Ultima noapte de dragoste, prima noapte de razboi Camil PetrescuCapitolul I (La Piatra Craiului, in munte)Pe acest fond sufletesc, are loc,intr-o seara, o discutie lapopota ofiterilor, pe marginea unei stiri din ziar: unbarbat dinlumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si afost achitat.Opiniile diferite ale celor prezenti dau nastere laniste comentarii pe care tanarul le considerafacile. Totusi, isi amanainterventia, incercand sa castige bunavointa capitanului Dimiu (de la care solicitase o permisie ca saplece la Campulung,pentru a se intalni cu Ela).Refuzat din nou, Gheorghidiu are o izbucnire nervoasa care-1 obligasa paraseasca incaperea.Abia afara i sedestainuie unui camarad, intr-un lung monolog despre iubire, din care strabate oimensa suferinta.

Capitolul al II-lea(Diagonalele unuitestament")incepe in mod abrupt,printr-o marturisire:Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala (...) Era o suferinta de neinchipuit, care se hraneadin propria ei substanta. "Inceputa prin anii 1912-1913, in Universitatea bucuresteana, iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela se naste dinorgoliu, tanarul fiind magulit de admiratia pe care i-oaratau colegii pentru ca eraatat de patimas iubit de una dintrecelemai frumoase studente".Dupa ce se casatoresc, ceidoi traiesc in conditii materiale modeste, pana cand ointamplare le schimba viata.De Sfantul Dumitru, intreaga familie este invitata la unchiul Tache -personaj balzacian zgarcit si foarte bogat, acarui moarte apropiata deschidea perspectiva mostenirii.in timpul mesei, rudele vorbesc despre tatal lui Stefan, intelectual devaloare, dar idealist, care murise sarac,lipsindu-ipriceperea de a face avere (pe care oaveau fratii sai - Tache si Nae Gheorghidiu).Opiniile rudelor il lezeaza pe Stefan,care riposteaza taios, spre consternarea tuturor.In mod paradoxal, peste doar treisaptamani, cand unchiul Tache moare, familia afla ca iilasase lui Stefan o avere, dincare ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-1 intenteaza.Acum, tanarul are o alta revelatie: cea a adevaratului caracter al Elei, care incepe sa coboare de pe soclul pe carebarbatuli-1 inaltase, reliefand unpragmatism necunoscut pana atunci

Capitolul al III-lea(E tot filozofie...") prezinta viata mondena a tinerei familii, cu petreceri, vizite si dans -preocupari"care-i aduc suferinta tanarului ars de febraideilor. Initiat de unchiul sau, Nae Gheorghidiu, in afaceri, Stefanse dovedeste a fi uninadaptat.Pe masura ce Ela aspiraspre luxul lumii bogate, sotul ei decade din rolul de zeu", traind unacut sentimentde inferi-oritate:Am inteles ca in sufletul ei sepetreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca suferea, fara sa spuna, dincauza asta."Prin contrast, Ela (initiata de o anume Anisoara, verisoara luiStefan) se integreaza perfect in cercurile lumii bogate,coborand astfel din mitul iubirii transcendente, in terna realitate.Din viata noua a familiei, seretine o intamplare, semnificativa pentru noaptea" incertitudinilor in careintra tanarulindragostit: excursia in banda" laOdobesti, de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena.In timpul acesteia, Ela ii acordao atentie exagerata unui anume G.(Gregoriade), vag avocat si ins gaunos, care-i va devenifoarte apropiat mai tarziu.inca de la plecare, Ela a deranjat, de doua ori, pe toata lumeaca sa izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe G.,dansatorul abia cunoscut cu douasaptamani inainte".Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor, Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest alsotieisale; faptul ca Ela dispare impreuna cu G., atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa, preferinta comuna a celordoi pentru un anume vals, provoaca gelozia si tristetea tanarului,accentuata de o luciditate taioasa.Intamplarea da nastere unei stari de incordatasuspiciune intre soti, consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat:atunci cand, intr-o noapte, Stefan Gheorghidiu aduce acasa ofemeie usoara", Ela il paraseste.

Capitolul al IV-lea{Asta-i rochia albastra") prezinta impacarea dintre ceidoi soti.Intr-o dupa-amiaza de vara, Stefan siEla se intalnesc, din intamplare, in fata unui chioscde ziare si seplimba indelung,schimband vorbe lipsite de importanta, pentrua-si masca sentimentele.Frumoasa este nu discutia in sine, ci senzatiaca sufletele lorpluteau deasupra cuvintelor"ca si cand n-ar fi facut partedin aceasta lume.In 1916, concentrat fiind la Piatra Craiului, Gheorghidiu o aduce peEla la Campulung, pentru a-i fiaproape.Acum, povestitorul revine la discutia de la popota, romanul iubirii din capitolele II-V incheindu-se cu fraza:Dar ultimascrisoare ma chema negresit la Campulung, pentru sambata sau cel mai tarziu duminica".Capitolul al Vl-lea{Ultima noapte de dragoste")incheie Cartea I si rezuma celedoua zile ale permisiei luiGheorghidiu laCampulung.Acesta gaseste aici o alta Ela, cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca: ii cere s-otreaca in testament, pentru ca, ineventualitatea mortii lui pe front, sa aiba existenta asigurata.inca o data, cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il inconjura.Pe urma, iesind in oras, StefanGheorghidiu il intalneste pe G., fapt care-iacutizeaza framantarile.Hotarat sa-i pandeasca pe ceidoi si sa-i ucida, tanarul estesalvat de un superior care-1 ducela regiment, intrucat Romaniaintrase in razboiCartea a II-a aromanului incepe cu capitolul intaia noapte de razboi"in care este zugravit primul asalt alarmateiromane asupra granitei cuAustro-Ungaria.Inca de acum, invalmaseala care precedeatacul, spaima si apropierea mortii, aduc razboiul in limitele omenescului.Imaginea auditiva a primelor focuri de arma il impresioneaza profund pe tanarul Gheorghidiu:Eoriginara ca intaiul ompe pamant si nu ovoi uita pana la sfarsitul vietii, niciodata".Convins ca vamuri, personajul ignora pericolul, indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze.Acum, de la inaltimea Magurii Branului sau aflat in bataia gloantelor, StefanGheorghidiu priveste cu alti ochi viata luitre- cuta:De sotia mea, de amantul ei, detot zbuciumul de atunci, mi-aduc aminte cu adevarat, ca de o intamplare dincopilari

Capitolul al V-lea{Fata cu obraz verde, la Vulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume, in afara campului delupta.Intrucat satenii reclamasera jafurile unor tigani, Gheorghidiu este trimis in cercetare.Protestele tiganimii sau imaginea copiilor desculti si cu burtile goale suntzugravite cu mana sigura de scriitor realist.Portretul fetei care apare in titlul capitolului este celmai frumos din tot romanul.Luptele se aseamana intre ele si se dau, mai ales, noaptea; comenzile trec din gura in gura, iar inaintarea este inceata ca aunui urias miriapod.In peisajul sublunar, intamplarile apar stranii, rasturnate: soldatii care pleaca in patrulare dispar caintr-o alta lume,ordinele contradictorii produc haos, doua suroriManciulea (acuzate de spionaj) conducbatalionul prin vadul Oltului sisunt decorate (capitolulIII intamplari la apaOltului").

Capitolul al VI-lea(Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu") sintetizeaza Cartea a doua.Tabloul razboiului este reconstituit ca spectacol inspaimantator, cusugestii apocaliptice: exploziile sunt asurzitoare, iarobuzele scurma pamantul, aruncandu-1 peste oameni, ca o prevestire aintoarcerii in tarana primordiala.Meritul autorului consta in surprinderea omenescului din fiecareluptator: zgomotul exploziilor se rasfrange, amplificat, insuflet, provocand o spaima ancestrala; corpul se incordeaza in asteptarea alteiexplozii, iar gestul instinctiv de aparare esteparca de la inceputul lumii; imaginea trupurilor contorsionate aminteste de frescele din biserici, in care omana nemiloasaimpinge oamenii in abisul Iadului.Frica i-a intors pe oameni in preistorie(Animalic, oamenii se strang unii langaaltii"),iar instinctul de aparare este maiputernic decat suferinta aproapelui(iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange").Tragismul scenei se concen-treaza inultima propozitie:Nu mai e nimic omenesc in noi".Acest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) arputea explica si viziunea lipsita de eroism asupra razboiului,proprie lui Camil Petrescu.Pe buna dreptate, G. Calinescu afirma capaginile Cartii a Ii-a constituie tot ce s-a scrismai subtil, mai frumosdespre razboi in literatura noastra".Dimensiunile acestei tragedii colective il salveaza pe Stefan Gheorghidiu; el devine un Izbavit prin participarea la aceastaperpetua jertfa.Ranit si spitalizat, tanarul va veni apoi acasa.Scrisoarea anonima care il instiinta ca Ela il insealaaproape ca nu maiconteaza, convingerea lui fiindformata.Cei doi se despart, barbatul lasandu-i EleiTot trecutul"(epilogulComunicat apocrif").

Ultima noapte de dragosteRomanul se deschide cu o scen la popot, unde cpitanul i comandantul discut procesul unui so achitat de omorrea unei soii vinovate de adulter. Acetia sunt ntrerupi de sublocotenentul Gheorghidiu, care i acuz de vulgaritate i superficialitate nainte de a prsi camera furtunos.Urmtoarele capitole l introduc pe tefan Gheorghidiu, un student srac la filozofie, cstorit cu o student la romn i francez, Ela. Iniial acesta se simte mgulit de devotamentul acesteia. Situaia se schimb o dat cu moartea unchiului su foarte bogat. Testamentul i las acestuia o mare parte, din avere, spre ciuda celuilalt unchi al su i-a restului familiei, care-l dau n judecat i ncep s-l calomnieze. Acesta observ aciunile lor cu calm i o lips de interes care o frapeaz iniial pe soia acestuia, care l apr nfocat. Acesta dezaprob ceea ce numete dat din coate i, la sfritul unui parastas jenant, renun la partea de avere cerut de restul familiei.Cellalt unchi al protagonistului, Nae Gheorghidiu ncearc s conving familia s i dea averea s cumpere o fabric de metalurgie. La ndemnurile soiei sale, tefan cedeaz i o cumpr laolalt cu un Tnase Vasilescu Lumnaru, un aparent fabricant de lumnri. n ciuda ateptrilor unchiului su, fabrica ajunge repede n pericol de faliment, iar cnd fiul lui Nae se mbolnvete de tuberculoz i acesta rmne acas ca s aib grij de el, protagonistul afl disperat c nici Lumnrescu nu se pricepea.Cei doi sunt salvai de Nae Gheorghidiu, cnd acesta afl de un depozit de fier la Galai. Prin conexiunile acestuia, depozitul este cumprat exact nainte ca cineva s ofere o sum mai mare, dar protagonistul face un aranjament cu ceilali i se retrage.napoi la viaa de facultate, acesta ctig admiraia colegilor si cuCritica raiunii practice. Venitul lor atrage atenia lumii bune i tefan cu soia lui renun la vechiul lor stil de via. Ela devine tot mai interesat n lucruri pe care protagonistul le consider frivole, spre neplcerea acestuia. n timpul unei excursii, acesta este cuprins de certitudinea c aceasta l prefer pe avocatul amator n defavoarea lui. Acesta descifreaz fiecare gest al acesteia ca o dovad de adulter i devine din ce n ce mai ctrnit pe parcursul celor trei zile laOdobeti.Acesta o confrunt pe Ela n privina vinoviei ei, dar aceasta reuete iniial s-l conving. Zilele de dup ntoarcerea lor sunt ncrcate cu tensiune i aciunea culmineaz cu o petrecere dat de prietenii lor de la facultate. Ca s o pedepseasc, acesta ncepe s fac avansuri unei alte doamne, dar o respinge atunci cnd ajung singuri. Ela i face jocul i acesta cedeaz i se hotrte s plece devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuz, acceptnd, n ochii lui, acuzaiile pe care acesta i le aducea. Acesta continu s accepte i s spere, dar n cele din urm pleac, culege o femeie de pe strad i o duce acas. Astfel i gsete Ela, dou ore mai trziu i pleac, rnit i indignat.O scurt perioad de desprire duce la o scurt perioad de mpcare, pe parcursul creia Ela descoper c e nsrcinat i, n ciuda protestelor lui, avorteaz copilul. ntr-o zi, tefan pleac cu treab laAzugai la ntoarcere gsete casa goal. O caut disperat pe la cunoscui i n cele din urm renun i o ateapt acas, unde, la venirea acesteia a doua zi, se desparte de ea.n zilele care urmeaz acesta ncearc fr succes s i-o scoat din cap, gsind obsesia lui ridicol. Ajunge s nu mai mnnce, i devine palid la fiecare referire la ea. Spre dezgustul lui, i se pare c toi ceilali i pot intui suferina i o ridiculizeaz. ntr-un moment de cutare nfrigurat, acesta d peste o scisoare din partea Anioarei, n care aceasta o ruga pe Ela s vin s-i in de urt pe perioada celor dou zile n care aceasta lipsise. Cnd Iorgu, soul Anioarei confirm cele scrise, acesta este npdit de remucri i capt permisie ca s o vad laCmpulung. Acolo petrece cteva momente fericite, pn cnd ea, a doua zi, i cere s-i treac o parte din avere pe numele ei. Convins de motivaiile mercantiile ale acesteia, acesta o prsete i, fiind gsit de colonelul lui, pe drum, protagonistul prsete oraul mpreun cu acesta. Pe drum afl c domnul Grigoriade, presupusul amant al Elei, era i el n ora, i c alt femeie, cutnd s fie cu el n absena soului ei, lsase acas o scrisoare asemntoare cu cea gsit de el.ntia noapte de rzboin ciuda ateptrilor, batalionul sublocotenentului Gheorghidiu este mobilizat cnd ara intr n rzboi.Batalionul lui lupt laMgura, unde acesta este aproape omort de un soldat, din neatenie. Pe msur ce tefan se implic tot mai mult n zbuciumul rzboiului, acesta reflect la ct de strin se simte de drama lui cu Ela. Ironic, acesta se gndete c aceasta l-a nelat numai dup ce a devenit bogat. La sfritul luptei, acesta scrie o scrisoare prin care i las suma de bani cerut la Cmpulung.n zilele urmtoare prinde un grup de copii de igani care furaser din sat. O tnr de 15 ani i atrage atenia i o aresteaz ca s o sperie, dar i d drumul. Un ran prte dou fete c ar fi spioane, dar nimeni nu tie ce s fac cu ele.Gheorghidiu i batalionul lui trec Oltul i se opresc n Cohalm. Sunt atacai de unguri.Rnit, este trimis laBucureti, unde toat familia l copleete cu ceea ce consider fals afeciune. Mama lui, odat foarte ostil la citirea testamentului, acuma vine s-i aduc cele trebuincioase la spital. Acas la soie acesta observ detaat ct de puin l afecteaz situatia i se desparte de ea, lsndu-i restul banilor i posesiunilor sale.StructuraRomanul este structurat n dou pri, cu titluri semnificative, surprinznd dou ipostaze existeniale: Ultima noapte de dragoste, care exprim aspiraia ctre sentimentul de iubire absolut i ntia noapte de rzboi, care ilustreaz imaginea rzboiului tragic i absurd, ca iminen a morii. Dac prima parte este o ficiune, deoarece prozatorul nu era cstorit i nici nu trise o dram de iubire pn la scrierea romanului, partea a doua este ns o experien trit, scriitorul fiind ofier al armatei romne, n timpul primului rzboi mondial. Romanul este scris la persoana I, naratorul-personaj identificndu-se n partea a doua cu autorul. Modalitatea narativ se remarc, aadar, prin prezena mrcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pn la substituirea lui de ctre personaj. Perspectiva temporal este discontinu, bazat pe alternana temporal a evenimentelor, pe dislocri sub form de flash-back i feed-back. Perspectiva spaial reflect un spaiu real, frontul, Bucureti, Odobeti, Cmpulung, dar mai ales un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor, chinurilor i zbuciumului din contiina personajului.

Romanul incepe cu prezentarea personajului principal, Stefan Gheorghidiu, proaspat locotenent, in vara anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei. In acest prim capitol, intitulat La Piatra Craiului, in munte, personajul narator se refera cu ironie la incompetenta sistemului de aparare militara a tarii, in preajma implicarii Romaniei in primul razboi mondial. Apoi, la popota, incepe o discutie aprinsa in legatura cu un articol din presa, privind anchetarea de catre tribunal a unui barbat care isi ucisese sotia surprinsa in fragrant delict de adulter. Autorul stapaneste arata portretistica, pentru ca fiecare opinie in ce priveste acest caz este corelata cu trasaturile fizice si morale ale sustinatorului parerii respective. Ca modalitate estetica moderna a prozei romanesti, aceasta discutie in contradictoriu ilustreaza pluriperspectivismul. Desi aceste opiniii erau sustinute cu argumente rationale, interventia lui Stefan Gheorghidiu este una exploziva si surprinzatoare pentru ceilalti, confirmandu-se astfel principiul estetic conform caruia poti vorbi sincer numai despre tine, despre trairile si receptarile proprii. Gheorghidiu isi dezvaluie propriile trairi si conceptii despre iubire, care este mai curand un proces de autosugestie, sfarsind prin: Cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt.Aceste discutii despre iubire minimalizeaza intensitatea si superioritatea sentimentului in conceptia eroului si ii declanseaza acestuia prima experienta a cunoasterii, iubirea, simtita cu intensitate si dominata de incertitudini, in numele careia incearca din rasputeri sa obtina o permisia ca sa plece la Campulung pentru a se intalni cu sotia. Fiindu-i refuzata cererea, acesta se hotaraste brusc: Daca maine seara nu-mi dau drumul pentru doua zile, dezertez.Prin memorie involuntara, declansata de discutia de la popota, Gheorghidiu nareaza retrospectiv faptele in jurnal, aducand in prezent (in timp subiectiv) experienta sa erotica: Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala. Iubirea lor se naste si din orgoliul lui Gheorghidiu, intrucat Ela, sotia sa, era o fata foarte frumoasa, studenta la litere, si toata lumea il admira pentru ca era iubit de aceasta fata, el simtindu-se astfel magulit: cred ca si acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.La inceput casatoria merge bine, desi duceau o existenta modesta, iubirea era ceea ce conta. La moartea unchiului lui Stefan, Tache, el primeste o insemnata mostenire de la acesta. Viata cuplului se schimba, iar pentru Ela viata mondena capata o mare importanta. Incep astfel sa apara primele probleme in casnicie, Stefan Gheorghidiu suferind o criza de gelozie la plecarea la Odobesti, cand acestuia i se pare ca Ela cocheteaza cu domnul G, un barbat monden. Din acest momet in sufletul si mintea eroului se duce o lupta intre certitudini si incertitudini. Totul culmina cu lipsa Elei de acasa pentru o noapte, noapte in care Gheorghidiu ar fi trebui sa fie plecat, dar se intoarce mai devreme si pentru ca nu o gaseste acasa iii cere divortul, cand aceasta apare, insa fara a-i cere nici o explicatie, confirmandu-si astfel banuielile in legatura cu infidelitatea Elei.Desi divorteaza de ea, Stefan nu inceteaza sa o iubeasca, cauta orice prilej pentru a fi in preajma ei si pana la urma teoria lui cu privire la infidelitatea sotiei sale nu se mai bazeaza pe fapte concrete, Gheorghidiu cautand sa se impace cu ea, astfel ca aranjeaza ca ea sa petreaca vara la Campulung, el fiind aproape, concentrat in armata la Dambovicioara. Aici primeste un bilet de la ea, prin care il cheama la Campulung, el primeste cu greu invoire, ajunge la Campulung pentru a-si vedea fosta sotie. Astfel se incheie cartea intai, cu capitolul intitulat Ultima noapte de dragoste.La inceputul intalnirii dintre cei doi totul merge bine, pana cand acesta il vede in oras pe domnul G si din nou i se certifica banuiala conform careia cei doi erau amanti si se hotaraste sa-i omoare pe amandoi, doar ca nu-si pune planul in aplicare pentru ca este chemat de urgenta in armata. Pleaca cu locotenent-colonelul, care ii relateaza acestuia diferite intamplari despre Grigoriade, pe care il prezinta drept un dandy cu reputatie usuratica.A doua zi Romania intra in primul razboi mondial, alaturi de fortele aliate si Gheorghidiu este numit varful avangardei ce urma sa intre in lupta.Cartea a doua a romanului incepe cu capitolul Intaia noapte de razboi, care ilustreaza o imagine de groaza a militarilor, care erau total dezorganizati pentru ca nimeni, de fapt, nu credea ca Romania va mai intra in razboiul care incepuse cu doi ani in urma. Pentru o clipa, Gheorghidiu intentioneaza sa fuga la Campulung sa-i ceara explicatii Elei, dar constientizeaza faptul ca poate muri in noaptea aceea pe front, asa ca ce importanta mai au pentru mine lamuririle ei?.Adevarate deprindere din drama torturanta a incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care Gheorghidiu participa efectiv, luptand pentru eliberarea Ardealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare. Gheorghidiu descopera o realitate dramatica, nu atacuri vitejesti, nu strigate neinfricate de eroism, ci ordine date anapoda de catre conducatorii militari, marsuri istovitoare, foamete si, mai ales, iminenta permanenta a mortii, cu care oamenii se afla fata in fata in fiecare clipa.Notatiile din jurnalul de campanie reflecta acum o experienta trita direct, in timpul obiectiv al petrecerii faptelor.Camil Petrescu creeaza pagini antologice prin imaginile de apocalips, ca acelea din capitolul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu. Serviciul de recunoastere este mediocru, iar incapacitatea conducerii militare ignoreaza un principiu esential al razboiului: niciodata nu trebuie sa desfasori in campul tactic mai multe trupe decat inamicul. Exploziile se succed organizat, romanii fug la intamplare, nu exista nicaieri o cale de scapare de sub ploaia de gloante, care cade cu inversunare peste ei. Un soldat, spune intr-una, silabisind taraganat, ca un blestem, de la inceput Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu ....In conditiile frontului, timpul exterior (obiectiv) si cel interior (subiectiv) coincid, razboiul ocupa definitiv planul constiintei eroului, care se simte acum detasat parca de sine si de tot ce a fost intre el si Ela: Acum totul e parca din alt taram, iar intre noi abia daca firul de ata al gandului intamplator.Ranit si spitalizat, Gheorghidiu, se intoarce la Bucuresti, unde este primit de Ela cu o serie de demonstratii, care altadata m-ar fi innebunit de emotie si de placere, aratandu-se excesiv de grijulie. In corespondenta Stefan gaseste o scrisoare anonima care-l avertizeaza ca nevasta lui il insala cu Grigoriade, doar ca acum totul ii este indiferent, nu-i pasa daca Ela are sau nu o relatie cu acesta. Isi da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut gasi alta la fel. El ii daruieste Elei casele de la Constanta, bani, absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti... de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul.Stefan Gheorghidiu este personajul principal al romanului, reprezentand ripul intelectualului lucid, analitic, cu o constiinta unica, insetat de absolut, de adevar, de certitudini.Prima experienta de cunoastere, iubirea, e traita sub semnul incertitudinii. El sesizeaza la un moment dat schimbare in comportament a Elei si fiind o fire reflexiva si pasionala, el diseca si analizeaza cu luciditate acest nou comportament al Elei, cantarind fiecare vorba, fiecare gest. Gheorghidiu sufera nu numai din orgoliu, deziluzie si neputinta, dar si ca se sileste sa-si ascunde chinurile, se dedlubeaza: MA chinuiam launtric ca sa pot sa par vesel...Si eu ma simteam imbecil si ridicol, fara simtul realitatii si naiv ca un predestinat coarnelorCa toate personajele camilpetresciene, Stefan Gheorghidiu este intelectualul inadaptat superior, care nu se potriveste cu societatea mediocra, necinstita in care incearca sa se implice, fara sa reuseasca. Gheorghidiu are o fire onesta, inflexibila, este hipersensibil, fiind impresionat doar de bine, frumos si adevar.El traieste drama singuratatii, intelectualului lucid, analitic si reflexiv, care devine constient ca o iubire mare e mai curand un proces de autosugestie. El traieste, asadar, in lumea ideilor pure, caci vede idei.Elemente ale artei narative sunt echilibrul si simetria compozitiei, romanul estre structurat in doua carti, cartea intaia si cartea a doua, prima carte fiind alcatuita din 6 capitole, iar a doua din 7.Un alt element de arta narativa este naratiunea la persoana I, scriitorul considerand scrisul ca pe un act de eliberare existentiala, prin care spiritul se descopera si se marturiseste: Un roman de adancire a sentimentelor metafizice se lucreaza cu atentia si rabdarea unui * de pret.Maniera proustiana a fluxului memoriei, constiinta, este reflectata prin selectionarea acele fapte care vor aduce la optiunea finala, astfel ca din intreaga poveste de dragoste au fost selectionate mostenirea primita de Gheorghidiu, criza de gelozie de la plecarea la Odobesti, cochetariile Elei cu domnul G, lipsa Elei pentru o noapte de acasa, biletelul gasit abia peste cateva luni, intalnirile de dupa divort si alte evenimente semnificative.Monologul interior, ca mod de exprimare a trairilor launtrice, de reflectare asupra existentei lui individuale (afectul si intelectul sunt intr-o lupta permanenta) este un alt element specific prozei de analiza psihologica.Claritatea limbajului analitic, faptul ca limbajul este remarcabil prin imaginile intelectuale, aprofundarea nuantelor sufletesti sunt caracteristice jurnalului si se regasesc foarte bine in textul romanului. Un alt aspect este faptul ca figurile de stil de rezuma la comparatii si epitete, dar fara ortografie, fara compozitie, fara stil si chiar fara caligrafie.Stilul lui Camil Petrescu se caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta si nervoasa, este analitic si intelectualizat, ilustrand foarte bine conceptia teoretica despre roman a autorului.