gÂnduri despre viaȚĂ Și nu numai dragi cititori Şi ... · dragi prieteni, colegi, cititori, a...

Fericire conjugalăAl vieţii rost îmi este spornic,Cu soaţa bine mă împac,Iar căsnicia-i... un ceasornic,Ea - tic, eu - tac; ea - tic, eu - tac...

Teodor CapotăCu gândul la pensie

Am muncit cinstit toţi anii,Fără să mă mai gândescCă nu mi-or ajunge baniiNici să mor... nici să trăiesc.

Ion Romanescu

Recensământul pensionarilorSculaţi, voi oropsiţi ai vieţii,Flămânzi şi goi şi duşi de nas,Că vin, în pragul dimineţii,Să vadă câţi aţi mai rămas…

Marian Popescu

Un gând de speranţăOricât aş fi de pesimistÎn viaţa asta complicată,Speranţa c-o să mai rezistMi-o dă... reţeta compensată!

Nicolae Precupeţu

Remarcă tristăOptzeci de ani am împlinitAm anii bătrâneţiiŞi încă nu am absolvitNici astăzi şcoala vieţii.

Florea Ştefănescu

ÎndemnÎn viaţă să reţii un sfatŞi să te pui la adăpost:De lenea celui învăţatŞi hărnicia celui prost.

Florea Ştefănescu

Înţelepciune dobândităTrăind şi eu mărunta-mi viaţă,Am căpătat doar o povaţă:Vorbirea, mama ne învaţă,Iară tăcerea – scumpa soaţă.

Ioan Marinescu-Puiu

Medicina şi justiţiaSunt două instituţii de valoare,Dar pot produce şi dezamăgire,Când viaţa e trimisă-n cimitire,Şi adevărul moare în dosare.

Nicolae Ivan

În concluzieViaţa plină de păcateE ca sarea în bucate,Altfel lumea trist-ar fi...Popii ce-ar mai spovedi!?

Alexandru Misiuga

O minte sănătoasăMăsura exactă a sănătății mentale constă în dispoziția de a găsi ceva bun în toate.

Ralph Waldo Emerson

Creștere sănătoasăNu există nici plante rele, nici oameni răi. Există doar proști cultivatori.

Victor Hugo

Resurse limitateExistă suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu și pentru lăcomia lui.

Mahatma Gandhi

Răul făcut se întoarceNu rosti cuvinte aspre, căci se vor îndrepta împotriva ta. Cuvintele aspre la mânie rănesc, iar răul se întoarce.

Buddha

Cum să fii echilibratÎnainte să vorbești, ascultă.Înainte să reacționezi, gândește.Înainte să cheltuiești, câștigă.Înainte să critici, așteaptă.Înainte să rogi, iartă.Înainte să te oprești, încearcă.

Ernest Hemingway

În această perioadă tradiţională a urărilor de bine și de sănătate cu prilejul noului an 2018, Centrul Național de Sănătate Publi-că, fondatorul revistei Cronica Sănătății Publice, și Colegiul de redacţie vă aduc sincere mulțumiri pentru faptul că ați fost alături de noi și că ați reacționat la materia-lele publicate prin sfaturi, propuneri și aprecieri.

Vă asigurăm, stimați cititori, că și în anul 2018 vom ține cont de opi-niile dumneavoastră, că vom munci asiduu pentru ca împreună cu medi-cii specialiști din diferite domenii de activitate și de la catedrele USMF Nicolae Testemițanu să formăm un nucleu pro-activ, axat pe evaluarea și elucidarea celor mai vaste probleme de sănătate, pe promovarea activă a acțiunilor de fortificare a sănătății, devenite primordiale la nivel global și național.

Scopul revistei a fost și rămâne același: să se dedice integral educației pentru sănătate, prevenirii maladiilor, sensibilizării publicului larg privind riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenție și de protecție.

Sperăm că și în noul an vom face față provocărilor, inclusiv prin elu-cidarea pe paginile revistei Cronica Sănătăţii Publice a celor mai varia-te și mai actuale aspecte din domeniul promovării sănătății și educației pentru sănătate.

Dragi cititori!Vă felicităm cu prilejul Anului Nou 2018 și Vă dorim multă sănătate,

prosperitate, noi realizări și cât mai multe împliniri. Să aveţi parte de dragostea, bucuria și sprijinul celor dragi! Pășim peste hotarul dintre ani cu speranța că și în 2018 veți fi alături de noi, că veți susține, ca prieteni devotați, activitatea noastră cu opinii, sfaturi și propuneri prețioase.

La mulţi ani!Iurie PÎNZARU,

dr. șt. med., conf. univ.,director general al CNSP,

redactor-șefredactorr-șef

DRAGI CITITORI ŞI PRIETENI AI REVISTEI!GÂNDURI DESPRE VIAȚĂ ȘI NU NUMAI

Cronica Sănătăţii Publice Nr.4(45), Decembrie 2017 1

C E N T R U L N A Ţ I O N A L D E S Ă N Ă T A T E P U B L I C Ă D I N R E P U B L I C A M O L D O V A

COLEGIUL DE REDACȚIE

CONSILIUL DE REDACȚIE

Revista Servic iului de Supraveghere de Stat a Sănătăț i i Publ ice

Fondată în Februarie 2009

F O N D A T O R

Valeriu GONCEAR Valentina VOROJBIT Constantin GRECU Olga VOLCOVSCHI

Oleg LOZAN Ion TULGARA Iurie OSOIANU Raisa SCURTU

Adrian COTELEA Viorica PRISACARI Elena BALAN Antonița FONARI

Ovidiu TAFUNI Varfolomei CALMÎC Galina OBREJA

Redactor-șef: Iurie PÎNZARU

Ion ȘALARUadjuncți: Constantin RÎMIȘ

Secretari de redacție: Olesea CROITOR Ion NISTOR

Stilizator: Viorica CHIRILOV

Membri: Nicolae FURTUNĂ, Eudochia TCACI, Vasile GUȘTIUC, Grigore FRIPTULEAC, Stela GHEORGHIȚA,Valeriu PANTEA, Silvia PLAMADEALA

Apare bimestrial

Adresa noastră:

RM, Chișinău,

str. Gh. Asachi, 67-a

e-mail: [email protected]

cal public authority, business, teachers of comprehensive schools as well as for ordinary people. It provides information on public health situation and promotes the healthy way of life.

Revista este destinată specialiștilor din domeniul sănătății publice, medicinei de familie și spitalicești, peda-gogilor, autorităților publice locale, agenților economici, precum și populației. Ea informează cititorii despre starea sănătății publice și promovează principiile modului de viață sănătos.

Издание предназначено специалистам в области общественного здоровья, семейной и клинической медицины, учителям общеобразовательных школ, местной публичной администрации, экономическим агентам и населению. Оно информирует читателей о состоянии общественного здоровья и пропагандирует принципы здорового образа жизни.

Nr. 4(45), Decembrie 2017



Mesajul dnei Stela Grigoraș, ministrul Sănătăţii, Muncii și Protecţiei Sociale, cu prilejul sărbătorilor de iarnă .................................................................. 3

Implementarea principiilor alimentației sănătoase în instituțiile de educație timpurie din mun. Chișinău ................................................................................................................ 4

Asigurarea calităţii apei din fântânile publice în mun. Chișinău ........................................... 8

Borelioza – un risc sporit pentru locuitorii capitalei ................................................................. 10

Consumul de droguri vs sănătatea publică ................................................................................. 13

Abandonarea fumatului – un pas decisiv contra tuberculozei ............................................ 16

Riscuri asociate consumului de legume și fructe ..................................................................... 18

Traumatismul rutier – o problemă stringentă de sănătate publică .................................. 20

Valorile ne determină comportamentul ..................................................................................... 23

Corpii străini traheobronșici - o urgență medicală iminentă .............................................. 25

Atenție la accidentul vascular cerebral! ...................................................................................... 27

Femeile în condiții de lucru periculoase ..................................................................................... 30

Unele atribuții și competențe în domeniul controlului tutunului ...................................... 33

Aspecte epidemiologice ale enterovirusurilor în Republica Moldova .............................. 35

CSPT Cimișlia: abordări multidisciplinare și intersectoriale în benefi ciul sănătății publice ................................................................................................................................... 38

In memoriam. Vasile IACHIM ........................................................................................................... 40



Dragi prieteni, colegi, cititori,

A mai trecut un an, un an al realizărilor, dar şi al provocărilor. A fost un an în care fi ecare cetăţean a simţit schimbări esenţiale în domeniul social şi al sănătăţii.

Cu susţinerea şi implicarea societăţii civile, partenerilor de dezvoltare, echipei ministerului, dar şi a tuturor lucrătorilor din domeniu, am reuşit să atingem obiective majore şi am demonstrat că ne pasă de oameni şi că putem promova reforme în benefi ciul cetăţenilor. Vă mulţumesc mult pentru implicare, cooperare şi pentru toate realizările obţinute.

Vă urez din sufl et mult succes în anul care vine, iar sărbătorile de iarnă să vă aducă pace în sufl et, mult noroc în activitatea profesională, planuri grandioase pe viitor, familii fericite şi multă sănătate.

La mulţi ani!Stela GRIGORAŞ,

ministrul Sănătăţii,Muncii și Protecţiei Sociale

La muulţi ani!



IMPLEMENTAREA PRINCIPIILOR ALIMENTAȚIEI SĂNĂTOASE ÎN INSTITUȚIILE DE EDUCAȚIE TIMPURIE DIN MUN. CHIȘINĂU

Lucia BABIN,medic igienist înSecția Sănătateacopiilor și tinerilor,CSP din mun. Chișinău

În conformitate cu planul de acțiuni pentru implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos și activitate fi zică adecvată în instituțiile de învățământ din Re-publica Moldova, aprobate prin Ordinul Mi-nisterului Sănătății nr. 638 din 12.08.2016, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănă-tății Publice (SSSSP) din mun. Chișinău a asigurat executarea unui șir de măsuri pen-tru conformarea alimentației copiilor din instituțiile de educație la prevederile Reco-mandărilor nominalizate, și anume:

Au fost organizate ședințe cu participa-rea șefi lor Direcției Generale Educație, Tineret și Sport și ai direcțiilor respecti-ve din cele cinci sectoare ale mun. Chi-șinău, combinatelor de alimentație șco-lară, instituțiilor de educație timpurie, agenților economici – potențiali partici-panți la licitațiile publice pentru deser-virea instituțiilor preșcolare cu produse alimentare. Tematica discuțiilor a fost focusată pe importanța și actualitatea problemei alimentației copiilor, asigu-rarea drepturilor copiilor la o nutriție

sănătoasă, posibilitatea implementării, în limitele surselor fi nanciare alocate, a prevederilor de rigoare.

A fost organizată instruirea personalului angajat în cantinele instituțiilor preșco-lare și preuniversitare. Totodată, acesta a fost informat despre cerințele privind perfectarea meniurilor-model de per-spectivă, despre produsele alimentare promovate, produsele alimentare care vor fi folosite în alimentația copiilor în cantități limitate și cele interzise, despre cerințele stabilite pentru achiziționarea și depozitarea produselor alimentare, metodele permise și cele interzise de preparare a bucatelor în cantinele insti-tuțiilor de educație.

În perioada martie-aprilie 2017 au fost examinate și coordonate meniuri-le-model de perspectivă și sortimentele de produse culinare propuse pentru ali-mentația copiilor în instituțiile de edu-cație, în care au fost prevăzute pentru consumul zilnic fructe și legume în sta-re proaspătă, pâine din făină integrală fortifi cată cu fi er și acid folic și în care a fost redusă cantitatea zilnică de crupe, paste făinoase, grăsimi și sare.

Normativele fi nanciare pentru alimentația copiilor în instituțiile de educație timpurie (IET), stabilite de Ministerul Finanțelor, con-stituie un subiect foarte sensibil, dar esen-țial în contextul tematicii puse în discuție. Pentru alimentarea gratuită a copiilor în grădinițe, normativele fi nanciare stabilite de Ministerul Finanțelor pentru anul curent



constituie 18,65 lei. Din această sumă, sta-tul acoperă 2/3, iar 1/3 este acoperită de părinți. Se impune însă întrebarea: în ce măsură permit acești bani ca alimentația din grădinițe să fi e de cea mai bună cali-tate, sănătoasă și să corespundă normelor fi ziologice?

Evaluările desfășurate denotă nerespecta-rea de către unele instituții a prevederilor meniului-model, includerea în meniurile zilnice a crupelor și pastelor făinoase de trei ori pe zi, lipsa fructelor și legumelor în stare proaspătă, înlocuirea frecventă a fructelor proaspete cu sucuri și compoturi, includerea sucului în actele de îndeplinire a normelor naturale ca fi ind fructe proas-pete. Analiza principalelor produse consu-mate de copiii din instituțiile preșcolare ale mun. Chișinău denotă că în alimentația lor predomină pâinea, pastele făinoase, cru-pele, leguminoasele, cașcavalul, produsele de patiserie, iar cantitatea de sare este con-siderabil depășită. Mai puțin se consumă fructe proaspete (-43%), legume (-47%), cartofi (-42%), pește (-46,6%), ouă (-41%), brânză (-24,5%), lapte (-39,96%), carne (-34,88%), unt (-11,17%). O situație mai bună în vederea respectării normelor fi zi-ologice pentru fructe proaspete și legume se atestă în sectoarele Ciocana și Centru, cu o acoperire de aproximativ 83%. Explicația managerilor instituțiilor de educație timpu-rie este că normele fi nanciare de alimenta-ție stabilite nu acoperă normele fi ziologice. Analiza respectării meniului-model denotă că în sectoarele Centru și Ciocana meniuri-le zilnice de repartiție sunt mai aproape de cele coordonate în sector după sortimentul de bucate incluse, dar normele de produse variază. În restul sectoarelor, devierile de la meniurile-model sunt mai pronunțate, dar în ambele cazuri cantitățile de produ-se variază de la cifre care indică neîndepli-nirea normelor până la excesul de zeci de procente. Activitatea instituțiilor cu abateri de la meniul-model contribuie la persisten-ța devierilor procentuale considerabile ale consumului de produse alimentare față de media pe municipiu: pâine de grâu (media pe municipiu +15,76%) – de la -1,92% în sectorul Ciocana până la +38,92% în sec-torul Buiucani; crupe (media pe municipiu

+29,23%) – de la +14,78% în sectorul Cioca-na până la +71,36% în sectorul Centru; pas-te făinoase (media pe municipiu +16,27%) – de la -2,63% în sectorul Botanica până la +48,75% în sectorul Centru; leguminoase (media pe municipiu +135,48%) – de la +85% în sectorul Centru până la +209,15% în sectorul Buiucani; fructe proaspete (me-dia pe municipiu -43,35%) – de la -18,75% în sectorul Ciocana până la -66,12% în sec-torul Râșcani; legume (cu excepția cartofi -lor) (media pe municipiu -47,28%) – de la -27,3% în sectorul Ciocana până la -56,92% în sectorul Râșcani; cartofi (media pe mu-nicipiu -42,80%) – de la -16,98% în secto-rul Ciocana până la -53,99% în sectorul Buiucani; produse de cofetărie (media pe municipiu +41,06%) – de la -48,7% în sec-torul Râșcani până la +149,1% în sectorul Centru; ouă (media pe municipiu -41,0%) – de la -2,33% în sectorul Ciocana până la -64,0% în sectorul Buiucani; lapte și pro-duse lactate acide lichide (media pe mu-nicipiu -39,96%) – de la -32,89% în secto-rul Buiucani până la -47,39% în sectorul Râșcani; brânză de vaci semigrasă (media pe municipiu -24,58%) – de la -15,31% în sectorul Centru până la -42,45% în secto-rul Râșcani; brânză tare (cașcaval) (media pe municipiu +37,08%) – de la -57,78% în sectorul Ciocana până la +94,10% în sec-torul Botanica; carne (media pe municipiu -34,88%) – de la -24,71% în sectorul Râș-cani până la -41,59% în sectorul Buiucani; pește (media pe municipiu -46,60%) – de la -33,8% în sectorul Centru până la -64,17% în sectorul Râșcani; sare iodată (media pe municipiu +144,42%) – de la +100,94% în sectorul Râșcani până la +181,43% în sec-torul Buiucani.

Evaluarea acoperirii normelor naturale cu produse alimentare de bază, în perioada ianuarie-iunie curent, arată că defi citul de lapte și produse lactate acide lichide a constituit de la 42,98% la 35,31%, cu devi-eri de la 52,57% (sectorul Ciocana – luna februarie) până la 27,25% (sectorul Buiu-cani – luna iunie); defi citul de carne – de la 44,37% (ianuarie) până la 25,7% (iunie), cu devieri de la 60,71% (Buiucani – luna mai) până la 14,92% (Centru – luna iunie); defi ci-tul de pește – de la 57,45% până la 41,01%,



cu devieri de la 0 (Râșcani – luna ianuarie) până la 14,35% (Ciocana – luna mai); defi ci-tul de fructe – de la 63,31% până la 31,95%, cu devieri de la 90,93% (Râșcani – luna ia-nuarie) până la 4,90% (Ciocana – luna fe-bruarie); defi citul de legume – de la 50,72% până la 44,79%, cu devieri de la 66,11% (Râșcani – luna iunie) până la 20,42% (Cio-cana – luna aprilie). Totodată, unele pro-duse au fost servite copiilor supranormă: pâine de grâu – de la +102,67% până la +123,26%, cu devieri de la 32% (Ciocana – luna februarie) până la 144,0% (Buiucani – luna iunie) și crupe – de la +137,55% până la +163,72%, cu devieri de la +105,33% (Ciocana – luna iunie) până la +179,44% (Centru – luna mai).

În funcție de sector și perioada anului, di-ferită este și varietatea fructelor și legu-melor consumate de copii. În perioada ianuarie-iunie, în sectorul Centru: mere, banane, lămâie; cartofi , varză, ceapă, mor-cov și sfeclă roșie; conopidă din luna apri-lie și dovlecei – din luna mai. În perioada ianuarie-martie, în sectorul Botanica: mere, banane, lămâie; în perioada aprilie-iulie – doar lămâie; din legume în acest sector – cartofi , varză, ceapă, morcov, sfeclă roșie, dovleac (ianuarie-februarie). În sectorul Ciocana, în lunile ianuarie-iunie: mere, ba-nane, lămâie; varză, ceapă, morcov, sfeclă roșie, dovleac și dovlecei (din luna iunie). În sectorul Buiucani, în perioada ianuarie-iu-nie: mere, banane, lămâie, cireșe (din luna iunie); cartofi , varză, ceapă, morcov, sfeclă roșie, dovlecei (martie și aprilie), conopidă (mai și iunie), rădăcină de țelină (din luna mai, dar în cantități excesive).

În mod tradiţional, asigurarea instituțiilor de educație timpurie cu fructe și legume se ameliorează în lunile iulie și august, când pieţele abundă în ele.

Paralel cu studierea meniurilor, CSP din mun. Chișinău monitorizează valoarea ca-lorică și nutritivă a rațiilor alimentare din grădinițe, inclusiv prin metode de labora-tor, cu investigarea și evaluarea bucatelor servite. Rezultatele investigațiilor efectu-ate denotă că valoarea calorică zilnică se afl ă sub nivelul recomandat cu 19,23%, cu un defi cit nutritiv de 14,3% de proteine și de 21,5% – de lipide (în sectoarele Cio-

cana și Centru defi citul de lipide a consti-tuit 21,38% și, respectiv, 17,2%, în secto-rul Buiucani defi citul de glucide a fost de 10,05%). Îngrijorător este faptul că în insti-tuțiile menționate valoarea energetică zil-nică a meniurilor este acoperită din contul lipidelor și glucidelor, care sunt factori de risc pentru supraponderabilitate și obezita-te și pentru apariția bolilor cardiovasculare în mediul copiilor și tinerilor.

Confi rmă existenţa acestor riscuri și datele obținute în urma investigaţiilor și calcule-lor la proteine, lipide, glucide, care deviază esenţial de la raportul recomandat: 1:1:3,5-4 – de la 1:1,25:5,11 în sec. Buiucani până la 1:0,9:4 în sec. Centru (vezi tab.1).

Tabelul 1

Abateri în aportul caloric și nutritiv, stabi-lite prin investigații de laborator în mun.

Chișinău (%)

Sectoa-rele mun. Chișinău

Valoarea energe-

ticăProteine Lipide Glucide

Centru +7,5% +7,2% -17,20% +17,16%

C iocana -9,04 % -8,01% -21,38% -4,2%

Râșcani +6,66% +8,16% +17,25% +0,37%

Botanica +11,13 +23,12 +3,6% +8,8%

Buiucani -19,23% -14,3% -21,95% -10,05%

Conform recomandărilor, în instituțiile pentru copii meniurile sunt elaborate de asistentul medical, de magaziner și de bu-cătarul-șef și aprobate de director. Un im-pediment esențial în organizarea alimenta-ției în multe din instituțiile menționate este lipsa acestor specialiști, pe care nu-i satisfa-ce nici volumul de muncă și nici salariul. Din astfel de considerente, vacante sunt funcțiile de asistent medical în 42 de insti-tuții, de magaziner – în 16, de bucătar – în 22, de bucătar auxiliar – în 46 și de spălători de veselă – în 43. În consecinţă, managerul și alţi angajaţi ai grădiniţelor sunt nevoiţi să se implice în pregătirea bucatelor, desigur, cu abateri regulamentare. Pericolul major se ascunde în faptul că lipsa personalului califi cat culminează cu abateri în procesul tehnologic de prelucrare a materiei prime și de preparare a bucatelor, cu selectarea unui sortiment restrâns de bucate și cu ne-



respectarea cerințelor de igienizare și de menținere a ustensilelor, spațiilor și supra-fețelor de producere. Cumularea acestor funcţii de către o singură persoană nu va reduce volumul de lucru, dar va compro-mite calitatea lui, astfel sporind riscul pen-tru sănătatea copiilor. O problemă majoră este și lipsa cursurilor de instruire pentru bucătari, orientate spre perfecționarea în domeniul alimentației copiilor și familia-rizarea cu particularitățile de preparare a bucatelor pentru copiii instituționalizați. În așa condiții, bucătarii nu sunt stimulați nici material, nici profesional, de exemplu, prin acordarea gradului de califi care profesio-nală (vezi tab.2 ).

În funcţie de educaţia din familie, de obi-ceiuri sau de preferinţe, unii copii refuză să consume bucatele pregătite la cantină, mai ales felul întâi, legumele crude și salatele.

Evaluând situația legată de organizarea alimentației copiilor instituționalizați, spe-cialiștii CSP municipal au identifi cat mai multe probleme, a căror soluţionare nece-sită conjugarea eforturilor administrației publice centrale și locale. Printre acestea se numără următoarele:

Insufi ciența surselor fi nanciare alocate pentru acoperirea normelor naturale la produsele alimentare de bază;

Depășirea termenului de exploatare și starea deplorabilă a unei părți conside-rabile din utilajul tehnologic și frigorifi c;

Lipsa condițiilor tehnice și tehnologice pentru implementarea metodelor noi de preparare a bucatelor, inclusiv la aburi, și a supelor-cremă;

Defi citul de cadre, mai ales al celor cu pregătire specială în prepararea buca-telor și articolelor culinare pentru copii, în conformitate cu meniul-model;

Lipsa unor cursuri de perfecționare profesională continuă pentru bucătari, însoţite de stimularea salarială, inclusiv prin acordarea gradului de califi care;

Lipsa în statele de personal ale Direc-ției Generale Educație, Tineret și Sport a funcțiilor de inginer tehnolog în ali-mentația publică, inclusiv în alimenta-ția copiilor, de specialist merceolog în produse alimentare, de medici nutrițio-nist și dietetician;

Antrenarea personalului fără pregătire profesională în operarea cu produse-le alimentare și pregătirea bucatelor, inclusiv a celor fără instruire igienică – magazineri, bucătari etc.

Persistența defi ciențelor, inclusiv pre-meditate, în procesul achizițiilor pu-blice de produse alimentare destinate copiilor. Accentul se pune pe un preț cât mai mic, însă nu și pe calitatea pro-duselor. Este oportun să se dea priorita-te produselor autohtone, achiziționate direct de la producătorii din imediata apropiere, fără intermediari.

Tabelul 2

Defi citul de personal în organizarea alimentației în IET din mun. Chișinău

Sectoarele mun. Chișinău

Numărul in-stituțiilor din

subordine

Asistent medical

Magazi-ner

BucătarBucătar auxiliar

Spălător veselă

Centru 21 5 1 2 4 4

Ciocana 17 14 2 1 12 9

Râșcani 31 5 1 3 10 9

Botanica 30 3 0 14 4 10

Buiucani 24 15 12 2 16 11



ASIGURAREA CALITĂŢII APEI DIN FÂNTÂNILE PUBLICE ÎN MUN. CHIȘINĂU

Alexandru NALBA,

medic igienist în Secția

Sănătatea mediului,

CSP din mun. Chișinău

Stabilirea priorităţilor și metodelor de mic-șorare a impactului factorilor de mediu, inclusiv a calităţii apei, asupra stării de să-nătate a populaţiei este și continuă să fi e una dintre cele mai actuale probleme ale societăţii.

Apa utilizată de om în anumite scopuri de-vine factor poluant pentru sol, apele de su-prafaţă, cele freatice și subterane, dacă ea, la deversare, nu este epurată. Aceasta în-seamnă că principala sarcină a autorităţilor administraţiei publice locale (AAPL), a speci-aliștilor Agenţiei Ecologice, Centrului de Să-nătate Publică (CSP) din mun. Chișinău este de a preveni poluarea apei.

Apa este un produs alimentar ce trebuie să corespundă cerinţelor în vigoare, deoare-ce apa poluată poate servi drept factor de transmitere a bolilor infecţioase, și anume: a bacteriozelor (holeră, dizenterie, alte boli diareice etc.), virozelor (hepatită virală A, conjunctivită de bazin etc.) și parazitozelor (amibiază, lambliază, tricomoniază, stron-giloidoză, fascioloză, opistorcoză etc.). Apa

mai poate servi ca factor favorizant al unor boli neinfecţioase, cum ar fi gușa endemi-că, caria dentară, fl uoroza endemică, into-xicaţiile cu nitraţi sau methemoglobinemia infantilă cianotică, intoxicaţiile cu plumb, mercur, arsen, cadmiu, pesticide etc.

Conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în ţările Uniunii Europene (UE) apa potabilă este factorul care cauzează până la 6% din maladii, iar în Repu-blica Moldova apa folosită în scopuri potabile este un factor care determină până la 10-15% din cazurile de boli diareice acute (BDA), he-patită virală A (HVA) și boli somatice.

În mun. Chișinău, au acces durabil la

surse sigure de apă potabilă 94,9% din

numărul total al populaţiei din spaţiul

urban și doar 32,7% din spațiul rural. În așa fel, o bună parte din populaţie, mai ales din localităţile suburbane, continuă să fo-losească apa descentralizată din cele 1638 de fântâni publice, amplasate pe teritoriul municipiului.

În scopul profi laxiei bolilor infecţioase și netransmisibile de origine hidrică, cola-boratorii CSP din mun. Chișinău evaluează anual starea tehnico-sanitară a fântânilor publice, cu prelevarea probelor și monito-rizarea calității apei din acestea.

Rezultatele evaluării sanitare și investiga-ţiilor de laborator privind calitatea apei au arătat că starea surselor descentralizate de aprovizionare cu apă a populaţiei lasă de dorit. Peste 50 la sută din fântânile publice



nu sunt amenajate conform cerinţelor sani-tare în vigoare (lipsesc acoperișul, brâul be-tonat, găleata publică, îngrădirea, nu se res-pectă distanţa de la sursele de impurifi care).

Pe parcursul anului 2016 a fost investiga-tă calitatea apei din 220 de fântâni publice, ceea ce constituie 13,43%, comparativ cu 13,50% (a. 2015). Conform rezultatelor, în 83% din fântâni calitatea apei nu a corespuns normelor sanitaro-igienice după indicatorii sanitaro-chimici, față de 87% în anul 2015, și în 64% din fântâni – după indicatorii micro-biologici, față de 68% în anul 2015.

Cel mai frecvent, apa din fântânile publice nu a corespuns după conţinutul de nitraţi, reziduu uscat, sulfaţi, B. Coliforme, Entero-coci și E. Coli. Totuși, în anul 2016, față de anul 2015, ponderea probelor de apă ne-conforme normelor sanitare în vigoare la indicatorii sanitaro-chimici și microbiolo-gici a fost în diminuare (fi g. 1).

În scopul îmbunătăţirii stării surselor și calităţii apei potabile, dar și reieșind din importanţa alimentaţiei cu apă potabilă pentru menţinerea sănătăţii și a condiţiilor igienice de trai ale populaţiei, CSP din mun. Chișinău a examinat și coordonat Planul de acţiuni privind ameliorarea stării surselor și a calităţii apei potabile pentru anul 2013, elaborat de către Direcţia Socio-Ecologică a Consiliului Municipal Chișinău.

De asemenea, celor 17 primării din localită-ţile suburbane, anual, le sunt remise rezul-tatele investigaţiilor de laborator, diferite prescripţii sanitare și note informative cu

propuneri și recomandările de rigoare pri-vind calitatea și modul de utilizare a apei din sursele descentralizate investigate. Despre calitatea apei din apeducte și surse-le descentralizate populaţia a fost informa-tă prin intermediul mass-media (TV, radio, presă), precum și pe pagina web a CSP din mun. Chișinău. În scopul ridicării nivelului de cunoștințe și responsabilității factorilor de decizie și angajaților, anual sunt organi-zate și se desfășoară seminare de instruire cu reprezentanţii autorităţilor administrați-ei publice locale (AAPL) și întreprinderilor de gestionare a apeductelor.

Totuși, în pofi da măsurilor întreprinse de CSP din mun. Chișinău pentru soluţionarea problemelor ce țin de îmbunătăţirea stării sanitare a surselor și a calităţii apei de băut, oportune rămân elaborarea și luarea unor măsuri concrete de ameliorare a situației, acţiuni ce ţin de competenţa AAPL. Printre acestea se numără:

planifi carea în bugetul primăriilor din mun. Chișinău și al localităţilor subur-bane a surselor fi nanciare sufi ciente pentru amenajarea, repararea, curățarea fântânilor publice și clorinarea apei din ele;

amenajarea și respectarea zonelor de protecţie sanitară a fântânilor publice;

trecerea treptată de la aprovizionarea descentralizată cu apă din fântâni la aprovizionarea, în 100% din cazuri din surse centralizate, care este mai calitati-vă și mai garantată.

Fig. 1. Ponderea probelor de apă nestandarde din sursele descentralizate

din mun. Chișinău (2013-2016)



BORELIOZA – UN RISC SPORITPENTRU LOCUITORII CAPITALEI

Ion CEBOTARI, medic epidemiolog

la CSP din mun. Chișinău

Fiind o maladie infecțioasă cu focalitate na-turală, comună pentru animale și oameni, în ultimii ani borelioza a devenit cea mai frecventă infecție zooantroponoză în mu-nicipiul Chișinău.

Boala este răspândită de căpușele infecta-te, genul Ixodidae, prin mușcătură. Căpușe-le sunt vectorul principal de transmitere a agentului cauzal al infecției - borreliilor, dar și rezervor de germeni, de aceea pot molip-si diferite animale, inclusiv cele de compa-nie sau domestice.

Receptivitatea la borelioză este generală, afectând oamenii la orice vârstă. În urma

bolii se formează imunitate de scurtă dura-tă, din care cauză este posibilă reinfectarea cu borrelii.

Ca infecţie, borelioza a fost depistată rela-tiv nu demult, primii bolnavi fi ind diagnos-ticați cu această maladie în anul 1975 în orașul Lyme din Statele Unite ale Americii. Agentul cauzal al infecției a fost detectat în anul 1982.

Conform datelor de care dispunem, prime-le încercări de diagnosticare a boreliozei în Moldova au fost făcute la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Astfel, medicul bac-teriolog al fostei Stații Antipestă din Moldo-va, Ala Marin, în darea de seamă prezentată Comisiei de atestare a MS în anul 1992 in-dică examinarea în septembrie-decembrie 1991 a 10 seruri sanguine, colectate de la bolnavi cu streptodermie, prurit și dermati-tă, în 8 din care au fost depistaţi anticorpi la borrelii în titre 1:40 și 1:160.

Deși în anii ’90 ai secolului trecut borelioza nu era inclusă în lista maladiilor infecțioase obligatorii pentru raportare ofi cială, insti-



tuțiile medico-sanitare publice municipale rareori, și nu în fi ecare an, raportau totuși despre depistarea unor bolnavi de borelio-ză. Astfel, în anul 1997, la Centrul de Igienă și Epidemiologie municipal au fost declara-te 4 cazuri de borelioză, în anul 1998 – 5, în anul 1999 - 1, aceste cazuri nefi ind incluse în dările de seamă statistice ofi ciale. În lite-ratura de specialitate din anii ’90 ai secolu-lui trecut se întâlnesc publicații și despre detectarea agentului cauzal al boreliozei de la unele ixodide, colectate în spațiile verzi ale țării.

Borelioza devine obligatorie pentru în-registrare, raportare la Centrul de Igienă și Epidemiologie și includerea cazurilor depistate în rapoartele statistice lunare și anuale ofi ciale din anul 2000.

În anul 2000 a fost raportat primul caz de borelioză, în 2001 – niciun caz, iar în urmă-torii 8 ani au fost depistaţi în fi ecare an în-tre 9 și 20 de bolnavi de borelioză. În primii zece ani de evidență obligatorie și rapor-tare ofi cială a fi ecărui caz de borelioză, în municipiul Chișinău au fost depistaţi 102 bolnavi. Morbiditatea prin borelioză a înce-put să crească substanţial începând cu anul 2010, când au fost înregistrate 59 de cazuri, iar cele mai multe au fost depistate în anii 2011 și 2012, când au fost identifi caţi 111 și, respectiv, 117 bolnavi (vezi fi g.1).

În total, în anii 2010-2016 în municipiu au fost depistate 581 cazuri de borelioză, iar morbiditatea cauzată de această infecție, comparativ cu anii 2000-2009, a sporit de 5 ori (de la 102 cazuri până la 581).

Morbiditatea cauzată de borelioză în muni-cipiul Chișinău este mult mai mare decât în alte teritorii administrative, depășind chiar și indicii medii pe ţară.

Borelioza afectează atât adulții, cât și copiii, iar printre adulți mai afectate sunt femeile, a căror cotă medie în morbiditatea suma-ră a anilor 2009-2016 constituie 68%. În structura de vârstă a morbidității prin bo-relioză, în perioada de referință predomină persoanele între 20 și 70 de ani. Printre cei mai afectați de borelioză sunt pensionarii și persoanele neangajate în câmpul muncii, care constituie 19,3% și, respectiv, 27,4%.

Mai frecvent, cazurile de borelioză au fost depistate în mediul populației urbane, printre locuitorii capitalei, deși în munici-piu locuiesc și câteva zeci de mii de oameni preocupați de agricultură.

Riscul îmbolnăvirii populației de borelioză este mare, deoarece fi ecare a treia căpușă din cele colectate în diferite spații verzi ale municipiului și investigate este infectată cu borrelii (vezi tab.1).

Fig. 1. Morbiditatea prin borelioză în mun. Chișinău în perioada 2000-2016 (cifre absolute)



Mai mult de 50% din căpușele colectate în unele spații verzi ale orașului s-au dovedit a fi infectate cu borrelii. De exemplu, căpușe-le colectate de pe vegetația din străzile Ia-loveni și Florilor au fost infectate cu borrelii în 52,9% și, respectiv, 54,5% din cazuri.

Zonele verzi ale municipiului, dar și ale ora-șului sunt populate de căpușe, fi ecare a tre-ia fi ind infectată cu borrelii și constituind o sursă și un vector de răspândire a boreliozei, ceea ce denotă că această situaţie tensiona-tă va persista și în viitor și pune accentul pe necesitatea luării unor măsuri sistematice de prelucrare a spațiilor verzi și a teritoriilor populate de căpușe în mun. Chișinău.

Prevenirea bolii ar putea fi realizată cu ajutorul unui vaccin, capabil să blocheze transmiterea bacteriei de la căpușă la om. În SUA a fost obţinut un vaccin recombi-nat monovalent, a cărui efi cacitate a fost probată cu succes prin aplicare pe scară largă la populațiile din zonele endemice. Însă cea mai bună metodă de profi laxie ră-mâne informarea populației despre riscul contractării bolii, precum și luarea măsuri-lor de protecție recomandate atunci când oamenii ies la odihnă în sânul naturii sau efectuează activități agricole, și nu numai, în perioada caldă a anului.

Fig. 2. Incidența prin borelioză în mun. Chișinău și în RM în perioada 2007-2016

Tabelul 1

Investigația căpușelor la prezența borreliilor în mun. Chișinău în perioada 2009- 2016

Anii Căpușe examinateCăpușe contaminate

cu borelii% căpușelor contaminate

2009 19 2 10,52010 9 0 02011 49 11 22,42012 87 37 42,52013 114 33 28,92014 160 36 22,52015 280 113 40,32016 416 118 28,4Total: 1134 350 30,8



CONSUMUL DE DROGURI VS SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Mihail OPREA,director al IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

Plantele care conţin stupefi ante sunt cu-noscute încă din antichitate (Egiptul An-tic, Grecia Antică și Roma). În papirusurile lui Edwin Smith, Herst, Chester Bitti sunt incluse și sfaturi de întrebuinţare a plante-lor ce conţin substanţe cu efect stupefi ant. Oamenii cunoșteau de pe atunci efectul sedativ al macului și al cânepei indiene, dar aceste substanţe erau întrebuinţate doar la ceremoniile rituale.Unul din primele focare de consum abuziv de opiu în Europa a fost înregistrat la înce-putul sec. XIX, după publicarea Confesiuni-lor unui opioman englez de Thomas de Qu-incey. Cu scopul de a se trata de alcoolism, el lua laudanum în doze crescânde, ceea ce a dus la dezvoltarea unei narcomanii tipice. De Quincey a descris atât de ilustrativ sta-rea sa de după administrarea narcoticului, încât mulţi dintre compatrioţii lui au înce-put să se drogheze. La acea etapă de dez-voltare a medicinei, narcomania era tratată ca o dereglare secundară (comparativ cu alcoolismul, psihopatiile, degeneraţiile). A doua izbucnire a epidemiei de narcomanie a avut loc în timpul războiului franco-pru-sac (1870). Se crede că drept moment de-

clanșator al acestei epidemii a servit in-venţia seringii. În timpul primului război mondial, focare de narcomanie au fost înregistrate în Europa, SUA și Canada. În acea perioadă narcomanii deja consumau preparate bine cunoscute astăzi: morfi nă, heroină, codeină, doinină etc.Istoricii presupun că răspândirea droguri-lor a început în regiunea Orientului, Mării Mediterane, în Persia și India, mai târziu – în China. În Europa drogurile au pătruns prin Turcia și ţările Orientului Apropiat.În anii ’80 ai secolului trecut în Republica Moldova au fost înregistrate primele cazuri de narcomanie. Obișnuindu-se cu narcoti-cele, omul devine o victimă a lor, tinde să le obţină cu orice preţ, să mărească mereu dozele și, din această cauză, recurge la acţi-uni josnice, uneori chiar la crime.Consumul de droguri în afara cadrului le-gal și creșterea costurilor de producere a acestora creează condiţii favorabile pentru apariţia grupărilor criminale și organizarea trafi cului ilicit de droguri, urmată de apa-riţia businessului propriu-zis. În ultimii ani suntem martori la tragedia din Europa de Est, unde numărul persoanelor infectate cu virusul HIV e în permanentă creștere.Consumul intravenos de droguri în grup, cu o seringă, în condiţii antiigienice, cau-zează și alte afecţiuni, cum ar fi hepatitele, cirozele hepatice, sepsisul, patologiile car-diovasculare etc.Accesibilitatea drogurilor în Republica Mol-dova este determinată de câţiva factori, precum cultivarea sau creșterea haotică a macului opiaceu și a cânepei indiene, de



aceea mai răspândite în republica noastră sunt drogurile de origine vegetală.

Persoanele care consumă mac (substanţe opiacee) au o înfăţișare tipică: chipul lor arată îmbătrânit prematur, tegumentele sunt palide, uscate, cu riduri, părul și-a pier-dut strălucirea, a devenit fragil. La consu-matorii de opiacee paloarea pielii este atât de accentuată, încât se vede de la distanţă că individul utilizează droguri. Tegumente-le gălbui, palide sunt probe de consumare cronică a drogurilor. Dinţii își pierd smalţul, se strică și cad. Unghiile devin fragile. Defi -citul de greutate atinge cota de 7-15 kg. În regiunea cubitală, pe antebraţe și palme, pe picioare și gât se observă semne de injecţii intravenoase, venele sunt sclerozate și com-primate, fi ind ușor observată calea venelor.

Consumul cronic de hașiș (cânepă india-nă) generează uscăciune în gură, tahicar-die (până la 100 bătăi pe minut), lucirea ochilor. Pupilele sunt dilatate. Se constată o senzaţie acută de foame, vomă și greţuri. Apare tremorul generalizat al membrelor corpului. Consumul îndelungat al hașișului atestă apariţia pronunţată a stării de eva-dare din realitate. În această perioadă ma-nifestarea intelectului și a iniţiativei sunt diminuate. Se observă degradarea intelec-tuală progresivă, surmenajul fi zic și psihic, instabilitatea emoţională, scăderea memo-riei, conduita etico-morală dezorganizată, soldată cu acte antisociale, degradarea fi zi-că și morală accentuată.

În funcţie de substanţa narcotică cu care s-a obișnuit organismul, au fost clasifi cate următoarele tipuri de narcomanie: morfi -nism, codeism, cocainism etc. Pasiunea pen-tru mai multe narcotice duce la polinarco-manie, iar aceasta, asociată cu alcoolismul, creează o narcomanie complexă. Pasiunea pentru remedii calmante (Seduxen, Ele-nium, Tazepam, Fenazepam, Meprobamat), somnifere (Luminal, Noxiron, Etaminal de sodiu), stimulatoare (Sidnocarb, Sidnofen), analgezice (Analgină, Amidopirină), pre-cum și pentru ceai tare, cafea neagră, tutun constituie așa-numita toxicomanie. Patima pentru fumat mai poate fi numită și nico-tism, de la nicotină.

În concluzie: sub acţiunea substanţelor narcotice se distruge sistemul nervos cen-tral și periferic, se dereglează funcţiile ini-mii, tractului gastrointestinal, se afectează plămânii, rinichii, fi catul. Organismul istovit degradează și omul se transformă într-un invalid. Iată de ce trebuie de renunţat cate-goric la orice substanţă narcotică, la alcool și la fumat, inclusiv la autodiagnostică și autotratament.O problemă foarte actuală este răspândi-rea infecţiei HIV în rândurile narcomanilor. Se știe că procesul de evoluţie a narcoma-niei constă în dezvoltarea sindroamelor de bază: dependenţa psihică, dependenţa fi zică și toleranţa. Sarcina de bază a trata-mentului este cuplarea acestor fenomene. Cât privește procesul de tratament al nar-comaniei, acesta poate fi divizat în 4 etape: pentru început are o mare importanţă de-toxifi erea organismului bolnavului, urmată de reglarea metabolismului, tulburărilor de comportament și normalizarea stării psihi-ce. Ultimele două etape constau în depis-tarea sindromului de bază al dependenţei psihice și prescrierea terapiei adecvate, în depistarea cauzelor recidivelor precedente și prescrierea tratamentului antirecidivant.Lupta cu narcomania trebuie dusă la mo-dul serios. În contextul dat, un rol impor-tant îi revine profi laxiei, care include con-trolul riguros asupra producerii, păstrării și comercializării narcoticelor, în explicarea pericolului administrării substanţelor nar-cotice. Pericolul narcomaniei îi paște înde-osebi pe tineri, iată de ce educaţiei tinerilor trebuie să i se acorde o atenţie deosebită. Un rol important îl joacă și exemplul părin-ţilor, al adulţilor în general.În cazul în care o persoană a folosit sub-stanţe narcotice, ea trebuie să consulte neapărat medicul, care îl va ajuta să se de-baraseze de acest viciu și îl va îndrepta pe calea cea bună.Consumul de droguri și trafi cul ilicit de stu-pefi ante au devenit cea mai serioasă proble-mă socială, care ia proporţii globale și care pune în gardă comunitatea internaţională.Adunarea Generală a ONU a proclamat secolul XXI o perioadă fundamentală în combaterea consumului ilicit de substanţe



stupefi ante și a propus fi ecărui guvern și parlament să elaboreze propria legislaţie de combatere a acestui fl agel.Comunitatea internaţională a aprobat trei convenţii, în care un rol deosebit îi revine problemei cultivării, producerii, trafi cului și consumului de droguri și limitării acestei activităţi prin perfectarea legislaţiei, la care Republica Moldova a aderat prin adopta-

rea Legii Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope și a precursorilor.

Strategia naţională de combatere și profi -laxie a narcomaniei este bazată pe politica naţională în domeniul ocrotirii sănătăţii și protecţiei sociale, pe de o parte, și pe expe-rienţa și colaborarea internaţională în com-baterea răspândirii consumului de droguri, pe de alta.

S F A T U R I S Ă N Ă T O A S ES F A T U R I S Ă N Ă T O A S E

CE TREBUIE SĂ CUNOAȘTEM DESPRE ANTIBIOTICE

Antibioticele sunt compuși care ajută la tra-tarea unor infecții, însă folosite la întâmplare, fără prescripția medicului, cu nerespectarea dozei și a orei sau timpului de administrare, ele dăunează sănătăţii prin dezvoltarea re-zistenței antimicrobiene.

Sezonul rece se caracter izează prin apariţia infecţiilor respiratorii și a gripei, iar pentru tratarea lor multe persoane recurg frecvent la antibiotice. Această abordare este greși-tă, deoarece 90% din afecțiunile respirato-rii acute sunt provocate de virusuri care nu sunt sensibile la antibiotice.

Și în sezonul cald al anului multe cazuri de boli diareice acute (BDA) sunt provocate de virusuri, dar antibioticele nu vor face față acestor agenți cauzali și nu trebuie admi-nistrate înainte de a consulta medicul. Doar el poate să decidă ce tratament urmează să administrați.

Important de reținut! În cazul unor dereglări intestinale cu manifestări clinice nesemnifi ca-tive nici nu se recomandă administrarea anti-bioticelor. Binevenită în aceste situaţii e hidra-tarea organismului printr-un consum cât mai bogat de lichide. Iată de ce rolul medicului și al farmacistului este de a furniza pacienţilor in-formaţii și argumente convingătoare referitor la regulile de utilizare a antibioticelor pentru a evita rezistența antimicrobiană. Pentru a pre-veni antibioticorezistența trebuie respectată cu strictețe următoarea regulă: eliberarea an-

tibioticelor către pacient trebuie să se efectu-

eze doar în baza rețetei!

Este cunoscut că majoritatea infecţiilor aso-ciate asistenței medicale sunt provocate de agenți bacterieni rezistenți la antibiotice: Staphylococcus aureus, rezistent la meticili-nă, Enterococus, rezistent la vancomicină, iar respectarea cu strictețe a elementarelor re-guli de igienă va contracara implicarea mâi-nilor nespălate în transmiterea lor.

Vaccinarea planică și cuprinderea contin-gentelor țintă conform obiectivelor naționa-le – 95% – ar facilita prevenirea rezistenței la antibiotice prin evitarea cazurilor de infecții în general. Astfel, nu va fi nevoie de adminis-trarea antibioticelor, ceea ce, la rândul său, va preveni dezvoltarea rezistenței.

Fiecare medic trebuie să dea dovadă de ma-ximă responsabilitate la prescrierea antibi-oticelor, iar farmacistul trebuie să înţeleagă că vinderea (eliberarea) antibioticelor fără prescripție medicală este o încălcare gravă a actelor legislativ-normative în vigoare, feno-men care trebuie eradicat. O încălcare la fel de gravă comite farmacistul și atunci când își permite să schimbe preparatul recomandat de clinician.

Majoritatea din noi cunosc că preparatele antimicrobienele se folosesc și în medicina veterinară la tratarea animalelor, stimula-rea creșterii și dezvoltării lor. Aceasta duce la acumularea lor în produsele animaliere (carne, lapte, ouă, etc.), care, fi ind utilizate în alimentație, pot provoca diverse daune sănătății, inclusiv prin nimicirea microfl orei benefi ce din organism sau prin dezvoltarea rezistenței la aceste preparate.



ABANDONAREA FUMATULUI – UN PAS DECISIV CONTRA TUBERCULOZEI

Evelina LESNIC, dr. șt. med., asist. univ., medic pneumoftiziolog, IP USMF Nicolae Testemițanu

Tuberculoza (TB) rămâne a fi în multe țări un fl agel, provocând moartea a peste 1,8 mil. de persoane, din care 0,4 mil. sunt in-fectate cu HIV (date raportate pentru anul 2015). Fumatul reprezintă cea mai frecven-tă formă recreativă de consum de substan-țe psihotrope și cauzează decesul a cca 7 mil. persoane anual. Se estimează că cca 80% din persoanele fumătoare locuiesc în țările slab dezvoltate sau în curs de dez-voltare, care sunt TB-endemice. Prevalența fumatului în rândul populaţiei generale a Republicii Moldova este de 26%, iar numă-rul bărbaţilor fumători este de patru ori mai mare decât al femeilor. Fumatul este a doua cauză de îmbolnăvire la bărbați și a patra – la femei, iar doi din trei bolnavi de tubercu-loză sunt fumători. Riscul unui fumător de a se îmbolnăvi de tuberculoză este de 20 de ori mai mare decât al unui nefumător, iar al unui fumător pentru recidiva tuberculozei – de 2 ori mai mare decât al unui nefumă-tor. Riscul îmbolnăvirii depinde de istoricul tabagismului (numărul de pachete fumate într-un an) și de endemia tuberculoasă din

regiunea geografi că. Astfel, fumătorii care s-au născut sau care locuiesc într-o țară cu povară înaltă a tuberculozei posedă un risc de îmbolnăvire mult mai mare comparativ cu fumătorii țărilor cu endemie controlată.

Ca un răspuns prompt la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Parlamentul RM a adoptat în decembrie 2007 Legea nr. 278 privind controlul tutunu-lui, în scopul reducerii îmbolnăvirilor ge-nerate de consumul produselor din tutun și al produselor conexe, iar la 31 mai 2017 a intrat în vigoare articolul 26, care preve-de interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise și semiînchise și la locul de muncă. Scopul acestor prevederi legale este de a proteja sănătatea populației de efectele dăunătoare ale fumului de țigară, iar pentru nerespectarea cerințelor legale atât fumătorii, cât și proprietarii localurilor publice vor trebui să achite amenzi.

Diversitatea bolilor cauzate și agravate de tabagism este bine cunoscută: cel puțin 24 de boli, inclusiv 5 tipuri de cancer. Deocam-dată, mai puțin este studiată și diseminată informația despre riscul fumătorului de a se îmbolnăvi de tuberculoză.

Ce trebuie să știe un fumător despre tu-

berculoză și despre infecțiile arborelui

bronșic?

Fumatul inițiat în adolescență sau de ti-neri cu vârsta de 18-25 de ani contribuie la subdezvoltarea aparatului respirator, însoţită de diminuarea rezervelor funcți-



onale ale plămânilor și a capacităților de protecție împotriva infecțiilor.

Arborele bronșic al fumătorului este colonizat cu bacterii Gram negative și agenți bacterieni oportuniști, care în condiții de suprarăceală, stres, infecție virală provoacă afecțiuni severe cu o evoluție trenantă, rezistente la medi-camentele antibacteriene, conferind o șansă redusă de vindecare.

Fumatul este cea mai frecventă cauză a afecțiunilor pulmonare: bronșită croni-că, astm bronșic și pneumonii comuni-tare cu evoluție severă.

Fumatul este un factor de risc pentru tuberculoza pulmonară, deoarece ușu-rează pătrunderea micobacteriilor în plămâni, contribuie la reactivarea infec-ției tuberculoase latente și poate cauza decesul bolnavului de tuberculoză prin complicații asociate.

Fumatul mărește de 40 de ori riscul paci-entului pentru cancer bronho-pulmonar, bucal, faringian și laringian din cauza a peste 20 de substanțe carcinogene din compoziția țigării tradiționale: acroleină, formaldehidă, acetaldehidă, fenoli, cia-nură de potasiu etc.

Ce trebuie să știe un fumător despre

efectele fumatului?

Fumatul pasiv, prin reinhalarea fumului expirat, posedă efecte toxice și carcino-gene mai puternice decât fumatul activ, expunând riscului de îmbolnăvire per-soanele din anturaj.

Istoricul îndelungat al fumatului duce la infl amarea cronică a arborelui bronșic, la producerea excesivă de secreţie bronși-că și la tulburări de distribuţie a ventila-ției-perfuziei, însoţite de instalarea pro-gresivă a insufi cienței respiratorii.

În primele 30 de minute după fumat are loc reducerea diametrului arborelui bron-șic, precum și constricția vaselor sangui-

ne și a celor coronariene, care determină diminuarea funcției plămânilor și a inimii.

Riscul decesului unui fumător prin in-farctul de miocard și criza hipertensivă este de 10 ori mai mare decât al unui ne-fumător.

Ce trebuie să știe un pacient cu tubercu-

loză despre fumat?

Este fals mitul precum că tuberculoza e cauzată de fumatul în exces. Tuberculo-za e cauzată de micobacteria tuberculo-zei, iar fumatul este un factor de risc de îmbolnăvire foarte important.

Fumătorii reprezintă un grup de paci-enți cărora medicii de familie le acordă atenție deosebită în vederea depistării precoce a tuberculozei.

Pentru a mări șansa vindecării, este foar-te importantă renunţarea la fumat. Paci-enții fumători cu tuberculoză, precum și persoanele care își doresc să abandone-ze fumatul, dar nu reușesc să ducă acest lucru la împlinire de sine stătător pot be-nefi cia de consiliere psihologică.

Tratamentul tabagismului și al de-pendenței de tutun constă în admi-nistrarea nicotinei care, în calitate de substanță activă, se conține, de obicei, în remediile speciale pentru adminis-trare în acest scop - gumă, inhalator, spray nazal, patch și lozenge (carame-lă). O alternativă pentru nicotină este administrarea de medicamente psi-hotrope: Bupropion (antidepresiv) sau Vareniclină (agonist nicotinic).



RISCURI ASOCIATE CONSUMULUI DE LEGUME ȘI FRUCTE

Tudor CEAUȘ, medic igienist la CSP

din mun. Chișinău

Secretul alimentaţiei sănătoase constă în consumul unei varietăţi cât mai mari de fructe și legume. Consumul de legume și fructe este foarte important pentru men-ținerea stării de sănătate a organismului uman datorită bogăției acestora în sub-stanțe nutritive și biologic active. Atât fruc-tele, cât și legumele asigură un aport consi-derabil de vitamine, minerale, fi bre alimen-tare și antioxidanți, nutrimente esenţiale care ajută organismul să se protejeze, dar și să lupte împotriva bolilor cardiace, a obe-zității, a diverselor tipuri de cancer și, nu în ultimul rând, împotriva tulburărilor legate de sistemul imunitar.

Ele sunt principala sursă de vitamina C pen-tru organism, asigurând circa 80% din ne-cesităţile lui, o sursă importantă de caroten (provitamina A), tot ele asigură 20-30% din necesarul de vitamine din grupa B, fi ind cea mai importantă sursă de vitamina K. Legu-mele și fructele au efecte alcalinizante, con-tribuie la menținerea echilibrului acido-ba-zic din organism. Ele conțin aproape toate

substanțele minerale necesare în alimenta-ție: potasiu, calciu, fi er, iod, fosfor etc.

Unii oameni se întreabă: de ce mâncăm fructe și legume? În privința fructelor răs-punsul este clar: majoritatea sunt dulci. Dar de ce mâncăm legume, care pot fi amare sau iuți? Și aici răspunsul este clar: pentru că cei mai mulţi consumatori sunt conști-enți de rolul pe care acestea îl joacă în ali-mentație și pentru că unele chiar ne plac.

Dar v-aţi gândit vreodată că benefi ciul fructelor și legumelor depinde și de culoa-rea lor? Așadar, fructele și legumele de cu-loare roșie sunt aliatul inimii prin conținu-tul antioxidantului puternic ce stimulează regenerarea celulelor inimii, opresc infl a-mația, reduc nivelul de colesterol, previn ateroscleroza și altele. Fructele și legume-le portocalii, galbene fac ca pielea și ochii să fi e sănătoși datorită conținutului bogat de provitamina A. Fructele și legumele de culoare verde combat anemia, deoarece sunt bogate în fi er, clorofi lă, vitamina C etc. Fructele și legumele de culoare mov sunt o sursă de oxidanți.

Dar afară de benefi ciul, pe care îl au pen-tru organism, fructele și legumele timpurii, mai ales cele cultivate cu ajutorul stimula-torilor creșterii, pot conține cantități mărite de nitrați și pesticide. Uneori aceleași fruc-te și legume pot fi contaminate cu microor-ganisme sau infestate cu helminți.

De aceea nu toate fructele și legumele co-mercializate pe piața Republicii Moldova fac bine organismului.



În anul 2016, specialiștii Centrului de Sănă-tate Publică din mun. Chișinău au recoltat 249 probe de legume la conținutul de ni-trați. Din acestea, în 18 probe au fost stabi-lite cantități de nitrați ce depășeau norma-tivele în vigoare. În topul legumelor ce de-pășesc nivelul de nitrați se înscriu ridichea timpurie, dovleceii și sfecla roșie. În șase luni ale anului curent au fost prelevate 143 de probe de legume și fructe. În trei din ele, și anume în probele de morcov, dovlecei și varză timpurie, cantitățile de nitrați au de-pășit normativele admisibile.

Mai sensibili la consumul de legume și fruc-te contaminate sunt copiii, femeile însărci-nate, precum și cei care suferă de maladii cronice, în special, ale tractului digestiv. Aceștia se pot alege cu gastrite, enteroco-lite cu simptome de dureri în burtă, grețuri, vomă, diaree.

La apariția primelor simptome este necesar să apelaţi la medic, iar până la sosirea lui – să faceţi spălături gastrice cu multă apă.

Riscul de contaminare și acțiunea nefastă a produselor asupra sănătății sunt legate de:

Posibilitatea legumelor și fructelor con-sumate în stare naturală de a transmite boli bacteriene, virotice și o serie întrea-gă de paraziți;

Posibilitatea de a fi contaminate cu rezi-duuri de pesticide, nitrați, metale grele.

Pentru a evita pericolul legat de consumul produselor contaminate este necesar:

Să procuraţi fructe și legume numai din locuri autorizate, din piețe unde există laboratoare sanitare veterinare;

Când mergeţi după cumpărături la ma-gazin, cereţi certifi catul de calitate, iar în pieţe cereţi de la vânzător bonul sanitar veterinar, care demonstrează că produ-sul nu depășește norma recomandată la conținutul de nitrați și pesticide;

Alegeţi produsele după exterior, aveţi grijă să nu fi e de dimensiuni exagerate, cu pete sau deformate;

Înainte de consum, spălați bine legumele și fructele, țineți-le în apă chiar și o oră, spălați produsele suspecte cu oțet de 1%, suc de lămâie. Astfel le putem elibera de o parte din microorganisme, helminți și de o parte din conținutul de nitrați.



TRAUMATISMUL RUTIER – O PROBLEMĂ STRINGENTĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Mihai PALANCIUC, dr. șt. med., conf. cercet., medic-șef adjunct la CSP din mun. Chișinău

Traumatismul reprezintă un mare pericol pentru sănătatea publică pe tot globul pământesc, inclusiv în țara noastră. Anual, milioane de oameni cad jertfă traumelor din diverse motive: neatenție, neglijenţă personală ori iresponsabilitatea criminală a cuiva. În consecință, ei decedează sau se aleg cu handicap.

Dintre toate tipurile de traumatis me, cele mai periculoase pentru viața și sănătatea populației sunt cele cauzate de accidentele rutiere, care au o pondere majoră.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sechelele traumatismului rutier la nivel global implică:

moartea a cca 1,25 mil. de oameni, unul din cinci fi ind un copil;

principala cauză de deces în rândul tineri-lor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani;

traumele căpătate în urma accidentelor rutiere sunt cauza a 98,8% din numărul total de accidente la trafi c;

90% din decesele rutiere au loc în țări-le cu venituri mici și medii (chiar dacă acestor țări le revin doar 54% din toate vehiculele din lume);

aproape jumătate din oamenii care își pierd viaţa pe drumurile globului pă-mântesc sunt utilizatori vulnerabili ai dru-murilor: pietoni, bicicliști și motocicliști;

pierderi de 3% din produsul intern brut în majoritatea țărilor.

Ce reprezintă un traumatism rutier? Aceasta este o leziune mortală ori non-fata-lă, dobândită în urma unui accident în care este implicată cel puțin o unitate de transport. Datele OMS denotă că cei mai vulnerabili sunt copiii, pietonii, bicicliștii și persoanele în vârstă. Letalitatea cauzată de traumatismul rutier este de 12 ori mai înaltă decât în cazul altor traume și nece-sită spitalizare de 7 ori mai des. Peste 70% din persoanele traumatizate în accidente rutiere necesită spitalizare și tratament în-delungat, care este și foarte costisitor.Datele statistice arată că în Republica Mol-dova în anul 2015 s-au produs 2535 de accidente rutiere, în care au suferit 3632 de persoane, inclusiv 402 copii. Dintre ele 3334 de persoane, inclusiv 391 de copii, au fost traumatizate, iar 298, inclusiv 21 de co-pii, au decedat. Numărul accidentelor, trau-matismelor și deceselor a rămas practic același și în anii următori, ceea ce determi-nă abordarea serioasă a acestei probleme.Conform Planului global de punere în apli-care a Deceniului de acțiune pentru sigu-ranța rutieră 2011-2020, propus de OMS, principala verigă de acțiune se prevede a fi la nivel local și național. La nivel național, în acest sens, sunt evidenţiate 5 elemente de bază, și anume:Supravegherea și administrarea sigu-

ranței fl uxului rutier;



Drumuri și mobilitate mai sigură;Mijloace de transport mai sigure; Un comportament mai sigur al utilizato-

rilor de drumuri;Măsuri de răspuns post-accident.Aceste principii trebuie să stea permanent la baza tuturor politicilor organelor compe-tente, responsabile de infrastructura me-diului ambiant pentru o creștere mai bună a gradului de conștientizare a siguranţei rutiere la nivel naţional prin informare, schimbarea atitudinii, schimbarea compor-tamentului tuturor participanților la trafi c.În sistemul de sănătate, în acest context, oportune sunt creșterea capacității de re-acție la situațiile de urgență, cauzate de accidente, și îmbunătățirea capacității de furnizare a asistenţei medicale de urgență adecvate și de reabilitare mai îndelungată a victimelor.La nivel local, se cere a fi identifi cați principalii factori ai accidentelor rutiere și consecințele provocate, urmate de axarea pe profi laxia lor.O mare atenție trebuie acordată principa-lilor actori – participanți la trafi c, precum:Conducătorii mijloacelor de transport;Unitatea de transport și echipamentul

(siguranţa unităților de transport);Pietonii, mai ales copiii și persoanele în

vârstă;Siguranţa drumurilor.Fiecare accident rutier se produce cu impli-carea a minim doi factori din cei enumerați, însă rolul conducătorului unității de trans-port și al pietonului este primordial. Principalii factori la producerea accidente-lor rutiere, cauzate de conducătorii unități-lor de transport, sunt:Viteza excesivă, combinată cu lipsa de

atenţie în trafi c;Încălcarea regulilor de manevrare (de-

pășire);Încălcarea regulilor de circulație la trece-

rile de pietoni;Bicicliștii, care se comportă mai mult ca

niște pietoni, utilizează bicicletele chiar și pe trecerile de pietoni;

Conducerea bicicletelor pe timp de noapte, care sunt invizibile, dacă nu sunt echipate cu accesorii refl ectorizante;

Conducerea mașinii sub infl uenţa alco-olului.

Factorii ce duc la producerea accidentelor rutiere, cauzate de unitatea de transport și echipamentul acesteia, implică: Participarea la trafi c a unității de trans-

port cu unele defecte; Nefolosirea centurii de siguranţă; Lipsa căștii de protecţie a motociclistului; Lipsa scaunului auto pentru copii.În accidentele rutiere, cauzate de pietoni, persistă factori, precum: Impulsivitatea copiilor și capacitatea

mică de atenție și concentrare în trafi c; Neglijența și indisciplina copiilor și ado-

lescenților; Încălcarea regulilor elementare ale dru-

mului; Distragerea atenției vârstnicilor.Printre factorii ce țin de siguranța drumului se numără: Străzi și intersecții periculoase; Trafi c lipsit de iluminație pe timp de noap-

te, cu vizibilitate scăzută, unde limitele părţii carosabile sunt greu de observat;

Traversarea localităților (satelor) de că-tre drumurile naţionale (sate liniare).

Lipsa managementului modern de tra-fi c rutier.

Cele mai efi ciente măsuri de reducere a ris-cului accidentelor rutiere și a gravităţii lezi-unilor cauzate de ele se consideră: Respectarea regimului de viteză de că-

tre conducătorii unităților de transport; Cunoașterea regulilor de circulație de

către toți participanții la trafi c și respec-tarea strictă a lor;

Utilizarea elementelor retrorefl ectori-zante;

Utilizarea centurilor de siguranță de că-tre șoferi și pasagerii care stau pe scau-nul din față;

Asocierea centurilor de siguranță și air-bagurilor;

Utilizarea scaunelor pentru copii; Utilizarea căștilor pentru motocicliști și

bicicliști; Abilitate bună de conducere a unității

de transport;



S F A T U R I S Ă N Ă T O A S ES F A T U R I S Ă N Ă T O A S E

Amenajarea pe drumurile urbane a pis-telor speciale pentru bicicliști;

Abilitatea de deservire tehnică a vehicu-lelor etc.

Numai conlucrarea fructuoasă, omogenita-tea intervenţiilor venite din fi ecare ramură

a societăţii, crearea unui parteneriat viabil între toate grupurile-cheie în societate, mediul guvernamental, privat și non-gu-vernamental, având un interes puternic în îmbunătăţirea siguranţei rutiere, pot aduce succes în înlăturarea acestui viciu.

DE CE TREBUIE SĂ RENUNȚĂM LA FUMAT?Nu ezitaţi să renunțați la fumat, care este un vi-ciu extrem de dăunător pentru sănătatea dum-neavoastră și – ce este mai important – mult mai dăunător pentru sănătatea și viața celor din jurul dumneavoastră (soție, soț, copii, prie-teni, colegi), toți nefumători.Este bine și util să cunoașteţi care sunt bene-fi ciile renunţării la fumat, pentru că ele se vor resimți chiar din primele minute. La 20 de minute de la inhalarea ultimului

fum de ţigară tensiunea arterială scade la va-lori normale. Acest fapt se poate verifi ca prin simpla măsurare a tensiunii arteriale imediat după o țigară și apoi peste 20 de minute.

La 8 ore de la stingerea ţigării nivelul de mo-noxid de carbon din sânge se normalizează. În consecinţă, cantitatea de oxigen crește, ajun-gând la valori normale. Acest benefi ciu este resimţit de fumător zilnic după 8 ore de somn.

La 24 de ore de la inhalarea ultimului fum de ţigară, riscul de accident vascular și de moarte subită scade. Fumatul majorează cu mult riscul acestor afecțiuni.

La 48 de ore de la renunţarea la fumat gustul și mirosul se îmbunătăţesc. Astfel, mâncarea va avea un gust mai delicios și un miros mai apetisant. Mai mult, după acest interval ni-cotina dispare din organism.

La 72 de ore de la stingerea ultimei ţigări respiraţia devine mai ușoară, iar capacita-tea pulmonară crește. De asemenea, după acest interval proaspătul nefumător va simţi că are mai multă energie, iar tuburile bronhiale se relaxează.

La 2-3 săptămâni de la renunţarea la fu-mat circulaţia sanguină se îmbunătăţește. Mersul pe jos devine mai ușor, iar funcţia

pulmonară crește cu până la 30%. După zece săptămâni de la ultima ţigară circu-laţia sângelui se îmbunătăţește continuu. Dispare senzaţia de picioare grele, gleznele devin mai suple, anumite vene și capilare devin mai puţin vizibile sub pielea de pe picioare.

La 9 luni de la renunţarea la fumat tusea tabagică, oboseala și respiraţia grea se ame-liorează. Organismul dispune de mai multă energie. În plus, la 9 luni de la renunţarea la fumat crește rezistenţa organismului la efort.

La 1 an de la stingerea ultimei ţigări riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul unui accident vascular cerebral este la fel de mic ca în cazul unui nefumător.

La 5 ani de la stingerea ultimei ţigări riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag se reduce cu 50%. În plus, funcţia cardiovascu-lară poate fi comparată cu cea a unei per-soane care nu a fumat niciodată.

La 10 ani de la stingerea ultimei ţigări riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50%.

La 15 ani de la renunţarea la acest viciu fos-tul fumător poate fi considerat nefumător din toate punctele de vedere, riscul unui atac de cord ajungând și el la limita statistic normală pentru persoanele care nu au fu-mat niciodată. Același lucru este valabil și în privinţa incidenţei cancerului.

Atenție! În Republica Moldova, în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie a fost instituit serviciul de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat. Tot acolo puteţi obţine informaţii și răspunsuri la întrebările care vă frământă, precum și suportul necesar pentru a învinge viciul fumatului. Rămâne doar să apelați la Linia verde la tel.: 080010001 sau să accesați pagina web: www.imspdrn.md



VALORILE NE DETERMINĂ COMPORTAMENTUL

Ina DIDILICĂ, cercetător științifi c la Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie al AȘM

Deschide-ți brațele către schimbare, dar nu renunța la valorile tale.

Dalai Lama

Din perspectiva sociologică, tot ceea ce oa-menii respectă, apreciază, doresc să obțină, recomandă, propun ca ideal poate fi consi-derat o valoare. Valorilor le corespund con-travalorile, care sunt depreciate, dezapro-bate, respinse.

Fiecare persoană are o ierarhie a valorilor ce stă la baza comportamentului individual într-o societate. Valorile sunt stabilite de:

Felul în care îți ocupi spațiul;

Felul în care îți petreci timpul;

Felul în care îți depui energia;

Care este visul tău?

La ce te gândești în cea mai mare par-te a timpului?

Care sunt subiectele discuțiilor tale?

Cum reacționezi?

La care lucruri reacționezi? (ceea ce face o persoană să zâmbească sau să se încrunte îți spune despre valorile sale).

Valorile sunt considerate țeluri ideale, privi-te ca stări (bine, fericire, echitate etc.), dar și instrumentale (cu referinţă la modul în care ne atingem scopurile – ambiție, cinste). Se consideră că atitudinile și comportamen-

tele sunt infl uențate de valori. Mai mult, atitudinile derivă din valori la un nivel sub-ordonat.

Valorile nu există în sine, în mod indepen-dent. Orice valoare determină și este deter-minată de alte valori. Psihosociologul ame-rican Milton Rokeach nota că aceste legă-turi de dependenţă nu sunt întâmplătoare. Oamenii sunt fi inţe consistente, ceea ce presupune existenţa unei armonii minime între valorile pe care le are fi ecare individ.

Sistemul de valori este relativ stabil, însă el se poate modifi ca prin schimbarea ierar-hiilor valorice, prin schimbarea priorită-ţilor valorilor, unele fi ind mai importante decât altele. Stabilitatea valorilor este însă superioară celei a atitudinilor, care se mo-difi că mai ușor, fi ind determinate de seturi diferite de valori, nu neapărat centrale. De asemenea, diferenţa dintre actorii sociali provine nu doar din conţinutul acestor sis-teme, ci și din modul în care sunt ordonate valorile lor.

Comportamentele clasifi cate ca bune sau rele și drepte sau nedrepte nu se datorea-ză bunăstării sau răutății unui caracter bun



sau rău ori cunoștinței despre ceea ce este drept sau nedrept, ele se datorează condi-ționărilor ce implică o largă varietate de re-întăriri, inclusiv reîntăriri verbale generate de tipul bine, rău, corect, incorect.

Astfel, cele mai importante dintre valorile proprii sunt califi cate ca un lucru bun. Și dacă apare ceva care contestă cele mai im-portante valori, numim acel lucru ca fi ind rău. Deci, într-un fel, permanent ne afl ăm antrenați într-un sistem complex oscilant al valorilor – în ascensiune sau declin.

De obicei, când altcineva susţine sau con-testă sistemul nostru de valori, etichetăm acea persoană ca fi ind bună sau rea și aceasta este etica în care suntem implicați.

Majoritatea încearcă să proiecteze asupra societății propriul sistem de valori. Cerce-tătorul american Dr. John Demartini nu-mește haos sau disfuncționalitate situaţia când o persoană, care este dominatoare, proiectează sistemul său de valori asupra oamenilor și se așteaptă ca ei să trăiască într-un anumit fel. Iar dacă sistemul lor de valori nu se potrivește cu cel al oamenilor din jur, ei recurg foarte ușor la etichetări.

Poetul și eseistul american Ralph Waldo Emerson a spus: Vine o vreme în educaţia oricărui om când ajunge la convingerea că invidia înseamnă ignoranţă; că imitaţia este sinucidere… Ceea ce se întâmplă, de fapt, este că îi ridicăm pe unii pe piedestaluri, ne injectăm valorile lor, apoi ne dăm seama că ceva nu e în regulă cu noi. În consecinţă, apar frustrarea, anxietatea și depresia.

Nu există doi oameni să aibă același sistem de valori. Nu există persoane leneșe, ci exis-tă persoane care au seturi de valori ce diferă de cele ale persoanelor care îi etichetează drept leneși. Nu există oameni difi cili, așa îi etichetăm noi atunci când nu știm să le co-municăm în termenii înţeleși de ei ceea ce avem și ce este important pentru noi.

Un studiu efectuat de Dr. Demartini arată că toţi copiii vor să învețe, dar nu vor să în-vețe cu proiecții și judecăți. Ei vor să învețe prin comunicare în sistemul lor de valori. Pentru a obţine performanţe în acest do-meniu, e nevoie să învăţaţi a le preda și a comunica cu ei în termenii sistemului lor de valori.

Deci, valorile sunt realităţi latente, lăuntrice ale indivizilor, sufi cient de stabile în timp, care determină atitudinile, comportamen-tele și opiniile.

SFATURI SĂNĂTOASE

Pentru o viață echilibrată și ar-monioasă este important să-ți identifi ci propriul set de valori;

Pentru a fi înțeles și respectat, respectă, la rândul tău, siste-mul de valori al celor ce te în-conjoară;

Cunoaștem cu toții că ceea ce semănăm aceea culegem, ajută-ți deci copilul să-și iden-tifi ce propriul sistem de valori și acceptă-l.



CORPII STRĂINI TRAHEOBRONȘICI -O URGENȚĂ MEDICALĂ IMINENTĂ

Iurie SIMIONICĂ, dr. șt. med., medic bronholog,conf. cercet. la IMSP IFP Chiril Draganiuc

Pătrunderea în mod accidental a corpilor străini în căile aerodigestive superioare constituie o urgență medicală, care trebuie rezolvată rapid pentru a evita complicațiile ulterioare. Pătrunderea corpilor străini poa-te avea loc atât pe cale nazală, cât și pe cale bucofaringiană. De fi ecare dată inhalarea lor are loc în urma neglijenţei și alimentați-ei necorespunzătoare. Este cunoscută ten-dința copilului de a duce la gură tot ce are în mânuță și de a se alimenta uneori nea-decvat vârstei (boabe de porumb, dovleac, fasole etc.). La copiii mici, chiar și admi-nistrarea unui medicament sub formă de pastilă poate duce la aspirarea lui în tractul respirator.

La adulți, aspirarea corpilor străini în căile aeriene sau fi xarea lor în esofag (ținte, ace, șurupuri, nasturi) se poate produce la locul de activitate (cizmărie, croitorie, tâmplă-rie). La fel se poate întâmpla în cazul unor mese luate în grabă, stări de ebrietate, lip-suri dentare.

Corpii străini traheobronșici pot fi atât de origine vegetală, cât și anorganică. Frag-

mentele vegetale inhalate implică o simp-tomatologie destul de zgomotoasă și un pronostic incert, deoarece se îmbibă cu secrețiile bronhice, mărindu-se în volum și devenind în scurt timp mai obstruante decât în momentul aspirației. La rândul lor, corpii străini vegetali se fragmentează și in-vadează o bună parte a aparatului respira-tor, ceea ce poate provoca un risc sporit de mortalitate.

În ce privește corpii străini anorganici și în special cei de origine metalică, aceștia sunt mai bine toleraţi, îndeosebi atunci când au un volum mic și suprafața netedă.

Unii corpi străini sunt mobili și se plimbă dintr-o bronhie în alta. Toți corpii străini produc infl amații locale și împiedică circu-lația aerului în bronhia cu pricina, fapt ce conduce la blocarea plămânilor și infecta-rea bronhopulmonară.

Simptomatologia unui corp străin se dis-

tinge prin două faze:

Prima fază – de aspirație – care se manifes-tă prin insufi ciență respiratorie acută de tip inspirator, întreruptă de tuse spasmodică severă, de care bolnavul este îngrozit. I se schimbă culoarea feții, pierde cunoștința, în unele cazuri această stare poate culmina cu moarte prin asfi xie. În urma unor accese de tuse repetate, corpul străin poate fi une-ori eliminat.

Faza a doua – de toleranță – apare la scurtă vreme după aspirarea corpului străin și se manifestă în funcţie de localizare (trahee sau bronhii), de mărimea și mobilitatea sa.



Facilitează diagnosticul unui corp străin examenul radiologic și cel endoscopic. Prin examenul radiologic pot fi precizate sediul și forma corpilor străini și poate fi simp-lifi cat diagnosticul leziunilor pulmonare provocate de instalarea lui. Examenul en-doscopic este un procedeu de elecție, dar fi ind aplicat poate întâmpina difi cultăți, mai ales în cazul corpilor străini de mici di-mensiuni, profunzi și mascați de reacțiile infl amatoare obstruante și de secreție.

Important de menționat este faptul că în toate cazurile de insufi ciență respiratorie acută endoscopia rămâne un procedeu aplicat de urgenţă.

Corpii străini traheobronșici, care nu pro-voacă insufi cienţă respiratorie acută, nu prezintă urgențe medicale. Extragerea lor poate fi amânată pentru o zi-două, timp necesar pentru ca bolnavul să fi e pregătit în condiții optime de endoscopie.

Care sunt semnele obctrucționării căilor

aeriene?

De regulă, sufocarea se produce în timpul mesei, iar semnele sufocării se manifestă în următorul mod: persoana își duce involun-tar măna la gât; nu poate respira, vorbi sau tuși; se schimbă culoarea tegumentelor, pie-lea se înroșește, apoi devine albastră. Dacă nu se iau măsuri urgente, victima își pierde cunoștința și survine decesul (moare).

Atenție la metodele de prim ajutor care

trebuie aplicate!

Primul ajutor în caz de sufocare la adulți și copiii de peste un an se acordă în felul ur-mător:

1. Așezați-vă în spatele victimei și cuprindeţi cu braţele talia sa (manevra Heimlich);

2. Plasați degetul mare pe abdomenul vic-timei, între ombilic și stern;

3. Acoperiți pumnul cu cealaltă mănă și efectuați 4 mișcări de împingere în sus și cu forță.

În urma acestui procedeu presiunea în ab-domen crește și împinge diafragma în sus. La rândul său, presiunea mărită a aerului din plămâni forţează ieșirea și eliminarea corpului străin din trahee.

Experiența acumulată în acest domeniu denotă că după ce obiectul (corpul străin) este extras din zona blocată pronosticul este favorabil. Persistă doar consecințele infl amației locale, care pot fi tratate conser-vativ, fără aplicarea unor intervenţii com-plicate. Atunci când corpii străini nu sunt extrași în timp util, ei pot provoca compli-cații infecțioase grave (bronhopneumonii, abces pulmonar) sau deces prin asfi xie. Iată de ce prezentarea pacientului la medic este obligatorie, chiar și atunci când simptoma-tologia a fost atenuată. În caz contrat, de-vine iminent riscul dezvoltării unei infecții tardive, iar consecințele pot fi fatale.

Pentru a evita aspirarea unor corpi străini și consecințele nefaste, pe care aceștia ar pu-tea să le provoace, specialiștii recomandă să respectați toate măsurile de protecție. Nu mai puțin importantă este cunoașterea de către populație a metodelor de prim ajutor, inclusiv posedarea abilităților de aplicare a manevrei Heimlich.



Augustina CROITORU, studentă în anul VI la USMF Nicolae Testemițanu, laborant la CNSP

Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgenţă majoră și o importantă problemă de sănătate publică, caracterizându-se prin morbiditate și mortalitate sporite sau se-chele cu handicap sever, care necesită cos-turi exorbitante pentru sistemele de asigu-rări de sănătate și pentru pacienți. La nivel mondial, AVC ucide anual 5 mil. de oameni și provoacă dezabilități severe, fi ind a treia cauză de morbiditate și mortalitate și prin-cipala cauză a dezabilităților la adulţi.

În Republica Moldova accidentele vascula-re cerebrale ocupă locul 3 în structura mor-talității generale după cardiopatia ischemi-că și tumori.

Ce este un atac cerebral (ictus)?

Atacul cerebral, numit și ictus sau accident vascular cerebral (AVC), apare atunci când un vas de sânge (o arteră), care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului, este blocat de un cheag sangvin sau se sparge. În lipsa oxigenului, celulele nervoase din acea zonă sunt afectate în câteva secun-de și pot muri în următoarele câteva ore.

În consecinţă, partea corpului controlată de zona afectată a creierului nu mai poate funcţiona. Atacul cerebral se clasifi că în is-chemic și hemoragic.

Care sunt principalele cauze

ale atacului cerebral?

Una din cauze e formarea cheagurilor în inima persoanelor cu valvule cardiace de-fecte sau cu dereglări ale ritmului cardiac, ca, de exemplu, tulburările denumite fi bri-laţie atrială, aritmie. Cheagurile se mai pot forma dintr-o placă de ateroscleroză de pe artera carotidă sau de pe alt vas, care se poate rupe. Fiind transportată cu sângele până la creier, ea poate bloca o arteră.

Vasele sanguine ale creierului pot fi , de ase-menea, deteriorate de o presiune arterială prea ridicată (hipertensiune arterială) sau de ateroscleroză. La persoanele cu hiper-tensiune arterială și ateroscleroză vasele mici în profunzimea creierului se blochează și se dezvoltă tromboza lor. De asemenea, vasele sanguine cerebrale pot deveni fragi-le din cauza hipertensiunii. La un moment dat, ele se pot rupe, cauzând o hemoragie cerebrală. La unele persoane, în vasele ce-

ATENȚIE LA ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL!



rebrale se formează niște umfl ături, denu-mite anevrisme. În marea majoritate a cazu-rilor, anevrismul cerebral este asimptoma-tic și trece neobservat. În cazuri rare, acesta se rupe și duce la hemoragii cerebrale, fi ind cauza unui accident vascular cerebral.

Care sunt factorii de risc ai unui atac

vascular cerebral?

Factorii de risc în declanșarea AVC se clasi-fi că în două grupe: nemodi fi cabili (nu pot fi controlați) și modifi cabili.

Factorii de risc nemodifi cabili:

1. Vârsta – riscul de AVC crește odată cu vârsta, acesta dublându-se la fi ecare de-cadă după vârsta de 55 de ani;

2. Rasa – persoanele de origine africa-no-americană și hispanică au riscul mai mare de a face un atac vascular cerebral, față de persoanele de rasă albă;

3. Sexul – până la vârsta de 75 de ani bărba-ţii fac mai frecvent un atac vascular cere-bral decât femeile. După această vârstă, femeile sunt mai afectate;

4. Ereditate – riscul de AVC este mai mare dacă în familie unul din părinți, frați sau surori a avut un accident vascular cere-bral sau un accident ischemic tranzitoriu;

5. Existența anterioară a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitoriu.

Factorii nemodifi cabili amplifi că riscul apa-riției accidentelor vasculare în prezența de-terminanților modifi cabili.

Factorii de risc modifi cabili (factori ce pot fi controlați):

1. Hipertensiunea arterială – tensiunea ar-terială mărită este o tensiune care de-pășește cifrele de 140/90 mmHg. Persis-tentă, aceasta mărește de 4-6 ori riscul de AVC;

2. Diabetul zaharat – o cantitate înaltă de zahăr în sânge dăunează vaselor san-guine și cauzează ateroscleroza. La cca 25% din diabetici se înregistrează dece-se prin atac vascular cerebral;

3. Colesterolul crescut din sânge - peste 5,2 mmol/l duce la afecțiuni ale arterelor coronare, dar și la infarctul miocardic, care crește riscul producerii de AVC;

4. Unele afecțiuni cardiovasculare – ale ar-terelor coronare și cardiace, precum fi -brilația atrială, endocardita, afecţiunile valvelor cardiace sau cardiomiopatia;

5.. Fumatul, inclusiv cel pasiv – nicotina afectează vasele sanguine, ceea ce de-termină formarea cheagurilor. Stoparea fumatului scade riscul atacului deja pes-te 2 ani, iar peste 5 ani de la întreruperea lui daunele cauzate de fumat asupra va-selor de sânge dispar complet;

6. Lipsa activității fi zice și dieta nesănătoa-să condiționează dereglările energetice din organism, favorizând dezvoltarea hi-percolesterolemiei și dislipidemiei, care prin afectarea vaselor poate induce de-clanșarea AVC;

7. Consumul nociv de alcool – consumul ex-cesiv de alcool crește foarte mult riscul de AVC. Beția alcoolică este defi nită prin consumul a peste cinci pahare de alcool într-o perioadă foarte scurtă de timp;

8. Expunerea îndelungată la stres – stresul conduce direct la perturbări ale siste-mului nervos simpatic, antrenând un răspuns infl amator crescut cu o destabi-lizare a plăcii aterosclerotice, o îmbătrâ-nire celulară accelerată.

Cum putem preveni apariţia atacului

vascular cerebral?



Atacul cerebral este una din afecţiunile cu cel mai mare grad de prevenire, pentru că are mulţi factori de risc modifi cabili, comu-ni cu ai altor boli cardiovasculare.

Pentru a preveni apariția AVC este necesar să cunoașteți și să respectați următoarele reguli de conduită:

Controlaţi regulat tensiunea arterială. În cazul apariţiei primelor semne de hiper-tensiune, urmaţi tratamentul prescris de medic;

Verifi cați regulat nivelul zahărului și al colesterolului din sânge. În cazul bolna-vilor de diabet, urmați strict tratamen-tul prescris de medic;

Consultaţi un medic, dacă aţi constatat un puls neregulat sau dacă aţi simţit pal-pitaţii cardiace;

Ţineţi sub control greutatea corporală (IMC), evitaţi apariția obezității. Dacă sun-teţi o persoană obeză, urmați sfaturile medicului și ţineţi cure optime de slăbire;

Treceți regulat controlul medical, chiar și atunci când nu vă supără nimic;

Renunțați la fumat, evitați locurile unde se fumează;

Urmați o alimentație sănătoasă. Con-sumați cât mai multe fructe și legume, evitați alimentația grasă și exagerat con-dimentată;

Reduceți consumul de alcool;

Evitați situațiile stresante;

Afl ați-vă cât mai mult în mișcare, practi-cați regulat sportul.

Care sunt simptomele unui accident

vascular cerebral ?

Accidentul vascular cerebral este o urgen-ţă medicală, iar întârzierea tratamentului semnifi că suferinţa severă a creierului.

În cazul apariției AVC, pentru a evita dece-sul ori handicapul sever, este necesar cât mai repede posibil să chemaţi ambulanţa și să anunțați că suspectați un AVC. Primele trei ore sunt decisive pentru a salva paci-entul. Dar pentru a putea reacţiona rapid, deci pentru a începe cât mai operativ tra-tamentul, este necesar să cunoașteţi prin-cipalele simptome ale AVC:1. Stări de amorțeală, slăbiciune sau parali-

zie a feței (asimetria feței), brațului sau pi-ciorului, de obicei, pe o parte a corpului;

2. Tulburări de vedere la un ochi sau la am-bii, precum vederea neclară, încețoșată, cu pete, vederea dublă sau pierderea vederii;

3. Confuzie, tulburări de vorbire sau de în-țelegere a cuvintelor celorlalți;

4. Tulburări de mers, amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării mișcării;

5. Dureri de cap severe, vome, pierderea cunoștinței.

ATENȚIE! Este important ca în cazul unui AVC să nu pierdeţi timpul, ci să apelați imediat la asistența medicală de urgenţă (903). Accidentul vascular ce-rebral trebuie tratat medicamentos sau chirurgical cât mai rapid posibil, pentru a preveni atacurile ulterioare cu poten-ţial mortal și leziunile permanente și ireversibile ale creierului.



FEMEILE ÎN CONDIȚII DE LUCRU PERICULOASE

Alina FERDOHLEB,dr. șt. med., conf. cercet.,șeful Laboratorului știinţifi c Sănătatea ocupațională, CNSP

Suntem veriga fi rului de ațăÎn fi ecare lanț făcut din doi

Ce greu cu noi femeile în viațăDar e și imposibil fără noi ...

Adrian PăunescuCântec femeiesc

Noile strategii comunitare în domeniul se-curității și sănătății la locul de muncă (SSM) propun spre aplicare diferite aspecte ale activităților orientate spre rezolvarea feno-menului denumit gender at work sau inega-lităţi la locul de muncă în funcție de sex. Rezultatele cercetărilor efectuate în țările Uniunii Europene referitor la diferențele de sex în contextul leziunilor și bolilor legate de profesie, lacunelor de cunoaștere și implică-rilor în activitatea de prevenire a riscurilor ocupaționale denotă că:

Condițiile de muncă diferite au un im-pact major asupra stării de sănătate le-gate de muncă, în funcție de fenome-nul gender at work. Se impune un efort continuu pentru îmbunătăţirea condiţi-ilor de muncă pentru bărbați și pentru

femei. Consolidarea analizei va fi reali-zată prin inserarea în mod sistematic a dimensiunii de gen în colectarea date-lor, ținând cont de orele de lucru reale;

Prevenirea riscurilor ocupaționale la fe-mei a fost subestimată și neglijată com-parativ cu aceleași riscuri la bărbați;

Adoptarea unei strategii UNICE în po-litica ocupațională – gender at work – va fi un suport pentru estimarea factorilor de risc în mediul de muncă al femeilor. În prezent suportul legislativ-normativ este mai puțin direcționat spre acest subiect, iar sursele alocate pentru prevenirea ris-curilor la femei sunt foarte modeste;

Directivele europene privind securita-tea și sănătatea muncii nu se referă și la munca efectuată în condiții casnice (una din principalele activități ale femeii). De exemplu, femeile care nu lucrează în mod ofi cial, soțiile (liderilor agricoli) în compa-nii familiale agricole sunt adeseori califi -cate ca angajați neofi ciali/în afara legii. Ținând seama de impactul acestui feno-men, este necesar să se efectueze o reac-tualizare a directivelor existente și a vii-torilor factori de risc ocupaționali în SSM, cu defi nirea unor standarde și acorduri de compensare;

Acțiunile ce vizează îmbunătățirea echi-librului dintre viața profesională și cea privată trebuie să țină cont de orele de lucru ale femeilor și bărbaților și să fi e proiectate în așa mod, încât să fi e atrac-tive pentru ambii.



Condiții de muncă și de viață privată di-

ferite pentru femei și bărbați

Segregarea de sex, existentă pe piața euro-peană a muncii, face ca femeile și bărbații să lucreze în diferite medii la locul de mun-că, să fi e expuși la diferite tipuri de cereri/oferte și stres ocupațional, chiar și atunci când lucrează în același domeniu de mun-că. Există o segregare între sectoare și între locurile de muncă din același sector. Așadar, atunci când sunt angajați pentru a executa aceeași muncă, adeseori femeilor și bărbaţi-lor li se dau sarcini diferite. Există o puterni-că segregare și pe verticală, bărbaţii având mai multe șanse de a fi angajaţi în funcţii înalte. Femeile predomină în sectoarele unde se practică munca cu fracţiune de normă (part-time), iar acolo segregarea este și mai pronunțată.

Mai multe femei lucrează în domenii de muncă prost plătite și precare, expunându-se la diferite riscuri din mediul ocupațional. În plus, femeile se îngrijesc mai mult decât bărbaţii să-și păstreze locul de muncă, de aceea se expun mai mult la riscurile ocupa-ţionale.

Consultarea privind condițiile de muncă și participarea lucrătorilor la luarea deciziilor referitoare la optimizarea lor este un factor important pentru prevenirea riscurilor, însă femeile sunt angajate, de regulă, în aseme-nea locuri în care comitetul sindical nu are autoritatea cuvenită. Ca urmare, ele sunt foarte puţin implicate în procesul de luare a deciziilor.

Astfel, există legături importante între pro-blemele de discriminare ocupațională, in-clusiv între cele legate de mediul de muncă nefavorabil și cu infl uență nefastă asupra stării de sănătate a femeilor.

În majoritatea cazurilor, femeile încă mai exercită activități casnice neplătite (activi-tăți de îngrijiri legate de copii, rude, părinţi în vârstă chiar și atunci când se lucrează cu norma întreagă).

Acest fenomen, mai ales în cazul incompa-tibilității dintre modalitățile de lucru și cele de viață casnică, cumulând în timp, pune pe umerii femeii poveri suplimentare. Ta-belul de mai jos redă riscurile ocupaționale în funcție de sex și de afecțiunile ce le pot pro-voca.

Determi-nanți și probleme de sănătate

Expuși mai frecvent

Unele comentarii la subiect

Traumatism și accidente Bărbaţi

Bărbații au o rată mai mare, chiar și după ce sunt efectuate ajustări pentru mai puține ore lu-crate de femei

Afecțiuni musculo-scheletice șitulburări ale membrelor superioare

Femei

Incidența este înaltă la femei (de ex., activități repetitive realizate de fe-mei, cum ar fi activitatea pe linia de asamblare/banda rulantă și în ca-zuri în care nu se poate monitoriza procesul de muncă)

Ridicarea greutăților Bărbaţi

Cu unele excepții, femei-le menajere (activități le-gate de procesele de cu-rățenie și de îngriji medi-co-sanitare, ele pot suferi de accidentări cauzate de ridicarea greutăților și de transportare)

Stres Femei

Rezultatele a două son-daje, efectuate în UE, pre-zintă rate ridicate de stres la locul de muncă (provo-cate de hărțuirea sexua-lă, discriminare, munca exagerat de emoțională, povara dublă de muncă prost plătită și munca ne-remunerată la domiciliu la femei)



Violența din partea be-nefi ciarilor serviciilor publice

Femei Femei care contactează direct cu benefi ciarii

Zgomotul și pierderea auzului

Bărbaţi

Uneori, sunt expuse zgo-motului și femeile din industria textilă, de con-fecție și industria alimen-tară, unde nivelul acestu-ia depășește normativul maxim admisibil

Cancerul ocupațional Bărbaţi

Doar cu unele excepții, rate sporite se atestă la femeile angajate în in-dustria prelucrătoare

Astm și alergii Femei

De exemplu, alergia la agenții de curățare și ste-rilizare (la praful din mă-nușile de protecție din la-tex, folosite în activitatea medicală; la prafurile din industria textilă și de îm-brăcăminte, pentru spă-latul lenjeriei)

Boli de piele Femei

De exemplu, în urma procesului de muncă manual, contactul pielii cu agenți de curățare, cu produse chimice de coa-fură, la serviciile de me-najerie etc.

Boli infecțioase Femei

De exemplu, diverse ser-vicii de îngrijiri medicale (specializate în ftiziop-neumologie, în pediatrie, în boli contagioase)

Muncă efec-tuată cu echipament de protecțienecores-punzător

Femei

Hainele de lucru și echi-pamentele au fost pro-iectate preponderent pentru bărbați de statură medie, provocând pro-bleme pentru multe fe-mei și bărbați non-medii

În anul 2016, în economia națională a Re-publicii Moldova au fost ocupați 1,204 mii de angajați, inclusiv 604 mii (50,2%) de fe-mei.

Repartizarea femeilor ca angajați în câmpul muncii după tipul de activitate economică (din numărul total de salariați din activita-tea respectivă) arată astfel: 1) în agricultură – 30,3%; 2) în industrie – 49,4% (inclusiv în industria extractivă – 12,6%, industria pre-lucrătoare – 55,2%, alte domenii industriale – 32,2%); 3) în construcții – 15,1%; 4) în co-merț – 51,6%; 5) în hoteluri, restaurante – 45,9%; 6) în administrația publică – 43,6%; 7) în învățământ – 75,7%; 8) în sănătate și asistența socială – 59,7%; 9) în alte activități – 59,5%.

Numărul femeilor ce activează în condiții de muncă nocive și nefavorabile constituie 34658 (59,1% din numărul total al angajați-lor ce activează în condiții de muncă grele și deosebit de grele). Aceste activităţi noci-ve includ zgomotul – 1034 (20,1%), vibra-ția – 116 (11,8%), pulberii – 3773 (52,9%), microclimatul – 3186 (49,3%), substanțele chimice – 12611 (74,4%), greutatea muncii – 3907 (45,3%), intensitatea muncii – 3916 (55,1%) etc.

Din păcate, proiectarea muncii, organiza-rea și echipamentul, inclusiv cel de protec-ție, se bazează adeseori pe modelul bărbat de statură medie, deși principiul de potri-vire a muncii cu lucrătorii este stipulat în legislația UE. Prevenirea îmbolnăvirii și pro-movarea bunăstării la locul de muncă sunt importante pentru calitatea muncii atât a femeilor, cât și a bărbaților, iar îmbunătăți-rea condițiilor de muncă pentru FEMEI va îmbunătăți și condiţiile de muncă pentru BĂRBAŢI.



Varfolomei CALMÎC, dr. șt. med., șeful Secției controlul tutunului, CNSP

UNELE ATRIBUȚII ȘI COMPETENȚE ÎN DOMENIUL CONTROLULUI TUTUNULUI

Consumul de tutun, în special fumatul, se numără printre cele mai frecvente cauze prevenibile de pierdere a sănătății și con-tribuie în mod semnifi cativ la mortalitatea prematură. Prevenirea fumatului este vitală pentru combaterea epidemiei consumului de tutun. În prezent, consumul de tutun este unul dintre cei patru factori de risc ma-jor (dieta nesănătoasă, consumul de tutun, consumul nociv de alcool și lipsa de acti-vitate fi zică) pentru bolile netransmisibile.

Aceasta impune necesitatea aplicării mă-surilor continue privind renunțarea la iniți-erea fumatului și combaterea fumatului în rândurile fumătorilor, prevenirea expunerii la fumul de tutun, ceea ce va contribui la ameliorarea sănătății publice.

Ţinând cont de situația nefavorabilă pri-vind consumul de tutun și producția co-nexă în Republica Moldova, expunerea la fumul de tutun și consecințele acestuia asupra vieții și sănătății populației, mai ales a minorilor și tinerilor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale acordă o impor-tanță majoră transpunerii în viaţă a legisla-ției Uniunii Europene.

Astfel, în conformitate cu prevederile Con-venţiei cadru privind controlul tutunului a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) (în continuare – CCCT OMS) și legislației euro-pene, o atenţie deosebită a fost acordată re-actualizării, elaborării și adoptării continue a actelor legislativ-normative naționale.

În scopul realizării prevederilor Legii nr. 278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului, aplicării legislaţiei Uniunii Euro-pene și în special a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului european și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabrica-rea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și abrogarea Directivei 2001/37/CE, conform prevederilor Planului naţional de acţiuni pentru imple-mentarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea de Gu-vern nr. 808 din 07.10.2014, au fost elaborate și aprobate spre implementare prin Hotă-rârea de Guvern nr.1065 din 19 septembrie 2016 regulamentele sanitare privind produ-sele din tutun și produsele conexe, regula-mentele sanitare privind ingredientele din produsele din tutun, privind raportarea des-pre produsele din tutun și produsele conexe și comercializarea produselor din tutun și a produselor conexe, care au intrat în vigoare din 20 septembrie 2017.

Prin implementarea regulamentelor sanitare menționate se va contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin preveni-rea accesului minorilor la produsele din tu-tun și la produsele conexe, crearea unui me-canism efi cient de supraveghere și control al



consumului de tutun și al consecinţelor aces-tuia pentru sănătate, cu stabilirea unui sistem de monitorizare și supraveghere în domeniul controlului tutunului, reducerii consumului de tutun, inclusiv reducerii costurilor medi-cale și cheltuielilor socio-economice ale po-pulaţiei Republicii Moldova, cauzate de boli-le și afecţiunile legate de consumul de tutun.

De la 1 ianuarie 2018 intră în vigoare preve-derile art. 15, 16, 17, 20 și 23 ale Legii 278-XVI din 14 decembrie 2007, Regulamentului sa-nitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, tutunului destinat rulării în țigarete și produselor co-nexe, precum și ale Bibliotecii electronice de avertismente de sănătate combinate, apro-bate prin Hotărârea Guvernului nr. 613 din 01 august 2017 (Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 04.08.2017, nr. 277-288, art. nr. 712), care reglementează posibilitatea plasării pe piață a produselor din tutun începând cu 01 ianuarie 2018 numai după aplicarea avertis-mentelor de sănătate combinate (textuale, însoțite de o imagine color) și etichetării pro-duselor din tutun pe fi ecare pachet unitar și pe orice ambalaj exterior al produselor din tutun autohtone sau de import.

La fel, din 1 ianuarie 2018 intră în vigoare pre-vederile art. 19 Prezentarea produselor din tu-tun al Legii nr. 278-XVI din 14 decembrie 2007, care stabilește că etichetarea și prezentarea pachetelor unitare, a ambalajelor exterioare și a produselor din tutun nu trebuie să inclu-dă elemente sau caracteristici prin care se su-gerează că un anumit produs din tutun este mai puţin dăunător decât altele, inclusiv utili-zând califi cative, precum light, medium, ultra, extra și altele asemenea, ori că un produs din tutun are efecte vitalizante, energizante, vin-decătoare, de întinerire, naturale, organice, alte efecte benefi ce asupra sănătății sau modului de viață; care se referă la miros, gust, prezen-ţa sau absenţa aromelor sau a altor aditivi; creează asocieri cu produsele alimentare sau cosmetice ori cu jucăriile; se interzice speci-fi carea cantităţii de substanţe nocive pe/sau în interiorul pachetelor unitare sau nemijlocit pe produsele din tutun, ambalaj, inclusiv ca parte a mărcii comerciale, etc.

În scopul aplicării prevederilor Legii nr. 278-XVI din 14 decembrie 2007 și regulamentelor sanitare aprobate prin Hotărârile Guvernului nr. 1065 din 19 septembrie 2016 și nr. 613 din 01 august 2017, începând cu 01 ianua-

rie 2018 sunt interzise producerea, importul și plasarea pe piață a produselor din tutun, tutunului destinat rulării în țigarete și produ-selor conexe neconforme prevederilor regle-mentărilor legislative și sanitare în vigoare.

Agenții economici din industria tutunului trebuie:

să elaboreze și să coordoneze la Centrul Național de Sănătate Publică, conform prevederilor pct. 52 al Regulamentului sa-nitar privind avertismentele de sănătate și etichetarea produselor din tutun, tutunu-lui destinat rulării în țigarete și produselor conexe, prevăzute de Biblioteca electroni-că a avertismentelor de sănătate mențio-nate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 613 din 01 august 2017, avertismentele de sănătate combinate și plasarea lor pe fi ecare pachet unitar și pe orice ambalaj exterior al produselor din tutun, al tutu-nului destinat rulării în țigarete autohtone sau de import, cu împărțirea lor în două seturi și schimbarea lor prin rotaţie, anual, pe un număr egal de pachete unitare cu produse din tutun pentru fumat de fi eca-re marcă plasate pe piaţă în decurs de un an înainte de plasarea lor pe piață și al ce-lor plasate pe piață;

să efectueze renotifi carea și reavizarea sanitară a tuturor mărcilor produselor din tutun, tutunului destinat rulării în țigarete și produselor conexe până la 01 ianuarie 2018 sau înainte de plasarea lor pe piață;

să informeze Centrul Național de Sănătate Publică către 29 decembrie 2017 despre stocurile rămase ale produselor din tutun.

Neconformarea la prevederile legislației și ale actelor normative, aprobate de Guvern în domeniul controlului tutunului, și plasarea pe piață a produselor din tutun, a tutunu-lui destinat rulării în țigarete autohtone sau de import cu încălcarea prevederilor legale, va atrage după sine aplicarea măsurilor de sancționare prevăzute de art. 911 Încălcarea legislaţiei privind controlul asupra plasării pe piață și consumul produselor din tutun al Co-dului Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24 octombrie 2008 cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni până la un an, sis-tarea comercializării și retragerea produselor neconforme de pe piață de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice.



Mariana APOSTOL, șeful Laboratorului Infecții virale, CNSP

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ALE ENTEROVIRUSURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Infecțiile enterovirale sunt maladii infec-țioase virale, provocate de virusurile Cox-sackie, ECHO și alte enterovirusuri, carac-terizându-se printr-o evoluție ciclică cu o perioadă de creștere la 2-4 ani.

Enterovirusurile fac parte din genul Ente-rovirus, familia Picornaviridae. Cele 72 de tipuri, stabilite conform numerotației ini-țiale, au fost clasifi cate în 4 subgrupuri de enterovirusuri:

- virusul poliomielitic, descoperit în 1908, primul și cel mai important și virulent re-prezentant al enterovirusurilor;

- virusurile Coxsackie, asemănătoare viru-sului poliomielitic, izolate prima dată în 1948 în orășelul Coxsackie (SUA), de unde li se trage denumirea. Mai apoi acest tip de virus a fost izolat de la bol-navi cu meningită aseptică (1949), mi-algie epidemică (1950), gripă de vară (1950), herpangină (1951), miocardită (1953);

- virusurile ECHO, izolate pentru prima dată în anul 1953. Această denumire vine de

la inițialele cuvintelor Enteric Citopato-genic Human Orphans, deoarece la înce-put serotipurile nu erau legate de o ma-nifestare clinică concretă, fi ind izolate de la persoane sănătoase, bolnavi cu mialgii, meningită aseptică cu viroze respiratorii, miocardită etc.;

- alte enterovirusuri (tip. 68-72). Tipurile 68-69 provoacă boli respiratorii și gas-trointestinale, iar tipul 70 este agentul cauzal al conjunctivitei hemoragice acu-te, tipul 71 provoacă meningită și me-ningoencefalite. Enterovirusul de tip 72 este recunoscut ca agent cauzal al hepa-titei virale A, divizat mai apoi într-un gen separat – Hepatovirus.

Răspândirea globală a enterovirusurilor se manifestă prin preponderența mare a in-fecțiilor subclinice; diversitatea formelor de boală determinate de unul și același tip de virus; inducerea unuia și aceluiași sindrom clinic de către diferite tipuri de enterovi-rusuri, înregistrate pe tot parcursul anului la nivel de izbucniri epidemice și sporadic. Morbiditatea prin infecția enterovirală se înregistrează pe tot parcursul anului cu o incidență sporită în lunile de vară-toamnă. Vârsta cea mai afectată este cea a copilăriei.

În urma răspândirii extinse a enteroviru-surilor în mediul populaţiei umane se în-registrează afecțiuni ale tractului digestiv (respirator), uneori ale sistemului nervos, însoțite sau nu de exanteme ce prezintă un pericol iminent pentru sănătatea publică. Serotipurile enterovirale patogene pentru om includ virusurile poliomielitei (tip 1, 2, 3),



Coxsackie A – grup din 23 de serotipuri, B – cu 6 serotipuri, virusul ECHO conține 30 de serotipuri și enterovirusurile 68-71.

Enterovirusurile pătrund în organism pe cale rinofaringiană și digestivă, cu o primă etapă de multiplicare locală, urmată de vi-remie, apoi diseminare către organele țintă: sistem nervos (virusul poliomielitei), mio-card, mușchi, schelet. Perioada de incubaţie este de 7-14 zile. Virusul se izolează în pri-mele zile de la expunere, din rinofaringe se multiplică ulterior în intestin și se elimină cu materiile fecale timp de 5-6 săptămâni.

Enterovirusurile sunt rezistente la mediul extern. În condiții de congelare își păstrea-ză viabilitatea ani de zile, la temperatura de 4ºC – câteva luni, la temperatura de cameră – câteva săptămâni. Sunt sensibile la radi-ația ultravioletă, temperaturile înalte (mai sus de 50ºC), la dezinfectantele clorigene și la unii oxidanți.

Uneori, serotipurile mai puțin frecvente în circulație pot determina epidemii masive. Durata rezistenței imune nu este exact cu-noscută. Reîmbolnăvirile, de obicei, apar la infecția cu alt serotip de virus. Formele cli-nice variate și diverse, asociate cu un anu-mit serotip de enterovirus, necesită confi r-mare prin izolare și identifi care în laborator. În cazul paraliziilor, parezelor, meningitelor, diagnosticul diferențiat vizează, în primul rând, poliovirusurile, apoi, pe lângă entero-virusuri, alți agenți virali.

Infecția cu virusul poliomielitei este asimp-tomatică în 90% din cazuri, celelalte 10% luând aspecte clinice diverse:

• Poliomielita paralitică (paralizia infan-tilă), denumită astfel datorită afectării preponderente a vârstelor mici, se ma-nifestă ca atare numai la 0,1-1% din in-divizii infectați cu virusul poliomielitei.

• Poliomielita neparalitică (meningita po-liomielitică este o meningită cu lichid clar, miopericardita survine ca afecţiune de sine stătătoare cu prognostic bun).

• Poliomielita abortivă este o boală mino-ră cu simptomatologie pseudogripală.

• Poliomielita inaparentă este forma sub-clinică cea mai frecventă de manifestare a infecției.

În Republica Moldova permanent se reali-zează măsuri de menținere a statutului țării ca liberă de poliomielită, conform Planului de acțiuni cu reactualizare la fi ecare 2 ani.

Una din principalele enteroviroze rămâne a fi poliomielita cu transmitere fecal-orală, a cărei incidență la nivel mondial a scăzut substanțial în ultima jumătate a secolului trecut. Acest lucru a devenit posibil în urma aplicării corecte a vaccinului antipoliomie-litic.

Vaccinarea copiilor și menținerea nivelului înalt de acoperire vaccinală contra polio-mielitei peste 95% la vârstele țintă (vacci-narea și revaccinarea) în toate teritoriile ad-ministrative reprezintă activitatea priorita-ră, orientată spre implementarea strategiei de menținere a statutului țării ca liberă de poliomielită.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat, în 1988, inițiativa de eradicare glo-bală a poliomielitei – o problemă globală de sănătate publică, având la bază existen-ța unui singur rezervor de multiplicare a virusului (omul); existența a două vaccinuri excelente, capabile să întrerupă circulația virusurilor; cu trei serotipuri imunogene, relativ stabile genetic; cu un convenabil cost al vaccinului polio oral (VPO).

Actualmente pe plan global poliomielita sălbatică se înregistrează în 2 țări endemi-ce (Afganistan și Pakistan), care prezintă un risc sporit de răspândire a virusului sălbatic prin mijloace rapide de comunicație în alte țări, inclusiv în multe teritorii libere de po-liomielită.

Monitorizarea circulației virusului de poli-omielită în Republica Moldova a demon-strat că ultima tulpină de virus poliomieli-tic sălbatic a fost izolată în 1991 de la un copil bolnav de poliomielită. Începând cu anul 1992, cazuri de poliomielită sălbatica în Republica Moldova nu au fost înregistra-te, iar tulpinile poliovirale izolate au origine vaccinală. Lipsa cazurilor de poliomielită a



servit ca argument pentru OMS de a certifi -ca în 2000 Republica Moldova ca țară liberă de poliomielită, iar în anul 2002 și Europa a fost declarată liberă de poliomielită.

Dat fi ind că în republică anual se înregis-trează infecții enterovirale, cu apariția în cir-culație a diferitor tulpini posibil genetic mo-difi cate pe parcursul anilor, morbiditatea este permanent supravegheată, cu prezen-tarea situației epidemiologice și a măsurilor de prevenire pentru populația republicii.

În anul 2017, din probele recoltate de la bolnavi cu infecție enterovirală și din me-diul ambiant, agentul cauzal al morbidităţii a fost virusul Coxsackie B 1-6, el constituind 70,2% din totalul virusurilor izolate. În anul 2016 enterovirozele au fost provocate de virusul ECHO 7.

Pentru prevenirea infecţiilor enterovira-

le se recomandă respectarea regulilor de igienă personală:Spălarea minuțioasă, obligatoriu înain-

te de masă și după veceu, a mâinilor cu apă curgătoare și săpun;

Spălarea minuțioasă a mânerelor ușilor și robinetelor;

Consumarea apei din fântâni și izvoare numai după fi erbere, utilizarea apei îm-buteliate;

Păstrarea alimentelor ușor alterabile în frigider, cu ambalarea și separarea ma-teriei prime de bucatele gătite;

Protejarea alimentelor de muște, gân-daci de bucătărie, furnici, rozătoare;

Respectarea igienei personale la prepa-rarea bucatelor (spălarea mâinilor după terminarea și înainte de începerea altui proces tehnologic);

Spălarea minuțioasă a veselei de bucă-tărie și sufragerie, cu utilizarea deter-genților și clătirea ulterioară a lor în apă fi erbinte;

Păstrarea curățeniei în bucătărie, evacu-area regulată a gunoiului menajer;

Evitarea scăldatului în lacurile neame-najate și neautorizate sau în cele în care este interzis scăldatul;

Evitarea contactului cu persoanele bol-nave;

Adresarea la medicul de familie în cazul apariției semnelor clinice de boală, cu evitarea administrării tratamentului fără consultul medicului, inclusiv cu antibio-tice.



ACTIVITATEA CONSILIILOR ACTIVITATEA CONSILIILOR DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TERITORIALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TERITORIALE

CSPT CIMIȘLIA: ABORDĂRI MULTIDISCIPLINAREȘI INTERSECTORIALE ÎN BENEFICIUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

Tamara PASCARI, președinte al CSPT

Cimișlia, medic-șef

al CSP din Cimișlia

Sănătatea este darul cel mai frumos și cel mai bogat pe care Creatorul ni-l oferă. Cea mai prețioasă comoară și cea mai ușor de pierdut. Astăzi oamenii pot face pentru sănătatea lor foarte multe. Deciziile pe care le iau oră de oră, zi de zi determină, în mare măsură, starea sănătății lor, bolile de care suferă.În scopul protecției și promovării sănătății, prevenirii îmbolnăvirilor, la nivel de stat, în ultimii ani au fost elaborate strategii nați-onale de sănătate publică, programe na-ționale menite să reducă morbiditatea și mortalitatea populației prin maladii conta-gioase și netransmisibile.În acest context, toate eforturile sistemului de sănătate din raionul nostru sunt orien-tate spre menținerea și fortifi carea sănătă-ții populației.Instituțiile medico-sanitare publice din raio-nul Cimișlia, în conformitate cu actele legisla-tive în vigoare, supraveghează sănătatea po-pulației, sporind gradul de pregătire pentru urgențele de sănătate publică. De asemenea, în scopul coordonării activității instituțiilor medicale, direcționate spre realizarea politi-cilor de sănătate, în raion a fost creat Consiliul de sănătate publică teritorial Cimișlia.Ținând cont de faptul că problemele din sănătatea publică necesită o abordare multidisciplinară și intersectorială, compo-nența consiliului este reprezentată nu doar

de specialiști din sistemul medical. Repre-zentanții administrației publice locale de nivelul II, Direcției Învățământ din raion, Serviciului de salvatori și pompieri, CNAM și ai sindicatelor sunt participanți activi la ședinţele acestui organ consultativ.Consiliul de sănătate publică își desfășoară activitatea al doilea an. Conform planului de activitate, ședinţele sunt organizate lu-nar, iar în cazul urgențelor de sănătate sunt convocate ședinţe extraordinare.Pentru examinare au fost propuse proble-me stringente, precum alimentarea popu-lației cu apă potabilă, calitatea alimentației copiilor instituționalizați, realizarea progra-melor teritoriale, examinarea profi lactică a populației, starea sanitaro-ecologică a localităților și a sănătății copiilor institu-ționalizați etc., a căror soluţionare ține de competența mai multor factori decizionali. În scopul corelării activităților instituțiilor medicale, promovării obiectivelor priori-tare în sănătatea publică, sporirii calității asistenței medicale, la ședințele consiliului sunt invitați reprezentanții administrației publice locale de nivelurile I și II, șefi i servi-ciilor desconcentrate, ai întreprinderilor ce prestează servicii de salubrizare, de alimen-tare cu apă a populației, ai întreprinderii sil-vice, Societății Vânătorilor și Pescarilor etc. Hotărârile Consiliului de sănătate publică conțin concluzii și măsuri, numele persoa-nelor responsabile de realizarea acestora și termenele concrete.Prin intermediul mass-mediei (presa și tele-viziunea locală), hotărârile Consiliului de să-nătate publică sunt aduse la cunoștința pri-marilor, șefi lor serviciilor și întreprinderilor, directorilor instituțiilor și populației raionului.Sperăm că prin activitatea sa CSPT va reuși să schimbe în bine situaţia privind starea de sănătate a populației, ameliorând de-terminanții ei.



Instituția medico-sanitară publică Centrul de Sănătate din Cimișlia a abordat în cadrul ședințelor Consiliului de sănătate publică 16 subiecte ce refl ectă situația prezentă, pro-blemele medico-sociale stringente din teri-toriu, cum ar fi examinarea grupurilor de risc (pentru diabet zaharat, tuberculoză, cancer de col uterin, maladii cardiovasculare) și so-luțiile posibile pentru ele, mersul realizării Programului teritorial de control al tubercu-lozei, situația epidemiologică agravantă în unele localități ale raionului, acordarea asis-tenţei medicale gravidelor și copiilor sugari din teritoriu, situația demografi că din raion, cea referitoare la bolile netransmisibile și la impactul lor asupra sănătăţii populaţiei etc.Auditoriul lărgit al Consiliului de sănătate publică (primari, șefi ai serviciilor descon-centrate) a luat cunoștinţă de problemele

Ludmila CAPCELEA, șefa IMSP CS din Cimișlia

stringente din fi ecare localitate a raionului, după care, împreună, cei prezenţi au luat deciziile necesare pentru soluţionarea lor.Ca urmare, au fost ameliorate probleme, precum transportarea pacienților cu tuber-culoză la alte instituții; internarea pacien-ților necomplianți; conlucrarea în echipe multidisciplinare locale în scopul soluţi-onării cazurilor de proximitate. În comun cu AAPL și Comisariatul de Poliție, a fost elaborată foaia de parcurs a pacientului cu probleme de sănătate mintală (care a de-tensionat vădit atmosfera legată de acest subiect delicat). S-a îmbunătăţit conlucra-rea cu mass-media locală în vederea in-formării populaţiei despre necesitatea ad-optării unui mod de viaţă sănătos, care ar micșora simţitor povara bolilor cronice. Toate acestea demonstrează că activitatea Consiliului de sănătate publică asigură su-pravegherea problemelor de sănătate pu-blică din teritoriu printr-o dirijare și coordo-nare bună, printr-o monitorizare efi cientă.Eforturile comune ale tuturor participanți-lor la ședinţe contribuie la ameliorarea situ-ației pe multe dintre segmentele discutate.Ca urmare, sporește activitatea interdiscipli-nară și intersectorială, care asigură o crește-re continuă și sigură a rezultatelor scontate.

Gabriela GARABA, șef adjunct al Direcției Învățământ General din Cimișlia

Direcția Învățământ General din Cimișlia con-sideră oportună și necesară activitatea Consi-liului de sănătate publică, care, pe lângă mul-te alte subiecte, abordează problemele de sănătate caracteristice atât pentru populaţia adultă, cât și pentru generaţia în creștere.La ședinţele consiliului sunt reliefate proble-mele legate de ocrotirea sănătăţii populaţiei tinere, iar recomandările oferite îmbunătă-ţesc condiţiile de educaţie în instituţiile de învăţământ. De exemplu, în urma recoman-dărilor CSPT Cimișlia, orientate spre diminu-

area surmenajului elevilor, 87% din instituții au elaborat un orar echilibrat, în care disci-plinele exacte alternează cu cele umaniste și cu ariile curriculare (arte, tehnologii, sport). Orarul sunetelor asigură raportul optim în-tre timpul de studii și timpul de recreare, oferă elevilor și cadrelor didactice sufi cient timp pentru a se pregăti de următoarea oră. La aprobarea orarului transportării elevilor din localitățile arondate spre și de la școa-lă, în toate instituţiile de învăţământ de cir-cumscripţie se ține cont în mod obligatoriu de orarul lecțiilor, al activităților extrașcolare și al cercurilor pe interese. O deosebită atenție se acordă organizării corecte a regimului alimentar în instituțiile preșcolare și cele preuniversitare în confor-mitate cu noul regulament al Ministerului Sănătății. Conlucrarea în cadrul Centrului de sănătate publică cu reprezentanţii so-cietății civile va spori gradul de sănătate a copiilor și tinerilor, iar educația își va înde-plini misiunea de bază



La 27 noiembrie 2017, la vârsta de 80 de ani, s-a stins din viață Vasile IACHIM, doctor în științe medicale, conferențiar universitar. De-a lungul activității sale, el a exercitat mai multe funcții didactice și manageriale: decan al Facultății Igienă și Sanitarie, șef al Secției Aspirantură și ordinatură a Institutu-lui de Stat de Medicină din Chișinău; direc-tor al Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifi ce în Igienă și Epidemiologie; direc-tor adjunct al Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifi ce în domeniul Medicinei Preventive și Clinice, șef al Laboratorului științifi c Sănătatea ocupațională al Centru-lui Național de Sănătate Publică.Comunitatea medicală, Societatea Igieniști-lor, colectivul Centrului Național de Sănătate Publică sunt profund îndurerați de trecerea în eternitate a regretatului Vasile Iachim, no-torietate în sănătatea publică, distins pentru aportul adus la dezvoltarea științei medicale cu multiple diplome și distincții de stat.A studiat la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, a fost doctorand la Institutul de Igienă a Muncii și Boli Profesionale din or. Kiev, unde în 1966 a susținut teza de doctor în științe medicale.Activitatea profesională a început-o în 1966 în funcția de asistent universitar la Catedra Igienă a Institutului de Stat de Me-dicină din Chișinău. Între anii 1968 și 1975 a exercitat funcțiile de prodecan și decan al Facultății Pediatrie, Igienă și Sanitarie, între anii 1969 și 1977 a fost șef al cursului Igiena muncii, între anii 1975 și 1976 a de-ținut funcția de șef al Secției Aspirantură și ordinatură, iar între anii 1977 și 1986 – cea de șef al Catedrei Igienă, Facultatea Igienă

și Sanitarie a aceleiași instituții de pregătire a viitorilor medici din republică.Activitatea sa a fost dedicată științei, fi ind desemnat în funcțiile de director al Institu-tului Moldovenesc de Cercetări Științifi ce în Igienă și Epidemiologie, funcție pe care a deținut-o în perioada 1984-1988; de di-rector adjunct (1988-1993), șef al Laborato-rului Igiena și fi ziologia omului (1993-1995) al Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifi ce în domeniul Medicinei Preven-tive și Clinice; șef al Laboratorului științifi c Medicina muncii (1995-2012) al Centrului Național Științifi co-Practic de Igienă și Epi-demiologie (astăzi Laboratorul științifi c Să-nătatea ocupațională al Centrului Național de Sănătate Publică).Pe durata activității sale didactice și științifi co-practice,Vasile Iachim a elaborat și publicat peste 130 de articole și lucrări științifi ce și didactice, care au fost prezentate și comunicate la numeroase reuniuni științifi ce din țară și de peste hotare.Centrul National de Sănătate Publică re-gretă dispariţia domnului Vasile Iachim și exprimă sincere condoleanțe rudelor și apropiaților răposatului în legătură cu pier-derea suportată.Este o pierdere grea atât pentru rude, apro-piaţi, colegi și discipoli, cât și pentru întrea-ga comunitate medicală. Colegii și toți cei care l-au cunoscut îi vor păstra vie amintirea.

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE.

VASILE IACHIM(23.08.1937-27.11.2017)

gÂnduri despre viaȚĂ Și nu numai dragi cititori Şi ... · dragi prieteni, colegi, cititori, a...

Documents