18.04.23 03:47 AM

S-a terminat... Iubirea pe care o credeai o poveste frumoasă cu final fericit şi în care tu te-ai dăruit în

întregime,

s-a risipit ca un nor din care au plâns doar câteva

lacrimi...

Despărţirea înseamnă pentru tine o lovitură atât de puternică, încât a avut forţa să îţi răstoarne

întreg universul

Şi să te facă să îţi pierzi tot echilibrul sufletesc.

Suferi şi regreţi timpul pe care l-ai irosit alături de un om lângă care te vedeai până la sfârşitul drumului tău.

Te întrebi obsesiv de ce s-a întâmplat aşa, ce nu ai făcut bine şi nu poţi scăpa de întrebările

care îţi provoacă atâta durere...

Fiindcă nu ai primit niciun răspuns sincer, rezonabil,ci doar scuze puierile ale unui om imatur şi indecis,

Care, probabil că doar te-a folosit ca să îşi umple

singurătatea.

Eşti atât de prinsă în durerea pe care o trăieşti, încât nu mai întrezăreşti nicio speranţă la fericire.

Nu mai vezi nimic altceva, în afară de povestea tristă pe care o trăieşti,

Fiindcă nu ai puterea şi curajul să întorci spatele acelui trecut căruia nu îi mai aparţii

şi care te ţine captivă în nefericire şi deznădejde

Şi plângi după un om care, aparent, ţi-a luat totul:pacea sufletească, vise, sentimente, încredere

şi amintiri.

El a avut puterea să îţi ia povestea frumoasă la care ai visat şi în care ai crezut,

Dar ai de gând să îl laşi să îţi ia şi prezentul şi viitorul?

Ai de gând să iţi iroseşti o parte din timpul,pe care nu îl mai poţi recupera niciodată,suferind după un om care nu mai face parte din viaţa ta şi pentru care tu nu mai

exişti, decât ca o simplă amintire?

Pentru că fiecare clipă în care îţi plângi de milă, fiecare regret, fiecare urmă de vinovăţie pe care ţi-o

atribui nemeritat,

Fiecare lacrimă şi fiecare grimasă de durere,înseamnă irosire pentru un om care nu mai merită

nici măcar o secundă din viaţa ta.

Opreşte-te o clipă şi priveşte-te.Iţi place ce vezi?

Chipul inert,lipsit de orice expresie,ochii obosiţi de atâta plâns, un om fragil şi răpus de durere.Meriţi să

suferi atât?

Şterge-ţi lacrimile,aminteşte-ţi cine erai şi caută forţa de a te iubi pe tine mai mult decât iubeşti un

om care nu ţi-a răspuns cu aceiaşi iubire.

Aşa cum ai putut trăi fără el până în clipa în care l-ai întâlnit, vei putea trăi fără el şi de acum înainte.

El a fost doar un pasager prin viaţa ta,iar int-o zi, va deveni doar o amintire vagă despre deziluziile trăite.

Viaţa nu se termină deodată cu o poveste oarecare şi nici deodată cu plecarea unui om care nu a ştiut să te

iubească.

Nu meriţi să suferi atât!

Nu îţi mai tortura sufletul cu întrebări inutile, cu regrete şi cu aşteptări fără rost!

Uită şi mergi mai departe!

Text: http://www.irinab.com