ultima noapte de dragoste

7/21/2019 Ultima Noapte de Dragoste

http://slidepdf.com/reader/full/ultima-noapte-de-dragoste-56d9dfb475778 1/17

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi

- roman subiectiv, modern, autor canonic, perioada interbelicã

Camil Petrescu i lustreazã în l i teratura românã interbelicã orientarea modernistpersonalitatea creatoare definindu-se prin dualitatea scri itor-teoretician. Opera epicã eso i lustrare a concepţiei dezvoltate în studii le i articolele cu conţinut teoretic, printre carse distinge eseul !"oua structurã i opera lui #arcel Proust$.

Pornind de la ideea cã e%istã un spirit al timpului, care se manifestã în toate formel

culturi i i ale t i inţei , Camil Petrescu a&unge la concluzia cã !l i teratura trebuie sã fs incronicã s tructural cu f i losof ia i t iinţa epocii$. 'l cons iderã cã romanul obiectbalzacian corespunde structurii mentale i fi losofice a secolului al ()(-lea, întemeiatã praţionali sm, determini sm, cauzal itate . Pe aceastã concepţ ie se bazeazã pretenţia domnisc ienţã a naratorului , precum i rea li zarea persona&ului ca un caracter * t ip+ cacţioneazã cu o consecvenţã mecanicã, îndemnat de o cauzal i tate logicã. Prin contras!noua structurã$ a începutului de secol (( impune intuiţionismul, subiectivitatea în locobiectivitãţi i , relativitatea în ti inţã i analiza subcontientului în psiologie *psianalizãn opinia autorului , romanul trebuie sã se adapteze acestei transformãri pr in toacomponentele structurii sale, pentru a nu rãmâne anacronic. ceastã idee argumentatã prireferire la opera lui Proust, va fi i lustratã prin romanul !Ultima noapte de dragoste, întâ

noapte de rãzboi$, creaţie reprezentativã pentru specia romanului subiectiv,psiologic.pãrut în /012, romanul, având ca titlu iniţial !Proces verbal de dragoste i rãzboi$are ca sursã principalã de inspiraţie &urnalul de front al autorului, aspect evident în partea doua. Potrivi t mãrturisiri i autorului , prima parte este în întregime operã de f icţ iun3itlul se construiete pe baza unei duble anti teze !ul t ima4 întâia$ i !dragoste4rãzboie%emplificând astfel o atitudine polemicã la adresa l i teraturii de senzaţie, de tip romantiscri itorul susţinând !lucrez permanent în opoziţie cu ceva$. 3otodatã ,ti tlul surprinde cedouã e%perienţe ma&ore trãite de persona&, iubirea i rãzboiul ca e%perienţã a morţii , dar a solidariţãţii umane. 3ema fundamentalã o constituie condiţia intelectualului, marcatã de cele douaventuri e%i s tenţia le , aspiraţ ia spre iubirea absolutã i tragedia rãzboiului . ceas

direcţ ie temat icã reprezintã o i lustrare a moderni smului, care susţ ine c itadinizareintelectualizarea prozei, accentuarea investigaţiei psiologice.Perspectiva narativã este de tip subiectiv, renunţându-se astfel la pretenţia d

omniscienţã a prozatorului real i st . 5e real izeazã focal izarea internã, evenimentele f i inprezentate e%clusiv din perspectiva persona&ului narator, 6tefan 7eorgidiu. utorul dovedete ,as t fe l, consecvent cu af irmaţ ii le d in !"oua s tructurã i opera lu i #arcProust$8 !sã nu descriu decât ceea ce vãd, ce aud, ce înregistreazã simţurile mele. ceaseste singura realitate pe care o pot povesti , realitatea conti inţei mele, a conţinutului mesufletesc. 9in mine însumi nu pot iei, nu pot vorbi onest decât la persoana întâi$. n planul modalitãţi lor narative, se îmbinã relatarea i reprezentarea. 5pecifiprozei moderne de influenţã proustianã sunt digresiunile, dislocãrile temporale, ordonare

evenimentelor în funcţie de memoria afectivã. 5emnificativã pentru concepţia lui Camil Petrescu despre roman este ideautenti ci tã ţi i. ceasta se t raduce pri n revel area com pl e% itãţ ii v ie ţi i i nter ioare persona&ului i ,totodatã, printr-o inserţie în te%tul l i terar a evenimentelor fãrã intenţi înfrumuseţãrii sau a deformãrii. n acest sens, imaginea despre rãzboi se contureazã diperspectiva unui participant direct, scri itorul refuzând deopotrivã !l iteratura de rãzberoicã i efervescen tã ca sifonul$ i l iteratura care e%agereazã ororile.

Un al t aspect important pentru viziunea scri i torului este anticalofi l ia , CamPetrescu respi ngând !scri su l f rumos !ca abi li ta te , m e te ug i cãutare a formei impunând scriiturii autenticitatea faptului trãit.



5ubiectul romanului se construiete în maniera caracteristicã prozei moderne î &urul celor douã e%perienţe fundamentale pentru erou8 iubirea, urmatã de gelozie rãzboiul , ca reve laţ ie a morţ i i i a so lidar iţãţi i umane. Cele douã planuri narat ivinterfereazã pr in intermediul d igres iunilor, a l întreruperii f lu%ului temporal i retrospectivelor. stfel , acţiunea debuteazã în primãvara anului /0/:, avându-l în centrpe 6tefan 7eorgidiu, proaspãt sublocotenent într-un regiment de pe ;alea Praove9iscuţia de la popotã pe tema unui fapt divers, acitarea unui bãrbat care îi ucisese soţadulterinã, este pentru 7eorgidiu prete%tul unei izbucniri violente faţã de camarazii si, totodatã, al rememorãrii propriei e%perienţe sentimentale.

<ememorarea marcatã de frecvente întreruperi ale f lu%ului conti inţei, dnumeroase consideraţi i ale persona&ului în special pe tema iubiri i , surprinde o serie dm om ente sem ni fi ca ti ve . C ãsãtor it de doi ani cu o col egã de l a U ni vers itate, 6 te fa7eorgidiu are bãnuiala cã aceasta î l înalã i intenţioneazã ciar sã o surprindã i sã rãzbune. <etrospect iva pune în luminã naterea sent imentului de iubire d in orgol imãgulit *se simte mândru cã este iubit de una dintre cele mai frumoase studente+= evoluţcuplului în armonie, departe de frãmântãrile lumii , scimbarea de destin determinatã dprimirea unei moteniri cons iderabil e. Parado%al , aceastã modi fi care duce treptat disoluţia cuplului , integrarea în viaţa mondenã evidenţi ind înstrãinarea. <ãnit în orgoliusãu de presupunerea unei l egãturi e%tracon&ugale , parţ ia l conf i rmatã pr in anumiinc idente , 6tefan se desparte de 'la , apoi ce i doi î i re iau l egãtura , p lecarea pe fron

determinând reactuali zarea bãnuiel ilor i a incerti tudinilor. )mpl icarea în rãzbodescoperirea tragediei co lective determinã , însã, e liberarea de pasiune , 7eorgidreuind în final desprinderea de 'la i de tot trecutul sãu.

<ealizarea persona&elor în romanul subiectiv, de factur> psiologic>, esdeterminatã de unicitatea perspectivei. 9e asemenea, naratorul nu impune drept valabile modul absolut propri i le observaţi i , e l putând doar presupune sentimentele i at i tudinecelorlalţi .

Principalele modalitãţi devin, astfel , autocaracterizarea i caracterizarea indirecprin gesturi , a t itudini , relaţ ia cu celelal te persona&e. 6tefan 7eorgidiu i lustreazmodelul intelectualului prin vocaţie i nu numai prin formaţie, personalitate conturatã dCamil Petrescu în roman i în dramaturgie *!?ocul ie lelor$+ . Principalele trãsãturi a

personali tãţ ii eroului sunt f i rea speculat ivã , nepract icã , temperamentul introvert iorgol iul , aspiraţia spre absolut în cunoatere i în iubire. Pentru 7eorgidiu, iubirereprezintã o e%perienţã e%istenţialã ma&orã. 9ei se nate din orgoliu, din mândria !de a iubit de una dintre cele mai frumoase studente$, dragostea se transformã din autosugest în obsesie. <eflecţiile eroului pe aceastã temã sunt sugestive pentru înţelegerecomple%i tãţi i sale8 !Orice iubire mare e mai curând un proces de autosugestie . 3rebutimp i trebuie complicitate pentru formarea ei@ Orice iubire e un monoideism, voluntala început, patologic pe urmã$. 9orinţa de absolut în iubire, precum i i luzia cã prin trãirea acesteia, cuplul spoate desprinde de lumea încon&urãtoare, fanatizeazã conti inţa persona&ului . Contactul crealitatea, accentuat prin pãtrunderea cuplului în viaţa mondenã, spulberã aceastã iluzie.

Prin condiţ ia sa de intelectual , dornic sã trãiascã la înãl ţ imea idei lor sal7 eorg id iu e ste organ ic i nadaptat i i nadaptab il l a s is temul de val or i d in l um econtemporanã. 5pre deosebire de Aadima, a cãrui inadaptare este condiţionatã materia7eorgidiu se menţine în raport de adversitate cu lumea e%terioarã, ciar i atunci cânprimete motenirea ce i -ar putea asigura un statut superior. )ntrarea în viaţa mondenã în lumea afacerilor amplif icã incompatibilitatea. Observator atent i lucid, eroul descopersuperficial itatea unei lumi care considerã glumele triviale ale lui "ae 7eorgidiu drepdovezi de spiri t , iar eleganţa vestimentarã i talentul de dansator drept argumente avalorii. Principala sursã a conflictului o constituie, însã, integrarea perfectã a fiinţei iubi în acest fals sistem de valori.



9rama eroului se nate ,de fapt, din contrastul dintre imaginea idealã a f i inţiubite, consideratã de el unicã i detaatã de orice preocupare comunã i imaginea ei realancoratã în social, în viaţa mondenã. '%perienţa iubiri i este urmatã de gelozie, trãitã dureros ca o sfidare a orgoliulsãu, a sentimentului unici tãţi i . n t impul e%cursiei de la Odobeti , eroul este marcat datenţia pe care 'la o acordã lui 7., avocat foarte apreciat pentru talentul sãu de dansato'l analizeazã toate gesturile fiinţei iubite, fiind ocat sã descopere cã aceasta repetB faţã dpartenerul ocazional at i tudini pe care le credea asociate cu ri tualul propriei iubiri . 6participarea la rãzboi se e%plicã tot prin orgoliu. 9ei este capabil sã evalueze cu luciditat

i ironie contrastul dintre declaraţi i le politicienilor i realitatea dezolantã a pregãtiri lopentru rãzboi , 7eorgidiu se implicã, f i ind convins cã evitarea participãrii ar putereprezenta o sursã de inferioritate8 !ar avea faţã de mine, cei care au fost acolo, un motde superioritate pe care n-o pot accepta$. 9ei, iniţ ial, se contureazã pe traiectori i divergente, drama iubiri i i cea rãzboiului interfereazã. 9acã la începutul acţiunii , 7eorgidiu este gata de un gedisperat, pentru a soluţiona incertitudinea cu privire la infidelitatea 'lei , el considerânduse capabil de cr imã i de s inucidere , în f inal, aceastã frãmântare se transformã îindiferenţã. '%perienţa rãzboiului determinã vindecarea de pasiune, confruntarea ctragedia colectivã fãcându-l pe 7eorgidiu sã contientizeze adevãratele proporţi i adramei personale. Pe front, eroul se confruntã cu real i tatea crudã a morţi i, a suferinţe

ororile rãzboiului generând ,însã, i sentimentul sol idaritãţi i , al integrãrii . Auciditatespiritul analitic caracteristic intelectualului se manifestã i în acest plan, eroul sesizânmanifestãrile comple%e, amestecul de laitate i eroism, de spaimã animalicã i cura&, luppentru supravieţuire.

ntors de pe front dupã ce fusese rãnit i spi tal izat , 7eorgidiu se dovedetcapabil sã se desprindã de sentimentul pe care î l considerase absolut i e ciar mirat cã investit un asemenea capital sufletesc într-o pasiune acum depãitã. 9espãrţirea de trecutus ãu p oa te f i c on si de ra tã u n f in al d es c is , c e l as ã l oc u no r n oi e %p er ie nţ e, a sp ecaracteristic romanului modern, cu persona&e mobile, imprevizibile.

!Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi$ i lustreazã specia romanulusubiectiv, de facturã proustianã, demonstrând originalitatea viziunii autorului în conte%t

prozei române interbelice.



în obsesie. <eflecţiile eroului pe aceastã temã sunt sugestive pentru înţelegerecomple%i tãţi i sale8 !Orice iubire mare e mai curând un proces de autosugestie . 3rebutimp i trebuie complicitate pentru formarea ei@ Orice iubire e un monoideism, voluntala început, patologic pe urmã$. 9orinţa de absolut în iubire, precum i i luzia cã prin trãirea acesteia, cuplul spoate desprinde de lumea încon&urãtoare, fanatizeazã conti inţa persona&ului . Contactul crealitatea, accentuat prin pãtrunderea cuplului în viaţa mondenã, spulberã aceastã iluzie.

Prin condiţ ia sa de intelectual , dornic sã trãiascã la înãl ţ imea idei lor sal7 eorg id iu e ste organ ic i nadaptat i i nadaptab il l a s is temul de val or i d in l um e

contemporanã. 5pre deosebire de Aadima, a cãrui inadaptare este condiţionatã materia7eorgidiu se menţine în raport de adversitate cu lumea e%terioarã, ciar i atunci cânprimete motenirea ce i -ar putea asigura un statut superior. )ntrarea în viaţa mondenã în lumea afacerilor amplificã incompatibilitatea. Observator atent i lucid, 7eorgiddescoperã super fi ci al itatea une i l um i care consi derã g lumele t ri vi al e a le l ui "7eorgidiu drept dovezi de spirit, iar eleganţa vestimentarã i talentul de dansator drepargumente ale valori i . Principala sursã a confl ictului o constituie, însã, integrarea perfeca fiinţei iubite în acest fals sistem de valori.

9rama eroului se nate ,de fapt, din contrastul dintre imaginea idealã a f i inţiubite, consideratã de el unicã i detaatã de orice preocupare comunã i imaginea ei realancoratã în social, în viaţa mondenã.

'%perienţa iubiri i este urmatã de gelozie, trãitã dureros ca o sfidare a orgoliulsãu, a sentimentului unici tãţi i . n t impul e%cursiei de la Odobeti , eroul este marcat datenţia pe care 'la o acordã lui 7., avocat foarte apreciat pentru talentul sãu de dansato'l analizeazã toate gesturile fiinţei iubite, fiind ocat sã descopere cã aceasta repetB faţã dpartenerul ocazional at i tudini pe care le credea asociate cu ri tualul propriei iubiri . 6participarea la rãzboi se e%plicã tot prin orgoliu. 9ei este capabil sã evalueze cu luciditati ironie contrastul dintre declaraţi i le politicienilor i realitatea dezolantã a pregãtiri lopentru rãzboi , 7eorgidiu se implicã, f i ind convins cã evitarea participãrii ar putereprezenta o sursã de inferioritate8 !ar avea faţã de mine, cei care au fost acolo, un motde superioritate pe care n-o pot accepta$. 9ei, iniţ ial, se contureazã pe traiectori i divergente, drama iubiri i i cea

rãzboiului interfereazã. 9acã la începutul acţiunii , 7eorgidiu este gata de un gedisperat, pentru a soluţiona incertitudinea cu privire la infidelitatea 'lei , el considerânduse capabi l de cr imã, i de s inucidere , în f inal, aceastã frãmântare se transformã îindiferenţã. '%perienţa rãzboiului determinã vindecarea de pasiune, confruntarea ctragedia colectivã fãcându-l pe 7eorgidiu sã contientizeze adevãratele proporţi i adramei personale. Pe front, eroul se confruntã cu real i tatea crudã a morţi i, a suferinţeororile rãzboiului generând ,însã, i sentimentul sol idaritãţi i , al integrãrii . Auciditatespiritul analitic caracteristic intelectualului se manifestã i în acest plan, eroul sesizânmanifestãrile comple%e, amestecul de laitate i eroism, de spaimã animalicã i cura&, luppentru supravieţuire.

ntors de pe front dupã ce fusese rãnit i spi tal izat , 7eorgidiu se dovedet

capabil sã se desprindã de sentimentul pe care î l considerase absolut i e ciar mirat cã investit un asemenea capital sufletesc într-o pasiune acum depãitã. 9espãrţirea de trecutus ãu p oa te f i c on si de ra tã u n f in al d es c is , c e l as ã l oc u no r n oi e %p er ie nţ e, a sp ecaracteristic romanului modern, cu persona&e mobile, imprevizibile.

!Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi$ i lustreazã specia romanulusubiectiv, de facturã proustianã, demonstrând originalitatea viziunii autorului în conte%tprozei române interbelice.



51/,G1CUPAUA )" <O#"UA 5UD)'C3);Cami l Petrescu i lustreazã în l iteratura românã interbeli cã orientarea modernis tpersonalitatea creatoare definindu-se prin dualitatea scri itor-teoretician. Opera epicã eso i lustrare a concepţiei dezvoltate în studii le i articolele cu conţinut teoretic, printre car

se distinge eseul !"oua structurã i opera lui #arcel Proust$.Pornind de la ideea cã e%istã un spirit al timpului, care se manifestã în toate formelculturi i i ale t i inţei , Camil Petrescu a&unge la concluzia cã !l i teratura trebuie sã fs incronicã s tructural cu f i losof ia i t iinţa epocii$. 'l cons iderã cã romanul obiectbalzacian, corespunde structurii mentale i fi losofice a secolului al ()(-lea, întemeiatã praţionalism, determinism, cauzalitate. Prin contrast, noua structurã a începutului de sec(( impune intuiţionismul, subiectivitatea în locul obiectivitãţi i , relativitatea în ti inţã analiza subcontientului în psiologie *psianalizã+. n opinia autorului , romanul trebusã se adapteze acestei transformãri prin toate componentele structuri i sale , pentru a nrãmâne anacronic. ceastã idee argumentatã pr in referire la opera lui Proust , va i lustratã pr in romanul !Ult ima noapte de dragoste , întâ ia noapte de rãzboi$, creaţ

reprezentativã pentru specia romanului subiectiv.pãrut în /012, romanul, având ca titlu iniţial !Proces verbal de dragoste i rãzboi$, ar

ca sursã principalã de inspiraţie &urnalul de front al autorului , aspect evident în partea doua. Potrivit mãrturisirii autorului, prima parte este în întregime operã de ficţiune. 3itluse constru ie te pe baza une i dub le ant it eze !ul ti ma4î ntâi a$ i !dragos te 4rãzbo ie%emplificând astfel o atitudine polemicã la adresa l i teraturii de senzaţie, de tip romantiscri itorul susţinând !lucrez permanent în opoziţie cu ceva$. 3otodatã ,ti tlul surprinde cedouã e%perienţe ma&ore trãite de persona&, iubirea i rãzboiul ca e%perienţã a morţii , dar a solidariţãţii umane. 3ema fundamentalã o constituie condiţia intelectualului, marcatã de cele dou

aventuri e%i s tenţia le , aspiraţ ia spre iubirea absolutã i tragedia rãzboiului . ceasdirecţ ie temat icã reprezintã o i lustrare a moderni smului, care susţ ine c itadinizareintelectualizarea prozei, accentuarea investigaţiei psiologice.

Perspectiva narativã este de tip subiectiv, renunţându-se astfel la pretenţia domniscienţã a prozatorului real i st . 5e real izeazã focal izarea internã, evenimentele f i inprezentate e%clusiv din perspectiva persona&ului narator, 6tefan 7eorgidiu. utorul dovedete ,as t fe l, consecvent cu af irmaţ ii le d in !"oua s tructurã i opera lu i #arcProust$8 !sã nu descriu decât ceea ce vãd, ce aud, ce înregistreazã simţurile mele. ceaseste singura realitate pe care o pot povesti , realitatea conti inţei mele, a conţinutului mesufletesc. 9in mine însumi nu pot iei , nu pot vorbi onest decât la persoana întâi$. p lanul modali tãţ ilor narat ive , se îmbinã relatarea i reprezentarea. 5pec if i ce proz

moderne de inf luenţã proust ianã sunt d igres iunil e, d is locãr il e temporale , ordonareevenimentelor în funcţie de memoria afectivã. 5ubiectul romanului se construiete în maniera caracteristicã prozei modern în &urul celor douã e%perienţe fundamentale pentru erou8 iubirea, urmatã de gelozie rãzboiul , ca reve laţ ie a morţ i i i a so lidar iţãţi i umane. Cele douã planuri narat ivinterfereazã pr in intermediul d igres iunilor, a l întreruperii f lu%ului temporal i retrospectivelor.vând ca temB fundamentala iubirea, romanul surprinde, în manierc ar ac te ris ti cB p ro ze i m od er ne , e vo lu ţi a im pre vi zi bil B a c up lu lu i. P en tr u 5 te fa7eorgidiu, intelectual prin vocaţie i nu numai prin formaţie, a cBrui viaţB interioareste marcatB de aspiraţia spre perfecţiune, e%perienţa iubiri i are valoare e%istenţialB, fi in



perceputB ca o aventurB a cunoateri i. 3rBirea pasiunii este permanent dublatB de analizei în contiinţB.Cuplul se constituie, iniţial , datoritB sentimentelor eroinei i modului în care aceasta i manifestB. 'la încearcB sB pBtrundB în intimitatea gândiri i eroului , lBsându-i i luzia cB împBrtBete preocupBrile spirituale.ParticipB alBturi de el la cursuri care-i suninaccesibi le , î i ascul tB cu interes prelegeri le f i losofice.Aa rândul sBu, 7eorgidiu îconstruiete sentimental pornind de la vanitatea mBgul itB- se s imte mândru de a f i iub!de una dintre ce le mai frumoase s tudente$ .Pentru e l , iubirea devine !un proces dautosugestie$, apreci ind cB !trebiue timp i complicitate pentru formarea ei$. nalizan

geneza complicatB a pasiunii, 7eorgidiu surprinde etapele ei contradictorii8mila, duioi, obinuinţa, pânB la acel!monoideism, voluntar la început, patologic pe urmB.$Cei doi t ineri trBiesc , l a început , cu i luz ia detaBr ii ,a i zo lBr ii cuplului, !obi nuiţ i sconsidere cu indiferenţB tot restul lumii$, evadând din real prin iubirea ce le oferB clipe dintensB voluptate. 'i ignorB aspecte le concrete , mater ia le , acceptând cu seninBtaprecaritatea propriei situaţii .Primirea moteniri i unciului avar consti tuie o lovi turB de teatru care le influenţeaznefast destinul, având un impact imprevizibil asupra unitBţii cuplului.7eorgidiu rBmâne acelai inadaptat i inadaptabil la sistemul de valori al unei lumi pcare o considerB superficialB, ipocritB, frivolB. )n scimb, 'la se adapteazB, integrându-desBvâr it în v iaţa mondenB. 'a descoperB plBcerea lu%ului, a e%curs i ilor în grup,

dansului i a fl irtului, lumea saloanelor e%ercitând asupra ei o adevBratB fascinaţie. Pentr7eorgidiu, aceastB transformare înseamnB o lezare a propriului orgoliu, în sensul în carfemeia pe care o considerase !unicB, deasupra oricBror preocupBri mescine$ îi dovedettreptat, frivolitatea.Un moment decisiv în relaţia de cuplu îl constituie e%cursia de la Odobeti, în timpul cBreisuferinţa eroului , nBscutB din gelozie i din orgoliul rBnit, atinge dimensiuni catastrofic"u doar superficial itatea partenerului ocazional al 'lei- un avocat apreciat pentru talentla dans- es te dureroasB pentru e l . 'roul es te tu lburat de repetarea unor gestur i carpentru el, fac parte din ritualul unic al povetii de iubire trBite alBturi de 'la.5epararea t em porarB a cel or doi , urm atB de refacerea cup lu lu i const itui e, pentr7eorgidiu, e%perienţe fundamentale, supuse unui permanent proces de analizB. <Bzboiu

la care participB tot din orgol iu, potrivi t mBrturisiri i 8$ar avea faţB de mine, cei care afost acolo, un motiv de superioritate pe care n-o pot accepta$- va avea un rol purificato)n preziua declanBrii rBzboiului , torturat de incertitudini i presupuneri , 7eorgidiugata de gesturi d isperate spre a obţ ine dovda l egBturii e%tracon&ugale .' otBrât sdezerteze, apoi sB î i sancţioneze pe vinovaţi prin crimB, apoi sB se sinucidB.'venimentele împiedicB de la gestul disperat, iar contactul cu tragedia colectivB îi pune în luminadevBratele proporţi i- derizori i- ale dramei individuale. )n final , pasiunea i gelozia sunanulate, 7eorgidiu fiind decis sB se despartB de 'la i sB îi lase !tot@tot trecutul$.Hinalul romanului reprezintB un deznodBmânt în raport cu evolutia cuplului , in sensul csurprinde destrBmarea acestuia. )n privinţa persona&elor, f inalul apare desis , acestef i ind capabi le de noi e%perienţe. aspect caracterist ic romanului modern, cu persona

mobile, imprevizibile.!Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi$ i lustreazã specia romanulusubiectiv, de facturã proustianã, demonstrând originalitatea viziunii autorului în conte%tprozei române interbelice.



1G,:2-P'<5P'C3); "<3); )" <O#"UA 5UD)'C3);5GE-)"53"3'A' CO#U")C<)) "<3);' )" <O#"UA 5UD)'C3);Cami l Petrescu i lustreazã în l iteratura românã interbeli cã orientarea modernis tpersonalitatea creatoare definindu-se prin dualitatea scri itor-teoretician. Opera epicã eso i lustrare a concepţiei dezvoltate în studii le i articolele cu conţinut teoretic, printre carse distinge eseul !"oua structurã i opera lui #arcel Proust$. Pornind de la ideea cã e%istã un spirit al timpului, care se manifestã în toate forme

culturi i i ale t i inţei , Camil Petrescu a&unge la concluzia cã !l i teratura trebuie sã fs incronicã s tructural cu f i losof ia i t iinţa epocii$. 'l cons iderã cã romanul obiectbalzacian, corespunde structurii mentale i fi losofice a secolului al ()(-lea, întemeiatã praţionali sm, determini sm, cauzal itate . Pe aceastã concepţ ie se bazeazã pretenţia domnisc ienţã a naratorului , precum i rea li zarea persona&ului ca un caracter * t ip+ cacţioneazã cu o consecvenţã mecanicã, îndemnat de o cauzal i tate logicã. Prin contrasnoua structurã a începutului de secol (( impune intui ţ ionismul , subiectivi tatea în locuobiectivitãţi i , relativitatea în ti inţã i analiza subcontientului în psiologie *psianalizãn opinia autorului , romanul trebuie sã se adapteze acestei transformãri pr in toacomponentele structurii sale, pentru a nu rãmâne anacronic. ceastã idee argumentatã prireferire la opera lui Proust, va fi i lustratã prin romanul !Ultima noapte de dragoste, întâ

noapte de rãzboi$, creaţie reprezentativã pentru specia romanului subiectiv.pãrut în /012, romanul, având ca titlu iniţial !Proces verbal de dragoste i rãzboi$are ca sursã principalã de inspiraţie &urnalul de front al autorului, aspect evident în partea doua. Potrivi t mãrturisiri i autorului , prima parte este în întregime operã de f icţ iun3itlul se construiete pe baza unei duble anti teze !ul t ima4 întâia$ i !dragoste4rãzboie%emplificând astfel o atitudine polemicã la adresa l i teraturii de senzaţie, de tip romantiscri itorul susţinând !lucrez permanent în opoziţie cu ceva$. 3otodatã ,ti tlul surprinde cedouã e%perienţe ma&ore trãite de persona&, iubirea i rãzboiul ca e%perienţã a morţii , dar a solidariţãţii umane. 3ema fundamentalã o constituie condiţia intelectualului, marcatã de cele douaventuri e%i s tenţia le , aspiraţ ia spre iubirea absolutã i tragedia rãzboiului . ceas

direcţ ie temat icã reprezintã o i lustrare a moderni smului, care susţ ine c itadinizareintelectualizarea prozei, accentuarea investigaţiei psiologice.ceastB dublB vocaţie creatoare, de prozator i teoretician, favorizeaza, în cazul lu CamPetrescu, o abordare particularB a raportului dintre instanţele comunicBrii narative. )deie%puse în opera eseist icB sunt val idate estetic , în opera l i terarB, atât prin constructromanescB în spiri tul e%igenţelor de autentici tate i anticalofi l ie , cât i prin real izarepersona&ului- narator. Perspectiva narativã este de tip subiectiv, renunţându-se astfel la pretenţia domniscienţã a prozatorului real i st . 5e real izeazã focal izarea internã, evenimentele f i inprezentate e%clusiv din perspectiva persona&ului narator, 6tefan 7eorgidiu. utorul dovedete ,as t fe l, consecvent cu af irmaţ ii le d in !"oua s tructurã i opera lu i #arc

Proust$8 !sã nu descriu decât ceea ce vãd, ce aud, ce înregistreazã simţurile mele. ceaseste singura realitate pe care o pot povesti , realitatea conti inţei mele, a conţinutului mesufletesc. 9in mine însumi nu pot iei, nu pot vorbi onest decât la persoana întâi$.Hormula relatBri i- confesiune, la persoana ), creeazB o relaţie directB cu citi torul , acestfiind direct implicat în actul lecturii. n planul modalitãţi lor narative, se îmbinã relatarea i reprezentarea. 5pecifiprozei moderne de influenţã proustianã sunt digresiunile, dislocãrile temporale, ordonareevenimentelor în funcţie de memoria afectivã. 5emnificativã pentru concepţia lui Camil Petrescu despre roman este ideautenti ci tã ţi i. ceasta se t raduce pri n revel area com pl e% itãţ ii v ie ţi i i nter ioare



persona&ului i ,totodatã, printr-o inserţie în te%tul l i terar a evenimentelor fãrã intenţi înfrumuseţãrii sau a deformãrii. n acest sens, imaginea despre rãzboi se contureazã diperspectiva unui participant direct, scri itorul refuzând deopotrivã !l iteratura de rãzberoicã i efervescen tã ca sifonul$ i l iteratura care e%agereazã ororile.


5ubiectul romanului se construiete în maniera caracteristicã prozei moderne î &urul celor douã e%perienţe fundamentale pentru erou8 iubirea, urmatã de gelozie

rãzboiul , ca reve laţ ie a morţ i i i a so lidar iţãţi i umane. Cele douã planuri narat ivinterfereazã pr in intermediul d igres iunilor, a l întreruperii f lu%ului temporal i retrospectivelor. stfel , acţiunea debuteazã în primãvara anului /0/:, avându-l în centrpe 6tefan 7eorgidiu, proaspãt sublocotenent într-un regiment de pe ;alea Praove9iscuţia de la popotã pe tema unui fapt divers, acitarea unui bãrbat care îi ucisese soţadulterinã, este pentru 7eorgidiu prete%tul unei izbucniri violente faţã de camarazii si, totodatã, al rememorãrii propriei e%perienţe sentimentale.

<ememorarea marcatã de frecvente întreruperi ale f lu%ului conti inţei, dnumeroase consideraţi i ale persona&ului în special pe tema iubiri i , surprinde o serie dm om ente sem ni fi ca ti ve . C ãsãtor it de doi ani cu o col egã de l a U ni vers itate, 6 te fa7eorgidiu are bãnuiala cã aceasta î l înalã i intenţioneazã ciar sã o surprindã i sã

rãzbune. <etrospect iva pune în luminã naterea sent imentului de iubire d in orgol imãgulit *se simte mândru cã este iubit de una dintre cele mai frumoase studente+= evoluţcuplului în armonie, departe de frãmântãrile lumii , scimbarea de destin determinatã dprimirea unei moteniri cons iderabil e. Parado%al , aceastã modi fi care duce treptat disoluţia cuplului , integrarea în viaţa mondenã evidenţi ind înstrãinarea. <ãnit în orgoliusãu de presupunerea unei l egãturi e%tracon&ugale , parţ ia l conf i rmatã pr in anumiinc idente , 6tefan se desparte de 'la , apoi ce i doi î i re iau l egãtura , p lecarea pe frondeterminând reactuali zarea bãnuiel ilor i a incerti tudinilor. )mpl icarea în rãzbodescoperirea tragediei co lective determinã , însã, e liberarea de pasiune , 7eorgidreuind în final desprinderea de 'la i de tot trecutul sãu.

<eal izarea persona&elor în romanul subiectiv, este determinatã de unici tate

perspectivei . 9e asemenea, naratorul nu impune drept valabile la modul absolut propriiobservaţii , el putând doar presupune sentimentele i atitudinea celorlalţi .Principalele modalitãţi devin, astfel , autocaracterizarea i caracterizarea indirec

prin gesturi , a t itudini , relaţ ia cu celelal te persona&e. 6tefan 7eorgidiu i lustreazmodelul intelectualului prin vocaţie i nu numai prin formaţie, personalitate conturatã dCamil Petrescu în roman i în dramaturgie *!?ocul ie lelor$+ . Principalele trãsãturi apersonali tãţ ii eroului sunt f i rea speculat ivã , nepract icã , temperamentul introvert iorgol iul , aspiraţia spre absolut în cunoatere i în iubire. Pentru 7eorgidiu, iubirereprezintã o e%perienţã e%istenţialã ma&orã. 9ei se nate din orgoliu, din mândria !de a iubit de una dintre cele mai frumoase studente$, dragostea se transformã din autosugest în obsesie. <eflecţiile eroului pe aceastã temã sunt sugestive pentru înţelegere

comple%itãţi i sale i , totodatB, pentru viziunea prozatorului asupra iubiri i8 !Orice iubirmare e mai curând un proces de autosugestie. 3rebuie timp i trebuie complicitate pentrformarea ei@ Orice iubire e un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmã$. 9orinţa de absolut în iubire, precum i i luzia cã prin trãirea acesteia, cuplul spoate desprinde de lumea încon&urãtoare, fanatizeazã conti inţa persona&ului . Contactul crealitatea, accentuat prin pãtrunderea cuplului în viaţa mondenã, spulberã aceastã iluzie.

Prin condiţ ia sa de intelectual , dornic sã trãiascã la înãl ţ imea idei lor sal7 eorg id iu e ste organ ic i nadaptat i i nadaptab il l a s is temul de val or i d in l um econtemporanã.)nadaptarea nu este condiţionatB material , ci este motivatB prin contrastudintre valori le ideale în care crede eroul i superficial i tatea din viaţa mondenB.'a s



menţine i ciar se acutizeazB dupB primirea moteniri i- eveniment care duce, treptat, ldisoluţia cuplului 9rama eroului se nate ,de fapt, din contrastul dintre imaginea idealãfiinţei iubite, consideratã de el unicã i detaatã de orice preocupare comunã i imaginea realã, ancoratã în social. '%perienţa iubiri i este urmatã de gelozie, trãitã dureros ca o sfidare a orgoliulsãu, a sentimentului unicitãţi i . 6i participarea la rãzboi se e%plicã tot prin orgoliu. 9eeste capabil sã evalueze cu luciditate i ironie contrastul dintre declaraţiile politicienilor realitatea dezolantã a pregãtiri lor pentru rãzboi , 7eorgidiu se implicã, fi ind convins cevitarea participãrii ar putea reprezenta o sursã de inferioritate8 !ar avea faţã de mine, c

care au fost acolo, un motiv de superioritate pe care n-o pot accepta$. 9ei, iniţ ial, se contureazã pe traiectori i divergente, drama iubiri i i cea rãzbo iu lu i i nter fereazã. '%per ienţa rãzbo iu lu i determi nã v indecarea de pas iunconfruntarea cu tragedia colectivã fãcându-l pe 7eorgidiu sã contientizeze adevãrateproporţii ale dramei personale. Pe front, eroul se confruntã cu realitatea crudã a morţi i ,suferinţei , orori le rãzboiului generând , însã, i sentimentul solidari tãţi i , a l integrãriAucidi tatea, spiri tul anal i t ic caracterist ic intelectualului se manifestã i în acest planeroul sesizând manifestãrile comple%e, amestecul de laitate i eroism, de spaimã animalici cura&, lupta pentru supravieţuire.

ntors de pe front dupã ce fusese rãnit i spi tal izat , 7eorgidiu se dovedetcapabil sã se desprindã de sentimentul pe care î l considerase absolut i e ciar mirat cã

investit un asemenea capital sufletesc într-o pasiune acum depãitã. 9espãrţirea de trecutus ãu p oa te f i c on si de ra tã u n f in al d es c is , c e l as ã l oc u no r n oi e %p er ie nţ e, a sp ecaracteristic romanului modern, cu persona&e mobile, imprevizibile.


51/,G1CUPAUA )" <O#"UA 5UD)'C3);



pãrut în /012, romanul, având ca titlu iniţial !Proces verbal de dragoste i rãzboi$, aca sursã principalã de inspiraţie &urnalul de front al autorului , aspect evident în partea doua. Potrivit mãrturisirii autorului, prima parte este în întregime operã de ficţiune. 3itluse constru ie te pe baza une i dub le ant it eze !ul ti ma4î ntâi a$ i !dragos te 4rãzbo ie%emplificând astfel o atitudine polemicã la adresa l i teraturii de senzaţie, de tip romantiscri itorul susţinând !lucrez permanent în opoziţie cu ceva$. 3otodatã ,ti tlul surprinde cedouã e%perienţe ma&ore trãite de persona&, iubirea i rãzboiul ca e%perienţã a morţii , dar a solidariţãţii umane. 3ema fundamentalã o constituie condiţia intelectualului, marcatã de cele dou

aventuri e%i s tenţia le , aspiraţ ia spre iubirea absolutã i tragedia rãzboiului . ceasdirecţ ie temat icã reprezintã o i lustrare a moderni smului, care susţ ine c itadinizareintelectualizarea prozei, accentuarea investigaţiei psiologice.

Perspectiva narativã este de tip subiectiv, renunţându-se astfel la pretenţia domniscienţã a prozatorului real i st . 5e real izeazã focal izarea internã, evenimentele f i inprezentate e%clusiv din perspectiva persona&ului narator, 6tefan 7eorgidiu. utorul dovedete ,as t fe l, consecvent cu af irmaţ ii le d in !"oua s tructurã i opera lu i #arcProust$8 !sã nu descriu decât ceea ce vãd, ce aud, ce înregistreazã simţurile mele. ceaseste singura realitate pe care o pot povesti , realitatea conti inţei mele, a conţinutului mesufletesc. 9in mine însumi nu pot iei , nu pot vorbi onest decât la persoana întâi$. p lanul modali tãţ ilor narat ive , se îmbinã relatarea i reprezentarea. 5pec if i ce proz

moderne de inf luenţã proust ianã sunt d igres iunil e, d is locãr il e temporale , ordonareevenimentelor în funcţie de memoria afectivã. 5ubiectul romanului se construiete în maniera caracteristicã prozei modern în &urul celor douã e%perienţe fundamentale pentru erou8 iubirea, urmatã de gelozie rãzboiul , ca reve laţ ie a morţ i i i a so lidar iţãţi i umane. Cele douã planuri narat ivinterfereazã pr in intermediul d igres iunilor, a l întreruperii f lu%ului temporal i retrospectivelor.vând ca temB fundamentala iubirea, romanul surprinde, în manierc ar ac te ris ti cB p ro ze i m od er ne , e vo lu ţi a im pre vi zi bil B a c up lu lu i. P en tr u 5 te fa7eorgidiu, intelectual prin vocaţie i nu numai prin formaţie, a cBrui viaţB interioareste marcatB de aspiraţia spre perfecţiune, e%perienţa iubiri i are valoare e%istenţialB, fi inperceputB ca o aventurB a cunoateri i. 3rBirea pasiunii este permanent dublatB de analiz

ei în contiinţB.Cuplul se constituie, iniţial , datoritB sentimentelor eroinei i modului în care aceasta i manifestB. 'la încearcB sB pBtrundB în intimitatea gândiri i eroului , lBsându-i i luzia cB împBrtBete preocupBrile spirituale.ParticipB alBturi de el la cursuri care-i suninaccesibi le , î i ascul tB cu interes prelegeri le f i losofice.Aa rândul sBu, 7eorgidiu îconstruiete sentimentul pornind de la vanitatea mBgul i tB- se s imte mândru de a f i iub!de una dintre ce le mai frumoase s tudente$ .Pentru e l , iubirea devine !un proces dautosugestie$, apreci ind cB !trebiue timp i complicitate pentru formarea ei$. nalizangeneza complicatB a pasiunii, 7eorgidiu surprinde etapele ei contradictorii8mila, duioi, obinuinţa, pânB la acel!monoideism, voluntar la început, patologic pe urmB.$Cei doi t ineri trBiesc , l a început , cu i luz ia detaBr ii ,a i zo lBr ii cuplului, !obi nuiţ i s

considere cu indiferenţB tot restul lumii$, evadând din real prin iubirea ce le oferB clipe dintensB voluptate. 'i ignorB aspecte le concrete , mater ia le , acceptând cu seninBtaprecaritatea propriei situaţii .Primirea moteniri i unciului avar consti tuie o lovi turB de teatru care le influenţeaznefast destinul, având un impact imprevizibil asupra unitBţii cuplului.7eorgidiu rBmâne acelai inadaptat i inadaptabil la sistemul de valori al unei lumi pcare o considerB superficialB, ipocritB, frivolB. )n scimb, 'la se adapteazB, integrându-desBvâr it în v iaţa mondenB. 'a descoperB plBcerea lu%ului, a e%curs i ilor în grup, dansului i a fl irtului, lumea saloanelor e%ercitând asupra ei o adevBratB fascinaţie. Pentr7eorgidiu, aceastB transformare înseamnB o lezare a propriului orgoliu, în sensul în car



femeia pe care o considerase !unicB, deasupra oricBror preocupBri mescine$ îi dovedettreptat, frivolitatea.Un moment decisiv în relaţia de cuplu îl constituie e%cursia de la Odobeti, în timpul cBreisuferinţa eroului , nBscutB din gelozie i din orgoliul rBnit, atinge dimensiuni catastrofic"u doar superficial itatea partenerului ocazional al 'lei- un avocat apreciat pentru talentla dans- es te dureroasB pentru e l . 'roul es te tu lburat de repetarea unor gestur i carpentru el, fac parte din ritualul unic al povetii de iubire trBite alBturi de 'la.5epararea t em porarB a cel or doi , urm atB de refacerea cup lu lu i const itui e, pentr7eorgidiu, e%perienţe fundamentale, supuse unui permanent proces de analizB. <Bzboiu

la care participB tot din orgol iu, potrivi t mBrturisiri i 8$ar avea faţB de mine, cei care afost acolo, un motiv de superioritate pe care n-o pot accepta$- va avea un rol purificato)n preziua declanBrii rBzboiului , torturat de incertitudini i presupuneri , 7eorgidiugata de gesturi d isperate spre a obţ ine dovda l egBturii e%tracon&ugale .' otBrât sdezerteze, apoi sB î i sancţioneze pe vinovaţi prin crimB, apoi sB se sinucidB.'venimentele împiedicB de la gestul disperat, iar contactul cu tragedia colectivB îi pune în luminadevBratele proporţi i- derizori i- ale dramei individuale. )n final , pasiunea i gelozia sunanulate, 7eorgidiu fiind decis sB se despartB de 'la i sB îi lase !tot@tot trecutul$.Hinalul romanului reprezintB un deznodBmânt în raport cu evolutia cuplului , in sensul csurprinde destrBmarea acestuia. )n privinţa eroi lor, f inalul apare desis , acestea f i incapabile de noi e%perienţe. aspect caracteristic romanului modern, cu persona&e mobil

imprevizibile.!Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi$ i lustreazã specia romanulusubiectiv, de facturã proustianã, demonstrând originalitatea viziunii autorului în conte%tprozei române interbelice.

51G,:2-P'<5P'C3); "<3); )" <O#"UA 5UD)'C3);5GE-)"3"3'A' CO#U")C<)) "<3);' )" <O#"UA 5UD)'C3);Cami l Petrescu i lustreazã în l iteratura românã interbeli cã orientarea modernis tpersonalitatea creatoare definindu-se prin dualitatea scri itor-teoretician. Opera epicã eso i lustrare a concepţiei dezvoltate în studii le i articolele cu conţinut teoretic, printre carse distinge eseul !"oua structurã i opera lui #arcel Proust$.



Pornind de la ideea cã e%istã un spirit al timpului, care se manifestã în toate formeculturi i i ale t i inţei , Camil Petrescu a&unge la concluzia cã !l i teratura trebuie sã fs incronicã s tructural cu f i losof ia i t iinţa epocii$. 'l cons iderã cã romanul obiectbalzacian, corespunde structurii mentale i fi losofice a secolului al ()(-lea, întemeiatã praţionali sm, determini sm, cauzal itate . Pe aceastã concepţ ie se bazeazã pretenţia domnisc ienţã a naratorului , precum i rea li zarea persona&ului ca un caracter * t ip+ cacţioneazã cu o consecvenţã mecanicã, îndemnat de o cauzal i tate logicã. Prin contrasnoua structurã a începutului de secol (( impune intui ţ ionismul , subiectivi tatea în locuobiectivitãţi i , relativitatea în ti inţã i analiza subcontientului în psiologie *psianalizã

n opinia autorului , romanul trebuie sã se adapteze acestei transformãri pr in toacomponentele structurii sale, pentru a nu rãmâne anacronic. ceastã idee argumentatã prireferire la opera lui Proust, va fi i lustratã prin romanul !Ultima noapte de dragoste, întânoapte de rãzboi$, creaţie reprezentativã pentru specia romanului subiectiv.

pãrut în /012, romanul, având ca titlu iniţial !Proces verbal de dragoste i rãzboi$are ca sursã principalã de inspiraţie &urnalul de front al autorului, aspect evident în partea doua. Potrivi t mãrturisiri i autorului , prima parte este în întregime operã de f icţ iun3itlul se construiete pe baza unei duble anti teze !ul t ima4 întâia$ i !dragoste4rãzboie%emplificând astfel o atitudine polemicã la adresa l i teraturii de senzaţie, de tip romantiscri itorul susţinând !lucrez permanent în opoziţie cu ceva$. 3otodatã ,ti tlul surprinde cedouã e%perienţe ma&ore trãite de persona&, iubirea i rãzboiul ca e%perienţã a morţii , dar

a solidariţãţii umane. 3ema fundamentalã o constituie condiţia intelectualului, marcatã de cele douaventuri e%i s tenţia le , aspiraţ ia spre iubirea absolutã i tragedia rãzboiului . ceasdirecţ ie temat icã reprezintã o i lustrare a moderni smului, care susţ ine c itadinizareintelectualizarea prozei, accentuarea investigaţiei psiologice.ceastB dublB vocaţie creatoare, de prozator i teoretician, favorizeaza, în cazul lu CamPetrescu, o abordare particularB a raportului dintre instanţele comunicBrii narative. )deie%puse în opera eseist icB sunt val idate estetic , în opera l i terarB, atât prin constructromanescB în spiri tul e%igenţelor de autentici tate i anticalofi l ie , cât i prin real izarepersona&ului- narator. Perspectiva narativã este de tip subiectiv, renunţându-se astfel la pretenţia d

omniscienţã a prozatorului real i st . 5e real izeazã focal izarea internã, evenimentele f i inprezentate e%clusiv din perspectiva persona&ului narator, 6tefan 7eorgidiu. utorul dovedete ,as t fe l, consecvent cu af irmaţ ii le d in !"oua s tructurã i opera lu i #arcProust$8 !sã nu descriu decât ceea ce vãd, ce aud, ce înregistreazã simţurile mele. ceaseste singura realitate pe care o pot povesti , realitatea conti inţei mele, a conţinutului mesufletesc. 9in mine însumi nu pot iei, nu pot vorbi onest decât la persoana întâi$.Hormula relatBri i- confesiune, la persoana ), creeazB o relaţie directB cu citi torul , acestfiind direct implicat în actul lecturii. n planul modalitãţi lor narative, se îmbinã relatarea i reprezentarea. 5pecifiprozei moderne de influenţã proustianã sunt digresiunile, dislocãrile temporale, ordonareevenimentelor în funcţie de memoria afectivã.

5emnificativã pentru concepţia lui Camil Petrescu despre roman este ideautenti ci tã ţi i. ceasta se t raduce pri n revel area com pl e% itãţ ii v ie ţi i i nter ioare persona&ului i ,totodatã, printr-o inserţie în te%tul l i terar a evenimentelor fãrã intenţi înfrumuseţãrii sau a deformãrii. n acest sens, imaginea despre rãzboi se contureazã diperspectiva unui participant direct, scri itorul refuzând deopotrivã !l iteratura de rãzberoicã i efervescen tã ca sifonul$ i l iteratura care e%agereazã ororile.




5ubiectul romanului se construiete în maniera caracteristicã prozei moderne î &urul celor douã e%perienţe fundamentale pentru erou8 iubirea, urmatã de gelozie rãzboiul , ca reve laţ ie a morţ i i i a so lidar iţãţi i umane. Cele douã planuri narat ivinterfereazã pr in intermediul d igres iunilor, a l întreruperii f lu%ului temporal i retrospectivelor. stfel , acţiunea debuteazã în primãvara anului /0/:, avându-l în centrpe 6tefan 7eorgidiu, proaspãt sublocotenent într-un regiment de pe ;alea Praove9iscuţia de la popotã pe tema unui fapt divers, acitarea unui bãrbat care îi ucisese soţadulterinã, este pentru 7eorgidiu prete%tul unei izbucniri violente faţã de camarazii si, totodatã, al rememorãrii propriei e%perienţe sentimentale.

<ememorarea marcatã de frecvente întreruperi ale f lu%ului conti inţei, dnumeroase consideraţi i ale persona&ului în special pe tema iubiri i , surprinde o serie dm om ente sem ni fi ca ti ve . C ãsãtor it de doi ani cu o col egã de l a U ni vers itate, 6 te fa7eorgidiu are bãnuiala cã aceasta î l înalã i intenţioneazã ciar sã o surprindã i sã rãzbune. <etrospect iva pune în luminã naterea sent imentului de iubire d in orgol imãgulit *se simte mândru cã este iubit de una dintre cele mai frumoase studente+= evoluţcuplului în armonie, departe de frãmântãrile lumii , scimbarea de destin determinatã dprimirea unei moteniri cons iderabil e. Parado%al , aceastã modi fi care duce treptat disoluţia cuplului , integrarea în viaţa mondenã evidenţi ind înstrãinarea. <ãnit în orgoliusãu de presupunerea unei l egãturi e%tracon&ugale , parţ ia l conf i rmatã pr in anumiinc idente , 6tefan se desparte de 'la , apoi ce i doi î i re iau l egãtura , p lecarea pe fron

determinând reactuali zarea bãnuiel ilor i a incerti tudinilor. )mpl icarea în rãzbodescoperirea tragediei co lective determinã , însã, e liberarea de pasiune , 7eorgidreuind în final desprinderea de 'la i de tot trecutul sãu.

<eal izarea persona&elor în romanul subiectiv, este determinatã de unici tateperspectivei . 9e asemenea, naratorul nu impune drept valabile la modul absolut propriiobservaţii , el putând doar presupune sentimentele i atitudinea celorlalţi .

Principalele modalitãţi devin, astfel , autocaracterizarea i caracterizarea indirecprin gesturi , a t itudini , relaţ ia cu celelal te persona&e. 6tefan 7eorgidiu i lustreazmodelul intelectualului prin vocaţie i nu numai prin formaţie, personalitate conturatã dCamil Petrescu în roman i în dramaturgie *!?ocul ie lelor$+ . Principalele trãsãturi apersonali tãţ ii eroului sunt f i rea speculat ivã , nepract icã , temperamentul introvert i

orgol iul , aspiraţia spre absolut în cunoatere i în iubire. Pentru 7eorgidiu, iubirereprezintã o e%perienţã e%istenţialã ma&orã. 9ei se nate din orgoliu, din mândria !de a iubit de una dintre cele mai frumoase studente$, dragostea se transformã din autosugest în obsesie. <eflecţiile eroului pe aceastã temã sunt sugestive pentru înţelegerecomple%itãţi i sale i , totodatB, pentru viziunea prozatorului asupra iubiri i8 !Orice iubirmare e mai curând un proces de autosugestie. 3rebuie timp i trebuie complicitate pentrformarea ei@ Orice iubire e un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmã$. 9orinţa de absolut în iubire, precum i i luzia cã prin trãirea acesteia, cuplul spoate desprinde de lumea încon&urãtoare, fanatizeazã conti inţa persona&ului . Contactul crealitatea, accentuat prin pãtrunderea cuplului în viaţa mondenã, spulberã aceastã iluzie.

Prin condiţ ia sa de intelectual , dornic sã trãiascã la înãl ţ imea idei lor sal

7 eorg id iu e ste organ ic i nadaptat i i nadaptab il l a s is temul de val or i d in l um econtemporanã.)nadaptarea nu este condiţionatB material , ci este motivatB prin contrastudintre valori le ideale în care crede eroul i superficial i tatea din viaţa mondenB.'a smenţine i ciar se acutizeazB dupB primirea moteniri i- eveniment care duce, treptat, ldisoluţia cuplului 9rama eroului se nate ,de fapt, din contrastul dintre imaginea idealãfiinţei iubite, consideratã de el unicã i detaatã de orice preocupare comunã i imaginea realã, ancoratã în social. '%perienţa iubiri i este urmatã de gelozie, trãitã dureros ca o sfidare a orgoliulsãu, a sentimentului unicitãţi i . 6i participarea la rãzboi se e%plicã tot prin orgoliu. 9eeste capabil sã evalueze cu luciditate i ironie contrastul dintre declaraţiile politicienilor



realitatea dezolantã a pregãtiri lor pentru rãzboi , 7eorgidiu se implicã, fi ind convins cevitarea participãrii ar putea reprezenta o sursã de inferioritate8 !ar avea faţã de mine, ccare au fost acolo, un motiv de superioritate pe care n-o pot accepta$. 9ei, iniţ ial, se contureazã pe traiectori i divergente, drama iubiri i i cea rãzbo iu lu i i nter fereazã. '%per ienţa rãzbo iu lu i determi nã v indecarea de pas iunconfruntarea cu tragedia colectivã fãcându-l pe 7eorgidiu sã contientizeze adevãrateproporţii ale dramei personale. Pe front, eroul se confruntã cu realitatea crudã a morţi i ,suferinţei , orori le rãzboiului generând , însã, i sentimentul solidari tãţi i , a l integrãriAucidi tatea, spiri tul anal i t ic caracterist ic intelectualului se manifestã i în acest plan

eroul sesizând manifestãrile comple%e, amestecul de laitate i eroism, de spaimã animalici cura&, lupta pentru supravieţuire.ntors de pe front dupã ce fusese rãnit i spi tal izat , 7eorgidiu se dovedet

capabil sã se desprindã de sentimentul pe care î l considerase absolut i e ciar mirat cã investit un asemenea capital sufletesc într-o pasiune acum depãitã. 9espãrţirea de trecutus ãu p oa te f i c on si de ra tã u n f in al d es c is , c e l as ã l oc u no r n oi e %p er ie nţ e, a sp ecaracteristic romanului modern, cu persona&e mobile, imprevizibile.


Roman al experientei

Camil Petrescu sc afirma ca personalitate creatoare sub semnul unei duble ocatii de teoretician si de scriito

eseurile sale despre roman si despre teatru completand opera literara propriu" #isa$ %n contextul perioadei



interbelice! in care se conturea#a diferite atitudini si conin&eri cu priire la structura romanului! Camil Petrescu

este adeptul romanului subiecti de factura proustiana$ Principalele repere ale conceptiei sale sunt conturate in

studiul ' (oua structura si opera lui )arcel Proust *$ +utorul porneste de la ideea ca exista un spirit al timpului care se manifesta prin diferite innoiri,inoatii in

diferite planuri ale ietii spirituale " filo#ofie! stiinta! arta " si ca literatura trebuie sa fie ' sincronica structural cu

filo#ofia si stiinta epocii *$ Pornind de la anali#a principalelor sc-imbari interenite in &andirea stiintifica sifilo#ofica ! scriitorul a.un&e la conclu#ia ca literatura ! in special romanul! trebuie sa asimile#e ! sa reflecte aceste

sc-imbari prin descoperirea de noi modalitati artistice$ /l reali#ea#a o critica a romanului de tip bal#acian ! fiind d

parere ca acesta corespunde prin formula si prin tematica secolului %$ impotria! romanul repre#entat de Prou

urmareste realitatea interioara intr"o maniera subiectia! isi propune sa surprinda fluxul constiintei! ordonea#aeenimentele in functie de memoria inoluntara! substituie timpului exteriorcronolo&ic timpul

interiorpsi-olo&ic$ a nielul formulei compo#itionale ! aceste aspecte se concreti#ea#a prin fra#e ample! disloca

ale planurilor temporale! marci ale subiectiitatii! asa cum sublinia#a autorul sa nu descriu decat ceea ce ad! caud ! ce inre&istrea#a simturile mele$ +ceasta este sin&ura realitate pe care o pot poesti! realitatea constiintei mele

in mine insumi! eu nu pot iesi! nu pot orbi onest decat la persoana %$

+ceasta marturisire a scriitorului este confirmata estetic prin reali#area romanului ltima noapte de dra&os! intaia noapte de ra#boi ca roman al experientei$

+stfel! autorul structurea#a opera recur&and la formula naratiunii subiectie la persoana % cu focali#are

interna$ %n spiritul idealului de autenticitate dominant in opera lui Camil Petrescu si a altor pro#atori din &eneratiasa " )ircea /liade! )i-ail :ebastian ; experienta traita nemi.locit! precum si sinceritatea totala! pana la

confesiune constituie nucleul romanului$ intr"o alta marturisire a lui Camil Petrescu ! priitor la &ene#aromanului! se desprinde ideea ca prima parte este in intre&ime opera de fictiune! in timp ce partea a %%"a este

inspirata din .urnalul de front al scriitorului! participant la luptele din primul ra#boi mondial$+ceasta fidelitate fata de documentfata de textul non"literar nu este sin&ura sursa a autenticitatii pentru ca!

in i#iunea scriitorului! eenimentele sunt mai putin importante decat rasfran&erea lor in constiinta$ e aceea! se

poate afirma ca si experienta iubirii ! care constituie substanta primei parti a romanului! deine autentica prinanali#a! interpretarea ei de catre persona.ul"narator$

<itlul romanului! construit pe ba#a unei duble antite#e " ultima"intaia! dra&oste"ra#boi ; nu corespunde

intentiei autorului! care initial isi intitulea#a opera Proces erbal de dra&oste si ra#boi pentru a demonstra tendinspre ri&oarea obseratiei si refu#ul scrisului frumos$ %n acest sens! Camil Petrescu introduce in lucrarile sale

teoretice termenul de anticalofil prin care desemnea#a un scriitor ce refu#a perfectiunea formala! exprimarea

plina de artificii stilistice si se concentrea#a asupra esentei$ %n sc-imb! titlul actual accentuea#a ideea ca atatiubirea ! cat si ra#boiul sunt traite de persona. cu intensitate ! ealuate in planul constiintei! determinandmetamorfo#e interioare dramatice$

%n centrul romanului se situea#a un persona. care poseda si statutul de narator al propriilor experiente si in

care critica literara a a#ut o proiectie a personalitatii creatorului ! ceea ce accentuea#a caracterul de roman alexperientei$ :"au remarcat in acest sens trasaturi ca luciditatea! spiritul analitic! pasiunea cu care abordea#a

domeniul cunoasterii si al speculatiei filo#ofice! precum si or&oliul$ %ndeosebi aceasta trasatura este determinanta i

asumarea de catre erou a celor doua experiente ma.ore$ +stfel! =-eor&-idiu se indra&osteste pentru ca se simtemandru de a fi iubit! apreciat de catre una din cele mai frumoase studente! anitatea ma&ulita fiind astfel la ori&ine

sentimentului$ Pe de alta parte! el participa la ra#boi nu din conin&ere sau din patriotism! ci pentru ca nu accepta

o astfel de experienta sa lipseasca din intre&ul meu sufletesc$ )ai mult decat atat! considera ca nu ar putea sa

tolere#e superioritatea celor care au participat la ra#boiar aea fata de mine cei care au fost acolo un moti desuperioritate pe care n"o pot accepta$

/ste semnificati faptul ca trairea dramatica a eenimentelor ra#boiului a.un&e sa anule#e importanta pe car

persona.ul o acordase poestii de iubire$ +stfel! =-eor&-idiu este constient ca in ra#boi dramele interioare au foscele mai cumplite ! dar in acelasi timp! el traieste experiente tulburatoare ! incompatibile cu iata lui

anterioaralupta pentru supraietuire ! solidaritatea umana! teama animalica in fata prime.diei! ecinatatea mortii s

a suferintei$ %n final! persona.ul care suferise c-inurile &elo#iei! considerandu"se capabil c-iar de o crima pasionalase descopera nu numai indecat de pasiune! ci si uimit ca a putut inesti n iubire un asemenea capital sufletesc$ / ȋ

este &ata sa se desparta nu numai de femeia iubita! ci si de lucrurile ce repre#inta tot trecutul$ +cest de#nodaman

repre#inta un ar&ument pentru eolutia imprei#ibila a eroului! in spiritul romanului modern$

ultima noapte de dragoste

Documents