Redactare: Constantin Piqtea

Tehnoredactare: LiviuStoicaCorecturi: RodicaFr6liliDesigncopertd: AndraPenescu

LE DERNIERRTVE DE CLfOPATREChristian JacqCopyright @ XO 6ditions 2012.All rights reserved.

ULTIMUL VN AL CLEOPATREIChristian JacqCopyright @ 2016 Editura ALLFAToate drepturile rezerv ate.

Descrierea CIP a Bibliotecli Nefionale a RominieiJACQ, CIIRISTIANUltimul vis al Cleopatrei / Christian Jacq; trad.:Liliana Urian. - Bucureqti : ALLFA,2016rsBN 978-973 -724 -9 02-9

I. Urian, Liliana (trad)

821.133. l-31=135.1

Grupul Editorial ALL:Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,

sector 6, cod 060512 - BucureqtiTel.:021 4022600Fax: 021 4O2 26 lO

www.all.ro

Editura ALLFA face parte din Grupul Editorid ALL.

B/editura.elldlcafe.ro

Chnstian lacq

ULTIMUL VIS ALCLEOPATREI

Tladucere din limba francezi deLiliana Urian

,/tl

Christian facq a mlrturisit odatd ci cea

mai mare fericire a lui este si scrie pe

]5rmul Nilului... Rezuma astfel o pa-siune din tinerefe. La doudzeci qi unude ani, incepe sI studieze arheologia qi

egiptologia la Sorbona. Dupi oblinereadoctoratului, se consacri cercetirilorpur istorice qi public[ numeroase ese-

uri, printre care liEgypte des grands pho-raons, premiat in r98r de Academia Francez5.Succesul vine odati cu ChampollionlEgyptien qi Raruses.Interesulstirnit de cir,tile lui Christian facq pentru Egiptul Antic va fi totmai mare: milioane de exemplare vAndute in intreaga lume, tra-duceri in douizeci qi opt de limbi... Christian |acq devine cel maicitit scriitor francez.ln Afiruulvis al Cleopatrei, Christian facq se intoarce la marile fi-guri ale Egiptului. El redd viali celei mai celebre regine, Cleopatra,gi ne poarti pe urmele incredibilei epopei amoroase qi politice pecare aceasta o imparte cu Cezar.

@ Achulitt6

EGIPTUL iN ITUPUL CLEOPATREI

ALEXANDRIA ANTICA PORTURI LE ALEXANDRIEI ANTICE

1

Regina era goald.

De la terasa palatului siu, Cleopatra contempla, fbri indoialipentru ultima oari, scumpa ei capitali, strf,lucitoarea Alexandrie.

Vintul blind al nop;ii nu-i potolea febra; ea, suverana Egiphrlui,tlrimul iubit al zeilor, pe care creanse ci l-a cucerit qi pe care acum

il pierdea, ea, stiipina absolutl a unei liri bogate, era redusl lasingurltate qi neputinp!

Flacira strllucitoare din virfi.rl farului lumina marea, confirmindgloria cetiifii fondate de Alexandru cel Mare', dupi ce i-a invins pe

perqi qi a eliberat strivechiul pf,mint d faraonilor de sub o ocupafie

aspri. Biblioteca, Muzeul, templele, teatrul, pdatele, porhrl, farul...Ce de splendori, a clror delinltoare legitimi devenise la moafrea ta-

tdlui siu, in timpul eclipsei totale de luni din martie 5r i.H.'!Tatil ei, al doisprezecelea din neamul Ptolemeilor, un lag,

un corupt, un obsedat sexual care vinduse Egiptul romanilor!Supranumit de popor ,,flautishrl"r, ii pllcea si cinte la acest instnr-mint in timpul orgiilor la care se didea in stambl, pierzindu-giorice urml de demnitate. Alungat din Alexandria, pusese din nou

' ln31ti.H. (N. a.)

' Pentru datele istorice, vezi S. Cauville, f0Eeil de Rf.. Histoire de h, coru-

stnution de Dendora, Paris, Pygmdion, 1999. $. a.)

I ln limba greaci, Auletes. (N. a.)

12 CHRISTIAN JACQ

mana pe putere, cump5randu-i cu bani grei pe soldalii romani gideclang6nd astfel o crizi economicS. O mullime de mercenari,mai ales germani qi gali, aparlineau astlzi armatei egiptene pecare Cleopatra n-o mai controla.

MAnioasI 1a culme, t6nIra de douizeci de ani iqi smulse colie-rul de perle, iqi scoase br5|irile de argint gi le arunc5 acelei cetiliingrate care voia sI se debaraseze de ea qi s-o lase pradi l5comieiunei qlehte de conspiratori.

NIscutI la Alexandria in ianuarie 69 i.H., in apartamentulconcubinelor tatilui s5u, Cleopatra urcase pe tron la vdrsta de 18

ani. Un tron pe care, potrivit tradiliei Ptolemeilor, fusese nevoitlsI-l impartl cu fr5liorul ei de ro ani. Totuqi, Cleopatra I domnisesingur[ dupl moartea solului ei, in r8o i.H.!

Iar Cleopatra a VII-a, al cirei nume insemna ,,Gloria tatllui siu",o imitase lininduJ in umbri pe mucosul ila afurisit de Ptolemeual XIII-lea pe care-l detesta. Luindu-qi, nu fEri ironie, numele de

,,Cea care iqi iubegte tatil"', ea prefera titlul de ,Cea care iqi iubeqtepaftia", acel Egipt cu trecut glorios, obiect al tuturor visurilor ei.

Acum aceste visuri se transformau in cogmar.Revoltati de atdta nedreptate, ttnf,ra ridici mAinile spre luni.

- Tu care te stingi qi renaqti, di-mi forla ta!Nu-qi aritase Cleopatra maturitatea qi curajul incercind si rezol-

ve criza financiari? Din cauza datoriilor enorrne ale tatilui ei, fuseseconstrinsl sI recurgl la o devalorizare qi sI puni si fie bltute mo-nede noi de bronz. Lovite de perioade de foamete qi de o fiscalitateinsuportabili, satele erau cuprinse de frimintare; de aceea, ca siplstreze bogllia capitalei, suverana semnase un decret care interzi-cea, sub ameninlarea cu moartea, transportarea cerealelor proveninddin Egiptul de Mijloc in altl parte decdt in Alexandria. Silozurile eirimineau pline, iar grecii n-aveau sI ducd lipsi de hran5.

$i acesta nu era decdt inceputul unui proces de reforme princare avea de gAnd sd lupte impotriva corupliei gi a unei birocraliisufocante, aqa incit si restabileasci prosperitatea |irii.

' Philopotor (gr.). (N.a.)

ULTIMUL VIS AL CLEOPATREI 13

Dar Cleopatra se trezea confruntati cu mediocritatea cur[iisale gi cu perversitatea tatilui ei defunct! Acesta ceruse senatu-lui Romei si vegheze la executarea testamentului siu, care cerea

ca puterea si fie impirfitd intre fiica lui cea mare qi fratele ei mairnic, Ptolemeu al XIII-lea, un puqti insuportabil qi pretenlios ca-

re se bucura de un sprijin puternic.Trei oameni il manipulau pe mlsclriciul dsta gi hotlrAseri si

o distrugi pe Cleopatra: eunucul Pothinus, care se afla in frunteaguvernului, eruditul Teodot, preceptor al regiqorului, qi Achillas,comandantul armatei. Iar Arsinoe, sora mai mici a Cleopatrei, in-r:uraja acest trio malefic; qireatS, ambilioasi qi geloasi, ea nu-qi do-

rea decit si punl mAna pe putere.

Sfiddnd pericolul, tinira regind diduse dovadl de lipsi de luciditate qi de vigilenll; preocupat5 si rezolve criza financiari qi si-giimpuni punctele de vedere fbrf, a-i menaja pe cei susceptibili, ea

se simlea capabili si conduci singuri statul, uitind de testamen-tul tatilui sdu gi de supunerea acestuia fa!5 de romani.

Roma, marea putere, arogantii gi dispre;uitoare! Doi oameni ai ar-

melor, pridltori de temut, se infruntau pentru a o stipdni: Cezar gi

Pompei. Cleopatra il alesese pe cel din urmi, sperind cI acesta va ri-mine departe de Egipt qi nu-i va contesta suveranitatea. in anul 49 i.H.,ea ii trimisese provizii gi soldali, iar gurile rele sustrineau ci regina de-

venise amanta fiului lui Pompel trimis la Alexandria ca ambasador!

Mireasma de iasomie o incinti pe tinira cu trup perfect, dar nureuryi sI risipeasci duhoarea calomniilor rispindite de duqmaniiei gi de membrii propriei familii. Ieri, era pe culmi, iar acum, iat-odistrusi! N-avea rost si-qi facl iluzii: complotul reugise, Cleopatraera inliturati prin uneltiri in favoarea hrIpirelului de frate-sIu.

Cu fruntea in sus, scildatf, de lumina lunii, regina decizuti se

apropie de marginea terasei. De cind urcase pe tron, prinsese gus-tul puterii qi uitase de ea inslqi; pufin ii pisa de propria-i glorie, era

obsedat[ numai de viitorul regatului. Oare destinul nu-i incredinpo misiune, nu ii impunea si se sacrifice pentru noul Egipt?

ln doar citeva luni, suverana o distrusese complet pe adoles-

centa din ea, iar grijile statului ii alungaseri nepisarea. Educati

14 cHRtsTtAN JACQ

pentru a domni, Cleopatra nu se va intoarce din drum. Din mo-ment ce rianitilii triumfau, de ce si mai trliasci?

Lumina care emana de la far o fascina, iar apele porhrlui, atinsede o strilucire ireal5, o atrlgeau. Ea, captivi sub autoritatea unuibiielag incoronatl Niciodatl!

lgi dorea si se preschimbe in paslre, sI survoleze rada por-tului, sI zboare in larg gi si lase in urma ei acea lume de netreb-nici... Cleopatra zdmbi, depirti brafele ryi se pregiti si-gi ia zborul.

- Maiestate, aqteptafi!Charmion, credincioasa sluinici, alergi pinl la stipdna ei gi

o acoperi cu un vIl de in regal.MiculI, bruneti, cu frunte ingusti, nas ascu;it Ei picioare groa-

se, Charmion ii era devotati trup qi suflet reginei. Cu o mini fer-mi, ea o trase in mijlocul terasei.

- Maiestate, trebuie sI pleclm!Ca treziti dintr-un vis, Cleopatra iqi recunoscu anevoie slujnica.

- SI pleclm...'

- Am surprins o conversalie ingrozitoare. Nu mai suntefi insiguranll la palat.

- MI voi lupta!

- Inutil, duqmanii sunt prea numerogi. SI plecim, vI implor!

- Nu md cunoqti deloc, Charmion.

- DupI pirerea mea, n-aveli nicio qansl si invingefi.Cleopatra eziti.Servitoarea tocmai ii salvase viala, iar moaltea o ameninta din

nou... O regini sI cedeze in fap vitregiei sorfii, sI intre in pani-ci, si se comporte ca ultimul lagf

- FiF chibzuiti, insisti Charmion: departe de aici, veli pu-tea lupta.

- li voi strivi pe ticiloEi in propriul meu palat, decise Cleopatra.

2

De la moartea lui Alexandru cel Mare incoace, regii dinDinastia Ptolemeilor infrumusefaserl intruna cartierul principalal Alexandriei, Bruchion, situat la nord-est de zona aglomerati,pe promontoriul Lochias care inainta in mare. Acolo se aflau cele

mai multe palate, printre care reqedinla regali, sediul guvernu-lui, ministerele, locuinfele demnitarilor, Muzeul, Biblioteca, tea-

trul, gimnaziul gi stadionul. Principalele monumente ale vastei

cetlli care se intindea intre Mediterana gi lacul Mareotis fusese-rI edificate in apropierea mormintului lui Alexandru gi al primi-lor regi Ptolemei'.

Ca sI cunoqti labirinturile administrafiei alexandrine, formatldin mii de funqionari care se bucurau de un numlr incalculabilde privilegii, aveai nevoie de o experienli solidl, de multl abilita-te gi de un cinism desivirqit. Cel care poseda din plin toate aces-

te calit5fi era eunucul Pothinus.De talie mijlocie, aproape chel, burtos, cu obraiii bucilali, gre-

oi, pf,rea simpatic gi inofensiv; dar cei care se increzuserl in aceas-

tI aparenli ingelitoare o regretaseri amamic. Nemilos qi videan,Pothinus se debarasase de concurenlii sii pentru a ocupa postul

' Aga-zisul ,mormlnt de alabastru" (v. Harta II). Aceastii localiz3ls p1sf3-bill rlmine insi ipotetici, fiindcl mormintul lui Alexandru cel Mare n-afost incl descoperit. (N. a.)