un an de succes

JANDARMERIA ROMÂNĂAnul IX / Numărul 33

CONSILIUL EDITORIAL

Preşedinte:general maior dr. Mircea OLARU

Coordonator executiv:colonel dr. Robert VÎŢĂ

Membri:general de brigadă dr. Ovidiu VASILICĂ

general de brigadă Petrică GEARÎPgeneral de brigadă dr. Constantin FLOREA

general maior (rtg) dr. Ilie GORJANlocotenent colonel dr. Ilie NUŢU

maior Teodor CERNAT

Senior editor:prof.univ. dr. Nicolae ROTARU

REDACŢIAlt.col. Sorin DESPINA

lt. Casandra ILIElt. Gheorghe ENE

plt.adj. Florian GRIGOREplt.adj.şef Cristian DUMITRU

plt.adj. Nicoleta SANDU

Publicaţie ilustrată de analiză, cultură,opinie şi informare, editată de

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul

“Revista Jandarmeriei“ -

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN-L 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11,

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52E-mail: [email protected]

Responsabilitatea asupra opiniilor exprimateîn revistă revine în totalitate autorilor.

Data închiderii ediţiei: 15 decembrie 2015 Membră a reţelei ELEMENT

JANDARMERIAROMÂNĂ

Un an de succes6

Jandarmeria Română la conducerea FIEP în anul 2016

mr. Cornelia DUMITRAŞCU10

Drepturi şi libertăţilt. Gheorghe ENE12

Psihoterapia în Jandarmeria Românăcpt. Alina Mihalache18

Libertatea în sârmă ghimpată?!prof.univ. dr. Nicolae RADU20

Dialogul, ca principiu al gestionării adunărilor publice

mr. Laurenţiu CAZAN24

gl.mr. dr. Mircea OLARU

30

42

32

Rolul Jandarmeriei Române în promovarea expertizei naţionale, în contextul Anului European pentru Dezvoltare

lt.col. Raul VASILACHE

Dezvoltare...... cu resurse internecol. Sorin PREDA

G.J.M. Constanţa - Mentalitate. Mobilitate. Eficienţă.

lt. Gheorghe ENE

48Tranziţie de succes

lt.col. Sorin DESPINA

54„Jur să păstrez ca pe lumina ochilor drapelul de luptă tricolor”

Redacţia

Coperta 1 - Inspectorul general al Jandarmeriei Române, general maior dr. Mircea Olaru predând drapelul FJE generalului de corp de armată Tullio del Sette, comandantul Carabinierilor Italieni.

suma

r34

Succesul, cariera şi evoluţia lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriaşului succes se găsesc ani de munca înverşunată,

de studiu intens, de multe oprelişti şi nevoi.De la primul său succes cu recitalul ”Menestrel la curtile dorului”, din

1969, a încântat publicul prin originalitate şi căldură. Un om, o chitară, farmecul şi poezia ţintuiesc în sală, la fiecare spectacol, sute de spectatori

Astăzi Tudor Gheorghe îşi continuă cariera, susţinând în continuare recitaluri în ţară şi străinătate, iar cea mai frumoasă declaraţie de

admiraţie este a lui Marin Sorescu:"De fiecare dată cînd il ascult - şi asta se întîmplă des - Tudor Gheorghe îmi

confirmă bănuiala că poezia românescă - populară şi cultă - poate mişca munţii.(...) Problema mea, inhalând prin toţi porii melodia fiinţei sale, este cum să-mi

stăpânesc o lacrimă de dragoste, admiraţie şi mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai uşor să-l pup."- Marin

Sorescu (1988)

Festival... de talentelt. Gheorghe ENE72

62Corespondenţă de "front"

lt.col. Nicoleta PRIMĂVĂRUŞ

64Întâlnirea experţilor EU Think Thank la Bucureşti

cpt. Adrian DINCĂ

70Jandarmeria Iordaniană

Serviciul Relaţii Publice al Jandarmeriei Iordaniene

Postul Crăciunului sau viaţa între moşii noştri: Nicolae şi Crăciun

Preot militar Nicolae Cristian SILAGHI74

Din jurnalul de front al Jandarmeriei 22 iunie 1941 – 9 mai 1945

lt.col. dr. Ilie NUŢU76

Plăcerea de a citiRedacţia80

56Jandarmii români, trainneri pentru poliţişti afgani

lt. Casandra ILIE

58Pregătire Disciplină Echilibru

lt. Gheorghe ENE

PREŞEDINŢIE LA DUBLU

2 JANDARMERIA ROMÂNĂ DECEMBRIE 2015


3DECEMBRIE 2015 JANDARMERIA ROMÂNĂ

Ultimele trei luni ale anului 2015 ne-au adus o premieră şi o postură ce cu greu va putea fi repetată: Jandarmeria Română a deţinut, concomitent, preşedinţia celor mai puternice organizaţii internaţionale ale jandarmeriilor - Forţa de Jandarmerie Europeană (FJE) şi Asociaţia Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (FIEP).

Conducând atât latura „operativă” a cooperării internaţionale (FJE), cât şi latura „teoretică” (FIEP), instituţia noastră a demonstrat maturitatea strategică şi diplomatică la care a ajuns şi putem afirma că a devenit un reprezentant important al României în sistemul global de securitate ce se construieşte. Impulsionarea activităţilor celor două organizaţii, obiectivele îndrăzneţe (atinse!), viziunea coerentă pe termen lung şi răspunsurile la provocările din mediul internaţional cărora a trebuit să le facem faţă sunt dovezile că putem îndeplini cu succes asumările ţării noastre de partener activ în efortul internaţional de gestionare a situaţiilor de criză postconflict.

Este momentul de la care nu mai vorbim de tranziţie, reformă sau compatibilizare, ci despre progres, anticiparea nevoilor de securitate publică, iniţiativă, cooperare (naţională şi internaţională) şi dezvoltare. Şi, pentru a vă convinge că aceste afirmaţii sunt bazate pe realităţi, în paginile ce urmează vom prezenta principalele repere ale acestor trei luni de preşedinţie... la dublu!

Preşedinţie ... la dublu

4


JANDARMERIA ROMÂNĂ DECEMBRIE 2015 5


DECEMBRIE 2015 JANDARMERIA ROMÂNĂ

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând doresc să vă urez bun venit în România şi să salut prezenţa dumneavoastră la reuniunea Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană - o forţă de poliţie cu statut militar care se dovedeşte din ce în ce mai utilă într-o lume a provocărilor la adresa siguranţei şi securităţii cetăţenilor.

Acum un an, la 5 decembrie, România prelua preşedinţia acestui for şi am reuşit să atingem obiectivele vizate, de consolidare a statutului EUROGENFOR, de instrument la dispoziţia Uniunii Europene şi celorlalte organizaţii internaţionale, activitatea Forţei fiind promovată corespunzător.

Implicarea fără rezerve a Jandarmeriei Române în misiuni pentru menţinerea păcii, implementarea legii sau asigurarea stabilităţii în zone dificile de pe glob, sub mandat UE, ONU sau NATO, trebuie privită ca o rezultantă firească a responsabilităţilor asumate de ţara noastră, ca parte a organizaţiilor militare din care face parte.

Problematica fluxurilor migratorii, recentele atentate teroriste care au vizat ţările europene, asigurarea securităţii în zone aflate în curs de consolidare a sistemelor democratice, politice şi sociale, sunt doar câteva dintre aspectele care impun intensificarea colaborării între structurile de aplicare a legii de la nivelul UE.

Chiar dacă până în prezent România nu a fost afectată direct de fenomenul migraţionist sau terorist, suntem conştienţi că ne putem confrunta în viitor cu astfel de situaţii.

România este un partener serios şi un aliat de încredere în cadrul structurilor internaţionale de aplicare a legii şi de securitate.

Colaborăm activ cu toate organismele internaţionale de aplicare a legii pentru combaterea criminalităţii organizate şi transfrontaliere, îndeosebi cu INTERPOL şi EUROPOL, iar Poliţia Română este apreciată ca unul dintre cei mai activi membri.

În plan intern, datorită eforturilor depuse de Poliţie şi Jandarmerie, dar şi foarte bunei colaborări cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, am reuşit să avem cel mai ridicat nivel al siguranţei cetăţeanului din ultimii 6 ani.

Aceste realităţi fac ca România să fie un stat sigur, generator de stabilitate şi securitate în regiune, dar şi un contributor important la efortul internaţional de combatere a criminalităţii.

Stimaţi participanţi,

Felicit Jandarmeria Română pentru poziţia onorantă deţinută în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană, mulţumesc Ministerului Afacerilor Externe şi dumneavoastră, tuturor, pentru eforturile depuse.

Urez succes Italiei, care va prelua preşedinţia acestui important organism şi vă asigur de întreaga noastră disponibilitate pentru susţinerea dezvoltării EUROGENDFOR.

Vă doresc o reuniune a dezbaterilor productive, a cooperării eficiente şi am credinţa că împreună veţi lua cele mai bune decizii pentru viitorul acestei organizaţii şi pentru asigurarea unui climat de siguranţă şi securitate.

Vă urez tuturor o şedere cât mai plăcută în România, să reveniţi cu bine şi cu amintiri frumoase în ţările dumneavoastră!

Mesajul ministrului afacerilor interne,domnul Petre TOBĂ,

la deschiderea reuniunii CIMIN al FJE,Bucureşti, 11 decembrie 2015

6


JANDARMERIA ROMÂNĂ DECEMBRIE 2015

Într-un mediu internaţional de securitate din ce în ce mai complex, caracterizat prin riscuri

şi ameninţări asimetrice, activităţile Forţei de Jandarmerie Europene (EUROGENDFOR) din anul 2015 au păstrat trendul ascendent înregistrat în ultimii ani.

Presiunea exercitată de identificarea unor modalităţi de dezvoltare a profilului EUROGENDFOR în raport cu celelalte organizaţii internaţionale, continuarea prezenţei în Republica Centrafricană, Mali şi Afganistan, participarea în cadrul noilor misiuni din Libia şi Palestina, implementarea unei capabilităţi de pregătire a forţelor de securitate din teatrele de operaţii în centre specializate ale ţărilor membre, stabilirea strategiei media a EUROGENDFOR, dar şi

deschiderea unor canale de cooperare cu alte state UE nereprezentate în CIMIN a condus la adoptarea unor noi soluţii de îmbunătăţire a instrumentelor EUROGENDFOR, pe de o parte, cât şi la punerea în valoare a eforturilor depuse de celelalte preşedinţii.

Plecând de la prevederile statutare, în perioada

decembrie 2014 – decembrie 2015, România, prin Jandarmeria Română şi Ministerul Afacerilor Externe, a exercitat prerogativele Preşedinţiei CIMIN a EUROGENDFOR.

Activitatea Preşedinţiei române a vizat promovarea unei agende interne şi externe bazată pe dinamizarea procesului de consolidare a poziţiei EUROGENDFOR în plan internaţional.

Un an de succes

General maior dr. Mircea OLARU

7



Pe această direcţie, s-a purtat un dialog activ cu reprezentanţii organizaţiilor

internaţionale, s-a participat la procesul de consultare şi coordonare în legătură cu dosarele EUROGENDFOR de actualitate şi, nu în ultimul rând, Preşedinţia română a continuat să menţină o strânsă legătura cu fosta Preşedinţie franceză şi a susţinut implicarea viitoarei Preşedinţii italiene în activităţile curente.

S-a avut în vedere şi contextul mai larg al provocărilor şi consecinţelor pe care conflictele actuale le au asupra comunităţilor insuficient consolidate pentru a-şi păstra filonul identitar.

În acest sens, începutul anului 2015 a fost marcat de încercarea de a efectua tranziţia efectivelor EUROGENDFOR din cadrul misiunii EUFOR RCA în misiunea MINUSCA, demers care în ciuda eforturilor susţinute ale tuturor părţilor implicate nu a fost posibil.

Cu toate acestea, cunoscând rolul deosebit de important al cooperării cu ONU, preşedinţia a continuat să impulsioneze dialogul activ cu această organizaţie, atât prin discuţiile directe cu reprezentanţii DPKO, cât şi prin intermediul ataşatului de afaceri interne român - ofiţer

jandarm, aspecte concretizate în identificarea unor domenii comune de cooperare, care vor constitui fundamentul viitoarei cooperări între cele două entităţi.

De asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată parteneriatului cu Uniunea Europeană, prin dezvoltarea cadrului existent de cooperare. În acest sens, a fost posibilă implicarea EUROGENDFOR atât în misiunea EUMAM RCA din Republica Centrafricană, unde un ofiţer de jandarmerie

francez desfăşoară activităţi în noua misiune de consiliere militară, cât şi în misiunea EUCAP SAHEL MALI, unde contribuţia organizaţiei se ridică la un număr de 17 experţi care desfăşoară misiuni de mentorat, pregătire şi consiliere în beneficiul Jandarmeriei şi Gărzii Naţionale.

Tot ca o recunoaştere a profilului organizaţiei în relaţie cu Uniunea Europeană, începând cu luna noiembrie 2015, doi experţi ai EUROGENDFOR participă în cadrul misiunii EUBAM Rafah şi contribuie la activarea modulului operaţional al misiunii. De asemenea, începând cu data de 20 aprilie 2015, un expert din cadrul Comandamentului Permanent a fost dislocat în cadrul Celulei de Planificare şi Legătură a UE pentru Libia.

Consider că implicarea EUROGENDFOR în proiecte derulate de Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite este cea mai adecvată modalitate prin care Forţa de Jandarmerie Europeană îşi poate consolida vizibilitatea în relaţia cu Uniunea Europeană.

8



Păstrând acelaşi trend, dar beneficiind şi de contextul favorabil oferit de ultimul Summit

FIEP, Coordonatorul UE pe domeniul Contra-Terorist a propus implicarea EUROGENDFOR în eforturile Uniunii Europene de sprijinire a Tunisiei în domeniul prevenirii şi luptei împotriva terorismului, prin gestionarea unui proiect de consolidare a capacităţilor Gărzii Naţionale Tunisiene, structură similară Jandarmeriei.

O nouă direcţie de consolidare a cooperării cu UE este recenta invitaţie de asociere la Programul EUPST II 2015-2018.

Consider că implicarea EUROGENDFOR în proiecte derulate de Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite este cea mai adecvată modalitate prin care Forţa de Jandarmerie Europeană îşi poate consolida vizibilitatea în relaţia cu Uniunea Europeană.

Se impune subliniată contribuţia

EUROGENDFOR din Afganistan. În acest context, rolul tot mai crescut al organizaţiei a făcut posibilă continuarea prezenţei efectivelor în cadrul misiunii NATO RSM, forţele locale afgane putând beneficia de expertiza calificată a EUROGENDFOR.

Un alt punct pe agenda preşedinţiei l-a constituit iniţierea unei cooperări cu OSCE, care se va concretiza prin participarea unei delegaţii a EUROGENDFOR la reuniunea Comitetului de Securitate al OSCE, ce va avea loc luni, 14.12.2015, la Viena. Această vizită vine în contextul tot mai crescut al OSCE de a stabili canale de cooperare în domeniul combaterii ameninţărilor transnaţionale şi va avea ca principal subiect prezentarea contribuţiei EUROGENDFOR în misiunile NATO din Afganistan.

Un alt obiectiv principal al Preşedinţiei române a CIMIN l-a constituit întărirea capabilităţilor operaţionale ale EUROGENFOR, astfel încât această organizaţie să poată răspunde adecvat la eventualele solicitări.

În acest context, România a lansat proiectul Catalogului capabilităţilor de pregătire, prin care se urmăreşte o nouă abordare în pregătirea forţelor de securitate din zonele de operaţii unde EUROGENDFOR este chemat să acţioneze.

În prezent, contribuţia EUROGENDFOR la instruirea forţelor de securitate locale se limitează la activităţi executate strict în teatrul de operaţii. Această modalitate prezintă beneficii, mai ales în situaţia în care activitatea se desfăşoară în centre specializate şi cu participarea unui număr mare de cursanţi.

Tot în această direcţie, pentru a veni în sprijinul necesităţilor tot mai mari în latura armonizării concepţiei de acţiune la nivelul forţelor EUROGENDFOR, la iniţiativa domnului colonel Philippe RIO, la nivelul Comandamentului Permanent a fost organizat în premieră ,,Cursul de planificare operaţională”.

Modernizarea şi regândirea modului în care EUROGENDFOR poate fi angajată sub egida

Beneficiind de o experienţă consistentă, personal calificat

şi infrastructură adecvată, organizarea unor cursuri specializate de pregătire a

personalului forţelor locale de poliţie în centrele statelor membre

va contribui în mod eficient la reforma sistemului de securitate din

zonele de operaţii.

9



diferitelor organizaţii a vizat lansarea de către preşedinţie a subiectului privind personalitatea juridică a Forţei. Astfel, fără a se aduce atingere prevederilor Tratatului, se urmăreşte elaborarea unui document intern, prin care se vor stabili principiile de bază şi procedurile pentru un angajament operaţional al EUROGENDFOR sub egida ONU, UE, NATO şi OSCE.

S-a apreciat ca fiind extrem de importantă continuitatea şi coerenţa obiectivelor preşedinţiilor EUROGENDFOR, motiv pentru care în cadrul Grupului de Lucru din septembrie 2015, preşedinţia română a CIMIN a lansat invitaţia statelor membre de a implementa în cadrul organizaţiei conceptul de „Troică”, constând în cooperarea dintre preşedinţia actuală, fosta preşedinţie şi cea viitoare.

Prin consecvenţă faţă de dosarele preluate de preşedinţie şi urmare a consensului statelor membre, la acest moment se evidenţiază semnarea Acordului Naţiunii Gazdă, un real succes pentru

EUROGENDFOR, care va asigura în continuare funcţionarea şi

îndeplinirea sarcinilor stabilite Comandamentului Permanent.

Deşi au fost efectuate nenumărate eforturi pentru stabilirea unor canale de cooperare

cu structuri similare din alte state decât cele din cadrul EUROGENDFOR, aceste iniţiative nu s-au putut finaliza pe timpul Preşedinţiei române.

Însă, îmi exprim convingerea că demersurile pe această linie vor fi reluate şi susţinute de viitoarea preşedinţie.

Eforturile de întărire a capacităţii EUROGENDFOR şi munca asiduă depusă de-a lungul acestui an de Preşedinţia Română se pot cuantifica astfel:

• contacte consistente cu statele membre şi partenere ale Uniunii Europene;

• contacte directe şi consistente cu Serviciul European de Acţiune Externă al Uniunii Europene;

• întâlniri şi discuţii oficiale la nivelul DPKO din ONU;

• iniţierea unei cooperări cu o nouă organizaţie internaţională (OSCE);

• angajarea EUROGENDFOR în trei noi misiuni;

• organizarea a şase activităţi ale EUROGENDFOR (trei grupuri de lucru, două vizite şi o ceremonie de schimbare a Comandantului EUROGENDFOR);

• adoptarea a peste 30 de decizii ale CIMIN;• peste 3000 de mesaje electronice pentru

coordonarea întregului spectru al domeniilor incidente EUROGENDFOR.

Având în vedere provocările actuale, EUROGENDFOR are capacitatea să devină un nod central al unei reţele cu geometrie variabilă de gestionare a crizelor internaţionale, fapt care presupune o coordonare şi angajare din partea tuturor statelor membre, bazată pe dezvoltarea de proiecte, a complementarităţii şi sinergiei.

10



În ziua de 7 octombrie, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la

Paris, Jandarmeria Română a preluat pentru de un an de zile, preşedinţia Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (FIEP), calitate deţinută până atunci de către Jandarmeria Naţională Franceză. Cu acest prilej, inspectorul general al Jandarmeriei Române, general-maior dr. Mircea Olaru, a afirmat că: „Sunt onorat că Jandarmeria Română preia acest mandat de la Jandarmeria Naţională Franceză şi doresc să adresez sincere felicitări Preşedinţiei franceze pentru realizările obţinute de-a lungul unui an deosebit de încărcat, din care nu au lipsit provocările”.

Jandarmeria Română la conducerea

Obiective

La preluarea Preşedinţiei FIEP, inspectorul general al Jandarmeriei Române a prezentat obiectivele generale pe care România şi le propune pentru anul 2016, precum şi principalele direcţii de acţiune:

1) Continuarea eforturilor comune de pregătire, prin următoarele linii de acţiune:

• intensificarea schimburilor de experienţă,

organizarea de cursuri şi seminare cu caracter internaţional în România şi participarea la cursurile de pregătire oferite de celelalte instituţii membre FIEP, care sunt în consonanţă cu competenţele proprii;

• încurajarea iniţiativelor instituţiilor membre privind programele de pregătire cu finanţare europeană şi acordarea sprijinului necesar pentru organizarea altor activităţi în beneficiul Asociaţiei;

• continuarea demersurilor pentru crearea unei

În acelaşi context, acesta a subliniat faptul că pe întreg mandatul său, atenţia se va concentra asupra provocărilor şi noilor ameninţări emergente la adresa securităţii în întreaga lume, contribuind la întărirea relaţiilor de cooperare dintre instituţiile europene de profil.

Festivitatea de preluare a preşedinţiei s-a desfăşurat în cadrul Summitului FIEP care a reunit în perioada 6-9 octombrie, comandanţii şi directorii generali ai structurilor din componenţa Asociaţiei, atât instituţii membre cu drepturi depline, cât şi cu statut de asociat din cadrul FIEP, respectiv: Jandarmeria Naţională Franceză, Carabinierii

Italieni, Garda Civilă Spaniolă, Garda Naţională Republicană Portugheză, Jandarmeria Turcă, Jandarmeria Regală Olandeză, Jandarmeria Regală Marocană, Jandarmeria Română, Jandarmeria Iordaniană, Carabinierii Chilieni, Jandarmeria Argentiniană şi Forţele de Securitate Internă din Qatar.

De asemenea, la acest Summit FIEP au fost invitaţi să participe comandantul Gărzii Naţionale Tunisiene şi comandantul Forţelor de Securitate Naţională din Palestina, în vederea acordării acestor instituţii a statutului de observator.

mr. Cornelia DUMITRAŞCU

11



platforme e-Learning dedicate FIEP;• continuarea demersurilor pentru crearea unei

reţele de experţi pe diferite domenii de activitate din rândul membrilor FIEP.

2) Asigurarea evoluţiei Asociaţiei din punct de vedere numeric şi calitativ, prin:

• acordarea sprijinului necesar integrării depline a noilor observatori;

• identificarea şi admiterea de noi membri în cadrul Asociaţiei, pentru a garanta coerenţa geografică şi de securitate;

• sprijinirea Departamentului Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova în vederea aderării la FIEP, în funcţie de evoluţia cadrului

normativ al acestei instituţii pe plan intern;• identificarea unor modalităţi de răspândire a

modelului FIEP în alte sub-regiuni ale lumii, care împărtăşesc aceleaşi interese de securitate, astfel încât să se creeze o reţea care să acţioneze ca un adevărat instrument de comunicare şi influenţă pentru forţele de poliţie cu statut militar.

3) Continuarea demersurilor efectuate în vederea actualizării şi modernizării instrumentelor de vizibilitate ale Asociaţiei, în concordanţă cu orientările date în cadrul reuniunii şefilor revistelor instituţionale, desfăşurate în iunie 2014, precum şi actualizarea permanentă a website-ului FIEP.

În perioada 24-27 noiembrie, trei ofiţeri ai Jandarmeriei Române, colonelul Liviu Uzlău, şef Serviciu Acţiuni Speciale şi Antiteroriste din IGJR, maiorul Cornelia Dumitraşcu, ofiţer specialist afaceri europene şi punct de contact principal al Preşedinţiei Române a FIEP şi maiorul Marius Ionuţ Mătăsariu, comandantul Batalionului 1 Jandarmi Special de Intervenţie, Antiterorist, Acţiuni Speciale şi Protecţie din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, au participat la Comisia FIEP pentru Resurse Umane, în Casablanca – Maroc.

Obiectivul Comisiei pentru Resurse Umane a fost discutarea aspectelor de interes comun în domeniul resurselor umane şi pregătirii personalului, pe marginea temei generale a Preşedinţiei Române a FIEP, respectiv Prevenirea radicalizării şi exploatarea informaţiilor în lupta împotriva terorismului şi a extremismului violent.

Astfel, discuţiile s-au axat pe următoarele subiecte de specialitate:

• antiterorismul şi contraterorismul – modul

de abordare a celor două concepte în cadrul instituţiilor FIEP şi a atribuţiilor care le revin pe această linie (complementaritate vs. egalitate);

• recrutarea şi selecţia personalului care activează în domeniul antiterorismului;

• pregătirea personalului din domeniul AT (din unităţile de intervenţie);

• modalităţi de evaluare periodică a personalului din domeniul AT;

• motivarea personalului din domeniul AT.

Informaţii suplimentare:FIEP este o Asociaţie a Forţelor de Jandarmerie

şi Poliţie Europene şi Mediteraneene, unite în jurul unui element comun – statutul lor militar, creată în iunie 1995.

Statutul Asociaţiei precizează scopurile FIEP, respectiv facilitarea înţelegerii între instituţiile participante, promovarea unei gândiri inovatoare şi active asupra formelor de cooperare poliţienească, întărirea solidarităţii reciproce şi punerea în valoare a modelelor lor de organizare şi a structurilor către exterior.

Comisia pentru Resurse Umane, prima activitate sub preşedinţia română a FIEP

12

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

lt. Gheorghe ENE

Persoana umană, ca membră a societăţii în care trăieşte şi evoluează, beneficiază

de pe urma condiţiilor de afirmare şi realizare, care îi sunt oferite de societate. Totodată, ea are îndatoriri faţă de ceilalţi, faţă de comunitatea a cărei membră este. De altfel, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948, odată cu proclamarea drepturilor omului, consacră principiul potrivit căruia „orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece doar în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale” (art.29).


ŞI L

IBER

TĂŢI

DR

EPTU

RI

13



Drepturile fundamentale sunt doar „acele daruri esenţiale ale naturii”, cum le consideră Jean-Jacques Rousseau „de

care nu se poate, deci, atinge nimeni, în nici un fel.” Ele sunt selectate şi înscrise în Constituţie, fapt ce confirmă sub aspectul juridic valoarea lor în raport cu alte drepturi şi le asigură o protecţie juridică deosebită.

Nici un drept nu poate fi conceput a fi interpretat în sensul de a săvârşi un act sau de a desfăşura o activitate prin care s-ar încălca sau suprima dreptul altei persoane.

Drepturile omului sunt respectate în măsura în care sunt cunoscute şi ele sunt cunoscute în măsura în care sunt însuşite. Propagarea cunoştinţelor în acest domeniu reprezintă în primul rând o activitate distinctivă a puterilor publice şi instituţiilor statale, cât şi a organizaţiilor nonguvernamentale. Este necesar ca fiecare individ să posede cunoştinţe necesare pentru a înţelege perfect această problemă în dimensiunea sa naţională şi internaţională spre a promova toleranţa, respectul şi solidaritatea între toţi membrii societăţii.

Obligaţia fiecăruia este de a conştientiza necesitatea şi existenţa propriilor sale drepturi, de a le însuşi şi de a respecta drepturile celuilalt.

Acest proces de instruire trebuie să se înceapă din primii ani de viaţă în familie, apoi în şcoală şi instituţii superioare. Este necesar să se predea un curs special de „Drepturile Omului“ la toate facultăţile.

Ce sunt drepturile omului? O religie au spus unii, o filozofie au spus alţii, un standard al civilizaţiei moderne susţin cei mai numeroşi. Pentru România constituie încă, din păcate, o noutate. Victoria revoluţiei române, scoţând ţara din coşmarul totalitarismului, a deschis noi orizonturi, în care, idealul drepturilor omului devine o realitate a vieţii noastre libere, iar îmbogăţirea lui în conţinut o perspectivă a viitorului acestei ţări.

Conştientizarea lor cât mai completă şi corectă reprezintă imperativul momentului. Doar în acest mod vom ajunge la gradul de civism al societăţii secolului pe care l-am început. Numai aşa ne vom afirma pe scena Europei şi a întregii lumi ca o naţiune care ştie să-şi onoreze excepţionala inteligenţă, bogăţia sufletească, creativitatea şi, de ce nu, puterea de muncă.

Acest imperativ reclamă un efort, o muncă îndârjită, stăruitoare, de formare a cunoştinţelor, de educare a cadrelor, de perfecţionare a legislaţiei şi a aplicării ei. El presupune, în acelaşi timp, o amplă informare asupra codului organizatoric şi a fondului normativ pe care le comportă drepturile omului.

Există încă în societatea românească serioase carenţe privind o astfel de informare. Una dintre primele îndatoriri ale instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale consacrate promovării drepturilor omului este aceea de a desfăşura o activitate de formare stăruitoare şi inspirată.

Libertatea omului este expresia echilibrului dinamic între interesele individuale şi cele ale societăţii, în contextul evoluţiei către progres şi civilizaţie. Dreptul la libertate presupune afirmarea personalităţii omului în afara altor constrângeri decât acelea prevăzute de lege şi care, la rândul lor, împiedică negarea libertăţii celorlalţi membri ai societăţii.

Libertatea omuluieste expresia

echilibrului dinamicîntre

interesele individuale

şicele ale societăţii,

în contextulevoluţiei către

progres şi civilizaţie.

14



Pornind de la premisa că libertatea persoanei, în general şi a vieţii intime în special, constituie un factor de seamă

în normala formare, desfăşurare şi dezvoltare a multitudinii şi variatelor relaţii sociale în care în mod obligatoriu intră o persoană, rezultă că orice imixtiune sau atingere adusă libertăţii omului îl expune pe acesta excluderii din sfera relaţiilor sociale, mai mult, chiar tinde a face imposibilă convieţuirea socială, care presupune respect faţă de fiecare membru al colectivităţii.

Libertatea persoanei, ca atribut important al personalităţii umane, constă în posibilitatea fiecărui membru al societăţii de a o avea şi de a acţiona în conformitate cu dorinţele şi interesele sale, fără a fi supus unei constrângeri fizice sau psihice (I. Muraru – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle constituţionale).

Libertatea persoanei, ca atribut important al personalităţii umane cuprinde printre alte drepturi şi libertăţi (cum ar fi libertatea fizică, dreptul persoanei de a se deplasa nestingherită şi de a se putea manifesta potrivit voinţei sale, libertatea psihică, inviolabilitatea domiciliului etc.) şi libertatea sexuală, dreptul inalienabil al persoanei de a dispune în mod liber de corpul său în relaţiile sexuale, în limitele stabilite de normele dreptului şi de cerinţele statului de drept (constrângerea unei persoane de sex feminin la raport sexual constituie infracţiunea de viol).

Apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei constituie o preocupare constantă, comună tuturor sistemelor de drept. În orice orânduire socială viaţa omului a fost ocrotită de lege, nu numai ca termen biologic, ci mai presus de toate, ca fenomen social, ca valoare primară şi absolută a însăşi existenţei societăţii omeneşti.

15



Preocupările pentru analiza acestei problematici din

perspectiva juridică au fost numeroase de-a lungul timpului. Acest fapt nu a condus la epuizarea subiectului întrucât evoluţia societăţii omeneşti ridică mereu probleme spinoase: existenţiale, tehnologice, socio-culturale etc.

În categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată a apărut relativ recent şi are un conţinut complex şi de mare importanţă pentru libertatea şi personalitatea cetăţeanului.

La nivel internaţional, acest drept este reglementat prin instrumente juridice universale ca Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice sau prin instrumente juridice

regionale, cum sunt Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Constituţia României reglementează acest drept ca o latură a respectării şi ocrotirii personalităţii omului.

Dreptul la viaţă intimă, familială şi privată presupune, printre altele, dreptul persoanei de a nu i se dezvălui, fără consimţământul său, numele adevărat, adresa, vârsta, situaţia familială, modul de folosire a timpului liber, obiceiurile etc.

Motivele care au stat la baza protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal au avut în vedere utilizarea tot mai frecventă a acestor datele, în special în domeniul tehnicii de calcul. De exemplu, tot mai des sunt prelucrate date cu caracter personal pentru monitorizarea achiziţiilor, monitorizarea forţei de muncă, înregistrarea apelurilor telefonice, monitorizarea deplasării vehiculelor, identificarea preferinţelor pentru anumite produse sau servicii.

Nu există nici o îndoială că intimitatea este un element esenţial al dezvoltării armonioase a omului, în special într-un sistem democratic. Acesta este motivul pentru care marile organisme supranaţionale, precum şi mai multe state au inclus această valoare printre drepturile esenţiale protejate nominal prin Declaraţia drepturilor fundamentale, le-au şi consacrat astfel ca superioare şi inalienabile.

Dreptul la viaţă intimă, familială şi privată presupune, printre altele, dreptul persoaneide a nu i se dezvălui,fără consimţământul său, numele adevărat, adresa, vârsta, situaţia familială, modul de folosirea timpului liber,obiceiurile etc.

16



Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului, Constituţia italiană, Constituţia Germaniei, acordă o valoare transcedentală acestui drept. Cel de-al 4-lea Amendament la Constituţia Americană impune respectul vieţii private a cetăţeanului împotriva ingerinţelor ilegale ale Guvernului, în timp ce mai multe state americane, în constituirea lor respectivă, vin să protejeze personalitatea cetăţenilor lor.

Franţa şi Quebecul alătură această valoare la drepturile subiective legate de persoana umană, recunoscându-i astfel o existenţă proprie şi distinctă.

Dreptul pentru respectarea vieţii private devenind un drept al personalităţii, ar trebui să moştenească caracterele proprii drepturilor patrimoniale: inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, intransmisibilitatea. Fiind ataşate persoanei titularului lor şi nefiind susceptibile de a fi evaluate pecuniar, aceste drepturi nu pot fi, evident, cedate pentru o contrapartidă financiară. Titularul lor nu poate, în fapt, să dispună de un mod de protecţie a intereselor sale morale.

Şi totuşi, experienţa a dovedit că este posibilă comercializarea secretului intimităţii şi a vieţii private: persoanele ilustre,

în special din domeniul cinematografiei, al artelor, vor accepta, în contrapartidă cu o sumă importantă de bani, să piardă temporar o faţetă a vieţii lor private, în profilul unor lectori asidui ai ziarelor de senzaţie. Oamenii politici vor dezvălui, mijlocind anumite profiluri, aspectele cele mai secrete ale vieţii lor. Anumiţi cetăţeni vor accepta chiar înregistrarea tuturor intenţiilor lor intime, în scopul unor investigaţii ştiinţifice sau altele. Este, deci, posibilă comercializarea sau vânzarea intimităţii. Totuşi, această piaţă nu permite decât privarea temporară a unei părţi a vieţii intime.

17



Dreptul la intimitate, este el transmisibil ca urmare a morţii? Pentru o fotografie,

proiectul Codului Civil Francez prevedea transmisibilitatea dreptului de împiedicare a publicării sau utilizării ei. Se pare că ar trebui să se întâmple acelaşi lucru şi pentru secretul conversaţiei.

Urmaşii sau moştenitorii unei persoane decedate ar trebui să poată asigura protecţia memoriei acesteia împotriva divulgărilor postume ale vieţii private. Astfel, aceştia ar avea posibilitatea să protejeze interesele morale şi să-i apere memoria.

Potrivit lui Juglart, „acest drept are o puternică incidenţă pecuniară: dreptul la respectul vieţii private dă loc la convenţii dintre cele mai variate şi lezarea sa dă deschidere unei acţiuni de daună-interes care se traduce prin acordarea unei sume de bani.”

Limitarea dreptului la viaţă intimă şi privată este legală dacă ingerinţa autorităţilor statului este prevăzută de lege şi este necesară într-o societate democratică pentru realizarea unor obiective legitime. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că statul are putere decizională cu privire la aprecierea conformităţii măsurilor de restrângere pe care le dispune. Aceste restricţii sunt supuse controlului internaţional cu privire la verificarea caracterului necesar al măsurilor.

Necesitatea implică existenţa unei nevoi sociale imperioase care nu este sinonimă cu noţiunile „indispensabil, admirabil, normal, util, rezonabil, sau oportun”. Marja de apreciere a statului este diferită de la caz la caz şi depinde de natura activităţii în discuţie precum şi de motivele invocate. Necesitatea limitării exerciţiului dreptului prevăzut în articolul 8 al C.E.D.O. se apreciază în contextul unei societăţi democratice, ceea ce presupune o apreciere pe care o fac organele de la Strasbourg faţă de caracteristicile standard ale democraţiei şi nu în funcţie de situaţia existentă în cauza concretă. Aprecierea caracterului necesar într-o societate înseamnă pentru Comisie şi Curte prezenţa toleranţei şi a spiritului care promovează deschidere înspre nou, dinamic. Este considerentul care permite organelor Convenţiei să aprecieze proporţionalitatea măsurilor de restrângere faţă de scopul legitim urmărit.

18


Un psiholog în Jandarmeria Română are ca activitate principală

pe aceea de a evalua periodic menţinerea în parametri optimi a

capacităţii de muncă a angajaţilor. În acelaşi timp pregăteşte oamenii

pentru a face faţă solicitărilor profesionale (cu teme şi activităţi

de pregătire), realizează programe de profilaxie cu acelaşi scop, de

pregătire şi prevenţie, realizează intervenţii primare şi monitorizări,

realizează diagnoze şi intervenţii la nivel de grup, mediază conflicte,

consiliază managerii pe probleme specifice, participă în diverse comisii

pe linie de specialitate şi participă la misiunile cu grad ridicat de risc. Pe lângă aceste principale atribuţii, cei care au dorit, s-au

specializat în diverse domenii ale psihologiei, cum ar fi psihologia

transporturilor, psihologia muncii şi organizaţională, psihologie

clinică, consiliere psihologică sau psihoterapie.

Psihoterapia în Jandarmeria Română

cpt. Alina MIHALACHE, ofiţer psiholog


- o perspectivă personală -

19



În ultima perioadă, psihoterapia, această ramură a psihologiei care se ocupă de optimizare personală, a luat amploare şi în instituţia noastră. Condiţia ca această activitate să se poată desfăşura în legalitate este ca ofiţerul psiholog să aibă atestat de liberă practică pentru psihoterapie şi să îşi avizeze punctul de lucru în acest sens la Colegiul Psihologilor din România.

Posibilitatea suplimentării activităţilor (obligatorii) de asistenţă psihologică profilactică şi primară cu cele (suplimentare) legate de terapie, vine în sprijinul celor angajaţi, dar şi a membrilor familiilor acestora, deoarece le oferă suport să treacă mai uşor peste perioadele mai dificile sau să se dezvolte şi beneficiază astfel de un serviciu care se poate contracta la costuri destul de ridicate la cabinetele de psihoterapie din afara M.A.I.

Psihoterapia poate fi folosită să sprijine trecerea prin diverse evenimente mai puţin plăcute sau poate fi vorba numai de o optimizare profesională şi/sau personală (comunicarea fără emoţii în public, asertivitate în relaţiile cu ceilalţi, eficienţa în management, metode de relaxare şi detensionare după perioade solicitante, etc.).

Se lucrează exclusiv cu obiectivele solicitantului, care se stabilesc împreună cu acesta la primele şedinţe. În general, şedinţele sunt structurate astfel (ele fiind însă dinamice, aşa cum este şi relaţia terapeutică): cunoaşterea situaţiei actuale, a istoricului personal şi stabilirea datelor întâlnirilor ulterioare; stabilire obiective de lucru (derivate din motivele şi acuzele solicitantului); stabilirea ipotezelor de lucru (cauzele şi modalitatea de producere şi perpetuare a fenomenelor, aspectelor, schemelor disfuncţionale); descoperirea resurselor personale care alimentează procesul terapeutic; stabilirea strategiei de lucru (metode, tehnici); aplicare metode şi tehnici; evidenţierea comportamentelor adaptative activate/dobândite; menţinerea conduitei adaptative. Şedinţele presupun de cele mai multe ori interacţiune la nivel verbal, fără aplicare de teste scrise. Se întâmplă ca psihoterapeutul să dea „teme pentru acasă”, pentru a investiga/menţine diverse comportamente. Acestea se stabilesc împreună cu solicitantul, pentru a le face realizabile şi plăcute.

În concluzie, psihoterapia reprezintă un plus pentru personalul Jandarmeriei Române şi membrii de familie ai acestuia. Nu este o activitate obligatorie, dar acolo unde este practicată, poate oferi un sprijin important celor care au nevoie şi de acest serviciu beneficiază şi instituţia, care poate avea, prin psihoterapie, angajaţi mai performanţi, mai deschişi către ceilalţi, care trec cu mai multă uşurinţă peste diverse aspecte ale vieţii mai dificile şi care se preocupă de dezvoltarea personală şi a resurselor proprii.

Psihoterapia este un demers menit să aducă echilibru sau să producă optimizare personală celor care simt că au nevoie, prin descoperirea/redescoperirea şi evidenţierea resurselor personale şi restructurare cognitivă (învăţarea tehnicilor de gândire eficientă şi productivă).

Printre aspectele ce pot fi abordate în cadrul şedinţelor de psihoterapie se numără: trecerea cu uşurinţă peste perioade mai solicitante la serviciu, care pot surveni datorită sarcinilor multiple sau dificile; depăşirea unor situaţii conflictuale acasă sau la serviciu, greu de depăşit pentru că de multe ori, fiind implicaţi într-o situaţie problematică, nu mai reuşim să vedem esenţialul; pot fi probleme legate de diverse aspecte ale vieţii, cum ar fi schimbarea locului de muncă şi adaptarea la altul nou, schimbarea managerului sau unei părţi din colectiv, schimbarea partenerului de viaţă sau despărţirea de acesta, plecarea copiilor de acasă la studii sau ca urmare a întemeierii unei noi familii, decesul sau îmbolnăvirea unor persoane dragi şi asimilarea evenimentului; schimbarea unor comportamente (alimentare, legate de adicţii (tutun, mâncare, dulciuri, alcool), etc.) şi menţinerea acestei schimbări pe termen lung; poate fi vorba şi de episoade de depresie, anxietate, atacuri de panică (afecţiuni din ce în ce mai frecvente în societatea noastră, prin care categoric nu trec numai persoanele cu afecţiuni psihice), etc.



Vremurile trăite par desprinse din ce în ce mai mult din proza fantastică. Fapte stranii, dispariţia limitelor de timp, compoziţia gradată a manipulării opiniei publice, apariţiile exotice ale unor descendenţi rătăciţi prin tranziţie, toate acestea duc la o profundă ambiguitate! Realitatea este cruntă, frica determină fuga, iar disperarea împinge din spate sute de mii de oameni, mulţi dintre ei cu copii în braţe! Se mută Orientul Mijlociu în Europa?

Libe

rtat

eaîn

sâr

mă

ghim

pată

?!

prof.univ. dr. Nicolae RADU

În plan global, interesele pentru controlul resurselor de energie sunt la fel de omniprezente, aşa cum este şi terorismul. Chiar să fie adevărate teoriile conspiraţiilor cu privire la atacurile teroriste de la 9/11 septembrie 2001? Să fie oare Statul Islamic un nou produs al SUA? O astfel de întrebare se impune cu atât mai mult cu cât Al Baghdadi a fost prizonier în Guantanamo, între 2004 şi 2009. A fost Al Baghdadi recrutat de forţe oculte pentru a construi o armată capabilă să dărâme preşedintele sirian Bashar al Assad? De ce îşi doresc americanii controlul în Siria? Să fie oare adevărat că atunci când nu există terorism, posibile forţe interesate îl fac să apară? Osama bin Laden nu mai există, dar organizaţia Al–Qaida a supravieţuit. Să fie întâmplător acest lucru?

Cine îşi doreşte pacea cu adevărat? În condiţiile în care Islamul este joncţiunea dintre

Dumnezeu ca atare şi om, cum a fost posibilă promovarea

sintagmei „terorism islamic”?!

Să fie vorba doar de o avalanşă de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, ci doar interesul pentru petrolul ţărilor arabe?

21



Să fie vorba doar de o avalanşă de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, ci interesul pentru petrolul ţărilor arabe? Spunem acest lucru, ştiut fiind faptul că statele arabe deţin monopolul zăcămintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezintă 60,17% din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, şi totalizează o sumă de 683,5 milioane de barili, petrol de care, nu o dată, statele occidentale s-au arătat foarte interesate.

"Statele Unite, ca unică supraputere mondială, trebuie sa accepte responsabilitatea pentru prezervarea resurselor mondiale de energie" explica, în februarie 2001, un raport al "Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale" ("Center for Strategic and International Studies" - CSIS), autorii raportului fiind Senatorul Sam Munn şi fostul secretar pentru Energie, James Schlesinger. Documentul estima că cererea de energie, în primele doua decenii ale secolului XXI, ar putea creşte cu 50%. "Golful Persic va rămâne liderul furnizorilor de petrol de pe piaţa mondială, cu Arabia Saudită pe primul loc. Dacă estimările experţilor sunt corecte, "ţările din Golful Persic ar putea să-şi valorifice rezervele şi să suplimenteze producţia de petrol cu circa 80%, în perioada 2000-2020, dacă vor apărea investitori străini, iar Irakul şi Iranul nu vor mai fi constrânse de sancţiuni" (Alexe, 2007).

Privind doar spre Arabia Saudită, spre Egipt, Yemen, Iordania, Siria sau Iran înţelegem că interesele conduc la multiple divergenţe. În Arabia Saudită, Regele Abdallah bin Abd al-Aziz Al Saud este şi prim-ministru din 1 august 2005, Arabia Saudită fiind unul dintre aliaţii de bază ai SUA în Orientul Mijlociu şi un important furnizor de petrol, cu un export zilnic de peste 9 milioane de barili. Cu un PIB/cap de locuitor de 24.200 dolari (locul 55 în lume), Arabia Saudită dispune de 25% (aproximativ 262 miliarde de barili) din rezervele mondiale, în timp ce Irakul deţinea 10% (aproximativ 112,5 miliarde barili). În domeniul gazelor naturale, clasamentul resurselor este condus de Federaţia Rusă cu peste 47.000 de miliarde m3, urmată de Iran cu peste 24.000 miliarde m3, Qatar cu aproximativ 17.000 miliarde m3, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite cu aproximativ 6.000 miliarde m3 fiecare.

În anul 2015, asistăm la o confruntare dintre Orientul şi Occidentul lumii,

în care Islamul devine nu doar un instrument de ripostă la noile teze şi

orientări ale ştiinţelor sociale moderne, dar şi o temă abordată cu obsesie drept singura cauză a acestei noi confruntări?



În aceste condiţii, ne mai surprinde ceea ce s-a întâmplat recent în ţări precum Yemen, Egipt sau Regatul Bahrain? Să ne mai întrebăm de ce oare războiul declarat de Franţa împotriva colonelului libian Moamer Ghadafi nu se mai termină? Ce să însemne toate acestea? În acest cadru de apreciere, pentru Islam, după cum afirmă Fatima Mersi, „Occidentul este materialist, brutal, represiv, traumatizant. El decide de unul singur dacă sateliţii sunt folosiţi pentru a-i educa pe arabi sau pentru a-i bombarda. El invadează vieţile noastre” (Huntington, 1998).

Din păcate, nu toţi reuşesc să privească dincolo de praful elicopterelor ridicate la cer! Pentru 71 de refugiaţi, dintre care patru erau copii, drumul spre libertate s-a încheiat în "camionul morţii", descoperit pe o stradă din Austria. Alte sute de oameni au pierit în valurile învolburate de indiferenţă şi neputinţă în largul coastei Libiei şi în apropierea insulei italiene Lampedusa. Rezultatul? Bâlbe comunitare, reacţii întârziate şi un management al crizelor aproape inexistent!

Strategiile sunt diverse! În condiţiile în care numărul celor ce se prăbuşesc pe "drumul speranţei" creşte, Uniunea Europeana face apel la raţiune, SUA dezvoltă discursul diplomatic, iar Ungaria a devenit ţinta criticilor venite din Occident! De ce se doreşte ca imigranţii să rămână "încazarmaţi" la Budapesta? Exact ca în mitul

folcloric al căutării de vrăjitoare, Australia îndeamnă Europa la un război împotriva Statului Islamic!! Ipostazele actanţilor mondiali din jocul puterii sunt multiple. Fiecare relatează propriile reflecţii despre viziuni asupra universului concret!

În mod cert, Europa se confruntă cu o criză! Nu este, însă, pentru prima dată! În 1529, Suleyman Magnificul se afla la porţile Vienei! După mai bine de cinci secole, Califatul Islamic pare să devină o realitate în întreaga Europă, natalitatea înlocuind războiul convenţional! Ce

este de făcut? Ce se mai poate face? Să fie criza refugiaţilor o invazie musulmană organizată?! Să fie adevărat că Statul Islamic ajunge în Europa şi prin valurile de refugiaţi? Răspunsul? Servicii secrete implicate, organizaţii aparent n o n g u v e r n a m e n t a l e , refugiaţi marcaţi de sărăcie şi călăuze profesionalizate, finanţe deblocate!

* * *

Considerând istoria faptelor, se vrea oare destabilizarea Europei? Cine are de câştigat ? O astfel de întrebare se impune în condiţiile în care UE alocă 2,4 miliarde de euro pentru gestionarea crizei refugiaţilor, iar Comisia Europeană este dispusă să aloce 6000 euro pentru fiecare refugiat, adică în urma unor calcule de aritmetică, circa 500 euro pe luna! Ce înseamnă această sumă în comparaţie cu salariul mediu pe economie din România? Greu să dăm un răspuns, cu atât mai mult cu cât suferinţa nu poate fi socotită prin bugete alocate! Trist, dureros, dar adevărat! Criza refugiaţilor a devenit o realitate pentru întreaga lume! Să fie şi acesta un motiv în plus pentru care libertatea trebuie scoasă dintre gardurile cu sârmă ghimpată?!

Privesc şi mă crucesc! Pretutindeni focurile sunt aprinse! Un confrate de-al nostru îşi strigă durerea din Burkina Faso, răpit fiind de gruparea teroristă al - Mourabitoune, zeci de români sunt arestaţi pentru trafic de persoane în Austria şi Ungaria, durerea fiind prilej de negoţ, în timp ce sute de mii de refugiaţi din lumea arabă, lovită de războiul pentru democraţie, sunt întâmpinaţi la porţile Europei cu tancuri, cu câini şi cu ziduri înconjurate cu sârmă ghimpată!

Timp şi anotimpuri

J DE LA JANDARMI

Nico

lae R

OTA

RU Ni s-a scurs şi toamna asta printre degete cu Ziua Forţelor Armate

cu tot, a luat startul iarna într-o zi mare (cea mai mare, a Unirii celei Mari, Ziua Naţională), dar care nu poate să-şi cearnă nisipul alb şi-nstelat aşa de repede şi aşa de uşor, fiindcă de un sfert de veac de ierni încoace, decembrie, nouă, oamenilor de arme, ne picură în suflete amintiri de sânge, fierbinţi în auz ca nişte plumbi sloboziţi din guri de foc la ordinul unor guri iresponsabile ale unor militari ai aceluiaşi jurământ. Undeva, pe pământ, unde e poarta de aer cea mare a României, moaştele unor jandarmi zac sub mantia de alb înmărmurit şi greu la care se adaugă mantia de curăţenie rece a cerului. În crengile sufletelor noastre se strecoară şi seva de aduceri aminte a acestor martiri, făcând ca decembriada de jind al libertăţii şi al democraţiei, să fie etern tragică şi mereu pilduitoare.

Oameni de arme ajunşi victime ale armelor făcute să ucidă de ordine

date de neoameni. Moartea în uniformă cu epoleţii grei de omătul neuitării îşi strecoară umbra neagră printre sonurile veşnicei pomeniri sacerdotale şi printre florile recunoştinţei noastre.

Timpul se scurge, fir tors neîntrerupt şi unidimensional, iar anotimpurile se

succed slalomând printre repere de glorie şi curaj, vitejie şi sacrificiu, onoare şi scrâşnet.

Craii de la Răsărit se pare că şi-au uitat menirea magică şi bunavestire

a Naşterii Mântuitorului. Cavaleri ai tristei figuri a revanşei şi terorii pun sfinţenia sub semnul morţii nevinovate. Convivii toleranţei planetare plătesc cu viaţa facerea de bine. Planeta clocoteşte, vălmăşagul global al speranţei, iubirii şi bunelor rânduieli capătă întruchipări de apocalips.

Focul heraclidian tinde să rămână singurul element al curgerii. Curgere

spre neant, drum către infern.

Gestionari ai liniştii şi ordinii, apărători de lege şi concordie, jandarmii rămân

izvoare de optimism şi iertare creştină. Ei sunt ziditori de clipe doldora de sens şi rod, în materia anotimpurilor pentru trecerea paşnică a cărora sunt scutieri. La mulţi ani senini, bravi făurari de istorie!

23





mr. Laurenţiu CAZAN

Într-o societate în care mediul on-line, reprezentat

de reţelele de socializate, a devenit un mijloc prin care cetăţenii

îşi exprimă nemulţumirile cu privire la ceea ce se întâmplă în societatea noastră, un mod prin care se încearcă şi se reuşeşte mobilizarea pentru

exprimarea opiniei „în stradă”, comunicarea a devenit un element

capital în reuşita misiunii Jandarmeriei.

Nu de puţine ori societatea civilă a reproşat forţelor de ordine faptul că „nu se explică ce urmează să se întâmple”. De aceea, Jandarmeria a inclus dialogul între formele sale de „acţiune”, fiind primul instrument în gestionarea misiunilor ce implică adunări de persoane.

Dialogul, ca principiual gestionării adunărilor publice

25



Caracteristicile dialoguluiPrima acţiune a forţelor de ordine

Dialogul constituie prima acţiune întreprinsă de forţele de ordine în gestiunea evenimentelor ce se derulează în spaţiul public.

Primul pasîn utilizarea de restricţii

Este vorba de primul nivel de utilizare graduală a mijloacelor de constrângere pe care forţele de jandarmerie pot fi nevoite să le utilizeze. Acţiunea echipei de dialog poate fi asimilată „primului intervenient” în asigurarea măsurilor de ordine pe timpul unei adunări publice spontane.

Trebuie să fieintegrată încă din fazade planificare a misiunii

Dialogul trebuie considerat drept un element tactic fundamental, ce trebuie luat în considerare şi integrat în toate manevrele de ansamblu din perspectiva asigurării ordinii publice. În cadrul evenimentelor planificate, acest element tactic (echipa de dialog) este integrat în faza pregătitoare a acţiunii.

Element esenţial tacticîn reuşita misiunii

În cazul unei acţiuni spontane, nedeclarate, dialogul rămâne un element capital de reuşită a misiunii.

În concordanţă cu amploarea adunării publice (evenimentului), numărul echipelor de dialog trebuie dimensionat pentru asigurarea eficienţei în crearea unei legături viabile, directe, flexibile şi coerente între Jandarmerie şi participanţii la adunarea publică.

Trebuie să fie cunoscutla toate nivelurile

Atât cadrele care formează echipele de dialog cât şi restul personalului participant la misiune, trebuie să cunoască şi să susţină etapa desfăşurării dialogului. În acest scop, personalul trebuie să fie în măsură să cunoască şi să înţeleagă intenţia comandantului acţiunii. Cunoaşterea, chiar şi generală a acestei intenţii, este garanţia reuşitei.

Pentru a purta un dialog tactic, este necesar să cunoşti şi să fii conştient de acţiune sau de manevra angajată.

Într-un cadru operaţional, securitatea personalului angajat

în misiune este imperativă. Este primordial să protejezi „intervenienţii”

minimizând asumarea oricărui risc neluat în calcul. În aceeaşi măsură este indispensabil de

ştiut că acest factor de risc nu poate fi redus în totalitate.

Asigurarea dialogului cu persoanele participante la adunarea publică are ca scop principal

asigurarea unei legături viabile, directe, flexibile şi coerente pentru a nu se ajunge la restabilirea

ordinii publice şi implicit la expunerea personalului propriu.

Din unghi operativ, libertatea de manevră a comandantului acţiunii, constituie în mare parte, elementul capital în gestiunea evenimentului. Având în vedere cele prezentate, dialogul constituie un element tactic care permite întârzierea/amânarea momentului utilizării mijloacelor de constrângere, de îndeplinire a unei manevre de ansamblu în care prin asigurarea unui dialog direct şi coerent se poate „întoarce” o situaţie nefavorabilă într-una cu final pozitiv.



De ce este necesar dialogulBaza legală stabileşte de manieră precisă şi

strictă criteriile de folosire a forţei. Acestea autorizează sau limitează acţiunile posibile a fi întreprinse pentru asigurarea sau restabilirea ordinii publice. Astfel, în multe cazuri, misiunea de asigurare a ordinii publice încredinţată Jandarmeriei presupune postura de interpunere între societatea civilă şi clasa politică (ex. adunări publice care îmbracă forma unor mitinguri, acţiuni de protest), dar nu jandarmii sunt adversarii celor care protestează şi nici nu pot să le rezolve solicitările. Iar acest lucru trebuie explicat.

În acelaşi sens, securitatea cetăţenilor este prima misiune a unui stat şi prin extensie a forţelor de ordine. Este vorba, nici mai mult, nici mai puţin, decât de aplicarea principiilor fundamentale, care primează întotdeauna în timpul oricărei acţiuni a Jandarmeriei, pentru îndeplinirea misiunilor cotidiene.

În plus, este imperativ să nu se uite faptul că utilizarea forţei trebuie să rămână ultimul mijloc „Ultima ratio” pentru a duce misiunea la bun sfârşit şi numai atunci când ordinea publică a fost grav tulburată.

Securitatea personaluluiangajat în misiune



Limitele desfăşurăriiactivităţii de dialogOrice tactică are propriile limite!

Ca orice element tactic, dialogul în gestiunea adunărilor publice cunoaşte anumite limite. Acestea trebuie cunoscute, recunoscute şi acceptate de toţi intervenienţii.

Situaţia figurată mai sus pune ea însăşi limite dialogului. Restabilirea ordinii publice devine o prioritate. Activitatea de dialog nu poate sau nu mai poate fi realizată. În acest sens principiile şi obiectivele activităţii de dialog nu pot fi îndeplinite în acest caz.

O altă limitare este dată de actele normative, care impun limite ale acţiunii forţelor de ordine. Aceste texte nu pot fi încălcate din raţiuni de asigurare a uşurinţei intervenţiei. În acest caz, limitele sunt rigide.

Adversarul poate de asemenea să impună limite. Pentru a dialoga este necesar să existe minim doi parteneri care să dorească acest lucru.

Nu trebuie să neglijăm nici pregătirea personalului propriu. Pentru desfăşurarea activităţii de dialog în mod eficient, fiecare jandarm care desfăşoară această activitate trebuie să aibă în atenţie şi să răspundă la următoarele întrebări: • Sunt competent pentru a dialoga?•Am interlocutorul potrivit? (de ex.

organizator/bărbat/femeie)•Care vor fi consecinţele acestui

dialog?

•Interlocutorul meu este obişnuit cu acest tip de dialog?•Voi putea influenţa manevra?

Sensibilităţile politice şi diferenţele culturale constituie de asemenea o frână în calea dialogului. De manieră practică, acestea trebuie să fie părţi componente ale capacităţii noastre de a angaja o fază a dialogului.

Din punct de vedere tactic, limitele dialogului ca principiu de gestiune al adunărilor publice, trebuie cunoscute şi însuşite în deplină cunoştinţă de cauză de tot personalul.

Fiecare element de dispozitiv trebuie să înţeleagă că propriul lui comportament influenţează imediat rezultatul colectiv.



Cei 3 D sunt pentru:„Dialoguer - Désamorcer - Défendre (Intervenir)” - Dialog - Dezamorsare - Apărare (Intervenţie).

Primul D reprezintă DIALOGUL

Cel de-al doilea D reprezintă DEZAMORSAREA

Cel de-al treilea D reprezintă Défendre în traducere „a interveni”

Aplicarea

Principiului 3D

pe timpul asigurării ordinii la

adunările publice

În cadrul campionatului EURO 2008, Elveţia a pus în

practică strategia denumită „3D”.

Este vorba despre o tehnică vizând pacificarea spaţiului

public şi crearea condiţiilor favorabile unei bune

desfăşurări a evenimentului, iar o atenţie particulară a fost

acordată comportamentul cerut din partea personalului

implicat. Ţinutele, de asemenea, sunt adaptate fiecărei

etape, permiţând o creştere a puterii de convingere,

atât vizuală cât şi verbală.

Accentul a fost pus pe corelarea între ceea

ce se spune şi ceea ce se arată.

D

D

D



Ansamblul personalului a fost sensibilizat asupra faptului că Dialogul, primul D, constituie primul mijloc de acţiune pentru a duce misiunea la bun sfârşit.

Utilizarea cu regularitate a unei ţinute intermediare, denumită „ţinută de ordine publică preventivă”, contribuie pe deplin la pacificarea

spaţiului public, subconştientul colectiv asociind în general ţinutele „negre” unei noţiuni de risc.

Integrarea tuturor partenerilor, instituţionali şi privaţi, de o manieră sistematică în timpul pregătirii evenimentelor de anvergură a fost dezvoltată şi întărită, printr-un standard aplicat în mod constant.

Sinteza acestui sistem 3D se poate rezuma astfel:Comunicare/căutarea dialogului,

Empatie,

Flexibilitate în echipamentul forţelor de ordine,

Colaborare + interoperabilitate,

Dialog + forţe de intervenţie + sprijin + parteneri,

Informaţii globale şi în flux continuu din partea: media, populaţie, Jandarmerie,

Fermitate şi determinare,

Respect.



lt.co

l. Ra

ul V

ASI

LACH

E

Rolul Jandarmeriei Româneîn promovarea expertizei naţionale, în contextul Anului European pentru Dezvoltare

Uniunea Europeană a desemnat anul 2015 Anul European pentru Dezvoltare (AED 2015), fiind primul An European dedicat unei arii

relevante de politică externă a Uniunii Europene şi rolului acesteia în context mondial.

Cu motto-ul ”lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”, AED 2015 şi-a propus informarea cetăţenilor comunitari

cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a UE şi a statelor membre, stimularea implicării directe, gândirii critice şi interesului activ al

cetăţenilor UE şi al părţilor interesate din Europa faţă de cooperarea pentru dezvoltare.

De asemenea, a urmărit sensibilizarea publicului cu privire la avantajele cooperării pentru dezvoltare la nivel comunitar, nu numai

pentru beneficiarii asistenţei pentru dezvoltare a UE, ci şi pentru cetăţenii europeni.

Conferinţa de lansare în România a AED 2015 a avut loc la Biblioteca Naţională, în ziua de 17 februarie 2015, în prezenţa ministrului Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu.

Organizat sub înaltul patronaj al Comisiei Europene şi sub conceptul ”Storytelling - power to the people in international development”, evenimentul a reunit reprezentanţi guvernamentali, din mediul academic, tineri, reprezentanţi ai societăţii civile, invitaţi internaţionali într-o dezbatere interactivă despre utilizarea conceptului în dezvoltarea şi cooperarea internaţională.

Obiectivul general al României, în cadrul AED 2015, a fost informarea opiniei publice româneşti cu privire la politicile de cooperare pentru dezvoltare ale României şi UE şi de a stimula

participarea şi implicarea societăţii civile în dezvoltarea internaţională.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (n.red. desemnat ca partener de implementare a Planului naţional de lucru pentru AED 2015) au coordonat şi implementat o serie de evenimente diverse care au avut ca scop sporirea gradului de conştientizare în rândul audienţelor variate (de exemplu tineri, media, studenţi şi mediul universitar, societatea civilă) asupra tematicilor de dezvoltare. Prin comunicarea eficientă a provocărilor şi realizărilor oamenilor din ţările în curs de dezvoltare s-a urmărit contribuirea la sporirea gradului de cunoştinţe despre dezvoltare şi cooperare internaţională a cetăţenilor români şi la implicarea lor în susţinerea dezvoltării globale.



Deşi nu a organizat evenimente sau acţiuni dedicate AED 2015, Jandarmeria Română a contribuit din plin la îndeplinirea unuia dintre obiectivele Planului anual de acţiune al MAE pe anul în curs, respectiv cel privind promovarea expertizei naţionale şi utilizarea acesteia în derularea proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare (AOD).

Practic, instituţia noastră se poate mândri cu derularea şi încheierea cu succes anul acesta a 2 proiecte importante finanţate din bugetul de AOD al MAE al României şi implementate în cooperare cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Biroul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.

În cadrul primului proiect, “Întărirea capacităţii instituţionale a Gărzii Naţionale din Ucraina”, cu un buget de 79.000 USD, derulat în perioada

septembrie 2014 – octombrie 2015, au fost organizate 14 activităţi (dintre care 11 activităţi în 2015, n.red.) în domeniul asigurării şi restabilirii ordinii publice, intervenţiei montane şi speciale, conducerii subunităţilor mobile, managementului situaţiilor de criză în materie de siguranţă

publică, precum şi pregătirii iniţiale şi continue pentru executarea misiunilor

din competenţă, în beneficiul a 151 ofiţeri şi subofiţeri ucraineni.

Al doilea proiect, “Curs de pregătire în beneficiul

Poliţiei Naţionale Afgane pentru Ordine Publică”, cu un buget de 40.000

USD, derulat în cursul lunii octombrie a.c., a urmărit dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi a capacităţii celor 20 ofiţeri afgani participanţi, de conducere a misiunilor de gestionare a situaţiilor de criză în domeniul ordinii publice.

Retrospectiva contribuţiilor anterioare ale Jandarmeriei Române la Programul de AOD al României

Intrarea Jandarmeriei Române în categoria instituţiilor naţionale furnizoare de AOD s-a realizat în anul 2011, prin implementarea primului proiect de acest gen, “Modernizarea practicilor Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova în domeniul gestionării ordinii şi siguranţei publice” (perioada derulării a fost octombrie 2011 – mai 2012, n.red.), cu un buget de 58.000 Euro.

Pe durata activităţilor, 44 de cadre din Trupele de Carabinieri din Republica Moldova au fost pregătite şi certificate în domeniile intervenţiei profesionale, misiunilor executate de subunităţile mobile şi managementului situaţiilor de criză în domeniul ordinii publice.

Ulterior, în 2012, instituţia noastră a derulat un “Curs de pregătire în domeniul managementului ordinii publice şi drepturilor omului”, cu participarea a 20 ofiţeri din cadrul poliţiei irakiene, printr-un proiect cu un buget de 25.500 Euro.

În perioada iulie 2013 – septembrie 2014 a fost derulat proiectul ”Consolidarea capacităţilor Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova”, cu un buget de 89.172,40 Euro.

În urma desfăşurării activităţilor, 225 ofiţeri şi subofiţeri carabinieri au beneficiat de cunoştinţele şi deprinderile formate în domeniul asigurării şi restabilirii ordinii publice, intervenţiei profesionale şi speciale, conducerii subunităţilor mobile, misiunilor internaţionale şi formării profesionale.

În 2014, instituţia noastră a mai organizat cursul “Managementul realizării pregătirii”, în domeniul gestiunii activităţilor de formare profesională, cu participarea a 19 ofiţeri din Ministerul de Interne afgan, într-un proiect cu un buget de 40.000 USD.

Proiectele de mai sus au fost implementate în colaborare cu Unitatea Asistenţă pentru Dezvoltare din MAE şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Regional Bratislava (în prezent Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Biroul Regional pentru Europa şi Asia Centrală, n.red.).



col. Sorin PREDA

DEZVOLTARE...... CU RESURSE INTERNE

Cercetarea şi inovarea - două domenii vitale pentru dezvoltare şi progres, reprezintă priorităţi pentru orice organizaţie ce doreşte să ofere servicii sau produse competitive şi apreciate de public. Ele presupun investiţii importante, umane şi financiare, care sunt amortizate într-un timp relativ scurt de la lansarea şi folosirea pe scară largă a produsului obţinut.

Deşi cu resurse limitate alocate acestui domeniu, Jandarmeria urmăreşte consecvent dezvoltarea mijloacelor şi echipamentelor specifice misiunilor sale, iar anul 2015 a adus şi primele rezultate pentru proiectul „Module şenilate adaptabile la vehicule cu roţi”.

Produsul de tehnică nouă rezultat este destinat montării pe autovehiculele Dacia Duster din dotarea Jandarmeriei Române în vederea deplasării acestui tip de autospeciale pe teren sau drumuri înzăpezite.

Cercetarea - proiectarea, realizarea, testarea şi omologarea prototipului produsului, rezultat al cercetării ştiinţifice aplicative, au urmărit obţinerea unui produs ce constituie un mijloc complementar care se integrează în manevrele forţelor jandarmeriei.



Completul prezintă principalele avantaje operaţionale după cum urmează:• deplasarea personalului propriu în deplină

siguranţă în condiţii meteo deosebite, pe teren sau drumuri greu accesibile;• asigurarea accesului autospecialei pe

teren accidentat, drumuri impracticabile, zone împădurite.

Parametri dimensionali:• lungime - 4315 mm;• latime - 1822 mm;• înălţime - 2120 mm;• ampatament - 2673 mm;• ecartament faţă/spate - 2280/2300 mm;• garda la sol - 440 mm;• unghi de atac - 39 de grade.

Caracteristici de masă:• masa proprie 1630 kg (echipat cu senile -

82kg x4 buc.);

• masa totală 2130 kg (echipaj 5 persoane + bagaje = 500kg).

Raza de viraj:•raza interioară/exterioară stânga 7200/10000

mm.

Rampa maximă:• autospeciala a parcurs cu succes un traseu cu

pante/rampe progresive (10-15-20-25 %) într-un regim sigur de viteză.

Viteza maximă:Viteza maximă înregistrată pe bordul

autospecialei complet încarcate ~ 30 km/h.

Timpi de montare/demontare şenile:• montare module şenilate – 60 minute;• demontare module şenilate – 50 minute.

34

GÂNDURI ÎNSEMNATE


interviu

35

TudorGheorghe

GÂNDURI ÎNSEMNATE

Această Armăabsolut necesarăşi onorabilătrebuiesă se bucure derespectul to-talal cetăţeanului,pentru că la nevoie,în orice situaţie, Jandarmeriaeste alături de el.

"


Pentru că este luna care a debutat cu Ziua Naţională, aş începe de la afirmaţia că pentru dumneavoastră, Ziua Naţională este

în fiecare zi. Când noi, românii, o să înţelegem că trebuie să avem înclinaţie, aplecare şi aceeaşi dragoste, şi datorie, faţă de ţara aceasta, în fiecare zi, nu numai de 1 Decembrie, când ne manifestăm prea festivist, cred eu, entuziasmul şi deja s-a cam tocit însemnătatea ei, atunci va fi foarte bine în ţară. Dar până atunci, când aşteptăm o zi anume să ne sărbătorim ţara ....

Vezi tu, sentimentul acesta de patriotism s-a tocit, poate s-a şi dorit chestia aceasta. Într-o anume perioadă, prin '90, mai pregnant în 2000, cu cât îţi înjurai mai mult ţara, cu cât minimalizai mai mult lucrurile fundamentale ale spiritului românesc, erai, vezi Doamne, mai european. Trebuia să minimalizăm totul, să vorbim urât despre noi: „aici la noi, în spaţiul mioritic” – le era jenă de spaţiul acesta, „aici în Românica noastră”, „politica de pe malul Dâmboviţei”, ca şi cum aceste lucruri ar fi urâte.

Sau neimportanteDa, televiziunile, presa, foloseau aceste

expresii, lansate de nişte intelectuali, sau pseudointelectuali „faimoşi”. Eu sunt împotriva acestui fel de a gândi!

Vorbeaţi de admiraţia pe care o aveţi pentru generaţia prepaşoptistă şi pentru cea interbelică, cu valori culturale şi sociale care astăzi sunt

puţin prezente. Putem spune că Dumnezeu îngăduie în momentele importante, apariţia unei astfel de generaţii şi apoi ne lasă timp să învăţăm lecţia lor?

Nu, nu, noi avem reaua obişnuinţă să nu învăţăm din greşelile trecutului. Aşa suntem noi, uităm repede. În al doilea rând, cred că aceste perioade sunt ciclice. Dacă vorbim de prepaşoptişti, despre acei tineri care s-au întors de la marile universităţi unde studiau, din Paris, de la Berlin, Viena, cu sau fără masonerie, nu mă interesează, au venit acasă şi au făcut o Ţară. Dacă vorbim de perioada interbelică, a fost o explozie de rafinament intelectual în toate zonele. A fost o reală explozie, prin care spiritul românesc s-a putut exprima la nivel absolut universal. În plan filozofic era gruparea din jurul lui Nae Ionescu, Criterionul, cu Vulcănescu, cu Ţuţea, cu Cioran, cu Eliade, cu Sebastian, cu Alice Voinescu ...oof, o nebunie!

Gânditorii aceştia au atins culmile universalităţii, apoi au fost recunoscuţi. Cel mai mare dintre ei este de limbă franceză, domnul Cioran, Mircea Eliade, ce să spun, nume fabuloase pentru cultura universală. Nu trebui să uităm că în această perioadă Brâncuşi începuse să „sperie” lumea, era şi Ţuculescu, în literatură eram extraordinari, în arhitectură făcusem lucruri fabuloase şi Bucureştiul căpătase personalitate din punct de vedere arhitectural. Astăzi suntem cam în aceeaşi situaţie. A trecut cam tot atât timp şi aştept generaţia ce acum studiază la

universităţi din lume, mulţi trimişi prin burse de statul român, mulţi prin resurse proprii, aştept intelectualii tineri, ce au plecat din motive care nu mă interesează, să vină înapoi şi să refacă ţara. Adică, folosind un slogan obişnuit acum, „să îşi ia ţara înapoi”!

36

01interviu realizat de Sorin DESPINA

Aştept generaţia ce acum studiază la universităţi din lume, mulţi trimişi prin burse de statul român, mulţi prin resurse proprii, aştept intelectualii tineri, ce au plecat din motive care nu mă interesează, să vină înapoi şi să refacă ţara. Adică, folosind un slogan obişnuit acum, „să îşi ia ţara înapoi"!

"

GÂNDURI ÎNSEMNATE


02

37

GÂNDURI ÎNSEMNATE


Încercaţi prin spectacolele dumneavoastră să scoateţi la lumină cultura adevărată, acoperită acum de producţiile submediocre ale televiziunilor. Cum sunt primite de public!

Ajungem şi la cum sunt primite. Eu am fost deseori asociat, din necunoaştere, cu lumea show-biz-ului. Ori eu nu am nimic în comun cu aceasta. Menirea mea este cu totul alta. Este loc în această ţară de tot felul de manifestări, unele ...... de joasă calitate, dar asta depinde de artistul care le prezintă. Altele mai bune. Eu nu fac parte din această categorie, am fost predestinat, cred eu, să fac parte din zona educaţiei şi a culturii. La ora actuală, pe cultură şi educaţie, ele sunt îngemănate amândouă, nu se pune nici un preţ. Nu se doreşte. Dacă te uiţi bine, şi cum se împart banii la buget, când este vorba de cultură – 0. Ori dacă vrei să debusolizi o ţară, să o destabilizezi, să îi iei echilibrul, trebuie să fie lovită în trei puncte esenţiale: în sănătate, în educaţie şi în cultură. Dacă ne uităm bine la ce se întâmplă, o să vedem că în aceste puncte este lovită naţia română.

După cum spunea şi domnul Dan Puric în interviul pe care ni la acordat, vor să ne transforme dintr-un popor într-o populaţie.

Aşa e, şi eu o simt cel mai bine, pentru că spectacolele mele, spre surprinderea multora, chiar dacă sunt de un rafinament intelectuale ridicat, sălile sunt pline. Nu am coborât ştacheta niciodată. Nu am făcut ce vrea publicul, pentru că el vrea, în general, lucruri facile. Ce mă pune ăsta să gândesc, vreau ceva uşor! În clipa când te cobori la nivelul publicului, el te iubeşte, „ce ne-am mai râs la ăsta”, spune după spectacol, apoi uită. Când îl pui în situaţia în care îl pun eu de 40 de ani, când nu am coborât ştacheta niciodată, atunci publicul începe să gândească. „Stai puţin, că nu e cum vor ăştia!” Şi de 40 de ani, spre 50, fac educaţie cu sălile pline.

Aţi afirmat că poate a trebui să renunţăm la schimbare şi să ţinem pentru o perioadă un

drum. Credeţi că poate vrem schimbarea către adevărata Românie, cu bun simţ, dreptate şi frică de Dumnezeu, iar desele schimbări nu ne-au dus acolo, şi de aceea o tot dorim?

Mă deranjează ideea de schimbare, pentru că ea a fost tocită de politicieni. În preajma fiecăror alegeri, apare un personaj din politica românească şi spune „doresc schimbarea”. Eu nu mai doresc schimbare, eu vreau con-ti-nu-i-ta-te!

Dar către ceva corect!Obligatoriu! Dacă se vede că au

luat-o pe un drum greşit, ce rost are să îi urmezi. Stai să îţi dau un exemplu, cel mai bun, după părerea mea: ce s-a întâmplat în învăţământ. Cum a ajuns un ministru acolo, s-a crezut Spiru Haret şi a vrut să reformeze învăţământul, confundând capacitatea intelectuală a copilului român cu lenea intelectuală a copilului american, spre exemplu. Americanul îl direcţionează pe puştiul lui pe un canal, îi dă să mănânce până îl face obez şi îl face să ştie un singur lucru. Noi am preluat greşit chestia asta, să fi numer one. Copilul român are o capacitate extraordinară, noi suntem un popor foarte inteligent. Aşa că nu trebuie să-l îngrădim, lasă-l să înveţe tot, până la un anumit punct. Să aibă o zonă de cultură generală puternică, să ştie! După aceea, fiecare îşi alege drumul. Dar dacă tu, de la început, îi opreşti accesul către anumite domenii: de ce îi trebuie religie, de ce îi trebuie

03

04

Copilul român are o capacitate extraordinară, noi suntem un popor foarte inteligent. Aşa că nu trebuie să-l îngrădim, lasă-l să înveţe tot, până la un anumit punct. Să aibă o zonă de cultură generală puternică, să ştie!

"

38

GÂNDURI ÎNSEMNATE

inte rviuJANDARMERIA ROMÂNĂ DECEMBRIE 2015

geografie s

au istorie, lasă mamă, matematică şi limbi străine, că acesta e viitorul, îl tâmpeşti. Noi suntem un popor cu fantezie, copii trebuie lăsaţi liberi! Una din marile gafe făcute este aceea că au desfiinţat şcolile tehnice. Brâncuşi a plecat de la o şcoală de artă şi meserii! Învăţai sculptură, să pictezi, dacă aveai talent te puteai dezvolta, deveneai „mare”. O să fim şi suntem ţara în care, la hotel, fata care face curat, are diplomă de licenţă. Mi s-a întâmplat mie. Cu facultăţi făcute pe la Herculane, pe te miri unde! Sunt facultăţi peste tot în ţară. Dar cine

predă? Aici e toată povestea!

Tot mai des se afirmă cu nu ne mai apreciem valorile, dar cu referire la persoane. Nu cumva trebuie să revenim în primul rând la valorile morale şi apoi...

Obligatoriu. Vreau să spun că în orice societate se întâmplă, dar la noi cu precădere: valorile reale sunt, de obicei, singulare, mediocritatea întotdeauna se uneşte. Un om de valoare va avea contracandidat, să zicem, nu unul, ci un ciopor de mediocri, care vor încerca să îl coboare la nivelul lor. Ei nu vor încerca să se ridice la nivelul lui, poate nici nu pot, dar vor încerca să îl coboare. Îl elimină chiar, îl marginalizează. Asta e marea tragedie a societăţii româneşti!

Să vorbim şi de lucruri mai frumoase: se aproprie perioada sărbătorilor de iarnă. Cum vi le amintiţi pe cele petrecute în satul în care aţi copilărit?

Să şti că eu debusolez pe multă lume, la mine în sat nu erau sărbătorile cu fastul şi frumuseţea celor din Bucovina, Maramureş sau zonelor montane din Oltenia. Eu fiind dintr-o zonă de şes, lângă Craiova, nu prea erau colindători. Erau cumva, dar nu am imaginea celor din Bucovina, din Maramureş, din Mehedinţi, din Gorj, pe care i-am văzut mai târziu. Bucuria noastră era că ne aducea Moş Crăciun ..., cum să spun... că ne aducea ghete. Ghete noi. Era extraordinar, am fost copil sărac iar pentru noi o pereche de ghete noi era minunea lui Dumnezeu.

05 06

Bucuria noastră era că ne aducea Moş Crăciun ..., cum să spun... că ne aducea ghete. Ghete noi. Era extraordinar, am fost copil sărac, iar pentru noi o pereche de ghete noi era minunea lui Dumnezeu.

Şi bucuria de a primi!Da! Asta era! Din toată

sărăcia primeam daruri. Nu am avut niciodată pom de Crăciun. Ciudat, nu?

"

39

GÂNDURI ÎNSEMNATE

inte rviu DECEMBRIE 2015 JANDARMERIA ROMÂNĂ

Şi bucuria de a primi!Da! Asta era! Din toată sărăcia

primeam daruri. Nu am avut niciodată pom de Crăciun. Ciudat, nu?

Da!Nu am avut!

Cum este o zi din viaţa lui Tudor Gheorghe când nu este în turneu?

Mâncând peste 250 de zile pe an prin restaurantele Patriei, când nu

sunt în turneu, sunt casnic. Îmi place să gătesc şi îmi pregătesc spectacolul următor. Când intru în bucătărie nu mă mai gândesc la nimic, mă golesc, sunt ca în transă, mă relaxez. După ce am terminat treburile, scriu următorul spectacol. Nu pot să stau!

Partea creativă este pentru mine cel mai frumos lucru. După ce scriu un spectacol, vine o parte stupidă de memorare, trebuie să le învăţ. Partea de creaţie este foarte frumoasă. Nu ai somn, te scoli, scrii, ai bucuria creaţiei, nu oboseşti!

Oferiţi multora spectacole, dar dumneavoastră la ce spectacole mergeţi!

Nu prea am timp. Mă duc la teatru când am timp, mai ales acum, în perioada de iarnă, la Craiova sau Bucureşti, mă duc la concerte. Să şti că accept orice gen, chiar şi, să zicem Loredana, dacă are un spectacol mai interesant, mă duc, nu am reţineri. Sunt un tip deschis la tot ce înseamnă spectacol şi le accept cu mare drag.

Am mulţi colegi care încă mai iubesc Universitatea şi mi-au cerut să vă întreb cum mai simţiţi iubirea alb-albastră?

Nu mai simt! Universitatea Craiova „campioana unei mari iubiri” – frumos titlu dat de Păunescu, „o iubire alb-albastră” cum i-am spus eu, a fost a unei zone, a Olteniei. Toţi copii aceştia, de la Cămătaru la Balaci, de la Donose la Ungureanu, toţi erau de acolo. Oo, când a venit Zoli Crişan toţi era speriaţi, dar Crişan s-a oltenizat foarte

repede (râde cu poftă). Şi atunci era stadionul plin, jucau ceilalţi, erau 3mii, 5 mii de spectatori, dădea legătura la Craiova - 28 de mii, 30 de mii. Era nebunie şi aveam o echipă pe care o iubeam. Acum au fost drăguţi generaţia lui Săndoi, m-au chemat la ei, mi-au dat un tricou, mi-au făcut o cobză din flori, s-au purtat foarte frumos. Am stat de vorbă cu ei şi le-am spus: îl vedeţi voi pe Cîrţu? (era încă alături de Săndoi pe banca Craiovei). Generaţia lui a însemnat pentru noi, toată Oltenia bucuria supremă. Aveţi aici toate condiţiile să fiţi ca ei. Făceţi-o!

Aţi susţinut concerte pentru românii aflaţi departe de casă. V-aţi gândit să mergeţi şi la jandarmii sau militarii români aflaţi în teatrele de operaţii?

Am fost pe pas să ajung acolo, dar nu ştiu ce nu s-a legat. Ceva organizatoric, pentru că trebuia să plecăm şi după aceea a căzut totul. Dar acum pregătesc un spectacol, pentru toţi militarii, fie jandarmi, fie trupe terestre, Scorpionii mei de la Craiova, să vină toţi la un spectacol la Sala Palatului. Gratuit. Vreau să fac asta şi o să o fac în perioada următoare!

Ideea a fost în primul rând a băiatului meu, după o discuţie cu directorul Casei de Cultură a Armatei din Craiova, care organizase un astfel de spectacol, dar nu a avut spectatori, propaganda nu a fost pe măsură sau se întâmplase ceva. Atunci am zis că o să fac eu un spectacol, mai ales că şi un coin primit din Afghanistan (monedă specifică unui teatru de operaţii, n.r.).

Partea creativă este pentru mine cel mai frumos lucru. După ce scriu un spectacol, vine o parte stupidă de memorare, trebuie să le învăţ. Partea de creaţie este foarte frumoasă. Nu ai somn, te scoli, scrii, ai bucuria creaţiei, nu oboseşti!

" 07

08

09

10

40

GÂNDURI ÎNSEMNATE


Eu cred că Jandarmeria Română trebuie să ajungă la respectul poliţistului britanic, care nu umblă înarmat. Numai dacă l-ai atins, ai jignit uniforma, ai jignit Arma. Deci Jandarmeria trebuie să îşi recâştige demnitatea de Armă superioară în sistemul naţional de apărare.

"41DECEMBRIE 2015 JANDARMERIA ROMÂNĂ

Cum se vede Jandarmeria prin ochii lui Tudor Gheorghe?

În primul rând chestia asta din comunism, cu miliţia, a rămas ca o rană foarte greu de

vindecat. Trebuie reluată legătura, cu ideea de jandarm, cu Jandarmeria veche, înfiinţată de Cuza parcă.

Nu, de Grigore Alexandru Ghica, la 1850, odată cu naşterea lui Eminescu!

Ia-uzi! Acesta este un lucru pe care domniile voastre trebuie să îl spuneţi. Staţi aşa, noi nu venim din miliţie, noi venim din Jandarmerie, care s-a înfiinţat la 1850. A fost un hiatus, dar asta a fost istoria, asta s-a întâmplat cu toată societatea, au fost 50 de ani care ne-au bulversat, nu ne revenim uşor. Această Armă absolut necesară şi onorabilă trebuie să se bucure de respectul to-tal al cetăţeanului, pentru că la nevoie, în orice situaţie, Jandarmeria este alături de el. Lumea trebuie să mai înţeleagă un lucru: Jandarmeria nu este împotriva individului, Jandarmeria este pusă să îl apere!

Ce aţi recomanda jandarmilor?Recăpătarea demnităţii de jandarm. Eu cred

că Jandarmeria Română trebuie să ajungă la respectul poliţistului britanic, care nu umblă

înarmat. Numai dacă l-ai atins, ai jignit uniforma, ai jignit Arma. Deci Jandarmeria trebuie să îşi recâştige demnitatea de Armă superioară în sistemul naţional de apărare.

Şi să creadă că o să vină ziua în care Jandarmii vor fi iubiţi şi apreciaţi, iar când vor trece pe stradă, în pas de defilare, la parade, să îi aplaude lumea. Chiar aşa, nu ar strica ca, din când în când, un batalion de jandarmi să tracă cu muzica prin oraşe. Reacţia ţării ar fi interesantă! Trebuie făcut experimentul acesta, ar fi interesant.

Într-adevăr, ne-ar interesa părerea reală a cetăţenilor despre noi!

Dragul meu, mai este aici o defecţiune. Lumea nu are noţiunile exacte, mai face

confuzie, de multe ori când zice jandarm, zice poliţai. Dar nu, sunt jandarmi, este cu totul altceva, se face o confuzie, de aceea, voi, ca Armă, trebuie să vă recăpătaţi statutul şi demnitate jandarmului. Să fie limpede cu ce vă ocupaţi!

Drumul cel mai greu pentru Jandarmerie abia acum începe, de recăpătare a demnităţii sale de Armă superioară pentru apărarea cetăţeanului!

11

12

13

GÂNDURI ÎNSEMNATE


JANDARMERIA LA ZI

MENTALITATE.MOBILITATE.EFICIENŢĂ."Un conducător trebuie să ţină minte trei lucruri: mai întâi

că el conduce oameni, al doilea, că îi conduce după legi şi al treilea… că nu conduce întotdeauna".

Agathon

G.J.M. Constanţa

lt. Gheorghe ENE

Ca militari, avem obligaţia să promovăm principiile şi valorile specifice şi să apărăm legalitatea şi onoarea militară. Ori, toate aceste lucruri se pot înfăptui şi păstra numai prin formarea unor jandarmi bine pregătiţi, cu viziuni moderne şi posibilităţi de adaptare continuă.

Fără o evoluţie în percepţie privind modalitatea de pregătire şi posibilitatea menţinerii unui nivel

de disciplină militară, este dificil. Trăim într-o societate bulversată, cu un sistem de valori răsturnat şi controversat.

Orice măsură coercitivă luată pentru a îndrepta o deficienţă în sistem poate fi apreciată ca o măsură restrictivă. Totodată, orice măsură stimulatorie care ar trebui să compenseze într-un fel efortul pe care unii colegi îl depun, poate mult mai mult decât ceilalţi, este limitată la mulţumiri şi diplome. Problema aceasta a apărut după 2007-2008, categoric, din sărăcie. Dar, aceste aspecte au trebuit înlocuite într-o formă sau alta pentru a menţine un nivel de profesionalism. Fie că este vorba de recompense sau de sancţiuni, acestea trebuie aplicate atunci când este cazul. Altfel, nu poţi face performanţă.


JANDARMERIA LA ZI

În ceea ce priveşte eficienţa, ultimele angajări la Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanţa au fost făcute în anul 2007. De atunci au trecut 8 ani. “De atunci şi ultimii angajaţi au trecut prin diferite faze ale pregătirii, ale consolidării experienţei. Eu consider că după 5 ani, în orice loc de muncă din ţara asta, la nivel execuţional, te perfecţionezi şi nu mai poţi invoca motive de pregătire sau de ineficienţă.” col. Mircea Seceleanu, comandantul Grupării.

În 2012, colegii noştri au început un parteneriat de colaborare în vederea combaterii fenomenelor infracţionale cu Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi procurorii DIICOT din cadrul serviciului teritorial.

Acest parteneriat se derulează şi în prezent cu rezultate semnificative la nivel naţional, în domeniul combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri şi a substanţelor cu efecte psihotrope

la nivel stradal. Zonele vizate de traficanţi erau liceele, în funcţie de posibilităţile copiilor de a cumpăra. Un alt fenomen era contrabanda cu ţigări, care la nivelul colţului străzii sau a gării, autogării, se desfăşura vizibil. Acum, aceste lucruri nu se mai întâmplă datorită jandarmilor de la Gruparea Mobilă Constanţa.

Aceste infracţiuni sunt foarte profitabile, iar prin săvârşirea lor în fiecare zi, în aceleaşi locuri din oraş, devin cunoscute. Efectele lor sunt pe cât de grave pentru cei care consumă, pe atât de benefice pentru cei care le produc. Deoarece cu banii câştigaţi foarte uşor se pot constitui în continuare “cuiburi” de crimă organizată incontrolabile şi uşor manevrabile în timp de către cei care au intenţii de acţiuni teroriste la nivelul României. Nu putem şti! Dar pot apărea...


JANDARMERIA LA ZI

Aceste infracţiuni sunt foarte profitabile, iar prin săvârşirea lor în fiecare zi, în aceleaşi locuri din oraş, devin cunoscute. Efectele lor sunt pe cât de grave pentru cei care consumă, pe atât de benefice pentru cei care le produc. Deoarece cu banii câştigaţi foarte uşor se pot constitui în continuare “cuiburi” de crimă organizată incontrolabile şi uşor manevrabile în timp de către cei care au intenţii de acţiuni teroriste la nivelul României. Nu putem şti! Dar pot apărea...

ME

NT

AL

ITA

TE

.M

OB

ILIT

AT

E.

EFICIENŢĂ.

“Noi am găsit modalităţi de a-i motiva pe colegii noştri aşa încât eu consider că am reuşit să facem o diferenţă între cei care, într-adevăr consumă timp, resurse şi îşi asumă riscuri mai mari faţă de ceilalţi care desfăşoară activitatea normală, rutina în cadrul echipelor de intervenţie, rezerve de intervenţie la sediul unităţii. Nu spun că ceilalţi nu ar fi în măsură să facă lucrurile acestea. Nu.”

col. M. Seceleanu

RISCUL ASUMATIată că sunt cauze de bază care

pot duce la efecte mult mai grave în domeniul ordinii publice la nivel stradal pe care nu le poţi controla imediat având în vedere competenţa materială limitată a unei Grupări Mobile.

Legea prevede că Gruparea Mobilă este o unitate destinată organizării şi executării misiunilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi de combatere a infracţionalităţii în zona de responsabilitate teritorială. Concluzionăm că legiuitorul a stabilit două misiuni clare pentru aceste grupări mobile.

Jandarmii nu sunt specializaţi în domeniul combaterii infracţiunilor de trafic de droguri. Însă, împreună cu procurorii DIICOT din cadrul serviciului teritorial şi colegii de la serviciul antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, jandarmii constănţeni s-au specializat şi în combaterea acestui fenomen. Pregătirea cu aceştia s-a făcut în timp, prin întâlniri de lucru, prin convocări de pregătire cu jandarmii cu a doua specialitate din cadrul detaşamentelor. În cadrul acestor activităţi le-au fost prezentate mai multe aspecte legate de substanţele psihoactive, drogurile de risc şi de mare risc, cele obţinute din

materie organică, drogurile sintetice, modalităţile de acţiune, consumul de resurse şi riscul asumat… De aceea sunt absolut necesare aceste măsuri stimulatorii: pentru a scoate în evidenţă calităţile unui jandarm pe acest domeniu.

Dar au dispărut. Au dispărut ca formă materială, ele sunt într-o formă teoretică, o diplomă şi mulţumiri cu scopul de a “gâdila” puţin orgoliul profesional în comparaţie cu ceilalţi.

Totuşi, dincolo de motivarea profesională, sunt grupuri de colegi care vin la serviciu cu o motivaţie personală, a lor, de acasă, faţă de insecuritatea la care sunt supuşi copiii lor. Ei înşişi au solicitat să facă parte, să se pregătească şi să obţină a doua specializare tocmai pentru a se implica şi în timpul liber. Să meargă şi să constate fapte de acest gen, să sprijine această activitate de combatere tocmai în ideea de a reduce riscurile la care sunt supuşi copiii lor, rudele ori prietenii.


JANDARMERIA LA ZI

• 2.131 sancţiuni

contravenţionale constatate

doar în sezonul estival;

• 951 de infracţiuni

constatate de la începutul

anului 2015;• 448 de infracţiuni

constatate numai în domeniul

traficului şi consumului ilicit

de droguri;• 664 de autori identificaţi;

• 1.851 de pliculeţe

(fragmente vegetale, pulbere

sau comprimate psihoactive)

ridicate şi predate Brigăzii de

Combatere a Criminalităţii

Organizate Constanţa;

• 449 de contrabandişti

depistaţi cu ţigarete

netimbrate;• 181.160 ţigarete ridicate

în vederea continuării

cercetărilor,şi lista va continua…

Plutonierul-major Dogaru Mircea, din cadrul detaşamentului 3 Jandarmi Mobil, aflat în timpul liber, a urmărit un bărbat şi l-a reţinut până la sosirea echipajului de jandarmi, după ce a fost anunţat, de soţie, că un bărbat, sub pretextul că îşi caută o cameră de închiriat, a pătruns în locuinţa acestuia, de unde a sustras mai multe bunuri mobile.

“Am pus mâna pe el şi am anunţat organele abilitate. Ulterior, am aflat că mai „vizitase” nişte vecini înainte de a intra la mine în casă...”

...şi sunt exemple…Căpitanul Purcaru Cătălin, din cadrul detaşmentului 2

Jandarmi Mobil, în timp ce se afla pe echipajul de intervenţie în staţiunea Mamaia, a prins un bărbat care avea asupra sa uneltele cu care anterior a spart mai multe autoturisme, din diferite parcări ale staţiunii. Tânărul sustrăsese mai multe telefoane, gps-uri şi haine.

“Se purta ciudat, încerca să ne evite. Mi-a ridicat nişte semne de întrebare şi am început să îl întreb în mod insistent aceleaşi întrebări, iar răspunsurile lui nu erau constante. În final, a recunoscut că a spart nişte maşini.”

Sublocotenentul Iliuţă Ciprian, în timp ce se afla pe echipajul auto de intervenţie din staţiunea Vama Veche, a surprins trei bărbaţi care deţineau substanţe stupefiante pe care voiau să le comercializeze. Ulterior, la cererea procurorului, jandarmii au sprijinit percheziţia domiciliară a acestora şi au mai găsit aproximativ 80 de grame de substanţă cu miros înţepător şi suma de 10 000 lei, despre care există suspiciunea că a fost rezultată în urma săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri.

“Am intrat în serviciu seara. I-am prins în timp ce îşi confecţionau o ţigară. Mi-au spus că sunt turişti şi au venit să se distreze. Le-am percheziţionat maşina şi am găsit şi un cântar. Ei au spus că nu vând, dar că sunt meticuloşi şi cântarul este pentru uzul propriu. I-am dus la secţie şi am luat legătura cu colegii de la B.C.C.O. După ce i-a interogat procurorul, dimineaţa, la ora 6, am făcut percheziţie la domiciliul acestora, unde am găsit 80 de grame de cannabis şi 10000 de lei.”

46

JANDARMERIA LA ZI


Trăim în societate şi vedem ce se întâmplă. Consumul de droguri, în cantitate destul de mare, este similar în toate centrele universitare, în toate oraşele mari din ţară. Diferenţele sunt foarte mici. Iar diferenţa pe linia statisticii o fac cei care se implică mai mult în combaterea lui. Şi Gruparea de Jandarmi Mobilă “Tomis” Constanţa este undeva în vârful structurilor care... fac diferenţa.

“Pe lângă faptul că avem multe infracţiuni constatate,

am acţionat şi pe latura de prevenire. Degeaba avem multe rezultate dacă nu avem şi activităţi de prevenire. Aşa că, în fiecare săptămână, în ziua de vineri, desfăşurăm activităţi în cadrul instituţiilor de învăţământ. Mulţi dintre cei care consumă, nu ştiu ce consumă. Iar când le spun ce conţin etnobotanicele... mă privesc speriaţi!”

slt. Mihaela-Georgiana STAN,Prevenirea şi combaterea faptelor antisociale

Gruparea a încheiat parteneriate cu şcoli şi licee, iar pe lângă celelalte structuri să vină cu un plus de informaţie coroborată şi cu acest plus de rezultate, în ideea asigurării unei componente de prevenţie în licee, acolo unde tentaţia este cea mai mare.

Sunt copii foarte buni care, dintr-o dată, o iau razna, devin dependenţi.

Sunt părinţi care îşi duc copiii la spitalul de psihiatrie, acolo medici care încearcă să îi introducă într-o bază de date pentru a avea o evoluţie în statistică, iar părinţii nu sunt de acord. Lipsa statisticii privind efectele grave ale substanţelor noi, psihoactive, este o problemă în aprecierea reală a efectelor acestor substanţe.

PROVOCĂRILE LITORALULUI

Cele mai mari provocări specifice zonei, sunt cele legate de sezonul estival. În două luni şi jumătate, aici, în judeţul Constanţa, apar peste un milion de turişti. Dintre aceştia, 1 % sunt acei tineri teribilişti care vin să obţină din distracţie tot ce se poate, de la injectarea de vodkă în vene până la plonjonul în gol de pe zidul unei clădiri din cauza halucinaţiilor survenite pe fondul consumului de droguri ori al altor substanţe.

Sunt evenimente care adună în jur de 40-50 000 de tineri la un loc. Spre exemplu, Liberty Parade sau Europa FM ori alte evenimente pe plajă, pe nisip. Aici, pe fondul consumului excesiv de alcool sau de alte substanţe, apar stări conflictuale noi. Niciuna nu seamănă cu cealaltă. Jandarmii din cadrul Grupării le opresc din faşă sau după ce s-au consumat.

Experienţa acumulată în aceste situaţii, de-a lungul anilor, îşi spune cuvântul de aşa natură încât, la momentul organizării evenimentelor de acest gen, colegii noştri încearcă să elimine toate problemele cu care s-au confruntat în anii precedenţi.

“Este ceva nou pentru toţi ceilalţi colegi din ţară, pentru noi, acum, deja e rutină. Dar, pentru mine cel puţin, au fost momente dificile şi complexe în care am fost pus în situaţia de a analiza riscuri inerente ce pot apărea în asemenea conjuncturi. Căci, una este să organizezi un eveniment de amploare în Piaţa Constituţiei, unde şi acolo are specificul ei, alta este să-l organizezi în Vama Veche… libertinism exagerat, dar nici posibilitatea măsurilor germane nu le ai.” Colonelul Seceleanu

47

JANDARMERIA LA ZI


“Nu putem ocoli aceste fenomene care au un impact extrem de negativ la nivelul tineretului. Tineretul va trebui să constituie populaţia activă a acestei ţări. Ori dacă acest tineret are o pornire viciată, la ce ne putem aştepta în societate peste 10-15 ani? Nu putem spune atunci că nu avem o principală răspundere şi să nu ne reproşăm nimic.

Copiii nu percep, adocescenţii poate nu percep infracţionalitatea aceasta de vitrină, vizibilă şi deranjantă pentru cetăţean, fie că vorbim de furt din autoturism, furt de autoturism, tâlhărie sau comercializare de droguri ori ţigări netimbrate, comercializare care se face în mod ostentativ.

Teribilismul creează o mare vulnerabilitate atâta vreme cât formele de control social sunt ineficiente.”

Lt.col. Daniel-Mihai Ferencz,adjunct al comandantului

MENTALITATE.MOBILITATE.EFICIENŢĂ.

CONCLUZIISe pare că, deşi structură militară, Jandarmeria

poate înţelege mobilitatea nu numai în spectrul practic al mişcării oamenilor de la un punct la altul cu mijloacele pe care le au la dispoziţie. Ci şi în spectrul gândirii. Flexibilitate în gândirea profesională de adaptare în dinamică, în funcţie de mediul infracţional din stradă. Acea deprindere de obiceiurile vechi şi desuete şi îmbrăţişarea schimbării.

Iar în frunte cu un comandant care ştie să prezinte subordonaţilor motivul acţiunii, se asigură coeziunea grupului mai mult decât automatismul disciplinei. Şi… deşi exemplul personal şi toleranţa nu sunt suficient de bine dezvoltate în teoria managementului militar, unii comandanţi le identifică acum ca modalitate practică de impunere a autorităţii. Comportamentul subordonaţilor

reuşeste, poate, să fie apropiat de ceea ce spune comandantul. Pentru că el este cel care stabileşte direcţiile managementului, conducerea, relaţia dintre el şi ceilalţi, pe linia de comandă.

Direct sau indirect, toate duc către un singur punct. Aşa cum au spus-o şi alţii şi cum am simţit-o şi eu până acum în cariera mea, autoritatea şi prestigiul au o dinamică în timp şi solicită o permanentă reconfirmare care, atunci când nu se produce, are efecte de erodare.

Reflectând şi trăgând concluziile corecte, îndreptând la timp ceea ce se impune în comportamentul tău de comandant, autodepăşindu-te, se pot menţine atât autoritatea, cât şi prestigiul - elemente definitorii ale personalităţii autentice, ale unui stil de comandă eficient.

48

JANDARMERIA LA ZI


Tranziţie de succes

Pe drumul spre Suceava mă tot gândeam care să fie firul roşu al reportajului meu, dar nu reuşeam să mă hotărăsc ce ar trebuie să scot în evidenţă. Panoul mare cu indicatoare despre „Ţinutul mânăstirilor” m-a făcut să exclam „Asta e!”, oferindu-mi un punct de plecare solid, credeam eu. Realitatea avea să fie alta şi tot proiectul creat în următorii 29 de kilometri a căzut imediat ce m-am întâlnit cu locotenent-colonelul Mihai Lungu, inspectorul şef al IJJ Suceava.

Era o zi de duminică, pe înserat, când am ajuns în Suceava. „Hai să îţi arăt oraşul, te aştept în centru”, a fost invitaţia gazdei mele, care a şi râs un pic de temerea mea că nu aş putea găsi locul de întâlnire: „Ţii drumul pe care eşti acum, nu ai cum să te rătăceşti!” Şi a avut dreptate, ne-am întâlnit foarte uşor.

lt.col. Sorin DESPINA

49

JANDARMERIA LA ZI


Dacă o vorbă din popor spune că Dumnezeu are grijă de beţivi şi copii, se pare că şi jurnaliştii au parte de aceeaşi atenţie. Cel puţin în cazul meu! O patrulă de jandarmerie tocmai prinsese trei hoţi de lemne, dar a fost atacată de membri comunităţii minoritare din care hoţii făceau parte. Adică un subiect super. L-am salutat pe inspectorul şef între două telefoane, iar următoarele 40 de minute ne-am plimbat, eu în tăcere, al gestionând situaţia.

Ce se întâmplase îmi spune, a doua zi, plutonier adjutant Costinel Dascălu (foto sus):

„Eram într-o patrulă de jandarmerie pe raza comunei Pătrăuţi, în zonele locuite în special de romi, pe care le ştiam cu multe furturi sesizate. Modul lor de operare ia în considerare că duminica lumea stă prin case, nu este foarte multă activitate şi pot trece neobservaţi. Ne îndreptam spre o pădure din care ştiam că se fură, când, la vreo 50-100 de metri de localitate am văzut, la lumina farurilor, o căruţă plină cu lemne mari, buşteni. I-am spus colegului să fie atent, acesta a pornit girofarul şi ne-am îndreptat spre căruţă.

Conducătorul atelajului a început să bată caii cu biciul, îndreptându-se direct spre noi. I-am evitat, am întors maşina şi i-am ajuns exact la intrarea în sat, unde era o mică pantă şi calul n-a mai putut să tragă. Am oprit în lateralul căruţei, erau doi bărbaţi şi un minor. I-am somat, l-am prins pe cel care era în spatele căruţei l-am adus lângă maşină şi, la lumina farurilor, am început legitimarea.

Am apucat să îi scriu doar numele, când am auzit înjurături. Am ridicat privirea şi l-am văzut pe colegul meu, care se îndrepta să îl intercepteze pe cel care ţinea hăţurile şi ameninţa cu biciul. Deşi îl soma să nu mai ameninţe cu biciul, acesta continua, ba mai mult, a luat o drujbă din căruţă şi încerca să o pornească. În acest timp deja începuseră să se adune femei şi copii, care îmi spuneau să nu mă pun cu cel cu drujba, că e nebun. Nu

reuşise să pornească drujba, dar se îndrepta spre mine, aşa că am scos uşor spreiul lacrimogen, l-am somat şi, văzând că nu se opreşte, am dat un jet spre el.

Atunci s-a întors şi a rupt-o la fugă spre locul unde erau femeile cu copii. Aceştia au început să ameninţe, au înaintat spre mine la vreun metru, au făcut o breşă şi din spatele femeilor am văzut un topor cum vine spre mine. Nu am văzut cine îl ţinea, era întuneric. Am făcut o eschivă şi am parat lovitura cu antebraţul. Imediat ei s-au retras cam un metru. Am aruncat spreiul, am scos pistolul şi i-am somat să nu se mai aproprie. Am evaluat situaţia, ne-am retras şi am chemat în sprijin grupa de intervenţie a detaşamentului mobil, pentru a putea gestiona situaţia."

Ce a urmat după aceea ştiam din discuţiile telefonice: colegul rănit a fost la UPU, unde au constatat că rana nu

era foarte gravă. Acesta s-a întors la locul faptei, unde erau şeful de post şi colegii de la intervenţie. Cunoscând datele celui pe care îl legitimase, l-au adus la postul de poliţie, unde a declarat cine era cel cu drujba. Pe acesta nu l-au mai găsit acasă aseară, dar a fost dat în urmărire (a fost prins după trei zile, n.r.). A fost făcută şi cercetarea la faţa locului, pentru că procurorul a luat în calcul tentativa de omor, nu numai ultrajul, iar pe la ora 12 noaptea echipele au revenit la misiunile planificate.

Mă despart de plutonierul adjutant Costinel Dascălu şi îmi rămân în minte cuvintele care îl macină „a fost singura dată în cariera mea când a trebuit să renunţ să urmăresc un infractor, pentru că adversarul ne era superior” şi îndârjirea calculată de pe faţă. Dar cred că au evaluat corect situaţia şi nu au escaladat un conflict în care erau implicaţi copii şi femei!

"Am oprit în lateralul căruţei, erau doi bărbaţi şi un minor. I-am somat, l-am prins pe cel care era în spatele căruţei l-am adus lângă maşină şi, la lumina farurilor, am început legitimarea.

50

JANDARMERIA LA ZI


Vizita „de recunoaştere” a unităţii o fac cu maiorul Bogdan Cornaci, aflat în ultima zi a mandatului de ofiţer de relaţii publice. Aceasta este oarecum surprinzătoare, curtea insuficientă este compensată de o clădire renovată, în care condiţiile de muncă sunt cum mulţi şi le-ar dori.

„Este meritul fostului comandant (generalul de brigadă Eugen Şalar, n.r.), care a convins autorităţile locale că Jandarmeria merită un sediu modern” îmi spune inspectorul şef, la revenirea de la videoconferinţa lunară. „Şi continuăm să ne modernizăm. Cu personal puţin în structura logistică am reuşit să finalizăm investiţii importante – este vorba de spaţii de pregătire fizică la Humor, un elevator pentru reparaţii auto, achiziţii de maşini .... Nu mai spun de întreţinerea spaţiilor, poligonul are 10 hectare şi fără personal tehnic sau auxiliar reuşim să îl menţinem funcţional.” Îmi spune şi despre sala de sport cu aparate profesionale (care arătă într-adevăr occidental, n.r.), despre preocuparea de a asigura condiţii pentru personal de petrecere a timpului liber împreună şi simt pasiunea pentru tot ce înseamnă Jandarmeria Suceava.

„Sunt ofiţer de comandă, am lucrat în structuri operative şi la începutul carierei erau dese discuţiile că cei de la logistică nu se pot compara cu „operativii”, că nu prea fac mare lucru. Dar m-am convins, dacă mai era nevoie, că dacă cei de la logistică stau, stau şi „operativii”, pentru că nu au maşini să meargă în misiuni, nu au echipament de protecţie sau mijloace de intervenţie” este o mărturie sinceră care îmi arată imaturitatea şi eşecul deciziilor de acum câţiva ani de a reduce sau chiar desfiinţa (!), fără nici un fel de analiză structurile de logistică.

Mai mult, blocajul existent acum în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor de specialişti solicită o rezolvare integrată rapidă, la nivel naţional, prin modificarea conceptelor şi a cadrului juridic. Poate că trebuie luată în calcul posibilitatea de a angaja ingineri auto, psihologi, ingineri constructori, economişti etc. imediat ce un post devine vacant, prin concurs din orice sursă şi nu să aşteptăm câţiva ani, până când un absolvent al unei instituţii militare de profil este repartizat unităţii. Pentru că, spre deosebire de „luptători”, cărora le trebuie mai mult de un an pentru a se integra în subunitate, specialiştii pot aplica imediat cunoştinţele de profil.

"Am impus ca regulă să nu facem misiuni doar de dragul de a le face. Pentru că atunci trebuie să obţii şi rezultate, iar în condiţiile unor misiuni nepregătite şi nedocumentate, eşti supus tentaţiei şi „presiunii” de a comite abuzuri. Şi eu nu pot accepta acest risc!”

51

JANDARMERIA LA ZI


A devenit un stereotip această sintagmă şi chiar şi-a pierdut din semnificaţie, folosită fiind repetat şi în contexte care nu reflectă spiritul ei. Dar la Suceava am redescoperit o parte din valoarea reală a preocupării pentru ordine publică şi crearea sentimentului de siguranţă.

„Când am preluat funcţia de comandant, am analizat cum putem îmbunătăţi sistemul integrat de ordine publică şi am văzut că infracţiunile constate de patrulele mixte sunt, într-o proporţie covârşitoare, rezultatul sesizării venite din partea victimelor prin sistemul 112. Aceasta înseamnă că patrula se ducea la locul indicat,

u n d e constata

fapta, ceea ce nu era un ajutor pentru dezvoltarea capacităţii de a lucra într-un mediu operativ, de a anticipa, identifica sau gestiona o situaţie sau un fenomen infracţional. Aceasta ne-a făcut să folosim mai mult patrulele de jandarmerie în complementaritatea celor de poliţie, pentru a spori gradul de siguranţă”, îmi spune locotenent-colonelul Lungu.

Rezultatele s-au văzut imediat. Numărul infracţiunilor constate de jandarmi a crescut cu 180%, iar cel mai important element este că 80% dintre acestea au fost în flagrant. Astfel a fost prevenit ca victima să fie vătămată, iar activitatea infracţională a fost

oprită în timpul sau chiar înainte de a se produce paguba. Mai mult decât atât, a fost acordată o atenţie deosebită capacităţii de a interveni în situaţii deosebite, iar acest lucru nu se putea face decât având la dispoziţie suficienţi jandarmi, cu o pregătire comună foarte bună.

Poate şi din aceste motive, in frac ţ ional i ta tea stradală este una dintre cele mai scăzute din ţară, Suceava fiind pe locul 39-40.

„Şi ar mai fi un lucru important”, îmi spune comandantul, înainte de a pleca spre terenul de sport, unde avea loc verificarea anuală la pregătire fizică a jandarmilor din Detaşamentul Mobil, „am impus ca regulă să nu facem misiuni doar de dragul de a le face. Pentru că atunci trebuie să obţii şi rezultate, iar în condiţiile unor misiuni nepregătite şi nedocumentate, eşti supus tentaţiei şi „presiunii” de a comite abuzuri. Şi eu nu pot accepta acest risc!”.

"Când am preluat funcţia de comandant, am analizat cum putem îmbunătăţi sistemul

integrat de ordine publică şi am văzut că infracţiunile constate de patrulele mixte

sunt, într-o proporţie covârşitoare, rezultatul sesizării venite din parte victimelor prin

sistemul 112.[...]Aceasta ne-a făcut să folosim

mai mult patrulele de jandarmerie în complementaritatea celor de poliţie, pentru a

spori gradul de siguranţă.

Centrul de greutate - comunitatea

52

JANDARMERIA LA ZI


Primul proiect gândit pentru acest articol nu îmi dădea pace, aşa că în a doua zi a vizitei mele am plecat spre Humor.

Pe drum aflu că cele opt posturi de jandarmerie au un specific – în zona lor de responsabilitate sunt mânăstiri (de fapt, oriunde ai fi în Suceava, în apropriere este o mânăstire!), ceea ce complică situaţia operativă pentru un post montan: sunt sărbători religioase, vizite importante, turişti din ce în ce mai mulţi. Aceasta se adaugă provocărilor ridicate pe partea silvică, 80% din suprafaţa judeţului fiind acoperită de păduri.

„Sunt peste 550 de metri cubi de lemn tăiat ilegal, pe care noi l-am descoperit de când am primit competenţe pe această linie”, îmi spune locotenent-colonelul Emil Gavril, şeful Detaşamentului din Humor.

Activitatea în teren este foarte diversificată şi nici o zi nu seamănă cu cealaltă. Plutonierul adjutant şef Vasile Doroftei, şeful postului de jandarmerie Gura

Humorului îmi povesteşte despre salvarea unor turişti americani, care se rătăciseră într-o zonă de o frumuseţe emoţionantă. „Au anunţat prin 112 că s-au rătăcit, dar fiind noapte nu au reuşit să dea prea multe detalii despre locul în care sunt. După câteva discuţii telefonice, i-am îndrumat să găsească marcajele de pe copaci, care indicau proprietarul pădurii. Într-un final au reuşit să găsească un astfel de marcaj, apoi totul a fost uşor, cu ajutorul gps-ului am ajuns la ei şi i-am salvat”.

Şi acţiunile pentru prinderea hoţilor de lemne au poveştile lor. „Într-o noapte”, îmi spune plutonier adjutant şef Mihai Chelechi, „eram într-o zonă în care aveam informaţii că se taie ilegal, când am auzit o drujbă. Ne-am dus împreună cu pădurarul în zona de unde venea zgomotul, dar ne-au auzit şi s-au ascuns în desiş. Era o noapte întunecată, nu vedeam nimic. Ne-a ajutat însă... calul. Fiind hoţi mai puţin experimentaţi, nu au pus calului un sac în cap, astfel că ochii acestuia au lucit la lumina lanternei. Dacă nu era calul, nu aveam nici o şansă să îi prindem!”

Credinţă, turism şi ... oameni devotaţi

53

JANDARMERIA LA ZI


La plecarea din Humor, am trecut prin oraş, unde era zi de târg. O tradiţie încă nealterată de mall-uri, prin care cei de la munte coboară în oraş să se aprovizioneze pentru o săptămână. Iar jandarmii, discret, se asigurau că nimeni nu este păcălit. Viaţa în anumite zone păstrează un ritm molcolm şi pacea încă nu a fost înlocuită de agitaţia urbană.

Strânsesem destule informaţii pentru reportaj (multe nici nu am mai avut loc şi îmi cer iertare celor cu care am vorbit, dar nu s-au regăsit în acest material!), dar nu găseam încă un titlu. Inspiraţia a venit prin g u r a

maiorului M a r i u s Ş a r a m e t , psihologul unităţii. După o discuţie despre laboratorul de testare psihologică pentru şoferi, singurul acreditat în Jandarmerie şi despre nevoia de asistenţă psihologică de care nu suntem conştienţi sau nu avem cultura de a o solicita (jandarmii din patrula atacată cu o seară înainte au nevoie de asistenţă psihologică sau nu?), l-am întrebat cum este perceput transferul de autoritate de la un general la un maior (comandantul unităţii era maior în momentul

numirii). Răspunsul a fost că pot fi situaţii în care schimbarea produce tulburare sau dezechilibre.

Dar în acest caz, schimbarea a antrenat o descătuşare şi a adus un progres vizibil în percepţia nevoilor individuale. Şi o nouă atitudine faţă de rolul fiecăruia în interiorul grupului, dar şi o poziţionare corectă a instituţiei faţă de nevoile sociale.

A fost o tranziţie de succes!

54

JANDARMERIA LA ZI


Dincolo de textul extrem de scurt al decretului prezidenţial („Se acordă Drapelul de luptă .......”), însemnătatea înmânării Drapelului de Luptă este una deosebită.

Neamul nostru a avut şi a cinstit aşa cum se cuvine „un steag şi-un ideal“, cum spune poetul. De la cunoscutul „cap de lup“ al dacilor la falnicul tricolor de azi, istoria drapelului cunoaşte interesante puncte de trecere. Dintotdeauna, steagul a reprezentat statul, naţiunea, constituind simbolul unităţii, integrităţii, independenţei. În armată, drapelul a început să reprezinte însăşi unitatea militară. „Şi, gonind biruitoare, tot veneau a ţării steaguri“, spune Eminescu în Scrisoarea a III–a, identificând formaţiunile de luptă ale românilor prin simbolul purtat în fruntea luptătorilor.

„Jur să păstrez ca pe lumina ochilor drapelul de luptă tricolor”

Domnitorul Unirii, Al. I. Cuza a acordat, la 15 ani de la luptele din Dealu Spirii, unităţilor militare, primele drapele de luptă, rostind: „Steagul e România“ şi „Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României“, adăugând „Steagul e încă simbolul devotamentului, credinţei, ordinii şi al disciplinei ce reprezintă oastea“.

De aceea, ceremoniile prin care 11 unităţi ale Jandarmeriei Române au primit Drapelele de Luptă au fost în aceeaşi măsură impresionante şi emoţionante. În cuvântul său cu aceste prilejuri, inspectorul general al Jandarmeriei, generalul-maior dr. Mircea Olaru a reamintit că tot ce a însemnat Drapelul de luptă în trecut „este valabil şi în prezent. Iar drapelul pe care l-aţi primit va trebui să vă îndemne nu în lupta cu vreun duşman cotropitor, ci în lupta continuă spre performanţă şi modernitate.

În fiecare zi, noi, jandarmii, trebuie să oferim societăţii garanţia legalităţii, corectitudinii şi imparţialităţii, clădite pe o cultură civică validă şi pe o cultură profesională corectă, cu respectarea valorilor morale, conştienţi fiind că cetăţenii aşteaptă un comportament obiectiv, echidistant, profesionist şi competent şi, cel mai important, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora”. (…)

În timpul Războiului de Independenţă s-a dovedit ceea ce a rămas şi azi: simbol al onoarei, gloriei şi vitejiei militare. Ne amintim versurile lui Coşbuc despre suferinţa principală a militarului port-drapel rănit: „La pieptu-i ţine strâns un steag, / De steagul lui i-e frică, / Zărind un turc umblând pribeag. “

IJJ Suceava

IJJ Olt

Redacţia

55

JANDARMERIA LA ZI


IJJ Suceava IJJ Neamţ IJJ Călăraşi

CPPCJM Sinaia IJJ Vaslui IJJ Brăila

IJJ Vrancea CPPCJ Ochiuri

IJJ Giurgiu USp 76 Bucureşti

56

JANDARMERIA LA ZI

Jandarmii români,trainneri pentru poliţişti afgani

lt. Casandra ILIE


JANDARMERIA LA ZI


Pentru al doilea an consecutiv, Jandarmeria Română prin intermediul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe al României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Biroul Regional pentru Europa şi Asia Centrală a organizat Cursul de pregătire pentru Ordine Publică în beneficiul Poliţiei Naţionale Afgane.

La acest stagiu de pregătire, desfăşurat în perioada 19-31 octombrie, au participat 20 de ofiţeri din Poliţia Naţională Afgană, comandanţi ai diferitelor centre de pregătire din cadrul Poliţiei Naţionale Afgane. Temele susţinute în cadrul cursului au fost prezentate de specialişti ai Jandarmeriei Române, alături de reprezentanţi ai Direcţiei Generale Management Operaţional, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti.

Prezenţa pentru prima dată în România, poziţiile şi experienţa profesională a participanţilor, comunicarea în mai multe limbi, au constituit provocări pentru instructori în pregătirea şi susţinerea temelor. Nu a fost neglijată nici latura culturală a programului, aceasta materializându-se prin efectuarea unor vizite la obiective turistice din diferite zone ale ţării.

Programul de pregătire a fost dens şi a fost structurat pe nevoile cursanţilor. În prima săptămână, au fost transmise cunoştinţe teoretice despre planificarea şi organizarea misiunilor de ordine publică, au fost prezentate modalităţi de organizare a activităţii de cercetare-documentare, precum şi exemplificări ale cooperării instituţionale cu ocazia unor evenimente majore.

Cea de-a doua săptămână a fost dedicată activităţilor practice, de la activităţi simple de patrulare şi legitimare de persoane, până la intervenţia pentru restabilirea ordinii publice. O contribuţie importantă la reuşita programului de pregătire a avut-o un detaşament mobil din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Ploieşti, care a prezentat toate aceste modalităţi practice de acţiune.

La ceremonia de închidere a cursului, care a avut loc în ziua de 30 octombrie, au fost invitaţi reprezentanţi din Ministerul Afacerilor Externe, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Regional pentru Europa şi CSI, Aparatul Central al MAI, reprezentanţi ai comenzii Jandarmeriei Române.

De asemenea, înainte de plecare spre ţara natală, cursanţii au făcut şi o scurtă oprire la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Aici au fost primiţi de către inspectorul general al Jandarmeriei

Române, domnul gl.mr. dr. Mircea Olaru, care le-a vorbit despre deschiderea Jandarmeriei Române în ceea ce priveşte colaborarea în domeniul pregătirii între cele două ţări: România şi Afganistan.

Col. dr. Robert-Iulian Vîţă,adjunct inspectorului general al Jandarmeriei –Române:

„Ştiu că aţi avut două săptămâni aglomerate şi că aţi muncit din greu pentru a vă îmbunătăţi cunoştinţele de specialitate. Cu toate acestea pe lângă avantajele profesionale, cu toţii am beneficiat de schimburi interculturale şi de prieteniile legate cu această ocazie. De asemenea, sper să vă fi plăcut programul cultural, pregătit special pentru dumneavoastră. Cred că am reuşit să vă oferim o imagine reală a sistemului nostru de pregătire prin prezentarea celor mai importante tehnici, tactici şi proceduri ale Jandarmeriei Române”.

Col. Hafizullah Haqmal: „Este o mândrie pentru noi să absolvim acest curs. Ne vom întoarce în Afganistan şi le vom spune colegilor şi prietenilor noştri ceea ce am învăţat. Şi pentru Ministerul de Interne din ţara noastră este o mare oportunitate că ne-a putut trimite aici, pentru a urma acest interesant şi util curs şi vă mulţumesc, în numele tuturor colegilor mei pentru ceea ce aţi făcut pentru noi.

După cum ştiţi, Afganistanul urmăreşte reconstrucţia instituţională, în special în ceea ce priveşte pregătirea Poliţiei, de aceea acest curs este foarte important pentru noi şi suntem foarte interesaţi să învăţăm.”

Mr. Teodor Cernat, comandantul Centrului pentru Perfecţionarea Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri:

„Vreau să vă spun că a fost o experienţă importantă, nu doar din punct de vedere profesional, dar şi personal şi cultural. În cele două săptămâni noi am dat tot ce a fost mai bun pentru partenerii noştri afgani cu scopul de a primi o bună pregătire, dar şi pentru a avea o mai bună imagine despre ţara noastră. Cred cu tărie că programul de pregătire a fost adaptat nevoilor ANCOP, fiind împărţit în două părţi: una teoretică şi o alta practică. Cu respect aş dori să transmit cuvinte de apreciere pentru toţi ce care au fost implicaţi în această pregătire şi pentru cei care cu profesionalism ne-au ajutat să finalizăm programul.”

58

JANDARMERIA LA ZI


Pregătire - Disciplină - Echilibru

lt. Gheorghe Ene

În cele 6 săptămâni (15 septembrie – 23 octombrie 2015), cursanţii au trecut prin mai multe etape de pregătire:• box Shao Lin, sub îndrumarea sergentului major Qu Shuaikai;• proiectări şi judo, activitate condusă de sergentul Bao Huijun;• stilul de luptă San Da, sub supravegherea caporalului Wu Rongdi; • arte marţiale combinate, cu caporalul Tai Xi;• arta prizelor, sub coordonarea caporalului Sun Haijian.

Băţul shaolin, boxul shaolin şi San Da, arta prizelor, proiectări şi judo, arte marţiale combinate au fost disciplinele predate colegilor noştri la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni.

Originare din Japonia şi China, artele marţiale reprezintă un sistem complex de tehnici de luptă, cu sau fără arme, însuşit la nivel individual.

Activitate devenită deja tradiţie, acest curs organizat de către Jandarmerie în colaborare cu Trupele Populare Înarmate ale Republicii Populare Chineze, reprezintă îmbinarea tehnicilor de luptă ale cursanţilor şi, totodată, expresia dorinţei noastre de a deveni mai buni, mai bine pregătiţi.

Pe lângă acestea, participanţii la curs au învăţat şi disciplina, rigoarea, cumpătarea şi perseverenţa specifice culturii chineze, devenind astfel un element de echilibru în echipele în care acţionează.

59

JANDARMERIA LA ZI


Pe 23 octombrie a.c, la sediul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, a avut loc ceremonia de închidere a stagiului de arte marţiale la care au fost prezentate mai multe exerciţii demonstrative.

De-a lungul celor 13 stagii, desfăşurate

până acum, au fost pregătiţi 832 de ofiţeri şi subofiţeri, anul acesta participând 47 de jandarmi, care au avut ocazia să se iniţieze sau perfecţioneze într-un stil de luptă fără armă.

Doamna Wang Ling - interpret - a asigurat comunicarea dintre colegii jandarmi şi instructorii chinezi.

Cei 6 instructori chinezi specialişti au fost coordonaţi de către maiorul Wang Jinchao.

Trecând de relaţiile protocolare şi formalismul iniţial, comunicarea dintre elev şi profesor a devenit rapid o relaţie de prietenie care păşeşte pe un drum lung şi liniştit. Am schimbat câteva impresii cu maiorul Wang Jinchao. Am aflat că, în ceea ce priveşte relaţia cu colegii jandarmi, ce l-a impresionat cel mai mult este ospitalitatea lor şi, de asemenea, faptul că aceştia deţin foarte multe informaţii pe care doresc să le înveţe şi ei. Au făcut multe fotografii şi au filmat. Iar când se va întoarce în China va împărtăşi aceste informaţii cu colegii săi.

Unul dintre instructori, Tai Xi, a învăţat câteva cuvinte în limba română.

“Am învăţat câteva acţiuni, cum se numesc mişcările... Îmi place România, cursanţii m-au învăţat engleză şi română. Este pentru prima dată când vin în România. La început, primele zile, este puţin mai dificil, limba este dificilă, apoi lucrurile se schimbă, începi să înveţi câteva cuvinte. De fapt, cursanţii ne sunt şi profesori, ne învaţă să vorbim româneşte, iar noi în aceeaşi măsură suntem instructori şi elevi. Învăţăm unii de la alţii. Sunt foarte drăguţi şi au foarte multă răbdare când ne învaţă să vorbim româneşte. Totul este bine,ne înţelegem bine, doar că, fiind culturi diferite, sunt obiceiuri diferite.”

La finalul cursului, fiecare participant a primit certificat de absolvire, instructorii diplome de excelenţă, iar dincolo de aceste semne oficiale, vor rămâne amintirile şi prieteniile legate între reprezentanţii celor două ţări.

“Efectele cursurilor organizate până acum au fost vizibile, contribuind, printre

altele, la obţinerea aprecierilor pozitive din partea partenerilor noştri cu ocazia exerciţiilor comune, la sporirea încrederii societăţii în competenţa jandarmilor, dar şi la motivarea personalului de a se pregăti cu specialişti chinezi.” colonel dr. Robert-Iulian Vîţă, adjunct al Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Artele marţiale chineze sunt foarte populare în lume, iar instructorii speră că vor găsi o modalitate de a se exprima în acest sens şi, astfel, vor împărţăşi cultura chineză în toată lumea.

Jandarmeria Română întreţine relaţii de cooperare bilaterală excelente cu Trupele

Poliţiei Înarmate Populare Chineze încă din anul 1991, odată cu semnarea la Beijing, în luna mai, a Protocolului de Cooperare între Ministerul de Interne al României şi Ministerul Securităţii Publice al Republicii Populare Chineze.

60

JANDARMERIA LA ZI


Vicecampion balcanic la atletism

„Mă săturasem de uniformitate, de monotonie şi nepăsare! Totul mi se părea palid şi fără rost, simţeam cum trece timpul pe lângă mine şi voiam să mă definesc ! Pentru început, m-am hotărât să reprezint unitatea, la concursurile de atletism organizate de Ministerul Afacerilor Interne, astfel că în anul 2013, am participat în premieră la Constanţa la proba 100 m, unde m-am situat pe locul al II-lea, mai apoi la Cluj, proba 100 m, ocupând locul al III-lea.

Pentru că exista obligaţia de a fi membru al unui club sportiv afiliat la Federaţia Naţională de Atletism, cu

sprijinul C.S.M. Braşov, am decis să particip în anul 2014 la Concursul Naţional de Atletism – Veterani în Bucureşti, proba de 100 m unde am ocupat locul al III-lea şi proba de 200 m, unde m-am clasat pe locul I. În cele două zile de concurs am reuşit să subclasez foşti campioni naţionali la probele la care am concurat, şi am

simţit atunci că cerul e atât de aproape, încât nu e nevoie decât să mă ridic pe vârfuri pentru a-l

atinge…”

Aşa îşi începe povestea, subofiţerul din cadrul Grupării Mobile “Burebista” Braşov, plutonierul adjutant şef Nicolae Brînzoi, de 48 ani, campion naţional la atletism masters şi vicecampion balcanic!

„Deţin o particulă

infinită din măreţul

univers, gândul mă

poartă departe…

Anul viitor vreau să

îmbunătăţesc din nou

recordurile naţionale în cele

două probe şi să-l bat pe

turcul Mehmet Muretin,

singurul care m-a depăşit

la această ediţie… sper

să şi reuşesc!”

În cronologia evenimentelor, prima experienţă privind competiţiile internaţionale a avut loc în luna septembrie 2014 la Bucureşti, când a participat la a 24-a ediţie a Campionatului Balcanic de Atletism Masters, competiţie ce a adunat la start 680 sportivi din 11 ţări.

Component al lotului României, plt.adj. şef Nicolae Brînzoi, a obţinut rezultate notabile doborând două recorduri naţionale la M + 45 de ani, la probele 100 şi 200 m plat.

După aceste rezultate foarte bune obţinute la Bucureşti, a participat la Balcaniada Masters 2015, din Salonic Grecia. Ambiţiile sale au fost mai mari, şi deşi s-a bătut cu cei mai buni foşti atleţi de vârsta sa din cele 10 ţări care participă la întrecerile balcanice, braşoveanul nostru s-a întors din Grecia cu 4 medalii, două de argint şi două de bronz.

61

JANDARMERIA LA ZI


lt.col. Mihaela BOROŞ,lt.col. Adrian STOIAN

Militar la genul...sportiv

Ana – Maria Dîngă este subofiţer operativ în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile “Burebista” Braşov şi vicecampioană balcanică la cros. Regulile şi stricteţea din şcoala militară i-au modelat personalitatea determinând-o ca în cea mai mare parte a timpului să renunţe la pantofii cu toc în schimbul bocancilor. Ştie că privaţiunile şi bucuriile cazărmii fac parte din viaţa unui militar, însă îmbină toate acestea cu crezul sportiv din interiorul său, care o împinge spre culmea succesului în acest domeniu.

Practică atletismul de la vârsta de 17 ani, când a făcut pasul către performanţă visând şi dorind să atingă vârful piramidei.

Astfel, încă din timpul Şcolii Militare a concurat la competiţiile organizate de Federaţia Română de Atletism, atât în probe indoor, cât şi outdoor, îmbinând în acelaşi timp latura profesională a subofiţerului activ, cât şi pe cea extraprofesională a sportivului participând şi la competiţiile de atletism organizate de Ministerul Afacerilor Interne.

Cea mai importantă experienţă a ei, a fost participarea la Campionatul Balcanic de Cros al Poliţiştilor din toamna acestui an, în Grecia - Insula Rhodos, unde s-a clasat a doua la categoria sa devenind astfel vicecampioană Balcanică, la 23 de ani.

Animată de vise, dar şi de dorinţa de a reuşi pentru anul 2016 se pregăteşte cu ambiţie pentru participarea, atât la competiţiile organizate de Federaţia Română de Atletism, dar şi la Campionatul de Atletism şi Cros al Ministerului Afacerilor Interne.

62

AGENDA INTERNAŢIONALĂ

Misiunea mea aici este de a consilia femeile din cadrul Poliţiei Naţionale Afgane, de a le îndruma în executarea sarcinilor de serviciu. Sunt femei tinere, capabile, care vor să lucreze, să contribuie la asigurarea securităţii ţării lor. Cred însă că ajutorul cel mai mare de care au ele nevoie este de a li se clădi încrederea în sine, de a înţelege că rolul femeii în societatea lor nu este numai de a face ceai, de a fi secretară sau simplu, soţie şi mamă. Dar este destul de greu într-o comunitate guvernată încă de anumite reguli culturale şi religioase. Puţine dintre ele reuşesc să se facă auzite. Puţine au curajul să lupte şi să se ridice deasupra celorlalţi.

lt.co

l. N

icole

ta P

RIM

ĂVĂ

RUŞ

Corespondenţă de "front"


După zece luni de la venirea în această misiune m-am gândit să aştern câteva rânduri pe hârtie, nu pentru mine ci pentru cei din ţară, pentru

cei care au fost aici şi ştiu cum este, dar mai ales pentru cei care nu au fost şi nici nu vor veni vreodată. Nu ştiu dacă există cuvinte care să descrie viaţa oamenilor de aici.

Mi se pare că ei nu pot vorbi încă despre viitor, nu îşi pot face planuri pe termen foarte lung. Totul este imprevizibil... când crezi că situaţia s-a mai îmbunătăţit are loc încă un atac sângeros. Dureros este faptul că cele mai multe victime sunt din rândul populaţiei afgane, femei şi copii, vinovaţi doar de faptul de a se fi născut aici.

63



Sunt copleşite de grijile vieţii de familie, de grija zilei de mâine şi

ajung să se complacă în aceasta situaţie. Sunt mulţumite că au un loc de muncă şi atât. Renunţă la visurile lor şi speră ca măcar generaţia viitoare va avea parte de linişte şi pace. Multe dintre ele nu ştiu să scrie şi să citească... de-abia acum participă la cursuri pentru a învăţa aceste lucruri pe care ar fi trebuit să le ştie deja.

Dar atunci când ele ar fi trebuit să fie la şcoală afară se auzea numai şuieratul gloanţelor, nu râsete de copii în curtea şcolii; atunci când ar fi trebuit să stea în bancă şi sa fie întrebate „ce meserie vrei să ai când vei fi mare?” îngrădirile culturale nu le permitea fetelor să facă acest lucru.

La sfârşitul unui curs le priveam cât de entuziasmate s u n t . Î n v ă ţ a s e r ă să folosească computerul, să facă prezentări în PowerPoint şi multe altele, lucruri pe care

copiii noştri le ştiu încă de la grădiniţă. Am făcut câteva fotografii... femei foarte frumoase, tinere, în ochii cărora se vede speranţa... dar ceva parca le umbrea frumuseţea. Le-am cerut atunci să îşi dea eşarfele jos de pe cap şi să facem din nou fotografii. Nu a trebuit să le spun de două ori. Toate erau deosebit de frumoase, cu părul lung, aranjat în diferite feluri. O frumuseţe ce nu poate fi etalată pe stradă.

În oraş trebuie să meargă cu capul acoperit iar unele dintre ele poarte „burca”. Am încercat o astfel de îmbrăcăminte, dacă pot să îi spun aşa (mie mi se pare o închisoare mobilă) şi nu numai că nu puteam să văd pe unde merg dar parcă nu puteam nici să respir. Trebuie să mai treacă mult timp până când femeile de aici se vor putea bucura de drepturile şi libertăţile de care se bucură femeile din alte ţări.

Timpul a trecut repede pentru mine aici – între sarcinile de serviciu, exerciţii de alarmare şi alarme adevărate. Doar atunci când te gândeşti la familie, la copii, la casă... atunci ţi se pare că timpul parcă stă în loc. Ai vrea să ai aripi şi să dai o fugă până acasă, să vezi cu ochii tăi că totul este în regulă, să îţi săruţi copiii pe frunte înainte de culcare şi apoi să te întorci.

Prietenii, cunoştinţele, rudele te întreabă cum te simţi departe de casă, cum faci faţă greutăţilor de aici. Nu nouă, celor de aici, ne este greu. Celor de acasă le este mai greu, în special copiilor. Pe ei nu îi întreabă nimeni cum se descurcă fără mamă sau fără tată pe timpul cât aceştia sunt plecaţi în misiune. Lor ar trebui să le mulţumim pentru răbdarea şi înţelegerea faţă cei plecaţi. Ei sunt cei care stau cu sufletul la gură când aud că a avut loc vreun atac acolo se află soţia, soţul sau unul dintre părinţi.

De aici, de unde pe timpul verii trandafirii din oraş nu au putut să însenineze şi să lumineze viaţa oraşului, nu au putut să se ridice deasupra sârmelor ghimpate de pe garduri şi nici nu au putut să îşi facă simţit parfumul din cauza prafului cenuşiu aşezat pe petalele lor fragede vreau să spun tuturor celor de acasă să se bucure de toate lucrurile din viaţa lor, să fie mulţumiţi cu ceea ce au şi mai ales să fie recunoscători că la noi e pace şi că încă putem să ne vedem copii alergând după fluturi iar noi putem să ne facem planuri de viitor.

Celor de acasă le este mai greu, în special copiilor. Pe ei nu îi întreabă nimeni cum se descurcă fără mamă sau fără tată pe timpul cât aceştia sunt plecaţi în misiune. Lor ar trebui să le mulţumim pentru răbdarea şi înţelegerea faţă cei plecaţi.

"

64



Finalul lunii octombrie a însemnat pentru Jandarmeria Română organizarea reuniunii Grupului de lucru pan-european al experţilor în domeniul asigurării ordinii publice la evenimentele sportive – EU Think Tank. Astfel, în ziua de 28 octombrie la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române au sosit 19 experţi din 17 state membre, care au participat la o reuniune ce a avut drept scop principal formularea unor recomandări tehnice în domeniul cooperării poliţieneşti şi identificarea unor modalităţi de finanţare a site-ului de cooperare PNIF (Punct Naţional Informare Fotbal – structură omoloagă a Punctului Naţional Informare Manifestări Sportive din I.G.J.R.).

În cadrul reuniunii domnul general de brigadă dr. Ovidiu Vasilică, prim-adjunct al inspectorului general şi şef al Statului Major, a subliniat importanţa găzduirii acestei reuniuni de către Jandarmeria Română, în special în contextul întăririi capacităţilor instituţiei noastre referitoare la cooperarea poliţienească internaţională aferentă manifestărilor sportive.

Un prim punct de pe ordinea de zi a fost cooperarea cu Rusia, la nivelul Ministerul Afacerilor Interne din ţara respectivă fiind înfiinţată o structură de tip PNIF, conform comunicării oficiale transmise către EU Think Tank de către domnul Aleksander Gorovoy, prim-adjunct al ministrului afacerilor interne. Prin aceeaşi adresă, înaltul oficial rus a solicitat acordarea accesului la site-ul de cooperare al structurilor de tip PNIF şi participarea în calitate de observator la reuniunile EU Think Tank. În acest sens, având în vedere participarea constantă a echipelor din Rusia în competiţiile europene intercluburi, precum şi numărul însemnat de suporteri

cpt. Adrian DINCĂ

din această ţară care se deplasează la aceste partide de fotbal, opinia unanimă a membrilor EU Think Tank a fost aceea de a întări cooperarea cu Rusia şi de a răspunde favorabil celor două solicitări.

Programul întâlnirii a cuprins şi discuţii referitoare la Cursul CEPOL „Pan-European Football Policing Training”, ediţia de anul viitor a acestui curs urmând a fi găzduită, cel mai probabil, de către Franţa (dedicată următoarelor categorii de persoanal: comandanţi de acţiune, monitori de securitate, personal PNIF). O decizie în acest sens va fi luată în cel mai scurt timp la nivelul CEPOL. Durata cursului va fi de 5 zile, acesta urmând a fi programat, cel mai probabil, în perioada martie-aprilie 2016, la Lyon.

În cadrul discuţiilor a fost abordată solicitarea reprezentanţilor Project Stadia adresată anumitor structuri de tip PNIF, pentru dezvoltarea unui program de pregătire în domeniul gestionării evenimentelor sportive majore. Cu această ocazie, membrii EU Think Tank au decis elaborarea unui proiect de răspuns de către PNIMS România, care să fie transmis membrilor, pentru comentarii şi, ulterior, către Project Stadia. În cadrul răspunsului va fi subliniată expertiza deja

EU Think ThankÎntâlnirea experţilor EU Think Thank la Bucureşti

65



existentă la nivelul EU Think Tank în domeniul de referinţă şi disponibilitatea de a furniza astfel de programe de pregătire în beneficiul statelor solicitante.

Referitor la site-ul de cooperare al structurilor de tip PNIF, la momentul actual, finanţarea acestuia este realizată în mod exclusiv de PNIF Olanda. Având în vederea utilitatea şi folosirea acestuia de către toate structurile PNIF, se caută soluţii pentru stabilirea unei modalităţi permanente de finanţare, prin contribuţia tuturor utilizatorilor, această problemă constituind unul dintre subiectele de pe agenda discuţiilor cu domnul Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene. Pentru impulsionarea folosirii eficiente a site-ului, participanţii au recomandat desfăşurarea unor convocări anuale de pregătire pentru utilizatorii site-ului în cauză.

Domnul Sami Megdiche – PNIF Franţa, a prezentat o informare privind Campionatul European de Fotbal EURO 2016 Franţa, domnia sa precizând că ţara sa va solicita sprijin operaţional din partea forţelor de ordine publică din statele care vor participa la acest eveniment sportiv, mărimea delegaţiilor urmând a fi fixă - 8 membri (dintre care 2 ofiţeri de legătură din cadrul structurilor PNIF şi 6 monitori de securitate, inclusiv şeful delegaţiei). Aceştia vor acţiona în mod exclusiv în ţinută de serviciu, urmând ca echipele mobile să se deplaseze cu două zile înainte de partidă în oraşul gazdă, pe care ulterior îl vor părăsi la o zi după desfăşurarea partidei. Mai mult, Franţa va găzdui o conferinţă pregătitoare referitoare la cooperarea poliţienească internaţională cu prilejul desfăşurării Campionatului European de Fotbal EURO 2016, cel mai probabil în luna martie, la Paris unde vor fi invitaţi să participe şeful delegaţiei care va acorda sprijin operaţional, un ofiţer de legătură şi ataşatul de afaceri interne de la ambasada din Paris a statului respectiv.

Partidele de fotbal urmează a se disputa pe 10 stadioane (Bordeaux, Marseille, Nisa, Lens, Lille, Lyon, Paris, Saint-Denis, Saint-Etienne şi Toulouse). În fiecare dintre cele 10 oraşe gazdă va funcţiona un „fan-zone”, în care vor fi amplasate ecrane gigant, restaurante şi zone de recreere pentru fani. Vor exista 24 de „team base camp” - locuri de cazare pentru echipele participante, unde acestea se vor afla în perioada de timp dintre partidele de fotbal. Delegaţiile străine vor trebui să sosească la Paris în data de 6 iunie, urmând ulterior a se deplasa începând cu data de 9 iunie către oraşele în care echipele naţionale vor desfăşura partidele. Centrul de cooperare poliţienească internaţională (PICC) pentru acest turneu final va funcţiona într-o localitate apropiată de Paris.

col. Rodica LECU

66


Oaspeţi chinezila Jandarmeria Română

În perioadele 13-16 septembrie şi 15-18 noiembrie, două delegaţii oficiale din cadrul Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze, au efectuat vizite la Jandarmeria Română.

Prima delegaţiea fost condusă de către domnul colonel superior Fan Weihong – Şef de

Stat Major al Comandamentului Provinciei Shanghai vizita având loc în contextul desfăşurării, în perioada 15 septembrie-23 octombrie, a stagiului de pregătire în domeniul artelor marţiale, organizat de Jandarmeria Română la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, derulat sub coordonarea directă a unui colectiv de instructori din cadrul Trupelor Poliţiei Înarmate Populare din China.

Programul vizitei a cuprins discuţii oficiale cu reprezentanţi ai conducerii Jandarmeriei Române, precum şi deplasări în teritoriu pe parcursul cărora membrii delegaţiei chineze au avut întâlniri cu inspectorii şefi ai Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene Covasna şi Braşov, respectiv cu reprezentanţi ai conducerii CPPCJ Gheorgheni.

Cea de-a două vizităoficială a reprezentanţilor Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze a

sosit la Bucureşti în ziua de 15 noiembrie. Delegaţia oaspete a fost condusă de către domnul colonel superior Jin Qingguo, şeful Serviciului Financiar din cadrul Departamentului Logistic ai Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze.

Prin desfăşurarea acestei vizite s-a urmărit consolidarea relaţiilor de cooperare bilaterale dintre Jandarmeria Română şi Trupele Poliţiei Înarmate Populare Chineze, prin punerea în aplicare a prevederilor minutei întâlnirii dintre inspectorul general al Jandarmeriei Române şi comandantul Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze, semnată la Beijing, la data de 26 august 2013. Programul vizitei delegaţiei chineze a cuprins discuţii cu reprezentanţi ai conducerii Jandarmeriei Române, dar şi întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai Direcţiei Financiare şi ai Direcţiei Logistice din IGJR.


col. Rodica LECU

67


Cooperare întreJandarmeria Română

şi cea TurcăÎn perioada 12-15 octombrie, o delegaţie

a Jandarmeriei Române formată din comandor Sorin Radu- şeful Statului Major al Batalionului 1 Special de Intervenţie, Antiterorist, Acţiuni Speciale şi Protecţie (B.S.I.J.) şi subsemnata, a efectuat o vizită la Jandarmeria Turcă.

Scopul acestei activităţi a fost discutarea unor aspecte de interes pentru cele două instituţii pe linia dezvoltării cooperării bilaterale, cu accent pe activităţi în domeniul luptei împotriva terorismului, precum şi în alte domenii de specialitate specifice instituţiei noastre.

Programul activităţii a cuprins vizite de informare şi documentare la Comandamentul General al Jandarmeriei Turce, la Centrul de Pregătire Beytepe, precum şi la Centrul de Operaţiuni Speciale J.O.A.K., unitate cu care Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române intenţionează în viitor să încheie un document de cooperare în domeniul pregătirii profesionale.

De asemenea, au fost prezentate exerciţii demonstrative privind modalităţile de executare a tragerilor dinamice şi de precizie, respectiv modalităţile de pătrundere în diferite clădiri şi eliberare de ostatici.

De asemenea, în data de 13 octombrie, conform protocolului turc, delegaţia Jandarmeriei Române s-a deplasat la Mausoleul Ataturk, unde a fost depusă o jerbă de flori.

Ca o continuare a relaţiilor bilaterale dintre Jandarmeria Română şi cea Turcă, în perioada 3-6 noiembrie o delegaţie oficială condusă de către domnul general Galip Mendi (comandantul general al Armei), a sosit la Bucureşti pentru a efectua o vizită la Jandarmeria Română. În cadrul vizitei au fost abordate teme de interes, atât pentru partea română, cât şi pentru cea turcă. Astfel s-au pus în discuţie teme ce au făcut referire la relaţiile de cooperare dintre Jandarmeria Română şi Jandarmeria Turcă, relaţii care au cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor din care fac parte cele două Arme. De asemenea s-a discutat despre Protocolul de Cooperare între Guvernul Republicii Turcia şi Guvernul României privind instruirea şi pregătirea personalului de jandarmerie, document de cooperare internaţională pentru care ambele părţi au îndeplinit procedurile interne ce permit semnarea acestuia.

Un alt subiect abordat a fost cel referitor la Cursul Superior Internaţional, organizat anual de către Jandarmeria Română în cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul”.



Preşedintele Senatului Elveţiei în vizită la Centrul Montan Sinaia

În ziua de 4 noiembrie, Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia a primit vizita unei delegaţii a Senatului Confederaţiei Elveţiene, din care au făcut parte Claude Hêche - preşedintele Senatului Confederaţiei Elveţiene, Didier Berberat – senator, co-preşedinte al Grupului parlamentar elveţian de prietenie cu România şi Jean-Hubert Lebet – ambasadorul Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti.

Delegaţia a fost primită de general de brigadă dr. Ovidiu Vasilică – prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române şi de locţiitorul comandantului C.P.P.C.J.M. Sinaia, locotenent-colonel Florin Nedelcu.

Vizita s-a desfăşurat în contextul derulării proiectului cu finanţare prin Programul de cooperare elveţiano-român, unul dintre beneficiarii proiectului fiind Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia.

Delegaţiei i-au fost prezentate activităţile şi misiunile unităţii, tehnica şi materialele montane, exerciţii demonstrative de salvare-evacuare din mediul montan executate de instructorii centrului, precum şi exerciţii demonstrative specifice domeniului ordinii publice, prezentate de jandarmii aparţinând Grupării Mobile Braşov.

Informaţii suplimentare:La data de 7 septembrie 2010 a fost încheiat

la Berna Acordul-Cadru între Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea Programului de cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

În conformitate cu semnarea, de către părţile română şi elveţiană, a Acordului de Activitate, la data de 02.01.2013 a început perioada de implementare a proiectului Consolidarea capacităţilor Jandarmeriei Române, cu o durată de 2 ani, subsumat secţiunii Fond Tematic Securitate a acordului de mai sus.

Acest proiect beneficiază de un buget în valoare de 1.882.352,94 CHF (1.600.000 CHF contribuţie elveţiană şi 282.352,94 CHF contribuţia României) şi a fost determinat de necesitatea adaptării capacităţilor Jandarmeriei Române la evoluţia constantă a practicilor la nivel european, din punct de vedere al modului de acţiune pe timpul marilor evenimente internaţionale, cât şi în privinţa siguranţei publice în zonele turistice montane, având ca sursă de inspiraţie modelul elveţian de acţiune.

Proiectul este structurat pe două obiective majore: dezvoltarea capacităţilor Jandarmeriei Române de gestionare a manifestaţiilor publice de amploare şi a manifestărilor sportive de dimensiune internaţională, precum si consolidarea securităţii cetăţenilor şi a mediului înconjurător în zonele montane pentru o dezvoltare turistică durabilă.

68

plt.maj. Marilena BURLOIU



Schimb de experienţă în domeniul transporturilor

de materiale nucleare

În perioada 2-6 noiembrie, doi experţi din cadrul Poliţiei de Intervenţie Renania – Palatinat din Germania au fost prezenţi în România, la Jandarmeria Română, pentru a participa la un schimb de experienţă în domeniul transporturilor de materiale nucleare (tema acestui schimb de experienţă a fost „Însoţirea transporturilor de reziduuri nucleare”).

Vizita a contribuit la dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din landul Renania - Palatinat din Germania, în special în domeniul transporturilor de materiale nucleare, având în vedere contextul globalizării mişcărilor de protest împotriva transporturilor de materiale nucleare şi producerii de energie prin utilizarea combustibililor nucleari.

Prima activitate în cadrul programului a

fost o vizită de lucru la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Aici au fost discutate modalităţile de asigurare a pazei şi protecţiei, şi au fost prezentate lecţiile învăţate după realizarea transportului de reziduuri radioactive pe cale aeriană (singurul de până acum efectuat în România.

Următoarea activitate a fost o întâlnire de lucru la sediul Fabricii de Combustibil Nuclear Piteşti şi o vizită în interiorul halelor de producţie. Aici a fost prezentată încărcătura cu fascicule nucleare, a cărei securitate este asigurată de către jandarmerie, fiind subliniată importanţa asigurării pazei şi protecţiei transportului de combustibil nuclear de către o instituţie specializată a statului.

Un alt punct pe ordinea de zi au fost activităţile organizate la sediul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei, unde au fost prezentate atribuţiile specifice acestei structuri şi experienţa în domeniul securizării transportului de reziduuri nucleare pe cale navală sau rutieră.

69

Dezvoltare instituţională a Carabinierilor Moldoveni

La finalul lunii octombrie, o delegaţie din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri (DTC) din Republica Moldova, condusă de locotenent-colonel Anatolie Curtean – comandant adjunct al DTC, a efectuat o vizită de documentare şi schimb de experienţă la Jandarmeria Română.

Din delegaţia oaspete au mai făcut parte: locotenent-colonel Oleg Ciobăniţă - şef al Secţiei Pază şi Protecţie Instituţională din cadrul Direcţiei Generale Management Operaţional al DTC şi locotenent-major Grigore Voicu - comandant al Companiei cu destinaţie specială a Batalionului 1 din cadrul Unităţii Militare 1001 a DTC.

Scopul acestei activităţi a constat în consolidarea relaţiilor de cooperare între Jandarmeria Română şi Trupele de Carabinieri din Republica Moldova prin identificarea unor noi posibilităţi şi oportunităţi de cooperare şi sprijin în beneficiul instituţiei moldovene, în contextul profesionalizării şi reorganizării structurale şi instituţionale a acesteia.

Conform precizărilor făcute de partea moldoveană, solicitarea înaintată instituţiei noastre pentru efectuarea acestei vizite de documentare şi schimb de experienţă în România a fost iniţiată pe fundalul manifestaţiilor de protest care au loc zilnic în Republica Moldova, începând cu data de 6 septembrie acest an, Trupele de Carabinieri fiind implicate direct în asigurarea şi restabilirea ordinii şi siguranţei publice.

mr. Virgiliu BEŞCAmr. Claudia POPESCU


70


Jandarmeria Iordaniană este o forţă de securitate cu statut militar, organizată în unităţi şi batalioane teritoriale, şi îndeplineşte atribuţii cheie naţionale de gestionare a situaţiilor excepţionale de securitate, printr-o strategie preventivă de menţinere a stabilităţii, securităţii şi de respectare a drepturilor omului, ca parte a agenţiilor de aplicare a legii aflate 24/7 la datorie.

Prima atestare a Jandarmeriei Iordaniene este în anul 1921, odată cu instituirea Emiratelor Transiordaniei (fosta denumire a Iordaniei).

1921-1956După ce a fost format Guvernul Iordanian, pe

data de 4 noiembrie 1921, prinţul Abdullah I a devenit comandantul Forţelor Armate, a fost înfiinţată Jandarmeria Iordaniană, condusă de adjunctul comandantului militar pentru afaceri interne.

1956-2008În anul 1956, forţele de jandarmerie au fost

separate de celelalte forţe armate sub titulatura de ”Securitate Publică”, ca un serviciu independent, dar subordonat Ministerului de Interne, cu atribuţii în menţinerea ordinii şi liniştii publice în Iordania.

2008- prezentPentru a menţine pacea, în contextul

nevoilor de securitate în continuă schimbare la nivel local şi global, în 2008, Majestatea Sa, comandantul suprem al Forţelor Armate Iordaniene, regele Abdullah al II-lea a emis decretul de reformare a Forţelor de Jandarmerie ca serviciu de securitate independent, subordonat Ministerului de Interne. La data de 7 octombrie 2008, a fost promulgată Legea Jandarmeriei, după ce a parcurs toate etapele legale şi constituţionale.

Încă de la înfiinţare, Directoratul General al Jandarmeriei a beneficiat de sprijinul permanent al regelui Abdullah al II-lea, ceea ce a dus atât la o dezvoltare rapidă a Jandarmeriei Iordaniene ca parte integrată în sistemul naţional de apărare, cât şi ca o excelentă instituţie iordaniană nu numai la nivel local, cât şi regional şi internaţional.


JandarmeriaIordaniană

71


Serviciul Relaţii Publice al Jandarmeriei Iordaniene


În ultimii douăzeci de ani, cererea pentru forţe de menţinere a păcii ale ONU au crescut exponenţial. În paralel cu creşterea misiunilor beretelor albastre, ţările UE şi-au retras sau au redus semnificativ participarea la misiunile de

menţinere a păcii. În timp ce au continuat să asigure un suport financiar consistent pentru misiunile de menţinere a păcii, statele membre UE au trimis în misiune mai puţin personal decât înainte. Planul de acţiune G-8 din 2004 pentru extinderea capacităţii globale de susţinere a operaţiunilor pentru pace, care viza atingerea unui număr de 75.000 de militari, antrenaţi şi gata pentru dislocare până în 2010, nu a fost îndeplinit nici în 2012.

Iordania se situează în ultimii ani, între primii trei contributori la misiunile de menţinere a păcii şi la alte misiuni multilaterale privind securitatea, iar Jandarmeria Iordaniană, în particular, a dislocat individual, 400 de ofiţeri de poliţie şi peste

11.300 de participanţi în cadrul FPU-urilor.

De curând, Jandarmeria Iordaniană a dislocat trei FPU în Coasta de Fildeş, două în Darfur, două FPU şi o echipă SWAT în Haiti şi două FPU în Liberia.

În acelaşi timp, dacă privim misiunile executate de Jandarmerie în Iordania, într-o perioadă foarte critică şi într-o regiune instabilă, vedem că această Armă a luat în considerare drepturile omului, democraţia, justiţia, egalitatea şi

libertatea de expresie pe de o parte şi

conservarea stării de stabilitate internă şi securitate pe de altă parte, realizând un echilibru bazat pe lege ca singurul temei în executarea oricăror îndatoriri legate de protejarea drepturilor omului.

Cum Jandarmeria Iordaniană caută mereu să specializeze şi califice personalul în fiecare domeniu, Institutul Jandarmeriei Iordaniene pentru Drepturile Omului şi Antrenament pentru Operaţiunile de Menţinere a Păcii (JOGIHPT)a fost inaugurat de către regele Abdullah al II-lea pe data de 24 decembrie 2013.

Acest institut are misiunea de a pregăti personalul Jandarmeriei şi membrii altor structuri locale sau internaţionale de securitate, în domeniul drepturilor omului şi menţinerii păcii astfel încât aceştia să fie capabili să impună pacea şi securitatea în concordanţă cu cele mai bune practici şi standarde internaţionale.

72

S-a tras cortina la Casa de Cultură a studenţilor „Mihai Eminescu” din Târgu Mureş. Păşind pe scări încă mai poţi simţi emoţiile artiştilor şi tensiunea generată de competitivitatea talentelor cu modestie numite “amatori”. Pentru unii o moştenire de familie, pentru alţii o pasiune îmbrăţişată de disciplină, se pare că a fost de ajuns ca participanţii să ajungă la performanţă. Au reuşit să strălucească pe scenă, în lumina reflectoarelor.


lt. Gheorghe ENE

Fest ival . . . de talente

Festivalul Naţional al Artiştilor Amatori din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a avut principal organizator Gruparea de Jandarmi Mobilă Târgu-Mureş, sprijinită de autorităţile locale şi Centrul Cultural al M.A.I. Bucureşti.

Cariera militară pe care am îmbrăţişat-o în urmă cu 8 ani şi pasiunea pentru muzica uşoară românească se completează şi cred că, într-o oarecare măsură, ambele au contribuit la evoluţia mea atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Tot timpul am încercat să îmbin disciplina pe care mi-o

conferă statutul de militar - jandarm cu încrederea pe care am dobândit-o păşind pe o scenă, în faţa a

sute de oameni.”

Plutonierul major Carmencita Lungu, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu, a ocupat locul al II-Lea la categoria “muzică uşoară” şi a interpretat două piese ale îndrăgitelor cântăreţe Mihaela Runceanu şi Angela Similea, reuşind să impresioneze juriul, dar mai ales publicul pentru care a avut onoarea să fie pe scenă.

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ


Cătălin-Ioan Filipoiu este plutonier major la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara şi a început să cânte destul

de târziu, în anul 2010. A fost “o moştenire de familie”. Mama acestuia a cântat foarte mult timp. A crescut cumva

în mediul acesta şi de aici şi direcţia pe care a urmat-o. S-a orientat în acest domeniu destul de târziu, probabil pentru că “aşa

trebuia să se întâmple”.Nu a mai participat la un

astfel de eveniment în cadrul Ministerului de Interne. A

venit la acest festival mai mult pentru socializare, pentru a

întâlni mulţi colegi şi a stabili colaborări frumoase cu aceştia.

A ocupat locul al III-lea la categoria muzică folk. Şi asta

pentru că a fost depunctat. A încălcat nişte prevederi ale regulamentului de

care nu avea cunoştinţă. Se pare că s-ar fi clasat pe locul I.

“A fost un eveniment foarte frumos, foarte bine organizat cu prilejul căruia am

cunoscut foarte mulţi colegi talentaţi. O experienţă foarte frumoasă. Toţi avem această pasiune, iar întâlnindu-ne aici

vorbim “pe limba noastră”. Eu mi-am orchestrat în totalitate cântecele. Cânt la chitară, dar am acasă şi o orgă la care cânt, dar la un mod mai rudimentar, în condiţiile în care îmi

fac nişte orchestraţii. Dar nu pot să mă prezint cu ele pe scenă la modul profesional. Pe

scenă, chitară şi voce.”

Cătălin are şi un proiect la care lucrează : un album cu 12 cântece pe care l-a trimis la un studio la Oradea. Aşa cum susţine, meseria de jandarm se îmbină foarte bine cu latura artistică. Are noroc şi de susţinere din partea comandanţilor. Tot timpul a avut. A mers în tot felul de turnee cu artişti cunoscuţi.”Este şi o satisfacţie atunci când vezi că te apreciază colegii şi comandanţii. Eu sunt jandarm montan la postul Straja, lucrez din 2004 în Jandarmerie.”

Împreună, aceste două activităţi – artistică şi militară – îi ocupă tot timpul, dar sunt lucruri pe care le face cu plăcere.

Sergent major Alina-Georgiana Duică, subofiţer în cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Timişoara, a câştigat locul I la secţiunea de interpretare a muzicii populare. Aceasta a impresionat juriul cu interpretarea melodiilor „Cât îi muntele de înalt” şi „Seara, când răsare luna”.

„Jandarmeriţa luptătoare, cu voce de privighetoare”, aşa cum au numit-o cei de la Evenimentul zilei, este una dintre cele două fete care fac parte din Grupare.

„Când eram mică, am vrut să fac şcoala de

muzică şi şcoala militară. Mama nu m-a lăsat la niciuna. Dar am învăţat singură să cânt, moştenindu-i ei vocea. După ce am terminat liceul, am mers la şcoala de subofiţeri de la Drăgăşani. Am

intrat prima...”, povesteşte colega noastră. Ea este angajată de 2 ani la Timişoara şi spune despre viaţa de jandarm că „nu e uşoară, dar e frumoasă.”

Bucurându-se de succes în rândul publicului, colegii noştri intenţionează să participe şi anul viitor la acest festival.La eveniment au participat peste 50 de artişti amatori - jandarmi, poliţişti, poliţişti de frontieră şi pompieri- care

şi-au disputat premiile oferite de organizatori la probele de muzică uşoară, folk, populară şi secţiunea instrumentală.Gala laureaţilor şi premierea câştigătorilor s-a desfăşurat în cadrul unui spectacol la care a participat un numeros

public. Jandarmeria a ocupat 3 locuri pe podium la probele de muzică uşoară, muzică folk şi muzică populară.

74

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

Preot militar Nicolae Cristian SILAGHI

În fiecare an, la jumătatea lui Brumar, creştinii încep pregătirea pentru Marele Eveniment al lunii decembrie – Naşterea Domnului.

La o analiză a contextului general vom putea spune că unii se pregătesc creştineşte pentru întâlnirea cu Pruncul Iisus ce se naşte în ieslea cea săracă din Betleem, alţii aşteaptă

Crăciunul prin ceea ce înseamnă această sărbătoare din perspectiva laică – reduceri, promoţii, cadouri, Crăciuniţe etc, iar alţii încearcă o combinaţie între cele două situaţii de mai sus.

Să nu mă înţelegeţi greşit. Nu sunt împotriva manifestărilor laice şi a pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă. Din contră, sunt un mare fan al filmelor de Crăciun, în care la final

toate personajele se transformă în bine şi Spiritul Sărbătorilor şi al bunătăţii învinge. Totuşi, în această mare vânzoleală care se creează în această perioadă sunt câteva aspecte care mă

provoacă să scriu aceste rânduri.

Voi începe prin a vă spune că, la fiecare sfârşit de an creştinii au două sărbători:

Sfântul Ierarh Nicolae – 6 decembrie şi Naşterea Domnului – 25 decembrie. Ceea ce caracterizează aceste sărbători şi le deosebeşte într-un fel de altele, în fond la fel de mari din punct de vedere al Bisericii, este obiceiul de a se face daruri.

La început, acest obicei îi privea mai ales pe copii, dar în timp s-a extins, încât s-a ajuns să se facă cu acest prilej daruri tuturor celor apropiaţi ai unei familii. Căci ele rămân, cu precădere, sărbători ale familiei. S-ar putea ca mulţi să fie surprinşi de faptul că acest obicei nu exista în vechime la români, nici de Sfântul Nicolae, nici de Crăciun. De altfel, nici astăzi, în satele mai bune păstrătoare ale vieţii vechi, el nu se întâlneşte. Şi chiar atunci când se fac oarece daruri colindătorilor, ele sunt lucruri simple, dar cu însemnată încărcătură spirituală: colaci, nuci, mere, un pahar de vin etc.

Adevărul este că nu cred să existe om pe lumea aceasta, de la monahul cel mai

ascetic, până la magnatul cel mai opulent, căruia să-i displacă să primească daruri.

Dincolo de valoarea lui intrinsecă, darul este, mai presus de toate, expresia unui sentiment, mai mult sau mai puţin sincer. Este drept că în momentul în care-l primim ne gândim mai puţin la acest grad de sinceritate.

Există o plăcere de a primi daruri şi o plăcere de a oferi daruri. Se spune că aceasta din urmă este superioară celei dintâi: „Mai fericit este a da, decât a lua” scrie în Sfânta

Scriptură (Faptele Apostolilor 20,35).

Dumnezeu este prin definiţie Marele Dăruitor. Ne dăruieşte în primul rând viaţa, apoi ne-a dăruit lumea cu toate câte le are în ea, ca să fie (alături de altele, dar în primul rând) o cale de comunicare profundă cu Dumnezeu. Înainte de a crea omul, Dumnezeu gătise mai întâi darul pentru el. Darul, ca expresie a iubirii nesfârşite a lui Dumnezeu, premerge destinatarului său, omului. Pare că Dumnezeu S-a pregătit să-l întâmpine pe om ca pe un prieten drag.

În acelaşi timp, omul purtând în el chipul lui Dumnezeu ca pe o pecete de neşters şi având, virtual, posibilitatea asemănării cu Creatorul său, se raportează, şi el, la lume ca la un dar. Lumea este un dar din care avem posibilitatea ca, la rândul nostru, să dăruim, să devenim dăruitori.

Postul Crăciunului sau viaţa între moşii noştri: Nicolae şi Crăciun




Nu numai ca putem dărui prietenilor noştri, dar putem dărui („ale Tale dintru ale Tale”) şi Prietenului absolut, lui Dumnezeu.

Dincolo de darurile pe care le aduc Moş Nicolae şi Moş Crăciun, este Hristos Însuşi, Cel care Se dăruie şi care este izvorul real, conştientizat sau nu, al bucuriei noastre. Cât despre Moş Nicolae, el este un fel de înainte mergător al lui Moş Crăciun. Dincolo de întâmplarea cu cele trei fete salvate de la prostituţie cu ajutorul unor pungi cu bani aruncate noaptea, pe furiş, pe fereastră, Sfântul Nicolae a intrat în dragostea deosebită a poporului credincios şi pentru faptul că s-a făcut un slujitor înfocat al lui Hristos, că L-a iubit cu o ardoare deosebită, căutând să ajungă la asemănare tocmai în calitatea de dăruitor pe care a avut-o Mântuitorul.

Şi din această perspectivă vă invit pe toţi să priviţi actul dăruirii! Cei dragi aşteaptă din partea noastră darul suprem – dragostea, şi în numele ei aşteaptă darul nostru. Dragostea este cea care ar trebui să ne călăuzească atunci când luăm decizia darului. Şi pentru că suntem creştini, vestitori ai lui Hristos în această lume, suntem chemaţi la un exerciţiu spiritual suplimentar.

Pregătirea noastră pentru întâlnirea cu Pruncul Hristos nu se face doar prin cumpărarea de cadouri, ci şi printr-o pregătire spirituală, care constă într-o perioadă de post. Postul Crăciunului începe din 15 noiembrie şi el nu trebuie să fie falsificat.

Când vezi că oamenii sunt preocupaţi în a găsi cât mai multe reţete de post, e semn că omul nu mai vede din el decât trupul. Uităm că suntem chemaţi să postim nu numai de bucate, ci şi de păcate.

Există mai multă preocupare pentru îndelunga pregătire a mâncărurilor, decât pentru ştergerea din inimă a cuvintelor şi

faptelor care ne-au tulburat.

Nu e nimic rău în a-i împărtăşi aproapelui o reţetă de post, după cum nu este rău să mănânci. Însă, atunci când la finalul postului rămâi doar cu o reţetă de post, denotă că avem un suflet mort în această viaţă.

Postul Crăciunului nu are menirea de a face din noi bucătari, ci de a ne curăţi de patimi. Nu mi-a fost dat să aud ca în

cadrul unei predici să se rostească o reţetă de post.

Sigur, nici nu-mi doresc, căci nu stau de vorbă cu Dumnezeu ca sa fiu inspirat în a găsi cel mai potrivit mod de a aşeza o legumă lângă alta. Stau de vorbă cu El, ca să ajung la asemănarea cu El. Iar dacă patima a fost definită ca un ataşament „iraţional” faţă de trup, postul are rolul de a elibera trupul de sclavia patimilor.

La fel e şi cu cadourile. Nu contează cantitatea, ci calitatea. Nu contează valoarea materială, ci valoarea spirituală rezultată din actul dăruirii.

Să reţinem: trupul prosperă doar în măsura în care sufletul slăbeşte şi sufletul prosperă în măsura în care trupul slăbeşte. Postul restaurează aici şi acum starea în care se afla Adam înainte de căderea în păcat: era vegetarian şi nu era rob nevoilor trupului.

A nu mânca mult, dar a râvni mâncăruri rafinate, e semn că firea omului e îmbolnăvită. În acest caz, Avva Dorotei mărturiseşte: „Când un asemenea gurmand mănâncă ceva ce-i place, e până într-atât de stăpânit de plăcerea sa, încât o ţine mult timp în gură, o plimbă încoace şi încolo şi n-o înghite decât cu greu, din pricina plăcerii pe care o încearcă.”

Dar nu doar prin restrângerea cantitativă a hranei şi prin abţinerea de la anumite categorii de alimente se obţine tămăduirea firii omeneşti. Căci nu este nici un câştig să ştim că unii au postit săptămâni întregi, dar au refuzat să-şi îmbrăţişeze şi să le vorbească semenilor cu care s-au certat.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune că nu trebuie să săvârşim postul cu mâinile goale: „Când cineva îţi va zice: „Eu am ţinut tot postul”, răspunde-i: „Eu aveam un duşman şi m-am împăcat cu el, obişnuiam să bârfesc şi m-am oprit.”

Aşadar, postiţi, fiecare după putinţa sufletului vostru şi dăruiţi după măsura

sufletului vostru care posteşte,

iar bucuria pe care o va simţi sufletul vostru la întâlnirea cu Pruncul Iisus care se va naşte în ieslea cea săracă din Betleemul Iudeii, nu va putea fi cuprinsă pe nici o foaie de hârtie, ci va rămâne comoara sufletului vostru.

76


22 iunie 1941. În zona armatelor de operaţii se găseau 23 de legiuni de jandarmi, o legiune mobilă, 195 de secţii de jandarmi şi 1.044 posturi de jandarmi, cu un efectiv de aproximativ 10.000 de oameni. Regimentul de Jandarmi Pedeştri ia în pază cu o companie, Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi detaşează un pluton special tot pentru pază la Predeal. Celelalte unităţi ale regimentului au fost puse la dispoziţia Comandamentului Militar al Capitalei cu misiunea păstrării ordinii, a apărării instituţiilor statului şi a obiectivelor industriale.

23 iunie 1941. În apropiere de Chilia a aterizat forţat un avion sovietic. Aparatul şi cei 2 piloţi

au fost capturaţi de către un detaşament format din elevii Şcolii de Jandarmi Drăgăşani.

29 iunie 1941. Se decretează mobilizarea întregii Jandarmerii pentru război.

3 iulie 1941. După această dată 32 de legiuni de jandarmi au fost subordonate armatelor de operaţii, iar în urma eliberării Basarabiei şi nordului Bucovinei au fost înfiinţate încă 13 legiuni de jandarmi.

5 iulie 1941. Colonelul Mânecuţă Ioan, comandantul Inspectoratului Regional de Jandarmi Suceava, împreună cu căpitanul Văcăreanu Ştefan (ajutorul acestuia) şi 25 de subofiţeri jandarmi, intră primii în oraşul Cernăuţi.

Din jurnalul de front al Jandarmeriei22 iunie 1941 – 9 mai 1945

Concept, studiu şi realizare,lt.col. dr. Ilie NUŢU


7 iulie 1941. Au fost decoraţi cu diferite medalii 25 de jandarmi din Compania 132 Poliţie (comandată de căpitanul Lungu Costin) de pe lângă Divizia a 9-a Infanterie pentru fapte deosebite de vitejie.

22 iulie 1941. Cade la datorie ajutorul comandantului Legiunii de Jandarmi Tighina, căpitanul Veleanu Gheorghe.

27 iulie 1941. Jandarmeria a pierdut în lupta pentru eliberarea Basarabiei 2 ofiţeri, 7 subofiţeri şi 26 trupă. Numele celor morţi au fost scrise pe pietrele de marmură din Capela Militară Chişinău, renovată de Inspectoratul General al Jandarmeriei, care fusese distrusă de trupele sovietice.

9 august 1941. O coloană de 600 de militari sovietici a fost făcută prizonieră de sergentul jandarm Giurcan Radu (Regimentul de Jandarmi Pedeştri). Pentru curajul excepţional, pentru bravura şi energia de care a dat dovadă comandantul Corpului de Cavalerie, generalul de divizie Mihail Racoviţă l-a decorat cu „Virtutea Militară de război”, clasa a II-a.

3 septembrie 1941. Inspectoratul de Jandarmi Craiova asigură paza a peste 3.000 de prizonieri sovietici în Lagărul Nr. 9 Crăciuniţa.

19 februarie 1942. Locotenentul Şucu, cu un detaşament de jandarmi (din Compania 37 Poliţie – Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti), elemente de la Gruparea 1 Artilerie Munte şi Compania 37 Transmisiuni, a distrus Detaşamentul de Partizani „Sevastopol”, capturând toţi comandanţii acelui detaşament precum şi un număr de 1.000 de partizani, şi descoperă 3 depozite de muniţii şi alimente.

2 aprilie 1942. Pentru vitejia şi curajul dovedit în luptele din Basarabia colonelul Bucur Nicolae, colonelul Ariton Virgil, locotenent-colonelul Miculescu Vladimir, locotenent-colonelul Cartianu Gheorghe, locotenent-colonelul Schipor Mihail şi locotenent-colonelul Popa Ion din Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti au fost decoraţi cu Medalia „Cruciada Împotriva Comunismului”.

1 mai 1942. Sergenţii majori Surduleasa Dumitru, Raţiu Aurel, Pavel Constantin şi Panait Ilie din Compania 61 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Alba Iulia) au fost decoraţi cu Medalia „Cruciada Împotriva Comunismului” pentru curajul şi vitejia de care au dat dovadă pe timpul luptelor din Basarabia, Nistru şi Odessa.



22 iunie 1942. După un an de la intrarea României în război Jandarmeria a pierdut pe Frontul de Est 10 ofiţeri, 12 subofiţeri şi 197 grade inferioare.

3 iulie 1942. Serviciul de Informaţii al Jandarmeriei a reuşit să captureze o arhivă valoroasă a N.K.V.D-ului din Basarabia.

30 iulie 1942. Compania 37 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti), după acţiuni complexe executate în zona Simferopol, distruge gruparea de partizani „Alunschnta”.

1 noiembrie 1942. Căpitanul Dedulescu Anghel comandantul Companiei 50 Poliţie (Inspectoratul

de Jandarmi Bucureşti), locotenentul Capeleanu Titus şi sublocotenentul Petrosei Gheorghe au fost decoraţi cu Medalia „Cruciada Împotriva Comunismului” pentru vitejia şi curajul dovedit în luptele de la Cotul Donului.

23 noiembrie 1942. Cade la datorie la Perelesavsky, apărând punctul de comandă al Corpului 5 Armată, căpitanului Tănase Constantin, comandantul Companiei 55 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Alba Iulia). Pentru fapta sa, ofiţerul este răsplătit cu gradul de maior „post mortem” şi propus pentru a fi decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”.

14 decembrie 1942. Compania 51 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Craiova) asigură la N. Astakoff paza comandamentului german intitulat Grupul „Holid” - Corpul XVII.

16 decembrie 1942. Începe curăţirea de partizani a masivului împădurit Baksan, la care ia parte şi Compania 37 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti). În luptele cu partizanii, se disting în mod deosebit sublocotenentul Mateescu Florea, sergentul-major Diaconu Gheorghe şi fruntaşul Zoe Ene, care au fost propuşi de Divizia 126 Vânători germană la decorare, cu „Crucea de Fier”.

31 decembrie 1942. Compania 15 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti) a fost nimicită complet pe Frontul de Est.

16 - 27 februarie 1943. Compania 82 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Galaţi), după numeroase acţiuni, a reuşit capturarea a 80 de partizani, în zona Berezowka, printre care şi

şeful partizanilor din întreaga Transnistrie.Aprilie – iunie 1943. Jandarmeria din Odessa

participă la examinarea unor gropi comune victime ale execuţiilor N.K.V.D. Această misiune a fost comandată de locotenent-colonelul Niculescu.

1 aprilie 1943. Compania 19 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Timişoara) acordă sprijin pentru repatrierea românilor basarabeni deportaţi de sovietici în zonele Kranaja, Strela, Taman, Suja ş.a.

10 aprilie 1943. Divizia 4 Munte citează jandarmii Companiei 99 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Iaşi), care au colectat benevol

suma de 75.536 de lei pentru ajutorarea familiilor camarazilor morţi pe Frontul de Est.

17 aprilie 1943. Ofiţerii, subofiţerii, trupa serviciului pretorat şi Compania 52 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Constanţa) sunt citaţi de Corpului 2 Armată pentru: curajul, abnegaţia, devotamentul şi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă în executarea serviciului de poliţie la luptele date în campania contra Rusiei Sovietice în anul 1942.

1 septembrie 1943. Compania 58 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Alba Iulia) se distinge asigurând şi impunând ordinea pe timpul evacuării Diviziilor 1 şi a 4-a Infanterie din capul de pod „Kuban”.

1 octombrie 1943. Jandarmii de la postul Lipova (Inspectoratul de Jandarmi Timişoara) acţionând împreună cu plutonul vânători de paraşutişti de pe lângă Corpul 7 Armată au capturat pe locotenentul aviator Iakobson Gideon şi pe sublocotenentul aviator Hanony Josef, ofiţeri englezi din R.A.F.

12 noiembrie 1943. Jandarmeria din Transnistria execută paza a 110.033 de evrei, dintre care 10.368 din Dorohoi, 55.867 din Basarabia şi 43.793 din Nordul Bucovinei. Principalele lagăre de internare ale evreilor din Transnistria sunt la: Iampol (35.276 de evrei), Moghilev (55.913 de evrei), Râbniţa, Iaska şi Tiraspol.



22 decembrie 1943. La 8 km de Alexandria, în apropiere de comuna Plosca, au fost capturaţi de către jandarmi o echipă formată din 3 ofiţeri de informaţii britanici respectiv locotenent-colonelul Chastelain, căpitanul Silviu Meţeanu (român ardelean) şi căpitanul Ivor Porter. Acţiunea britanică a purtat numele de cod „Operaţiunea Autonomous”.

7 martie 1944. S-a ordonat evacuarea familiilor tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor de jandarmi din Bucovina.

1 aprilie 1944. Jandarmeria primeşte ordin de a sprijinii înfiinţarea de cantine pentru refugiaţi în gările din Moldova.

15 aprilie 1944. Elevii Şcolii de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani cu tot efectivul participă la înlăturarea urmărilor bombardamentelor aviaţiei anglo-americane asupra Capitalei.

24 iunie 1944. S-a introdus în ţinuta jandarmilor o placă de recunoaştere: „Placa de recunoaştere se poartă atârnată de gât, aşezându-se exact pe mijlocul pieptului, de către jandarmii subofiţeri, sau grade inferioare, numai pe timpul cât sunt în serviciu”.

22 august 1944. Compania Poliţie Z.I. nr. 218 mobilizată de Legiunea de Jandarmi Botoşani a fost încercuită şi capturată de trupele sovietice.

23 august 1944. Compania 14 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Iaşi) este dezarmată şi capturată de trupele germane.

23 august 1944. Totalul jandarmilor aflaţi în serviciu, în zona interioară şi pe front era de 47.607, din care 804 ofiţeri, 11.547 de subofiţeri şi 35.256 de trupă.

24 august 1944. Compania 13 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti) a fost dezarmată şi capturată de trupele sovietice.

24 august – 10 septembrie 1944. Prin intervenţia directă a formaţiunilor Jandarmeriei răspândite pe întreg teritoriul, au fost dezarmaţi şi capturaţi un număr de 7.274 de militari germani. S-au remarcat Legiunile de Jandarmi: Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Prahova, precum şi Regimentul de Jandarmi Pedeştri şi Batalioanele Operative 2 şi 501.

25 august 1944. Compania 52 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Constanţa) capturează un tren german cu armament şi alte materiale de război.

14 - 22 septembrie 1944. Elevii Şcolii de Subofiţeri Jandarmi Radna au luptat în defileul Mureşului în „Detaşamentul Păuliş” (condus de comandantul Şcolii de Jandarmi colonelul

Alexandru Petrescu) împotriva Diviziei 1 Tancuri „Budapesta”. În această luptă de un dramatism aparte au căzut la datorie 10 ofiţeri, 10 subofiţeri şi 148 de elevi jandarmi.

17 octombrie 1944. Compania 19 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Timişoara) a fost citată prin ordinul de zi al Diviziei a 19-a Infanterie pentru elanul cu care a luptat, fiind prima subunitate care a trecut Tisa.

1 ianuarie 1945. Jandarmii din Plutonul 44 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi

Bucureşti) de pe lângă Divizia a 8-a Cavalerie a capturat un post de radio mobil maghiar în localitatea Szin (Ungaria).

3 ianuarie 1945. Compania 19 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Timişoara) de pe lângă Divizia a 19-a Infanterie participă la evacuarea populaţiei din Pesta (Ungaria).

10 februarie 1945. Compania 3 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Craiova) de pe lângă Divizia a 3-a Infanterie execută asanarea câmpului de luptă Kram – Brezno (Ungaria).

Aprilie 1945. Un număr de 87.640 file de documente din arhiva S.S.I., Jandarmeriei şi Ministerului de Război, cu referire directă la activitatea acestor instituţii în Basarabia şi Bucovina de Nord, au fost împachetate în 129 lăzi şi transportate în U.R.S.S. de armata sovietică.

Mai 1945. La ordinul inspectorului general al Jandarmeriei, generalul Anton S. Constantin, au fost întocmite primele situaţii centralizatoare cu toţi jandarmii decoraţi pe Frontul de Est cu Medalia „Cruciada împotriva comunismului”. Tot acum a început anchetarea şi arestarea celor în cauză.


79

IANUARIE

01.1921 - Batalioanele de Jandarmi „Moldova” (Bucovina) şi „Dobrogea” se transformă în regimente;01.1946 - A fost înfiinţat Regimentul de Jandarmi Bucureşti;11.1927 - O bandă de comitagii bulgari au făcut o incursiune în

Cadrilater. Jandarmeria a reuşit capturarea acestora;12.1947 - Un baraj de control pentru transportul cerealelor şi combaterea

speculei a fost înfiinţat de către Inspectoratul de Jandarmi Braşov în gara Ciceiul-Ciuc;18.1930 - Au fost redenumite şi reorganizate inspectoratele teritoriale de

jandarmi;26.1932 - Plutoanele de jandarmi au luat denumirea de „sectoare” ;27.1893 - A fost depus la Cameră proiectul de reorganizare a Jandarmeriei

rurale;31.1944 - S-a desfiinţat Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Focşani.

Din evenimentele lunii ....în istoria Jandarmeriei

Selecţie realizată de lt.col. dr. Ilie NUŢU

FEBRUARIE

01.1918 - A fost înfiinţat la Bacău „Detaşamentul Jandarmi Basarabia” ;05.1865 - A fost înfiinţat în

Bucureşti un divizion mixt de jandarmi format din 2 escadroane călări şi 1 companie pedestră, comandat de maiorul Apostol Arion;10.1936 - S-a înfiinţat în

Bucureşti Legiunea de Jandarmi C.F.R. ;12.1943 - A fost înfiinţată staţia

de debarcare jandarmi Nicolaev;13.1867 - Ofiţerilor din Corpul de

Jandarmilor pedeştri şi călări li s-a ridicat dreptul de a mai purta în timpul serviciului haine civile;17.1943 - Compania 82 Poliţie

(Inspectoratul de Jandarmi Galaţi) după numeroase acţiuni a reuşit capturarea a 80 de partizani, în zona Berezowka;19.1934 - Colonelul Gaescu Zamfir

a fost numit şef de Stat Major al Jandarmeriei rurale;24.1893 - Legea privind

înfiinţarea Jandarmeriei rurale a fost adoptată în Senat cu unanimitate de voturi, 49.

MARTIE

04.1903 - A fost promulgată Legea nr. 884, pentru sporirea efectivului Gendarmeriei rurale;06.1882 - Jandarmii au participat la

stingerea marelui incendiu din oraşul Neamţ;08.1942 - Compania 99 Poliţie

(Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti) a început alături de trupele germane marea operaţiune de capturare a partizanilor sovietici din zona Baksan-Karaul-Tepe;12.1850 - Au fost finalizate

dezbaterile pe marginea proiectului în Divanul Obştesc al Moldovei şi a fost votată „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de Jandarmi” ;15.1945 - Efectivul Jandarmeriei se

ridica la 456 de ofiţeri, 7.200 de subofiţeri şi 4.344 trupă;21.1939 - Inspectoratele Regionale

de Jandarmi Someş, Mureş, Timiş, Olt, Marea, Bucegi şi Dunărea, au concentrat toţi rezerviştii;25.1933 - S-a înfiinţat Legiunea de

Jandarmi Bucureşti cu reşedinţa în Băneasa;27.1917 - A fost organizat un

detaşament de 150 de jandarmi pentru a face paza şi poliţia în Delta Dunării.



80

Plăcerea de a citi

Redacţia

Nicolae RotaruLansare extraordinară la târgul de carte Gaudeamus de anul acesta!

Mai înainte de toate iubitor al cuvântului şi al frumosului şi ascunzând o sensibilitate ascuţită, autorul a adus din nou “un manifest” literaturii. Se pare că acest an i-a adus multă inspiraţie, iar lucrările nu au întârziat să apară. Şi este vorba de nici mai mult, nici mai puţin de nouă cărţi pe care generalul jandarm Nicolae Rotaru le-a prezentat la lansarea de carte care s-a desfăşurat la târgul Gaudeamus. Iată că într-un alfabet cunoscut de toţi şi înţeles de puţini, reuşeşte şi de această dată să ne impresioneze cu farmecul personal şi dibăcia condeiului. La mai multe, domnule general!

Drumul robilor Evadări din Rai. Semnul mirăriiSatul de sub sat Evadări din Rai. Coaste de oceanKalimera, Elada! Evadări din Rai. Cizma şi opincaLira şi stiloul Evadări din Rai. din BeneluxgerSpasiba, Rossia!

Traducere din limba persană, prefaţă, note şi comentarii de Gheorghe Iorga

Considerată cea mai importantă operă a literaturii iraniene moderne, Bufniţa oarbă este o metaforă a degradării spiritului. Un adevărat panoptic de imagini suprarealiste, capodopera lui Sadegh Hedayat descrie în cele mai mici amănunte disperarea împinsă dincolo de limite a unui tânăr care şi-a pierdut iubita misterioasă. Pe măsură ce personajul alunecă treptat în nebunie, cititorul devine prizonierul viziunii sumbre a scriitorului asupra condiţiei umane.

„Privea fără să vadă, un surâs extatic şi inconştient îi îngheţase pe buze, ca şi cum s-ar fi gândit la cineva absent. Prin lucarna, i-am văzut atunci ochii teribili şi fermecători, plini parcă de un reproş amar, ochi tulburători, miraţi, ameninţători şi promiţători totodată. Scânteia vieţii mele se pierdu în profunzimea acestor pupile strălucitoare, cu expresie misterioasă. Fata era chiar în faţa mea, dar nu părea să acorde vreo atenţie la nimic din ce se petrecea în preajma Ei.”

(Sadegh Hedayat)

Sadegh HedayatBufniţa oarbă

La aproape cincisprezece ani de la apariţia romanului Simion liftnicul, Petru Cimpoeşu ne face cunoştinţă cu Celălalt Simion, într-o poveste plină de surprize şi umor. Umorul însă nu mai este unul tolerant, ci a devenit sarcastic şi, pe alocuri, necruţător. Între timp, „tranziţia” s-a încheiat, dar personajele lui Cimpoeşu, prizoniere ale unui trecut de care nu se pot detaşa, par blocate într-o logică a eşecului. Suntem în plin capitalism balcanic, lipsit de iluzii şi de simţ moral. Ispita apare sub forma unui presupus Deputat care le propune lui Simion şi prietenilor săi o metodă simplă şi eficientă de a face bani. Odată „pactul” încheiat, se pune în mişcare un carusel de întâmplări funambuleşti şi în egală măsură absurde. Căci Celălalt Simion este de fapt reversul lui Simion liftnicul, iar în loc de îngeri şi moldoveni avem de-a face, de această dată, cu ipostaze ale răului în forma lor brută.

Petru CimpoeşuCelalălt Simion

Carte laureată a premiului ASPRO pentru experiment în cadrul Târgului Internaţional de Carte Bookarest 2004 şi premiată de revista Cuvântul la categoria „Superlativele anului 2003”.

„În romanul acesta apare ceva nemaiîntâlnit în literele româneşti: o impregnare cu Eros a universului. Atât Erosul teluric, cât şi cel ceresc (potrivit distincţiei din «Banchetul» lui Platon). Ceva asemănător se petrece în poezia lui Elytis, asemănare înlesnită şi de aşezarea cărţii în lumea grecească, un fel de lume grecească...” (Petru Creţia)

„În ciuda faptului că Ştefan Agopian nu s-a «înrolat», în chip explicit, in nici una dintre «generaţiile» literaturii noastre contemporane, iar poetica sa, implicită în romanele publicate, îl face greu încadrabil în «şcolile» literare contemporane autorului din punct de vedere istoric, proza sa vine ca o împlinire firească în evoluţia literaturii postbelice din România.” (Ruxandra Ivancescu)

Ştefan AgopianFric


12

1

2„Cartea este şi un Bildungsroman, e

şi o poveste despre Profy, Scry şi Sy (trei dintre «entităţile» care formează ceea ce numesc în altă carte «simonidul» – despre alte «componente» vorbesc în alte cărţi!). «Pledoaria» (pun cuvântul între ghilimele, ca e o pledoarie «a rebours»!) am vrut să fie pe cât de haioasă, pe atât de serioasă. De aceea l-am luat aliat în construcţia ei pe marele meşter Ion Budai-Deleanu. Aş vrea să vă mai spun că, într-un fel, cartea asta vorbeşte cel mai mult despre mine. Pentru cine vrea să mă cunoască, acesta ar fi un bun început. Într-un fel, ca tot ce am scris până acum, este o carte despre viaţa mea. Altfel, în carte… o să întâlniţi o grămadă de lume faină, de la poeţi din veacuri şi spaţii diferite la personaje de desen animat, în frunte cu Bugs Bunny, trupe de muzică, prieteni, feţe luminoase. Sunt şi câteva personaje «negative», de la Mojo Jojo şi Scarbo la kritikusi şi oamenii-câini.” (Simona Popescu)

Simona PopescuLucrări în verde sauPledoaria mea pentru poezie Traducere din limba franceza de

Constanţa Ciocârlie

Andrei Makine este autorul bestsellerului Testamentul francez.

O carte hibrid, melanj de memorii şi ficţiune, distinsă chiar în anul apariţiei cu Prix Wartburg de Litterature, Patria locotenentului Schreiber (2014) este rodul întâlnirii lui Makine cu Jean-Claude Servan-Schreiber, om politic şi jurnalist francez dintr-o familie ilustră, ajuns deja la o vârstă venerabilă. Impresionat de viaţa tumultuoasă a acestuia şi de eroismul de care el şi camarazii săi au dat dovadă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scriitorul l-a încurajat să-şi aştearnă memoriile pe hârtie. Demersurile lui s-au lovit însă de reticenţa editorilor de a publica o carte cu un subiect atât de riscant. Prin urmare, Makine a hotărât să scrie el însuşi despre viaţa locotenentului Schreiber –povestea prieteniei dintre un scriitor plin de succes şi un bătrân luptător în cel de-al Doilea Război Mondial şi în Rezistenţă.

Andrei MakinePatria locotenentului Schreiber

Al treilea volum din Supravieţuiri reia povestea lui Radu Costin după „sinuciderea politică” a acestuia în plenul Congresului tinerilor scriitori. Autorul zugrăveşte o perioadă comunistă tragicomică, în care proaspătul şomer respins de societate doreşte să-şi facă un rost în viaţă, să-şi răscumpere păcatele, iar pentru aceasta încearcă să treacă de la meseria de jurnalist şi, apoi, de cenzor la nobila profesie de scriitor. În acest volum, Radu Cosaşu îşi continuă autobiografia în aceeaşi notă ironică, punând pe tapet încercările unui tânăr aspirant de a pătrunde în tagma literară, cu suişurile şi coborâşurile pe care această incursiune le presupune. Logica este astfel un veritabil manual de supravieţuire a scriitorului debutant în societatea comunistă.

Radu CosaşuSupravieţuirile3. Logica

În aceeaşi notă autoironică, scriitorul reia firul biografic al Supravieţuirilor şi intră în plină tranziţie spre respingerea regimului opresiv pe care l-a îmbrăţişat cândva. Dragostea pentru cultură şi idilele pasagere se împletesc cu neajunsurile şi problemele cauzate de rudele plecate în străinătate. Lupta pentru supravieţuire este mai aprigă ca niciodată, într-o perioadă în care pentru un loc de muncă eşti pus în situaţia de a-ţi renega familia, iar lucrurile bune vin cu un preţ uneori prea mare. Radu Cosaşu îşi spune povestea de viaţă într-un mod fermecător, cu umor fin şi cu aceeaşi remarcabilă atenţie la detalii.

Supravieţuirile4. Pe vremea când nu mă gîndeam la moarte5. Gărgăunii

un an de succes

Documents