un an nou cu sfnftate hi impliniri - uur 207_208.pdf · 2015. 12. 6. · nkvd/kgb. motivul? ca...

Serie nouå, nr. 207-208 / ianuarie 2012

Sfârºit de an, început de An Nou. Întotdeauna, popasde gând: bilanþ ºi perspective. Întotdeauna, o întrebarecare ne frãmântã: ce fel de an va fi anul care vine. Înfaþa conºtiinþei noastre ne întrebãm: în ce mãsurã ne-amrespectat îndatoririle de fii ai þãrii în care trãim ºi,totoda tã, de fii ai comunitãþii din care facem parte? Rãs -punsul este dat de viaþa noastrã comunitarã, mai inten-sã, mai diversificatã, în pas cu tot ceea ce se petrece însocietatea româneascã.

A fost anul în care alegerile pentru noua conducere,în cadrul celui de-al VI-lea Congres al UUR, au expri-mat voinþa de continuitate a electoratului, preocupareapentru sporirea calitãþii tuturor activitãþilor pe careurmeazã sã le desfãºurãm. Funcþia de preºedinte alUUR a fost obþinutã de dl ªtefan Buciuta care este unlider cu experienþã managerialã ºi corespunde condiþi-ilor profesionale. Ceilalþi aleºi sunt din toate categoriilede vârstã. Unii dintre ei reprezintã o altã generaþie cres-cutã în comunitate alãturi de multe persoane cu expe-rienþã care au dus pânã acum munca, nu foarte uºoarã,cu foarte multe probleme. Au preluat ºtafeta, au ideinoi, entuziasm, o altã perspectivã ºi ani mulþi în faþã.Cei pe care i-am votat le-am dat un cec în alb. Sperãmsã nu ne dezamãgeascã.

În unanimitate, delegaþii la Congres au considerat cãexistã perspective ºi potenþial real pentru ca viaþa comu-

nitarã ucraineanã sã se desfãºoare în condiþii mai bune,cu respectarea prevederilor Statutului UUR.

Cultura în 2011 a fãcut obiectul unor preocupãripermanente, cu o serie de mãsuri pentru sprijinirea ºipromovarea manifestãrilor artistice, editãrii cãrþii ºi pre-sei ucrainene.

Am cinstit, ca în fiecare an, sãrbãtorile care nedefinesc, onorându-ne, astfel, tradiþiile pãstrãtoare despi ritualitate. Spectacolele cu prilejul Crãciunului,tradiþionale de aproape 20 de ani, au stimulat ºi în anulcare a trecut menþinerea ºi dezvoltarea vieþii ucraineneîn România. Întreaga noastrã gratitudine filialei Mara -mureº a UUR care prin organizarea „Festivalului decolinde, datini ºi obiceiuri de iarnã la ucraineni“ respec-tã trecutul ºi priveºte spre viitor prin proiecte educativepentru copii ºi tineret.

Festivalul Interetnic „Convieþuiri“, desfãºurat laSiret, în zilele de 18-19 iunie 2011, a fost o adevãratãsãrbãtoare a diversitãþii culturale ºi lingvistice. Formaþiiale diverselor etnii au evoluat pe scena Casei de Culturã„Mihai Teliman“, în compania gazdelor ucraineni, casemn al frumuseþii pe care o reprezintã o asemenea bo -gã þie culturalã. „Convieþuiri“ a fost simbolul evenimen -tu lui. Pe scenã au evoluat formaþii în limbile ucrai nea -nã, germanã, polonã, rusã, greacã. Sala mare a Casei deCulturã a fost plinã ºi cei prezenþi s-au bucurat de fru -m u seþea costumelor tradiþionale ºi de muzica atât dediversã.

Tot sub semnul dialogului intercultural, al obiec-tivelor celui de-al doilea plan de acþiune pentru „AlianþaCivilizaþiilor“, în prima jumãtate a lunii august 2011, laVama în judeþul Suceava, s-a desfãºurat cea de-a VI-aediþie a Taberei Internaþionale de Picturã sub genericul„Bucovina - trecut, prezent ºi viitor“. Proiectul a reunit12 artiºti din ºase þãri est-europene (Ucraina, Federaþia

Rusã, Cehia, Slovacia, Bulgaria, România), fiind sus -þinut financiar de UUR ºi de DRI din cadrul GuvernuluiRomâniei. A fost un dialog artistic interesant întrediverse formule ºi maniere de expresie în picturã, dar ºiun dialog între diferite culturi care reprezintã o punte delegãturã între oameni.

Acþiunea „Ziua Internaþionalã a Limbii Materne“,care a figurat în Planul de acþiuni ºi proiecte culturaleale UUR pe 2011, a fost marcatã prin organizarea, laSuceava, în ziua de 19 februarie, a concursului naþional„Sãrbãtoarea limbii materne“. Concursul a antrenat unmare numãr de elevi ºi cadre didactice de la ºcolile cuclase în care se studiazã limba ucraineanã, având dreptobiectiv conºtientizarea ºi promovarea bogãþiei, fru-museþii limbii ucrainene ºi cultivarea respectului pentruvalorile propriei culturi. În cadrul acestei acþiuni, a avutloc ºi festivitatea de înmânare a diplomelor câºtigãto-rilor Concursului internaþional de limba ºi literaturaucraineanã „Petro Iaþyk“ (competiþie pentru diasporaucrai neanã din întreaga lume). Elevii ucraineni din Ro -mâ nia au obþinut 54 de premii, diplomele fiind în mâ -nate de dl consul general Vasyl Boieciko de la Con -sulatul General al Ucrainei la Suceava.

Anul care tocmai a trecut s-a remarcat prin organi-zarea, în toate zonele locuite de ucraineni, a „ZilelorTaras ªevcenko în România“. Reprezentanþii etniei

ucrainene au comemorat prin ample manifestãri cultu -rale împlinirea a 150 de ani de la moartea celui maimare poet ucrainean, considerat în cadrul literaturiiucrainene ca fiind „scriitorul naþional“. Creaþia lui ªev -cenko a fost tradusã în numeroase limbi ale lumii, iarmulte dintre poeziile sale au devenit cântece ucrainenecare se interpreteazã în întreaga lume.

Din iniþiativa UUR, în anul care a trecut, a fostdezvelit, la Tulcea, bustul scriitorului naþional ucrai -nean Taras ªevcenko, organizaþia noastrã reprezentândo punte de legãturã între România ºi Ucraina.

Una dintre prioritãþi a fost, ºi continuã sã fie, pregã -tirea programelor de educaþie a tineretului ºcolar. UURa susþinut desfãºurarea olimpiadei de limba ºi literaturaucraineanã ºi a organizat acþiuni/proiecte educative pen-tru elevi (Sãrbãtorirea Zilei Internaþionale a Limbii Ma -terne, Concursul naþional de recitare a poe ziei ucrai ne -ne º. a.). Am urmãrit, astfel, sã trezim în ei sentimentuldragostei faþã de limba maternã ºi cultura ucrai neanã.

La 25 septembrie 2011, am marcat Ziua Europeanãa Limbilor, participând la evenimentul cultural„Multilingvism - voci ºi culoare“, organizat, la BãneasaShopping City, de Agenþia Naþionalã pentru ProgrameComunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Pro -fesionale în parteneriat cu Departamentul pentru RelaþiiInteretnice ºi cu Reprezentanþa Comisiei Europene înRomânia. Manifestarea ºi-a propus sã scoatã în evidenþãimportanþa învãþãrii ºi utilizãrii limbilor moderne ºimaterne în Europa de astãzi, sã promoveze activitãþicare implicã utilizarea limbilor ºi a instituþiilor ce oferãservicii în domeniul lingvistic ºi cultural, sã încurajezeachiziþiile lingvistice la orice nivel ºi la orice vârstã. Afost, totodatã, un prilej de promovare a limbilor mino -ritãþilor naþionale, a limbilor mai puþin cunoscute ºiimplicit a culturii exprimate în toate aceste limbi. La

celebrarea Zilei Europene a Limbilor, comunitateaucrai nenilor din România a luat parte activã cu An sam -blul artistic „Zorea“ din Bucureºti.

Am participat la Festivalul „Întâlniri bucovinene“din România, Ucraina ºi Polonia, la Festivalul Folcloric„Szejke“ din Odorheiu Secuiesc, promovând intercul-turalismul ºi dezvoltând bune relaþii de colaborare cuminoritãþile naþionale. Se poate afirma cã anul care atrecut s-a remarcat prin efervescenþã culturalã. Avem totmai multe ansambluri (corale, instrumentale, de dan -suri) care activeazã în comunitãþi ucrainene din þaranoastrã ºi care contribuie la promovarea folcloruluiucrainean autentic.

În afarã de acþiunile culturale amintite, am organizatsimpozioane ºtiinþifice cu participarea unor prestigioasepersonalitãþi din þarã ºi din strãinãtate, mese rotunde,expoziþii de picturã, prezentãri de cãrþi.

Am sãrbãtorit, anul trecut, împlinirea a 20 de ani deindependenþã a Ucrainei printr-un program de diversi-tate culturalã: conferinþe, mese rotunde, expoziþii foto,lansãri de carte. Presa ucraineanã din þara noastrã a pu -bli cat materiale dedicate acestui eveniment important.

Ne-am sãrbãtorit intelectualii ºi liderii comunitaride prestigiu. Sub semnul neuitãrii, am constit memoriamarilor scriitori ucraineni (T. ªevcenko, L. Ukrainka,O. Kobyleanska, S. Iarycevskyi).

Tot în anul care s-a încheiat, am amplificat relaþiilenoastre cu marile organizaþii ucrainene de peste hotare,prin participãri ale reprezentanþilor UUR la importantereuniuni ale Consiliului Mondial Ucrainean de Coor -donare ºi Congresului Mondial al Ucrainenilor care auavut loc la Kiev, întãrind legãturile cu acestea.

Deºi ne aflãm în crizã economicã, am avut o viaþãculturalã bogatã, concretizatã ºi prin publicistica anco-ratã în actualitatea comunitarã sau prin cãrþile editate deUUR. Dupã cum se ºtie, la noi cartea ajunge la publicnu prin etalarea ei în librãrii, cum este, de fapt, normal.Noi rãspândim producþia noastrã de carte (ca ºi presa,de altfel) prin forþe proprii, care sunt destul de costisi-toare. De aceea, UUR trebuie sã acorde o mai mareatenþie difuzãrii cãrþii (ºi presei), datã fiind importanþacunoaºterii de cãtre noile generaþii a rolului jucat deucraineni în societatea româneascã.

Desigur, neîmpliniri existã ºi ne propunem sã acþio -nãm pentru remedierea lor în anul care abia a venit, sãducem la bun sfârºit ceea ce am început în 2011, ridi -când la cote mai înalte prestigiul UUR în plan naþionalºi internaþional.

Începutul de An Nou este un moment în care gân-durile noastre se îndreaptã spre viitor. Sã încercãm sãpunem în practicã obiectivele ºi direcþiile de acþiune aleRezoluþiei adoptate de Congresul al VI-lea al UUR pen-tru a face mai eficientã viaþa ucraineanã din România întoate domeniile.

Un gând bun pentru fiecare dintre dumneavoastrã,membri ºi prieteni ai UUR. Dorim ca anul 2012 sã fieunul al prosperitãþii, al speranþelor împlinite ºi al relaþii -lor interumane sub semnul înþelegerii!

Ion RobcIuc

Un an nou cu sånåtate çi împliniri

Curierul UCRAINEAN514

A trãit la Cer nã uþi, într-o casã pe strada Bo -iarko, la nr. 14, un cercetãtor multicultural re -mar cabil din Bu co vi na, care de 4 ani a trecut laDomnul.

Subsemnatul l-a vizitat acasã nu o datã.Orele petrecute împreunã au fost extrem deinstructive pentru cel ce semneazã prezentelerânduri. Am aflat informaþii excepþionaledespre Ivan Franko, despre Iuri Fedkovyci,despre Taras ªevcenko ºi istoria pãtrunderiicreaþiei sale în limba românã, despre folclorulucrainean din Bucovina, cât ºi despre creaþialiterarã ucraineanã cernãuþeanã. Era o enciclo-pedie spiritualã ºi povestea cu plãcere, la cere -rea noastrã, despre prietenia pe care o legase curegretaþii profesorul sucevean Mykola Cere -daryk ºi învãþãtoarea ºi etnografa Myro slavaªandru.

Trãia modest, cu chirie, într-o casã de tipvilã, cu terasã la etaj. Apartamentul familieiprofesorului era destul de spaþios. Sufragerialui era plinã-ochi cu cele mai diverse cãrþi, îndiferite limbi: ucraineanã, românã, rusã, ger-manã etc. Era un bun vorbitor al acestor limbi.Biroul sãu de lucru era aºezat lângã bibliotecãpentru a putea apela în cel mai scurt timp ladiferite cãrþi ale acesteia.

Profesorul era în vârstã ºi suferea de diferiteboli. Totuºi, în ciuda acestor greutãþi, citeamult, se informa cu toate noutãþile curente,scria ºi mereu era solicitat sã þinã conferinþe ladiferite întâlniri cu studenþii, la diferite sim-pozioane, adunãri festive sau ocazionale pentrua împãrtãºi auditoriului vastele sale cunoºtinþe,însuºite în lunga sa viaþã. Profesorul „a scor-monit“ mereu fenomenul cultural bucovinean ºinu numai. Deºi împovãrat de ani, octogenarulîncã se purta cu anumitã distincþie intelectualã.Era foarte primitor, receptiv în relaþiile cuoamenii, bucuros de oaspeþi, comunicativ ºi, înacelaºi timp, ºtia sã-i asculte pe alþii. N-aumblat dupã onoruri pentru munca sa de cerce -tare asiduã ºi profundã, rãmânând totuºi toatãviaþa sa vertical, la propriu ºi la figurat. Erademn în faþa conºtiinþei sale, a familiei ºi în faþalui Dumnezeu. Aceste calitãþi morale i-au fostinsuflate de pãrinþi, dar mai ales de învãþãtoruldin satul sãu natal, Dorohányci, cãrora le purtao adâncã recunoºtinþã.

Iatã câteva date mai importante din viaþa sa.Unele informaþii le-am aflat chiar de la autor.Se naºte la 2 aprilie 1921, în satul Vely kyi Mo -lokyº, raionul Rybniþa, zona Trans nistriei, înfamilia unor þãrani. Tatãl sãu era ucrainean, iarmama româncã. Aºa se explicã ºi stãpânirealimbilor ucraineanã ºi românã încã din copi lã -rie. Tatãl sãu a fost luat în vizor deNKVD/KGB. Motivul? Ca preºedinte de col-hoz, dãdea câte 10 kg de cereale þãranilor pen-tru zi-muncã, ceea ce era considerat un sabotaj.Era considerat „duºman al poporului“, dreptpentru care a fost închis ºi schingiuit. Astfel,moare la închisoare. Bãiatul Oleksa va purtazeci de ani stigmatul „ochiului atotvãzãtor“ alkaghebiºtilor. Având înclinaþii spre filologie,Oleksa se va înscrie ºi va urma Facultatea deFilologie Ucraineanã a Univer sitãþii dinCernãuþi. Dupã cinci ani, tânãrul Oleksa susþinelicenþa, obþinând-o cu „Magna cum laudae“.Dar surprizã! El nu-ºi gãseºte numele pe tabelulreuºiþilor. ªi aici, a intervenit negativ ochiulvigilent al KGB-ului. „Duºmanul poporului“n-avea voie sã aibã fa cul tate (!?). Este a doualoviturã pe care o primeºte tânãrul Oleksa.

Totuºi, dragostea pentru studiul literaturii, isto-riei ºi criticii literare nu i-o putea lua nimeni.

A început sã predea ucraineana ºi moldove-neasca (româna) în satul Katerynivna, raionulKameneþ, din Republica Moldova. Dupãdouãzeci de ani, a devenit coautorul manualuluide limba moldoveneascã pentru ºcolile mol do -ve ne din Ucraina. Revenind la anii de ºcoalã,cea mai frumoasã imagine i-a lãsat-o învãþã-torul Roman Dorohánici, care preda în satul sãunatal limba ºi literatura moldoveneascã, istoriaºi geografia. Numele învãþãtorului parcã îi erapredestinat. Etimologic, acest nume de familieprovine în ucraineanã din dorohá în sem nând„scumpã“ ºi nici cu sens de „noapte“. Aºadar,învãþãtorul sãu - Scumpã noapte - l-a scos peelevul Oleksa la luminã, veghind în nopþilescumpe la viitorul ºi formarea lui. Acest învãþã-tor a devenit mentorul sãu care i-a deschis gus-tul spre cunoaºtere în general ºi sprecunoaºterea literaturii ºi folclorului, în special.În acelaºi timp, l-a educat în spiritul toleranþeiinteretnice ºi respectului reciproc între diferiteetnii care trãiau acolo. Chiar însuºi OleksaRomaneþ ne relata ceea ce a ºi scris undevadespre învãþãtorul sãu: „A fost un om cu vastecunoºtinþe, de o capacitate ºi curiozitate rare. Acules ºi a publicat în diferite periodice folclorulmoldovenesc, a tradus ºi a tipãrit în limbamoldoveneascã „Cântecul albatrosului“, a ino -culat în sufletul nostru dragostea pentru carte ºipentru cântece moldoveneºti. Povestea despre„Viteazul în pielea de tigru“ îi captiva pe elevila citirea ei în clasã. Lectura ei în clasã trans-mitea trãiri sufleteºti adânci în rândul elevilor ºile sãdea acestora curiozitatea de a cunoaºte eiînºiºi spiritualitatea altor po poa re. Acest om, deo nobleþe rarã, sublinia me reu cã relaþiile întreoameni constituie nodul cardinal al omenirii.Dumnezeu ne cere - repeta mereu - sã fim to -leranþi între noi înºine, sã respectãm demnitateafiecãrui om, a fiecãrei et nii. Dar niciodatã sã nutrãdezi etnia ta, sã n-o renegi“. Toate acesteînvãþãminte acumulate în anii copilãriei l-auinfluenþat pozitiv pe Oleksa Romaneþ în sinuo-sul sãu drum de viaþã ulterioarã.

Astfel cã Oleksa Romaneþ s-a dedicat, pe deo parte, cercetãrii relaþiilor ucraineano-românepe tãrâmul culturii, literaturii ºi folclorului, iar,pe de altã parte, reflectãrii procesului literar îndezvoltarea creaþiei poetice po pu lare pe terito-riul vest-ucrainean, în special în Bucovina. Dinprima problematicã a scris zeci de articole careau fost cuprinse în douã volu me, publicate laKiev, iar la Chiºinãu - în trei volume. Acestevolume cuprindeau cercetãri sub titlul „Re la -þiile literare moldoveneºti, ru seºti ºi ucrainene“.Pentru contribuþia sa în cali tate de coautor,Oleksa Romaneþ a primit Premiul Academiei deªtiinþe din Republica Moldova, în 1982.

O altã preocupare a lui Oleksa Romaneþ aufost traduceri le din opera lui Taras ªevcenko.Amintim aici lucrarea sa referitoare la aceastãtemã: „Literatura româ nã ºi Taras ªevcenko“,studiul inclus în volumul „Taras ªevcenko înºtiinþa literaturilor strãine“. Aceastã carte faceparte din seria „Mãreþia universalã a lui ªev-cenko“.

Oleksa Romaneþ a predat ºi cursul specialdespre ªevcenko la Universitatea cernãuþeanã,timp de mulþi ani, fãrã mãcar sã posede titlul dedocent. Deºi de facto îl merita. Dezvoltându-ºicercetarea în domeniile literaturii ºi culturii, eldevine coautor ºi al cãrþilor „Literatura Buco vi -

nei la în -c e p u t u lsecolulu ial XX-lea“( A n t o l o -gie) ºi „Li -t e r a t u r aBucovineidin a douajumãtate asecolulu iXX“. Cer -ceteazã is -toria ºi cu -tura Bu co -vi nei, re -laþiile folclorice ºi istorice ucrai nea no-româno-moldoveneºti, în lucrãrile „Dje rela braterstva“(Izvoarele frãþiei) „Bogdan Petriceicu Hasdeuºi relaþiile est-româno-ucrai nene“ ºi „Hei,Hotinule - oraº strãvechi“. A scris multe prefeþela operele unor scriitori ºi a comentat creaþia lit-erarã a lui Isydor Vorob kevyci, MarkoCeremºyna, Kobyleanskyi, Dniprovskyi ºi alþii.

A demonstrat cu argumente cã cel mai vechicântec popular ucrainean „Dunaiu, Dunaiu, cio -mu smuten teceº…“ (Dunãre, Dunãre - de cecurgi tristã…) a apãrut în deceniul 7 al secolu-lui XV, adicã cu aproape 100 de ani înainteaînregistrãrii textului de cãtre cehul JanBlahoslav. În acest cântec, poporul ucrainean îlproslãveºte pe ªtefan cel Mare ºi Sfânt, careluptã nu numai împotriva turcilor ºi tãtarilor, ciºi pentru apã ra rea creºtinismului.

Oleksa Romaneþ a obþinut premii literareimportante, printre care amintim: „DumitruZagul“ ºi „Isydor Vorobkevyci“. Literatul Olek -sa Romaneþ a publicat peste o mie de articoleprivitoare la criticã ºi istorie literarã, recenzii,dar mai ales studii de folclor. În domeniul fol-cloristicii ºi-a câºtigat o mare autoritate.

A apreciat mult activitatea de culegãtoare defolclor ucrainean din Bucovina a regretateiînvãþãtoare ºi etnografe Myroslava ªandru. Ascris un articol excepþional intitulat „Nev -tomnyi trudivnyk“ (Truditorul neobosit) despreprietenul ºi eminentul profesor, cercetãtorulsucevean My kola Ceredarec), articol apãrut înrevista social-politicã, literar-artisticã, de ºtiinþãºi de învãþã mânt cernãuþeanã „Bukovynskyijurnal“, nr 2 (7), 1993. În acest articol, printrealtele, afirmã: „Mykola Ceredaryk a publicat unºir de cercetãri, care constituie doar vârful unuiaisberg. Majoritatea cercetãrilor sale au rãmasnepublicate…“.

Universitarul ºi istoricul literar cernãuþeanBohdan Melnyciuk aprecia la justa valoareactivitatea ºtiinþificã a lui Oleksa Romaneþ,scriind cã „Incontestabilitatea argumentelor,noutatea în cercetare ºi concluziile sale consti-tuie trãsãturile dominante ale multor studii defolcloristicã ºi de criticã literarã“ .

Cunoscând îndeaproape o parte din viaþa luiOleksa Romaneþ, chiar din povestirile sale, amîncercat aici sã prezint, foarte sumar, doar opãrticicã din multilaterala sa activitate de cerce -tare. Oleksa Romaneþ a câºtigat o deosebitãstimã din partea contemporanilor sãi ºi nunumai. A ucrainenilor ºi a românilor, deo po -trivã, din Ucraina ºi România. Oleksa Romaneþeste un model de urmat pentru noi ºi viitorime.

Vichentie NIcolaIcIuc

ViaÆa çi multilaterala activitate creatoarea lui Oleksa RomaneÆ - un model demn

de urmat pentru viitorime

Dl Oleksa Romaneþ alãturi deVichentie Nicolaiciuc

2 Curierul UCRAINEAN

Mesaje de felicitare cu prilejulCråciunului çi Anului Nou

Domnului ªtefan buciuta, preºedintele uniunii ucrainenilor din România

Cele mai bune urãri de sãnãtate, prosperitate,împliniri profesionale ºi multe evenimente feri -cite, alãturi de cei dragi!

La mulþi ani!

Roberta alma aNaSTaSe,preºedintele camerei Deputaþilor


Dragi ucraineni,

În numele Consiliului Mondial Ucrainean deCoordonare vã rog sã primiþi cele mai sincerefelicitãri cu prilejul Crãciunului ºi al Anului Nou2012!

Problemele dificile ce vor sta în faþa societãþiiucrainene în anul care vine ne vor cere sã fimuniþi, sã dãm dovadã de înaltã constiinþã civicã ºide o dragoste nestinsã faþã de Ucraina.

Fie ca sentimentul de familie ucraineanãunitã, deºi rãspânditã prin lume, dar legatã prinacelaºi gând, rugãciune ºi colindã, sã ne deanoua tuturor încrede în ziua de mâine. Numaiprin eforturi comune vom învinge toate difi-cultãþile ºi încercãrile, numai împreunã vom pu -tea atinge supremul þel - afirmarea în proprianoastrã casã a valorilor europene ºi afiliereanoastrã la naþiunile prospere ale lumii.

Fie ca anul care vine sã aducã fericire, bucurieºi bunãstare în cãminele voastre!

La mulþi ani ºi Crãciun fericit!

Cu stimã,

Mychailo RaTuªNyI,preºedintele Consiliului Mondial Ucrai nean de Coordonare

Domnului ªtefan buciuta, preºedintele uniunii ucrainenilor din

România

Sãrbãtori fericite ºi La mulþi ani!

Viorel KoTyK,Însãrcinat cu afaceri a.i. al ucrainei în România


România

Fie ca Sfintele Sãrbãtori de Iarnã sã vã umplesufletul de bucurie, încredere, speranþã ºi iubire.

Crãciun fericit ºi un An Nou plin de împliniri!

elena Gabriela uDRea,ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului


Gânduri bune, fericire, împliniri ºi veselie cuocazia Anului Nou ºi a Crãciunului vã ureazãUniunea Armenilor din România!

Varujan VoSGaNIaN, preºedintele uniunii armenilor din România

Domnului ªtefan buciuta, preºedinteleuniunii ucrainenilor din România

Sfânta Sãrbãtoare a Crãciunului sã vã gã -seascã sãnãtoºi alãturi de cei dragi. Vã dorescun An Nou mai bun, cu necazuri mai puþine, cumai multã speranþã ºi încredere cã ne va fituturor mai bine.

andrei Ioan cHIlIMaN,primarul Sectorului 1


România

Dragi prieteni,Vã felicit cordial cu prilejul Anului Nou ºi al

Crãciunului.Vã rog sã primiþi sincere urãri de dispoziþie

sãrbãtoreascã, bunãstare ºi înþelegere, precum ºide inspiraþie mereu vie în realizarea unor faptebune.

Ministerul Afacerilor Externe dã o înaltãapreciere colaborãrii cu ucrainenii de pretutin-deni în ceea ce priveºte pãstrarea ºi dezvoltareaculturii naþionale, a limbii ºi spiritualitãþii, înpro movarea intereselor Statului Ucrainean pearena internaþionalã. Cred cã conlucrarea noas-trã strânsã va continua ºi în anul care se apropie.

Fie ca în noaptea Anului Nou sã vi seîndeplineascã toate dorinþele, iar 2012 sã vãaducã vouã ºi celor dragi fericire ºi prosperitate.

Fie ca Sãrbãtoarea Crãciunului sã vã dea unplus de optimism, sã vã însufleþeascã ºi sã vãîntãreascã în credinþa voastrã creºtinã.

Vã urez sãrbãtori fericite ºi Dumnezeu sã vãbinecuvânteze!

Konsteantyn HRyªceNKo,ministrul afacerilor externe al ucrainei


România

Dragi ucraineni,

Cu prilejul Crãciunului ºi al Anului Nou vãdoresc din inimã sãnãtate, o viaþã de familie fe -ricitã ºi un An Nou plin de succese.

Cu stimã,

Jaroslava HaRTeáNyI,preºedinta congresului europeanal ucrainenilor


România

Sãrbãtori fericite cu dragoste, sãnãtate ºi îm -pliniri!

Crãciun fericit ºi la mulþi ani!

dr. Dragoº Gabriel ZISopol, deputatpreºedintele uniunii elene din România


România

Aniversarea zilei Dumneavostrã onomasticeîmi oferã plãcutul prilej de a vã adresa cele maicãlduroase urãri de bine, sãnãtate ºi fericire.

Vã doresc o viaþã frumoasã ºi împlinitã pentrudumneavoastrã ºi cei dragi.

La mulþi ani!

constantin Traian IGaª,ministrul administraþiei ºi Internelor


România

Stimate Domnule ªtefan Buciuta,

Vã felicit din inimã cu prilejul Anului Nouºi al Crãciunului!

În aceste zile premergãtoare sãrbãtorilorrememorãm clipele plãcute ºi realizãrile noas-tre din anul care se încheie, ne bucurãm de suc-cesele noastre, facem planuri de viitor ºi cre-dem cã ele se vor îndeplini.

Fie, deci, ca anul 2012 sã fie un pas impor-tant spre noi realizãri ºi victorii. Fie ca toateplanurile ºi visurile Dvs. sã se împlineascã.

Vã doresc ca în anul care vine sã vã încãl -zeas cã pe Dvs. ºi familiile Dvs. cãldura lumâ -nã rii aprinse de Crãciun ºi sã vã luminezesteaua de la Betleem.

Vã doresc multã sãnãtate, succese, fericireîn familie, bunãstare ºi prosperitate! Vã doresc,de asemenea, bunã dispoziþie ºi dragoste. Fieca viaþa Dvs. sã fie plinã de armonie ºi reu ºite!

La mulþi ani ºi Crãciun fericit!Cu stimã,

Iaroslav DuMyN,primarul oraºului Rachiv


România

Sãrbãtoarea Sfântului Apostol ªtefan îmioferã deosebita plãcere de a vã transmite numaigânduri bune, prosperitate ºi sincere urãri desãnãtate.

La mulþi ani!

Mihai-Rãzvan uNGuReaNu,directorul Serviciului de Informaþii externe


România

Cu prilejul zilei onomastice, îmi face plãceresã vã transmit cele mai bune urãri de sãnãtate,liniºte sufleteascã ºi bucurie.

La mulþi ani!

Gheorghe baRbu,secretarul general al camerei Deputaþilor


România

Crãciun fericit ºi La mulþi ani!

Markó bÉla

Curierul UCRAINEAN 11

11Curierul UCRAINEAN

5 Curierul UCRAINEAN


Duminicã, 18 decembrie 2011, la ConaculDomnesc din Suceava, a avut loc un evenimentdeosebit din viaþa ºcolii româneºti. Aproape700 de invitaþi - elevi, profesori, directori deºcoli, reprezentanþi ai comunitãþii locale ºijude þene au participat la „Serbarea per for man -þei ºcolare“. Cu aceastã ocazie, elita ºcolii dinjudeþ a fost premiatã de conducerea IªJSuceava.

„Ne-am întâlnit astãzi pentru a sãrbãtori per-formanþa ºcolii sucevene. Aceastã salã mare încare ne aflãm a devenit prea micã pentru a-igãzdui pe toþi premianþii noºtri. La evenimentau fost invitaþi doar elevii care au obþinut pre-miile I, II ºi III la concursurile ºcolare naþionaleºi internaþionale, altele decât olimpiadele, pre-cum ºi 5 olimpici internaþionali ºi 23 de elevisportivi câºtigãtori ai competiþiilor europene,balcanice sau mondiale. Lipsesc dintre noi ele-vii care au fost recompensaþi cu menþiuni ºipremii speciale“, a declarat inspectorul ºcolargeneral, domnul profesor Petru Carcalete.

Fiecare elev invitat a gãsit la masa la care afost aºezat câte un glob personalizat, o dis-tincþie-simbol pentru performanþa sa. Deasemenea, toþi elevii au participat la o tombolãºi fiecare dintre ei a primit câte un premiu.Profesorii care i-au îndrumat au fost recompen-saþi cu câte o Diplomã de Excelenþã.

La eveniment au fost invitaþi Filarmonica„Mihail Jora“ din Bacãu - dirijor Robert Gutterdin SUA ºi soliºtii Theodore Coresi, Florina-Carmen Mariº Hinsu ºi Florin Mariº Hinsu,care au susþinut un concert de Crãciun. De ase -me nea, trupa „Ritm Dans“ de la PalatulCopiilor din Suceava, pregãtitã de doamna pro-fesoarã Mihaela Schiotis, a prezentat unmoment coregrafic.

Comunitatea ucraineanã din Suceava a fostprezentã ºi ea la eveniment. A fost reprezentatãcu cinste de doamna inspector ºcolar LuciaMihoc, de doamnele profesoare Anca ªtiu-bianu, Viorica Negurã, Antoaneta Chideºa,Lãcrãmioara Grigorciuc, de domnul profesorIlie Sauciuc ºi de elevii Nichifuriuc Georgiana,Usatiuc Andrei, Cernãuþan Marius, HomeniucRaluca, Haureº Cristina, Smighelschi Sergiu,Ursachi Diana, Daneliuc Nicoleta, CozaciucMariana, Tanasiciuc Elena, Cotlarciuc Ioana,Habur Maria, Costil Pavel. Menþionãm cã toþicei enumeraþi mai sus au participat la douã con-cursuri ºcolare: „Împreunã în diversitate“ - con-curs naþional de valorificare a obiceiurilor ºitradiþiilor aparþinând minoritãþilor naþionale,iniþiatoare inspector Lucia Mihoc ºi „Sãr -bãtoarea limbii materne“ - concurs naþional depromovare ºi afirmare a identitãþii culturale, devalorificare a folclorului ºi a creaþiilor literare

aparþinând patrimoniului cultural ucrainean,iniþiatoare profesoara de limba ºi lite raturaucraineanã Anca ªtiubianu ºi profesoara delimba ºi literatura românã LãcrãmioaraGrigorciuc.

Alãturi de premianþi s-au aflat ºi reprezen-tanþii Consulatului General al Ucrainei laSuceava, domnul Vasyl Boieciko - consul gene -ral ºi domnul Vasyl Nerovnyi - consul. Aceºtiaau oferit elevilor prezenþi câte o cãsuþã dinpoveºti plinã cu bombonele ºi ciocolatã, iarprofesorilor câte o carte dulce... pentru a fidegustatã, ºi nu cititã. Din partea UUR a fostprezent domnul Roman Petraºuc, preºedinteleComisiei pentru educaþie ºi ºtiinþã.

A fost un moment de sãrbãtoare la ConaculDomnesc... O certitudine cã în ciuda reformeicon tinue, a subfinanþãrii sistemului, cei careºi-au ales meseria de dascãl o fac cu pasiune ºidãruire, cu sacrificii multe, uneori. Au fost ºicadre didactice tinere, semn cã în învãþãmântnu vin doar cei slab pregãtiþi care nu pot faceperformanþã în alte domenii de activitate, ci ºiprofesori de valoare.

De pe plaiuri bucovinene, gânduri ninse custeluþe ale speranþei într-un viitor mai bun alînvãþãmântului românesc!

Dacã anul acesta prima lunã a iernii a venitpe plaiuri româneºti fãrã zãpadã, s-a întrecut pesine în ce priveºte activitãþile culturale laªcoala cu clasele I-VIII din Bãlcãuþi.

Manifestãrile au debutat la 30 noiembrie cuactivitatea „De Sfântul Andrei, la români ºiucraineni“. Au participat elevii claselor a VIII-ade la ºcolile din Bãlcãuþi ºi Negostina, coor-donaþi de doamnele profesoare Alina Cozariuc,Anca ªtiubianu ºi Lãcrãmioara Grigorciuc. Afost o activitate în parteneriat, având ca obiec-tive valorificarea folclorului ºi a tradiþiilorlocale, îmbunãtãþirea competenþelor de lecturãºi educarea tinerei generaþii în spiritul vieþii defamilie ºi al valorilor autentice.

Manifestarea a debutat cu citirea de cãtreelevii negostineni a unor materiale informativedespre semnificaþia religioasã a sãrbãtoriiSfântului Andrei ºi despre tradiþiile popularelegate de aceastã sãrbãtoare, moment pregãtitde doamna profesoarã de limba ºi literaturaromânã Alina Cozariuc. A urmat apoi o ilus-trare a celor citite prin punerea în scenã a aces-tor obiceiuri într-o miniscenetã intitulatã„Obiceiuri de Sfântul Andrei“. Actori au fostelevii clasei a VIII-a din Bãlcãuþi: NarcisaBerbeneciuc, Denisa Cherniciuc, MarianaCiobaniuc, Alexandru Haureº, Laura Juravle,Loredana Luchian, Andrei Usatiuc, iar scena -riul a fost scris de doamna profesoarã de limbaºi literatura românã Lãcrãmioara Grigorciuc.Activitatea a continuat cu o prezentare PowerPoint în limba ucraineanã a unor obiceiuri deSfântul Andrei din Ucraina, moment coordonatde doamna profesoarã de limba ºi literatura

ucraineanã Anca ªtiubianu. La final, li s-a cân-tat „La mulþi ani“ sãrbãtoriþilor zilei ºi toþi par-ticipanþii au fost invitaþi la o prãjiturã fãcutã deelevele-gospodine de la Bãlcãuþi.

1 Decembrie... Momentul a fost marcat deelevii clasei a V-a care i-au urat „La mulþi ani!“României printr-un program artistic intitulat„Picãturi de iubire de ziua ta, þara mea!“ la careau participat în calitate de spectatori toþi eleviiºi profesorii ªcolii cu clasele I-VIII dinBãlcãuþi. Au coordonat aceastã activitate doam-na profesoarã de istorie Mihaela Pintrinjel ºidoamna profesoarã Lãcrãmioara Grigorciuc.

2 decembrie... Elevii ºcolii au fost invitaþi dedoamna profesoarã Lãcrãmioara Grigorciuc ºide o parte a elevilor claselor a VII-a ºi a VIII-ala un moment de poezie intitulat „Albatrosulucis“, închinat celui care a fost poetul NicolaeLabiº. Nãscut pe plaiuri sucevene, autorulnestematei lirice „Moartea cãprioarei“ a muritla o vârstã fragedã, dar a lãsat posteritãþii ver-suri de o tulburãtoare sensibilitate ºi autenticãvaloare literarã.

6 decembrie... Doamna profesoarã Ancaªtiubianu l-a invitat la ºcoalã pe Moº Niculae,cãruia i-a pregãtit împreunã cu elevii-actori oscenetã în limba ucraineanã care sã ilustrezefaptele bune ale moºului legendar. Acesta n-arãmas indiferent ºi i-a rãsplãtit pe copii cu dul-ciuri, conform tradiþiei.

21 decembrie... Elevii de gimnaziu ºi-au datîntâlnire, înainte de a pleca în vacanþã, pentru amarca venirea Sãrbãtorilor de iarnã printr-unprogram artistic purtând numele „Ne-am nãscutîntr-o colindã“. Pentru început, elevii pregãtiþi

de doamna profesoarã PintrinjelMihaela au colindat ºi recitatpoezii închinate Crãciunului.Magia a continuat printr-opoveste de Crãciun cãreia i-audat viaþã micii actori ai clasei aV-a, ajutaþi de doamna profe-soarã Lãcrãmioara Grigorciuc.Aceºtia au pus în scenã „Sfadacopacilor“ de ªtefan Sgandãr,un posibil rãspuns la întrebarea

cum a devenit bradul unul dintre simbolurileCrãciunului. Bucuria sãrbãtorii a continuat cumomentul în limba ucraineanã, pregãtit dedoamna profesoarã Anca ªtiubianu: colindetradiþionale ºi o scenetã plinã de învãþãmintepentru cei care îl aºteaptã cu nerãbdare pe MoºCrãciun. Programul a fost încheiat de domnulprofesor Petru ªoiman ºi o parte a membriloransamblului „Kozaciok“ care, dupã ce ºi-auobiºnuit publicul cu dansuri ucrainene, aupregãtit un moment coregrafic deosebit inspiratdin obiceiurile româneºti de Anul Nou.

22 decembrie... Elevii ciclului primarpregãtiþi de domnii învãþãtori Daniela Chive -rega, Ramona Fraseniuc, Cezar Grigoraº ºiMirela Livadaru, plini de emoþie l-au aºteptatpe Moº Crãciun. Acesta a venit cu daruri pentrufiecare pe care le-a împãrþit celor mici, nuînainte de a-i asculta cum colindã ºi recitãpoezii.

Vineri, 23 decembrie 2011, a sunatclopoþelul, încheind semestrul I al anului ºcolar2011-2012. Elevii au plecat într-o vacanþã bine-meritatã pânã la 15 ianuarie 2012. Se vor reîn-tâlni la ºcoalã la 16 ianuarie. Pânã atunci, vorcolinda vestind naºterea Mântuitorului, îl voraºtepta pe Moº Crãciun, vor întâmpina AnulNou alãturi de cei dragi...

Nu uitaþi cã Moº Crãciun e fiecare dintrenoi, iar darurile pot fi nu doar materiale, ci ºisufleteºti: o vorbã bunã, o iertare, un sfatînþelept, o mângâiere, un gând bun... La mulþiani tuturor ºi la bunã revedere în 2012!

Serbarea performanÆei çcolare la Suceava

Materiale semnate de convalia HReHoRcIuc

Decembrie - luna activitåÆilor culturalela Çcoala din BålcåuÆi


În perioada 10-11 decembrie 2011, laCernãuþi - Ucraina, a avut loc Festivalul Inter -naþional ,,Sã-mi cânþi, cobzar!“ la care a partici-pat Ansamblul folcloric mixt „Rod niciok-Gu raIzvorului“ din comuna Vatra Moldoviþei, judeþulSuceava.

Voi preciza cã membrii ansamblului suntucraineni ºi români, care convieþuiesc de sute deani, în bunã înþelegere, în aceastã pitoreascãzonã a Bucovinei.

Cu colaci frumos aºezaþi peºtergare þesute, cu urºi ºi capre,buhai ºi fluiere, alaiul huþulilor apornit „pe lunã plinã, din fru-moasa Bucovinã“, cu datini ºiobiceiuri de iarnã, pe la patru dedimineaþã, la fel ca strãbunii lor,care treceau munþii spre fãlosulCernãuþi de odinioarã.

Cu un aer arhitectural de po -veste, vechea capitalã a Buco -vinei ne-a primit în mod special:istoria, geografia, limbile ucraineanã ºi românã,folclorul se împleteau armonios în simþirile unoroameni simpli ºi frumoºi, de sus, de pe vârfulmunþilor. Elevii au fost plãcut impresio naþi cândau trecut pe lângã statuile Olhãi Kobyleanska ºi

a lui Mihai Eminescu, studenþilor din grup le-amiºcat inima Univer sitatea „Iuri Fedkovyci“(din pãcate, au putut vedea doar exteriorul), ceimai în vârstã au comunicat în ambele limbi cutrecãtorii impresionaþi de frumuseþea cos-tumelor.

În centrul oraºului, sâmbãtã, s-a desfãºuratprima parte a festivalului. Invitaþi de seamã aiSucevei, dar ºi din Bucovina de Nord s-au între-cut în a binedispune publicul încântat ºi extraor-dinar de numeros (cu aceastã plãcutã ocazie,organizatorii au lansat un CD special, realizat încadrul Programului „Rumunia-Ukraina-Res -publika Moldova 2007-2013“, prin colaborarea

celor mai renumiþi artiºti ai folclorului bu -covinean, care s-a intitulat „Kvity bukovynskoipisni“.

Ucrainenii din satul Ciumârna au dus cu ei pescena cernãuþeanã obiceiuri de iarnã strãvechi,pe care le-au interpretat ºi colegii lor de grup,românii. Extraordinarã este comunicarea dintreaceºti oameni. Ucraineni ºi români laolaltã în -vaþã ºi acceptã limba ºi obiceiurile celorlaþi,

dovedind un interes profund ºi necondiþionatfaþã de modalitatea de exprimare a folcloruluilocal. „Boh predvicinyi narodyvsea“, „Oi, nariþi, na Ior dani“, Hoi, dai Boje!“, „Oi, Ma -riciko!“ sunt câteva dintre bijuteriile ucraine-

nilor pe care le fre -do nea zã ºi ro mâniidin grup, repetândºco lãreºte pentru ase putea exprimacorect ºi a nu fiironizaþi de huþuli.

ªi, sã ne în -toarcem la bucuriatrãitã la fraþiiucrai neni! Ne-amsimþit mai propiaþiîntru limba ma -melor noastre.Multi culturalitateaa fost la ea acasã.Horile ºi colomei -cile ºi-au cântatlegãnat dorurile,iar sufletele au vi -brat. Colacii aufost aplecaþi pânãla pãmânt din par -

tea ucrainenilor Bucovinei româneºti. Gazdele,dupã ce-au sãrutat pâinea ca pe cea mai sfântãdintre icoane, au închinat-o tu turor celor pre -zenþi. Copiii au urmãrit scena cu ochii mari, iarbãtrânilor li s-au muiat su fle tele, ume zidu-li-sepe fu riº genele.

Dupã ce-am po vestit în joc ºi cântec cât desimplã ºi gustatã e viaþa ucraineni lor ºi a ro -mânilor din munþi, dar ºi câtã profunzime ºiînþelep ciu ne poþi culege din frumu seþea rela -þionãrii unor oa meni care învaþã unii de la alþii,meritã sã trãieºti frumos ºi sã activezi într-unansamblu mixt.

Seara, la Hotel „Smereka“, a continuat ve -selia. Badea Costan (ucrai -nean sadea, cu opinci ºiobiele din pãnurã albã ca„helgea“) ºi fluierul sãu, audepãnat legãnat, în limbastrãmoºilor, purtaþi parcã învremuri demult apuse, cân-tece de dragoste ºi cãtãnie,presãrate cu sensibilitate ºiumor, iar Micuþ ºi Ivancik autradus cu rãbdare pentru„ucenicii“ români din ansam-blu.

Latura comicã a petreceriipânã târziu în noapte a con-tinuat a doua zi dimineaþãcând, un echipaj al poliþieidin zonã, care a auzit veselia,a verificat serio zi tatea dom-nului Filuþã, ºoferul unuimicrobuz nou-nouþ de care se

bucurã UUR, filiala Suceava. Cu un profesiona -lism „la dun gã“, ºoferul a demonstrat echi pa ju -lui cu girofar cã serviciile sale ºi maºina suntireproºabile, iar „doba“ lui Dumitru ºi-a conti -nuat ritmul, þinând pasul vioi dupã fluierulhuþulilor.

Gala laureaþilor a fost un regal al sunetului ºiculorii, o feerie a bucuriei. Domnul Iurie Levcik,organizatorul fesivalului, nu mai contenea, în

ambele limbi, sã-ºi exprimebucuria revederii cu prieteniidragi din Ucraina, Româ nia ºiMoldova. La solici tarea domnu-lui Vitalie Zâgrea, coorganizatoral festivalului, am dat un interviula Radio Ucraina Internaþionalcu privire la des fã ºurarea în gos -podãrie ºi în afara acesteia a pro-fan/sacrului obiceiurilor de iarnãla ucrainenii din satul Ciumârna.

Spre searã, tot alaiul s-a întorsspre obcinile bucovinene.

Am trãit experienþa unei întâlniri de neuitat, aunor momente emoþionante. Fiecare dintre nois-a întors la activitatea de acasã. Oameni diverºiîn viaþa cotidianã, care, de dragul folclorului,aºteaptã cu plãcere un telefon, care sã dea star-tul unei noi plecãri, unor infinite bucurii ºi trãiriîntru frumos.

„Vinovaþi“ de realizarea unui act deosebit deinter ºi multiculturalitate, între oameni caresimt, gândesc, cântã ºi joacã ucraineºte ºi româ -neºte în acelaºi timp, sunt domnii ªtefan Buciutaºi Ioan Bodnar, cãtre care se îndreaptã aleselemulþumiri ale unor oameni simpli de la munte,ucraineni ºi români, care în acest caz, nu pot fiseparaþi. Mulþumesc doamnei inspector pentruminoritãþi, Lucia Mihoc, ºi colegului Ilie Sau -ciuc care promoveazã cultura ºi ucrainenii dinzonã, doamnei Mihaela, secretarã a filialei UURSuceava ºi „drum bun!“, domnule Filuþã, ori-unde v-aþi afla!

Sãrbãtori fericite tuturor!

prof. Ilaria puªcã

BucovinaBucovinacu douå inimi

Ansamblul mixt „Rodniciok-Gura Izvorului“, localitatea Vatra Moldoviþei

Ansamblul mixt „Rodniciok-Gura Izvorului“ în centrulCernãuþului, alãturi de dl Iurie Levcic

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

9Curierul UCRAINEAN

Pentru noi toþi, iarna nu este numai anotim-pul zãpezii ºi al frigului, ci ºi cel al bucuriilor

pri lejuite de colindele care vestesc Naº te -rea Domnului. Este perioada Sãrbã torilorde iarnã, când simþim mai mult dragosteace lor apropiaþi, când zâmbim mai mult,când suntem mai buni unii cu alþii. ªi toateaces te virtuþi le regãsim cel mai bine înc o linde, specifice acestei perioade a anu-lui.

Tocmai cu aceastã ocazie, cu puþin timpîn urmã, grupul de colindãtori din parteaUniunii Ucrainenilor - filiala Iaºi a avutonoa rea de a fi invitat sã participe la reuni-unea anualã a Societãþii Ortodoxe a Fe -mei lor Române - filiala Iaºi, societate afla -tã sub tutela Mitropoliei Moldovei ºiBucovinei.

De curând înfiinþat, grupul este alcãtuitdin câþiva tineri ucraineni, studenþi ai ora -ºu lui Iaºi, care s-au reunit în spiritul Sãrbã -torilor de iarnã pentru a putea vesti Naº te -

rea Domnului ºi în limba lor maternã ucrai -neanã. Sub atenta coordonare a domnului pro-

fesor Ilie Goro -vei de la Liceulde Artã „OctavBãncilã“, tineriiucraineni aucân tat celor pre -zenþi colindele„Bunã sea ra,g o s p o d a r i ! “ ,„O, ce veste mi -nunatã! “ºi „Ce -rul ºi Pã mân -tul“, ne lipsindla final nici ura -rea în ucrai nea -nã de „La mulþiani!“. Cu zâm -betele pe faþã,tinerii au reu ºit

sã transmitã bucuria colindelor ºi sã atra gãadmiraþia publicului. Mai mult, întâmplarea a

fãcut ca printre cei prezenþi sã se numerecâteva persoane care au fost încântate sãafle cã unii dintre tinerii prezenþi erau dinjudeþul Suceava, unde aveau cu nos cuþi.

Alãturi de comunitatea ucrainenilor, auparticipat la reuniune mai multe grupuri decopii ºi tineri, aparþinând corurilor bise -riceºti din oraº.

Evenimentul s-a desfãºurat într-una dinclãdirile Palatului Sturdza, într-o atmosferãplãcutã, destinsã ºi specificã Sãrbãtorilorde iarnã, mai ales prin bradul frumos îm po -dobit ºi prin colindele copiilor ºi tine rilor.Dupã cum se cuvine, toþi colindãtorii aufost rãsplãtiþi de cãtre gazde cu ceva dulce.

Pe aceastã cale, Uniunea Ucrainenilor -filiala Iaºi mulþumeºte încã o datã organi-zatorilor pentru invitaþie, sperând ca anulce vine sã aducã tot mai multe întâlniri deacest gen.

Cu ocazia Sãrbãtorilor de iarnã, dar ºi aZilei Minoritãþilor Naþionale, Mitropolia Mol -dovei ºi Bucovinei, Departamentul Mino ritãþi aorganizat la Iaºi un spectacol intitulat „Crãciu -nul de la noi“, care a adus pe aceeaºi scenãtradiþiile ºi obiceiurile mai multor minoritãþidin judeþul Iaºi, prezentate de copii ºi tinericare au colindat ºi au dansat. Alãturi de comu-nitãþile de armeni, ruºi-lipoveni ºi rromi, auvenit sã vesteascã Naºterea Domnului ºi tineristu denþi aparþinând Uniunii Ucrainenilor - fi -lia la Iaºi.

Dupã o scurtã prezentare a minoritãþilor par-ticipante, au deschis programul cu un momentartistic copiii din partea ruºilor-lipoveni,urmaþi de corul Asociaþiei Studenþilor CreºtiniOrtodocºi, care au susþinut un impresionant co -laj de colinde româneºti specifice zonei Mol -dovei. Dupã urãrile tradiþionale din parteacomunitãþii rromilor, au urmat ºi tinerii armeni,care au prezentat un dans specific Crãciunului.

Plini de culoare, veselie ºi frumuseþe, s-auîndreptat spre scenã ºi tinerii ucraineni, colin -dând „Bunã seara, gospodari!“ ºi anunþând,astfel, gazdele de venirea colindãtorilor. Aceº -tia au vestit Naºterea Domnului în limbaucraineanã prin colindele „O, ce veste mi nu -natã!“, „La Betleem“, „Cerul ºi Pãmântul“,sfâr ºind cu urarea „La mulþi ani!“. Trebuie pre-cizat faptul cã grupul de colindãtori ucrainenieste format din câþiva tineri studenþi din judeþulSuceava ºi din Ucraina, membri ai UniuniiUcrainenilor - filiala Iaºi. În ciuda acestui fapt,sub atenta îndrumare a domnului profesor IlieGorovei de la Colegiul de Artã „Octav Bãncilã“din Iaºi ºi prin voinþa tinerilor, grupul a reuºitsã transmitã gazdelor într-un mod impresio -nant, spiritul Sãrbãtorilor de iarnã prin colindeucrainene. Aceºtia au fost rãsplãtiþi pentru co -lindele lor cu daruri atât de cãtre organizatoriievenimentului, cât ºi de cãtre UniuneaUcrainenilor - filiala Iaºi, însã cu siguranþã cea

mai mai mare rãsplatã a fost bucuria de a par-ticipa la acest eveniment, bucuria de a colindaîmpreunã ºi emoþiile resimþite.

Pe lângã minunatele colinde dãruite pu -blicului, ucrainencele Riºciuc Lidia, MarusecAdriana, Bilivolschi Gabriela, Musteaþã Ana,Sârbu Elena, Chalapco Jeanina, alãturi de tine -rii ªorgot Liviu, ªorgot Ionuþ, Lupu Tudor,ªorgot Mihai, Chalapco Viorel ºi Cojuhar An -drei, au încântat prin vestimentaþia tradiþio nalã,dar ºi prin bucuria pe care o transmiteau prinatitudine, prin zâmbet.

La sfârºitul spectacolului, toate grupurileparticipante au colindat în limba românã „O, ceveste minunatã!“, formând o impresionantãima gine a tuturor minoritãþilor prezente.

Cu siguranþã a fost o searã de decembriecare nu va fi datã uitãrii, o searã a colindelor,care a reuºit sã aducã împreunã diferite mino ri -tãþi pentru a vesti Naºterea Domnului.

Colindåtorii ucraineni alåturi deSocietatea Ortodoxå a Femeilor Române

Spectacol de tradiÆii çi obiceiuri Spectacol de tradiÆii çi obiceiuri ale minoritåÆilor, la Iaçiale minoritåÆilor, la Iaçi

Materiale semnate de adriana-Ioana MaRuSec


În oraºul-staþiune GuraHumorului, sfârºitul aces-tei toamne a fost marcat dedouã evenimente culturaledeosebite, care au avut locduminicã, 27 noiembrie.Aceastã datã nu a fostaleasã întâmplãtor, ci pen-tru cã în aceastã zi, în urmãcu 148 de ani, în acest orãºel pitoresc în inimaBucovinei se nãºtea o fetiþã, care avea sã devinãmai târziu vestita scriitoare ucraineanã derenume mondial - Olha Kobyleanska.

Începând din anul 2002, la Gura Humorului,a devenit tradiþionalã sãrbãtorirea ºi omagiereaanualã a zilei sale de naºtere.

Ca ºi în anii precedenþi, evenimentul s-a des-fãºurat în pãrculeþul oraºului unde esteamplasat bustul scriitoarei ºi care, de anul tre-cut, poartã numele „Parcul Olha Kobyleanska“.

Se spune cã natura þine cu cei ce o iubesc ºiprintre aceºtia se numãra ºi Olha Kobyleanskanumitã ºi „Vulturiþa munþilor“ sau „PrinþesaBucovinei“, deoarece natura cu frumuseþile eiocupã un loc important în operele sale.

Ca ºi la aniversãrile precedente ºi anul aces-ta au fost prezenþi membri ai ConsulatuluiGeneral al Ucrainei la Suceava, reprezentanþi aiPrimãriei ºi Consiliului Local Gura Humorului,o numeroasã delegaþie din Cernãuþi-Ucraina,membri marcanþi ai Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia, reprezentanþi ai comunitãþii ucrai -nene, numeroºi ziariºti, foto-corespondenþi dela presa judeþeanã ºi din regiunea Cernãuþi.

Festivitatea a fost deschisã de domnul IoanBodnar, preºedintele UUR, filiala Suceava, carea pre zentat importanþa momentului festiv atâtpe plan local, cât ºi pe cel internaþional, sub-liniind faptul cã orice eveniment cultural esteun mijloc în plus de cunoaºtere, de apropiereîntre douã popoare, mai ales dacã sunt ºi vecineca cel român ºi ucrainean. În încheiere a spus cãîn duminica respectivã oraºul Gura Humoruluia devenit „Ca pitala cultu ralã a Bu co vinei“ pen-tru o zi.

Dupã intonarea im nurilor celor douã þãri ºidepu nerile de coroane, a luat cuvântul MariusUr sa ciuc - primarul ora ºului Gura Hu morului,care a spus cã acest oraº este bucuros sã fiegazda unui astfel de eve niment. Tot oda tã, el aadus la cunoº tinþã cã, în întâmpinarea apropia -tei aniversãri a 150 de ani de la naºterea scri-itoarei Olha Kobyleanska, anul viitor, la GuraHumorului se va deschide o tabãrã comunã decreaþie (sculpturã) româno-ucrai neanã ale cãreilucrãri vor fi dedicate acestei aniversãri. Aîncheiat alocuþiunea urându-le tuturor celorprezenþi un cãlduros „bun venit“.

În cuvîntarea sa, Excelenþa Sa consulul gen-eral al Ucrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, asubliniat importanþa acestei zile mulþuminddomnului primar Marius Ursaciuc ºi domni -ºoarei Elvira Romaniuc, directoarea Muzeuluilocal, pentru sprijinul acordat bunei des fã ºu rãria eve nimentului. Cu aceas tã oca zie, el a pre-cizat cã activitatea taberei de creaþie va con-tribui la crearea unei porþi din lemn ornate cumotive tradiþionale bucovinene cu specificromânesc ºi ucrainean.

Domnul Ar cadie Moi sei, mem bru al de -legaþiei oraºului Cer nãuþi, dupã ce a mulþumitConsulatului General al Ucrainei la Suceava ºiPrimãriei oraºului Gura Humorului pentru invi-taþia de a participa la aceastã sãrbãtorire, aspecificat cã Olha Kobyleanska a trãit într-oregiune multinaþionalã ºi multiconfesionalã,fiind în acelaºi timp un simbol al prieteniei întrepopoare. Prie tenia continuã ºi în prezent,dovadã fiind bustul scriitoarei la Gura Humo -rului, cel al lui Taras ªev cen ko la Negostina, iarla Cernãuþi statuia ºi busturile lui MihaiEmines cu, Ciprian Porumbescu ºi GheorgheAsachi.

Doamna Iaroslava Colotelo, consilier superi-or în Ministerul Cul turii ºi PatrimoniuluiNaþional, din partea Uniunii Ucrainenilor dinBucu reºti, laureatã în acest an a premiului„Olha Kobyleanska“ care i-a fost decernatrecent la Cernãuþi, a afirmat cã acest fapt oobligã sã acþioneze ºi mai intens pentru popu -larizarea operelor scriitoarei.

Aducând omagiul UUR din Maramureº,poetul ucrainean Iuri Pavliº a declamat versuridin creaþia proprie dedicate scriitoarei OlhaKobyleanska.

A avut loc o slujbã de pomenire oficiatã deIoan Voloºciuc, protoiereu, vicarul general alBisericii Greco-Catolice Ucrainene dinRomânia ºi Nicolaie Nicolaiºen, preotul parohal Bisericii Greco-Catolice Ucrainene dinCacica, care a dirijat corul de copii din Cacica-Maidan ce a interpretat cântece ucrainene adec-vate acestui moment festiv. Cu acest programs-a terminat prima parte a festivi tãþii dupã care,pentru imorta lizarea evenimentului, cei pre -

zenþi s-au fotografiatlângã bustul scriitoarei.

Partea a doua a con-tinuat la Muzeul Obice -iurilor Populare dinGura Humorului. Aici,chiar la intrare, se aflaun mare portret al scrii -toarei, o masã care,

sim bolic, reprezenta masa ei de lucru sugerând,astfel, atmosfera de creaþie a scriitoarei. În salãerau expuse fotocopii ale documentelor legatede viaþa ºi creaþia ei aflate, în original, la CasaMemorialã-Muzeu „Olha Kobyleanska“ dinCernãuþi.

În continuare, au fost prezentate în limbileromânã ºi ucraineanã (o traducere în limbaromânã) câteva referiri la viaþa, dar mai ales laactivitatea literarã a scriitoarei. Dupã cuvântulde deschidere ºi urarea de „bun venit“ a direc-toarei muzeului a luat cuvântul domnulVolodymyr Vozniuk, directorul Casei Memo -riale din Cernãuþi, care a subliniat faptul cã petoþi ne uneºte cultura ai cãror reprezentanþi suntOlha Kobyleanska, Mihai Eminescu, Taras ªev-cenko, Sydir Vorobkevyci ºi alþii. Operele ei lit-erare sunt traduse în toatã lumea, unele au fostecranizate sau prezentate pe scena teatrelor.Deºi au trecut atâþia ani de la moartea ei, OlhaKobyleanska continuã sã trãiascã, sã fie vie princreaþia sa literarã, prin cuvântul sãu. DomnulStepan Melnyciuk, profesor la UniversitateaNaþionalã „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi, doc-tor în ºtiinþe filologice, membru al UniuniiScriitorilor din Ucraina, dupã ce a arãtat cã estepentru prima oarã la Gura Humorului ºi cã ceeace a vãzut ºi auzit astãzi 1-a impresionat în moddeosebit, a subliniat cã Olha Kobyleanska era oscriitoare de talie universalã deoarece cunoºteaºi chiar scria în alte limbi în afarã de limbaucraineanã. Cunoºtinþele ei de culturã univer-salã dovedesc spiritul sãu enciclopedic. Carac -teristic este urmãtorul fapt: în anul 1929, laîntrebarea unui ziarist al unei pu blicaþii dinLvov ce ar lua ea cu sine în cazul ipotetic cã arfi nevoitã sã trãiascã în singurãtate, izolatã delume ºi i s-ar permite sã ia doar trei lucruri,scriitoarea a rãspuns cã ar lua „Evanghelia“,poe mul „Faust“ de Goethe ºi „Kobzarul“ deTaras ªevcenko.

Domnia sa a adus din Ucraina ºi câteva cãrþidespre Olha Kobyleanska pe care le-a donatmuzeului local, ele urmând sã îmbogãþeascãmaterialul documentar deja existent în muzeu.

Cu multã atenþie a fost urmãritã de ceiprezenþi doamna Dina Anepska, actriþã laTeatrul Naþional din Cernãuþi, care a interpretatmagistral un fragment din povestirea scriitoarei„Impromtu phantasie“.

Prof. universitar dr. Volodymyr Antoficiukde la Universitatea Naþionalã „Iuri Fedkovyci“din Cernãuþi a vorbit foarte interesant desprepersonalitatea scriitoarei. Printre altele, el aspus ºi cã „Este pentru a noua oarã când OlhaKobyleanska ne adunã tocmai în inima oraºuluisãu natal“. De asemenea, a arãtat cã, încã de laapariþia primelor sale creaþii literare ºi-a dove -dit talentul deosebit ºi ºi-a asigurat un locaparte în istoria literaturii ucrainene. Celelatelucrãri au confirmat pe deplin acest loc ºi statu-tul de scriitoare de primã mãrime, iar numele eia devenit simbolul unor timpuri noi, confir-mând rolul literaturii ucrainene în contextuleuropean din secolele XIX-XX. Din pãcate, aremarcat domnia sa, creaþia literarã a scriitoareirãmâne, deocamdatã, greu accesibilã cititorilorromâni. Domnia sa a fãcut apel la scriitorii ºioamenii de ºtiinþã din Ucraina ºi România casã-ºi uneascã forþele în comun sã contribuie lapopularizarea operelor Olhãi Kobyleanska.

(Continuare în pagina 11)

„Capitalå culturalå a Bucovinei“ pentru o zi


(Urmare din pagina 10)

Legat de acest aspect, a vorbit ºiscriitorul Vasyl Dovhyi dinCernãuþi, preºedintele Asociaþieide prietenie „Ucraina-România“,autorul unui serial TV de 20 deepisoade dupã povestirea „Prin -þesa“ de Olha Kobyleanska. Acestserial a fost prezentat la posturilede televizune din Ucraina, pânãacum, de 40 de ori. Domnia sa aspus cã, în cadrul schimburilor cul-turale dintre Ucraina ºi România,în interesul unei mai bune cunoaº -teri a operei scriitoarei Olha Koby -leanska acest serial sã fie pre zentatºi de televiziunea românã.

Scriitorul Ioan Chideºciuc dinNegostina, judeþul Suceava, pelângã aspecte referitoare la activi -ta tea scriitoarei O. Kobyleanskas-a re ferit ºi la cartea întitulatã„Chemarea înãlþimilor“ („Klycivy sot“) al cãrei autor este, cartecare a fost editatã la Cernãuþi ºicare este dovada unei conlucrãrifructuoase pe tãrâm literar.

O impresie plãcutã a produs-omomentul artistic oferit de grupulvocal al copiilor din Maidan-Ca -cica, dirijat de preotul N. Ni co -laiºen, care a interpretat mai multecântece ucrainene.

Un al doilea eveniment de o va -loare cultural-artisticã excepþio -nalã a avut loc în aceeaºi zi tot laacest muzeu. Aici, locuitorii ora ºu -lui Gura Humorului, ºi toþi cei pre -

zenþi la sãrbãtorirea scriitoarei O.Koby leanska au participat la ver -nisajul expoziþiei de icoane-goblena Nadiei Boieciko, soþia ExcelenþeiSale consulul general al Ucraineila Suceava, Vasyl Boie ciko. În salaexpoziþionalã au putut fi admirate22 exponate care i-au impresionatpe cei prezenþi. În deschidere,domniºoara Elvira Romaniuc,directoarea muzeului, a prezentatpersonalitatea doamnei Nadia Bo-ieciko ºi, referindu-se la icoa nele-goblen expuse, a spus cã „în fie -care zi când venea la muzeu primadatã se oprea în sala de expoziþiepentru a se încãrca pozitiv sufle teº -te privind la aceste icoane“.

Domnul Marius Ursaciuc, pri-marul oraºului, a precizat cã estepentru prima oarã în acest oraºcând o astfel de expoziþie esteapreciatã atât de mult de cãtre vi -zitatori, mãestria execuþiei fiindextraordinarã, dna Nadia Boiecikodovedind un talent remarcabil,chiar excepþional, fineþea deosebitãa execuþiei dovedind în acelaº timpo fineþe, o delicateþe a sufletuluicreatoarei.

Domnul Roman Istrate, redac-tor-ºef al ziarului „Jupînul“ dinSuceava, referindu-se la icoaneleex puse, a afirmat cã „ele nu suntfãcute numai cu mâna, ci ºi cusufletul“. Toate persoanele care auluat cuvântul au felicitat-o pedoamna Nadia Boieciko pentru ta -lentul ºi mãestria dumneaei, urân-du-i mult succes în continuare.

Mulþumind tuturor vizitatorilor,tuturor celor care au luat cuvântulpentru sincere aprecieri, doamnaBoieciko a arãtat cã icoanele-go -ble n prezentate fac parte dintr-unnumãr total de 61 de lucrãri dife -rite din care 30 sunt icoane, rea -lizate pe parcursul a mai multorani. Spre surprinderea celor pre -zenþi a spus cã primele începuturiau fost la vârsta de 5 ani, când,bunicul ei Artem (din partea tatã -lui) a învãþat-o tainele acestei arte.Dar, practic, a început sã realizezeaceste icoane din anul 2003.

Lucrãrile sale au fost expuse înmulte expoziþii atât în Ucraina,

îndeosebi la Kiev, cât ºi în Româ -nia, fiind în pespectivã ºi o expozi -þie la Bucureºti.

Avându-se în vedere succesulexpoziþiei, aceasta a rãmas des chi -sã, accesibilã publicului pânã lasfârºitul lunii noiembrie.

Pe neobservate, timpul s-a scursfoarte repede ºi cei prezenþi au tre-buit sã se despartã cu regret, darbucu roºi cã au trãit un înalt sim þã -mânt de apreciere pentru momen-tul cultural de înaltã þinutã la careau participat ºi care le va rãmâne înminte ºi în inimã mult timp.

Iarema oNeªcIuc

Filiala Arad a UUR a organizat, la data de 26noiembrie 2011, o amplã manifestare cu gene -ricul „Meºteºuguri ºi tradiþii ale ucrainenilor“.

Inimoºii ucraineni din acest colþ de þarã aupregãtit o frumoasã expoziþie cu lucrãri execu-tate de ei. Tineri sau bãtrâni, meºteºugarii le-auexplicat celor prezenþi care este utilitatea ºi fru-museþea meºteºugului pe care îl practicã.

Iniþiativa a aparþinut preºedintelui filialeiArad a UUR, dl Gavrilã Miculaiciuc, ajutat dedna prof. Ana Hanþig, o inimã de aur a ucraine-nilor din Târnova.

Alãturi de toatã suflarea ucrai neanã dinzonã, a fost prezent ºi primarul localitãþii, dlFlorin Farcaºiu, precum ºi cadrele didactice dela ªcoala cu clasele I-VIII din Târ nova: prof.Gligor Maria, Jurcuþ Simona, Deta Teodora,Gligor ªtefan, dar ºi directoarea ºcolii, dnaprof. Negoescu Lavinia.

Din partea UUR au fost prezenþi la sãr-bãtoarea ucrainenilor din judeþul Arad dlGheorghe Hleba, prim-vice preºedinte alUUR, ºi dl Ion Câm pea nu, preºe dinteleorgani za þiei muni cipale Ti miºoara a UUR.

Dl Gavrilã Miculaiciuc, împreunã cuinvitaþii sãi au subli niat importanþa eve -nimentului ºi do rin þa lor de a se întâlnimai des la astfel de manifestãri.

Dl primar a salutat iniþiativa ucraineni -lor ºi a subliniat cã este deschis sã sprijineºi sã aju te comunita tea ucrai neanã.

În cuvântul sãu, dl Gheor ghe Hleba,prim-vice pre ºedinte al UUR, a vorbitcelor pezenþi în salã despre rolul UUR înviaþa co munitãþii ucrai nene.

Dl Gheor ghe Hleba a transmis audi to riuluimesajul pre ºedintelui UUR, dl ªtefan Buciuta,care în ziua aceea a fost prezent la Sighe tu

Marmaþiei la confe -rinþele naþio nale aleOrga nizaþiei de Tine -ret ºi Organizaþiei deFemei ale UUR.

Comitetul UUR,filiala Arad a organi-zat o expoziþie decarte, pu blicaþii, cos-tume populare ucrai -nene, vechi de peste100 de ani, ale cãrordi versitate ºi coloritau încântat ochiispectatorilor.

Spectacolul sus -þinut în cinstea aces-tei manifestãri a fostdeosebit de frumos.

Au deschis spectacolul copiiidin clasele V-VIII, care auprezentat în limba ucraineanãsceneta „ªezãtoare ucrai nea -nã“, amin tindu-ne de viaþa

pãrin þilor ºi bunicilor noºtri. Grupul a fostpregãtit de Miculaiciuc Parasca, elevã în clasa aXII-a la un liceu din Arad, dar care ne-a demon-strat cã are veleitãþi de coordonator ºi formatorde spectacole.

A urmat grupul vocal „Lileia“ din localitate,pregãtit ºi îndrumat de dna prof. Hanþig Ana,apoi grupul de fete din Pietroasa Mare, judeþulTimiº, condus de preoteasa Brotnei Mihaela.

În încheiere, formaþia „Berizka“ din Ti -miºoara a interpretat o suitã de cântece din fol -clorul autentic ucrainean. În ciuda unei vremimohorâte, voia bunã ºi muzica au continuat la omasã prieteneascã oferitã de organizatori.

Dl Miculaiciuc Gavrilã a mulþumit tuturorcelor prezenþi ºi ne-a invitat sã-l sãrbãtorimîmpreunã - Arad, Timiº ºi Caraº Severin - peMarele Cobzar Taras ªevcenko în luna martie,la Târnova.

La finalul spectacolului, toatã sala a inter-pretat colinda „Dyvnaia novyna“.

Gheorghe Hleba

SÃrbÃtoare la târnova


Continuând de curând inaugurata practicã decolaborare ºtiinþificã internaþionalã, Institutul deArtã, Folcloristicã ºi Etnologie „M.T. Rylskyi" alAcademiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei a dedi-cat numãrul al 2-lea pe 2011 al revistei sale,„Narodna tvortqîst" ta etnologîx“ („Creaþia po -pu larã ºi etnologia“) etnologiei româneºti, ceea cereprezintã, cum se aratã în cuvântul introductiv, oprimã încercare de colaborare a etnologilor ucrai -neni ºi români, iniþiatã de Centrul Ucrainean deEtnologie al Institutului kievean. Sã sperãm cãaceastã primã încercare, reuºitã, dupã pãrerea noas-trã, de colaborare cu etnologii ucraineni va fi con-tinuatã de alte colaborãri, mai ales în planulcercetãrilor comparative, dar ºi în domeniul fol-clorului ucrainean din România, cu o multitudine deaspecte neabordate încã.

Din partea României, în pregãtirea acestei ediþiispeciale a revistei ucrainene o prestaþie notabilã aavut ºefa Catedrei de limbi slave a Universitãþii dinBucureºti, prof. dr. Antoaneta Olteanu, care s-a pre-ocupat cu promptitudine de popularizarea acþiunii,mobilizarea participanþilor ºi girarea materialelorpropuse de aceºtia. Traducerea articolelor româneºtiîn ucraineanã, a fost realizatã de conf. dr. AntonieMoisei de la Universitatea Naþionalã „Iuri Fed -kovyci“ din Cernãuþi, parþial în colaborare cu AlinaBordian ºi Nicoleta Holovaci.

Cuprinsul acestei ediþii speciale, subliniazãcolegiul redacþional, a fost conceput în aºa fel, încâtsã-i familiarizeze pe cititorii ucraineni cu diversi-tatea direcþiilor de cercetare ºtiinþificã în etnologiaromâneascã, sarcinile ei actuale ºi de perspectivã,cu problemele teoretico-metodologice etc.

O detaliatã, pertinentã ºi edificatoare prezentarea tuturor acestor deziderate realizeazã AntoanetaOlteanu în articolul ei, „Dezvoltarea etnologieiromâ neºti: istorie ºi contemporaneitate“, „punc-tând“ adecvat treptele evoluþiei cercetãrilor etnolo -gice româneºti, începând cu cele amatoristice,trecând apoi la cele de masã (B.P.Hasdeu,G.Tocilescu, N.Densusianu, S.Fl.Marian º.a.), pro-fesionale (relevând rolul Universitãþii din Bucu -reºti), interdisciplinare (B.P.Hasdeu, Ov.Den -susianu, D.Caracostea), comparative (I.A.Candrea,I.C.Chiþimia), sociologice (D.Gusti, T.Herseni,E.Bernea, C.Brãiloiu - sociologie muzicalã). Se evi-denþiazã, de asemenea, direcþiile cercetãrilor etno-logice întreprinse de Academia Românã, Institutulde Etnografie ºi Folclor, universitãþile de la Iaºi,Cluj-Napoca, Timiºoara, precum ºi cunoscuteleArhive de Folclor. În acest fond aproape atot -cuprinzãtor, profesorul universitãþii bucureºtene,Nicolae Constantinescu, realizeazã în articolul sãu,„Repere fundamentale în folcloristica româneascã“,o primã „sondare“ de adâncime, în drep tându-ºiatenþia doar asupra unui numãr de „trei figuri con-ducãtoare ale disciplinei (etnologice - I.R.) pânã îna doua jumãtate a secolului al XX-lea: B.P.Hasdeu,O.Densusianu, ºi D.Caracostea“, ce constituie, con-form aprecierii sale, „osatura“ ºtiinþei folcloristiceromâneºti, continuatã în zilele noastre de celebrulprofesor al Universitãþii din Bucureºti, Mihai Pop.Arcicolul universitãþii ieºene, Petru Ursache,„Problema neantului în opera lui Mircea Eliade“,cum reiese din titlu, este ºi mai restrâns, rezumân-du-se, cum precizeazã autorul însuºi, la „una dintreprincipalele teme ale sistemului mitologic al luiMircea Eliade“. Dupã cum reiese din cele de maisus, aceste trei articole au în vedere etnologiaromâneascã clasicã ºi, evident, unele „prelungiri“ale direcþiilor ei în contemporaneitate.

Direcþiile cercetãrilor etnologice româneºti con-temporane, nesemnalate în articolele precedente,întreprinse de douã instituþii de profil, Institutul deEtnografie ºi Folclor „C. Brãiloiu“ ºi MuzeulNaþional al Satului „Dimitrie Gusti“, sunt prezen-tate în capitolul al doilea, „Cartografiere etno-graficã, muzeisticã“, ce cuprinde articolul „Arhiveneconvenþionale multimedia. Arhiva Institutului deEtnografie ºi Folclor „C. Brãiloiu“, semnat de acad.dr. Sabina Ispas, directoarea acestei instituþii, arti-colul cercetãtorului principal al Institutului, IonGhi noiu, „Atlasul Etnografic Român“ (în curs deapariþie, în final va numãra 30 de volume) ºi arti-

colul „De la Muzeul românesc al satului la MuzeulNaþional al Satului Dimitrie Gusti“, aparþinânddirectoarei acestei instituþii, Paula Popoiu.

În capitolul al treilea (p.42-58), diversificareatendinþelor de cercetare ºtiinþificã a etnologiei con-temporane româneºti este „punctatã“ la modulaplicativ în articolele semnate de Narcisa ªtiucã(„Condiþia nou-nãscutului ºi tentaþia sacrului“),Constantin Bãrbulescu („Topografia corpului uman.Piciorul. Mâna“) ºi de Maria Bâtcã („Costumulpopular românesc, tradiþie ºi modernitate“).

O lãudabilã iniþiativã de prezentare a materi-alelor ca în capitolul al IV-lea, ce reprezintã totodatãºi o direcþie mai puþin statuatã în etnologiaromâneascã contemporanã, se referã la naþionali -tãþile conlocuitoare, capitol în care, afarã de arti-colul Duºiþei Ristin de la Universitatea din Bucu -reºti („Interferenþe culturale româno-sârbe înregiunea Banatului“), restul articolelor sunt dedica -te ucrainenilor din România. Primul dintre ele,„Identitate ºi diversitate. Rolul dialogului intercul-tural. Ucrainenii din Maramureº“, îi aparþine DelieiSuiogan de la Universitatea din Baia Mare, articolîn care autoarea acordã o atenþie deosebitã noþiu-nilor teoretice fundamentale enunþate ca demersºtiin þific în titlul articolului, consideraþiile sale însãnu se referã la populaþia ucraineanã din întregulþinut al Maramureºului, ci doar la ucrainenii de peValea Ruscovei, iar ceea ce trebuia sã fie un „dia-log“ intercultural, reprezintã, conform precizãriiautoarei însãºi, doar „informaþii privind unele sãr-bãtori ale ucrainenilor de pe Valea Ruscovei“. Cãunui român îi sunt, poate, interesante ºi simpleleinformaþii, cu ce îi vor „îmbogãþi“ ele „zestrea“cunoº tinþelor unui cititor ucrainean (destinatarul re -vistei), familiarizat cu aceste sãrbãtori încã dinfragedã pruncie?

Urmãtoarele trei articole aparþin autorilor dinUcraina. Un interesant ºi edificator demers ºtiinþificconþine articolul lui Pavlo Lenio de la Universitateadin Ujhorod, „Markeri moderni de identitate aucrainenilor conform materialelor din oraºul Viºeulde Sus, judeþul Maramureº“, în care pe cei 274 deucraineni câþi locuiesc în oraºul maramureºean (alã-turi de 14.878 români, 1.114 germani, 530 unguri,70 rromi ºi alte 14 persoane) autorul îi identificãdrept aparþinãtori la etnia ucraineanã dupã faptul cã:1) se declarã ºi se manifestã ca atare, 2) se declarãromâni, însã unul sau ambii pãrinþi sunt ucraineni ºi3) se declarã români, însã (foarte interesant)„arhetipul“ lor mental ºi comportamental este unultipic ucrainean, în plus, ºi concitadinii lor (români,germani º.a.) îi considerã drept ucraineni. O plãcutãimpresie degajã articolul lui Antonie Moisei,„Tradiþii carnavalice de iarnã la ucrainenii dinjudeþul Suceava“, articol ce se bazeazã pe cercetãride teren, efectuate de autor pe parcursul mai multorani, împreunã cu grupuri de studenþi cernãuþeni, unarticol ce tinde sã epuizeze repertoriul problemati-co-teoretic ºi factologic, în plus, în el se relevã unadevãrat „dialog“ intercultural româno-ucrainean,argumentat cu o sumedenie de date certe, particu-larizat pe zone folclorice, cu evidenþierea elemen -telor comune ºi diferenþiatoare, uneori chiar ºi pânãla aºezãri singulare.

Prin articolul sãu cu un titlu „zdrobitor“ de bom-bastic, „Miºcarea ruteanã în România contem-popranã: identificare, strucrurã, reflecþii“, conf. dr.Mychailo Zan de la Catedra de politologie a Uni -versitãþii Naþionale din Ujhorod, bazându-se pe totce s-a scris despre uniunile ucrainenilor din Ro mâ -nia, pe datele recensãmintelor, ba chiar ºi pe dezba-terile din Parlamentul României, prin datele citate,argumenteazã metodic, pas cu pas, contrariul celorenunþate în titlul articolului, care pentru a fi maiexplicit în privinþa conþinutului sugerat (inclusiv ºia atitudinii autorului - de evidenþiere sau de „de -molare“) trebuia, poate, sã fi fost scris în ghilimele.

Pentru a nu fi acuzat de pãrtinire, sã-i dãmcuvântul autorului, spicuind adliteram afirmaþii dinarticolul domniei sale: „la alegerile din 2000, uni-unea rutenilor a obþinut în judeþe zero rezultate“,fapt „ce contrasteazã cu rezultatele din 2004“, lacare s-a ajuns graþie „unei inginerii electorale gân-dite optimal“; „în conformitate cu ultimul recen-

sãmânt, numãrul total al rutenilor a devenit obiectulmanipulãrilor“; „populaþia ucraineanã (din Româ -nia), în general, nu înþelege invocarea chestiuniiprivind separaþia rutenilor ca entitate aparte“;„cazuri de autoidentificare ca reprezentanþi ai gru-pei/naþionalitãþii rutene printre ucrainenii dinaceastã þarã nu s-au înregistrat“; „încercãrile deactivizare a miºcãrii rutene deocamdatã nu au obþi -nut un rãspuns clar de la populaþie“; „locuitorii sa -tului ucrainean Rona de Sus au refuzat sã participela congresul rutenilor“ (Sighet, 21-24 iunie 2007),„în schimb, au fost prezenþi locuitorii satului vecinromânesc, Rona de Jos“; domnul Mychailo Zanaratã cã drept personalitãþi ale sale, uniunea rute-nilor îi indicã pe Oleksandr Duchnovyci (de fapt,poet din Ucraina), Endi Vargol, necunoscut ucraine-nilor din România, Dragoº Pavliuc (1946-2005),Gheorghe Firczak, preºedintele uniunii, IvanMoisiuc, fost redactor la ziarul ucrainean dinRomânia, „Novyi vik“, ºi autor de poezie ºi prozãucrai neanã; ca publicaþii, sunt enumerate „Apo -calipsa ruteanã“ de F.O.Halla, „Rutenii - un poporuitat pe nedrept“ de Gh. Firczak, „Imnul rutenilordin România“, „Veseleºte-te, Rutenie“ º.a. deI.Moisiuc, revista „Ruska vira“ (tradus „CredinþaRusinã“, corect ar fi „Credinþa rusã“) ºi cam atât.„Cel mai mare succes,- subliniazã M. Zan,- almiºcãrii rutene îl constituie reprezentarea ei înParlamentul României“ de cãtre preºedintele uniu-nii rutenilor ºi deputatul acesteia, Gh.Firczak, „opo-nenþii cãruia constatã uzitata sa practicã de comuni-care zilnicã în maghiarã ºi îi contestã sinceritateaprivind identitatea ruteanã“ (conform propriei saleafirmaþii, „tata a fost rutean, iar scumpa mea mamãeste unguroaicã“). „Contabilizând“ numãrul par-ticipãrilor în dezbaterile Parlamentului României,M. Zan aratã cã, faþã de precedentul deputat ºipreºedinte al Uniunii Ucrainenilor din România,ª.Tcaciuc, ºi actualul ei deputat ºi preºedinte,ª.Buciuta (amândoi preocupându-se de problemelepopulaþiei ucrainene din România, de relaþiile decolaborare economicã, culturalã º.a. cu Ucraina),bilanþul numeric este de partea lui Gh.Firczak, „faptce se explicã, - conchide M. Zan, - prin acþiunea depopularizare ºi promovare a unei noi probleme pen-tru România - problema ruteanã“ („...poxsn]‚t"sxpopulxrizaw$‚] ta prosuvannxm novo& dlx Ru -mun$& rusins"co& problemi“). „În ParlamentulRomâniei, Gh. Firczak face parte din comisiile per-manente de culturã, eticã ºi echitate, a egalitãþiidrepturilor soþilor, a legãturii cu UNESCO, a revo -luþionarilor din 1989, a înfrãþirii cu alte state caUngaria (din 27 iunie 2001 - membru permanent),Liban, Argentina, Malta º.a.“.

Concluziile finale ale lui M. Zan consunã cufaptele mai sus menþionate: „Activitatea uniuniirute nilor este apreciatã de cãtre intelectualitatea cre-atoare la modul diferit, predominând, în genere, iro-nia ºi amendarea oportunitãþii funcþionãrii organiza-þiei“; „în planul structural-funcþional, miºcarearuteanã în România este destul de amorfã“, „ei îilipseºte legitimarea popularã, tradiþia literarã, îilipsesc activiºtii cunoscuþi pe tãrâmul cultural,obºtesc º.a“.

Cel de al V-lea capitol al ediþiei speciale a revis-tei recenzate (Texte folclorice contemporane: sim-bolisticã, tradiþii, transformaþii), cuprinde articolulcercetãtoarei Anna-Maria Sorescu-Marincovici dela Institutul de Balcanisticã al Academiei Sârbe,„Ursitoarele la românii din Timoc: repertoriu fol-cloric colectiv ºi individual“, ºi articolul autoruluirândurilor de faþã, „Folcloricul «Ahile» cucereºteprin luptã pe Briseida - fatã din popor“, articol încare sunt evidenþiate posibile realii istorico-etnolo -gice de constituire a motivului universal cucerireacetãþii, trecut, cu valoare simbolicã, în poezia deurare ºi felicitare ca mesaj actualizat.

Lecturarea, de cãtre un cititor avizat, a revisteiucrainene recenzate aici oferã satisfacþii profesi o -nale, întãrind, totodatã, convingerea cã asemeneademersuri, parcã, ar fi mai actuale ca oricând,importantã fiind existenþa disponibilitãþii instituþii -lor ºi a persoanelor specializate în problemeleetnologiei.

Ioan Rebuªapcã

În spiritul colaborårii çtiinÆifice ucraineano-române

7Curierul UCRAINEAN

Cel de al VI-lea Congres alUniunii Ucrainenilor din Româ -nia [UUR], desfãºurat în perioa-da 30 septembrie-1 octom brie2011, a demonstrat o atenþie deprestigiu ºi de suflet faþã de etni -cii ucrai neni din România prinadoptarea unei Rezoluþii care sta-bileºte o seamã de obiective stra tegice ºi direc -þii de acþiune ale organizaþiei pentru pe rioa da2011-2015.

Printre multe altele, la punctul 4 se prevededrept obiectiv: „sprijinirea programelor de edu -caþie a elevilor pentru ca ei sã trãiascã într-unspirit ucrainean; trezirea în ei a sentimentuluidragostei faþã de limba maternã ºi culturaucrai neanã.“

Reprezintã acest deziderat o cauzã comunã,evident, un scop de menþinut ºi de întrecutchiar printr-o stare de trezvie lingvisticã a fie -cã rui cetãþean de etnie ucraineanã. Limbamaternã rãmâne în continuitatea fiinþei neamu-lui din care ne tragem, cea mai mare operã desuflet; cea mai mare operã în felul ei din toatecâte s-au ivit.

Dacã, sã zicem, ne-am îmbogãþi numai cuceea ce pot sã ne fure hoþii ori ceea ce flãmân-dele molii pot sã mãnânce, cu ce vom rãmânedupã ce hoþii ne-ar fura averea limbii materneºi moliile ar ciurui-o?

Puternici ºi sãnãtoºi, dar unii nu mai scriu îndulcea noastrã limbã maternã. Se mul þumescsã afle despre „înaintaºii“ noºtri pe alte cãi…Dar e vai de ei! Totuºi, privind lucrurile dinjurul nostru, multe eforturi ºi realitãþi împlinitede fraþii noºtri ne dau posibilitatea de aîntreþine o perspectivã tonicã printre noi. Viaþae în acelaºi timp simplã ºi contradictorie. Omulmodern, în încercãrile sale de a-ºi trãi cuvoluptate aspiraþiile, face dovadã evidentã cã eo fiinþã care se autoînstrãineazã de origini.

În aceastã lume a umbrelor, numai sufletul

etniei din care te tragi ca om cores -punde unor realitãþi de convieþuireînscrise, la rândul lor, în perimetrulaltei realitãþi pline de graþie ºi fãgã-duinþe, cum ar fi ºi aceea de a aveaposibilitatea de a te exprima lumiiîn care trãieºti pe calea inconfunda -bil trasatã de mãreþia limbii mater-

ne. Dar aceas tã realitate lingvisticã despre carepomenim poate fi pãstratã ori pierdutã.

Prevederile punctului 4 din Rezoluþia adop-tatã de Congresul al VI-lea al UUR cred, per-sonal, cã tocmai la acest posibil pericol se re -ferã. Cu tonicul speranþei, conjugat cu spiritulresemnãrii care nu-i spiritual - spiritual ucrai -nean!, dragii mei, - toate hotãrârile Rezo luþieireprezintã un conclav viabil ºi, în acelaºi timp,pãstrãtor de nãdejde al identitãþii naþionale acomunitãþii ucrainene din Româ nia, un catali -zator ce va contribui, ca drojdia dintr-o plã-madã, la sporirea patrimoniului cultural ºi spi -ri tual al ucrainenilor de pretutindeni ºi apoporului ucrainean în ansamblu.

Mihai MaTeIcIuc

Consideraþii pe marginea unei Rezoluþii

În ziua de 17 decembrie 2011, în sala „HoriaBernea“ a Muzeului Þãranului Român, Amba -sada Ucrainei în România împreunã cu Uniu -nea Ucrainenilor din România au organizat oserie de evenimente culturale.

Cu ocazia apropierii sãrbãtorilor de iarnã ºia împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relaþiilordiplomatice dintre Ucraina ºi România a avutloc un concert la care au participat ansamblul„Zorea“ al filialei Bucuresti a UUR ºi ansam-blul popular vocal „Kamerton“ din oraºulChust, Ucraina.

Doamna Iaroslava Colotelo, consilier laMinisterul Culturii ºi Cultelor din România, i-asalutat pe cei prezenþi la acest concert, iar dom-nul Viorel Kotyk de la Ambasada Ucrainei, îndiscursul sãu de deschidere, a spus: „Astãzi, înaceastã salã, douã ansambluri ucrainene, unuldin Ucraina ºi unul din România, ne vor încân-ta cu glasurile lor cristaline, aducându-ne at -mos fera unicã a minunatelor sãrbãtori de iarnã:

Naºterea Domnului ºi Anul Nou. Aceastã iarnãa devenit semnificativã atât pentru statul ucrai -nean, cât ºi pentru relaþiile româno-ucrainene,în special. La 1 decembrie, ucrainenii au ani -versat 20 de ani de la referendum în cadrulcãruia poporul ucrainean s-a exprimat, practic,unanim pentru reinstaurarea independenþeistatale a patriei noastre. Iar la 1 februarie 2012,se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaþiilor

diplomatice dintre Kiev ºi Bucureºti. Îmi faceplãcere sã subliniez cã Ucraina ºi Româniaîntâmpinã aceastã datã jubiliarã în condiþiiledezvoltãrii sem-nificative pe toa -te planurile a re -laþiilor bilate ralepolitice, cul tu -ral-umanitare ºifinanciar-econo -mice“.

Oaspeþii dinUcraina au dã -ruit comunitãþiiucrainene dinBucureºti nunumai un buchetde melodii fer-mecãtoare, ci ºifocul din Bet -leem. Repre zen -

tantul or -ganizaþieiucrainenede tineret„Plast“, Andri Rebryk, cel care a trans-mis focul din Betleem reprezentantuluiorganizaþiei de tineret a UUR, BogdanClempuº, a spus în scurta sa cuvântare:„Sunt foarte bucuros sã vã aduc aceastãpãrticicã de pace ºi luminã din Betleemcare, de câþiva ani, este rãspânditã nunumai în Ucraina, ci ºi în diasporaucraineanã. Sper cã aceastã luminã sfân-tã va arde nu numai în case ºi candele, ciºi în inimile dumneavoastrã“.

De asemenea, a avut loc ºi lansareacãrþii „Apelul înãlþimilor“, publicate în2011 la Editura „Zoloti Lytavry“ dinCer nãuþi cu sprijinul Universitãþii

Naþionale din Cernãuþi „Iuri Fedkovyci“, carteafiind prezentatã de cãtre prof. dr. VolodymyrAntoficiuk ºi de autorul ei, Ioan Chideºciuc.

„Aceastã carte este, într-adevãr, o mare ex -presie a spiritului uman. Veºnica dorinþã a omu-lui de a atinge esenþa lui Dumnezeu ºi a FiuluiSãu pe Care l-a trimis în aceastã lume ºi, astfel,oricine crede în El, urmând cuvintele Evan -gheliei, sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veº nicã.

Proza lui Ioan Chideºciuc, prezentã în aceastãcarte, este de o înaltã moralitate ºi spiritualitate.Sunt extrem de mulþumit cã autorul apeleazã laportretele spirituale ucrainene, ca Taras ªev-cenko, Olha Kobyleanska, care s-a nãscut laGura Humorului, pe binecuvântatul pãmântromânesc ºi portretul lui Sylvestr Iarycevskyicare, de asemenea, a trãit în oraºul Siret, unde afost profesor de gimnaziu ºi un primar minunat.Totodatã, sunt foarte mulþumit de faptul cã în

aceastã carte sunt prezentaþi ºi autori care,trãind în România, creeazã în limba ucraineanã.În opinia mea, creaþiile lor sunt o puternicãparte a literaturii ucrainene“ - a spus Volo -dymyr Antoficiuk.

Autorul Ioan Chideºciuc a declarat cãmesajul principal al cãrþii sale „Apelul înãlþim-ilor“ este un apel la înãlþimea noastrã umanã:„Cartea conþine povestiri, prozã scurtã ºiprezentarea unor portrete literare din literaturaucraineanã, dar ºi a portretelor unor scriitoriucraineni contemporani din România“.

La final, directorul artistic al ansamblului„Kamerton“ a spus: „Evenimentele de astãzis-au petrecut la un nivel înalt. Asemenea eveni-mente sunt necesare, deoarece scopul lor estede a-i sprijini în primul rând pe ucrainenii dinRomânia, care trebuie sã fie conºtienþi derãdãcinile lor ucrainene ºi de cultura ucrai nea -nã. Sã reînvie, dupã posibilitãþi, tradiþiile, cân-tecele ºi folclorul nostru“.

Mihai TRaISTa

Evenimente culturale ucrainene la Muzeul æåranului Român

Dl Ioan Chideºciuc alãturi de dl Volo dymyr Antoficiuk

În prim-plan dl Viorel Kotyk ºi dna Iaroslava Colotelo


Bunã ziua, stimaþi colegi,

Împreunã cu primul ministru ºi cu preºedin-tele Radei Supreme am luat hotãrârea de a orga-niza o ºedinþã la acest nivel pentru a face un scurtbilanþ al activitãþii noastre, începute în 2010 cândam declanºat procesul reformelor.

De aceea, obiectivul ºedinþei noastre comuneeste de a analiza stadiul îndeplinirii Planului na -þio nal de acþiuni pe 2010, de a purta discuþiiample cu privire la sarcinile pe care le avem înfaþã ºi de a începe, în sfârºit, sã recuperãm ceeace, din diferite motive, nu am putut realiza.

Scopul nostru principal este acela ca oameniisã simtã cã ceea ce facem este în interesul lor.Acesta nu este un joc frumos, este ceea ce viaþane-o cere, ºi anume de a gãsi, în sfârºit, proble -mele-cheie, de a le rezolva ºi de a obþine rezultatepractice.

Dar care sunt prioritãþile-cheie pe care noi nile-am propus pentru acest an?

Asigurarea stabilitãþii fiscale ºi monetare,dere glementarea activitãþii antreprenoriale, crea -rea bazelor pentru introducerea pieþei agrare,con tinuarea proceselor de privatizare, reformapieþei energetice, reformarea sistemului de înles -niri sociale, reformarea sistemului de asistenþãmedicalã.

În ceea ce priveºte discutarea rezultateloraplicãrii reformelor, noi ne-am întrunit ºi în cur-sul acestui an, în iunie ºi în septembrie, ba chiarºi în octombrie.

Am constatat cu acele prilejuri cã s-au între-prins mãsuri în ceea ce priveºte reformarea ca -dru lui legislativ. Au fost adoptate 25 de legi încadrul Planului naþional. Dar aceasta înseamnãdoar o parte a activitãþii legislative ºi organiza-torice pe care trebuie sã o asigurãm. Din cele 79de proiecte legislative care trebuiau înaintateParlamentului, pânã acum s-au înaintat doar 39.Acest lucru este, stimaþi colegi, sub orice criticã.

Analiza stadiului de îndeplinire a reformeloraratã cã, pânã în prezent, s-a realizat doar o jumã-tate dintre mãsurile pentru care termenul a expi-rat. Nu au fost îndeplinite toate prioritãþile dinPlanul naþional pe care le-am amintit eu.Principala cauzã a neîndeplinirii acestor prioritãþieste aceea cã puterea executivã s-a dovedit a nu fipregãtitã suficient pentru aplicarea reformelor.Aceasta este concluzia. De aceea, trebuie sã ve -dem care sunt cauzele situaþiei existente ºi sãluãm de urgenþã mãsuri pentru soluþionarea lor.Trebuie, chiar astãzi, sã ieºim din aceastã salã cusoluþii concrete.

Reformele cer din partea conducãtorilor com-petenþã ºi disciplinã care sã le confere capaci-tatea de a lua mãsuri în timp util în sfera lor deactivitate. Acest lucru este valabil atât pentruguvern, cât ºi pentru conducerile administraþiilorde stat locale. Înþeleg cã pot exista diferite cauze,unele dintre ele legate ºi de reorganizarea puteriilocale. Am în vedere faptul cã reforma adminis-trativã pe care am iniþiat-o nu trebuie sã fie odogmã ºi cã noi am convenit cã unele aspectecare au un impact negativ asupra activitãþiiguvernului vor fi, în curând, îndreptate. Dar noinu trebuie sã cãutãm motive, ci sã tragem con-cluzii ºi sã acþionãm. Blocare

un an nou cu sfnftate hi impliniri - uur 207_208.pdf · 2015. 12. 6. · nkvd/kgb. motivul? ca...

Documents