UlslIVERJWL LITERAR

SALONUL OFICIAL. FR. ŞIRATO: î n t o a r c e r e a d e la târg .

An. XLII, Nr. 2 0 . 1 6 M a i u 1 9 2 6 .

PREMIAT

£.ei 5.

UNIVERSUL Llîï

Povestea Maicii Domnului

BUNA-VESTIRE

Ţcsea c u m i n t e ca î n t o t d e a u n a M a r i a bornngicu l la război , Şi cum p r in s e a r ă cădeau u m b r e moi, I s'a p ă r u t î n t â i că i n t r ă l u n a ,

Atâ t de a lb venea . D a r nici o r ază Nu calcă aşa b l â n d pe tă lp i de vis — Şi s'a m i r a t ea : c ine a deschis l a r g p o a r t a ? — C â n d s*a r idicat să vază ,

I-a nă luc i t a c u m că porunrb ie lu l Ei alb b ă t e a d in a r ip i l â n g ă ea — Şi cum sfioasă, f a t a l m â n g â i a , A r h a n g h e l u l dcsvă lu indu-ş i felul,

Nu s'a t e m u t , n u s'a feri t de dânsu l — C u înger i i se sfă tuia de mul t — S'a b u c u r a t spu indu- i : „Te ascu l t " . A r h a n g h e l u l tăcu , închis î n t r î n s u l .

Atunc i s'a sper ia t , căci nici un sune t Nu-i pogora în suflet solul sfânt — D a r a p ica t ca m o a r t ă la p ă m â n t C â n d î n g e r u l cu t r ă s n e t şi cu t u n e t

A fu lgera t , neaş t ep ta t , Bunn-Ves t i r e .

IOSIF TESLARUL

Ea îl p r i vea cum mân aia r i n d e a u a P e b lăn i de b r ad . Ciopl i t şi el în l emn , N u b ă n u i a t e s l a ru l că în g r e a u a P e n u m b r ă - a candel i i cu u n t d e l e m n ,

Maria sta păz ind î n t r u c h i p a r e a Lui D u m n e z e u în t r u p u l ei c u r a t . D a r cum, m ă r i t ă , f l acăra în p a r a Lumini i - i da o b r a z u - a d e v ă r n t ,

losif, ş t e rgând n ă u c sudoarea f runţ i i A r id ica t în b le s t em p u m n i semeţ i —• C â n d ia tă , cu un p a s ce mişcă munţ i i , Lăsând icoana goală pe perefi ,

I n î n g e r coborî . Acelaş — din Ves t i re , Maria însă nu-1 ma i cunoscu Văzâmlii-1. omul îşi veni în fire Şi se sfii şi p a r c ă p r i cepu .

NAŞTEREA D O M N U L U I •— după legenda poporană —

Jos sub p o a r t a r a iu lu i . P e sub P ia t ra Cra iu lu i , Unde 'ncep musce le le , Ape le şi s te le le , Vezi a lb ind ca pe c h i l i m T â r g p r e n u m e Vifleim. T â r g s t r ăvech i în bogăţ i i , To t în m i n t e să mi-I ţ i i . T u r l e s c ă p ă r â n d a r g i n t Cu b r â u falnic îl înc ing Si'l î n b r a c ă ' n pole ia lă D e - a u r , r a za de be tea lă , Ce a l u n e c ă de sus Pes te casa lui I sus . D a r pe d r u m u l cel cu plopi , R ă u d e p i e t r e şi de gropi , C ine-mi v ine 'n c a r cu boi, Nu p l ăvan i ca pe la noi Ci munci ţ i şi o rops i ţ i D e t re i zile n e h r ă n i t i ? C ine -mi sun t d r u m a r i i doi Neinâncnţ i . b ă t u ţ i de ploi ? Cine-mi p l â n g e sub m a r a m ă , D e d u r e r i că va fi m a m ă ? Cine-mi u m b l ă l ângă vi te

Tot cu vo rbe necă j i t e ? Maica D o m n u l u i p l ângea , losif boii suduia , Maica D o m n u l u i s p u n e a : — O m u l e n u sudu i , Ce e scr is s'o împl in i .

In mij locul d r u m u l u i , La tu lp ina p lopulu i , Stă Mar ia s 'od ihnească Şi p r e fiul s fânt să nască . Dar, vezi, p lopu- i copac r ă u , Copac rău . şi n ă t ă r ă u Îşi dă f runza în t r ' o d u n g ă , Să foşnească v r e m e lungă , Lin iş tea să n 'o a jungă , Îşi dă c r e a n g a î n t r ' o p a r t e Nici de u m b r ă s 'aibă p a r t e . Maica s fântă a oftat, A oftat , s'a s u p ă r a t Şi d in g u r ă - a M c t e m a t : — Plopi i lc , l emn urgisi t , Să t e ba(i neod ihn i t , Nici în lin, nici în sen in C r e a n g a ia să n a i b a s t a r e , N 'a ibă u m b r ă «ici răcoare . F r u n z a n t ine s ă n u s tea Nici z iua şi nici n o a p t e a Şi cu vân t Şi fără vân t Să te c la t in i pe p ă m â n t !

Mar ia s'a r idicat , D r u m u l lo r şi l -au u r m a t . Şi a u mer s , m ă r e , au m e r s U r m e l e de li s 'au ş te rs , Tot p r in farini au r i t e , D e o a m e n i nepomen i t e , Tot p r in s te le a r g i n t a t e , D e oamen i n e s ă m ă n a t e . Şi-nu a j u n s în d r u m u l lor La focul păs to r i lo r . Colo 'n s t ana o i lor Stă Mar ia s'oidihneascăl Şi p r e fiul sfânt să nască . Stă tu jos , se od ihni . S 'odihnească n u p u t u D e sb ie ra tu l oilor, D e să r i tu l mei lor . Maica s fântă a oftat, A oftat, s'a s u p ă r a t , Oi le Jle-a b l e s t e m a t : — Oi , de or ice r ă u veţ i da Voi să n u putef i sb ie ra , P e voi lâna să n u s tee , I n tot a n u l să v'o iee, Mielul de s u b voi să p ice !

Mar ia s'a ridicat, D r u m u l lo r şi l -au ur ina t . Şi a u m e r s , m ă r e , a u m e r s U r m e l e de li s 'au ş te r s Şi p r i n c e r şi pr in po iene Şi p r i n s te le buru iene . . . Şi-au a j u n s în d r u m u l lor La ocolul cai lor . Şi Maria g r a j d a f l ând In t r ă ' n t î ' ânsu l tot plfingand. D u r e r i m a r i o c u p r i n d e a , Să m a i m e a r g ă nu- pu tea , S tă tu jos , se odihni," Cai i p r i nd a t ropă i , Mânj i i vesel a sburda , l e p e l é a r âncheza .

Maria ii dojenea: — Staţi pe loc, nu tropăiţi Căci durerea mi-o măriţi.., Caii răi n'nu încetat, Maica sfântă a oftat, A, oftat, s'a supărat Şi din gură-a cuvântat: s — Firea-ti, cai, voi, blestej Să goniţi fără răgaz, Tot anul să n'nveji saţ i Până 'n ziua de Ispas, I Dar, şi-atunt \n doar un crs Maria s'a ridicat, '; Drumul lor şi l-au urmat,! Şi au mers, măre, nu meii) Urmele de li s'a şters -, Peste iarba plaiului, Prin pomctul raiului. [ Tot mergând şi obosind Şi cu Dumnezeu vorbind, Floarea soarelui păli, ş Floarea lunei vesteji , / Numai steaua înflori. Şi au dat în drumul lor , D e ocolul boilor, ji Boilor, blajinilor. In cea iesle-a vitelor, j Vitelor, săracelor, Mniica sfântă cum {intra I Pe fân moale se culca, \ Boii prind a rumega Maica sfântă-a suspina ţ Şi din gură-a cuvânta: — Staji pe loc, nu rumega Liniştea nu-mi turburat'!».;. Boii blânzi o asculta Maica 'i binecuvânta: r — Bouleni, fi{i alduiţi t

Şi de mine fericiţi, s

D e mine, de Dumnezeu . Şi de sfânt fiutul meu. Voi, oricând să aveţi sat, Un ceas-două să lucraţi Şi pe urmă să 'ncetaţi, t Un ceas-două să lucraţi Şi unul să rumegaţi. ] Bouleni să fiti sătui j Tot în brazda plugului!

I Dureri mari o apuca, I Boii blânzi o aburea, , Şi când fu la miez de noaj Miincile-i t recură toate. Pe fân verde şi uscat t A născut un împărat Şi cum Fiul s'a născut, I Ieslea 'n rai s'a prefăcut, I Şi să vezi s

Să nu crezi: Fânu 'n soare Era floare. Albăstrele Erau stele t

Şi 'n senin i Luna - un crin. Maria se vese lea , Pruncu'n brnţe'l cuprindea, Şi pe frunte'l săruta, , Cum că lumea va scăpa. Astăzi s'a născut Christos Să ne fie spre folos.

Suflă vântul l in şi l in, Mi-I leagănă chitel in, Legănuţ D e pă l tmuj , \ Plone caldă Tot îl scaldă!

(urinează) I O N PI

imVERSVL LITERAR 3

V U L P A Ş I N — Fragment din comedia tragică «Domnişoara Nastasia»

A C T U L

Tab lou l I. —

I

Scena III. (La i n t r a r e a lui Vulpa>şi.n, dunuiiişoaru

S'astasia a cşit g r abn ic , t r ân t i nd uşa în Irma ei. cu pi l iere)

ION SORCOVĂ : Ei, comedie ! (şi se jitii uedyjnerit : c â n d la Vulpaş in , când >e urmele Nustasiei) IVULPAŞIN: (SgomotuJ uşe i t r â n t i t e l 'a făcui să t r e s a r ă si să înch idă o c h i i ; r i -Ikă frimiea. cu p l eoape l e s t r â n s e şi a ş ­trii adânc. Se r idică, cu g reu , de p e caun si p o r n e ş t e s p r e eşireţ încovoia t ) [ION SORCOVĂ : N a ! Pleci şi tu , a c u m ! IV supuraşi...

VULPAŞIN : (S'a o p r i t : f ă r ă să în tonr -• ochii spre) b ă t r â n ) . La ce să m ă s u p ă r ? Eu niciodată nu mă.. . Am veni t , aşa . ca •cin, (se ui tă . l ung . la Ion Sorcovă şjl în­cearcă să surâdiă ; îl (ІШ rje su râ su l ) . Dacă - i rorbn să gonesc l umea pe u n d e mă duc , I n dracului acasă ! N ' am să mai vin...

ION SORCOVĂ : Ia ascul tă , mă Vul-paşine neică. Asta-i vo rbă fără rost . P e CC ]>ui Iu mai niulf teniei : pe s h u r d ă l n i -cia unui copil ca Nas t a s i a sau pe capu l isla pleşuv şi p ros t ? VLUPAŞIN : D e n u mi - a r fi d r a g de

matale, nu... ION SORCOVĂ : Bun. Am în ţe les . Ia

lă stăm colea, ca doi oamen i c u m s e c a d e ce euntem şi să bem, să vo rb im.

(Vulpaşin so a p r o p i e d e masă , ou paş i jrei : Ion Sorcovă a d u c e um p a h a r , se a-

iază~lângă Vulpaş in si t o a r n ă ţu ică) . Ia B|;iine : <nm me rge a t e l i e ru l , cum o duci cu vecinii ?

VULPAŞIN : Ate l i e ru l , b ine . ION SORCOVĂ : Ş i ban i ! VULPAŞIN: Păi. . . dacă- i t r e a b ă „ e " şi

)iini... ION SORCOVĂ: Aşa. B r a v o ! Mă b u c u r

din toată i n ima . Fă-tel oin de omen ie . Mai asă-le d racu lu i de s c a n d a l u r i .

VULPAŞIN : ( t r e sa r e şi'l p r iveş t e p e latrán : c o b o a r ă och i i şi s u r â d e a m a r ) . Vezi rum e l umea as ta ? S c a n d a l u r i ! Vul-i'.V'u face s c a n d a l u r i ! Mata le , să fi fost

I locn' meu.. . ION SORCOVĂ : Nu zic, a i a v u t d r e p -

afe şi tu, dar. . . VULPAŞIN : Te duci Ia c â r c i u m ă . Şi

vine careva, t e ' n j n r ă : îl î n ju r i ! scoa te şişul... Spune : pot să s t au cu mâin i l e 'n sân ?

ION SORCOVĂ : Scoţi ş işul şi tu ! VULPAŞIN: A l e l u i a ! Să se g r i i ea scă ! ION SORCOVĂ : Vezi, as ta- i r ă u . VULPAŞIN : («e înfurie) Eu a m in imă, u's de cârpă ! Nu r a b d . S'a dus pomina ! i musc berega ta si'I î n g r o p ! ION SORCOVĂ : Şi pe u r m ă ? VULPAŞIN: (p r iveş te în l ă tu r i şi su râ ­

de strein) Hm ! Pe u r m ă ! P a r c ă n u m a i odată am scana t eu...

ION SORCOVĂ : Nu- i b ine , V u l p a ş i n e ! Ascultă-mă pe m i n e nu- i bine.. .

VULPAŞIN :... D a ' a c u m le las d r a c u l u i : ;i băutura, şi s c a n d a l u r i l e . Le nu i c ruce . Atelier am. Să mă... (se ui tă Ia b ă t r â n cu îrfcles : subl iniază) . . . î n so r şi eu, să fiu

rJndu' oameni lo r , si,.. ION SORCOVĂ : Vezi

vorba mea ? Asta-i ves te pentru nevasta de mâ ine , poc si minte .

VULPAŞIN : (a r ă m a s cu mâna în t insă , cum a ciocnit cu Ion Sorcovă : s ă r â ­

nd) Pent ru n e v a s t a de m â i n e şi pen ­tru... socru, tie'l D u m n e z e u !

ION SORCOVĂ : F om cumsecade ? VULPAŞIN : C i n e ? Socru ? Da. . . ION SORCOVĂ : Atunci , şi p e n t r u el !

(au bău t ) /

e'ai ajuns la b u n ă . Să bem. (Ciocnesc) No-

VULAPŞIN : (cu pr iMrpa în pămân t , şovăelnic) D 'a ia venisem şi... ( sbucneş te . chinui t ) Nu ştiu ce-a re domni şoa ra Nas ­tas ia cu mine ! că i-am cotonogi t pe al ţ i i , că a m - p l ă t i t î n j u r ă t u r a c'o p a l m ă si pa l ­ma cu-o 'n . iunghe tură , — asta- i a l t ceva . Da pe ea n 'am în ju ra t -o , n 'am lxătut-o, nu... • '[

ION SORCOVA : Da ' cu mine ce a r e ? Uneor i , mă p u p ă şi mă g iugiu leş te ; a l t e ­or i , mă face ca pe-o a lb ie de porci. . . (pr i­veşte nielia iicol i:c la Vulpaş in) D a ' n ' a r e in imă d u ş m ă n o a s ă , m ă Vulpaş ine !

VULPAŞIN : Să ştii delà mine , n e n e ; eu p e n t r u ea mă fac om cum se cade si NI ' apuc de m u n c ă ! Aşa : ca un câ ine bă­tu t , la p ic ioare le e i . De m 'a lungă , o m o r pe c ine mi-o eşi 'nai i i te şi mă duc d r a c u lui bi nonă. că ini-e tot una.. .

ION SORCOVĂ : (a rămas încremenit cu eiira căscată) Vulpa. . . Vulpaş. . .

VULPAŞIN :... V reau să mă cu leg do pe d r u m u r i , să mă a s t â m p ă r si să p r i n d d r a g de muncă şi de casă . Acu de dragul cui să fiu cumsecade ? De d ragu l cui să muncesc ? ? Fie rb în zmoală de doi an i . Ioane t ă t u c u l e ! Si Nas tas ia nici nu se u i tă Ia mine ! C â i n e sun t . l e p ă d ă t u r ă sunt ? C e fel de in imă b u n ă a re , dacă ' ş i ba t e ioc de m i n e ?

ION S O R C O V Ă : (nu e t ie ce să facă cu mâin'iKe) Vu lpaş ine . 'spui d r e p t : să n o r în cl ipa as ta n i ' a ş t ep tam, da ' să... Hm ! Ei. comedie !

VULPAŞIN :... Tntr 'o s ea ră , ven ia s in­g u r ă . Şi-am opr i t -o , i-ain spus focii' ini­mii... (bărb ia în piept , g lasul stins)

Mi-a da t două p a l m e , (clocot brusc) T a t a d in g r o a p ă să mă fi p ă l m u i t , î l făceam f ă r âme , (rari, c u Otclili î n goL) Ei, n u i-am zis n imic . M'am dus acasă . Mă u i t am în og l indă şi mă p ă l m u i a m s ingur , (îi p l â n g e cuvân tu l ) Mă pă lmu­iam. Ioane t ă tucu l e , şi... (îl s t r â n g e gu­l e ru l cămăş i i şi t r a g e , să r u p ă ) .

ION SORCOVĂ : ( îndu 'oşa t ) Vulpaş. . Vulpaşine . . . (caula , tfadiălriiţc1, o v o r b ă ; r id ică b r a ţ e l e şi le lasă isă cadă , goale) , M'am pros t i t , Vu lpaş ine ne ică . Am u i ­t a t să vorbesc , n u m a i sun t în s t a r e să... Ia u i t e comedie !

VULPAŞIN : Am zis aşa : n u se u i tă la mine că sun t s canda l ag iu şi be ţ iv ! Să mă fac om cumsecade , să v a d ă cât mi-e d r a g ă . D e şase lun i , n ' am bău t un p a h a r d e r ach iu şi n ' am zis n i m ă n u i „dă- te ma i încolo' ' . . . Munc iam şi mă bu­c u r a m , mi se p ă r e a c'o aud pe domni ­şoa ra Nas tas ia : . .uite Vulpaş in , s ă r acu , s'a făcut om de t r e a b ă ; p e n t r u m i n e s'a făcut el om de treabă*!"... (Şi d u p ă şase lun i , »in veni t s'o c e r de n e v a s t ă !

ION SORCOVĂ : ( încearcă să se r id i ce de pe scaun ; cade ; se r id ică iar) Vul­paş ine . Nu ţi se p a r e ţ ie eă e cald aici? E cald, m ă f lăcăiaş ? Ui te , pe mine m 'au t r e c u t năduşe l i l e , (se 'cruce s ă d e s c h i d ă f e r ea s t r a ) Sä desch idem gea­mul , să i n t r e r ă c o a r e , (se r e a z i m ă d e zid si a s p i r ă adânc) Tii i , ce că ldură . . .

VULPAŞIN : (după c â t e v a c l ipe d e f r ă m â n t a r e , r id ică ochii s p r e Ion SOŢ-1

covă- : cu t eamă , cii nădejde) Ce.. . zici? ION S O R C O V A : ( t resă r ind) iCe) să

zic ? V U L P A Ş I N : (hotărâ t ) O ce r pe N a s ­

tas ia de n e v a s t ă ! ION SORCOVĂ : Mă Vulpaş ine neică ,

a s ta nu- i t r e a b ă să ba ţ i d in p a l m e şi s'o faci. Mai dă 'mi r ă g a z să...

TI I . PALLADY: GEMENII. Sa lonul Ofic ia l

i UNIVERSUL LITERA,

T H . P A L L A D Y : L E C T U R A Sa lonu l Oficial

VULPAŞ1N : A c u m : a lbă sau n e a g r ă ! ION S O R C O V A : Fii cu min ie şi ascul-

t ă - m ă pe m i n e că 's pros t b ă t r â n . Nu face de t ine. . .

VULPAŞIN : (se în tunecă ) C ă sun t ne ­m e r n i c !

ION SORCOVĂ : N e m e r n i c ! Ca re - i ă la să fi fost uşe de b iser ică în t i n e r e ­ţ i le lu i ? Da.. . e vo rba că.. Nas tas ia as ta a mea , ne ică , a r e a l te f u m u r i în cap . Visează să iasă în lume , să se m u t e în P o p a - N a n şi...

VULPAŞIN : ( repede) Să m ă ia, şi n e m u t ă m în P o p a - N a n ! F u r , de nu mi-o a j u n g e ! Mâna \s fântului de là Mi t ropo­l ie de mi-o cere , o fur de sub ochii pop i lo r şi i-o aduc !

ION S O R C O V Ă : (c la t ină capul , trist) Mare pacos te pe capu l t ă u !

VULPAŞIN : (crunt) Ca revasăz i că , râzi de mine !

ION SORCOVĂ : Nu, să mă bată. . . VULPAŞIN : (rest i t , ш pic ioare) Mi-o

dai sau... ION S O R C O V Ă : (mic b lând) I a r o

iei a n a p o d a . La ce s t r igi la mine ? VULPAŞIN : Mă ch inu i en vorbe goa­

le. Nu mai pot. S p u n e odată , că i au masa ' n d in ţ i şi o f ă r âm de z idur i !

ION SORCOVĂ : Ţi-o dau , neică, la ce să n u ţi-o dau ? Voinic eşti , h a r n i c eşti , om de t r e a b ă zici că v re i să te faci... Auzi colo ! Bomboană , n u b ă r b a t . (i> p r iveş t e dezola t : p l ângă to r ) D a 'e vor­ba că eu... deg iaba ţi-o dau , mă Vul-paşine. . . vo rba m e a n ' a r e t r e c e r e . D u p ă mine de -a r fi...

VULPAŞIN : (se î n c r u n t ă ; a r v r e a să spue ceva şi p a r e că n u a r e p u t e r e să desch idă g u r a ; în locul cuvân tu lu i , um ges t b r u t a l f rânt b r u s c ; gestul r i s ipeş te toată f r ă m â n t a r e a ; p r i v e ş t e pieziş , cu b r a ţ e l e g re l e în l ungu l t r u p u l u i şi su râ ­de tr ist) Aşa-i ! Nu-i n imic ! în ţe leg. . .

I O N SORCOVĂ : |Spune-i e i . • V U L P A Ş I N : ( t resare) Să m ă ia Ia

p a l m e , iar... ION SORCOVĂ : (sincer, scos idin fire)

D a ' tu ce d r a c u eşt i : b a b ă sau câ rpă ? VULPAŞIN : (cade p e scaun, greu ;

stins) C â r p ă , n imic ! Câ tu ' s de m a r e şi d e voinic : câ rpă , nimic. . . (cu porn i re ) Nu-i aşa că 's pros t şi m u i e r e , că ' s bun de scuipa t şi de b ă t u t Ia t ă lp i ? (a r ă m a s cu ochi i în gol, t r is t , umil) Aşa-i . . . — da 'ce să fac ? C â r p ă , I o a n e Sorcovă n e n e ,

chi i sp r e cer) Of! m a m ă , n ia-mă, m a » ION S O R C O V Ă : (a r ă m a s cu mâna

t insă s p r e Viil.paşin ; deschide gura, s p u e ceva şil-i t r e m u r ă buze l e ; îndi ş a r e ; loveş te cu m â n a '11 gol) Să li ( drcai i lui d e i n i m ă ! (şi d u c e dosu l pe m e i Ia ochi . să ş t e a r g ă o l a c r i m ă ! t

VULPAŞIN : (porneşte! Ispre eşire ft

pasu l greu , încovoia t ) . C O R T I N A

nimic.. . Nnstnsia- i v r ă j i t oa re , Mă p r i n d e f r igur i le când o văd... — şi ea... ea nici n u se u i tă la m i n e !

(r idică p u m n u l , mas iv şi loveş te în masă)

Ducă 'n m a m a d r a c u l u i : şi a te l ie r , şi m u n c ă şi cumin(en ie ! (căinat) Es la d i u m şi omor , dau foc la m a h a l a şi în ­fund puşcăr ia , Ioane Sorcovă nene. . . (ca­de cu f run tea în p a l m e şi coa te le p e ge­nunch i , p lânge) . . pu t r ezesc în ocnă !

ION SORCOVA : ( lângă e>l„ înduioşat) Mă Vii lpaşine, mai m a r e ruş inea ! P lâng i ca un... ( luptă cu lacr imi le) Să lăsăm: mu­ier i lor p l ânsu l şi să vorb im, să... Ui te ce zic eu : acum.. . ( r ă m â n e î n g â n d u r a t ; du­pă câ t eva cl ipe, — r id i când din umer i ) Să mă ia d racu dacă şt iu ce să zic ! (umblă, fă ră rost, p r in încăpere ) Nu, nici să nu... Nas tas ia a r e g ă r g ă u n i la cap , v i ­sează. . . P e u r m ă . vezi tu : ea a c rescu t inână 'n m â n ă cu Luca şi...

V U L P A Ş I N : (a săr i t în p ic ioare , a r s : a înch is ochii şi cade p e iseaun, slab) Lu-ca ! Aşa-i . TI u i t a sem pe... L u c a... (brusc, eu chipul co l ţura t ) Şi... d a c ă Lnca... (gest : e da t Ia o na r te ?)

I O N S O R C O V Ă : (cl ipeşte repede) Cum.. . adică ?

VULPAÍJIN : (ocoleşte în t rolbarea ; s e u i t ă în l ă tu r i şi! ba t e ou degetul în masă , ra r . absen t ) Lucn... d o a r m e aici sau.. .

ION SORCOVA : (jicnit) Cum o să d o a r m ă nici ? Mai în tâ i , că Nastasia . . . Hm ! aşa crezi tu ? AI doilea, p â n ă acum Lucn nu mi-a pomen i t n imic de î n s u r ă ­toare . . .

V U L P A Ş I N : (vesel ie să lba t ică : îl p r i n d e pe Ion Sorcovă de. umer i , smucit) Atunci.. .—mi-o dai de nevas tă , că eu am ceru t -o 'n tâ i !

TON S O R C O V A ' (na tura l ) Vezi b ine că... (aceiaşi dezo la re şi ace laş i glas p l ân ­gător) . . . da ' eu deg iaba ţi-o dau , mă Vul-paş ine neică !

VULPAŞIN : (veselia se r i s ipeş te : pa l ­mele îi l u n e c ă de pe umori i b ă t r â n u l u i , cad gre le : a r ă m a s lângă Van Sorcovă, cu bă rb ia în p i ep t : scu tu ră camil şi a s -n i r ă adânc) Aşa-i . Viu a s t ă s e a r ă . să vor­besc cu domnişoa ra Nas tas ia . Şi... dacă m'o p ă l m u i iar . atunci. . . Ştiu eu care- i norocul meu . a tunc i !

I O N SORCOVA : (bănui tor ) Vulnaş i -n e ! Să nu.. . ce n e b u n i e îţi muşcă in ima?

VULPAŞIN: (cu obidă, oftat, ridici n d o -

G E O R G E MIIIAIL-ZAMFIRESO

Cântec irist A t recu t pe d rum o fată g a l b e n ă şi s p r â n c e n a t ă şi cu c e a r c ă n e la ochi, cu sc rob i te cu te 'n rochi, neîntinate cu te a lbe .

Cu m â n u ţ e l e pe piept s t r â n s e 'n pacea Celu i d r ep t , ea m e r g e a şi nu r âdea , a r fi v r u t şi nu pu tea c'o pr insese 'n p a t r u s cândur i

P r e s ă r a t e 4i f l amur i a lbe , t r e m u r a u pe t r upu - i sa lbe ză r i l e cu f lori le, ochii cu cicori le , do ru l cu v ior i le .

La r ă s c r u c e t r e i so ldaţ i cu ochi m a r i şi t u l b u r a ţ i , s 'au opr i t ş t e rgând un j ' ând s to r s pe sufletul f l ămând şi-au oftat cât un pluton. . .

T re i copii neş t iu to r i Au s t r iga t ş,ă le dea flori ; ş i-au porn i t d u p ă o fată g a l b e n ă şi s p r â n c e n a t ă ce d o r m e a în p a t r u scândur i .

P r e s ă r a t e 'n f l amur i a lbe , t r e m u r a u pe t r upu - i sa lbe ză r i l e cu f lori le, ochii cu cicori le , doru l cu v ior i le .

a â i

1 u i i, .1

u i

MARCEL ROMANESCl!

* Din vo lumul „ C u i b u r i în soa, aflat sub t ipar .

U i t a r e Scu lp ta t e *n b ronz s t a tu i l e mas ive P ă r e a u fi inţe metamorf iozate^. '1 Cu 'n f io ră r i de ca ldă v o l u p t a t e . Se răsfăţa ţ i g ingaşe şi l asc ive . U

• P r i n ţ e s e vechi cu 'm|>odobiri bogateji Regi Asi r ieni din an t ica Ninive.. . . >, Ar t i s t ice şi sp lend ide mo t ive Zăceau pe jos neş t e r se şi u i t a t e . l in t r u b a d u r din p ia t ră de C a r r a r a C e r u g ă t o r îşi î n t indea c h i t a r a C h i t a r a lui de m a r m o r ă c u r a t ă ,

Pa rcă -mi spunea un c â n t e c de iubiră I a r ochi-i pl ini de gen iu şi s imţ i r e y

Mă con ju ra să-1 ma i p r ivesc oda tă . a

MIRCEA PAVELESCL d

VKlVÈRSUL LITERAR

VISÉ

MIRII Casa în care am intrat în noaptea

lecută era din piatră albă şi aşeza-í pe marginea unei ape. Când veniau alurile mai mari şi îsbeau zidurile, imelia se clătina în ondulări încete şi in depărtare, casa părea un pavilion e porţelan, clădit pe apă- La intrare |m văzut două scări netede, pictate cu lăsări de bronz. Fără şovăire, am a->ueat pe scara din dreapta. ISăli mici şi strimte, tapetate cu urn­ire albăstrii şi nouraşi de fum, şer-juiau dinaintea paşilor mei şi ü cüe-lau. hram foarte singură şi mă sim-îam şi mai izolată în casa unde nu ntalinuin pc nimeni. De unde venea însă. acel sbârnâit

lonoton de chitarei 1 Era o muzică Brbară. ce aluneca în atmosferă aşe-ându-se pe urechile mele cu cercei kngi. mângâietori, pe inima mea în-ro sărutare. : In casa asta venisem pentru o nuntă; kuzica însă era tristă, ca o dezolare. Fe trepte de marmoră neagră mi-au

jlergat paşii şi m'am pomenit într'o Blă înaltă, cu lespezi putrezite. Pereţii srau tăiaţi în stâncă cenuşie de gra­ut şi o răcoare umedă se prelungul iii şerpi invizibili de-alungul zidu­rilor- binguru podoabă era un vas u-riaş de bronz, aşezat într 'un colţ, pe m piedestal de argint.

La mijloc stăteau mirii. înfăşuraţi n pelerine lungi de un verde pu-îezit, pictate cu şerpi de aur vechi-Capetele mirilor erau , ascunse în glugi. încât feţele nu li se vedeau.

bub pelerine insă, se auzia uu cân­te de mătănii. In faţa lor. marele neot. oficia cu gesturi păgâne. Două dansatoare răsucite în spirale roşii, lansau în flăcări vii în atmosferă, în nuzica chitarelor ascunse dincolo de Iduri. IN unta era singuratică. Lrain lingurul spectator. Mă uitai pe mine i îmi văzui trupul acoperit cu o pe-erină neagră, fără glugă. Capul ii-era de marmoră străvezie, luini-îat de oglinzi invizibile. Mi-era fri-I şi mă ascunsesem. Marele preot

spuse ultimul cuvânt al rugăciunii, lansatoarele rămaseră neclintite, a-inate în vid, în spirale chinuitoare. Sra clipa solemnă, când mirii tre­buiau să fie scoşi din carapacUe lor mtrezite. de către marele preot. Dar n clipa aceea, el se îndreptă spre mi­le şi luându-mă de mână îmi spuse : ,Tu vei face acest lucru !". Mă apro-riai cu inima în mâini- Mirii se îm­potriviră sub pelerinele lor. Hotă-rîrea marelui preot era însă neclin­tită- îmi arătă încă odată că va tre­bui eu să îi scot din putreziciunea tainelor aurite şi solemn se apropie ide vasul de bronz, unde îşi spălă mâi-Уіе. Tremurând întinsei mâinile că­tai. Grăbită, cu ochii închişi pipăii închidea în şireturi lungi şi desfă-!ui. răbită, cu ochii închişi pipăii gâtul mirelui, şi deslacui încă odată, 'elerinele se năruiră una lângă al­

ta, dar în faţa mea nu era nimeni şi îmi dădui seama că nimeni nu fuse­se ascunse în ele. Dar din locul în-

I fi !

MARIUS BUNESCU: P E I S A G I U BUCU REŞTEAN

grămădirii lor se ridică un râs înă­buşit-

Mă uitai împrejur. Nici marele preot, nici dansatoarele, in încăpe­rea cu pereţi de piatră, şerpi de u-mczală se prelungiau mai reci şi mai numeroşi. Mi-era frig şi mi-era frică. încercai să fug, dar picioarele mi-era neclintite. Piatra de sub mine începu să se clatine- Mă plecai să ri­dic putreziciunile moarte. Dar ele se ridicară de sine şi încremeniră înalte, în spaţiu. Ştiam însă că în ele nu era nimeni. Acum totuş eram trei în cameră- Pelerinele şi cu mine. Piatra de sub noi începu să se învâr­tească scârţâind din încheeturi apoi încet. începu să se scufunde. Peleri­nele mă luară în braţe şi ne culca­răm ca într'un leagăn de granit pe piatra ce alunecă stranie în vid u r i necunoscute. Pe măsură co coboram, aerul se îmbogăţia cu insecte şi pa­sări bizare, cu şopârle şi broaşte ţes­toase, cari fără а isbuti. îcercau să se apropie de noi- Dar era o stavilă nevăzută şi nesupărată, coboram în adâncimi spăimântătoare.

Golul răsândia în noi, cercuri largi de întuneric. Ştiam că suntem intr'o fântână, care ducea în subte­ranele altei lumi. Pelerinele vide se strângeau de mine. dar inima mea plângea, căci ştia ce avea să fie.

Când am ajuns în adevăratul a-dânc. fără а şti cât a durat, o orbită de lumină а tresărit şi s'a distins ca un arc- Am intrat în ea şi de aci înainte a fost numai lumină. Am mers pe lespezi dc lumină, pe sub o-glinzi, printre cristale. Eram într'un cimitir de marmoră albăstrie. Era linişte cristalizată în bolţi de tăcere şi singurătate. Paşii mei cântau, dar inima mea plângea mereu.

De-odată lumina s'a pătat şi s'a întunecat de mantii lungi negre, fă­ră trupuri, ce se plecau, săpând în lespezi, ochii orbi de întuneric. Nu mai puteam face nimic. Trebue să mă plec şi cu mâinile mele din cari picurau puteri uriaşe, sapai două

gropi una lângă alta- Mă întorsei cu şiretenie, căutând să sărut peleri­nele, scumpii mei tovarăşi, ca sa nu-şi dea seama de ce avea să fie, dar nu îi găsii. Unde se dusese ? Man­tiile negre. îngropau mereu umbre invizibile. Căzui pe lespedea de lângă groapă • Cum de nu isbutisem să îc îngrop ? Ce aveam să fac ? Ştiam ca rămăsese ceva neîngropat, că nu voi mai putea avea linişte de aci înain­te. Auzii chiar un râs ce trecu pe lân­gă urechile mele ca un şarpe de fum şi mă muşcă. Se isprăvise. Pe inimă îmi înflori o gură de sânge. Mâinile îmi deveniră două candele de azur, cari luminau. Ochii mi se înegriră şi prin trupul meu întins, începu să alerge vertiginos, un fir de otravă.

Umbra tragică а tăcerii şi а singu­rătăţii se rostpgolia în arpegii sur­de, de-asupra cimitirului de mar­moră.

De ciudă. îmi luai inima care din­tru început plângea — şi o îngropai.

S A N D A MOVILA

Rondelul visătorilor Poeţ i de -acum şi m a i t â r z i u Şi t r i ş t i şi en tuz i a sma ţ i , D e su fe r in ţă ' ncă tuşa ţ i , C u p r i n ş i de gol şi de pus t iu .

Neîn ţe leş i de n imen i scriu.. . Să rbă to r i ţ i ş i-apoi u i t a ţ i . Poe ţ i de -acum şi ma i t â r z iu Şi t r i ş t i şi en tuz iasmaţ i . . .

Adolescenţ i cu v e r b zglobiu.. . F i r a v i şi pal izi , izolaţ i D in s ana to r i i reci lua ţ i , Cu un să răcăc ios sicriu.. . Poeţ i de -acum şi ma i târziu. . .

G E O R G E GRUIA

UNIVERSUL ЫТЁПАІ

Papini poe t l iric De-acum cu toţi i îl cunoaş t em p e P a ­

p in i , C n toa te că „Storia d i C r i s t o " n ' a a p ă r u t şi în româneş t e , t r a d u c e r e a f ran­ceză, une l e t r a d u c e r i r o m â n e ş t i f r agmen­t a r e , a u p o p u l a r i z a t a ceas t ă c a r t e şi p e a u t o r u l c i Or i c ine şi-a p u t u t d a seamă, în ch ipu l aces ta că Pap in i este un p r o z a t o r v iguros , un d ia l ec t i c i an ingenios , un po­lemis t n e î m p ă c a t ch i a r a t u n c i când m a ­t e r i a însăş i t e - a r î n d e m n a să tc a ş t ep ţ i la un a l t f e l d e ton.

„Stor ia di Cr i e to" r e p r e z i n t ă m o m e n t u l i n t r ă r i i l u i P a p i n i în conş t i i n ţ a un ive r ­sa lă şi) to toda tă m e r i t e l e incontes tab i le pe c a r e le a r e c a r t e a , a f ixat o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a t ipu l P a p i n i în cad ru l l i t e ra tu­rii i t a l i ene d e azi (vorbesc d e conşt i in ţa pub l i cu lu i m a r e şi a unei b u n e păr ţ i din cr i t ica cu ren tă ) : a u t o r u l ş t ie t o t d e a u n a să

GIOVANNI P A P I N I

scoată tot ce se ponte scoale d in t r ' un suc­ces ed i to r i a l ; su fe r in ţe le p e c a r e i le-a limpus v i a ţ a în p rkna - i t i ne re ţ e , p a r a-i fi insuflat a c e a s t ă g r i j ă ; n'a cău ta t nici-lodatăj să ocolească p r i l e j u l favorabi l de-a face să se vorbească ide el (aşa a fost cu P r a g m a t i s m u l de la „Leonardo" , cu F u t u ­rismul şi în f ine cu Ca to l i c i smu l ) ; conş t i ­i n ţ a s igură a t a l e n t u l u i înăscu t , mu'l face să fie p r e a î n g r i j o r a t d e soa r t a acelei pă r ţ i a vas te i sale l i t o ra lu r i , c a r e y a ieş i —desigur—(clin an to log ia vij'^bruluti; sa­v o a r e a p a r t i c u l a r ă a scr isul ud său , s tă în verva- i polemică , n e s u p ă r ă t o r re tor ică , s u s ţ i n u t ă de u n a v â n t negativ! p â n ă la n i ­mic i re (nu a t â t a ob iec tu lu i , cât ma i a les a sub iec tu lu i ) .

P a p i n i t r ece as tăz i , î n fa ţa noas t ră , d r e p t u n i n t e r e s a n t p roza to r .

Cu toa te ace s t ea e l este şi poet l i r ic , în în ţe lesu l p r o p r i u a l cuvân tu lu i .

Mai d e mul t a scris „O su tă dc pag in i de poezie" , d a r a c e s t e a sun t povestirii în p r o z ă : a scris însă şi „Ope ra P r i m a " , o c u l e g e r e de v e r s u r i în c a r e voia să-ş i în­ce rce a p t i t u d i n e l e dc poe t m o d e r n i s t în­rud i t cu fu tunismul a m i c u l u i s ă u Soffici. De a t u n c i — să! tot fie zece a n i — n'a mai c o m p u s ve r su r i .

I a t ă însă că a s t ă z i d u p ă insuccesul f ă ră p r e c e d e n t a l „Dic ţ iona ru lu i O m u l u i Săl­ba t ic ' ' p e c a r e a t r ebu i t să ' l r e t r a g ă a-p i o a p e din l i b r ă r i e ; după făgăduin ţa de­ţ i n u t ă de^a pub l i ca u r m a r e a au tob iog ra ­fiei din „ O m u l s fâ rş i t " ; d u p ă ves tea d in u l t imul t i m p că a scris o d r a m ă — (aşa ceva n 'a m a i făcut) — ia t ă că ed i to ru l

(acelaşi) , a izbut i t un nou volum. Se Vin" şi cop r inde

Val leochi din Florent , să ' l facă să pub l i ce i n t i t u l ează „ P â i n e şi ve r su r i .

C u l e g cele d in t â i impresii , p r i n mi j lo­ci rea, b inevo i to ru lu i G a r g â n o . P a p i n i , c h i a r când se complace în re l ig ioz i ta tea fxanciseană sau c â n d ia a t i t u d i n e l i r ică, nu se poa t e de spă r ţ i de po lemică : do Ia ea a ş t e a p t ă succesul , căc i asa îl v r e a ci­t i to ru l . I a t ă de ce, în acest volum de poe­zie l i r ică, a d ă p o s t e ş t e u n l u n g e s seu în c a r e d iscu tă — a t a c ă şi d ă r â m ă — p o e ­zia m o m e n t u l u i de faţă în I ta l ia . C o n ­s t a t â n d decaden ţ a—de al tfel g e n e r a l ă — cau t ă s'o exp l ice prrin c a r a c t e r u l î n s u ş i al fo rmei a c t u a l e d e civi l izaţ ie : mecanică , cr i t ică , metaf iz ică . L ipseş te deci a r m o n i a , u n i t a t e a sp i r i t ua l ă p e c a r e t e în t reb i , to ­tuşi , cum; de n u s u n t în s t a r e s'o în făp tu­iască, prin r cac ţ iune , a n u m i ţ i poe ţ i ma i p e r s o n a l i — dacă aceas t a a r fi s ingura cauză a r ă u l u i ! Nu c a u t ă oare, a z i m a i m u l t ca o r i când , suf le tu l nos t ru nou i l i ­m a n u r i , nou i forme de e c h i l i b r a r e , şi a r ­m o n i z a r e cu u n i v e r s u l ?

Să fie a p o i o a l tă c a u z ă l ipsa c r ed in ­ţe i r e l ig ioase la p o e ţ i — căc i fă ră e a (do­vedeş te Papin i ) „poeziQ un s e f ace" ? D a r să fie o a r e nevoie , p e n t r u ca aces t s imţ metaf iz ic să se mani fes te în chip a r t i s t i c ca poe ţ i i să fie n u m a i decâ t supuş i une i a n u m i t e o r â n d u i r i ec les ins t ice ? Aşa cum p u n e P a p i n i î n t r e b a r e a , n e s u g g c r ă o ser ie de obse rva ţ i i c a r e s ' a r apl ica foa r te b ine şi u n o r a d i n t r e scr i i tor i i noş­tr i t r a d i ţ i o n a l i ş t i In o r i ce caz, n u t r e b u e să ne scape discuţ ia în s ine , căc i d in ea deducem c u m şi c u l t u r a occ iden ta lă sim­te, o d a t ă cu noi, neces i t a t ea l ămur i r i i r a ­po r tu lu i d i n t r e sp i r i t ua l i t a t ea re l ig ioasă şi l i t e r a tu r ă . A n u m i n t e c u r e n t e de la no i , t o c m a i p r in aces t fapt, se a n g r e n e a z ă în­t r ' un s is tem mai vast, ma i „eu ropenesc" , ceeace le scapă d e pacos t ea u n u i p r e a îngust na ţ iona l i sm c u l t u r a l .

O r i c u m a r fi, d â n d In o p a r t e m ă r u n ­

ţ i şu r i l e d in is tor i i le l i t e r a r e , Papini ai tă cu dege tu l pe cei c â ţ i v a poeţi ш ai p a t r i e i sa le (dar m a r i !), împărţind în două ca tegor i i : „s tâncoş i" şi „fra zoşi". Se a l ă t u r ă — fireşte — de cei di tâi . D e p e s t ânca s t e a r p ă a culmilor, l a r g i d zăr i i . I a t ă a sp i r a ţ i a a c e s t u i valui Consecven ţă , fa ţă d e r e s t u l oper i i (gândi ţ i -vă la une l e pag in i d in „Om sfârşit)**.

A f a r ă de aceas tă a s p i r a ţ i e constantă Pap in i , se r e m a r c ă de da t a aceas ta 1 p u ţ i n ă p r e j u d e c a t ă în p r iv in ţ a mijloae Jor de e x p r i m a r e o r d i n a r ă cu totul iái r a t e d e t ehn i ca m a r i n e t t i s t ă a „cuvini lor în l i b e r t a t e " .

Vrea să dea o poez ie ameneaao i p r i n aceas t a — „ i t a l i enească" : pasiul s i nce ră şi t r ad i ţ i ona l i sm ; subs tan ţa ' toată z iua а vieţ i i , l umina tă de rai g â n d u l u i . Es te — d u p ă spusa lui — po zid „ e x t r a o r d i n a r u l u i d i n obişnui t" .

Lin r ea l i sm l u m i n a t d e sus : un o cq top i re , c a r e să î n l ă t u r e adesea simţul t r i s t e ţ e a p ă s ă t o a r e ce. se de sp r inde t ab lou r i l e s ă l b a t e c u l u i f lorent in . ,,РагЯ i dea j ă a o r i c ă r e i r e p r e z e n t ă r i s l ăbea p r i n a t i t u d i n e a d i s cu r s ivă p e сагеИ

" c a p ă t ă poez i a " . L ipseş te tocmai а г ш о Л d e s p r e c a r e v o r b e a m m a i sus ; l ipse» s in teza a d â n c ă a p o e t u l u i d e a z i cu Д lemis tu l şi p r o z a t o r u l de e r i . P r in t r e c m p ă t u r i l e a c e s t e i v ă g ă u n i suf le teş t i x&M şi câ te -va florii dc câmp, f ă r ă miros, d a flori v iguros c o n t u r a t e p q ceru l a p r i n s e cu lmi lo r p e c a r e a u r ă să r i t î n s u f l e * Poe tu l ui. Aces te c u l m i a l e Apeninilor, • sunt t ocma i d e p a r t e d e m u n t e l e Stigmái t e lo r franciscaine. Pap in i nu poa te indE ui ta că aces te i vec ină t ă ţ i îi datoreşte ÍS p a r t e conver.4ii.unea. Aceas t ă inc.apacitai s inceră , îl scuză de une l e p reocupă r i

,le. u

teologice ciliar, de Ioc iiepoetidR ca re a p a r şi in acest volum, cn sa lac-* dovada de ze lu l neof i tu lu i s u p u s pani • u i t a r e a d e s ine. P r e g ă t e ş t e oa r e P a p i * în t a ină , o n o u ă i e ş i r e zgomotoasă dj l ce ta t ea î m p r e s u r a t ă a s tâncoase i дщШ per sona l i t ă ţ i ?

ЛІ ! \ WDIil MŰÚT*? I

Căderea frunzelor C â n d a m văzut copaci i ' nc iucu ra t i Cu g re le pâ l cu r i de foi a r ă m i i . Am r ă r i t ş î noi paş i i , î n t r i s t a ţ i , C u p r i n ş i de sea ră , pe căi le lor p lumbur i i ,

P r in r a m u r i n e g r e , t ăcând , picot iau Pră fu i t e l e v r ăb i i de t o a m n ă , La fiece pom, ce vuia , p le te m a r i s c u t u r â n d , Ne o p r e a m s u s p i n â n d .

Ce b les tem i spăşeam în a m u r g u l pe rdu t , Că tot ce ru l se 'ndoia pes te noi ? Ne-am opr i t , covârş i ţ i de d u r e r i neş t iu t e 'n t r e c u t Şi-am făcut v r e m e lungă , amândo i —

Din a p u s s'a î n t ă r i t biie'umâ-wl - ' de vân t . N ' a m văzut aşa chin : to | i copaci i b ă t r â n i l egăna ţ i la p ă m â n t Şi cu vue t adânc , s c ă p ă r â n d , n ă p u s t i t e la cer , Fo i de a rg in t şi de foc, s p u l b e r a t e 'n cumpl i t e d u r e r i —

Nu mai ştiu... ne -am în to r s p e covoa re de frunze 'nnpoi . . . O r a m sta t l ângă pa t ima lor, înecaţ i în susp ine şi noi .

MIHAIL C E L A R I A N U

na su SM că tâ

tu de Ni ză 0Л

tr lu 18 P«

în vt Pi Ci s;

Ci di rí

I

MERSUL LITERAR'

R E C R U Ţ I I U-ll ii-Г H. douche t r a s pe r o a t ă şi f ra te le lu i

•at, s u p r a v i e ţ u i t o r i i b a n d e i , n e ­ţi de j av re p r i p ă ş i t e , se r i s i p i r ă din P a r i s . R ă m a s e , d o a r , P e t i t -bine a s c u n s î n t r ' o c â r c i u m ă d i n

iniile, unde-i a d u c e a , z i ln ic , N i n o n -iiite. d răguţa lu i , p â i n e de h r i ş c ă . I, după ce se l i n i ş t i r ă l u c r u r i l e , t â -

bandit îşi iv i n a s u l d i n v ă g ă u n ă , şobolan, sorbi a e r c u n a r a , ş i se

•ptă spre c a l d a r â m u l P a r i s u l u i , a l ă -Ninon-la-Gaîte , p u r t â n d ca s ă

Mcundă. şi d i n p r i c i n a s o a r t e i n e m e r -haine b ă r b ă t e ş t i . Mize r i a le c res -unuia şi a l t u i a , s e m n e de u m i l i n -

letit-Pierre a v e a o b a r b ă de op t ţi Ninon lăsa , î n c i u d a foamei , să-i iorească t r a n d a f i r i i t i n e r e ţ i i pe o-i; gâtul de l i ca t şi jegos , descope -nopţi pe t r ecu t e f ă r ă a d ă p o s t , s u b

e. in viile d i n M o n m a r t r e . Pierre şi N i n o n - l a Ga î t é n u m â n ­

ii de trei zile când , s p r e Or l éans , Iniră o c ă r u ţ ă a l c ă r u i p r o p r i e t a r

i, cu fa ţa lor î ndoe ln i că , cu ochii înfriguraţi.

asul e r a vo in i c şi d e s g h e ţ a t , e îndemnă pe t â n ă r a p e r e c h e s ă gândurile de o m u c i d e r e , pe c a r e

le-ar fi p u t u t d u c e l a b u n s fâ rş i t , el, nici ea, s l ăb i ţ i pe s t e f ire . Mer-

. două zile, şi P e t i t - P i e r r e , d u p ă ce (urni c ă r u ţ a ş u l u i p r o v i d e n ţ i a l , p o r n i , lat de Ninon- la -Gaî té , î n c ă u t a r e a Cornant, vech i t o v a r ă ş d i n Cour t i l l e . întâlniră pe p i a ţ a M a r t r o i , c ă s c â n d i la masa u n u i r e c r u t o r d i n r eg i -tul Burbec, pe p r a g u l u n e i c â r c i u -cu firma : „La F e c i o a r ă " ,

tovarăşii se r e c u n o s c u r ă , îşi f ă c u r ă ochiul. - Drăcia d r a c u l u i ! zise C o r n a n t , a s -i Ninon-larGaîté ? • Val de c a p u l m e u ! se jel i fa ta , ecrutorul r e g i m e n t u l u i Su rbec , ochi gaie, zărise pe cei t re i o r t a c i . Se

li lung şi vorb i p e n t r u ei : ,,Joci de ori pe s ă p t ă m â n ă , îţi c â n t ă şi n a -

[ şi scripca. F r u m o a s ă - i t i n e r e ţ e a ! fcgimeniul îşi a r e g a r n i z o a n a î n t r ' u n iu! cu femei pe a lese . I n d e s t u l a ţ i - v ă , cu bune a p u c ă t u r i ; vo rb i ţ i , r ogu -vă , pucul Venot, s e r g e n t a l s u s z i s u l u i liment... Vă ia î na l ţ i de t r e i p i c i o a r e două degete".

Ninon-la-Gaîté, P e t i t - P i e r r e şii Cor­ot, se u i ta ră , u n u l l a a l t u l , î ş i m ă -Mi fără c u v i n t e a d â n c u l m i z e r i e i . Icicând, nu c ă z u s e r ă m a i r ă u şi ş t i a u

nu au să se r id ice f ă r ă i s coada în-îplării.

Intrară într 'o c â r c i u m ă şi, cu (lege­ld, traseră pes te c ruc i , toţ i t re i , fa ţă

martori, pe u n ac t de î nvo i a l ă , jos . lon-la-Gaîté, c h i p e ş t ine re l , se bo te -Picard. Şi Venot , t ă t u c , c e r u de b ă u t ,

bind cel d i n t â i să p l ă t e a s c ă , î n d a t ă |K se vor afla r ec ru ţ i i la t r u p ă .

* ÍA doua zi, la m i j i t u l zor i lor , m i c a

pupă adăposti tă n h a n u r i p â n ă a t u n c i , drumul s p r e Doua i , u n d e se a şe -

feue regimentul, p a r t e în odă i c l ăd i t e •pe intărituri, p a r t e î n t r ' o c a z a r m ă fru-poasă isprăvită de c u r â n d .

Bine v'aţii g â n d i t să s lu j i ţ i pe Rege Ш regimentul ă s t a , s p u n e a Venot . Şi •nuninte, şi ofi ţeri cu s t a r e . N u ca la [Perpignan, unde „şefii" r e g i m e n t u l u i de •mierie locui.au î n t r ' u n i n t r e p o z i t de I sare.

cu bâta la u m ă r , f l u e r â n d , vese l i , [cântece din P o r r h o r o n s , s t r ă b ă t u r ă p ă -Horea Orléans : s t e j a r i p r e t u t i n d e n i , •kpántii la f iecare p a s . De c â t v a t i m p ,

de PIERRE MAC ORL.AN

i n t e n d e n ţ i i a v u s e s e r ă g r i j ă s ă p u n ă l a c r u c i ş de d r u m u r i t ăb l i ţ e , p e n t r u r e c r u ­ţ i i s i n g u r a t e c i .

Venot , cu s ab i a s u b s u o a r ă , cu p ă l ă r i a pe ceafă , m e r g e a în f r u n t e , cu f loa rea -s o a r e l u i î n d in ţ i . N inon- l a -Ga î t é , Pe t i t -P i e r r e şi C o r n a n t , d u p ă el, ceva m a i în u r m ă . L a u n s o m n a l feteii, cei doi b ă r ­ba ţ i se r e p e z i r ă pe Venot , ca re - ş i t u r t i n a s u l p r i n t r e ferigi , la m a r g i n e a şosele i . N u a v u t i m p să se r id i ce : cu o l o v i t u r ă la ceafă , C o r n a n t îl l u n g i s e ca pe u n i e p u r a ş . Apoi , Ninon-lai-Gaîté , în g e n u n ­chi , scotoci b u z u n a r e l e s e r g e n t u l u i , s coase o p u n g ă ; d u p ă n u m ă r ă t o a r e , gă ­s i r ă d o u ă s u t e g a l b e n i .

F a t a b ă t u d i n p a l m e şi a r u n c a r ă toţ i t r e i , s t â r v u l î n t r ' u n tuf i ş .

— C o r n a n t , bă i e t e , zise N i n o n - l a -Gaî té , s'a d u s d r a c u l u i c a m a r a d u l , să n e c ă r ă b ă n i m .

Ş i îşi v ă z u r ă de d r u m p r i n p ă d u r e , g â n d l a g â n d cu b u c u r i e . A ş t e p t a u î n cale h a n u l , şi p a h a r e , d o u ă , t r e i .

Ş i m e r s e r ă t o a t ă z iua , şi c â n d se î n o p -tă , se c u l c a r ă l â n g ă u n copac , d e p a r t e de şosea . C o r n a n t îşi p ă s t r a b a n i i l a p iep t .

N inon- l a -Ga î t é , g h e m u i t ă ca o că ţea , cu c a p u l pe u m ă r u l lu i P e t i t - P i e r r e , n u d o r m e a . A s c u l t a r ă s u f l a r e a c h i n u i t ă a lu i C o r n a n t . S u p l ă c a o p is ică , se a p r o ­

pie de el înce t , înce t , şi a t i n s e , cu dege­tu l uşor , h a i n a ce lu i r e d o r m e a .

— Ce e ? ! zise o m u l s ă l t â n d . — V i s a m , r ă s p u n s e N inon - l a -Ga î t é .

M ' a m t rez i t , unde - i P e t i t - P i e r r e ? Şi c â n d a p u s e soa re l e , . îşi v ă z u r ă , ia­

r ă ş i , de d r u m ; d a r N i n o n - l a - G a î t é s p u ­sese lu i P e t i t - P i e r r e ce se c u v e n e a să-i s p u n ă .

— Băie ţ i , roe t i C o r n a n t , la cel d i n t â i h a n , " î m p ă r ţ i m , pe u r m ă f iecare îşi vede de t r e a b ă .

— Nici v o r b ă ! zise P e t i t - P i e r r e . D u p ă u n ceas , îşi în f igea c u ţ i t u l î n t r e

u m e r i i cei doi aii lu i C o r n a n t . T r e -b u i i ă ş a p t e l o v i t u r i de t ă i ş ca să-1 o-m o a r e , să-1 facă m a i a les , să-ş i a s t u p e g u r a : u r l a a s t u p â n d u - ş i r ă n i l e cu m â ­n a , şi g l a su - i c u m p l i t g o n i a p ă s u r i l e m i r a t e .

P e t i t - P i e r r e l u ă p u n g a , şi N i n o n - l a -Ga î t é îi de te buze le . î ş i ş e r p u i t r u p u l c â n d îi l u ă b ă e t a n u l în m â i n i c a p u l , n e m a i s f â r ş i n d să-şi s u g ă r ă s p l a t a .

L ă s a r ă pe C o r n a n t p r a d ă f i a re lo r de tot felul , şi N i n o n - l a - G a î t é î n t r e b ă pe P e t i t - P i e r r e : „ D o u ă s u t e g a l b e n i , c â t

p e n t r u f iecare ?" — I m p ă r ţ i m la m a r g i n e a pădurea , r ă s ­

p u n s e P e t i t - P i e r r e , ş i -apoi , t u î n t r ' o p a r t e , e u î n t r ' a l t a . P e s t e op t zile, i a r n e v e d e m , la B ignon .

— E m a i c u m i n t e , zise N i n o n - l a - G a î t é . î n c ă o n o a p t e b i n e c u v â n t a pe b ă i a t

şi pe fa tă , a l ă t u r i cu l ca ţ i . P e t i t - P i e r r e a c o p e r i s e cu h a i n a u m e r i i N ine i , c a r e t r e m u r a de frig. A d o r m i , b i e tu l , cu g r e u , şi n u se m a i d e ş t e p t ă , de v r e m e ce, cu

Sa lonul Oficial . TÏÏ . PALI .ADY : N U D

UNIVERSUL Lm

WELTLITERATUR Cuvântul ,,Weltliteratur" nu se poa­

te traduce decât printr'o circumscrie­re care se depărtează Binişor de te­meiul intuitiv al originalului : litera­tură universală. Aceste două cuvinte româneşti, cam abstracte. în orice caz inorganic alăturate şi ţinute laolaltă doar prin virtuţile gramaticale ale Hm bei, trebuiesc t â l c u U e cu multă grija ca să redeio întocmai înţelesul viu al conceptului german. Cuvântul ..Welt­literatur" rostit, pentru întâia oară de Coethe, şi-a păstrat în graiul, în care a apărut, până astăzi ceva din sensul pe care numai acest om, unică apariţie istorică, putea să i-1 dea. De necrezut, cât de mult diferă psihologia intimă a cuvintelor, cari în două limbi par a însemna acelaş lucru. In expresia ,,li­teratură universală" avem un s u b ­stantiv precis, destul de abstract, can­titativ lărgit prin adjectivul ce îl î n ­tregeşte. Lipseşte în această alăturare mecanică de cuvinte nuanţa de cali­tate şi de valoare, de organic şi esen­ţ ial , ce-o are cuvântul . ^Weltlitera­tur", cuvânt-sinteză cu un subtil ac­cent psihologic pe Welt şi nu pe Lite­ratur- Noţiunea Weltliteratur e o foar­te caracteristică invenţie goetheană. So pipăim puţin la încheieturi, pentru a ajunge lu viziunea ei de organism complex articulat.

Veacul al XVIIГ-lea a fost un veac de lumină: între pietrele sale de hotar omul european a reflectat asupra sa mai mult poate decât oricând înainte, l ă rg i rea conştiinţei de sine a prilejuit noui interpretări raţionale ale t r e c u ­tului şi a deschis noui perspective ..progresiste" pentru viitor. Conştien­tul se lărgeşte în paguba inconştien­tului în toate domeniile de creaţie. Is­prăvile din o r i c e tărâm î n c e p să fie permanent însoţite de-o conştiinţă cri­tică a acestor isprăvi. De sigur con-

g r i j ă m u l t ă şi m u l t e d ibăc i i , s â n g e r a t de t o v a r ă ş e ca u n porc , l a v â n a g r o a s ă a g â t u l u j , t r e c u d i n v i a ţ ă ' n m o a r t e , f ă r ă s ă î n ţ e l e a g ă .

P e d o u ă s u t e g a l b e n i s t ă p â n ă , N i n o n -l a -Ga î t e ieşi ' n şosea . Se aşeză, pe u n m a l d ă r de p i e t r e şi, t â n g u i t o a r e , a ş ­t e p t ă .

T r e c u o c ă r u ţ ă ; s ă t e a n u l dote bice ca i lo r ; p a r ' c ă se t e m e a .

Z g u d u i t ă pe p i e t r i ş , c ă r u ţ a î n ă b u ş i ge­m e t e l e N ine i .

S o a r e l e l u m i n a , a c u m a , c â m p u l şi r ă s p â n d e a u m b r e l e nop ţ i i ech ivoce . Ni ­n o n a v u m a i m u l t n o r o c c u o l ă p t ă -r e a s ă , c a r e se d u c e a la E t a m p e s . Fe -m e e a , cu ochi s t r ă l u c i n d , a şeză , a l ă t u r i de ea, pe g i n g a ş u l d o m n i ş o r .

Ş i p e c â n d N inon - l a -Ga î t é r ă s p u n d e a î n n e ş t i r e î n t r e b ă r i l o r c u m e t r e i , se g â n ­d e a l a P a r i s , l a roch i i l e ce a v e a să-şi c u m p e r e , l a t â r g u l i s c u s i t a l g r a ţ i i l o r ei, cu ţ a ţ a S a i n t - H i l a i r e , c o d o a ş a ; îşi p r e g ă t e a i z b â n d a v i i t o r i l o r ei t u t o r i . V i a ţ a e r a f r u m o a s ă şi N inon - l a -Ga î t é m u r e a de n e r ă b d a r e şi p i p ă i a , p e a s ­c u n s , la p i e p t u l z g â r i a t , cei d o u ă s u t e g a l b e n i în p u n g a de p â n z ă a s p r ă .

T r a d . de E L E N A P R O T O P O P E S C U

de LUCIAN BLAGA

ceptul ,.literaturii universale" al lui Goethe nu se poate închipui fără de această muncă pregătitoare a altora. O perioadă istorică extrem de lucidă se încercase, nu fără de naivă pretenţie, să arate rostul şi ţinta oricărei stră­danii omeneşti- In atmosfera acesta de autodirijare şi în lumina acelui ,,ge-neral-omenesc" în care secolul al XVJII-lea vedea şi judeca toate lucru­rile, Coethe concepe literatura ,,uni­versală" ca o matcă vie în care prin­tr'o firească mişcare ar fi chiemate sa se reverse strădaniile literare ale di­feritelor popoare. Universalismul lui Coethe se deosebeşte însă temeinic dü ncel universalism sec-matenuitic-eon-venţional caracteristic multor năzuinţi raţionaliste ale sec. XVlU-lea. Deşi fiu al rococoului, Coethe a fost prin tot felul său de a fi. aşa de aproape de pitorescul vieţii şi aşa de străin de platitudinele raţionaliste ale epocii, că nici un moment n'a uitat bunăoară p a r t i c u l a r i s m u l diverselor literaturi, în cari fusese încă din tincrejte in­trodus de Herder.

Mari figuri de ..literatură universa­lă" au existat în timpurile nouă, delà Dante începând, prin Calderon şi S h a k e s p e a r e , p â n ă lu Vol ta i re des­tule, — conceptul de ,,Weltliteratur" n'a putut totuşi să se ivească decât mai târziu. Nu e o simplă întâmplare că ideea aceasta s'a cristalizat în min­tea lui Coethe şi nu în а altuia. Un Dante a fost prea italian şi catolic, un Calderon prea spaniol şi fanatic, un Shakespeare prea englez şi indivi­dualist, un Voltaire prea galic şi raţio­nalist ca să fi avut înţelegere şi pen­tru alte particularităţi etnice în afară de ale lor. Adevărat e că toţi s'au fo­losit în arta lor. chiar în mare măsură, şi de matarial strein, dar acest mate­rial exotic a fost transformat de ei până la complectă falsificare interioa­ră. In Voltaire de o pildă etnicul galic a fost aşa de mult fatalitate invincibi­lă, încât — cum foarte bine observă despre el Gundolf undeva în studiul despre ,.Goethe" — totul devenea în manile sale ..francez": şi orientul, şi anticitatea, şi prezentul. Fireşte, ast­fel de spirite erau împiedicaţi prin­tr'o meteahnă organică să se ridice la concepţia unei literaturi universale. Goethe a ştiut să se adâncească în li­teraturi străine cu mai multă empa-tie. Fără să se teamă o singură clipă că ar putea să-şi primejduiască ori­ginalitatea el a studiat literaturile i-dentificându-se cu ele. Mai mult : s'a lăsat influenţat de ele. De Pindar în imnuri, de Shakespeare în drame, de poezia orientală în Westöstlicher Di­van, găseşti în opera lui Goethe in­fluenţe vizionare din Dante,-urme din ecstazul lui Calderon. nenumărate fe­luri de a se înfrâna •— din clasicii vechi şi noui- El ştie însă să asimileze aşa de bine materialul şi f • nele străine, că subt haina ase" j " i re cu a altora apare totdeauna aceu... in­comparabil om : Goethe, şi în ritmu­rile înrudite cu ale altora svâcneşte

MARIA C I U R D E A STEURER: A U T O P O R T R E T

totdeauna aceeaş incomparabilă mă: Coethe. De aceea Goethe at eut până la sfârşitul vieţii. în ce un Calderon, care nu găsia mul din sine. rămâne pe loc cu extraordinara sa productivitate.

Lu Coethe etnicul nu mai e fa täte rigidă, de care nu poţi sc ci fiziologie organică, structură , tică ce îngăduie creşteri şi seliimi înzestrat cu un dar empatetic cu tul neobişnuit şi ajutat poate şi cultură ce nu încremenise încă tradiţii dogmatice, cu o minte ce cea dreptate tuturor formelor de ţa. Coethe a fost mai chiemat conceapă o literatură universală un acord organic între diferite pi cularisme etnice, ca o potrivire cântec între cele mai disperate va spirituale. Pentru Goethe litera universală nu e ceeace ar fi fost o fel de literatură pentru Voltaire, i spiritualul gânditor şi-ar fi pus . dată aceeaş problemă: toată liter ra lumii văzută prin ochiu fra sau întorcând ecvaţia spiritul . cez răspândit cu o monotonă str re pe întreg globul. Pentru ,.Weltliteratur" e un complex nităţi vii cari se înrâuresc şi se milcază rodnic crescând una cealaltă, un complex din care ţ 5

înălţimii ce reprezintă esenţialul verselor unităţi, şi valori în particularul coincide cu unive într'un nobil echilibru. Acest g ..literatură universală" se începe ştient cu el, olimpicul vânzător 1

turor armoniilor. Goetho. care ca un primitiv şi înţelept ca un nu s'a ferit de nici o influenţă pra sa. înrâureşte la timpul său aceeaş putere cu care a asimilat manticii din Anglia. Franţa, I Germania, devin cei dintâi repre tanti, cu inimile deschise peste tare, ai acestei literaturi universal sens goethean. Mai târziu când intrat apocaliptici în marele co

mERSÜL UT ER AU

Păpuşa din cop i lăr i e .„Şi cântecul se p i e r d e a îi l in iş tea ge-

jnilui. Radu rămase la f e reas t r ă , cu nasu l li-

ţii de geam, cu mâ in i l e făcute c e r c îm­prejurul ochilor, p r i v i n d d u p ă l umin i ţ a felinarului ce nu se m a i vedea d e m u l t în­văluita par 'că în v r a j a u n u i „ B u n ă di-aioea|a'' ce se a u z e a a c u m d e p a r t e , tot pai pierdut. D a c ă nu i s ' a r fi spus că î n kara aceasta t r e b u i a să fie c u m i n t e , a r îi plâns ca şi as tăz i că nu i s'a da t voe sise ducă şi e l cu col indul .

Plecă tăcut, cu ochi i umezi ţ i de p ă r o ­be de rău s t r iv i t e în gene le lungi , a ş ­teptând cu g â n d u r i l e la Ti te l , ca re - i fâ-jţnse in necaz d u p ă ce t e r m i n a s e d e cân­tat Din odaia de a l ă t u r i v e n e a u g lasur i In şoaptă, lovi tur i de l u c r u r i goale şi d in uaA în când, r â se t e o p r i t e d e o d a t ă ca la un semnal. ГІ se spusese că în a s t ă s e a r ă va veni din nou Moş Crăc iun ,

îşi aminti de poez ia c a r e o î n v ă ţ a s e cu 0 lună înainte şi c a r e — a ş a î i spusese mania — era ma i f rumoasă ca a lui Ti ­tel. Zâmbi !

Acum îi va face) în necaz şi va r â d e de el, pentrucă a r e să v i n ă aci d u p ă colind. Mamă-sa chiar îi s t r i gase să nu în t â r z i e mult.

Şi când, cu g â n d u r i l e a s t ea , b u c u r i a 11 mângâia p e faţă, uşa de là i n t r a r e poc­ăi, odată cu s t r i gă tu l lui Ti te l ce-şi a-nunţa sosirea.

Intru. în odae . C â n d văzu p e Radu , se jrită la el ca lai u n u l m a i mic . p e n t r u c ă , Ititr'adevăr e r a cu doi a n i m a i m a r e . Se apropie de sobă f recându-ş i mâ in i l e în-ţnejate. Radu îl a d m i r a .

Ii părea rău că n u e tot aşa de „ m a r e " să poată să se d u c ă ş i el cu col indul ş i cu săniiişul pe coastă „la Bucea". T o a t ă veselia de adineaor i pieri .

Şi iar se în t r i s ta ! Titel il pr ivea pe sub gene şi a ş t ep t a

să fie întrebat. Cum Radu tăcea, începu el : — Rău, îmi p a r e că n 'a i mer s şi tu. Să

fi văzut ce fel inar f rumos a m avut . E r a 1 electrică. .... Mie mi-a venit p a r t e a douăzeci de

...Dar la unch iu l Mitică să fi văzu t ce rad frumos şi ce p ră j i t u r i b u n e ne-a it. Radu îl ascul ta cu lacr imi î n ochi.

'entrucă îi s imţi t r i s t e ţ ea . T i t e l u r m ă : — Zău, rău îmi p a r e !... Şi l u p t a cu

câinii „ăia' 1 mar i dela Domni i Matache . lai bine că n 'ai mers . Ai fi r ă m a s în ur ­

şi te-ar fi muşca t . .Dar te scăpăm noi. [adu începuse să p l â n g ă deabinelea.

— Nu mai p l â n g e . C â n d ve i fi m a r e ea mine, te duci şi tu . Nici eu n ' a m fost când eram de seama ta .

Asta era adevă ra t . A n u l t recu t ab ia , ind avea cinci ani , D o m n u l Io rgu Mu-etescu, l'a lăsat în tâ ia o a r ă c u col indul , ncredinţat că un copil nu t rebue ţ inu t s u ­

in casă. Aşa e r a pă re r ea D o m n u l u i

si Ruşii, şi severe, ceţoase popoarele nordice, literatura universală visată de Goethe devenea o impresionantă 'realitate istorică. Cercul ei geogra­fic e şi astăzi în continuă creştere, ca o undă vastă pornită nu se ştie din ce centru într'o apă misterioasă.

Iorgu. N u tot la fel e rau pr incipi i le D o m n u l u i Costea Tordăcliescu — t a t ă l lui R a d u — în educa ţ i a copiilor.

De mul t e or i avuseseră discuţi i când, ca vecinii , t receau d r u m u l unu l pe la al­tul , omorând t impu l cu cätc^ß pa r t i dă de table .

Bineînţeles la aceste discuţi i l uau p a r t e şi cucoanele, a şa că de cele ma i mul te ori părer i le e rau î m p ă r ţ i t e î n pa t ru .

Uneori , cucoana Cecília •— m a m a lui R a d u — se p lângea că bă ia tu lu i îi place să stea ma i mul t s ingur şi p a r c ă a r fi tot bolnav.

I a r d o m n u l Costea ii răspundea râ ­zând :

— Are „fire" de învă ţa t ! Şi aşa , s'au trezit Titel şi cu Radu îm­

preună .

Acum, cele două familii făceau, ca şi 'n alţ i ani , pomul de Crăc iun .

C u m p ă r a s e r ă fiecare d a r u r i ce c redeau — dealtfel aşa cum doreau şii ei — că se pot r ivesc ma i b ine cu sufletul copiilor, i a r pe nepo tu l cucoanei Ceciliei, î l î m b r ă -caseră î n Moş Crăc iun .

Mamele a r an j a se ră t oa t ă z iua şi când totul era ga ta , deschiseră uşa .

Pr iv i r i le copiilor s b u r a u pe fiecare c reacă a b radu lu i , lunecau in jos pe m ă ­suţa î n c ă r c a t ă cu tot felul de cuti i , se op reau câ t eoda t ă pe câte-o jucă r i e ca re Ie p lăcea mai mul t .

Lumina din cameră era stinsă. L u m â n ă ­r i le a p r i n s e d in p o m a r u n c a u pe, pe re ţ i , umbre .

F u r ă aşezaţi l â n g ă pom. Nu şt iau decr, d a r s imţeau că t r ebue să fie cuminţ i .

Totuş i Titel , ză r ind u n ma imuţo i aşe­zat în vâr fu l b radu lu i , începu să r âdă .

C â n d se u i t ă la mamă-sa , o văzu se­r ioasă şi înţelese că t r e b u i e să tacă.

LUCIAN BLAGA

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI Din Triod-penticostar-^avonesc 1550) După Bibliografia românească veche de Ioan Bianu şi Nerva Hodoş

tWtfÊRSUL LlÍERAR

R a d u se u i t ă undeva , în u m b r a . In sfârşi t , gârbovi t de ani i pe care n u

i-a t r ă i t n ic iodată , Moşul, i n t r a i Cu, b u n ă t a t e a lui ascul tă poeziile. G icul,

t recuse. D a r u r i l e începură să se împa r t ă . Titel p r imi o sabie, o puşcă şi bomboane . Lui R a d u i se dete o ca r te cu ch ipu r i — d u p ă dorinja domnulu i Costea —• şi o p ă p u ş e m a r e ca să-1 m a i distreze, cum spunea cucoana Cecilia.

Războinicul nostru îşi prinsese a rme le şi ron ţă ind bomboane , mergea p r in odae, cu paş i mi l i t ă reş t i .

R a d u rămase pe u n scaun, şi pr ivea pă-puşea. T â r z i u adormi .

P â u ă când să t e r m i n e p a r t i d a de tab le „la cont ra" , Ti te l îş i con t inuă câ tva t imp „războiul cu bomboanele ' ' , p e u r m ă , plic­tisit, începu să se joace cu păpuşea , c a r e rămăsese pe scaun.

Ii p lăcea. Invâr t iac l -o mereu, descoperi un ş u r u b care apăsa t făcea păpuşea să dea dill cap şi să ducă m â n a la gură . Titel r ămase uimit .

Îşi u i t ă de a r m e şi tot t impu l p â n ă la plecare , nu se juca decât cu ea. Şi cu greu îl făcu să se despar tă .

I n d iminea ţa u r m ă t o a r e ca şi 'n zilele car i u r m a r ă , păpuşea era , pen t ru amândo i copiii, bucu r i a cea mare .

Ii a r a t ă şi lui Radu descoperirea lui fă­ră să-i spună însă seeretul.

C â n d r ămânea s ingur încerca în zada r să scoată dela p ă p u ş e o mişcare câ t de mică şi t e rmina în to tdeauna , p l ângând . D a r n ic iodată nu l'a în t reba t cum să facă.

In t r 'o zi când Titel veni ca d e obiceiu, îl găsi trist , ţ inând păpuşa in bra ţe .

— Ţi-o d a u ţie. Pe mine nu mă iubeşte. S'o iei acasă la tine.

In o răşe lu l d u p ă ma lu l Ol tu lu i , v ia ţa se des t r ăma pe cele câteva s t răzi , p r in firmele ş i mărfur i le a t â r n a t e de z idur i , aşa cum un gând se des t r amă de durer i le l u i .

Şi aci oamen i i se cunoş t eau î n t r e ei , ca ' n toa te o răşe le le de prov inc ie .

Nu e deci d e mi r a r e că, pe or icare l'ai fi î n t r e b a t ţ i -a r fi spus aceleaşi vorbe despre a ju to ru l de judecător Radu lo rdă -chescu şi Ti te l Muşetescu, avoca t cu vii­tor în tâ rgu l nostru.

foţ i ş t iau că sunt pr ieteni din copilă­rie şi că a m â n d o i şi-au luat licenţa, unu l m a i b ine ca celă la l t . Ai ma i fi aflat , daca s tăru ia i mai mul t e în t rebăr i , că şi unu l ţ i a l t u l iubesc —• sau cam asa ceva — pe Nuţi Badiu şi fiecare a r dori să fie a lui, ceeace a făcut se se mai răcească priete­nia d in t r e ei.

Astea e rau a r u n c a t e „din fugă", te rmi-nându- se î n to tdeauna eu :

— Aşa se spune. Eu, ce să zic, nu ş t 'u . Am auzit . Dai1) dacă nu era adevă ra t tot

ce se spunea , o p a r t e d in ele t r e b u i a u c re ­zute, uen t rncă în plictiseala de toa te şa­le le a o ra şu lu i , ceace s târni ţ i d iscuţ i i Ui cafeneaua „La T a t a Rudolf", e rau aceste svonuri , cari se cercetau în u r m ă cu toa­tă conşti inţ iozitaten.

A doua zi d imineaţa mesele din faţa ca-fenelii se a lbeau rând pe rând, iar obi­cinuiţ i i işi sorbeau cafeaua de fiecare a-mestecare a unu i „ccar té" sau „o sută u n a ' . Şi acum, tot ce se tulcsese seara acasă dela cucoane a s u p r a celor auz i t e eri , se spuneau se împle teau în diferi te ch ipu r i şi astfel ieşea adevăru l .

I a t ă de ce t r ebu iau crezute în b u n ă po rte.

Vâlvă mare făcuse p u r t a r e a Nuţ i i care iäsa pe amândo i să-şi facă iluzii. î n t â l ­niri , când cu unul când cu celălal t e rau

R U G A Ruga începe cu mâini împreuna te . . , . Şi p o a r t ă pasu l mâ in i i pe f run te şi pe p iep t In s t ânga şi în d r e a p t a , apo i încet s t r ă b a t e P e r e t e l e d e ' h u m ă , d in s t ânga celui d r ep t .

Sfioasă se r id ică c ă t a r e a de 'nch inare . . . r J c o a n e l e s t au s m i r n ă şi p l ine de ' n ţ e l e s ;

C u cât te legi de ele , ma i s fân tă îţi r ă s a r e P o r n i r e a , c ă t r e l e m n u l din ca re a u p u r c e s .

Apoi s ' aude d u h u l şi r u g a se a u d e Deş i n u cân tă n imen i din t r u p u l de mulţ imi. . C o b o a r ă m â n g â e r e a , ca d a r u l une i r u d e Şi golul se r idică, s t r iga t din înă l ţ imi !

VIRGINIE GIJEORGI1ILÍ

născoci te , a şa încât a junsese să nu se ma i ştie cum se va termina .

Radu era cel m a i nedumer i t . E ra încre­d in ţa t că Nuţ i il iubeşte.

Nic iodată nu ş i -ar fi înch ipui t că ea să-1 min tă şi mai ales pent ru Titel ca re nu vroia decât să se distreze. O iubea prea mul t ca să creadă .

Dela un t imp însă, gândur i l e ii fură u n d u i t e de durere .

Şi de aceea, în ziua aceasta îi ceruse voe să se ducă la ca.

Eya pent ru în tâ ia oa ră când erau sin­gur i . Plecase hotăr î t să o în t rebe adevă ru l . Aci însă, în oilaea ei, gândurile rele pie­r i ră .

Nu ştia de ce, se simţea s tângac iu , ru­şinat de îndrăznea la lui să stea s ingur cu ea.

O în t rebă banal i tă ţ i . Toate lucrurile din cameră îi fură expl ica te . Un covor ce as­tupa peretele îi făcură să p ia rdă mai mult t imp.

Colori tul , ţese tu ia , desenul , le discuta­ră r â n d pe r ând .

Nuţ i îi a r ă t ă un a l tu l de pe scaun. C â n d v ru să-1 ia, mâneca dela capot se

r id ică şi Radu văzu mîna î n t r eagă , mai sus de umăr . A c u m simţi cum sânge le a lerga cu furie în tot t rupu l . Urechile în­cepură să-i vâj ie şi ochii na i că i se îm­păienjeniră.

Nu mai vedea decât t rupul ei. pe ca re îl dcsgolea cu închipui rea . Respira scurt , da r pu te rn ic .

Pieptul se ridica, mult şi neregulat . D u p ă câteva cl ipe — cu cât mergea

mai depa r t e cu închipui rea — respiraţ ia se ră r i .

Şi iarăşi sângele işi iuţi mersul . Deschi­se ochii mar i ca şi c â n d t a r fi vrut să nu-i scape nimic. O privi mult .

Nuţ i terminase cu expl ica ţ ia şi aşeză covorul la loc. Se ui tă la el şi-i. ghici gân ­duri le .

Zâmbi ! Se aplecă pr in fa ţa lui ca să a jungă la soneria care era lângă el — şi a t â t de apiloapc că o Şuviţă de păr îi a-tinse obrazul . Apropr ie rea aceas ta îi de­săvârşea închipui rea . O porni re nestăpâ­nită îl făcu să se l ipească d e ea. Vru să

o s ă ru t e . D a r ca şt c â n d «ir fi ştiut. Nu se feri cu o îndoire a t rupu lu i ş i se şeză lângă eJ.

— D o m n u l e lordăchescu , D- ta ştii dansezi ? Nu te-am văzut , niciodată !

— Nu Domnişoară , nu ştiu ! — O ! Păcat ! Vezi, pen t ru mine dani

sul e cel mai f rumos sport . Nu dansez (lilf snobism. Nu ! 11 iubesc a şa c u m D-ta saţ a l tu l a i a l b i o fenice f rumoasă . E singül ru ocazie când sufletul ia pa r te şi el Щ svnrcoliri le s imţuri lor . Ş i mai ales câut| găseşti un „ c a v a l e r ' bun . De multe îi t rec cu vederea multe lipsuri.. .

î n tune r i cu l isbea ins inuant in geam. Pr in pomul din faţa ferestrii , luna

cernea razele. Din când în când câte u scăpa din păienjenişul de frunze şi t rundea î n ă u n t r u , ca o d â r ă ele fosfor în tuner ic . Se pl imba pr in odae, f r â n g e du-se, mieşprându-se sau lungi iul u-se c§ o umbră , d u p ă lucruri le pe care le int niai în ca le .

— ..jD-1 Muşetescu d a n s e a z ă fruinei Ne pot r iv im foar te bine.

R a d u îşi simţi sufletul . Gânduri le i i . a lergau risipite, fără să le poată strànpC Ceva îi pocuoa în urechi , p a r c ă în ni pirea lor, s 'ar fi isbit unu l de altul . I putu că un meta l i-a căzu t |>e t impan. | na soneriei.

Din sgomotiiil uşii ca re se deschidea! a u z i glasul) lu i Ti te l .

— Cu voia D-ta le i(i sărut mâna. A! „J avons l ' h a n e u r " d r a g ă jude . Aş.m

•gata să cred că „ p r e o t u l " d rep tă ţ i i prime*

: i

Hai.'"

110-

•

>'

ş te porunc i l e Zeiţii , clacă decoru l pe a. re-1 găsesc nu m'ar> face să simt că e voi# ba de a l t ceva . Sem;-ol>scuritate, luna Ш pomul de l ângă f e reas t r ă şi D - t r ă umS lângă altul . . . I

— C u m poţi să-ţ i înch ipui u n a ca astife D-l l o rdăchescu e des tu l de serios, chkfl clacă decoru l — cum îi zici (Lta. — or • prielnic. Nu, crede-mă, te rog, mi-ţi hin chipui n imic . N ' a m a p r i n s lumina pentn că e mai frumos aşa. . . O a p r i n d ?

— Nu. Deal t fe l ce m ă pr iveş te pe m — Aşa ? ! — Am venit să te anunţi că balul ma*

ca t e definit iv fixat, a şa că în ziua aeeei.d d u p ă cum ţ i -am spus, n ' am să pot veni,Tp

i,r I.« îi. in

:

№RSUL LITERAR

m. THEOüORESCU: „Sub f l a m u r a li", roman. E d i t u r a „Adeve ru l " , 1926.

porul care n ' a u i t a t încă, — s u n t ns — a d m i r a b i l a f rescă n e u t r a l ă Cetatea I d e a l u l u i " , n ic i ş a r j a ca r e luierat cnu tu l pe s t e cape t e l e a c e l o r

jichine pas iona le , de l à ce l eb ra d -nă lis, văduva s e n s u a l ă a r ă p o s a t u -

^ärbat de S t a t J e a n - G r i g o r e M i h a i -şi până la — d - ş o a r a Cora l i e — p lă -ul crin, s m u l s d i n v i a ţ ă de v i o l e n t a

bţie a a b a n d o n u l u i , c e t i t o r u l c a r e Lungul a tâ to r p a g i n i de a c i d ă s a t i r ă , cronică patet ică , de d e s e ă p t u ş i t ă is -

eontimporană, n ' a u i t a t , cel p u ţ i n , (cea figură de e x c e p ţ i o n a l ă c a l i t a t e , indidului Gonciu, boem şi poe t s en -

ce-şi r ă p u n e zi lele î n t r ' o del i -I taină la fel cu a c e e a î n c a r e ş i-a i viaţa — c e t i t o r u l a c e s t a n u v a fi loc surprins să afle, de là î n c e p u t u l iei cronici că d. Dom. T h e o d o r e s c u

I dat în „Sub f l a m u r a r o ş i e " u n ro ­ma cărui v a l o a r e c o n c u r ă cu a c e e a ptăţîi Idea lu lu i" .

nu va fi s u r p r i n s , d u p ă c u m nic i K scrie aceste r â n d u r i n ' a fost u i m i t (urprindă, î n d ă r ă t u l p a g i n i l o r n o u -

[»Nu, nu se poate. T r e b u e să vii. Vrei mă duc nici eu ? N u m a i D- ta poţ i

mă faci să t r ăesc când dansez . Ha ide , io! Radu ii asculta, p r inzând cuvinte le d in

in care se amestecau, c ă u t a să se scă dece — cu câteva clipe înainte

!i|i îm era decât gazda care vorbea politeţe ,iar acum voioşia adevă ra t ă . ;'un coif razele luminau o măsu ţ ă cu

:louii. Din mul ţ imea lor se despr indea , Ipiatră preţioasă în lumină , o păpuşe .

Păpuşa din copilărie, bdurile se s t r ânse ră aci şi se reflec-de ea luminând amint i rea .

Măsuţa începu să se în tunece încet , na când dispăru doi tot. In locul ei a-iriiră doi copii, în t r 'o odae p e ca re o «oscii. (a el şi Titel. I n t r e ci o p ă p u ş e f

»sä, dând din cap şi d u c â n d m â n a la ta. Se văzu singur, încercând să afle creţul. Şi iarăşi Titel zâmbind că n u m a i ii face favorul acesta. nun îi dete p ă p u ş a .

[Imaginile se mar i an . In locul copilului , • Titel de-acumn. Iar păpuşa semăna • Nu|i. I se păru că vede t r e m u r a t u l t ru -Kilui ei în spasmuri le plăceri i şi numai jntru Titel. Se uilă Ia ei. IO văzu râzând, cu capul pe spate , cu pira deschisă, din ca re se vedeau dinţ i i . • capul păpuşi i c â n d Ti te l îi apăsa r e -jerhil. Acum a r idicat şi: mâna . Şi din nou lisfinile se micşorară . S In râsul lor auzi p i e r d u t : I— Ţi-o da ii ţie ! Pe mine nu mă iubeş te! Surâse şi se ridică să plece.

I— Eu trebue să vă \ая. B.doua zi la aper i t ive a ju torul de j u -kător, Radu Iordăchcscu îşi a n u n ţ ă m u . teren.

lu i r o m a n , a t â t e a ecour i î n r u d i t e d i n s a r a b a n d a n e u t r a l ă a p r i m u l u i r o m a n , a t â t a d i n verva sa t i r i că ce cons t i tu i far­m e c u l ş i s u c c e s u l „Cetăţ i i I d e a l u l u i " .

R o m a n u l socia l a a f l a t î n d. Dem. T h e o d o r e s c u , u n u l d i n cei m a i b ine p re ­gă t i ţ i c a m p i o n i , în l i t e r a t u r a n o a s t r ă . O b s e r v a t o r co t id i an , c ă r u i a n i m i c d i n ceeace se d e s f ă ş o a r ă pe d i n a i n t e a l en t i ­lei sa le su f le teş t i nu- i s capă , i n t e l e c t u a l f a m i l i a r i z a t c u d i a l ec t i ca , în p l u s o afi­n a t ă a p t i t u d i n e c r i t i că , s l u j i t ă de u n v e r b c â n d p l a s t i c c â n d c a u t e r i z a n t , d. Dem. T h e o d o r e s c u c o n s t r u e ş t e pe a x a a c e s t o r î n s u ş i r i , a c ţ i u n i t ip ice p e n t r u o epocă, eroi şi a v e n t u r i c a r e te u r m ă r e s c , în a-m i n t i r e , v a s t e c o n u r i de poezie î n c a r e su f l e tu l se r e fug i ază ca î n p e n u n m b r a ec l ipse lor .

DEM. F O D O R E S C U

MII IAU, ŞT. B A I Ş O I U

D a c ă „Ce ta t ea I d e a l u l u i " e r a f resca n e u t r a l ă , „ S u b f l a m u r a roş i e " es te r o ­m a n u l epocii de d u p ă r ăzbo i . I n s ă p r e ­c u m î n p r i m u l s ă u r o m a n , a ş a şi în a l doi lea , d-1 Dem. T h e o d o r e s c u , e m i n e n t c u n o s c ă t o r a l a r t e i r o m a ­n u l u i , p o l a r i z e a z ă i n t e r e s u l î n j u r u l une i s i n g u r e a x e c e n t r a l e , u n u i s i n g u r n u c l e u de d e v e n i r i a l a c ţ i u n i l o r . Din a c e s t p u n c t de v e d e r e „ S u b f l a m u r a ro ­ş i e " a d u c e c h i a r u n p l u s . Vic iu l o r i g i n a r d i n „Ce t a t ea . I d e a l u l u i " , n e c e s i t a t e a or­g a n i c ă de a r ă m â n e în f rescă, d e s t r ă m a o a r e c u m a c ţ i u n e a u n i t a r ă şi d a c ă ro ­m a n u l c â ş t i g a — g r a ţ i e e p i s o d i s m u l u i — în v a r i e t a t e , el se d e p ă r t a î n t r u c â t v a de la a c e a cons t ruc ţ i e c las ică , cu ca r e n e - a u d e p r i n s , pa re - se , r o m a n e l e soc ia le . „ S u b f l a m u r a roş ie" , v ine cu u n p l u s de ex­p e r i e n ţ ă a r o m a n c i e r u l u i . P o l a r i z a r e a de c a r e a m i n t e a m es te cu m u l t m a i con­v e r g e n t ă . Rpocă , o a m e n i , t i p u r i , s e n t i ­m e n t e , c resc t o a t e d i n t r u n c h i u l aces t a sol id a l e r o u l u i . S u n t a l t o i r i succes ive î n t u l p i n a s u f l e t e a s c ă a l e a d e r u l u i so­c ia l i s t S t a n c u . De n ' a r fi m a n i e r a , p r i n

î l

e x c e l e n ţ ă l i r i c ă a p o v e s t i t o r u l u i , ace l i n t e r e s şi ace le r e g i s ă r i p e r p e t u u m ă r ­t u r i s i t e , î n c a r e s e c o m p l a c e cu deose­b i t ă g r a ţ i e d. Dem. T h e o d o r e s c u , „ S u b f l a m u r a roş i e " a r p u t e a r ă s p u n d e ace lu i t i p de r o m a n e , d e s p r e c a r e a m i n t e a , u n c r o n i c a r , d e u n ă z i , c â n d s p u n e a că : „ ro­m a n u l es te d e s c o p e r i r e a p r o g r e s i v ă , d i n p a r t e a u n u i e rou , a l u m i i e x t e r i o a r e , a f i in ţe lo r î n s ă ş i " .

Şi cu a c e s t e a a m p l i f i c ă m o b s e r v a ţ i a n o a s t r ă a n t e r i o a r ă .

N e g r e ş i t : î n m ă s u r a î n ca r e „ In ce­t a t e a I d e a l u l u i " , es te t ipic p e n t r u epoca de d i n a i n t e de războ i , „ S u b f l a m u r a ro ­ş i e " es te p e n t r u a c e e a de d u p ă . Ceeace a m a r c a t p r i m i i a n i de d u p ă î n c h e e r e a păci i , a fost b r i za de socia l ism roz ca r e se a b ă t u s e şi a s u p r a ţ ă r i i n o a s t r e , şi d. Dem. T h e o d o r e s c u , r e c o n s t i t u e , î n ve r i ­t ab i l i s to r ic , acele t i m p u r i , ce-i d r e p t , p r e a a p r o p i a t e .

Şi a t unc i , î n n o u l r o m a n se s u r p r i n d e r o i s m e l e şi s căd e r i l e m i ş c ă r i i soc ia l i s te , s p a i m a exces ivă a o r g a n i z a ţ i e i de S ta t , a t â t e a d i n u n g h i u r i l e r id ico le s u b c a r e a u t o r u l p r i ve ş t e , cu n e c r u ţ a r e , fie pe o t a b ă r ă , fie p e cea i l a l t ă . L i p s a de in t e l ec ­t u a l i t a t e a m i ş c ă r i i soc ia l i s te , n e d u m e ­r i r e a f r u n t a ş i l o r f a ţ ă cu ceeace a con­s t i t u i t î n t r ' u n m o m e n t d a t n o d u l gor­d i a n al s o c i a l i s m u l u i r o m â n , a f i l i e rea l a I n t e r n a ţ i o n a l a a IH-a , „ t o v a r ă ş i " de o c o n f o r t a b i l ă m e n t a l i t a t e pe c a r e t o t u l i -ar i n d i c a r e p r e z e n t a n ţ i a i celei m a i a u t e n t i c e b u r g h e z i i , şi a c e a b ă n u i a l ă in­s t i n c t i v ă pe c a r e m i ş c a r e a s o c i a l i s t ă a h r ă n i t - o f a ţ ă de i n t e l e c t u a l i i r a l i a ţ i — în s p e ţ ă s u s p i c i u n e a cu c a r e e o b s e r v a t l e a d e r u l S t a n c u — i a r de cea i l a l t ă p a r ­te, t o a t e ace le a l a r m e , a le of ic ia l i tă ţ i i , ace le c o m p l o t u r i şi r ă z b o a i e civi le pen ­t r u ca r i s a t i r a d-lui Dem. T h e o d o r e s c u a r e o d e o s e b i t ă p e n i ţ ă , t oa t e aces te a s ­pec te a l e u n e i i s to r i i c o n t i m p o r a n e pos t ­bel ice, sun t p r i n s e î n no t e l e lor t ip ice , s t r â n s e în c ă t u ş a s a t i r e i a u t o r u l u i şi p r e z e n t a t e ca v e r i t a b i l e e x t r a c t e de r i -r i c u l ă c o n t e m p o r a n e i t a t e . S u n t , d e s ' g u r , e l e m e n t e d e r o m a n social , p r e g n a n t e pa ­g in i de c ron i că d o c u m e n t a r ă , d a r m e r i ­t u l r o m a n c i e r u l u i Dom. T h e o d o r e s c u , a b e a de a ic i î ncepe .

Deoarece pe f o n d u l acos ta , de i s to r ie t r e c u t ă p r i n p r i z m a u n u i t e m p e r a m e n t sa t i r i c , p r i n d e v i a ţ ă , se î n c h e a g ă , se de­s ă v â r ş e ş t e , u r c ă , c u l m i n e a z ă şi se f r ân ­ge e x i s t e n ţ a su f l e t ea scă a l e a d e r u l u i so­c ia l i s t Vas i le S t a n c u . I n t i m p ce Gonc iu d i n „Ce t a t ea I d e a l u l u i " e r a u n r a t a t şi u n ref lexiv , Vas i le S t a n c u e o m de ac ­ţ i u n e , t e m p e r a m e n t o r a t o r i c p r i n exce­l e n ţ ă . F i u al b u c ă t ă r e s e i d-nei Miha i l i -d i s — Vas i l e S t a n c u , p r i m r e d a c t o r u l foaiei p a r t i d u l u i soc ia l i s t , e u n in t e l ec ­t u a l de r a s ă . P o r t r e t u l lu i , vo rb i r i l e lu i , i m p r e s i a pe c a r e e loc in ţ a l u i o l a să î n m a s s e l e m u n c i t o a r e , e s e n ţ a doc t r i ne i şi v e d e r i l e lui p e r s o n a l e , a r m e r i t a o a n a ­l iză, m a i d e s v o l t a t ă , c a r e d a c ă n e - a r con­so la cu r e v e l a r e a a c e l o r r a r e d a r u r i de p o r t r e t i s t a le d-lui Dem. T h e o d o r e s c u , n e - a r î n d e p ă r t a p r e a m u l t de là a c e a s impl i f icare ce s tă b ine une i cron/ei .

Şi Vas i le S t a n c u , l e a d e r u l soc ia l i s t , es te s o r t i t s ă s cadă , s ă se z d r u n c i n e în c r e d i n ţ a lu i , şi s ă se a p r o p i e de p r ă p a s ­t i a a b j u r ă r i i , ch i a r , p r i n i sp i t a ce p ie rde î n t o t d e a u n a , p r i n femee, m a i m u l l , p r i n g r a ţ i i l e u n e i a r i s t o c r a t e , spor t s m a n a R o x a n e M i s c h i a n u . Es t e d a c ă voi ţ i o g e o m e t r i e în a c e s t joc de forţe , î n a c e a s ­t ă c u r s ă de a n c e s t r a l i t ă ţ i , d a r o c u r s ă d i b a c i u a c o p e r i t ă de t a l e n t u l r o m a n c i e ­r u l u i . R o x a n e M i s c h i a n u , u n i c a f i ică a d-nei Angè l e M i s c h i a n u , n ă s c u t ă p r i n ­ţ e s a B a r o n i , n e p o a t ă a lu i T a l l e y r a n d , es te o t â n ă r ă i n e x p e r i m e n t a t ă şi a că re i p a s i u n e s'a e x e r c i t a t d o a r în m a ­te r ie de h i p i s m . E a es te p r o p r i e t a r a lu i R o z m a r i n , c e l eb ru l a r m ă s a r , d e s p r e c a r e v o r b e a u t o a t e c e r c u r i l e b u c u r e ş t e n e şi a

ѵг VN&ÈRSVt UM

c ă r u i boa l ă , l a u n m o m e n t dat , a con­c e n t r a t t o a t e a t e n ţ i i l e şi a d u s c h i a r l a n e v o i a urni i l i n i ş t i t o r b u l e t i n m e d i c a l z i ln ic . T r e c e m î n g r a b ă p e s t e a c e a s t ă ş a r j ă a d-lui Dem. T h e o d o r e s c u , v a r i e ­t a t e î n ca r e d-sa d ă de l i c ioase scene ca a c e e a a m a r e l u i p r o p r i e t a r de g r a j d u r i , Stein, ( pen t ru c a r e toţ i caii s e a m ă n ă în­t r e ei, etc., etc.), p e n t r u c ă d e o c a m d a t ă v o i m s ă d e s p r i n d e m n u m a i f i g u r a d-rei R o x a n e M i s c h i a n u . E a se î n d r ă g o s t e ş t e p r i n t r ' u n u l d i n ace le cap r i c i i a l e femi­n i t ă ţ i i de Vas i le S t a n c u , pe care-1 vede i n t r â n d l a d -na Miha i l i d i s , l a c a r e e r a î n v iz i t ă , d a r m a i a l e s c â n d a s i s t ă l a a t e n t a t u l a c ă r u i v i c t i m ă cade S t a n c u . A t e n t a t u l e s ă v â r ş i t de o t o v a r ă ş e care-1 i d o l a t r i z a s e pe S t a n c u şi c a r e se r ă z b u ­n ă şi de j i gn i r i l e s e n t i m e n t a l e su fe r i t e , d a r şi p e n t r u că i se p ă r u s e c ă S t a n c u t r ă d e a z ă c a u z a . P r e c u m se vede a m ă ­n u n t e d e v ă d i t ă s a t i r ă , p e n t r u c ă d. Dem. 1 beodo ie scu nu scapă p r i l e ju l să r id ice , p e r m a n e n t , m a s c a , de pe î n l ă n ţ u i r i l e a-ces to r m i n c i u n i c o n v e n ţ i o n a l e . Şi î n t r e d - şoa ra R o x a n e M i s c h i a n u ş i Vas i le b i a n e u se l e a g ă d i n ins t inc te şi d in or­golii c o n t r a d i c t o r i i , o a m i c i ţ i e care-1 h o ­t ă r ă s c pe S t a n c u s ă u r m e z e pe R o x a n e , la Varşovia, u n d e famil ia convenise s'o t r i m e a t ă , î n t r ' u n so iu de c o n v a l e s c e n ţ ă su f l e t ea scă . A m ă n u n t e l e a c e s t o r p e r i p e ­ţ i i a r d e f o r m a , t r a n s c r i s e schemat ic , r e a l i t a t e a . E l e a r a r ă t a n u m a i p roec ţ i a i r o n i c ă a a c e s t o r t r i b u l a ţ i i s e n t i m e n t a l e a le lu i S t a n c u şi R o x a n e . P e n t r u c ă dacă , î n r e a l i t a t e , s u b s t r a t u l i n t e n ţ i o n a l a l a c e s t o r a v e n t u r i e de n a t u r ă i ron ică , ele s u n t î n s ă poves t i t e , şi m ă refer , î n spe ­cia l , l a p a g i n i l e ce î n c e p i u b i r e a e ro i lo r , d r u m u l l a Var şov ia , m a i a l e s d u r e r o a s a î n t o a r c e r e , î n a ş a de m i z e r e condi ţ i i a l e c u p l u l u i şi a r e s t a r e a lu i S t a n c u î n g a r a de Nord , p r o c e s u l apo i c u p ă r ă s i r e a t r e p t a t ă a R o x a n e i şi p o c ă i r e a „fecioa­re i r ă t ă c i t e " , c a r e v a u i t a , f a ta l , p e a-e.est C y r a n o de in fe r ioa ră cond i ţ i e socia­lă, — aces t e p a g i n i s u n t î m b i b a t e de a-tâ ta t r i s te ţă , d e a t â t a e locven tă m e l a n ­colie d e s p r e f r a g i l i t a t e a s e n t i m e n t e l o r , m a i a l e s a i n e g a l i t ă ţ i i a fec ţ iun i lo r , d u p ă ca tegor i i soc ia le , î n c â t î n s u ş i d. Dem. T h e o d o r e s c u , c a r e p e r m a n e n t a ţ i n u t t o a t ă a c ţ i u n e a s u b s n o p u l s a t i r e i sa le , se l a s ă fu ra t de omenescu l a v e n t u r i i şi p o v e s t i r e a s a î m p r u m u t ă a c c e n t e s im­p le , şi n e d u b l a t e de r e z o n a n ţ a i n t e r p r e t ă ­rii sa t i r ice . E o sec ţ iune î n in ima vie a u n u i om, es te o v i b r a ţ i e de u m a n i t a t e , a c ă r e i s e m n i f i c a ţ i e se ridică pes t e l i ­m i t e l e c a z u l u i î n s i ne . De a c e e a s fâr ­ş i t u l c ă r ţ i i î n d u r e r e a z ă . A r t a r o m a n c i e ­r u l u i a ş t i u t î n s ă s ă c o b o a r e l a t i m p c o r t i n a pes t e a c e a s t ă b i a t ă m i z e r i e a i n i m i i c u m a r fi z is B e n j a m i n C o n s t a n t . R o m a n u l s e şi t e r m i n ă de a l t fe l a s u p r a a c e s t u i s e m n de î n t r e b a r e ca r e es te de s ­t i n u l v i i t o r a l e r o u l u i . î n t o r s d i n î n c h i ­s o a r e a u n d e v i s a s e t o t t i m p u l l a R o x a ­ne , a f l ă a c a s ă , b i l e t u l p r i n c a r e c a p r i ­c ioa sa l o g o d n i c ă îi face c u n o s c u t ă r u p ­t u r a . S t a n c u a r e o c r i s p a r e su f l e t ea scă şi apo i o po rneş t e , î n g o a n ă ep re c lub u n d e î n p r a g , îl a ş t e a p t ă p i t o r e s c u l I a n -cu P e l e r i n ă , b a u d e l e r i a n u l î n a m o r a t de a r t ă şi de i m p a s i b i l i t a t e şi c a r e c â n t a s e lu i S t a n c u h o r o s c o p u l d e c a d e n ţ i i l u i su ­f leteşt i : „o femee t recuse" . D a r i a t ă a-m i n t i r ă m n u m e l e u n u i p e r s o n a j episo­dic , şi r e g r e t u l n e î n c e a r c ă . S p a ţ i u l n e p ă r ă s e ş t e şi n u p u t e m c i t a n ic i u n a d i n ace le a d m i r a b i l e a f o r i s m e es te t ice a l e a c e s t u i d i sc ipo l a l lu i S o c r a t e , a d m i r a ­b i l a f i g u r ă a lu i I a n c u P e l e r i n ă , d i n c a r e a u t o r u l a făcut , cu to t r a n g u l lu i se­c u n d a r î n r o m a n , u n p e r s o n a j de i m p o r ­tan ţa şi de p i to rescu l suf le tesc a l erou­lu i p r i n c i p a l . Şi n i c i n u p u t e m c i t a d i n ace l e de l i c ioase s a t i r e m o n d e n e pe c a r e d. Dem. T h e o d o r e s c u le r e z o l v ă fie î n -t r 'o p o a n t ă , fie î n t r ' u n p o r t r e t de o de­formantă de recordman al cărui secret

îi de ţ ine , t a l e n t ce-1 a l ă t u r ă de r a s a ma­r i l o r p a m f l e t a r i . S e c r e t pe ca re , de a l t ­m i n t e r i , î l foloseşte d e a l u n g u l to t scr i ­s u l u i s ă u , deoa rece , c u m a m i n t i r ă m î n t reacă t , s t i lul său es te a l u n u i c r o n i c a r p a s i o n a t de e v e n i m e n t u l ce poves t e ş t e , o a t i t u d i n e l i r ică , c a r e îl î n r u d e ş t e de s t i l u l o r a t o r i c şi de ş a r j a lu i Nico lae F i -l imon , d i n „Ciocoii Vechi şi Noi" , cu c a r e a r e n e n u m ă r a t e p u n c t e c o m u n e .

R e g r e t e şi a d e v ă r u r i , c ă r o r a n u le p u ­tem consac ra decâ t o m e n ţ i u n e fugi t ivă şi a că ro r des vita ле o r e z e r v ă m a l t o r t im­p u r i , m a i î n g ă d u i t o a r e . Aşteptare) c u a t a t m a i u ş o a r ă cu cât p l ă c e r e a pe oa r e a-cest r o m a n ne-a p r o c u r a t - o a fost m a i in­tensă .

PERPESSIC1US

CURIER BIBLIOGRAFIC

H E N R I C S T A H L : Grafo logia şi ex ­per t i ze le în scr is . A n o n i m u l şi — falsul, c u 204 au tog ra fe şi d o c u m e n t e grafolo­gice. „ C a r t e a Românească ' ' .

V o r b i n d de l u c r ă r i l e lui Michon, pă ­r in t e l e grafologiei , d. S tahl , spune , în­t r ' u n loc că e le sun t i n t e r e s a n t e ca un r o m a n şi c ă t r e b u e s c ci t i te p e n t r u bogă­ţ ia obse rva ţ i i l o r ce c u p r i n d e . Am subl i ­n i a t a cea s t ă r e m a r c ă p e n t r u că es te de u n a d e v ă r c u r e n t : a t â t e a d in că r ţ i l e dfe spec ia l i t a t e se po t cet i — şi n u de in i ­ţ ia ţ i , f i reşte , — oa un r o m a n şi a p o i est«, de un a d e v ă r a d r e m : c a r t e a d- lu i H . S tah l se c i teş te , şi ea ca un r o m a n . Să ne g r ă b i m a s p u n e că n imic d in m a t e r i a ­lu l a şa de vas t a l aces tu i t r a t a t de g ra ­fologie şi e x p e r t i z a n u es te de domen iu l fantez ie i . Rămânând 1 , o carte* de p u r ă spe­c ia l i t a te , ea es te to tuş i p a s i o n a n t ă .

Mare l e n u m ă r de au togra fe , a p a r ţ i n â n d a t â t o r somi tă ţ i cu l t u r a l e , ma i de demul t şi ch ia r c o n t i m p o r a n e ca şi d iagnos t ice le ps ihologice ce însoţesc aces te c r â m p e e au tob iogra f i ce fac î n p r i m u l r ând , no ta de a t r ac ţ i e , a v o l u m u l u i d-lui S tah l . E p a r ­tea d in t r a t a t , r e f e r i t o a r e la „grafo logia" însăş i , p e n t r u că d. St. de là î ncepu t ţ ine să sub l in ieze d i f e ren ţa ce t r e b u e m a r c a ­tă î n t r e grafologie .i e x p e r t i z a graf ică : „ p r i m a îşi p r o p u n e z u g r ă v i r e a c a r a c t e ­r u l u i omulu i d u p ă scris , p e c â n d ex ­p e r t i z a graf ică doved i r ea u n u i fals . Sunt deci d o u ă no ţ iun i cu to tu l deoseb i t e ; poţ i fi grafolog f ă ră a fi e x p e r t graf ic şi sun t e x p e r ţ i graf ic i ca r i se i n t i t u l ează

grafologi" , f ă r ă să fi ci t i t m ă c a r un t r a t a t Ide grafologie" . E x p r i m a r e p a r a ­doxa lă , i n t en ţ i ona t f o r m u l a t ă ca să dove­dească tocmai core la ţ i a d i n t r e aces te două s fe re . D u p ă ce s tab i leş te , î n p r ea l ab i l , ca­r a c t e r u l şt i inţific al grafologiei , şi d u p ă ce d ă a m ă n u n t e d e s p r e c las i f i ca rea scr isu lu i , d e s p r e . n u m ă r u l g ra fome t r i c şi , conse­cinţă , coef ic ientul de va loa re , a l unu i scris d. S tah l începe , pe b a z ă de facsi mi le , de sc r i e r ea sc r i su r i lo r p e clase. Es te o t r e c e r e în rev i s t ă d i n ce le m a i sensa -ţ iona le . Orgol i i , t imid i tă ţ i , impé r i a l i sme , i n f a t u ă r i şi câ te t o a t e v a r i e t ă ţ i de ca rac ­t e r e şi t e m p e r a m e n t e , d. S tah l le f iează cu g r av i t a t e a imp lacab i l ă a o m u l u i d e şti in­ţă, p e p l ă c i ps ichorad iograf ice .

P a r t e a a doua a t r a t a t u l u i s t ă r u e ş t e în de lung a s u p r a E x p e r t i z e i grafologice , a s u p r a me tode i fotografice, şi apoi în ca­p i to lu l ap l i ca ţ iun i lo r , a s u p r a ident i f ică­r i lor , fa lsur i lor , fa lsului p a r ţ i a l e tc . şi

t e r m i n ă e u c â t e v a consuderaţiuni p r a celor m a i g r e l e d in expertizele fice, c e l e t e s t a m e n t a r e .

Astfel a l că tu i t t r a t a t u l d- lui StaM nu n u m a i o c a r t e a n t r e n a n t ă i a m a t o r u l de cu r ioz i t ă ţ i psihologia n u m a i o c a r t e u t i l ă p e n t r u speri e x p e r t i z e l o r graf ice d a r şi o conti p l e d o a r i e p e n t r u jus t i f i ca rea c a r i lu i şt i inţif ic a l expe r t i ze i . Nepoţii î n t r e e x p e r t i z e , nu t r ebue şă atragi c red i tu l a s u p r a e x p e r t i z e i în sine, cum, p r e c u m foar te j u s t observă i nepo t r i v i r i l e î n t r e diagnost ic ian] , nil c r e d i t e a z ă medic ina . Aces te nepoţi a r a t ă cel mul t că ne af lăm iul u n o r l u c r ă r i dificile şi în mijlocul! condi ţ iuni ne favorab i l e acestui, fel s tudi i . D e aceea d. St. s fârşeş te luci cu o se r ie de p r o p u n e r i car i săi c u r s u l u i d e e x p e r t i z ă graf ică institui l ângă Şcoala S u p e r i o a r ă de Ar hi™ şi Pa leogra f i e d i n Bucureş t i toată I ta t ea şi t oa t ă i m p o r t a n ţ a , 'bogatul r o a d e .

N. I. H E R E S C U : B a s m u l celor I zodii, poem, „ N ă z u i n ţ a Româneai 1926. ?,

I n g e n i o a s ă i d e e a d - lu i Herescu I scr ie p o e m u l u n e i i u b i r i pe portal ce lo r p a t r u zodii : M ă r ţ i ş o r , Cuptor,! m ă r e l şi U n d r e a . E v e ş n i c a povesj d o r u l u i î n şe l a t , a fetei pă r ă s i t e , bal d i n Căl in , r e d u s l a l in i i l e s imple al n o r c â n t e c e , a m i n t i n d a d e s e a de gi s i t a t e a lui: Iosif, l a c a r e d. Herest d a o g ă o r n a m e n t e p r e d i l e c t e . Nem r a t e a l i t e r a ţ i i : s a p a s u n ă surd în horbota pe horn, hor ind ; fulgii fu fuior, etc., e tc . r e m i n i s c e n ţ e clasice, c a r e d. H e r e s c u se i n s p i r ă şi când l i zează c o m p a r a ţ i a î n se r ie :

ii Gâzele cum fug după lumina, Năvălind în para lumânărilor; Cum izvoarele de dorul mărilor, Se alung, se întrec şi se îmbină. I

Cum spre Soare isbucnesc tulpinile, Când de-asupra ţarinii şi-arată geana Şi cum zările sorb lacome luminile, Vlad îşi poartă pururi paşii spre Ilea«

Şi cum prind zorelele pervazul, Vrejul cum înlăntae tulpina, Ţărna cum o strânge rădăcina, Şerpii cum încolăcesc grumazul, —

Braţele lor tot aşa de strâns se strâm Piepturile se lipesc învinse, Trupurile în încolăciri se frâng, Buzele se prind aprinse.

î n t r ' u n c u v â n t u n p o e m de o grai s ă r u s t i c i t a t e , î n ca r e a d e s e a o r i imaj n e a e c a u n d â m b de pe ca r e desprii o m a i î n t i n s ă p e r s p e c t i v ă :

Soare de cuptor le colcăe în sânge... Şi când ziua pe mirişti se stânge — Ei, cum stau îmbrăţişaţi sub ochiul m Par doi snopi ce i-au uitat secerătoti

ADRIAN M A N I U : Vrăjitorul (Pagi a l ese d i n sc r i i to r i i r o m â n i , No. І „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " ) .

E u n s e r v i c i u c u ca r e periodica I b l ioa ţ ie a „ P a g i n i l o r a l e s e " se cimsteţ1

c i n s t i n d l i t e r a t u r a r o m â n ă . Pag in i ale d i n p r o z a lui, A d r i a n M a n i u , i a t ă une r a j ce t r e b u e ş t e a p l a u d a t . Pen t ru j t r u n d e r e a a c e l u i s p i r i t c a r e a înţel că î n p r o z a lu i A d r i a n M a n i u , cu s i l u i d e u n a ş a d e p r o n u n ţ a t orientalii î n l in ie , s u n t m o t i v e d e inspiraţ ie cea m a i a u t e n t i c ă e t n i c i t a t e . Sunt bi m e t r a n s f i g u r a t e , d r a m e sch i ţ a t e în n u m b r a m ă n ă s t i r i l o r r u i n a t e , scene u n m a c a b r u a t e n u a t ca î n „Paharnic şi buba neagră", — motive ce ne ara

VWERSUL LITERAR 13

Congresul filologilor români de la Cluj «grosul filologilor, finut la Cluj lele de 23—25 Aprilie, într'o at-ifera prielnică şi de largă înţelege-pcntrii asemenea procupări. a fost (atla timp de cotidienele noastre,

u voi căuta să îndrept coace s'a Imai mult sau mai pufin clar de |e, cu această ocaziune. tealtfel ziarul clujan t ,Biruinţa" tvând toate problemele care s'au ratat de congres, a fost cât se poate corect în expunere, urnirea prietenească a tuturor fi-

ogilor noştri, realizată pentru pri-oara. anul trecut la Bucureşti, a un succes si un început îmbucură-ce s'a tălmăcit anul acesta în fapte cea mai mare importantă pentru tura noastră de astăzi, semnatele probleme desbătute la •congres şi care, cât în curând vor puse în aplicare, necesită o lămu-ţ din partea noastră.

lingă comunicările ştiinţifice ale rantului filolog francez A. Meillet ale filologi lor romîni: S. Puşcnriu O. Isnşianu. V. Bogrea. Leca Morariu, Şiadbei şi T. Pnpahagi, congresul a ulai cu deosebită atenţiune trei tiuni principale şi de cea mai

•e necesitate pentru cultura ştihiţi-p romînească. ; Desigur, atenţiunea savantei adu­in s'a îndreptat în primul loc asu-ra importantei chestiuni la ordinea alei: reforma ortografiei. Se cunosc în deobşte metamorfoza­re suferite de ortografia romînească |t vreo 60 de ani încoace. Prima misiune care i s'a dat Acade-liei Romîne la înfiinţarea ci în 1866, fost „de a determina ortografia шіііі romîne". înalta institujiune de cultură a în-treat în repetate rînduri să satisfacă [deplin cerinţele publicului, fără are succes însă. probabil din causă i modificările propuse nu ţineau otdeauna seama de spiritul evolutiv

mbc'i noastre şi ceva mai mult, iadeau câte odată în exagerări, cum ifost de exemplu, curentul laiiniza-brallui Laurian şi Massim prin anii B—1876. л 1880—1881. e drept s'a părăsit sis­

temul dăunător al etimologismului la-Ifaustşi s'a introdus un etimologism rominesc. Bineînţeles. înalta institu­ie de cultură romînească. păstră-•ea fidelă a tradiţiei, n'a reuşit să

Adrian Maniu pe f a n t e z i s t u l fecund , sufletul c ă ru i a m i t u r i l e p o p u l a r e ş i

itoria au s c u t u r a t s e m i n ţ e b i n e c u v â n ­tate. A spune c ă pes t e to t poez ia l u i Adrian Maniu se p r e u m b l ă , î n t r ' u n r i t m le o captivantă l enev ie , î n t r e pe i sag i i i portrete — n u e o n o u t a t e p e n t r u cei ( cunosc pc poe tu l d i n „ L â n g ă p ă -

Bânt". Placheta se t e r m i n ă cu o p o e m ă h proză Omul care ară, pe ca r e a m do-

cu adevăra t p o p u l a r i z a t ă .

P E R P .

introducă o reformă radicală, aşa cum o dorea publicul cărturar şi, mai ales scriitorii, deşi schimbările din 1895 şi mai ales cele din 1904, care se înte-meiau pe un principiu fonetic, păreau destul de satisfăcătoare.

In special scriitorii consacraţi, oa­menii de ştiinţă şi filologii, delà care marele public ia exemple, au fost acei care n'au ţinut seama de ortografia Л-cademiei Romîne- Exemplificăm cu o observaţie destul de aspră, dar cârc este legată de purul adevăr. Filologii romanişti ai celor 4 Universităţi din ţară. scriau în patru feluri şi răspîn-deau astfel prin elevii lor, profesorii de limba, romînă din Ucee. 4 sisteme ortografice deosebite.

Acest haos este cu atît mai dăună­tor astăzi pentru cultura noastră, da­că ne- gândim la Romînii din ţinuturi­le alipite care vor să vorbească şi să scrie corect romîncşte.

In acest sens. noua reformă ortogra­fică propusă de congres, care va apa­re în curînd în broşură şi va fi decre­tată oficială de Academia Romînă şi de Ministerul Instrucţiunei Publice, prezintă un interes deosebit pentru in­telectualitatea delà noi şi un eveni­ment ştiinţific pentru cultura romî­nească în genere.

A doua problemă discutată de eru­ditul congres se referă la editarea ve­chilor texte româneşti.

Şi această chestiune vine la timpul oportun, deoarece pînă acum nu s'a lucrat prea mult în acest domeniu şi î n afară de cele câteva ediţii ştiinţific e

ale textelor din veacul al 16-lea: .Psal­tirea Şcheiană editată de d. I. Bianu şi în urmă de d- I. A. Candrca; .Car tea cu învăţătură" a diaconului Coresi e-ditată de d-nii S. Puşcariui şi Al. Pro-copovici: textele noastre vechi aşteap­tă de acum înainte darea lor Ia iveală în ediţii critice şi ştiinţifice. Amintim în treacăt: Psaltirea Hurmuzachi şi Codicele Voronetian, monumente im­portante de limba romînească din veacul al 16-lea, care n'au apărut încă în ediţii moderne.

In fine a tre'a chestiune : alcătui­rea unui atlaz linguistic daco-romîn. prezintă şi ea o necesitate din ce în ce mai mare pentru filologia romî­nească. Atlazul alcătuit de filologul german G . W e i g a n d nu mai poate co­respunde cerinţelor ştiinţifice de as­tăzi şi ca atare se impune alcătuirea unui nou atlaz elaborat din colabora­rea tuturor filologilor romanişti delà cele 4 Universităţi din ţară.

Tn ceeace priveşte prima chestiune desbătută. congresul şi-a dat seama ele necesitatea vremei şi a grăbit soluţio­narea ei în timp cît mai scurt posibil: iar în ce priveşte celelalte două pro­bleme, care cer timp mai lung pentru realizarea definitivă, savantul grup va lucra şi în congresele viitoare cînd se va fixa şi unificarea terminologiei gramaticale.

Gh. Cardaş.

„SALONUL OFICIAL" (Sala TI: Pallady)

In sa la Pa l l ady , ochiul nost ru se odih­neşte.

Sun tem aici în î m p ă r ă ţ i a griiirilor şi| a motivelor ca lme.

Pr iv i r i le n i se î n d r e a p t ă — cum e şi firesc pen t ru un cronicar — mai întâi spre e lementele t inere şi a p r o a p e fără nu me.

Aşa bunăoa ră :

S O R O C E A N U unul din, put ine le ta lente — d in t re cele se­rioase — dota t cu o ra ră şi discretă dis-t inc ţ iune p iec tura lă şi cu vădi te ap lecăr i pent ru frescă.

In p ic torul acesta, care t r e b i r e să fie tare t â n ă r , zac mar i rezerve de energie crea toare .

H. C A T A R G I cu f rumoase l icăr ir i de viziune cpiasi cla­sică — şi o nobi lă l inişte c romat ică , ce d i spune la medi ta re .

V. P O P E S C U et î ncă în c ă u t a r e . Cu toa te aces tea ' în pe ­isagiu m a i a les , se t r ă d e a z ă un t e m p e r a ­ment , ca re ' ş i va cucer i , foar te c u r â n d , complec ta i n d epe n de n j ă.

I. M I H A I L mai s lab reprezenta t decât a n u l t reen t .

Are , totuşij f rumoase cal i tă ţ i de pas tă , într'o- gumă, poa t e p r e a mino ră , d a r c a r e e or icând a rmonică .

I O N E S C U - S I N înzest ra t cu un bun s imţ remarcabi l şi o l impezime în e x p u n e r e puţ in obişnui tă .

Ca şi d. Soroceanu — deşi opus pr in t e m p e r a m e n t şi fantazie — d. Sin a r t re ­bu i să î nce rce fresca.

KESSLER d ă dovada unu i t emperament , ap leca t s p r e s tud iu l a t e n t ş i ser ios a l n a t u r e l

G H I A T Ä a izbuti t , a n u l acesta, să ne dea un ciclu perfect un i ta r .

G a m a d-sale de gr iur i b rune — a d â n ­că şi ca ldă — e o cucer i re f rumoasă şi personală ,

P H E R E K Y D E plasa t in societatea lui Pa l l ady — nu j ig­neşte re t ina şi nici, măca r , nu dis tonează.

î n t â ln i r ea aceas ta •— foarte p r i m e j ­dioasă pen t ru mul ţ i , d a r d in ca r e d. Phc-rekyde scapă tea fă r — s'ar cuveni să-i slujească de îndemn.

BUNESCU aceiaşi c lar i ta te , acelaş Stimmung şi ace­leaşi îna l te cal i tă ţ i vizuale , pe ca re le cu­noaş tem din recenta d-sale expozi ţ ie per­sonală .

F O E B U S are , încă , suficienţa unu i adolescent .

I n cele două ch ipur i de om se î n t r evăd

14 UNIVERSUL UI

lotuşi , cu p r i sos in ţă , ca l i tă ţ i le шші Altist serios.

l - am dori Insă ma i mul t nerv a l pale­tei — şi mai pu ţ in a l pensulei .

С Ш І Ш Е Л STEURER, es te — mai a les iu p o r t r e t e — de o sensibi l i tate şi de un femenin, care te cucereş te şi obsedează.

D-na Steuror — epre deosebire de ma­jor i tă ţ i a celorlal te expozan te ale Salonu­lui — nu'.şi reneagă sexul şi nu afectează o b ru t a l i t a t e de î m p r u m u t , m a s c u l n ă .

ГІ1. Ş l R A T O e x p u n e — fără îndo ia lă — una din cele mai frumos şi logic închegate compoziţ i i din acluailul Salon.

Coloarea d-lui Şirato, oii câ t a r vrea-o hiniino îsă, r ă m â n e s ta tornic d rama t i că , ceia ce i m p r i m a tab lour i lor d-salc o dis-t inej iune g ravă şi solemnă.

TJI. PALLADY cel i r u i raf inat , ca sensibil i tate, d in t re p l a s t i c i con temporan i , cel mai u n i t a r ca viziune in ter ioară , col ma i sintet ic şi mai nesilit în mijloacele sale de exp r imare .

Apurent nesilit . F i indcă a r t a lui Pa l l ady . — care pare,

pCntril major i ta tea c l ăpăugă a amator i lo r şi pen t ru acei r a t a ţ i sociali, deveniţ i , p r i n haza rd , c ronicar i de a r t ă , un s implu „joc intpci ti lient' 1 cu vopsele „diluate* 1 şi for­me „car ica tura le ' ' — este rezul ta tu l unei îndelungi, med i t ă r i , a une i e t r e m de a-tente e x a m i n ă r i a n a t u r i i şi a unu i exer ­ciţiu pictoricesc îndârj i t şi constant .

Pa l l ady a r e însă acest mare desaxan ta j . că. fă ră voia lui , a d e v a n s a t sens ib i l i t a tea publ iculu i nost ru , cu o b u n ă j u m ă t a t e de v e a c

Deaceia, îndeobşte , p ic tu ra lui j igneşte , revoliă , î n spă imân tă .

Şi î n s p ă i m â n t ă , în p r i m u l rând, p e oa­menii noştr i de meserie — cu sau fă ră ta lent .

Mai cu scamă pe cei fă ră talent , lipsiţi de scăi ile emotionale — şi de subt i l i tă ţ i le paletei .

Vai, cet i torule, nu se află j igodie ma i resp ingă toare pe fata p ă m â n t u l u i aces­tu ia b ă t r â n , ca p ic toru l c a r e nu se poa te înţelege — şi a d m i r a — de cât pe sine,

34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E . Legea e l e c t o r a l ă p e n t r u A d u n a r e a de­

p u t a ţ i l o r şi S e n a t . B u c u r e ş t i , Un i ­v e r s u l , 1926, 49 p . lei 6.

Alexandrescu ( T r a i a n ) . — S e p a r a ţ i u n e a p a t r i m o n i u l u i d e f u n c t u l u i de al e re ­zi lor . A p l i c a ţ i e l a c r ed i to r i i ch i ro -g r a f a r i î n cazu l m o ş i i l o r e x p r o p r i a ­te . B u c u r e ş t i , Curierul Judiciar, 19X6, 24 p . Lei 25.

Cristoforeanu (E.). — D e s p r e r e s p o n s a ­b i l i t a t e a ce d e r i v ă d i n r u p e r e a n e ­j u s t i f i c a t ă a t r a t a t i v e l o r c o n t r a c t u a ­le. B u c u r e ş t i , (Tip . Curierul Judi­ciar), 1920, 51 p . Lei 50.

Anuaru l m a g i s t r a t u r e ! . 1 I a n u a r i e 1926. B u c u r e ş t i , Minis terul Justiţ iei , 1926, 454 p.

30 A S I S T E N Ţ Ă . ASOCIAŢIE . A S I G U R A R E .

A r g i n t a m (C) . — M o n u m e n t u l d u r e r i i .

*) A se v e d e a t a b l o u l c l a s i f i ca ţ iun i i zec imale In n u m ă r u l 1.

sau ca amato ru l , care , c u m p ă r â n d din snobism, cu t reeră Eu ropa eu coleejia în s ipet , consu l t ând negus tor i , c ron ica r i , hi-roman te şi ps ih ia t r i celebri — ca să-şi ve­rifice ins t ruc ţ iunea , sensibil i tatea şi gustul .

Gloa ta aceas ta — pictori şi a m a t o r i —• n'aa ce cău ta în fa ţa unei pânze a lui Pa l l ady .

O tămănjesc cu pr iv i rea lor cre t ină şi o degradează cu , comen ta r i i l e lor de intelec­tual i meschini şi ciefăiţi.

O pânză de P a l l a d y nu este o pânză vu lgară , d ina in tea căreia să-ji poţi în­gădu i a t i tud in i şi gesturi de profesor ri­gid, or i moaşă c o m u n a l ă uleios s e u t i m e n ta lă .

C) pânză d e Pa l l ady — oricare din ele — este un suflet.

Ca să te pătrunzi de el, până la identi­f icare — trebuie să te apropi i cucernic şi să aştepţ i .

Ascul tă , concentra t , simfonia sufletului aces tuia — în tăcere m a r e şi în s ingură­ta te — şi nu vei întârzia să te sini ţi fu­ra t de o îna l tă şi pură a rmonie , în care vei p r inde ros tul pauzelor şi disonanţelor cromatice, vei sesiza candoarea unei for­me car i ţi se p ă r e a defectă şi vei d ibu i la icul r i t m u r i l o r l i nea re , ca r i , cu o cl ipă mai îna in te , îfí violentase retina.

Vei t ră i o lume cu totul a l t a de cât a ta, o vei t ră i in tens — şi te vei simţi pur i f i ­cat .

Nu-i cerc însă lui P a l l a d y să-ţi cânte , la ocar ină , va lsul d- tale de operetă .

Nu va izbut i ! Nu-i cere lui Pa l l ady să se scoboare la

d- ta — ca Înt r 'un subsol umed şi îniaz-ma t — ci fă "cforíul de a te înălţa până ia el, să te contopeşt i cu duhu l lui a r ­monic — şi să trăieşti d in el şi p r in el.

Dacă nu ai, delà Dumnezeu , însuşirea de a tc despersonifica spre a putea lăsa să in t re în t ine o a l tă lume sufletească, su­per ioa ră — ah !... amatorule. ma i nimer i t es te a tunc i să r ă m â i în j i l ţu l tău, acasă şi —- d iabe t ic somnoros — să-ţ i în t inz i p e genunchi căr ţ i le slinoase, să-ţi desfăşurj peűfru a mia o a r ă pas ienţa , pe ca re o faci dc pa t ruzec i de ani , — şi să ado rmi cu nasul pe pântece , în in t imi ta tea preţ iosu­lui t ă u bur i c .

N. N. TON1TZA

P r e f a ţ ă de d-1 A. C. Cuza . Clu j , (Tip . Dacia) , 1920, 95 p . Lei 20.

Nicolau (C) . — F r a n c m a s o n e r i a , o r i g i n a şi m i s t e r e l e î n v ă ţ ă m i n t e l o r ei. Ed i ­ţ i a I. C â m p i n a , E d i t u r a p rop r i e , f. d. 67 p . Lei 40.

H a ş i g a n u (Dr. D. D.). — P r o b l e m a Asi­g u r ă r i l o r Soc ,a le î n R o m â n i a « m i ­n â n d şi S t u d i u ! c r i t ic a l p r o e c t u i u i de u n i f i c a r e a l a s i g u r ă r i l o r soc ia le în R o m â n i a . B u c u r e ş t i , (Tip . L a p t n N. S t ro i l ă ) , KW. 163 p .

6 Ş T I I N Ţ E A P L I C A T E . Coman ( Ing. Virgi l ) . — Dic ţ iona r t e h n i c

î n 5 l imbi . F r a n c e z - g e r m a n - i t a l i a n -e n g l e z - r o m â n . Vol. II [L.—Z.]. B u c u ­reş t i , Universa la , A l c a l a y & Co., [1920], p . 237—595. Lei 100.

Condiescu (I. P.). — C ă l ă u z a i n d u s t r i a ­şu lu i . F o r m u l a r t ehn i c . E d i ţ i a I I re ­v ă z u t ă . Vol. I. Bucu re ş t i , E d i t u r a Revis te i industr ia le , [1920], VI I I + 128 p. F ig . Lei 100. (Bib l io teca P r o ­fes iun i lo r I n d u s t r i a l e 2).

Indicatorul m i n i e r a l R o m â n i e i . I n d i c a -

Cronica muzici Concertul Reuniunii de că

„Doina" din comuna Vasioi nat) (Ateneul Român, 9 Mai

A u păş i t pe es t r ada Ateneului nica t r ecu tă , optzeci de ţă ran i nea Banat , p lugar i români , nestricaţi la n ic i la por t , ven i ţ i să ne vesteai p r icep ei să poa r t e peste vremuri do ine i noas t re . Au venit , nu ruin S de, potopiţ i de ce ţu r i l e prea nei j şi neş t iu te lo r ros tur i a l e cânleroloi t r i lu r i lo r ce pr ivesc airta son úrik d e m n e v r e r i de a demons t r a şi a pe d e a ' n t r e g u l că nu este niviclce po t r iv i r e î n t r e g r i j a dc rodul cât şi î n t r e cul tul cân tecu lu i . Ahsor z a r v a pi t icelor g lor i i ce umplu vă vieţei noas t re muzica le cu măniiii ambi ţ iun i , abia de ne ma i întoiim teiiiţi ochi i sp re mâin i l e ce ca un s \ â r l s ă m â n ţ a în b r a z d ă şi aiui ..criza opere i " , b u n ă o a r ă , uităin obârş ia suf le tului nos t ru muzical t ea pu t e r i i de v i a ţ ă muzicală oe i nini. P lugar i i din Vasiova, în fm p r e o t u l m ă r t u r i s i t o r al strămoşeşti dinţ i şi t â l cu i to r destul de iscusit losulu i au toh ton , ne c.hiamă la î s p r o b l e m e l o r ce n i se p u n . Şi cü b leu ie !

P l i n tot ce a u încerca t , prin tot i sbu t i t să înfăţ işeze şi p r in neisbj 1er, cân tă re ţ i i r eun iun i i „Doina" di s iova. a u ros t i t în auzu l celor l u r e c h i de a u z i t tot a t â t e a îmbucai şi t r i s te a d e v ă r u r i c â t e se pot socoti c e p u t u r d e de v ia ţă muz ica lă propri n i fes ta te de. un popor , împodobi t de m i n u n a t e d a r u r i a r t i s t i ce ; needucai şi ned isc ip l ina te sp re a s ta tori o a ţâ o r ig ina lă şi c r e a t o a r e .

Lipsiţi de î n v ă ţ ă t u r a muzicală t t oa re c a r e l ipseşte d e mul te , de mul t e ori , ch ia r iuimo: ului şi stări lui lor d i r ig in te , p ă r i n t e l e Coriolan — fă r 'de uni r e p e r t o r coral potrivit s i tă ţ i lor şi posibi l i tă ţ i lor artistice festate de ponor , î ncon ju ra ţ i cu ni rea şi d e s c u r a j a ţ i de v inova ta acinjl r e a celor ce p o a r t ă răspunderea lor c u l t u r a l e româneş t i , plugari i di s iova a d e v e r e s c totuşi , şi în mod def cu ce p u t e r n i c e însuş i r i muzicale es

t e u r m i n i e r de l a Roumanie. b a u - I n d i k a t o r R u m ă n i e - i s . M i n d i c a t o r of R o u m a n i a . 1925. p r e f a ţ ă şi u n s t u d i u introduci s u p r a „Bogă ţ i i l o r Miniere ale m â n i e i " de dr . Şt . Chicoş. Bucii E d i t u r a Ing. I, Lupaşcu, f.d.,CI - f 408 p. + 0 pl . Fig. , hăr ţ i . Lei

Lupaşcu ( ing . I.). — L a cimentaţi s u r p r e s s i o n . U n e nouve l l e nié de c i m e n t a t i o n p e u r l'occlusion e a u x e t l a c o n s o l i d a t i o n desl d a n s l es s o n d a g e s de pétrole t gaz. B u c a r e s t , Edit ion de l'ai [1920], 16 p. F ig .

Popovic i (Maior L). — C u r s de fui ne , p roee t i l e - spec ia le , rachete, f e r in te a s u p r a în t r ebu in ţă r i i ii m a t ă a fumigene lo r , raehetelo s e m n a l i z a r e ş.i p roec t i le lor spei B u c u r e ş t i , (Tip. Socec & Co.), 77 p .

B a r a g i o l a (Dr. W. L). — Falsificare n u r i l o r . T r a d u c e r e de : I. Еш B u c u r e ş t i , (Tip. Bucovina) , 1926,

61 MEDICINĂ. F A R M A C I E . MED» V E T E R I N A R Ă .

Dimi t r iu (Dr. T r a i a n C ) . — Consii ţ i u n i a s u p r a Po l idac t i l i e i congei

Buletin bibliografic săptămânal#)

de AL. SADI-IONESCU

MERSUL LITERAR 15

Irai poporul nos t ru $i cât est« d e p r o ­priu progresului artistic, muz ica l .

Prin nesfârşite străduiinfi—ale p ă r i n t e -Jii Zuiac şi a le cor iş t i lor să i — s'a a j u n s Ьліші|е, la e ch i l i b r ă r i sonore şii Ia uni­ficări do ansamblu c u m nu pot ob ţ ine grupări corale cu t r e c u t şi r e n u m e şi cu uenibri cari nul sunt p l u g u r i ; cu greu , de sigur, dar s'a a j uns .

Ce deosebire apoi î n t r e modul cum es te realizat un cântec popu la r r o m â n e s c şi •unni strein' Abia île ne p u t e m înch ipu i un moiiMMit de o mai ( a l e g o r i c ă a f i r m a r e

.jlegătnrii fireşti d in t r e melodia p o p u l a r ă şietiisul specific românesc , ca a t u n c i când ascultăia acest g r u p c o r a l c â n t â n d u - ş i cântecul sau popu la r şi apoi un cân t i c strein. Mai de g r a b ă sta leeste melodia streina, (într 'un fel român izând-o ) , de Ш să se adapteze s t r u c t u r i i deoseb i te a piesii streini-.

; Primejdiile de de s f i gu ra r e a c a r a c t e r u ­lui specific românesc a r ă t a t de cân tecu l nostru popular încep a se v ă d i î n mu­zica populara cu aceleaşi s in ip tomc de a r ­tificialitate, degenerescenţ i i şi c a r i ca tu r i ­zare ec se dovedesc î n muzica m a h a l a g i i ­lor orăşeni. Tipic, în aceas t ă p r iv in ţă , d in programul Bănăţeni lor (lela Vasiova, es te

! corni ..Regina Ia Mărăşes t i " , scr is în mi-I norul si vulgarele fo rmule de caden ţe ce

smintesc de „Sus])ine c r u d e " sau ..Victor T-alianu".

Interesant de cons ta t a t es te a t i t u d i n e a | - a m zice — st i l is t ică p e c a r e se soco-[ teste îndatorat s"o ia corul şi conducă to ­

rul lui faja de a s e m e n e a gen de muzică . S Sesizăm întreg ar t i f ic ia lu l cân tece lo r de |«Cfst gen, cân t ă r e ţ i i ' se s imt deisrădăci-: «aţi ilin firescul lo r muzica l şi d ibuesc

moduri ile exp re s i e contes tab i le , bolnio-! jind şi lăbărţ ind şi ve r su l . ! Dar mai p re sus de or ice , R e u n i u n e a |«s»veană a l ă t u r i d e hă rn i c i a şi iuipă-

timirea muzicală a p ă r . Zuiac se a p r o p i e ! de compozitorul r o m â n şi de o rgan i za to -I rol vieţii noastre muzica le , a f i r m â n d încă-

odată cântecul p o p u l a r oa isvor de là oa re I ra să orientăm tot ce es te tendinţă d e

originalitate în man i f e s t a r ea n o a s t r ă m u . zicală. Acestui i m p e r a t i v nu ne putem) im potrivi de cât cu d e n e g a r e a specif icului românesc din firea noas t ră ş i deci, cu s e ­cătuirea şi n imic i rea pos ib i l i t ă ţ i lo r d e e-irergie creatoare o r ig ina lă .

G. BREZAUL ———— le la om. Clu j , (Tip . Dac ia ) , [1926], « p. Fig. Lei 50.

Cwbulescu (Lt .-Colonel Dr. C ) . — Con­dimentele. B u c u r e ş t i , (Tip . Voinţa, C. Antonesou) , 1926, 48 p. F ig .

Troteanu (Dr. V i rg i l C ) . — C e r c e t ă r i ex­perimentale a s u p r a a c ţ i u n e i Ca lc iu ­lui în d i s t r u g e r e a A c i d u l u i u r i c î n ficat. L u c r a r e p r e z e n t a t ă p e n t r u do­cenţa Sn f a r m a c o l o g i e . Bucu re ş t i , (Tip. Cartea Medicală) , 1926 39 p .

Bucică (Med. Vet. I.) şi Med. Vet . Şe rb . Cliza. — Boa le le m â n j i l o r de c u r â n d născuţi ( pa r a l i z i a m â n j i l o r ) . B u c u ­reşti, (Tip. Bucovina) , 1926, 26 p . + 2 pl. Fig.

Constautinescu (Dr. G. K.). — V a r i a b i -litatea tal iei la iepele N o n i u s . B u c u ­reşti, (Tip. Bucovina) , 1926, 31 p . F ig .

8 L I T E R A T U R Ă . I. L I T E R A T U R A ROMANA.

a) Poezie . Georgescu-Theologu (G.). — Visu r i şi Re­

grete. R o m a n ţ e şi c â n t e c e . B u c u r e ş t i , (Tip. I. Copuzeanu), 1926, 64 p. Lei 35.

Perpessicius — S c u t şi t a r g a . Poes i i . Bucureşti, Casa şcoalelor, 1926, 170 p. Lei 50.

b) Teatru. Anastasescu (Ath.) . — P e f r o n t i e r ă . U n

D I N S T R Ă I N Ă T A T E

• D. E u g è n e Br i eux , uri a u t o r des tu l d e cunoscu t a fondat un p r e m i u b i e n a l de 30.000 franci , p e n t r u o p iesă de t e a t r u (dc t r e i ac te cel pu ţ i n ) , cu c a r a c t e r so­cial şi mora l i za to r , o r i c a r e a r fi t end in­ţe le sa le pol i t ice sau re l ig ioase cu condi­ţ ia ca o p e r a să n u a i b ă u n c a r a c t e r d e pamf le t .

Rostul p r e m i u l u i , d u p ă însăş i dec l a r a ­ţ ia funda to ru lu i es te ,.să î n c u r a j e z e pe a u t o r i să scr ie o p iesă f rumoasă . Cu­nosc e s i t ă r i l e lor fa ţă de gus tu l frivol al pub l i cu lu i şi de e x i g e n ţ e l e d i rec to r i ­lor . Astfel, poa t e se va p u t e a r e m e d i a aceas t ă d u b l ă influenţă"*.

P r e m i u l va fi d e c e r n a t dc Academia F r a n c e z ă , c a r e va p u t e a du fondului or ice des t ina ţ i e v r e a î n cazul că nici o p iesă p r e z e n t a t ă nu va î n t r u n i condi ţ i i le c e r u t e .

• La sa lonul a r t i ş t i lo r f rancezi es te mul t a d m i r a t ă a p lângă g r a v u r ă d u p ă fa imoasa Gioconda . L u c r a r e a a fost co­m a n d a t ă de s ta tu l f rancez d-lui Dezar -rois cel ma i b u n g r a v o r f rancez de azi . Aceas tă l u c r a r e c a r e e s t e a t â t do g r e u de ^real izat şi c e r e a t â t a f ineţe a l u a t p a t r u a n i lu i D e z a r r o i s .

• D i n t r ' u n foar te i n t e r e s a n t s tud iu al Iu! Emi le B a u m a n n de sp re : „Les possi­b i l i t és du r o m a n C a t h o l i q u e " c i t ăm a-ceste r â n d u r i c a r e def inesc p e roraiacie­ru l ca to l i c ce nu-i tot u n a cu ca to l icul r o m a n c i e r şi c a r e p re izeuză pos ib i l i tă ţ i le r o m a n u l u i catol ic .

„Romanc i e ru l catol ic , t r o b u e să fie t o tdeauna un rea l i s t şi nu s u p r a n a t u r a -list . Spun rea l i s t şi nu n a t u r a l i s t . C a ­tol ic şi na tu ra l i s t aces te d o u ă cuv in te u r l ă când se v ă d a l ă t u r a t e .

. .Posibi l i tă ţ i le r o m a n u l u i ca to l ic sun t in e n s c : d i f icul tă ţ i le le ega lează . D a r e le să n u d e s c u r a j e z e pe t iner i i sc r i i ­tor i . Ei t r e b u e să e x p r i m e , în t o a t ă a m ­ploarea, sa, m i s t e ru l vesel ( joyeux) , ca şi mi s t e ru l d u r e r o s al v ie ţ i i i n t e r ioa re , î n a i n t e a ei, să p ă s t r e z e o u m i l i n ţ ă sin­ceră . N u m a i acela a r pu t ea -o redai în toa­tă p l e n i t u d i n e a sa, c a r e a r a v e a toa t ă e x p e r i e n ţ a ei, ad ică u n sfânt . D a r sfinţii au a l t ceva ma i b u n de făcut , decâ t ro ­mane 1 ' .

• T e a t r u l rad iofonic d in P a r i s a des­chis un m a r e concu r s la c a r e a inv i ta t p e to ţ i au to r i i d r a m a t i c i c a r e se i n t e r e ­s e a z ă d e T. F . F. . ca u n mi j loc de ex ­p re s i e *al a r t e i t e a t r a l e .

t a b l o u o r i e n t a l în v e r s u r i şi u n ac t . B u c u r e ş t i , (Tip . Lucia) , f. d., 40 p . Lei 10.

B ă b e a n u ( A l e x a n d r u ) şi V i n t i l ă R u s s u Ş ir ianu. — B i r u i t o r u l . B u c u r e ş t i , (Tip. Cartea Medicală) , 1925, 78 p .

•c) R o m a n . Nuve lă . S tanca (Dr. S.). — G r e v a şi a l t e poves ­

t i r i . A r a d , Librăria Diecezană, 1926, 64 p . Lei 5. (Bib l io teca S e m ă n ă t o r u l Nr . 150).

Zamfirescu (George Miha i l ) . — G a z d a cu ochi i umez i . B u c u r e ş t i , Adevërul , [1926], 78 p . Lei 6. (Bib l io teca Dimi ­n e a ţ a Nr . 58).

I I I . L I T E R A T U R A S T R Ă I N A TRADUSĂ. Voltaire. — P l ă p ă m a r u l c h i o r şi t a u r u l

a l b . T r a d u c e r e de D. I. S u c h i a n u . B u c u r e ş t i , Adevërul, [1926], 64 p . Le i 6. (Bib l io teca D i m i n e a ţ a N r . 57).

Zola (Emi le ) . — D o r i n ţ a u n e i m o a r t e . (Le v o e u d ' u n e m o r t e ) . R o m a n . T r a ­d u c e r e de Cons t . A. I. Ghica . B u c u ­reş t i , I. Negreanu, 1926, 104 p . Lei 16.

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E . Gross ( Ju l ius ) .—Quel l en z u r G e s c h i c h t e

" v o n B r a ş o v - K r o n s t a d t . VI I I B a n d I Hef t : A n n a l e s ecc les ias t i c i . Schrif­t e n des M a g . M a r c u s F r o n i u s . B r a -

E vorba de s c r i e r e a de p i e se de t e a t r u în scopul de a fi t r a n s m i s e radiofonic , ad i că de p i e se cu i n t r i g a c lară , s implă şi c o n c e n t r a t ă cu p u ţ i n e pe r sonag i i şi a c ă r o r a tmosfe ră să fie i n d i c a t ă s a u su­g e r a t ă de d ia log în aşa fel ca să r e m e ­d ieze l ipsa o r i că ru i e l e m e n t v izua l .

T e a t r u l radiofonic va î m p ă r ţ i p r emi i î n v a l o a r e de 20.000 f ranci p e n t r u lucră -vil\f a l e s e 'de j u r i u . Q p c r i l e p r e m i a t e

vor fi i n t e r p r e t a t e î n a i n t e a microfonulu i de t r u p a t e a t r u l u i radiofonic .

Alţi Í0.000 franci se vor m p ă r ţ i ca p r e ­mii a u t o r i l o r celor ma i b u n e canţjonetc umor is t ice .

• La t e a t r u l F r a s e h i n i d in P a v i a d u p ă r e p r e z e n t a ţ i a comedie i „Aici sc d a n s e a z ă " d a t ă de t r u p a „ T e a t r u l u i de a r tă ' ' . Luigi P i r a n d e l l o a eşit Ia r a m p ă , vorb ind pub l icu lu i , p r e c u m ob ic inu ieş te de là o v reme , d e s p r e concep t e l e funda­m e n t a l e a le ope r i l o r sa le . La sfârş i tu l cuvân tă r i i sale, s tuden ţ i i i-au oferi t be ­r e t a go l ia rd ică ,,ad h o n o r e m " cu d ip loma scr isă p c p e r g a m e n t .

• La Sofia s'a deschis în sa la soc ie ta­te ! teosofilor o expoz i ţ i e de a r t ă i nd i ană .

• P r i n t r e poeţ i i b u l g a r i con t imporan i un loc d e f run te îl ocupă I v a n Grozev , ca­r e nu a p a r ţ i n e nici unei şcoli l i t e r a r e , iu­beş t e v ia ţa rea lă , d a r o n e a g ă î n ace l a ş t imp în n u m e l e a r t e i pure , Nu a r e p r e a mul ţ i c i t i tor i d in cauza imag in i lo r une ­or i e x t r a v a g a n t e , pe c a r e le foloseşte şi a mis t i c i smulu i confuz, a l to i t p e un sim­bol ism deseor i d e cea ma i b i m ă ca l i ta te . Es te în sch imb ap rec i a t m u l t ca a u t o r d r a m a t i c .

• P iesa .,La C a r c a s s e " a d-lor D c n y s Amie l şi A n d r e O b e y , au to r i i cuonscu-tei l u c r ă r i „ S u r â z ă t o a r e a m a d a m e Beu-det" , c a r e se j uca Ia C o m e d i a f ranceză , în u r m a r e p e t a t e l o r s c a n d a l u r i la c a r e d ă d e a n a ş t e r e a fost r e t r a s ă d e a u t o r i i în­săşi . In „La C a r c a s s e " se i ron izează a r ­ma ta şi în specia l g r ade l e s u p e r i o a r e , p r i n p e r s o a n a u n u i gene ra l , în vârs tă ' 1 în t impul r ă sbo iu lu i şi c a r e e e r o u l p e r s o ­na l al piesi i .

In C a m e r ă d. De. jardin. d e p u t a t de Aisne a făcut o i n t e r p e l a r e v io len ţă p r i n ca r e a ce ru t s coa t e r ea p iese i d in r e p e r t o r i u l Comed ie i F r a nceze. D u p ă ce a r ă s p u n s L e m o u r e u x min i s t ru l ins t ruc ţ i e i p u b l i c e l u â n d a p ă r a r e a piesei , C a m e r a a r ă sp ins cu 320 votur i con t r a 170, p r o p u n e r e a d-lui D e s j a r d i n .

şov, He inr ich Zeidner, 1926, 2 f. + 189 p .

Iacov Antonovic i E p i s c o p u l H u ş i l o r . — D o c u m e n t e B â r l ă d e n e . Vol. V. Diver­se. H u ş i , (Tip. Zanet Corlateanu), 1926, XVI + 327 p . Lei 110.

Ionescu (G. M.). — E t i o p i e n i i î n Dac ia p r e i s t o r i c ă . B u c u r e ş t i , (Tip. Lucia), 1926, 83 p . F ig . Lei 50.

P a i s (E t to re ) . R o m a şi R o m â n i a î n a n ­t i ch i t a t e . B u c u r e ş t i , Ins t i tu tu l de cul­tură i t a l i a n ă , [1926], 15 p . F ig . Lei 10.

91 G E O G R A F I E . Bart ( J ean ) ( E u g e n i u P . Botez). — P e s t e

ocean . Note d i n t r ' o c ă l ă t o r i e î n A-m e r i c a de Nord . B u c u r e ş t i , I. Bră-n i ş teanu, [1926], 110 p . F ig . Lei 60.

Capidan (Th.). — R o m â n i i n o m a z i . S t u ­d i u d i n v i a ţ a R o m â n i l o r d i n s u d u l P e n i n s u l e i B a l c a n i c e . Cluj , (Tip . Ar­dealul) , 1926, 191 p . Fig., h ă r ţ i . Lei 200.

Milescu ( S p ă t a r u l Nicolae) . — C ă l ă t o r i e î n C h i n a (1675—1677). I n r o m â n e ş t e ş i cu o p r e f a ţ ă de E m . C. G r i g o r a ş . B u c u r e ş t i , Casa Şcoalelor, 1926, 235 p . H a r t ă . Lei 40.

Iß UNIVERSUL LITER.

E C O O R I REVISTE

• C E T A T E A LITERARA (nr . 7—8) c sub t t i p a r şi va a p a r e la s fârş i tu l s ăp tă -itiânei. C u p r i n d e v e r s u r i de d-nii Se rg iu D a n , G. Nichi ta , T.l F lo ru . R o m u l u s D i n n u şi Cami l Pe t rescu . P roza e s e m n a t ă de d. Ion Mar in S a d o v e a n u şi Mia Fro l lo . Ca şi ce le la l te n u m e r e confine boga te şi v a r i a t e comen ta r i i a le d i r ec to ru lu i ei..

• C A R T E A (li 2 Apr i l i e 1926). N u m ă r u l 2 a l rev is te i de b ib l iograf ic in fo rmat ivă şi cr i t ică, a p a r e în ace leaş i exce l en t e cou-di t

iuni t ehn ice şi r edac ţ iona le . O p r i m ă sec ţ iune c u p r i n d e comen ta r i i în m a r g i n e * ac t iv i tă ţ i i cu l tu ra l e , d. ex . : C u l t u r a zia­r is tu lui , Mons t ruoz i t ă ţ i l e t r a d u c ă t o r i l o i , C h e s t i u n e a a b e c e d a r e l o r . Cons i l iu l l i t e re ­lor, Anecdo te d in v ia ta scr i i tor i lor etc., e tc . O p a r t e d in aces t e comen ta r i i sun t r e l u a t e în bu l e t i nu l franţuzesc) a l revis te i , c a r e m a i a r e de a s e m e n e a şi o secţ ie de in formaţ ie g e r m a n ă . C u m se vede o sis­t ema t i că a l că tu i r e . Apoi vin not i ţe suc­cinte d e s p r e că r ţ i l e a c t u a l e româneş t i , f ranceze, etc., g r u p a t e p e secţi i , d u p ă o clasif icare e l e m e n t a r ă . „ C a r t e a " u m p l e un gol s imţi t îu e d i t u r a şi în l i b r ă r i a româ­nească .

• BULETINUL E D U C A Ţ I E I FIZICE. o r g a n u l oficiului n a t i o n a l d e e d u c a ţ i e fizi­că (IV, 5—4 Mar t i e . Apr i l i e 1926): P r i m a „ a r e n ă c las ică" în R o m â n i a de G e o r g e Cos tescu ; Skiul nos t ru în 1926, de Theo­do r G. Roset i -Solescu; Bazele fiziologice a l e r eco rdu r i l o r a t l e t i ce de Cons t A. Bo~ tez ; A o p t a s e r b a r e f e d e r a l ă a . .Sokoli-l o r " cehoslovaci e tc . etc .

• VIAŢA LITERARA (I. 12, 8 Maiu , con t inuă convorb i r i l e d-lui I . Va lé r i án . Confes iun i le d-Iui C e z a r Pe t r e scu , p le­dează p e n t r u f o r m a r e a sc r i i to ru lu i în mi j locul lup te lo r pol i t ice . Scr i i tor şi ga­zetar, sunt două n o ţ i u n i car i se comple­tează , în c red in ja d-lui C e z a r Pe t r e scu . I n t e r e s a n t ni se p a r apec ie r i l e sa le a u t o cr i t ice :

ч — • V'aşi p u n e o î n t r e b a r e , c a r e a r p u t e a prea b ine să fie l u a t ă d r e p t in­d iscre ţ ie : s 'a spus d e uni i că l i t e r a t u r a lui S a d o v e a n u a a v u t m u l t ă in f luen ta a s u p r a d-voas t ră .

— F i r e ş t e că p e n t r u bucăj i le din p r ima t ine re l e se m e n ţ i n e aces t adevă r . Noi, scr i i tor i i moldoven i a v e m un fond co­mun, ca re - ş i t r a g e obâ r ş i a d in suf le tul s t rămoş i lo r . S a d o v e a n u e p ro to t i pu l aces­tor însuş i r i .

Totuş i cons ider p r i m u l m e u volum „Scr isor i le unu i r ă z e ş " ca o l i ch ida re a in f luen te i sadoven is te . b l laoest vo lum am a d u n a t n u m a i schi je necomplete . . . Multe scr ise în g r a b ă a n u m e p e n t r u re ­vista „ H i e n a " p e c a r e o scoa tem cu p r i e ­t enu l Şe icaru . nu sun t nici sch i ţe .

D r u m u l meu p r o p r i u se l ă m u r e ş t e delà al doi lea vo lum : ps ihologia e ro i lo r d in p rov inc ie , cu m ă r u n t e l e lor d r a m e şi cu acea s t r i v i r e a ind iv idua l i t ă ţ i lo r , cople­şite de mono ton ia med iu lu i .

Cons ide r l i t e r a t u r a s emănă to r i s t ă de­finitiv opusă . Idea lu l social ce-1 susţ i ­nea s'a rea l iza t : acum ţ ă r a n u l a r e pă­mân t şi t r ă e ş t e m a i b ine ca mul ţ i o r ă ş e n i . . Seiuăi iă tor ismul n u m a î arei r a ţ i u n e a de-a ex is ta . D a c ă unii to tuş i m a i pe rz i s t ă , şi ce e ma i cu r io s uni i ch i a r t iner i , sun t cazur i sporad ice de imi ta ţ i e t a r d i v ă şi fără v re 'o va loa r e .

Scr i i torul , l i be r a t comple t de obses ia s emănă to r i s t ă se poa t e î n d r e p t a ab ia a c u m c ă t r e r o m a n u l ps ihologic" .

V e r s u r i , p r o z ă şi cronic i pub l i că d-ni i : G. M u r n u , G. Nichi ta , C. N a r l y , Co rne l i a Buzdugan , e tc .

• In A D E V Ă R U L LITERAR ŞI AR­

TISTIC (VII, 285, 9 Main) d. F . Ade rca re ia a p r e c i a t e l e sale convorb i r i cu scri i ­tori i , ca r i făcuseră în b u n ă p a r t e fa ima rev is te i .

I ) . A d e r c a e s t e un scr i i tor sp i r i t ua l şi u n cr i t ic p ă t r u n z ă t o r . P o r t r e t u l c u c a r e începe convo rb i r ea es te unu l d i n cele ma i în t reg i , în mici le lu i d imens iun i , p o r t r e t e pub l i ca t e d e s p r e Liviu R e b r e a -nu. C o n v o r b i r e a a d u c e n e n u m ă r a t e a m ă ­n u n t e din b iograf ia r o m a n c i e r u l u i şi a oper i lo r sale . E x t r a g e m aces t e două m ă r t u r i s i r i a le d-lui Liviu R e b r e a n u des­p r e geneza lui , , lon" şi a l lui „ A d a m şi E v a " :

„Da, „Ion"... E o c a r t e c a r e ai a v u t mul t r ă s u n e t . N e n u m ă r a t e l e onorur ' . ca r* s 'au adus acestui r o m a n r iscă să m ă înă­buşe sub l e spedea g r e a a oficial i tăţ i i . A d e v ă r u l e că „Ion" co re spunde nu nu­m a i t end in ţ e lo r f i ref mele , d a r şi popor tb lui românesc , pă s to r şi az i p lugar , ad ică în m a r e a lui m a j o r i t a t e lega t de p ă m â n t , acest isvor duninezeosc al t u tu ro r civi­l izaţ i i lor .

Ideca r o m a n u l u i mi-a veni t în 1907 când a m văzut pe câmp un ţ ă r a n ca r e făcea p a r c ă t e m e n e l e şi s ă ru t a p ă m â n ­tul. O m u l se socotea s ingur şi nevăzu t de n imen i . Am i n t r a t apoi în vo rbă cu el şi am aflat că dusese c r â n c e n ă lupta pe la m u l t e ocoale, j udecă to r i i şi t r ibu­na l e p â n ă d o b â n d i s e depl ina s t ă p â n i r e a p ă m â n t u l u i său. O p r i m ă r e d a c t a r e am făcut în 1915 apo i în 1916 l u c r â n d ne în­t r e r u p t zi şi noap te , în tini]) ce Bucureş -tiul e r a a t aca t de Zeppe l inu r i şi a p o i ocupa t de duşman i . Sc r i am până 'n z iuă. i a r d u p ă aceia mă d u c e a m să fac „coadă" la b ru tă r i i . . . . J o n " a fost r edac t a t u l t ima o a r ă în 1919, şi d e a tunc i îl per fec ţ ionez cu f iecare edi ţ ie" .

„ P ă d u r e a S p â n z u r a ţ i l o r " a fost scr isă mai m u l t la I a ş i ; tot de la Iaşi îmi v ine şi gându l r o m a n u l u i , ,Adam şi Eva" . O femee ca r e t r e c e a pe s t r a d ă şi a le c ă r e i p r iv i r i s 'au încruc işa t î n t â m p l ă t o r cu a le mele , mi-a da t impres i a c iuda t ă că a m mai văzut-o , ani m a i cunoscut -o undeva , cândva , am cunoscut -o şi văzu t -o de a-proupo. Cad ru l filosofic a l romaimutui — d u m i t a l c t i-se p a r e factice, deşi în aoc-<;ş i s i tua ţ i e se află şi . r o m a n u l . .Typ­h o n " al lui „ C o n r a d " — a t r e c u t p r in mai m u l t e înfăţ işăr i p â n ă m 'am .oprit la f e rma pe ca r e o cunoşt i . îm i p a r e r ă u că a b e a d u p ă t i pă r i r ea r o m a n u l u i meu , a m cunoscut c a r t e a l u i London, „Vaga­bondul stelelpr" ; a r fi avu t altă. înfăţ i ­ş a r e şi „Adam şi Eva" . Voi găsi totuşi o l a tă î ăgazu l să r ev in a s u p r a aces tui r o m a n . Ai d r e p t a t e : l uc r ă r i l e n o a s t r e nu t robuose socoti te def ini t ive decâ t d in z iua m o r i ü an te i ului , zi c a r e e a d e v ă r a t a onomas t ică a unu i scr i i tor !..."

SCRI ITORI

• D-l T . Muşă tescu a p u s sub t ipa r un volum de ve r su r i :V i t r ine l e toamnei , (ed. de lux 100 pag. ve l ină) .

• Volumul de v e r s u r i „ G r ă d i n a de Si­def" al d-lui N. Milcu, fiind epu iza t la une le l ibrăr i i , a fost c o m a n d a t , d i n n o u şi se af lă deva l iza re în t oa t ă ţ a r a şi la de poz i tu ] Socec & Comp.

• O U I D A : O FRUNZA IN VIJELIE, t ra­d u c e r e de Vasile S a d o v e a n u (Bibi. Mi­n e r v a Nr . 125) „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " ; Lei 5.

CĂRŢI PRIMITE

(asupra c ă r o r a se rev ine) . C O N S T A N T I N KIRIŢESCU: Is tor ia r ăz ­

bo iu lu i pentjru I î n t r e g i r e a R o m â n i e i ,

1916—1919; ed . 11-â r e f ăcu tă în întregii şi m u l t a d ă o g i t ă (în 5 v o l u m e ) ; voi. 1.1 „Casa Şcoalelor" , (Ate l ie re le „Câ r t ea i m â n e a s c ă " ) ; 504 p a g . ; lei 100.

D . C A R A C O S T E A : Izvoare le pol Lucea fă ru l ( e x t r a s d in . .Convorbir i 11 ra re" ) cd . „Socec", 1926; le i 10.

D. C A R A C O S T E A : D o u ă basme nel j ioscute d in i zvoare le lui Eminescu; I „Socec" 1926; le i 15.

D. C A R A C O S T E A : Personali tatea I Eminescu ; ed . „Socec"; 1926; lei 20.

VASILE S T O I C A : In Amer ica »eil cauza r o m â n e a s c ă ; t ipograf ia <Ujiki istilui"; 1926; l e i 20.

A N G H E L R. PA1CA: Botezul de ûà (Icoane d:n războiul nos t ru pen t ru inii gi rea n e a m u l u i ) ; T ip . Serv . Geografici a r m a t e i ; 1926; lei 25.

DIN STRĂINĂTĂŢI

• P r e m i u l „ R e n a i s s a n c e " la cari I concura t 55 d e a u t o r i a fost decernaţi nu l aces ta d-lui Emi le Zavie, pentruW manul său „La maison des t ro is fiancéel

Emil Zavie . c a r e el şi r edac to r la ziaii , ,L ' In t r ans igean t " a pub l i ca t pr ima 1 era re l i t e r a r ă . .P r i sonnie rs en Allémul n e " iu 1917 ; A n u l u r m ă t o r a dat lai «ceaţă r o m a n u l .„La R e t r a i t e " caro 1 făcut imed ia t cuonscut , ia r în 1919. sl t i t lu „ D ' A r k a n g e l a u Golfe Persiql ( a v e n t u r e d ö c i n q u a n t e francajie), pi ves t e ş t e odiseea t r a v e r s ă r i i Rusiei, pil a reuş i t să a t i n g ă golful Pcrs ic , de uni s'a r e p a t r i a t . Aceas tă a v e n t u r ă i-a i n sp i r a t mai mull l uc r ă r i a s u p r a p o p o r u l u i rusesec , pe cal a avu t t i m p să-1 s tud ieze în împrejuri! t rag ice .

In . .Pouchnick le p rosc r i t " ( 1922)• „Sons les m u r s de B a g d a d " (1925) ş i ! u l t ima j.La Maison d e s t ro is fiançai face o a d m i r a b i l ă ana l i ză a sufletul! rusesc, r e d a t cu ob iec t iv i t a te şi în Щ ţ i le lui b u n e şi în ce le r e l e .

1Í. Zavie e î n z e s t r a t c u un puterii! t a len t d e poves t i to r , a r e u n exception! d a r d e evoca tor , şi ş t ie să p r i n d ă atei ţia c i t i to ru lu i numai p r in sugestie, • c a r e se foloseşte cu o a r t ă superiorul

• La congresu l e t ru sc d in Florei! prof. An ton io Sogl iano a susţinut m Pompe i a r e un c a r a c t e r e t r u s c arătâJ că t emplu l lui Jup i t e r , e o substitui! r o m a n ă al unu i a d e v ă r a t t emp lu toscai t r ipar t i t , şi că forul p r inc ipa l din Pompe în fo rma sa o r i g i n a r ă e făcut după Itl Iul celor e t rusce .

CONFERINŢE

• D u n i i n k ă 16 Mai . o ro le 11 d i n i . ! a v e a loc în Aula F u n d a ţ i e i Université! Ou rol I, a 17-a confe r in ţă din ciclul ocJ ganiznt anu l aces t a de Ins t i tu tu l Social Român t r a t â n d : . .Capi ta l i smul în via! socială".

Va vorb i d. N. Iorga de sp re : ..Révolu] fie f r anceză şi cap i t a l i smul" ,

• D u m i n i c ă 25 c. d. (profesor I). Cusiu p r e ş e d i n t e l e Ins t i tu t ului Social Hoinâu va încheia ciclul p r e l e g e r i l o r de aurul ş| cesta vorbind d e s p r e : „Pol i t ica euKurÜ*

REDACŢIONA1E

• G r a v u r i l e şi l ini i le o rnamente d» aces t număr sun t r e p r o d u s e după Bibra graf ia r o m â n e a s c ă veche d e Ion Bianu I N e r v a Hodoş .

R e d a c t o r P E R P E S S I C I U S