ultima noapte de dragoste

4
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război Opera literară „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu a apărut în perioada interbelică (1930) marcând un moment novator în contextul prozei româneşti prin sincronizare cu literatura universală. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman modern de tip subiectiv, de analiză psihologică, fiind, totodată, şi un roman al autenticităţii şi al experienţei. Opera literară Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman modern de tip subiectiv, de analiză psihologică deoarece deplasează interesul spre estetica autenticităţii, naraţiunea concentrându-se asupra evenimentelor vieţii interioare, autenticitatea fiind redată prin exprimarea “exactă”, cu sinceritate, a trăirii unor experienţe de viaţă “adevărate”. Este un roman al experienţei şi al autenticităţii pentru că valorifică trăirea cât mai intensă, în plan interior, de către personaje, a unor experienţe definitorii. În Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, însetat de absolutul sentimentului de iubire, „povestea studentului în filozofie Ştefan Gheorghidiu, care odată cu războiul trăieşte agonia şi moartea iubirii lui” (Tudor Vianu). Tema romanului o constituie dragostea şi războiul ca experienţe fundamentale de cunoaştere trăite de protagonist. Titlul romanului sugerează două experiente extreme, alternative ale vieţii. Simetria titlului corespunde celor două părţi ale romanului. Persistenţa cuvântului „noapte” în ambele părţi ale titlului este o sugestie a tenebrelor interioare ce marchează cele două experienţe în care se consumă frământările personajului: iubirea si razboiul. Sunt prezente toate modurile de expunere. Naraţiunea este principalul mod de expunere, prin descriere sunt conturate personajele, atât în mod direct cât şi indirect, prin fapte, gânduri, gesturi, sentimente iar dialogul susţine veridicitatea. Caracterul subiectiv al romanului este redat de (prin) naraţiunea la persoana I, sub forma unei confesiuni a naratorului – personaj, cu focalizare exclusiv internă, subiectivă, naratorul utilizând pentru analiza psihologică atât dialogul, monologul interior cât şi flashback-ul (memoria involuntară). Conflictele romanului sunt interioare şi au in vedere raporturile lui Gheorghidiu cu sine (în relaţia de cuplu cu Ela) şi cu lumea însăşi (în razboi). Romanul este structurat în două părţi, precizate în titlu, care indică temele romanului: cele două experienţe fundamentale de cunoaştere trăite de protagonist.

Upload: ady-mihai

Post on 03-Oct-2015

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi

Opera literar Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu a aprut n perioada interbelic (1930) marcnd unmoment novatorn contextul prozei romneti prin sincronizare cu literatura universal.

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi esteun roman modern de tip subiectiv, de analiz psihologic, fiind, totodat, i un roman al autenticitiiial experienei.Opera literarUltima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi este unroman modern de tip subiectiv, de analiz psihologicdeoarece deplaseaz interesul spre estetica autenticitii, naraiunea concentrndu-se asupra evenimentelor vieii interioare, autenticitatea fiind redat prin exprimarea exact, cu sinceritate, a tririi unor experiene de via adevrate. Este unroman al experieneiial autenticitiipentru c valorific trirea ct mai intens, n plan interior, de ctre personaje, a unor experiene definitorii.

nUltima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de absolutul sentimentului de iubire, povestea studentului n filozofie tefan Gheorghidiu, care odat cu rzboiul triete agonia i moartea iubirii lui (Tudor Vianu).

Temaromanului o constituie dragostea i rzboiul ca experiene fundamentale de cunoatere trite de protagonist.Titlulromanului sugereaz dou experiente extreme, alternative ale vieii. Simetria titlului corespunde celor dou pri ale romanului. Persistena cuvntului noapte n ambele pri ale titlului este o sugestie a tenebrelor interioare ce marcheaz cele dou experiene n care se consum frmntrile personajului: iubirea si razboiul.

Sunt prezente toatemodurile de expunere.Naraiunea este principalul mod de expunere, prin descriere sunt conturate personajele, att n mod direct ct i indirect, prin fapte, gnduri, gesturi, sentimente iar dialogul susine veridicitatea.

Caracterul subiectiv al romanuluieste redat de (prin) naraiunea la persoana I, sub forma unei confesiuni a naratorului personaj, cu focalizare exclusiv intern, subiectiv, naratorul utiliznd pentru analiza psihologic att dialogul, monologul interior ct i flashback-ul (memoria involuntar).

Conflicteleromanuluisunt interioare i au in vedere raporturile lui Gheorghidiu cu sine (n relaia de cuplu cu Ela) i cu lumea nsi (n razboi).

Romanul estestructuratn dou pri, precizate n titlu, care indic temele romanului: cele dou experiene fundamentale de cunoatere trite de protagonist.

Prima parte, Ultima noapte de dragoste, este n totalitate o ficiune i exprim aspiraia ctre sentimentul de iubire absolut.

Incipitulromanului l prezint pe tefan Gheorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspt sublocotenent rezervist n primavara anului 1916, n timpul unei concentrri pe Valea Prahovei.

Eroul asist la popota ofierilor la o discuie despre dragoste i fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat din pres: un brbat care i-a ucis soia infidel a fost achitat la tribunal. Aceast discuie i declaneaz lui Gheorghidiu amintiri legate de cei doi ani i jumtate de csnicie cu Ela.

Iniial, csnicia sa cu Ela este linitit, cei doi duc un trai modest dar par fericii. Ulterior, motenirea primit n urma decesului unchiului Tache schimb radical viaa tnrului cuplu. Noul statut social i material o transform pe Ela, idezvluie adevratul caracter, ceea ce duce la destrmarea iubirii dintre cei doi tineri..

Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de griji. n casa acestei verioare cei doi l cunosc pe domnul G, iar tefan observ c Ela pare foarte fericit n preajma acestuia. Stefan ncepe s fie din ce n ce mai suspicios c Ela l-ar putea nela.

Odat cu aceast situaie, ncepe calvarul protagonistului: gelozia. Gheorghidiu, narator-personaj, se autoanalizaz n toate etapele acestui sentiment. Nevoia de certitudini l determin s pun la cale o ntrag activitate detectivistic, demarnd o adevrat anchet pe cont propriu. Din toat aceast situaie rezult o tensiune dramatic, frmantri sufleteti i de contiin.

Dup o scurt desprire, Ela i tefan se mpac i i aranjeaz Elei petrecerea verii la Cmpulung. Cnd l zrete n ora pe domnul G., are certitudinea c acesta este n ora pentru a se vedea cu Ela i prin urmare i este, cu siguran, amant. Plnuiete s-i omoare pe amndoi, dar planul i este zdrnicit fiind obligat s mearg la regiment.

Partea a doua, ntia noapte de rzboi, este inspirat dintr-o experien real a autorului, valorificnd jurnalul de pe front al acestuia precum i articole i documente din perioada Primului Rzboi Mondial, ceea ce confer autenticitate romanului.

Autorul transcrie experiena realitii atroce, devastatoare a rzboiului, imaginea acestuia fiind demitizat. Experienele dramatice de pe front modific atitudinea personajului narator fa de celelalte aspecte ale existenei sale.

Pe front, tefan Gheorghidiu este rnit i spitalizat. Fiind n convalescen, el se ntoarce n Bucureti. Pentru prima dat o percepe pe Ela ca o strin i i d seama, cu luciditate, c oricnd ar fi putut gsi alta la fel. Se hotrte s o prseasc lsndu-i totul: absolut tot ce e n cas, de la obiecte de pre la cri ..., de la lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutul, rmnnd singur.

Construcia personajeloreste realizat ntr-o manier modern. Naraiunea se concentreaz asupra evenimentelor vieii interioare, fiind utilizate mijloace moderne de analiz psihologic (introspecia, monologul interior), demitizari (iubirea, rzboiul, statul).

tefan Gheorghidiueste personajul principal al romanului fiind n acelai timp i personajul narator care ofer o perspectiv narativ subiectiv asupra ntmplrilor, fiind un alter-ego al autorului. El triete n dou realiti temporale: cea a timpului cronologic (obiectiv), n care povestete ntmplrile de pe front i cea a timpului psihologic (subiectiv), n care analizeaz drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate n jurnalul de front, n care Gheoghidiu investigheaz cu luciditate att experiena subiectiv a iubirii, ct i pe cea obiectiv a razboiului.

Conflictul interior al personajului-narator este de natur filozofic: el caut cu ncpnare adevarul, fiind un pasionat al certitudinii absolute.

Caracterizarea directeste realizat prin autocaracterizare, autoanaliz lucid i introspecie: m chinuiam luntric ca s par vesel i eu m simeam imbecil i ridicol i naiv.

Caracterizarea indirectse constituie treptat, din faptele, gesturile i cuvintele lui ct i din relaia protagonistului cu celelalte personaje protagonistului.

tefan Gheorghidiu reprezint tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care triete drama ndrgostitului de absolut.

Prima experien a cunoaterii, iubirea, este trit sub semnul incertitudinii. Fire pasional, puternic reflexiv i hipersensibil, tefan Gheorghidiu adun progresiv semne ale nelinitii, ale ndoielilor sale chinuitoare, pe care le analizeaz minuios, cu luciditate. Personalitatea sa se definete n funcie de acest ideal dragostea, tefan spernd s gseasc n Ela idealul su de iubire i feminitate ctre care aspira cu toat fiina.

Iniial, el a crezut c triete marea iubire: Simeam c femeia aceasta era a mea n exemplar unic, iubirea lui fiind nscut din admiraie i duioie: Iubeti nti din mil, din admiraie, din duioie, dar mai ales din orgoliu. Tot din orgoliu, Gheorghidiu ncearc s o modeleze pe Ela dup propriul tipar de idealitate, ceea ce favorizeaz eecul. Primirea motenirii genereaz criza matrimonial. Ela cedeaz tentaiilor mondene spre deosebire de tefan, care refuz s adopte comportamentul superficial al celorlali.

Gelozia, ndoiala personajului nregistreaz i alte etape ale destrmrii cuplului: ruptura, mpcarea temporar, pn la izbucnirea rzboiului.

A doua experien a cunoaterii, rzboiul, este o experien trit direct i care las definitiv n umbr experiena iubirii. Demistificat - rzboiul e tragic i absurd, nseamn noroi, ari, frig, foame, pduchi, murdrie i mai ales fric descris ntr-o viziune realist, n numele autenticitii i al adevrului.

Confruntat cu situaii-limit, protagonistul se autoanalizeaz lucid: tiu c voi muri, dar m ntreb dac voi putea ndura fizic rana care mi va sfia trupul. Drama colectiv a rzboiului anuleaz drama personal, a iubirii. Experienele dramatice de pe front modific atitudinea personajului narator fa de celelalte aspecte ale existenei sale.

n concepia lui George Clinescu, tefan Gheorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei i pasiuni, un om inteligent.

Limbajul. n romanul modern, de analiz psihologic, relatarea i povestirea sunt nlocuite cu analiza i interpretarea.Stilul anticalofil, folosit de autor, susine autenticitatea limbajului, care se caracterizeaz prin claritate, sobrietate, fraza scurt i nervoas, fiind analitic i intelectualizat.

Opera literar Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu esteun roman modern de analiz psihologic, fiind, totodat, i un roman al autenticitiiial experieneiprin temele abordate (iubirea i rzboiul), prin complexitatea personajelor, prin concentrarea naraiunii asupra evenimentelor vieii interioare, prin deplasarea interesului spre estetica autenticiti i prin valorificarea tririi ct mai intense, n plan interior, de ctre personaje, a unor experiene definitorii, nscriindu-se, prin valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne.