ULTIMA CAFEAHai, Moarte, s bem o cafeai-o fac cu caimac, aromatMai leapd-i coasa cea greai mantia asta ciudat.Te rog s iei loc n fotoliuNu m supr dac fumeziDup cine eti, Moarte, n doliu?De ce tot suspini i oftezi?E foarte fierbinte cafeauaNu te grbi, c te frigiMai las-mi pe cer, nc, steauaDac eu am s mor, ce ctigi?Ai venit s m iei n persoanPrea mare onoare mi faciDin toat specia asta umanNumai pe mine m placi?Hai s-i ghicesc n cafeaE bine s tii ce te-ateaptO cumpn grea vei aveaDar tu te descurci, eti deteapt.Eti tot timpul n criz de baniAici, te asemeni cu mineDe ce s fim noi dumani?Eu te-neleg cel mai bine.Lumea te aplaud de departen zvon de corrid, ol!Fii bun i-ntoarce-te, MoarteS vd: dup tine ce e?Acum eti captiv la mineAm vrut s-i art, draga meaC nu-mi este fric de tine:i-am pus oricioaic-n cafea.Corneliu Vadim TudorNoaptea de duminic spre luni6 spre 7 septembie 2015