tunelul cu porumbei - libris.ro cu... · 2017-02-15 · discu{iile de la petrecere se aprind din...
TRANSCRIPT
John le Carc6,
Tunelul cu
porumbei
Poue;ti din uiaya meA
I
tfr
Cuprins
Prefa;d ..........................5
Introducere ...................7
1. Nu vi purtali urit cu serviciile secrete! ...........".............23
2.Legile doctorului Globke..."... ......................38
3. Yizitd, oficia1i........ .....................50
4. Cu degetul pe trigaci.................. .................53
5. Tuturor celor interesafi............. ...................61
6. Mecanismele justi{iei britanice.... ...............66
7 . Dezertarea lui Ivan Serov ........69
B. O mo9tenire............... ..........".....77
9. Nevinovilia lui Murat Kurnaz....... .............88
i0. Iegind pe teren ........................95
l l. intAlnire cu Jerr:y Westerby... ..................106
12.SingurinVientiane.................. ................111
13. Teatrul Realului: dansAnd cu Arafat ......116
14. Teatrul Realului: Villa 8rigitte......".............................131
15. Teatrul Realului: o chestiune de vinovdfie................139
16. Teatrul Realului: nume de alint ..............143
I 7. Cavalerul sovietic moare in armuri............... ;........... 1 5 1
18. Estul Silbatic: Moscova, 1993.,.......... .....166
396 JOHN LE CARRE
19. SAnge si tezaur...... ................. 180
20. Cei mai mari urgi din grddini ................ t9J21. Printre ingugi ....2(Xr
22.Premiullui ioseph Brodsky...... ...............21 I
23. Sursa gregiti ......21t1
24. Pazitorul fratelui siu.............. ..................22t1
25. Quel Panama!..... ......."...........24r.t
26. Sub acoperire strasnici.... ....258
27.Lavdnitoare de dictatori .....2(t.l
28. Richard Burton are nevoie de mine .......27t1
29. Alec Guinness .......................2g4
30. Capodopere pierdute................ ...............300
31. Cravata lui Bernard Pivot........... .............314
32.Prdnzul cu prizonierii................ ..............322
33. Fiul Tatilui Autorului ..........328
34.Lui Reggie cu multumiri........."....... ........372
35. Cel mai vdnat om.............. ....374
36. Cartea de credit a lui Stephen Spender......................386
37. Sfatpentru un romancier aspirant. ........38g
38. Ultimul secret oficial........" .......................389
Surse .......... ...............3g3
1
Nu vd purtali urdt cu serviciile secrete!
- $tiu ce egti, strigi Denis Healey, un fost ministru al
Apirlrii din Anglia din partea laburigtilor, la o petrecere
la care am fost amindoi invitafi, intinzAnd mA,na gi venind
spre mine dinspre uE[. Egti un spion comunist, asta egti,
rccunoaqte!
Aqa ci recunosc, aga cum recunosc tofi biiefii de treabi
in astfel de cazuri. $i toatd lumea rAde, inclusiv gazda mea,
pu{in speriatl. $i rAd gi eu, pentru ci sunt biiat de treabi 9i
pot s[ glumesc ca toatl lumea, pentru cl Denis Healey o fi o
Mare Bestie din Partidul Laburist gi un scandalagiu politic,
tlar este qi un umanist, gi un savant remarcabil, pe care ilrrclmir gi care are deja cdLteva pahare inaintea mea.
- Cornwell, ticdlosule, strigi la mine din cameri un
otiler MI6 de vArsti mijlocie, cindva coleg cu mine, in
tinrp ce un grup de iniliali ai cercurilor de la Washington
sc aduni la o receplie diplomatici gdzdtititde ambasadorul
lrritanic. Ticilos ce e;ti! Nu se agtepta si mi vadi, dar acum,
t ir m-a vdzult, se bucuri ch are ocazia si-mi spuni ce pirere
;rrc despre mine pentru ci am insultat onoarea Serviciului -ncnorocitul nostru de Serviciu, ce mama dracului! - 9i
24 JOHN LE CARRE
pentru cd i-am luat in rAs pe barbafii gi femeile care_giiubesc lara gi nu-mi pot rdspunde. St6 in picioare in fafamea, in poziliag6rboviti a unui om pe cale si se dezllnfuie,;i daci mdini diplomate nu l-ar fi tras ugor in spate, presa dedimineafa ar fi avut ce si destiinuie.
Discu{iile de la petrecere se aprind din nou treptat.Dar nu inainte ca eu si explic ci nu carte a The Spy WhoCame in from the Cold a fost cea care l-a ficut si-i sardmugtarul, ci urmitoarea, The Looking Glass Warl, carespune povestea tristd a unui agent englezo_polonez trimisin misiune in Germania de Est gi lisat sd putrezeasci acolo.Din nefericire, Germania de Est fhcuse parte din teritoriulacuzatorului meu in zilele in care am lucrat impreuni. imitrece prin minte si-i spun cl Allen Dulles, pensionat recentdin funcfia de director al CIA, a declarat ci aceasti carte e
mult mai aproape de adevdr decAt predecesoarea, dar mdtem ci nu fac decAt si-l enervez gi mai tare.
- Lipsifi de inimd, nu-i aEa? Incompeten[i flard inimd!Mersi frumos!
Fostul meu coleg nu e singurul furios. pe tonuri maipulin aprinse, mi s-a frcut acelagi reprog in mod repetat inultimele cinci decenii; nu ca un efort sinistru sau conjugat,ci ca o jelanie a femeilor gi birbalilor ofensafi, care considerlci fac o meserie necesari.
,,De ce te iei de noi? Tu gtii cine suntem de fapt.,, Sau,mai riuticios: ,,Acum ci te-ai chivernisit pe seama noastri,poate ne mai lagi un pic in pace".
$i intotdeauna, undeva, amintirea nefericiti ci servi-
de aparare in falaciul nu poate da rispuns; ci e lipsitI Rezboiul in oglindi (n.tr.)
Tunelul cu porumbei
Ifopagandei negative; ci succesele sale rimin neqtiute; cA
rrrr poate fi cunoscut decdt prin egecuri.
Cu siguran{i, nu suntem a$a cum ne descrie gazda
rroirstrd, ii spune Sir Maurice Oldfield pe un ton sever luiSir Alec Guinness laprdnz.
Oldfield este fostul gef al serviciilor secrete, care a fost
pcrlepsit de Margaret Thatcher, dar, cind ne-am intdlnit
noi, era doar un bitrin spion iegit la pensie.
- Am vrut mereu sd-l cunosc pe Sir Alec, mi-a spus el
( u vocea aceea agreabili din Nord cAnd l-am invitat. De
. incl am stat fali in fa
26 JOHN LE CARRE
Guinness coboari pleoapele gi di din cap in chipdeplorabil, iar eu achit nota de plati.
- Ar trebui si te aldturi Ateneului, David, spune Oldfieldamabil, sugerAnd cd Ateneul va face cumva un om mai bundin mine. Te sponsorizez eu insumi. poftim! fi_ar plicea,nu-i aga? $i citre Guinness, in timp ce stim toli trei inpragul restaurantului: Cu adevdrat o plicere, Alec! Trebuiesa spun, o onoare. Ne vom revedea in scurt timp, sunt sigur.
* Aga vom face, rispunde Guinness cucernic, iar cei doivechi spioni iqi dau mdna.
Aparent incapabil si se sature de oaspetele care abia nepdrdsise, Guinness privegte admirativ in urma lui in timpce se indepirteazd pe trotuar: un bdrbat mdrunt, viguros gihotirdt, inaintdnd sprijinindu-se in umbrela gi dispardndin mulfme.
- Ce zici de inci un pahar de coniac inainte de plecare?sugereazd Guinness qi de-abia ne-am reluat locurile, cdinterogatoriul a gi inceput Ce butoni de cimagd vulgari! iipoartd toli spionii noqtri?
Nu, Alec, cred cd lui Maurice ii plac, pur gi simplu,butonii vulgari.
- $i ghetele acelea portocalii {ipitoare, din piele intoarsdqi cu talpd de cauciuc. Sunt pentru a se furiga?
De fapt, cred ci sunt doar foarte confortabile, Alec.Cauciucul scArfdie.
- - Atunci, spune-mi ceva! A luat un pahar gol.inclinAndu-I, il ciocinegte cu vdrful gros al degetului. Amvdzut oameni care fac asta - se di in spectacol, privindmeditativ la pahar in timp ce continui s6_l loveascd _ qiam vizut oameni ficind asta _ acum roteqte degetul pemargine in acelagi stil contemplativ. Dar n_am vdzut pe
Tunelul cu porumbei 27
lrimeni fbcdnd asta - introduce un deget in pahar gi-l migcd
iniuntru. Oare ciuta resturi de otravi?
VorbeEte serios? Copilul din Guinness nu a fost niciodatiin viafa lui atAt de serios. Ei bine, presupun ci, dacd asta
cluta, ar fi bdut deja otrava, slJgerez eu. Dar el preferi sd
rr-rl ignore.
Este o chestiune de amuzament ci ghetele din piele
intoarsi ale lui Oldfield, cu talpl de cauciuc sau de alt fel,
precum 9i umbrela strinsi, impinsi inainte ca si pipdie
tlrumul, au devenit trisituri esenfiale pentru personajul
(ieorge Smiley, aga cum l-a infhligat Guinness, ca pe un
spion bitrAn Ei gr[bit. N-am verificat butonii de curdnd, dar
irni amintesc ci regizorul nostru ii considera o exagerare
;i l-a convins pe Guinness si-i schimbe cu ceva mai pulin
{ipltor.Cealalti mogtenire r[masi in urma prAnzului nostru a
lbst mai pulin pl6cuti, deEi mai creativi, artistic vorbind.
Dezgustul lui Oldfield fafi de munca mea - qi, binuiesc,
fali de persoana mea - a lovit addnc in sufletul dramatic
al lui Guinness gi nu s-a dat inapoi de la a-mi aminti, cdnd
t simlit nevoia, s[ mi folosesc de sentimentul de vinoviliepersonali al lui George Smiley; sau, dupi cum ii plicea sisugereze, de al meu.
in ultima suti de ani Ei nu numai, spionii noEtri englezi
au avut o relalie tulbure qi uneori hilari de dragoste gi uricu romancierii neascultitori. La fel ca romancierii ingigi,
i;i doresc imaginea, iEi doresc strilucirea, dar si nu le ceri
si suporte batjocura sau recenziile negative. La inceputul
rnilor 1900, scriitori de valori diferite, de la Erskine
28 IoHN LE CARRE
Childers la William Le eueux gi E. phillips Oppenheim, austArnit un val de mdnie antigermani atdt de profundi, n_arfi fost o exagerare sd spuni ci au asistat la naqterea unuiserviciu de securitate organizat. pdnd atunci, se povestestecd domnii nu citeau scrisorile altor domni; des,i, in realitate,mulli domni o ftceau. odati cu rdzboiul din 19r4-r9rg,a apirut scriitorul Somerset Maugham, agent secretenglez gi, din cAte se povestegte, nu unul foarte bun. CAndWinston Churchill s-a plins cd. Ashendenr a incilcat LegeaInformafiilor Secrete de Stat2, Maugham, ameninfat fiindde un scandal de homosexualitate, a pus pe foc paisprezecepovestiri nepublicate gi a amdnat pubricarea celorralte pdndin 1928.
Compton Mackenzie, romancier, biograf gi nafionalistscotian, a fost mai greu de intimidat. Trecut in rezervdin Primul Rdzboi Mondial fiindcl rdmisese invalid,s-a transferat la MI6 gi a devenit geful competent alcontraspionajului englez in Grecia neutri. Cu toate astea,i se pdrea deseori ci ordinele primite qi superiorii sii erauabsurzi gi, aga cum fac scriitorii, se distra pe seama lor. in1932, a fost judecat inbaza Legii Informafiilor Secrete deStat qi amendat cu o sutd de lire sterline pentru autobiografiaGreek Memories3, o carte care, intr_adevir, era plini deindiscre{ii scandaloase. Departe de a-gi fi invifat lectia, s_arizbunat un an maitdrziucu satira Water on the Braina. Am1 Ashenden sau agentul britanic, o colectie de povestiri apar{inind lui WSomerset Maugham, bazate pe experienta aiestui ca spion. personajulprincipal al acestor proze scurte este dramaturgur Ashenden, recrutat deserviciile secrete britanice. (n.red.)
2 Mullumiri pentru Secret Service, deCristopher Andrew, publicatd in 19g5,de William Heinemann (n.a.)
3 Amintiri din Grecia (n.tr.)a Ape la creier (n.tr.)
auzit ca in dosarul rffiH;ll;f;,,. de ra Mr5 .'i,te'lcpistoli cu un scris enorm, adresati directorului general gi
semnati cu cerneala verde tradi{ionald a gefului serviciilor
secrete.
,,Cel mai riu, ii scrie geful tovariEului siu de arme aflat
tle cealalti parte a parcului St fames, Mackenzie a dezviluit
simbolurile folosite in corespondenla serviciului secretl,
tlintre care unele tnca sunt folosite." Probabil c6 fantoma lui
Mackenzie iEi freaci palmele de bucurie.
Dar cred ci cel mai cunoscut dezertor literar de la MI6 a
lbst Graham Greene, deEi mi indoiesc ci gtia cdt de aptoape
r fost si-l lrmeze pe Mackenzie la Tribunalul Old Bailey.
Una dintre cele mai dragi amintiri de la sfArqitul anilor'50cste cafeauab[uticu avocatul delaMI5la excelenta cantind a
serviciului secret. Era un tip inofensiv, fumitor de pipi, mai
rlegrabi avocat de familie decAt birocrat, dar in dimineafa
aceea, foarte tulburat. Pe biroul lui ajunsese un volum
tlin Omul nostru din Havana gi era pe la jumitatea cirfii.(lAnd i-am spus ci il invidiez pentru norocul lui, a oftat 9i a
clltinat din cap. Tipul ista, Greene, a zis el, trebuia trimis injudecati. Folosind informalii obfinute in timpul rizboiului
l)e vremea cAnd era ofiler MI6, a descris cu exactitate relalia
clintre geful filialei dintr-o ambasadi engleza 9i un agent de
tcren. Trebuia s[ meargi la inchisoare.
,,$i e o carte buni, s-a pldns el. E o carte al naibii de
bunil $i tocmai asta e problema."
Am risfoit ziarele ciutAnd gtiri despre arestarea lui( lreene, dar a r[mas in libertate. Poate ci qefii de la MI5 au
rAsemenea coresponden{e incepeau de obicei cu un cod de trei litere
pcntru filiala MI6, urmat de un numir care si denote membrul din filialalcspectivi. (n.a.)
30 JOHN LE CARRE
decis cd, pdni la urmd, era mai bine, si rAdi decdt s6 plAngi.Pentru actul lor de clemenli, Greene i-a risplatit douizecide ani mai tdrziu cu Human Factorl, in care ii descria nudoar ca pe nigte neghiobi, ci gi ca pe niEte criminali. insiMI6 trebuie sd-i fi trimis un semnal de avertizare. inprefafa de la Human Factor, Grune are grijd sd spun6 cd
nu a incilcat Legea Informaliilor Secrete de Stat. Cdutafi oedilie veche din Our Man in Havana2 9i veli gdsi o declarafieasemdnitoare.
Dar istoria sugereazd c6, in cele din urmd, picatelenoastre sunt uitate. Mackenzie a ajuns cavaler, iar Greene a
primit Ordinul de Merit.
- in noul dumneavoastri roman, domnule, mi ches-tioneazd. un jurnalist american sArguincios, cineva afirmidespre personajui principal ci nu ar fi devenit tr[ddtor daciar fi fost capabil si scrie. imi putefi spune, v6 rog, ce s-arfi ales de dumneavoastrd dacd dumneavoastrd nu ati fi fostcapabil si scrie{i?
Ciutdnd un rdspuns sigur la o intrebare periculoasi,md intreb daca serviciile noastre secrete nu ar trebuisi fie recunoscitoare, de fapt, dezertorilor literari. princomparalie cu ce probleme am fi putut provoca prin altemetode, scrisul pare inofensiv, ca o joaci de copii. CAt demult gi-or fi dorind biefii nogtri spioni hirtuiti ca EdwardSnowden sd fi scris mai degrabd un roman!
Deci ce ar fi trebuit s6-i rdspund la acea petrecerediplomatici, fostului meu coleg supirat, care ard"ta de parcd
1 Factoral uman (n.tr.)2 Omul nostru din Havana, Editura Polirom,2005 (n.tr.)
Tunelul cu porumbei 31
crir gata si md pune la pimint? Nu are rost se spun ce in
rrrrcle c6r!i am descris serviciile de informalii britanice
rlrcpt o organizaliemai competenti decAt am cunoscut-o ln
v ialtr reali. Sau ci unul dintre ofilerii superiori a descris The
Spy Who Came infrom the Cold drept,,singura afurisiti de
rrlrcratiune cu un agent dublu care a funclionat vreodati".
Srru ca, descriind in roman, jocurile nostalgice de rizboi
rrlcr unui departament britanic izolat, pasaj care l-a enervat
irtit de tare, poate am incercat ceva mai ambigios decAt un
sinrplu atac la adresa serviciului. $i Dumnezeu si mi ajute
tlrrcl ag susline c6, pentru un romancier care se striduiegte
sr'i cerceteze psihicul unei na[iuni, serviciul secret nu ar fi
rrn loc nerezonabil in care si caute. Ag fi culcat la pimAnt
irrainte sd ajung la primul verb.
Cit despre faptul ci serviciul lui nu poate rispunde,
ei bine, as zice ci nu existi niciieri in lumea occidentali
o agenlie de spioni care si fi avut parte de un tratament
rrrai binevoitor din partea presei noastre. Cocolo;it de abia
rlirci se apropie de adevir. Sistemele noastre de cenntt6,
lic voluntare, fie impuse de legislalia vagi gi draconici,
lbilitilile noastre de a ne imprieteni cu miiestrie 9i
supunerea colectiv[ a publicului britanic la supravegherea
integrali, de o legalitate indoielnici, sunt demne de a fi
irrvidiate de orice agent secret din lumea liberi 9i neliberd.
Nu are sens si atrag atenlia asupra numeroaselor
nremorii ,,aprobate" ale foEtilor membri care infbliqeazl
scrviciul in hainele in care ii place acestuia si fie admirat;
rrici asupra ,,istoriilor oficiale" care acoperi cu un Vil
ie rtitor tic[loqiile ficute; sau asupra nenumiratelor articole
inventate din ziarele noastre na{ionale care se nasc in urma
32 JOHN LE CARRE
unor pranzuri mult mai prietenoase decat cel pe care l_amavut eu cu Maurice Oldfield.
Ce-ar fi sd-i sugerez prietenului meu furios c6 unscriitor care trateazd spionii profesioniqti ca pe nigte fiin{eumane supuse greqelii, la fel ca noi, ceilalfi, indeplineqte unmodest serviciu social - ba chiar, Doamne ajutd, o func{iedemocratici, din moment ce, in Anglia, serviciile secreteincd sunt, de bine, de rau, casa spirituali a elitei noastrepolitice, sociale gi industriale?
Cici asta este, dragul meu fost coleg, limita lipsei melede loialitate. $i asta este, rdposate Lord Healey, limitacomunismului meu, ceea ce, dac6 stau gi ma gindesc, nu sepoate spune despre tine in anii tinerefii.
Este greu de redat, a"p6 ";"-dtate de secol, atmosfera
de neincredere care cuprindea coridoarele puterii secretedin whitehall la sfdrgitur aniror '50 gi inceputul anilor'60. Aveam douizeci gi cinci de ani cdnd, in 1956, am fostintrodus oficial in MI5 ca ofifer junior. Dacd eram mai tdnir,spuneau ei, nu ag fi fost eligibil. Cinci, cum il numeam noi,se mdndrea cu maturitatea sa. Din p6cate, toati maturitateaaceea nu I,a ferit de la a angajaindiviziprecum Guy Burgessgi Anthony Blunt, precum gi pe ceilalli triditori nenorocifi,ale cdror nume rimdn asemenea celor ale jucdtorilor celebride fotbal pe jumitate uita{i in amintirea englezilor.
Intrasem in serviciu cu agteptdri mari. Isprivile melein domeniu p6ni la acea datd,, oricdt de banale erau, imideschiseserd apetitul. ofi{erii mei de caz fuseseri totiagreabili, eficienfi gi infelegitori. Confirmaseri faptul cI iaveam chemare gi-mi reactivaserd sim{ul datoriei dureroase j
lI
Iunelul cu porumbei 33
tlc cind eram elev la gcoala publici. in calitate de ofi1er
tlc informafii in Serviciul Nalional trimis in Austria,t'iimisesem uimit de civilii obscuri care apireau periodic intirlrira noastrd fardhaz din Graz gi-i insuflau un aer misticc'are, din picate, ii lipsea. Abia cdnd am intrat in citadela loriun ajuns cu picioarele pe pimAnt.
Spionatui Partidului Comunist Britanic, aflat in stadiu de
rlcscompunere, avAnd doulzeci gi cinci de mii de membri, gi
( .rre avea nevoie s[ fie finut laolaltd de informatorii MI5, nut uclra cu aspira{iile mele. Era valabil qi pentru standardele
tlrrl;le dupi care serviciul se ingrijea de ai sii. De bine, de
riiu, MI5 era arbitrul moral al viefii private a savanlilor qi
lirnctionarilor civili din Anglia. Conform procedurilor de
virliclare de atunci, homosexualii gi alte persoane despre( irrc se credea cd at avea comportamente deviante erau
. orrsiderali vulnerabili in fala gantajului gi, prin urmare,
t'xclusi din munca secreti. Dar serviciul pirea si fie destul
,lc rnultumit si ii ignore pe homosexualii din propriilerrrrrtluri, iar directorul general coabita in mod deschis cu
sr't'r'etarul sdu in timpul slptdmAnii gi cu sofia in weekend,
l,rsirrd chiar instrucfiuni scrise pentru ofilerul din turarlt' rroapte, in caz cd suna solia 9i voia si gtie unde este.
S;r ii fereasci Dumnezeu insd pe dactilografa de la birour;r'() irv€? fusta prea scurti sau prea strAmti ori pe ofilerulrnsrrrat care-i fhcea ochi dulci!
in timp ce funcliile superioare din serviciu erau ocupate
'll supravieluitori imbitrAnifi ai glorioaselor zlle din 1939-
l(),15, rangurile de mijloc erau delinute de foqti membri,rr politiei coloniale gi ofiferi districtuali rdmaEi in urmalrrrPt'plului Britanic aflat in declin. Degi aveau experienliln sliipAnirea b5gtinagilor insubordonali care indrizneau