HTML HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea documentelor text pe o singura pagin, utiliznd un software de redare specializat, numitagent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiindbrowserul web. HTML furnizeaz mijloacele prin care coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine trebuie introdus, pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informaii despre titlul i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mprit documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit ca documentul s poat fi legat de alte documente pentru a forma astfelhiperlink-uri (sauweb-ul).HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de oameni utiliznd un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor n acest fel solicit cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fiMacromedia Dreamweaver,Adobe GoLivesauMicrosoft FrontPagepermit ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documetele Word, dar cu observaia c aceste programe genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate.

Istoria webvarianta era istoria retelei globale internet - Punctul de pornire n dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea ntre cele dou mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic. n 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lanseaz n spaiul cosmic primul satelit artificial al Pmntului denumit Sputnik. Acest fapt a declanat o ngrijorare deosebit n Statele Unite ale Americii, astfel preedintele Eisenhower nfiineaz o agenie special subordonat Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Aceast agenie a Ministerului de Aprare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condus de oameni de tiin, are o birocraie redus, i are ca misiune: Meninerea superioritii tehnologice a armatei Statelor Unite i prevenirea surprizei tehnologice n domeniul securitii naionale prin sponsorizarea celor mai noi i revoluionare descoperiri tiinifice i prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legturi ntre cercetarea tiinific i implementarea tehnologic militar a acesteia.[necesit citare]n 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al crui nume va fi asociat cu inteligena artificial, gsete soluia de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru n care mai multe aplicaii (programe de calculator) solicit acces concurenial la o resurs (fizic sau logic), prin care fiecrei aplicaii i se aloc un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Aprnd apoi primele calculatoare n marile universiti se pune problema interconectrii acestora. Cercettorul Lawrence Roberts susine o soluie de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) n modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informaia, aceasta este mrunit n poriuni mici, denumite pachete. Ca i la pota clasic, fiecare pachet conine informaii referitore la destinatar, astfel nct el s poat fi corect dirijat pe reea. La destinaie ntreaga informaie este reasamblat. Dei aceast metod ntmpin rezisten din partea specialitilor, n 1969 ncepe s funcioneze reeaua "ARPANET" ntre 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah i Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate ntr-un protocol care reglementa transmisia de date. n forma sa final, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf i Robert Kahn n 1970 i care este i acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau i Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. s se "neleag" unele cu altele. n acest fel, Internetul urma s devin cu adevrat independent de platforma harware utilizat. Prima conexiune ARPANET a fost realizat n 29 octombrie 1969, ora 22:30 ntre University of California din Los Angeles i Institutul de Cercetare Stanford

CSSfoi de still in CSS - CSS ofera posibilitatea de a schimba aspectul fiecarei etichete in parte, prin stabilirea unui anume stil in interiorul ei, cu atributul "style". Acest lucru este util mai ales pentru a anula alte stiluri ale elementului respectiv sau de a da elemente grafice de stil doar etichetei respective.Un stil este un set de caracteristici de formatare aplicabile unei etichete HTML. O foaie de stiluri (CSS - Cascade Style Sheet) este o colectie de stiluri si se poate afla fie in pagina web, fie intr-un fisier separat. Conceptul de stil a fost introdus incepand cu HTML 4 si este intalnit atat in editoarele de text moderne (ex. Word), cat si in editoarele HTML (ex. Dreamweaver - vezi figura). Lucrul cu stiluri faciliteaza foarte mult crearea si intretinerea unui site, oferind o serie de avantaje:

Limbajul HTMLCrearea unui document WWW sta la indemina oricui, indiferent daca are sau nu notiuni deadministrare a unui server WWW. In scurt timp se prevede ca, asa cum o adresa de e-mail este unlucru obisnuit pentru multa lume, tot asa vor deveni ceva banal si home-page-urile, documente HTMLcare ofera informatii despre persoane, institutii, diverse grupuri, etc. Tot ce trebuie sa se stie pentru aaccesa aceste informatii este URL-ul respectiv.HTML nu este defapt unlimbaj de programare. Specificattile luidefinesc unset de tag-uri(comenzi) si regulile de scriere ale ascestora. Intr-un cuvint, cu ajutorl limbajului HTML formatam undocument pentru a putea fi accesat prin Internet. Cu ajutorul HTML putem realiza urmatoarele:-documente independente de platforma (sistemul de operare)-legaturi la alte documente de pe Internet-introducerea de imagini, sunet si video-interactivitate intre cititorul documentului si documentDocumentele WWW sint de fapt texte ASCII care contin diferite elemente ale acestui limbajde formatare (HTML). De regula documentele HTML au extensia.html, dar si.htmin cazul serverelorWWW ce ruleaza pe MS-Windows. Documentele HTML pot fi create manual folosind un editor detexte ASCII (de exemplu Notepad din Windows), poate fi convertit din alte formate folosind diverseeditoare HTML sau pot fi create dinamic de un server WWW sau de un script.Un document HTML lucreaza extrem de simplu. El spune programului de navigare prinInternet pe care-l folosim (browser), prin intermediul tag-urilor, ce sa faca cu textul, imaginile,sunetul, sau celellate elemente cuprinse in document.Limbajul HTML este utilizat pentru a descrie structura documentului si referintele continute deacesta. Standardul actual acceptat pe plan mondial pentru HTML este versiunea 3.0. Se bazeaza peconcepte ale SGML (Standard Generalized Markup Language) care este un standard ISO folositpentru formatarea documentelor din cadrul publicatiilor tiparite sau electronice (on-line). Deja existanumeroase extensii ale limbajului HTML promovate in special de catre diversii creatori de programede navigare WWW (de ex. Netscape), in scopul cistigarii a cit mai multi utilizatori.

Java ScriptJavaScripteste unlimbaj de programareorientat obiectbazat pe conceptulprototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcionaliti n paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de ctrebrowser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n construireasiturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte ncastrate (embedded objects) n alte aplicaii. A fost dezvoltat iniial de ctreBrendan Eichde laNetscape Communications Corporationsub numele de Mocha, apoi LiveScript, i denumit n final JavaScript.n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript i limbajul Java nu exist nicio legtur. Ca iJava, JavaScript are o sintax apropiat de cea alimbajului C, dar are mai multe n comun culimbajul Selfdect cuJava.Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediia a 3-a a ECMA-262,ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript. Versiunile deMozillancepnd cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentruE4X, care este o extensie a limbajului care are de a face cuXML, definit n standardul ECMA-357. Versiunea curent de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construiteFirefoxiThunderbirdversiunile 2.0) suport JavaScript versiunea 1.7.Schimbarea numelui din LiveScript n JavaScript s-a fcut cam n acelai timp n care Netscape ncorpora suport pentru tehnologiaJavan browserulwebNetscape Navigator.Microsoft a implementat limbajul JavaScript sub numele deJScript, cu o serie de modificri i extensii fa de implementarea Netscape. Pe platformaWindows, JScript este unul din limbajele executabile de ctreWindows Scripti, deci, poate fi folosit pentru scriptarea aplicaiilor ce suport Windows Script, de exempluInternet Explorer, sau chiar sistemul de operare Windows.AsociaiaECMAa standardizat limbajul JavaScript/JScript sub numele ECMAScript (standardul ECMA-262)Cea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptareapaginilor web. Programatorii web pot ngloba n paginile HTML script-uri pentru diverse activiti cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri i alte efecte animate.Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unuiarboredeobiectei pun la dispoziie aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi i manipula. Arborele de obiecte poart numele deDocument Object ModelsauDOM. Exist un standardW3Cpentru DOM-ul pe care trebuie s l pun la dispoziie un browser, ceea ce ofer premiza scrierii de script-uriportabile, care s funcioneze pe toate browserele. n practic, ns, standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. Dei tendina browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea nc prezint incompatibiliti majore, cum este cazulInternet Explorer.O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp esteAJAX, abreviere de la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast tehnic const n executarea de cereriHTTPn fundal, fr a rencrca toat pagina web, i actualizarea numai anumitor poriuni ale paginii prin manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfee web cu timp de rspuns mic, ntruct operaia (costisitoare ca timp) de ncrcare a unei pagini HTML complete este n mare parte eliminat.PHPPHPeste unlimbaj de programare. Numele PHP provine dinlimba englezi este un acronim recursiv:Php:HypertextPreprocessor. Folosit iniial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scar larg n dezvoltarea paginilor i aplicaiilorweb. Se folosete n principal nglobat n codulHTML, dar ncepnd de la versiunea 4.3.0 se poate folosi i n mod linie de comand (CLI), permind crearea de aplicaii independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web[2]open-sourceiserver-side, existnd versiuni disponibile pentru majoritateaweb serverelori pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web i pe 1 milion deservere web[3]. Este disponibil sub Licena PHP i Free Software Foundation l consider a fi un software liber.Iniial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul su,Rasmus Lerdorf. Odat cu creterea numrului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluat de o nou entitate, numitThe PHP Group(Grupul PHP).PHPnsemna iniialPersonal Home Page.[4]PHP a fost nceput n1994ca o extensie a limbajului server-sidePerl, i apoi ca o serie deCGI-uri compilate de ctreRasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae i pentru a urmri numrul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat n PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a nceput s ia amploare dup ceZeev SuraskiiAndi Gutmans, de laTechnionau lansat o nou versiune a interpretorului PHP n vara anului1998, aceast versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat i numele n acronimul recursiv de acum, pn atunci PHP fiind cunoscut caPersonalHomePage Tools. Apoi Suraski i Gutmans au rescris baza limbajului, producnd astfel iZend Enginen1999. n mai2000a fost lansat PHP 4.0, avnd la baz Zend Engine 1.0.

JSPJavascript este un limbaj oximoronic: iubit de unii i neneles de alii (Cum adic, nu are clase?), dar cu siguran singurul limbaj pe care toat lumea l folosete zilnic (cnd "se d pe net"). Ce e mai puin tiut este istoricul su.Douglas Crockford, creatorul JSON, i una dintre persoanele care au investit mult pasiune n Javascript, prezint istoricul (i viitorul) limbajului ntr-osesiune la MIX10. n cteva linii, povestea st aa:prototipul pentru "web" este un program numitHyperCardscris de Apple (1987), care avea imagini, butoane i chiar un limbaj event-drivenTim Berners-Leepropune HTML n 1991, limbaj influenat deSGML. Iniial, acesta nu presupunea existena imaginilor, ci doar a unui set de documente text referite prin link-urin 1993, un grup de studeni de laUniversity of Illinois Urbana-ChampaigncreeazMosaic-primul browser web - ce va deveni popular datorit introducerii suportului pentru imaginiJim Clark, fost angajat la Silicon Graphics, convinge o parte dintre creatorii Mosaic s lucreze mpreun cu el la un nou start-up numit Netscapen 1995,Brendan Eich, acum CTO la Mozilla, scrie prima versiune a unui limbaj de scripting ce rula n Netscape, numit LiveScriptNetscape redenumete limbajul n Javascriptdup ce se aliaz cu Sun (creatorii noului limbaj vedet - Java), n ncercarea de a-i mulumi pe acetia. Cele dou companii sperau ca Java+Javascript+Netscape Navigator s nving monopolul asupra aplicaiilor pe care l avea Microsoft.Microsoft angajeaz o alt parte dintre creatorii Mosaic pentru a crea un browser. n 1996, pentru Internet Explorer 3.0, Microsoft face reverse-engineering pe codul Netscape i iese cu o clon aproape identic a Javascript numit JScript, pentru a evita problemele de copyrightNetscape, de teama acaparrii Javascript de ctre Microsoft, ncearc s creeze o specificaie public pentru limbaj, i merge la W3C, care i ignor. ntr-un final au ajuns laECMAi specificaia a luat numele acestora (ECMAScript). Javascript a rmas cel mai comun nume pentru implementrile din browsere.La sfritul anilor '90, Netscape e distrus sub presiunea Microsoft. Internet Explorer ctigprimul rzboi al browserelor.Microsoft e ncntat de rezultat i dup release-ul de IE6, n 2001, dezmembreaz echipa i o asigneaz la alte proiecte. Web-ul era "gata".Urmeaz 5 ani de "ntuneric", pn la apariiaMozilla Firefox 2(un fork al codului Netscape) iAjax, care readuc focusul asupra browserului i a Javascript.ncepe epoca modern...

AJAXAJAX este prescurtarea pentruAsynchronous JavaScript and XML(JavaScript si XML asincron) si reprezinta o colectie de tehnologii utilizate in dezvoltarea site-urilor Internet. Intentia este de a adauga o interactivitate mai mare in paginile web si de a micsora timpul de incarcare al acestora. In masura in care Internetul este in continua dezvoltare, unde numarul de pagini web se dubleaza la o perioada de cateva luni, si se dezvolta foarte mult servicii de comert electronic, magazine virtuale sau site-uri sociale, tehnologia AJAX devine o componenta de baza pentru orice astfel de site.AJAX presupune un schimb mic de date intre browser si server, astfel incat sa nu mai fie necesara reincarcarea intregii pagini web de fiecare data cand userul face o schimbare in aceasta. AJAX reprezinta o colectie de tehnologii, fiecare utilizata si in mod de sine-statator, dar care combinate permit obtinerea unei unelte foarte puternice:Prezentarea in mod standard a paginilor, prin HTML sau mai noul XHTML, si CSS (Cascading Style-Sheets) pentru aranajrea in pagina a continutului;Afisare dinamica si interactiune folosind DOM (Document Object Model), accesat printr-un limbaj de scripting, pentru a modifica in mod dinamic si a asigura interactiunea cu informatia prezentata;Schimb bidirectional de date si manipulare prin XML intre client si server, desi orice format poate fi folosit, inclusiv HTML, XSLT sau text simplu;Schimbul de date asincron se realizeaza prin obiectul XMLHttpRequest, desi in unele implementari AJAX se poate folosi un IFrame pentru schimbul de date, sau chiar tag-uriadaugate dinamic.JavaScript folosit pentru a lega toate aceste elemente intr-un pachet puternic.Modelul clasic al aplicatiilor web este urmatorul: actiunile utilizatorilor in interfata din browser conduc la o cerere HTTP catre serverul web. Serverul efectueaza niste procesari (extrage date din baze de date, efectueaza calcule, interogheaza alte sisteme) si apoi returneaza o pagina HTML catre client. Este modelul clasic, sincron, dezvoltat odata cu aparitia Internetului ca retea la nivel mondial. Este calea cea mai simpla, dar in timp ce serverul proceseaza cererea, utilizatorul asteapta si nu poate interactiona in alt mod cu pagina web.AJAX elimina aceasta modalitate de interactiunestart-stop-start-stopa Web-ului introducand un nivel intermediar intre utilizator si server motorul AJAX. Adaugarea unui nou nivel intr-o aplicatia de obicei o face sa lucreze mai greu, dar in acest caz este adavarata afirmatia opusa. In loc sa incarce pagina la inceputul sesiunii, browserul incarca un motor AJAX, scris in JavaScript si plasat de obicei intr-un cadru (frame) invisibil. Acest motor este apoi responsabil atat cu interfata pe care o afiseaza utilizatorului, cat si cu comunicatia cu serverul pentru folosul utilizatorului. Motorul AJAX permite interactiunea utilizatorului cu aplicatia in mod asincron, independent de comunicatia cu serverul. Prin urmare utilizatorul nu mai priveste o fereastra goala, asteptand ca aceasta sa se incarce direct de pe server.SEO optimizareSEO,Optimizarea poziionrii la(motoare de)cutare, este un proces de perfecionare (favorizare) a vizibilitii paginilorweb sitesauweb pagen cadrul ordonrii rezultatelor cutrii n lista fcut de motorul de cutare.Search Engine Optimization(SEO, nromnoptimizare pentru motoare de cutare) este o subcategorie a marketing-ului onlineSEM, practic aprut n anul 1990, odat cu apariia primelor site-uri pe Internet, i care reprezint totalitatea tehnicilor prin care un site web este adus la o form n care este propulsat mai sus n lista de rezultate date de un motor de cutare pentru diverse cuvinte-cheie. Cu timpul, optimizarea unei pagini web a unui site a devenit un serviciu oferit de unele companii i/sau corporaii. Webmaster-ii i furnizorii de coninut au nceput s optimizeze situri pentru motoarele de cutare ncepand de la mijlocul anilor 1990, cand primele motoare de cutare catalogau reteaua Web timpurie.Iniial tot ce trebuia fcut de webmasteri era s adauge pagina, sau URI, la diferitele motoare de cutare, care trimiteau un "paianjen" (en: "spider") pentru a "se tr" (en: "crawl") prin pagin, extrage legaturi ctre alte pagini i s returneze informaiile de pe o pagin pentru a fi indexate. Procesul pesupune copierea paginii de ctre paianjeni i stocarea pe propriile servere, unde un al doilea program, numit "indexator " (en: "indexer"), extrage diferite informaii despre pagin, precum cuvintele coninute i locul lor n pagin, precum si orice ponderi pentru cuvinte specifice, dar si legaturile ctre alte pagini, care sunt adugate printr-o manier de programare care le face adecvate pentru trre la o dat ulterioar.Proprietarii de situri au nceput s recunoasc valoarea clasificrii superioare i a vizibilitii, crend o oportunitate pentru practicanii SEO "white hat" (plarie alb) i "black hat" (plrie neagr).Printre "White hat" se numr acele companii care folosesc tehnici considerate "legale" pentru promovarea site-urilor n cadrul motoarelor de cutare. n mare parte, acestea se bazeaz pe optimizri aduse structurii paginilor coninute n cadrul site-ului pentru a fi corect interpretate i evaluate de algoritmii de atribuire a rangurilor folosite de motoarele de cutare.Un numr mare deblogurii deforumuride discuii au aprut, inclusiv n limba romna, care ofer creatorilor de site-uri ndrumri i sfaturi referitoare la cum trebuie construite paginilewebpentru a fi optimizate din punct de vedere al motoarelor de cutare.Cea mai devreme folosire a frazei "search engine optimization" a fost intr-un mesaj spam postat pe Usenet pe data de 26 Iunie 1997.Deseori la crearea codului i designului unui site foarte muli uit de unele elementele importante ce in deSEOoptimizare, sau mai bine zis scrierea corect a codului i textului pentru ca motoarele de cutare mai uor s parcurg site-ul i n final s fie ct mai sus n rezultatele gsirii a motoarelor de cutare (SERP). n acest articol v prezentm cteva tehnici elementare pentru optimizarea SEO, att a codului, ct i scrierea articolelor. Aceste tehnici sunt valabile pentru majoritatea motoarelor de cutare inclusiv i tot.md, care v ajut s fii n rezultatele cutrii pe Moldova n primele pagini, posibil i pe primele poziii.1. Folosii linkuri statice.De exemplu un link de genuldomain.com/index.php?section=456&category=123&product=765este mai puin atrgtor n comparaie cudomain.com/namesection/namecategory/nameproduct. Pentru crearea acestor SEO linkuri v recomandm s folosiimod_rewrite starters guide.2. Ajutai crawlerii (bot) motoarelor de cutare s indexeze site-ul.Aici v propunem dou posibiliti eficiente. Prima metod este s plasai n articole calea complet spre articol, de exemplu:Pagina principalExpertHigh TechA doua posibilitate, plasai n partea de jos a paginii (footer) cele mai importante linkuri spre adresele interne a site-ului. Un exemplu ar fi pagina de jos a site-uluiApple Iphone.3. Titlurile i Meta tagurile.Anume aceste dou elemente au stat la originea SEO. Gsirea i implementarea titlurilor i meta tagurilor corecte este primul pas ctre SEO de succes.Folosii n titlul dumneavoastr mai multe cuvinte cheie relevante, dar nu exagerai, folosii maxim 60-70 de caractere. De exempluBlog-ul Totul.mdeste un titlu mai puin corect pentru SEO. Ar fi mai bine s folosii titlu de acest gen:Totul.md Blog Despre totul.md, seo, advertising, internet i multe alteleAstfel titlul devine mult mai atractiv i informativ pentru utilizatori, dar i pentru motoarele de cutare.4. Reducei coninutul flash la minim.Crawlerii motoarelor de cutare nu indexeaz coninutul flash, astfel orice site creat n flash risc s nu fie gsit. O alternativ ar fi implementarea n site a versiunii HTML, astfel probabilitatea c anume acest site va fi gsit este mai mare, dect versiunea flash.5. Title i Alt pentru imagini.Cu toii cunoatem c o mare parte din vizitatori gsesc site-urile i la cutarea imaginilor, astfel trebuie s inem cont i de optimizarea SEO a imaginilor. Principalele atribute n optimizarea acestora sunt Title i Alt, care acord motoarelor de cutare informaia necesar despre imagini.

6. Folosii HTML i CSS pentru afiarea imaginilor.Pentru afiarea imaginilor ar fi bine s folosii HTML i CSS, astfel vei avea un cod mai curat i mai accesibil motoarelor de cutare, de exemplu un aa gen de cod este greu accesibil:

Folosind combinaia HTML i CSS putei ajunge la un cod mult mai curat i accesibil:HTML:

CSS:h2 { background:#ffffff url(imagine.jpg) no-repeat top left; width:50px; height:50px;}h2 span { margin-left:-9999em;}7. Mrii viteza de ncrcare a site-ului.Odat cu ultimele modificri introduse de unele motoare de cutare a devenit important viteza de ncrcare a site-ului. Cu ct site-ul se ncarc mai rapid, cu att sunt mai mari ansele acestuia s apar nainte concurenilor si. FolosiiPage Speedmpreun cuFirebugpentru a afla punctele slabe ale site-ului i care elemente ngreuneaz ncrcarea acestuia.8. Folosii text generic pentru linkuri.Utilizai un text descriptiv i generic pentru linkuri. Nu recomandm s folosii text de genul citete aici sau simplu aici. De exemplu, dac linkul se refer la un set de imagini personale realizate iarna, atunci textul va suna n aa mod Iarna 2010 Galerie personal cu linkul respectiv.9. Folosii headline.Textele importante, mai precis cuvintele cheie, trebuie marcate cu , , , , , .De exemplu:Titlul PaginiisauTitlul SeciuniiEvident c aceste cuvinte vor fi prea mari, deloc plcute ochiului, n acest caz pentru a le controla mrimea fontului folosii CSS, exemplu pentru h1:h1 { font-family: Georgia, "Times New Roman"; font-size: 14px; font-weight: bold; color: #000000; }10. Folosii Bold, Italic, Underline.Pentru marcarea cuvintelor cheie din articol trebuie s folosiiBold(),Italic() sauUnderline(style=text-decoration: underline;). Cu ajutorul acestora marcai cuvintele cheie pentru care se optimizeaz pagina. Nu facei abuz deoarece motoarele de cutare detecteaz, i le consider a fi SPAM, altfel zis supra optimizare poate duce la efecte negative. Este de ajuns s marcai 2-3 cuvinte cheie.Acestea au fost unele din cele mai importante tehniciSEOprin care v putei promova site-ul n motoarele de cutare.

Tehnici de crearea a aplicatiilorExista mai multe moduri de a crea unsite web. Poti scrie codul de la zero (sau poti plati pe cineva sa o faca pentru tine), poti folosi unsistem de management al continutului (CMS) sau unsite builder.Prima metoda este si cea mai dificila. Ai nevoie de cunostinte avansate de programare care sunt destul de greu de dobandit. Din fericire exista alte metode mult mai usor de implementat cu ajutorul carora oricine iti poate face un site web.Cu un simplu search pe Google vei gasi multe companii care ofera servicii de web design. Ramane la latitudinea ta sa alegi intre cei care iti inspira incredere si pe care ii consideri capabili sa iti construiasca un site. Nu uita sa soliciti cel putin un portofoliu inainte de a te hotari, iar daca se poate sa verifici eficienta strategiilor SEO pentru site-urile deja create.Daca vrei unsite ieftin, sau chiar gratuit poti sa renunti linistit la serviciile unui web designer. Poti folosi un site builder sau un CMS , iti alegi o tema si poti incepe sa adaugi continut. Acest lucru, ce-i drept, nu iti va asigura insa si traficul, iar un site are nevoie de trafic pentru a supravietui. Nu subevalua necesitatea optimizarii SEO si informeaza-te asupra tehnicilor necesare pentru optimizarea site-ului tau.Fiecare site de pe World Wide Web are nevoie de un hosting provider saugazduire web, pentru a functiona. Inainte de a apela la o astfel de companie trebuie sa te informezi atent asupra caracteristicile pachetelor de hosting. Host-ul iti poate furniza atat instrumentele necesare pentru a ti construi un site folosind site builder, cat si accesul la un CMS.Inainte de a alege intre un CMS si un site builder trebuie sa te gandesti cat de multa libertate iti doresti in ceea ce priveste customizarea site-ului tau. Daca esti multumit numai cu ceea ce primesti si nu vrei sa faci nici o schimbare in codul php/css, atunci un site builder este alegerea. Multe companii mici si mijloci aleg sa isi construiasca site-urile folosind o astfel de platforma.Ce este CMSCMS sau Content Management System este o aplicatie web, o platforma creata special pentru construirea de site-uri si aplicatii care pot fi cu usurinta editate de administratorul site-ului, fara ajutorul dezvoltatorului. Datorita CMS, crearea unui site web a devenit un proces foarte usor de realizat chiar si pentru cei neexperimentati.Pentru a obtine un site de succes, asa cum am mai spus, conteaza foarte mult gazduirea web. Compania care iti va asigura gazduirea web trebuie sa aiba servere optimizate pentru utilizarea CMS precum si experti care sa iti ofera asistenta atunci cand apar probleme.HostGatoreste alegerea numarul 1 atunci cand vine vorba de gazduirea unui site. Citeste un tutorial legat dealegerea gazduiriiweb.WordPresseste de departe cel mai user friendly CMS, software pe care il recomand unui incepator care vrea sa iti creeze un site. Daca vrei sa iti faci un site folosesteghidul de creare sitein 7 pasi simpli.Modul de administrare si utilizare al unui CMS poate fi mai mult sau mai putin intuitiv.Exista si alte softuri de creare site, gradul de dificultate in administrarea acestor aplicatii web este mai ridicat:Joomla: Este potrivit pentru crearea de site-uri corporate, magazine online;DrupalVreau un site gratuit!Un site gratuit poti sa il obtii foarte usor si folosind unsite builder. Ce este un site builder?Un site builder este un kit de construire site, in general foarte usor de utilizat, cu care poti sa iti faci un site in cateva minute. Desi nu iti ofera aceeasi libertate ca un CMS, cu un site builder iti construiesti un site usor si rapid, fara sa ai nevoie de nici un fel de cunostinte de programare.Unside builderinclude totul:gazduirea web,softul pentru construirea site-ului/blog-ului/magazinului online, site template, update-uri de securitate, suport, integrare drag&drop .Cel mai mare dezavantaj este cel al flexibilitatii. Asa cum am mai precizat, inainte de a alege intre un CMS si un site builder trebuie sa te gandesti cat de multa libertate iti doresti in ceea ce priveste customizarea site-ului tau.Toate site builder-ele de mai jos pot fi testate gratuit in prealabil. Ti se va oferi un subdomeniu de genul:http://numesite.sitebuilder.comIn schimbul unei anumite sume (in functie de site builder) vei primi si propriul tau domeniu precum si acces la toate facilitatile care vin impreuna cu acest serviciu.Cele mai bune site buildereCreaza un site gratuitcuJimdoIndiferent de genul de website pe care vrei sa il obtii, Jimdo iti pune la dispozitie toate elementele de care ai nevoie.Cea mai importanta caracteristica este posibilitatea de a crea un magazin online. Este usor de implementat si se descurca foarte bine in afisarea produselor. Iti permite sa adaugi mai multe metode de plata, include chiar si un panou de urmarire a inventarului si de administrare a comenzilor .Creaza un site gratuitcuWixNu cred ca exista persoana care sa conteste eleganta si profesionalismul pe care le denota site-urile creare folosind aceasta platforma. Desinurile sunt spectaculoase si customizabile din cateva clickuri. Au insa minusuri deocamdata in ceea ce priveste optimizarea SEO, din cauza modului mai greoi cu care se indexeaza site-urile create in flash. Wix cu siguranta iti va da pe spate audienta.Alte site buildere:Yola,Webs,Weebly,WebnoteGaseste tema care te reprezinta cel mai bine, pe tine sau afacerea ta, si fa-ti si tu prezenta pe internet.

Scalabilitatea aplicatiilor webntelecomunicaiiiingineria software,scalabilitateaeste o proprietate a unui sistem, a unei reele sau a unui proces, proprietate care arat capacitatea acelui sistem de a suporta corect un volum mai mare de ncrcare, sau de a permite mrirea sau extinderea sa.[1]Un sistem de prelucrare a datelor, de exemplu, este scalabil dac el se comport similar, fr defeciuni, atunci cnd volumul de date pe care le prelucreaz devine mai mare. De asemenea, un sistem poate fi considerat scalabil i dac este capabil s ofere rezultate mbuntite n condiiile n care i sunt adugate resurse adiionale (de regul, hardware).When asked what they mean by scalability, a lot of people talk about improving performance, aboutimplementing HA, or even talk about a particular technology or protocol. Unfortunately, scalability is none of that. Dont get me wrong. You still need to know all about speed, performance, HA technology, application platform, network, etc. But that is not the definition of scalability.Scalability, simply, is about doing what you do in a bigger way. Scaling a web application is all about allowing more people to use your application. If you cant figure out how to improve performance while scaling out, its okay. And as long as you can scale to handle larger number of users its ok to have multiple single points of failures as well.There are two key primary ways of scaling web applications which is in practice today.Vertical Scalability Adding resource within the same logical unit to increase capacity. An example of this would be to add CPUs to an existing server, or expanding storage by adding hard drive on an existing RAID/SAN storage.Horizontal Scalability Adding multiple logical units of resources and making them work as a single unit. Most clustering solutions, distributed file systems, load-balancers help you with horizontal scalability.Every component, whether its processors, servers, storage drives or load-balancers have some kind of management/operational overhead. When you try to scale that, its important to understand what percentage of the resource is actually usable. This measurement is called scalability factor. If you loose 5% of a processor power every time you add a CPU to your system, then your scalability factor is 0.95. A scalability factor of 0.9 means you will only be able to use 90% of the resource.Scalability can be further sub-classified based on the scalability factor.If the scalability factor stays constant as you scale. This is called linear scalability.But chances are that some components may not scale as well as others. A scalability factor below 1.0 is called sub-linear scalability.Though rare, its possible to get better performance (scalability factor) just by adding more components (i/o across multiple disk spindles in a RAID gets better with more spindles). This is called supra-linear scalability.If the application is not designed for scalability, its possible that things can actually get worse as it scales. This is called negative scalability.If you need scalability, urgently, going vertical is probably going to be the easiest (provided you have the bank balance to go with it). In most cases, without a line of code change, you might be able to drop in your application on a super-expensive 64 CPU server from Sun or HP and storage from EMC, Hitachi or Netapp and everything will be fine. For a while at least. Unfortunately Vertical scaling, gets more and more expensive as you grow.Horizontal scalability, on the other hand doesnt require you to buy more and more expensive servers. Its meant to be scaled using commodity storage and server solutions. But Horizontal scalability isnt cheap either. The application has to be built ground up to run on multiple servers as a single application. Two interesting problems which most application in a horizontally scalable world have to worry about are Split brain and hardware failure.While infinite horizontal linear scalability is difficult to achieve, infinite vertical scalability is impossible. If you are building capacity for a pre-determined number of users, it might be wise to investigate vertical scalability. But if you are building a web application which could be used by millions, going vertical could be an expensive mistake.But scalability is not just about CPU (processing power). For a successful scalable web application, all layers have to scale in equally. Which includes the storage layer(Clustered file systems, s3,etc), the database layer (partitioning,federation), application layer(memcached,scaleout,terracota,tomcat clustering,etc), the web layer, loadbalancer , firewall, etc. For example if you dont have a way to implement multiple load balancers to handle your future web traffic load, it doesnt really matter how much money and effort you put into horizontal scalability of the web layer. Your traffic will be limited to only what your load balancer can push.Choosing the right kind of scalability depends on how much you want to scale and spend. In fact if someone says there is a one size fits all solution, dont believe them. And if someone starts a scalability discussion in the next party you attend, please do ask them what they mean by scalability first.