cum se adapteaza animalele la mediul inconjurator - pavla ... se adapteaza animalele la...
TRANSCRIPT
Linh Doo & Povlo Honnckovo
CUIVI 5E ADAPTTAZA
ANIIVIAI,ETEtA IVIEDIUI ION
Traducere din englezA: Adrian Ciubotaru
I
Cuprins
NICAIEnI NU-I cA ncnsA
ffi$NTUI,
RNIMRI,TIT DIN D[$NT
MUNTTT .... 10
crur rnnqrr iu uuulr ... 12
pAwnrR rnoucnH l4
nocfim mruRrA
RTGIUNIIT POIART
R PADUNI TNOPICAI,T ......16
vttTUITORnH,t DIN ntGIUNIIt p0tRA[.................20pAuunnr zz
I'AUNR pArunnon . .. 2{
iurnnfim APH,on 26
rnprunnr DIN OcEANt .... 28
SAVANH,I fl 5TEPH,E.... ..............................30
ANIMALTII DIN SAVANI il 5TtPt 32
lTrM cuM sA nr mscuncAu . ... 34
+
6
8
0
?
NICAIENI NU-I CA ACASAViofo poole li gositn in fiecore col{,igor al plonetei noqslre. Teriloriulpopulaf de o onumifu specie de onimole se nurnesle habitat Aceslu esfe
de osemeneo, locuL unde onirnqlul respecfiv iqi couln de rnoncore Ei odnposl,
lsi meeqzo o fomilie ori isi creste puii. lsle lu fel de odevurol co onimoLele
dinlr-un hobilot sunt exlrqordinor de bine odoplole lo viofo in qcesl loci
0r;rr0 ll,i poli nchipr L' .-s polar ocuird 'nlr-lr deserL or d? Ce o' L,^eo,
so foco el co sq suprorrletuioscu ocolo? [iecure fiinlo vie de pe Pnmdnl
troiesle cel moi bine inlr un onumitq regiune a PnmqnluLui
BAT]lAtiL r! A[
II]IIA nAl r[iTR i]N L0C
IA ASIA]
n.l
DT IA DTSENT
I,A PAMANTUI, GIlTATA
FITG DONDTI CU A[ I,UI OBICEI
Un habitat le oferd iocuitorilor sdi tot ce e maibun si mai caracteristic, fie cd este vorba
despre plante, fie despre climd, fie despre roci.Tot ce treiegte !i cregte intr un habitat anumitdetermini nemijLocit numiruL si diversitateavieluitoarelor locale. Pe uscat, padurile tropicale,unde ciima este mereu calde gi umedi, gdzduiesc
cel mai mare numar de specii animale din 1ume.
in apele oceanului insi, maioi-itatea speciiloranimale se gisesc in preajna recifelor de corali. >
ACOPTRIT CU
Locultorii imperatiei animalelor pot fi gisi!i in orice
regiune a globului pe care o cuno$ti: in pustiuri, undezilele sunt extrem de ca1de, lar nopllle extrem de reci;
in grotele intunecoase, unde nu se vede nimic; in apele
mici ale mArii qi la fundul oceanelor. Pretutindeniexisti via!5: in virfuriLe munlilor si in regiuniLe
polare friguroase. Hai si vizitam toate aceste iocuriimpreund fi s; cunoagtem animalele ce vieluiescacolo! <
fec\te\or de conuli
a\ 0L$\!"
W4
I
.ijil|l:tt,.,irl1,t!:t
. - inl :riri.tr!ri1:i:i,r't.
Ah t2 e
AdapLarm lq medtu
MA VOI DESCUNCA!
Cum au ajuns pinguinii se supravieluiasci iernilorgeroase din Antarctida? Poarta cumva niste puloveregroase, care ii proteleazi de frig? Ca sd-gi potoleascisetea, cimila trebuie si ia in degert o damigeani cuapi? Nici vorbel De i frig, de-i ca1d, de i intunerlc sau
lumina, toate vietuitoarele de pe un teritoriu anumegtiu cum si faci fafi provocirilor. r
!Gv
ffi PRN I,UNG AII
Natura a fdcut in asa fei, incat animalele si fieinzestrate cu tot ce e necesar pentru a se
adapta cet mai bine la mediul lor. Unele suntacoperite de o blani stufoasi ori de un penaj des,
altele sunt protejate de un camuflaj ingenios. De
asemenea, inlAlnim indivizi isteli ce se ascund de
vremea urate in adiposturi construite de ei ingigi.Fiecare specie este diferite, dar diferenlele au mereuaceeagi cauzd: nevoia de a se adapta cat mai bineposibil si, astfel, de a-ql face viata mult mai placute. >
K
o* cun w se,arote/ezp
dpe2s
NATUNR NU MAIT CT-A TOST
in mod normal, animalele se adapteaze treptat lacataclisme precum seismele ori la schimbdri naturalede duratA, precum eroziunile. Dar nu numai habitatelesunt afectate de schirnbiri, ci gi locuitorii lor,animalele. Animalele asa cum 1e cunoaftem acumsunt foarte diferite de cele care s au strimutat De us.afacum 400 de milioane de ani. <
5
DESENTUTO RTGIt]NI CALD(]ROASA USCATA
Arsil,n ins.^po^l,ob;Ln soa'e orzoLol risip fie'b rLe sJ0
Lolpi lJrde c ez', ca oi a'rrs? CorecL "'dese^L uruldinlre cele moi osliLe locuri de pe glob. Nicoieri, niciun
strop de opo foorie pitine plode. io- cord lncepe so
boLn vortLl le pol, ostepfo r doqr cotevo clipe lo o
o'b'Loo'e fr-tlnn de nsip Cine or Fi olot de demeru co
s0 l,'0i0sc0 'r osen eneo cordiLi? Ai li s.'prirs sn oOli
cn exislo o diversltole intreogn de fiinLe core prelerosu locuiqsco ln desert.
CT TSTE UN D$TNT?
Deserturile sunt regiuni neroditoare.u cl'-ra uscat;. remperaruri extreme \ifoarte puline precipitatii. Soarele
bate de dimineate pAnd seara, incingAndnisipul. Temperaturile pot depdsi 50' C
in timpul zilei, dar pol cAdea sub zero pe
durata noplii. v
PffiICOITIT DIN DTSMT
Mediul ostil nu este singura primejdiecare te pandeste in pustiu: in afari de
aceasta, mai sunt o muitlme de prdddtoriqi qerpi venino;i, care asteapte sa le pice
ceva de-ale gurii. Vieluitoarele degertuluitrebuie sd fie permanent in gardd dacd vorsd scape cu via1i. Pfuil <
CUM POTI SUPNAVITTUI IN DTSTNT?
Cum au putut supravielui animalele in conditii atAt de aspre?
Foarte usor: ele s-au adaptat la fluctuatiile mari de temperature,1a lipsa apei gi a hranei. Mai mult decat atat, chiar $i in pustiuriexistA locuri unde infloreste via!a: oazele verzi, unde apa este
din be19ug. v
qh*sff,*
Noopfe qi z1 h pust,iu
Io-
oolabe paraase
CH CANE
5T ADAPTTAZA,INVINGT
RNIMAIEI,T NU SUNT
SINGUNEI,T CART $T POT ADRPTA
Oamenii, de asemenea, pot infrunta cu succes degertul.Pentru aceasta insi, ei au nevoie de un addpost, in care sA
se ascundi de cLima deqertici. Fie ci e vorba de o locuintipermanentd, fie de una portabili, aceasta ii protejeaze de
arEi!d, de frigul nop!ii, de furtunile de nisip gi de ploi. Chiar
;1 halnele ii apird: cel care se va imbrdca in modul cel maipotrivit va rezista ce1 mai bine. v
Corl, de beLluin/
O SCOT EU IN CAPATI
a-rm ar Dutea scipa de soarele dogoritor? Foartesimplu: e destul si te ascunzi sub pimant gi si iegi
dir lizuina ta doar la ciderea noplii, cand nu e atatde ca1d. V aii intrebat vreodatd de ce animalele dindegert au culori atAt de deschise? Deoarece pielea
deschisi la culoare nu absoarbe tot atata caldu{e catpielea intunecatd gi, pe deasupra, 1e ajutd pe animalesa se camufleze in mediul inconjurdtor. v
!ril i,lIA-l A[uH
,r;r ll All ft .Al,JD
',. L]l[ili; DTI'I IICl
Unele animale au urechi 1ungi, pe unde elimin;excesul de c;lduri. Altele se filesc cu o pereche
sau doud de picioare adaptate la mersul pe
nisip. Dar mai sunt gj cele care pot sa nu bea
apA perioade indelungate de timp. Uneleplante au ridecini neobignuit de adanci, care le
ingdduie si ajungd 1a apele subterane, in tin-rp
ce altele sunt capabile sd depoziteze apa pentruun rastimp oarecare. a
7
ANIIVIAI,EETE DIN DESENT
GAINUSA_DE-PUSTIU
t: aAtf ilAl!lAil !A,l rfii
IAr lALPAlllll
Masculii geinuqelor de pustiupot fi comparati cu un burete de
baie. Asta pentru ce ei au niqtepene speciale pe abdomen care
sunt capabile si absoarbi apaintocmai ca un buretel Aceastilnsusire ii ajuta se strAngi pe corpapa dintr-o oazi sau dintr un altloc umed si si o transporte citrepuii lor, care o sorb din pene. >
6d;nuso de !us!"J ecw
un h rn rontus ds illu
GMBII,Ut
Acest rozator mic se adeposteEte in vizuini subterane, care nusunt doar suficient de spalioase, ci si surprlnzAtor de racoroase.
Deoarece are o blani bej maronie, gerbilul poate imita cu succes
medlul ambiant, pe care il exploreazi fird nicio Eovdire. Gerbililnu trebuie sd 9i batd capul de lipsa apei, intrucat corpul Lor o
poate obtlne din propriiLe rezerve de grisimel >I*l.rt TNTCUT
Mi!osul vulpoi afrlcan are urechi foarte lungi, care functioneazaca un climatizor: cu aLte cuvinte, ele pot preveni supraincilzirea.UrechiLe servesc, de asemenea, si ca radar: ciulindu se in toate p;rtiie,acestea il ajuti pe fenec si-sl localizeze prada chiar daca aceasta se afLA
sub pimAnt. Fenecii au labele acoperlte cu blani, ceea ce ii protejeazade nisipul fierbinte, ca nigte pantofl. Mai mult decdt atAt, aceste
animale pot trii firi api perioade mari de timp. v
DIAVOIUT-TTPO5
Te intrebi cine sunt aceiti tipi chipegi? Diavolii lepogigtiu cum si si foloseasci mai bine lepii de pe spinare.Tepii nu numai ii apiri de animaleJe de pradi;i de algi
dugmani, dar ii ajuti si colecteze pe spinare rouaformati peste noapte. Apa se scurge treptat prin ni!te
"nt r",-r,.i d '.. r ' gr," op".,. A
8