea, prin cooperativele de consum şi credit se pot procura- CIMENT* Pt&Cf DE AZBO­CIMENT ţi FOLIE DE POLIETILENA pe schimb po- rurab.. ......; Informaţii sup!îrnsntare la telefonul î-55-57 şj la bazele de recepţie din judeţ. (Î472) . ~ '

w J3 M £ M & M a m

\ 9 Dispariţia celei eare a fost «t var ft etern IOANA E3C.

, PETSSfSCt? o resimţim atît: de dureros* o a ntimal cai o tosa* portabilă suferinţă pentru noi toţi care am. prcţiiii-o ţ l iublt-o— tn prim ul rtotî pentrn tine, banale şt rteconseiatule- LlvJu şi pentru fam ilfe —■ cl şl ca o ire­parabili pierdere pentru Kitrea* ga spiritualitate romiirtea.sc A. Familia Borcilă, (55018)

® Membrii catedrei do TSnbâ" şi literatura germană, cu suflete­le cernite, adue hst pios omagiu doamnei profesor universitar dr. IOANA EM. PETRESCU, alSta- rindu-se durerii familiei îndolia­te. (31515)

• Do neinlocult va fi imaginea nepreţuitei noastre profesoare,,

IOANA EM. PETRESCU. Eaura, Dora şl Eugen Pavel. (MKI)

9 Sîntem, dta tot sufletul, a- litn r l ae prietenul ş l colcgul nostru, scriitoru l Ltvhi Petresen, în marea suferinţa prilejuita de pierderea soţiei sale, IOANA ESI. PETRESCU, a cărei amintire lum inoasă ne rămîne m eren vie in m em orie. Dorina şi M ircea O- prlţă. (33318)

_ Siatem a lito r i de finit noş­tri, Dorina şl Nelu şl cumătră Irina, In marea durere pricinuita d e moartea fulgerătoare a tatălui şl soţului drag». Fam . Tortoran. (31820)

O Colectivul C ifr icii Obstetri­că Ginecologie n regreta profund dlsparifia distinsului m edic şl dascăl dr. VASn.Ii IDU şl trans­m ite familiei îndurerate sl/rccra compasiune. (35085)

O Cu adincă durere anunţăm Încetarea din viaţâ a scumpului nostru fiu, frate, cumnat şl nnclii, profesor- VALEU DUDA, dc 59 ani. Inmormintarea are loc azi, 4 octom brie* o r a , îs, de Ta capela cimitirului ortodox din oraşul Gherla. Nu-1 vom uita ni­ciodată. Mama, surorile, Angela şl Anuta. fratlf Fiarta şi Vasile cu familiile. (M828)

9 O moarte fulcerătoarw l-a răpit dlntr* noi pe iuftltui meu soţ OnEO IlO im ZOIIAN, Sl anL înhum area are Inc «rf, 4 octom ­brie 1930» or* u de la capela ci­m itirului Cordoş. Sofia Irina.

• Pios om ăgiu- lOAfîET EM. PETUESCU — celei care ne-a tnvâţat câ. veşnicia nu m oare n i­ciodată. ştefan, şt Oana. (jiSOS)

• A u trecut 1 ani.- de la tra- S «d i» care l-a smuls- dintre noi,

cel ce_,l-am iubit m ult, pe n o n iC A POP. KtuCeat amil 1 Medicină^ Dumnezeu să-I Odib- n es ţe i tn p a cc . C oiaeciocarea £n <Iata de 4 octom brie» ora. 17» ia biserica dîa, CluJ-Sapoca^ B-dul Eroilor. Familia. (13013)

• Colectivul Secţiei de- p ros - Occţlunl ş l Laboratorul de geo- c-hfraie este alâfurt. tic âasinnl Mirceas N îcorict Sn m atsa. durere pricinuita d o m oarJea tatălui â ra ji Sincera' candoî*ats(<i înfro- gli fam ilii. (31787)

• P ios om a g i» d istlasel prof. uaiv. dr. IOANA EM.

PETRESCU. S in cere condoleanţe fam iliei. Colectivul la b ora to ru ­lui do F onetici. (35902)-

9 Pios om agia distinsei; eslese p ro f . univ. dr. IOAN A ESI.

PETUESCU. S incere condoleanţe familiei. Catedra - d e filologie Slavft. (33CS1)

• Prom oţia 1339 a Liceului „G eorgo Coşbuc" aduec un ultim şl. dureros om agia iubitei co le ­ga, profesor univ; dr. IOANA EMAIWEEA PETRESCU, născută POPOVICI, intrata In eternitate prea timpuriu. Personalitatea ci de o aleasă distincţie şi erudiţia va rămîne vie iu sunetele noas­tre. (3iL'S3)

^ F ila rm on ica iţi: exprim a sen­timentul da profund regret pen­tru trecerea In nefiinţă a celui ce a fost timp îndelungat direc­tor adjiunct al instituţiei noastre» IOSIF COVÂCIU. S inccre condo­leanţe’ fam iliei Îndoliate. (31992)

• Cu p rofund i durere şl co ic - : giald comp.Tirano slntem alături do. calc^a noastră, doam na direc­toare adjuncta Fellcia Crişan,. in ireparabila pierdere suferită prin

stingerea m am ei sale ANA DAMIAN Fie-i venerabilei dispă­rute ţârina uşoară şl Înălţătoare amintirea. Carpul profesoral al Liceului ,jG . Bariţlu". (31898/A)

9 Deplînsfm , cu fiutoliată sim­ţire, pierderea suferită de profe­

soara- şl directoarea noastră, doamna Fellcia crişan , prin tre­

cerea mamei sale, ANA DA3IIAN-, lu lum ea nefiinţei. Ara dori ca sincera noastră com pasi­une sâ aline durerea acestui greu ceas. Elevii LJceuiu! „ a . Bari- ţtu“ . (31993)

•- Ultimul nostru om agiu «toam­nei profesoare IOANA

PETUESCU. Sintem alături de fa - m iU » la d o U a a . Sinda- Cortioiy şt Carmen N cgulcl. (31959)

• BegcetSm, cu a d in e i, durere, încetarea din viaţa a scumpului

nostra tatâ ş f fcunie GHEORGHE TXiUXS. inim ile

noastre v o r rSrnias veşnic ne-- mlnglîate. Fiica Dorina cu soţul Mela. ş t nepotul lonaf. (3 J3 1 S)

9 A s trecu i R tant triste dc la d u reroa s» desplrţire- de scumpa şi iu b ita noastră soţie, mamă,

soacra şt bunică. LENUŢA FET.ECAM. Slujba «fc pom enire Ia bfaerica> dbt n a ţa Sîarăştl, fia ziua da l octomhriiy 1ÎS9, orele 1 2 . Fatniila., ( l î is i )

9 A u trecu* patra; toaesne tris­te şi înlăcrim ate, do cind cea m al g in g a şi fiinţă, unica noas­tră fiică şi scumpa mea m ămi­că, E E S IU A , ne-3 părăsit, Usîn- du-n© u n .'d o r nestins în sufle­tele' noastre Veşnic îndurerate, părinţii ncmîngilaţl Lucrcţia şt Ttiţu Coşmar fiu l Cosoaln.(IS187)

9 Se împlineşte un an de Ia trecerea in eternitate a surorii noastre M ABTA TOADEUE. Pen­tru pierderea chipului frum os şl tînăr lacrim ile nn ihcetensră. Sa­ra R ădica , v a le r i» şt Tlăduţ, CS33S)

O Cu aceeaşi durere in su fle- teia noastre anunţăm că. s-a scurs u » an. d e la m oartea fu l- geritoare a fiicei şl surorii noas­tre M ARTA TO.UIEEE» ditt co ­muna C ăllţe le . Familia indurera.- tă. (l.’ ÎK )

• Sintem alături de prietenul nostru N icolae Şusar în m om en­te!* gre lo prin care trcce la pier­derea tatălui. Familia preot Iu­liu Hocan, din corneşti. (31718)

9 Slntem alături de colegii noştri, Dan şi Flavia Oancca, in m arca durere pricinuită d om oar- tea tatălui. Colegii dc Ut P. 2 —I.M.U. (31711)

9 Exprim ăm slnccro condole­anţe colesulu l nostru Vasile

M oldovan în marea durere pri» clnuităi de pierderea mamei dragi. Dirigintele V csiie Văleanu şl ele­v ii clasei I B, db la Liceul „T e­rapia” .

9 A sociaţia de locatari din str. BncurcşU nr. 83 aduce un ultim om agiu foste i colocatare, doamna FLO niCA BO.TAN. Transmitem famlUei sinccre. condoleanţe. (31931)_______________________________

O Cutremuraţi de nedreapta treccre prematură In nefiinţă a. celei care a fos* universitar şl scriitor de exemplară ţinută In­telectuală, prof. unlv. doctoc IOANA EM. PErriiESCtr, slntem, in accastă grea pierdere, alături de d om n u l prof. unlv. dr. I.lviu Petrescu. ram . Grigore Zanc. (35001)

• - Pam lU» anunţ?» îm plinirea a t l ant <1® I». dtsreroiîsa» despărţtor Se- bnnu£ n ostm soţ şt păriate U.IB MICHEŞAN. (19381).

# Fam. Szekely şt TinJş1 raul- ţnmeşta tuturor ce lo r care. au fost «la tari do e l 1 » d ecesu l ce - îa l care at fo s t SZEKEtîT JANOS. (34745) __________________

f ' Cit adincă durere aducem, o - ntagiul nostru, celei trecute In * - tem ltate, prof. unlv. dr. IOANA EM. PETRESCU, plecindu-ne su­fle te le cu respect- in taţii valorii spirituale pe: cara n e - » lăsat-o d tept strălucită m oştenire. Cu gînduri p ioase transmitem, con­doleanţe fam iliei greu Încercate. Institutul d » L ingvistici ş i Isto­rie Literară din Cluî. 017SS)

Sistem , oiătnrl de vecinul c o s tra U f iu Petrescu la m area durere pricinuită de m oartea so­

ţiei. sale dragi IOANA PETSESCU. Asociaţia d e locatari Peana (31799) ' __________

® Slntem alături de faatliia Sodica şt Traian Bica la trecerea In eternitate a m am ei iubite. Fa­m iliile Bia, DSfcală, tuluflacliii M cstăţea, Mureşan, Onojcssu.yra«» ; •

9 Siatem alături d e colega noastră, ec. Vaieria Mureşan, în m are» durerct pricinuita do dece­su l tatălui, drag. condoîeanţo şl întreaga noastră compasiune. Co­lega de- la A.T.M. 2. (317!»)

9- Transmitem, doam nei prof. Natalia Damascbln, compasiunea, noastră şi: sincere condoleanţe. Colectivul do cadre didactice şi TESA al Liccului „G eorse Coş­buc- Cluj-N apoca. (31761)

v Slntem aiătnrl d o colegul: co s t in , geolog M ircea N icorici, tn durerea pricinuită, de moartea tatălui drag. Colectivul Serviciu­lui ţeoiogie din U *.E .G . C luj. (31761) ______________

9 u a ultim om agiu naşei noastre FLOBICA DOJAN. Finii Ioan Bojan, Vasile Peteanu, Lc- nuţa Beldean, ea fam iliile.(31773) __________ '_______________ ___ _• O împărtăşim durerea colegului

nostru dr. A l. Fărcaş la trecerea In etenitate a tatălui său. Colec­tivul de crom atografle. (ÎIMS'A)

O Sintem alături de colegul nostru fir. AL Fârcas (a durerea pricinuită de moartea stimatului tău tată. Sinccre- condoleanţe fa­m iliei. Colegii do ta I.TXM. Ciul. fM 3«J_____________________

9 Colectivul de cadre didactico şl elevi al Şcolii generale ile-mu­z ic i fşl e x p r im i întreaga com pa­siune şt slnccro condoîeanţo co­legului Daniel PopovicL in ma­rca durere pricinuită de ile tta il suţocil sale, care a fost IOANA

"PETUESCU. (J«57|.

'#■’ S incere condoleanţe şt în - treas» neastrU eem pasinn» eole- gilor noştri F to it» şf: D lana p a f

tm deccsn l tatSlaf IOSIF - COVACItf. Colectivul EPJU Fin­ala Ciui-M apoca. (3S971)-

9 î"rcm offa ăe elevi ISS9 «, Li­ceului „N ico la e B ăltesc»* , p ro » fund im presionaţi, d e fulgeră­toare i dispariţie a m ult bi&itnftti el coleg. dr. îW C L MLAUIN, U aduce un pios om agia ş l. trans- mite sincere c»ndoîe.mţ<j indure- ratet fam ilii. (3157»

9 Sintem: alUtnri d s Dan şl r ia ţ ia Oancea la osamentele g rd e pricinuita d o m oarte» tatălui lor. Fam. Puşcaş. (31997)'

O Cuvintele nu pot cuprinde Şl nict exprim a dnrerea e e n o In- c ca rc i acum rîm l bumif' nostru prieten^ VAX.EB GHEOSHÎHEŞ, se reîntoarce' îa m ijlocu l nostru fără- suflare şt f i r i glas. Pentru dragostea lut faţă d e biserică Ş* faţă. de satul iul natal. F loreşti, noi U vom îm podobi m orm intul cn florile recunoştinţei şi ale iu­birii noastre* svind cred£hţa fer­m ă cA ş î p ariatei* Eumînilar, pe car® I-a Iubit şi cinstit, ea fap­tele sale, tt v a (ISrni, loeu f cuve­nit în cnrtm-lle drepţilor. întrea­ga noastră, com pasiune famlUei greti, inccrcate. Fam. preot Va- sile Fizeşait şi Consiîfttl paro­hial ortodox . (34731))

® Un pios om agiu celet care a fost distinsa colaboratoare a re­

vistei noastro, IOANA EBI. PET'IîESCir, o valoare de excep­ţie a culturii româneştfc Redac­torii revistei „Steana*.

0 Se Im pllncştr un an d e cind ne*-» părăsit pentru totdeauna' scum pa noastră- soţie, m a m i şl bunică AN A GOCAN din CIsEpe- neşti. N u a vora uita niciodată. Soţul Petra şl cop iii cu familiile- (3Î02I)

9 Catedra de română de la şcoala nr. 13. deplînse dispariţia prematu­

ră a prof. unlv. dr. IOANA EST. PETRESCU, care lasă un Imens gol tn cultura romănă şl o m are durere In sufletele noastre. Transm item fa­m iliei îndoliate condotcanţe. (M8M)

• Cu aceeaşi durere In suflet a* nunţâm îm plinirea a şase Iun! de la dispariţia Iubitului nostru soţ, tatâ şl bunic IOAN B A B A .. Comemorarea va avea lo c la biserica d ia cartie­rul Grigorescu, str. Rnkoczi, ora 18. Vom r&mîns veşnic ncm înntlay. So­ţia, fiice le si nepoţii. (18919)

• Profund «suduiţi d e tragica dis­pariţie a celei care a fo s t u n stră­lucit Intelectua’ şi profesor. IOANA PETRESCU, adresăm profesorului t lv iu ■ Petrescu şl fnmWet întreaga noaatrfl com pasiune Fam. MarianPapahafirf. (347vn •

eOt.RGrtlL OR Rl DAOTIKi tlle C3liao frednetn, ţ 'f t Oa o Rehrrnno (redacto* |d tdjnnrfl Troian (Iara erata* ;»ner»l i* 'tdMlIel. Valet ChlArcnaa Emil Lack. Iod Ra«. Mnrl» S#n{Mr*»a Rad u Plrt»

RF.DAOTIA: « lu i *tr Nipoc» •» l i rELE*©A.WE5 freflactor i«f>» I W-«? (rad^etar ţeletllonct $t sBcr*tar1»nil 3» r«<JaetU»i cuttnralAîi fs«ctt» orobl^mo eortat-•conomiceli l -» « -W (ccctl* prnfclnn» p*tit^n»5tlî' radmlnlrtraţu «lartiInU Mir* onBtt-

elin*» i» Intra oral* I*— I I «t» B atxus or (> 0* ewrtnrl SlmMta fl lutninlra tnohl»

Tiraj33.005